sighet

8/19/2019 Sighet

http://slidepdf.com/reader/full/sighet 1/4

20 de ani de la înființareaMemorialului de la Sighet

S-au împlinit 20 de ani de la înfiin area, sub egida Consiliului Europei, a Memorialului ț

Victimelor Comunismului şi al Rezistenei, în fosta înc!isoare stalinist" de la Sig!et, dinnordul Rom#niei$

A fost gândit şi iniţiat în 1992 de către preşedinta de la acea dată a Alianţei Civice, AnaBlandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu omulus usan şi cu o prestigioasăec!ipă de istorici, ar!itecţi, constructori şi designeri"

#n ianuarie 199$, Ana Blandiana a predat proiectul %emorialului la Consiliul &uropei, care în199' a ela(orat un studiu)raport şi a luat %emorialul su( egida sa, sugerînd înfiin areaț

Academiei Civice, o funda ie care să realizeze i să administreze proiectul" #n 199* Consiliulț ș

&uropei a aşezat %emorialul de la +ig!et printre principalele locuri de păstrare a memoriei

&uropei, alături de %emorialul de la Ausc!itz şi %emorialul -ăcii din .ormandia"

8/19/2019 Sighet


%emorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celuiromân, cărora timp de /umătate de secol li s)a indus în conştiinţă o istorie falsă, se spune în

prezentarea din pagina de internet a %emorialului"

0%emoria ca formă de /usti ie este numele epozi iei prin care %emorialul 3ictimelor ț ț

Comunismului şi al ezistenţei a fost prezent la Bruelles, la invita ia pre edinteluiț ș-arlamentului &uropean, dar i titlul unei dez(ateri ce a înc!eiat seria de evenimente pe careș

Academia Civică i Centrul 4nterna ional de +tudii asupra Comunismului le)au organizat anulș ț

acesta pentru a marca cei 25 de ani de la înfiin area %emorialului de la +ig!et"ț

6ez(aterea a fost găzduită de +pa iul -u(lic &uropean de la Bucure ti, i la ea au participatț ș ș

nume sonore ale istoriografiei comunismului, 0persona/e ale %emorialului de la +ig!et, cumle)a numit Ana Blandiana, i scriitori, între care îi amintim aici pe %ircea Carp, %icaelaș

7!i escu, aluca 3oicu)Arnău oiu, +t8p!ane Courtois, 6ennis 6eletant, Anel :te 7a(ani,ț ț

Andrei ;i teanu i 6an C" %i!ăilescu"ș ș

#n desc!iderea dez(aterii, Ana Blandiana a vor(it despre demersurile de acum 25 de ani<

0:nul din argumentele cu care am convins Consiliul &uropei acum 25 de ani a fost că nu voma/unge la o &uropă :nită unindu)ne doar politicilile, economiile amd" 3a tre(ui să ne unim iș ș

o(sesiile, iar o(sesia noastră, a ărilor din &st, era, i va mai fi încă mult timp de)acum încolo,ț ș

istoria comunismului" 6e ce am trăit)o, cum am trăit)o, i ce tre(uie să facem pentru ca să nuș

riscăm să o trăim din nou"

#ntre participan ii la dez(aterea de la +pa iul -u(lic &uropean din Bucure ti, s)a aflat i 7=ranț ț ș ș

>ind(lad, politician suedez, fost vicepre edinte al Adunării -arlamentare a Consiliuluiș

&uropei, actualmente pre edinte al -latformei %emoriei i Con tiin ei &uropene" &l a spus căș ș ș ț

în lume încă eistă conflicte care î i au rădăcinile în regimul comunist<ș

0Conflicte încă nerezolvate, ?ara(a!, @ransnistria, Balcanii, 7eorgia, toate acestea sînt indusede regimurile totalitare comuniste, nu tre(uie să uităm asta" Acestea sînt rămă i e de careș ț

tre(uie să ne ocupăm"

:na din principalele misiuni ale %emorialului de la +ig!et este de face ca tinerele genera ii săț

afle adevărul despre ce s)a petrecut în timpul regimului comunist din omânia, misiune ce pare încununată de succes, după cele 1' serii anuale ale colii de vară de la +ig!et, al căruiȘ

rector este de mul i ani istoricul francezț Stéphane Courtois<

„A vrea să insist asupra acestui punct, care după mine a fost punctul forte al Memorialuluiș

i al colii de vară, anume stabilirea acestei rela ii fundamentală între memorie i istorie. Săș Ș ț ș

ne amintim că istoria i memoria sînt două căi de acces la trecut, dar două căi diferite.ș

Memoria este identitatea, iar istoria e un proces de cunoa tere. Dar dacă abordezi memoriaș

fără istorie, i istoria fără memorie înseamnă să fii pe de lături, adică nu faci ceva care săș

permită tinerilor să afle cu adevărat trecutul, să-l în eleagă, să-l interiorizeze, i să tragăț ș

propriile lor concluzii, pentru că în final asta e important, ca fiecare tînăr, fiecare individ să

poată trage propriile sale concluzii, pe baze solide.”

4storicul (ritanic Dennis Deletant de la >ondon :niversit, fost rector în primii ani al coliiȘ

de vară de la +ig!et, a continuat ideea lui +t8p!ane Courtois<

8/19/2019 Sighet


„A adăuga aici i importan a usti iei, pentru că c!iar în ziua de azi în "om#nia am văzut căș ș ț ț

se cam demonetizează no iunea de de inut politic. $ crimă politică este una asociată cu oț ț

condamnare fără vină, de obicei, dar fără proces uridic transparent.”

:nul din participan ii activi în anii din urmă la coala de vară de la +ig!et a fostț Ș Mircea

Carp, fost director i realizator de programe la adio &uropa >i(eră<ș

„Am pus umărul i la clădirea fizică i spirituală a Memorialului, i am avut marea, mareaș ș ș

bucurie de a putea sta de vorbă cu oamenii tineri, cu acei copii între %& i %' ani, am avut ș

discu ii cu ei, discu ii în care de cele mai multe ori ei au ie it biruitori, pentru că nu mi-au dat ț ț ș

nici un moment de răgaz să mă odi!nesc, i, ti i dumneavoastră, e greu bătrînii din loc să-iș ș ț

urne ti, dar apoi nu po i să-i mai opre ti.”ș ț ș

>a dez(aterea 0%emoria ca formă de /usti ie organizată la Bucure ti de Academia Civică, auț ș

luat parte, cum spunea Ana Blandiana, i cîteva 0persona/e ale %emorialului de la +ig!et"ș

#ntre ele i violonista aluca 3oicu)Arnău oiu" +)a născut în plină rezisten ă armatăș ț țanticomunistă, ca fiică a ofi erului @oma Arnău oiu, comandantul grupării armate de laț ț

.uc oara, i a %ariei -lop"ș ș

6upă arestarea i eecutarea tatăului său, i după condamnarea la înc!isoare a mamei saleș ș

care a murit nu după mult în deten ie, (olnavă de @BC, aluca 3oicu)Arnău oiu a fostț ț

internată într)un orfelinat, i a fost mai tîrziu adoptată" A aflat cine sînt părin ii săi naturaliș ț

după 1995<

„S-ave i for ă să face i în continuare lucrul ăsta, s-ave i for ă să spune i adevărul, s-ave iț ț ț ț ț ț ț

for ă să trece i peste toate piedicile. (red că i-acum sînt )piedici*, c!iar dacă au un aer maiț ț ș

civilizat, i mai lustruit, decît aveau înainte. +rebuie să ne bucurăm i de faptul că spreș ș

deosebire de ce era la începutul anilor oricum putem vorbi mai mult despre asta, deci ineț

i de !ărnicia noastră în a vorbi clar, !otărît, i în a spune adevărul despre ce a fost ș ș

comunismul”.

+e cuvine să amintim în înc!eiere că în 255 la %emorialul 3ictimelor Comunismului i alș

ezisten ei de la +ig!et a fost inaugurată o sală permanentă destinată rezisten ei prin radio laț ț

comunism< adio &uropa >i(eră, 3ocea Americii i BBC"ș

Cu acel prile/, pre edintele de atunci al posturilor de radio &uropa >i(erăD>i(ertatea Eeff ș

7edmin i)a trimis următorul mesa/ Anei Blandiana<

06ragă 6oamnă Blandiana,

&u i colegii mei de la adio &uropa >i(eraDadio >i(ertatea sîntem profund onora i deș ț

decizia %emorialului pentru 3icimele Comunismului i ezistentei de a consacra o salăș

postului de radio &uropa >i(eră"

+întem mindri de rolul ecep ional pe care +erviciul omânesc al &uropei >i(ere l)a /ucat înț

ara dumneavoastră în timpul lungilor ani ai dictaturii comuniste"ț

omânii s)au numărat printre cei mai entuzia ti ascultători ai acestui post de radio în centrulși estul &uropei"ș

8/19/2019 Sighet


%illioane de români ascultau zi i noapte emisiunile &uropei >i(ere, deseori in condi iiș ț

etraordinare, pentru a auzi acele voci care le aduceau tiri i analize interzise de presa locală,ș ș

i speranta într)un viitor mai (un" """"ș

%uzeul dumneavoastră este un loc foarte potrivit pentru a comemora rolului /ucat de &uropa

>i(eră în a !răni flacara li(ertă ii în omânia"ț

edactorii români ai &uropei >i(ere au fost /urnali ti care au apărat cu cura/ li(ertatea, i dinș ș

cauza asta au fost inta unor ela(orate campanii de defăimare i dezinformare"ț ș

6ictatura nu s)a sfiit să ordone reducerea la tăcere a acestor voci ale adevărului, ordonînd punerea unei (om(e în 19*1 la sediul din %uenc!en al &uropei >i(ere i comploturile care auș

dus la moartea a doi directori i a unuia din principalii redactori ai serviciului nostru românescș

în anii *5"

%uzeul dumneavoastră este o potrivită aducere aminte a acelor timpuri triste"

Colegii mei i cu mine vă urăm dumneavoastră i Academiei Civice i mai mult succes înș ș ș

viitor în no(ilele dumnevoastra eforturi"

Cu stimă,

Eeff 7edmin,-re edintele postului de radio &uropa >i(eraD>i(ertateaș

sighet

Documents