simona trifu

7/26/2019 Simona Trifu

http://slidepdf.com/reader/full/simona-trifu 1/8

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 4, NR. 4(16), AN 2009228

PRACTICA MEDICALÅ MEDICINÅ PSIHOSOMATICÅ 7

Profile sau profil de personalitate înboala psihosomaticå?

Profile or personality profile in psychosomatic disease?

Dr. SIMONA TRIFU

Catedra de Psihiatrie, Spitalul clinic „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, UMF Carol Davila, Bucure¿ti

REZUMATÎn cercetarea de fa¡å am pornit de la ideea cå boala psihosomaticå are o determinare multifactorialå, cu

rådåcini etiopatogenetice variate ce includ supozi¡ii ereditare ¿i biochimice, alåturi de conota¡ii de naturå psihosocialå, determinare ce poate fi exploratå ¿i depistatå. Am cåutat de asemenea så explicitåmdacå ¿icândexistå mecanisme psihosociale care ar putea fi considerate ca trigger în declan¿area bolilor psihosomatice sau îndeclan¿area unui nou episod al unei boli deja ¿tiute.

Articolul de fa¡å se centrezå în primul rând pe confirmarea ipotezei moderne legate de faptul cå nu existå diferen¡e semnificative în ceea ce prive¿te profilul de personalitate al diferi¡ilor pacien¡i psihosomatici, ci estevorba de un profil comun al acestora, general valabil.

Cuvinte cheie: psihosomatica, profil personalitate, invaliditate, test

A BSTRACTI have started my research of the idea that the psychosomatic disease has multiple causes, with manifold

ethiopathogenic roots which include genetic and biochemistry suppositions, together with psychosocialconnotations. All these causes can be explored and discovered. We also tried to explain when psychosocialmechanisms exist and if they can be considered a trigger cause determine psychosomatic diseases or a newepisode of a already known illness.

This article emphasises on the modern hypothesis which pleads that there are not significant differences concerning the personality profile of different psychosomatic pacients, and sustains acommon profile of them, generally available.

Key words: psychosomatics, peronality profile, invalidity, test

Dr. Simona Trifu, UMF „Carol Davila“, B-ul Eroilor Sanitari Nr. 8, Bucure¿tiemail: [email protected]

Depistarea structurii premorbide depersonalitate, descriereacontextului psihosocial în careapare un prim sau un nou episodal bolii, precum ¿i dinamica

intrapsihicå de la cauzå la efect sunt realizate fåråa considera aceasta un postulat care stabile¿te

un anumit tip de caracter, personalitate sausitua¡ie socialå ce determinå boala psiho-somaticå.

Studiul a fost efectuat pe un lot de 386 depacien¡i, interna¡i în Institutul Na¡ional deExpertizå Medicalå ¿i Recuperare a Capacitå¡ii deMuncå, distribui¡i în 10 categorii de boalå, dupå



PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 4, NR. 4(16), AN 2009 229

PROFILE SAU PROFIL DE PERSONALITATE ÎN BOALA PSIHOSOMATICÅ?

cum urmeazå: bolnavii hipertiroidieni (în numårde 42), bolnavii cu diabet zaharat (în numår de33), bolnavii cu obezitate (în numår de 30), pa-cien¡i cu boli hepatice (în numår de 39), bolnaviiulcero¿i (în numår de 35), pacien¡i cu astm bron¿ic(în numår de 30), pacien¡i cu boli cardiace (în numårde 46), bolnavi hipertensivi (în numår de 32),pacien¡i cu litiazå ¿i colicå renalå (în numår de 60),paciente cu boli ginecologice (în numår de 39).

– patologie genitalå (uter fibromatos,metroanexitå, salpingectomii;

– patologia hepaticå (hepatomegalii, hepatitecronice – multe de origine etanolicå, cirozehepatice, steatoze);

– patologia renalå.Criteriile de includere a respectivului pacient

în lot au fost reprezentate cele postulate în DSM–IV-TR:

1. prezen¡a unei asocieri strânse în timp întrefactorii psihologici ¿i apari¡ia (exacerbarea)condi¡iei medicale generale sau întârzierearecuperårii;

2. interferen¡a acestor factori cu tratamentul;3. faptul cå ace¿ti factori psihosociali

constituie riscuri de sånåtate adi¡ionalåpentru persoana respectivå;

4. råspunsurile fiziologice legate de stres

precipitå sau exacerbeazå simptomele bolii.Toate aceste informa¡ii hotårâtoare pentru încadrarea pacientului în cercetarea eraudisponibile în fi¿a sa clinicå.

Vârsta pacien¡ilor investiga¡i variazå între 18 ¿i85 de ani, cu o preponderen¡å a pacien¡ilor cuvârste cuprinse între 35 ¿i 57 de ani (>50% dinpopula¡ia investigatå).

În ceea ce prive¿te reparti¡ia pe sexe, 32,9% dinpopula¡ia investigatå, respectiv 127 de pacien¡i, estede sex masculin ¿i 67,1% din popula¡ia investigatå,respectiv 259 de pacien¡i este de sex feminin.

Tip de tulburare

42 10,9 10,9 10,9

33 8,5 8,5 19,4

30 7,8 7,8 27,2

39 10,1 10,1 37,3

35 9,1 9,1 46,4

30 7,8 7,8 54,1

46 11,9 11,9 66,1

32 8,3 8,3 74,4

60 15,5 15,5 89,9

39 10,1 10,1 100,0

386 100,0 100,0

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

Total

ValidFrequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Urmårind så adâncim cunoa¿terea modului în care dimensiuni psihologice se manifestå încadrul bolilor (psiho)somatice, am fost nevoi¡i såne orientåm cercetarea cåtre o popula¡ie ¡intåalcåtuitå din persoane spitalizate.

Selectarea categoriilor de boli nu a fost întâmplåtoare, ci pornind de la cele 15 condi¡iipsihosomatice prezentate în manualul Kaplan ¿iconstrân¿i de o serie de factori situa¡ionali (cate-

goriile de persoane spitalizate cel mai frecvent pe perioada realizårii cercetårii), am alcåtuit (a¿acum reiese ¿i din cele men¡ionate anterior) loturide subiec¡i cu respectivele diagnostice clinice.

Din cele 15 condi¡ii psihosomatice prezentate în manualul Kaplan, am ales så alcåtuim loturide subiec¡i cu urmåtoarele diagnostice clinice,datå fiind experien¡a noastå legatå de frecven¡aprezentårii acestor cazuri în re¡eaua de expertizå:

– tulburåri metabolice ¿i endocrine (cea maifrecventå fiind patologia tiroidianå ¿idiabetul zaharat);

– boli cardio-vasculare (în principal anginelepectorale);

– hipertensiunea arterialå (inclusiv pacien¡icu sechele ale unor AVC-uri datorate unuipuseu hipertensiv);

– obezitatea;– ulcer peptic (sau gastrite, gastro-duodenite,

sindroame dispeptice, stomac rezecat);– astmul bron¿ic. În afara acestor entitå¡i clinicå, am mai dorit

så includem în lot alte trei categorii de pacien¡i,

cu care ne confruntåm frecvent ¿i în raport cucare experien¡a noastrå ne face så afirmåm cå întâlnim chiar anumite tipologii psihologicespecifice.

Sexul pacientului

127 32,9 32,9 32,9

259 67,1 67,1 100,0

386 100,0 100,0

1,00

2,00

Total


Cumulative

Percent

În ceea ce prive¿te statutul marital al pacien¡ilorinvestiga¡i, 49,9% dintre pacien¡i sunt necåsåtori¡i,10,4% sunt cåsåtori¡i, dar nu au copii, 13,7% sunt cåsåtori¡i ¿i au ¿i copii, 11,4% sunt divor¡a¡i fårå a

avea copii, 12,2% sunt divor¡a¡i ¿i au copii dincåsnicie.Statut marital

190 49,2 49,2 49,2

40 10,4 10,4 59,6

53 13,7 13,7 73,3

44 11,4 11,4 84,7

47 12,2 12,2 96,9

6 1,6 1,6 98,4

4 1,0 1,0 99,5

2 ,5 ,5 100,0

386 100,0 100,0

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

8,00

9,00

Total


Cumulative

Percent

Majoritatea pacien¡ilor sunt pensiona¡i pe cazde boalå de cel pu¡in un an (99.7%), maximum-





ul de ani de pensionare pe caz de boalå este de31 ¿i este întâlnit în cadrul bolnavilor cu afec¡iunihepatice.

91 de pacien¡i, respectiv 23,6% dintre pacien¡iiinvestiga¡i au fost diagnostica¡i cu tulburare depersonalitate, 14,2% dintre pacien¡i au undiagnostic psihiatric adiacent, 25,5% au un QIscåzut ¿i 31,6% prezintå anumite dizabilitå¡i.

În 85,5% dintre cazuri familia este prezentå,51% dintre ace¿tia au avut o bunå adaptarepremorbidå ¿i 40,4% dintre pacien¡i au o re¡eade suport social.

În ceea ce prive¿te factorul socio-economic,51,3% dintre pacien¡i au venituri scåzute, 93%dintre ace¿tia au suferit o deteriorare func¡ionalåfa¡å de cel mai înalt nivel de func¡ionare atins,75% dintre pacien¡i au schimbat cel pu¡in 2 locuride muncå ¿i în 36,8% dintre cazuri a avut loc o

pråbu¿ire a calitå¡ii vie¡ii ¿i doar 45,6% dintrepacien¡i au o atitudine pozitivå fa¡å de muncå.Dupå cum se poate observa din datele de mai

sus, majoritatea pacien¡ilor investiga¡i sunt inactivi în câmpul muncii, mai mult de jumåtate nu au obunå re¡ea de suport social, to¡i au fost expertiza¡i¿i au primit grad de invaliditate ¿i majoritatea ausuferit deterioråri func¡ionale ¿i scådereaveniturilor, ceea ce contureazå un tablou de risc în sfera recuperårii ¿i reinser¡iei lor profesionale.

A¿adar, pacien¡ii selecta¡i sunt pacien¡i careprezintå un poten¡ial risc nu numai în sfera

dezadaptårii ¿i dificultå¡ilor de integrare, dar ¿i unpoten¡ial risc de a dezvolta depresia, tocmaidatoritå pierderii rolurilor active ¿i a suportuluisocial. Tocmai asupra acestei categorii de pacien¡iam vrut så ne oprim, pe de o parte pentru acontura un profil psihologic mai acurat al lor, iarpe de altå parte pentru a vedea care sunt factoriicare î¿i pun amprenta asupra lor ¿i direc¡ia în careace¿ti factori ac¡ioneazå, pentru a putea organizaun proces de recuperare ¿i reinser¡ie adecvat caracteristicilor, condi¡iilor ¿i nevoilor acestora..

Prima ipotezå a fost aceea de a se vedea dacå

existå diferen¡e semnificative în ceea ce prive¿terezultatele ob¡inute la cele patru instrumentepsihodiagnostice selectate (Coeficientul scalei destres, Szondi, CAQ ¿i DSQ) de cåtre pacien¡i înfunc¡ie de tipul de afec¡iune psihosomaticå a fost utilizat testul one-way ANOVA. Acest test pune în eviden¡å semnif ica¡ia diferen¡elor dintremediile variabilei dependente (în cazul nostrurezultatele la cele trei instrumente). În mare esteun Test T repetat, înså, dacå s-ar fi utilizat acest test, s-ar fi cumulat mult prea multå eroare detip I, ceea ce ar putea cre¿te posibilitatea respin-gerii ipotezei de nul pe baza unui rezultat întâmplåtor pozitiv. One-way ANOVA reduceposibilitatea acumulårii unei astfel de erori.

În urma aplicårii analizei univariate ANOVAasupra rezultatelor ob¡inute ca urmare a aplicåriia patru instrumente psihodiagnostice:Coeficientul scalei de stres, Szondi, CAQ ¿i DSQ,de cåtre 385 de bolnavi psihosomatici ce fac partedin 10 categorii de boalå, s-au ob¡inut urmåtoarele:

– rezultatele ANOVA aplicate pe coeficientulscalei de stres Holmes ¿i Rahe de cåtrepacien¡ii grupa¡i în zece categorii de boalå(F (9,385)= 0,479, p= 0,888;ç²=4926,12) indicå faptul cå nu existå niciodiferen¡å semnificativå la acest coeficient înfunc¡ie de categoria de maladiepsihosomaticå. A fost, de asemenea,aplicatå o analizå post-hoc Bonferoni, înså¿i aceasta a relevat absen¡a unei diferen¡esemnificative la coeficientul scalei de stres

pe cele zece categorii de boalå. În ceea ce prive¿te testul Szondi:– rezultatele ANOVA indicå faptul cå

rezultatele la factorul Szondi S h nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria de boalåpsihosomaticå (F (9,385)= 0,235, p=0,989; ç²=0,205). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul Szondi S s nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria de boalåpsihosomaticå (F (9,385)= 0,087, p=1,000; ç²=0,083). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul Szondi P e nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria de boalåpsihosomaticå (F (9,385)= 0,069; p=1,000; ç²=0,046). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul Szondi P hy nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria de boalå

psihosomaticå (F (9,385)= 0,028; p=0,989; ç²=0,039). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul Szondi SCH k nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)=0,041, p= 1,000; ç²=0,069). Analizapost-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul Szondi SCH p nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)=0,107, p= 0,999; ç²=0,141). Analizapost-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;





– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul Szondi C d nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria deboalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,034,p= 1,000; ç²=0,032). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul Szondi C m nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria deboalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,039,p= 1,000; ç²=0,067). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

În ceea ce prive¿te chestionarul CAQ:– rezultatele ANOVA indicå faptul cå

rezultatele la factorul CAQ cåldurå afectivånu diferå semnificativ în func¡ie decategoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 1,262, p= 0,993; ç²=0,067).

Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;– rezultatele ANOVA indicå faptul cå

rezultatele la factorul CAQ stabilitateemo¡ionalå nu diferå semnificativ în func¡iede categoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,135, p= 0,999; ç²=0,164). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ dominan¡å nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,111,p= 0,999; ç²=0,591). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ impulsivitate nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,088,p= 1,000; ç²=0,587). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ conformism nu

diferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,169,p= 0,997; ç²=0,609). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ sensitivitate nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,179,p= 0,996; ç²=0,730). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ perspicacitatenu diferå semnificativ în func¡ie decategoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,188, p= 0,995; ç²=0,340).

Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ insecuritate nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)=0,188, p= 0,995; ç²=0,864). Analizapost-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ radicalism nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)=0,072, p= 1,000; ç²=0,293). Analizapost-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ autosuficien¡ånu diferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,034,

p= 1,000; ç²=0,105). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;– rezultatele ANOVA indicå faptul cå

rezultatele la factorul CAQ tensiune nudiferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)=0,081, p= 1,000; ç²=0,187). Analizapost-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ depresie anxioasånu diferå semnificativ în func¡ie de categoriade boalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,075,p= 1,000; ç²=0,455). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ depresie cuenergie scåzutå nu diferå semnificativ înfunc¡ie de categoria de boalå psihosomaticå(F (9,385)= 0,010, p= 1,000; ç²=0,040). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la factorul CAQ vinå ¿i

resentiment nu diferå semnificativ în func¡iede categoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,053, p= 1,000; ç²=0,177). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cå rezultatelela factorul CAQ plictisealå ¿i retragere nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria de boalåpsihosomaticå (F (9,385)= 0,022, p= 1,000;ç²=0,073). Analiza post-hoc Bonferoni aconfirmat acest lucru;

În ceea ce prive¿te chestionarul sti lurilordefensive, DSQ:

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQ





activism nu diferå semnificativ în func¡iede categoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 1,428, p= 0,174; ç²=116,82). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQafiliere nu diferå semnificativ în func¡ie decategoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,129, p= 0,999; ç²=1,540). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQanulare retroactivå nu diferå semnificativ în fun c¡i e de ca tegoria de boa låpsihosomaticå (F (9,385)= 0,107, p=1,000; ç²=2,761). Analiza post-hoc

Bonferoni a confirmat acest lucru;– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQconsum impulsiv nu diferå semnificativ înfunc¡ie de categoria de boalå psiho-somaticå (F (9,385)= 0,052, p= 1,000;ç²=1,828). Analiza post-hoc Bonferoni aconfirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQclivaj nu diferå semnificativ în func¡ie decategoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,105; p= 1,000; ç²=3,389). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQdenegare nu diferå semnificativ în func¡iede categoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,024 p= 1,000; ç²=1,829). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cå

rezultatele la mecanismul defensiv DSQforma¡iune reac¡ionalå nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria deboalå psihosomaticå (F (9,385)= 0,027;p= 1,000; ç²=3,024). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQomnipoten¡å nu diferå semnificativ înfunc¡ie de categoria de boalå psiho-somaticå (F (9,385)= 0,036; p= 1,000;ç²=0,909). Analiza post-hoc Bonferoni aconfirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cå rezul-tatele la mecanismul defensiv DSQ

orientare spre sarcinå nu diferå semni-ficativ în func¡ie de categoria de boalåpsihosomaticå (F (9,385)= 0,061; p=1,000; ç²=0,430). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQrefugiu în reverie nu diferå semnificativ înfunc¡ie de categoria de boalå psihoso-maticå (F (9,385)= 0,100; p= 1,000;ç²=0,481). Analiza post-hoc Bonferoni aconfirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cå rezul-tatele la mecanismul defensiv DSQ refularenu diferå semnificativ în func¡ie decategoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,043; p= 1,000; ç²=0,280). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat

acest lucru;– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQregresie nu diferå semnificativ în func¡iede categoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,061; p= 1,000; ç²=0,514). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQretragere apaticå nu diferå semnificativ înfunc¡ie de categoria de boalå psiho-somaticå (F (9,385)= 0,061, p= 1,000;ç²=1,544). Analiza post-hoc Bonferoni aconfirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQsomatizare nu diferå semnificativ în func¡iede categoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,058; p= 1,000; ç²=0,432). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cå

rezultatele la mecanismul defensiv DSQumor nu diferå semnificativ în func¡ie decategoria de boalå psihosomaticå (F(9,385)= 0,086; p= 1,000; ç²=1,344). Analiza post-hoc Bonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la stilul defensiv DSQ com-portament maladaptativ nu diferåsemnificativ în func¡ie de categoria de boalåpsihosomaticå (F (9,385)= 0,041; p=1,000; ç²=207,189). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la stilul defensiv DSQ imagine





de sine distorsionatå nu diferå semnificativ în fun c¡i e de cate gor ia de bo alåpsihosomaticå (F (9,385)= 0,064; p=1,000; ç²=18,102). Analiza post-hocBonferoni a confirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la stilul defensiv DSQautosacrificiu nu diferå semnificativ înfunc¡ie de categoria de boalå psihoso-maticå (F (9,385)= 0,048; p= 1,000;ç²=4,136). Analiza post-hoc Bonferoni aconfirmat acest lucru;

– rezultatele ANOVA indicå faptul cårezultatele la mecanismul defensiv DSQadaptare la realitate nu diferå semnificativ în func¡ie de categoria de boalå psiho-somaticå (F (9,385)= 0,095, p= 1,000;ç²=13,088). Analiza post-hoc Bonferoni

a confirmat acest lucru; A¿adar, sintetizând, putem afirma c rezultatele ANOVA la fiecare dintre cele patru instrumentepsihodiagnostice selectate (Coeficientul scalei destres Holmes ¿i Rahe, Szondi, CAQ ¿i DSQ) nudiferå semnificativ în func¡ie de tipul de afec¡iunepsihosomaticå de care suferå pacientul (F(9, 385)a avut valori între 0,022 ¿i 1,428, sub nivelul desemnifica¡ie, p a avut valori 0,174 ¿i 1,000).

Aceasta înseamnå cå nu existå diferen¡esemnificative la nivelul celor trei instrumentepsihodiagnostice selectate în func¡ie de tipul deafec¡iune psihosomaticå..

Concluzionând, putem afirma cå ipoteza seconfirmå: “Nu existå diferen¡e semnificative întrerezultatele ob¡inute de subiec¡i la scalele CAQ,DSQ ¿i Szondi selectate în func¡ie de tipul deafec¡iune psihosomaticå.”.

În consecin¡å, putem afirma cå existå unprofil comun al bolnavului psihosomatic ¿i nuprofile diferen¡iate în func¡ie de maladie,respectiv cå nu existå diferen¡e semnificative între rezultatele ob¡inute la fiecare dintre cele

patru instrumente diagnostice utilizate înfunc¡ie de cele 10 categorii de boalå.Legat de vechimea în boalå a acestor pa-

cien¡i, dupå cum reiese din grafic, cei cu cea maimare vechime în maladie sunt cei cu astm bron¿ic,urma¡i de cei cu obezitate, cei cu afec¡iunihepatice ¿i de cei cu HTA.

În urma aplicårii analizei univariate ANOVAasupra vechimii în maladie 385 de bolnavipsihosomatici ce fac parte din 10 categorii deboalå, s-au ob¡inut urmåtoarele rezultate

– vechimea în maladie diferå semnificativ dela o categorie de boalå la alta: (F(9; 385)=9.540 este mai mare decât F critic, nivelulde semnifica¡ie, p= 0,000.

Aceasta înseamnå cå existå diferen¡e semni-ficative în ceea ce prive¿te vechimea în maladiela cele 10 categorii de boalå.

Dupå cum reiese din acest grafic, afec¡iunilecu vârsta cea mai micå de debut sunt cele tiro-idale, cele hepatice ¿i cele astmatice. La polul opusse aflå maladiile cardiace, CICD ¿i HTA, cu ovârstå de debut apropiatå de 50 de ani.

În urma aplicårii analizei univariate ANOVAasupra vârstei de debut a bolii pentru 385 debolnavi psihosomatici ce fac parte din 10 categoriide boalå, s-au ob¡inut urmåtoarele rezultate

– vârsta de debut a bolii diferå semnificativde la o categorie de boalå la alta: (F(9;385) = 5.351 este mai mare decât F critic,

nivelul de semnifica¡ie, p= 0,000. Aceasta înseamnå cå existå di fer en¡e

semnificative în ceea ce prive¿te vârsta de debut a bolii la cele 10 categorii de boalå.

Dupå cum reiese din graficul de mai jos,pacien¡ii cu cei mai mul¡i ani de pensionare sunt cei cu HTA, CICD, afec¡iuni gastro-intestinale ¿icu astm bron¿ic.

În urma aplicårii analizei univariate ANOVAasupra numårului anilor de pensionare pentru385 de bolnavi psihosomatici ce fac parte din 10

categorii de boalå, s-au ob¡inut urmåtoarelerezultate– numårul anilor de pensionare diferå

semnificativ de la o categorie de boalå la

Vechime in maladie

Diabet

Obezitate

Afectiuni hepatice

Afectiuni gastro-

intestinale

Astm bronsic

CICD

HTALitiaza si colica

renala

Afectiuni

ginecologice

Tulbirari tiroidale

0

5

10

15

20

25

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Tipuri de afectiuni psihosomatice

M e d i e v e c h i m e

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Varsta de debut a bolii

Tulburari tiroidale

DiabetObezitate

Afectiuni hepatice

Afectiuni gastro-

intestinale

Astm bronsic

CICD HTA

Litiaza si colica

renala

Afectiuni

ginecologice

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Tipul de afectiuni psihosomatice

M e

d i e v a r s

t a

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10





alta: (F(9; 385)= 60.653 este mai maredecât F critic, nivelul de semnifica¡ie, p=0,000.

Aceasta înseamnå cå existå di fer en¡esemnificative în ceea ce prive¿te numårul anilorde pensionare la cele 10 categorii de boalå.

cât ¿i vârsta de debut a bolii, vechimea în maladie¿i numårul anilor de pensionare vor diferisemnificativ de la o categorie de maladie la alta.”

În ceea ce prive¿te distribu¡ia gradelor de in-validitate la nivelul celor 10 categorii de boli psiho-somatice selectate, se poate observa cå majoritatea pacien¡ilor diagnostica¡i cu CICD au fost încadra¡i în gradul 2 de invaliditate (respectiv91,3% dintre ace¿tia), la fel ¿i pacien¡ii cu astmbron¿ic (83,3% dintre ace¿tia), urma¡i de pacien¡iicu afec¡iuni hepatice (71,8% dintre ace¿tia) ¿i depacien¡ii cu afec¡iuni ginecologice (66,7% dintreace¿tia). La nivelul popula¡iei analizate existå oconcordan¡å de 96,4% între gradul de invaliditatede la internare ¿i cel de la externare, ceea ce înseamnå, pe de o parte, cå în majoritatea ca- zurilor expertizarea s-a realizat, iar pe de altåparte cå nu s-au produs modificåri semnificative

în starea pacientului care så determine modifi-carea categoriei de invaliditate.

Numarul anilor de pensionare

Afectiuni gastro-

intestinale

Astm bronsic

CICD HTA

Litiaza si colica

renala

Afectiuni

ginecologice

Afectiuni hepatice

Obezitate

Diabet

Tulburari tiroidale

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


M

e d i e n u m a r d e a n i d e p e n s i o n a r e 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Varsta pacientului

Astm bronsic

Afectiuni gastro-

intestinale Afectiuni

hepatice

Obezitate

Diabet

Tulburari tiroidale

CICD

HTA

Litiaza si colica

renala

Afectiuni

ginecologice

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


M e d i e v a r s t a p a c i e n t i

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Dupå cum reiese din acest grafic, pacien¡ii cu ceamai înaintatå vârstå sunt cei cu CICD ¿i cei cu litiazå ¿icolicå renalå. La polul opus se aflå cei cu afec¡iunitiroidale, cei cu diabet ¿i cei cu afec¡iuni hepatice.

În urma aplicårii analizei univariate ANOVAasupra vârstei a 385 de bolnavi psihosomatici cefac parte din 10 categorii de boalå, s-au ob¡inut urmåtoarele rezultate

– vârsta pacien¡ilor diferå semnificativ de lao categorie de boalå la alta: (F(9; 385)=38.165 este mai mare decât F critic, nivelulde semnifica¡ie, p= 0,000.

Aceasta înseamnå cå existå di fer en¡e

semnificative în ceea ce prive¿te vârsta pacientuluila cele 10 categorii de boalå.Concluzionând, putem afirma cå se confirmå

ipoteza: „Presupunem cå atât vârsta pacientului,

Varsta pacientului

Astm bronsic

Afectiuni gastro-

intestinale Afectiuni

hepatice

Obezitate

Diabet

Tulburari tiroidale

CICD

HTA

Litiaza si colica

renala

Afectiuni

ginecologice

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


M e d i e v a r s t a p a c i e n t i

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

În ceea ce prive¿te gradul 3 de invaliditate,76,7% dintre pacien¡ii cu obezitate reintrå aici,60% dintre pacien¡ii cu afec¡iuni gastro-intestinale,59,4% dintre pacien¡ii cu HTA ¿i 57,6% dintrepacien¡ii cu diabet.

Concordanta gradului de invaliditate internare/externare

372 96,4 96,4 96,4

14 3,6 3,6 100,0

386 100,0 100,0

1,00

2,00

Total


Cumulative

Percent

Row 1

Row 2

Row 3

Row 4

Row 5

Row 6

Row 7

Row 8

Row 9

Row 10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Row 1Row 2

Row 3

Row 4

Row 5

Row 6

Row 7

Row 8

Row 9

Row 10

Distributie grad 2 de invaliditate pe boli psihosomatice

ColumnA

Boli psihosomatice

P r o c e n t a j





A¿adar putem afirma în ceea ce prive¿te lotulde pacien¡i investigat, cå obezitatea ¿i afec¡iunilegastro-intestinale sunt mai pu¡in invalidantecomparativ cu CICD, astmul bron¿ic, afec¡iunilehepatice ¿i cele ginecologice.

Un rol aparte revine semnalårii caracteristicilorpsihice individuale ¿i a situa¡iilor poten¡iale ce

BIBLIOGRAFIE

1. *** - “DSM - IV- Manual de Diagnostic siStatistica a Tulburarilor Mentale”, Editia a-

IV-a, Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi dinRomania, Bucuresti, 2003

2. *** - ”Inventare multifazice depersonalitate”, Institutul de Stiinte aleeducatiei, Bucuresti 1991

3. Akiskal, Hagop S., Rosenthal RH –

“Differentiation of primary affective illnessfrom situations, symptomatic and secondarydepression“, Arch.Gen.Psychiatry, 1979

4. Aspinwall LG & Taylor SE – “A stitch intime: Self-regulation and proactive coping”,Psychological Bulletin, 121, 1997

5 . Bandura A – “Exercise of personal agency

through the self-efficacy mechanism”, in R.Schwartzer (Ed.), Self-efficacy: Thoughtcontrol of action, Washington, DC,

Hemisphere, 1992

6 . Block Richard A – “Experiencing andRemembering Time: Affordances, Context,

and Cognition” in Levin I., Zakay D., (eds.),

TIME and human cognition: a life-spanperspective, North-Holland: Amsterdam;

New York; Oxford, 19897 . Cain, Jacques – “Psihanaliza si

psihosomatica”, Ed. Trei, Bucuresti, 1998

8. Ciuvica, Maria-Magdalena, Georgescu

Aglae – “Expertiza medicala si recuperarea

capacitatii de munca in afectiunile

cardiovasculare”, Ed. National, Bucuresti,2003

9. Ciuvica, Maria-Magdalena, Gherman,

Despina – “Explorari functionale inexpertiza medicala a capacitatii de munca”,Ed. National, Bucuresti, 2005

1 0. Cucu Ion C – “Medicina psihosomatica”,Ed. Litera, Bucuresti, 1981

11. Eitzen, Stanley D, Baca, Zinn M,

Bartons – “Social problems”, Ed. A 5-a,

198812. Enachescu, Constantin – “Tratat de

igiena mintala”, Ed. Didactica si

Pedagogica, R. A., Bucuresti, 199613. Enachescu, Constantin – “Tratat de

psihopatologie”, Ed. Tehnica, Bucuresti,2000

14. Enachescu, Constantin – “Tratat de

psihanaliza si psihoterapie”, Ed. Polirom,Bucuresti, 2003

15. Eysenck, Hans – “Biological dimension of

personality”, Ed. In L.A. Pervin, 1990,

favorizeazå men¡inerea în invaliditate abolnavului pensionat medical, deoarecepresupunem cå aceasta este consecin¡a unuidezechilibru între factorii de risc ¿i factoriicompensatori.

Handbook of Personality: theory and

research, New York, The Guilford Press16. Fenichel O – “The Psychoanalytic Theory

of Neurosis”, Ed. Norton, New Cork, 1945

17. Folkman S – “Personal control, stress, andcoping processes: A theoretical analysis”,Journal of Personality and SocialPsychology, 46, 1984

18. Folkman S – “Positive psychological statesand coping with severe stress”, SocialScience & Medicine, 45, 1997

19. Folkman S, Lazarus, RS – “The

relationship between coping and emotion:Implications for theory and research”, Social

Science Medicine, 26, 198820. Gherasim Leonida – “Medicina interna”,

Ed. Medicala, Bucuresti

21. Guyotat Jacques si colab – “Aspectspsychosomatiques du diabete”, E.M.C.,

Psychiatrie, 196622. Hancu Nicolae Dragos, Veresiu Ioan –

“Diabetul zaharat, nutritia, bolilemetabolice”, Ed. National, Bucuresti, 1999

23. Hannagan Tim – “Mastering Statistics” – 3rd edition, Ed. Macmillan Education, 1997

24. Harison Wein – “Stress and disease – new

perspectives”, The NIH Word of Health,2000

25. Iamandescu Bratu Ioan – „Stresul psihic si

bolile interne“, Ed. All, Bucuresti, 199326. Iamandescu Bratu Ioan - “Elemente de

psihosomatica generala si aplicata”, Ed.

Infomedica, 1999

27. Ilinescu Ion – “Tratat de clinica sipatologie medicala”, vol. III, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 199428. Ionescu George – “Psihosomatica”, Ed

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 197529. Ionescu, George – “Tratat de psihologie

medicala si psihoterapie“, Ed. Asklepios,Bucuresti, 1995

30. Kaplan HI, Sadock BJ, Sadock VA – “Manual de buzunar de psihiatrie clinic”, Ed.Medicalå, 2001

31. Krug SE – „Clinical Analysis QuestionnaireManual”, Institute for Personality and AbilityTesting, Inc., Champaign, Illinois, 1997

32. Loevinger J – “Paradigms of Personality”,

W.H. Freeman and Company, SanFrancisco, 1987

33. Mason Craig, Chapman Derek, Scott

Keith – “The identification of early risk

factors for severe emotional disturbances

and emotional handicap – an

epidemiological approach”, AmericanJournal of Community Psychology, USA,

199934. Mihaescu Vlad – “Psihosomatica sipsihoterapie”, Ed. Polirom, Iasi, 1995

35. Miller-Burke Jude, Atridge, Mark, Fass

Peter – “Impact of traumatic events andorganizational response”, Journal ofOccupational and Environmental Medicine,

USA, 199936. Minulescu Mihaela – „Chestionarele de

personalitate în evaluarea psihologicå”,

Garell Publishing House, Bucure¿ti, 199637. Plozza Luban, Poldinger Walter,

Kroger Fred – “Bolile psihosomatice in

practica medicala”, Ed. Medicala,Bucuresti, 2000

38. Popa Marian – “Statistica pentrupsihologie. Teorie si aplicatii SPSS”, Ed.Polirom, Iasi, 2008

39. Rapaport David – “Diagnostic

Psychological Testing”, Ed. InternationalUniversities Press, NY, 1968

40. Rascanu Ruxandra – “Introducere in

psihodiagnoza clinicå “, Partea I , Ed.Universitå¡ii din Bucure¿ti, 2004

41. Rat iu Adina – “Potentialul invalidant si

posibilitatile recuperatorii in tulburarile de

stress”, teza de doctorat, 200842. Silion Ion, Cordoneanu Cristina –

Bazele medicinii muncii-teorie si practica,

editia a-III-a, Ed. Pim, Iasi, 200343. Sirjita, Nicolae si colab – “Elemente de

expertiza medicala si recuperare acapacitatii de munca” – Ed. Tiparg ,

Bucuresti, 200444. Sirjita Nicolae – “Principii si modele in

elaborarea diagnosticului functional sistabilirea capacitatii adaptative si de

evaluare a capacitatii de munca”, Revistade Expertiza Medicala si Recuperare aCapacitatii de Munca, Bucuresti, 2000

45. Valeanu Vasile, Daniel Constantin – “Psihosomatica feminina”, Ed. Medicala,Bucuresti, 1977

46. Vlad Tiberiu, Vlad Cristian – “Psihologia

si psihopatologia comportamentului”, Ed.Militara, Bucuresti, 1978

simona trifu

Documents