simpozionul naȚional de geomorfologie șigeomorfologie.ro/sng/wp-content/uploads/2016/05/... ·...
TRANSCRIPT
Geomorphology is a Journey!
SIMPOZIONUL NAȚIONAL DE GEOMORFOLOGIE
și
Aniversarea a 60 de ani de la înființarea Stațiunii de Cercetări
Biologice, Geologice și Geografice ”Stejarul”
2
ORGANIZATORI:
Asociaţia Geomorfologilor din România
Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, Facultatea de Geografie şi Geologie
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Departamentul de Geografie
Centrul de Cercetări Biologice „Stejarul” Piatra Neamţ
Cu sprijinul:
Primăriei Municipiului Piatra Neamţ
COMITETUL DE ORGANIZARE:
Conf. univ. dr. Dan DUMITRIU - Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi
Prof. univ. dr. Maria RĂDOANE - Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava
Prof. univ. dr. Constantin RUSU- Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi
Prof. univ. dr. Crina MICLĂUȘ - Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi
Prof. univ. dr. Nicolae RĂDOANE - Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava
C.P. I dr. Elvira GILLE - Centrul de Cercetări Biologice „Stejarul” Piatra
Neamţ
SECRETARIAT TEHNIC:
Francisca CHIRILOAEI
Mihai NICULIŢĂ
Elisabeta ORBAN
Delia ROBU
Cătălina GUCIANU
Constantin NECHITA
Bogdan NIGA
Florentina LIVARCIUC
3
COMITETUL ŞTIINŢIFIC:
Maria RĂDOANE, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Petru URDEA, Universitatea de Vest, Timişoara
Alfred VESPREMEANU-STROE, Universitatea din Bucureşti
Dan DUMITRIU, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi
Mihai MICU, Institutul de Geografie, Academia Română
Olimpiu POP, Universitatea „Babeş–Bolyai”, Cluj-Napoca
Sandu BOENGIU, Universitatea din Craiova
Francisca CHIRILOAEI, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Mircea VOICULESCU, Universitatea de Vest, Timişoara
Marta JURCHESCU, Institutul de Geografie, Academia Română
Nicolae CRUCERU, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti
Robert DOBRE, Universitatea din Bucureşti
Ciprian MĂRGĂRINT, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi
Mulțumiri!
Lui Nick Cruceru pentru superbele concepţii grafice care ne-au ajutat în realizarea
acestui program și a altor materiale de prezentare.
4
Geomorphology is a Journey!
Programul Simpozionului
Joi, 19 mai 2016,
Stațiunea de Cercetări ”Stejarul”, str. Alexandru cel Bun, nr. 6, Piatra
Neamț
18:00 – 19:00: Primirea participanților
19:00– 22:00: Ice Breaker
Vineri, 20 mai 2016
08:00 – 08:30
Înregistrarea participanților - Holul Sălii de Conferințe, Hotel „Ceahlău”, Piatra
Neamț Piaţa Ştefan cel Mare, nr. 3 08:30 – 08:45
Deschiderea lucrărilor Simpozionului – Sala de Conferinţe, Hotel „Ceahlău”
08:45 – 09:45
Moment dedicat celor 60 de ani de la înființarea Stațiunii”Stejarul”
9:45 – 10:00
Pauză de cafea
10:00 – 11:15
Comunicări în plen: Sesiunea 1
11:15 - 11:30
Pauză de cafea
11:30 – 12:45
Comunicări în plen: Sesiunea 2
12:45 - 13:00
Pauză de cafea
13:00 – 10:00
Comunicări în plen: Sesiunea 3
14:00 – 15:00
Masa de prânz - Restaurant Hotel „Ceahlău”
15:00 – 16:30
Comunicări în plen: Sesiunea 4
16:30 – 18:00
Sesiune Postere
18:00 – 20:00
Vizită Curtea Domnească; Ascensiune cu telegondola pe Muntele Cozla – Asupra
evoluției reliefului în zona de contact Carpați-Subcarpați și istoria așezării
umane Piatra
20:00 – 22:00
Cina – Cercul Gospodinelor – Cozla
5
Sâmbătă, 21 mai 2016
08:30 – 10:15
Comunicări în plen – Sala de Conferinţe, Hotel „Ceahlău” – Sesiunea 5
10:15 – 10:30
Pauză cafea
10:30 – 12:15
Comunicări în plen – Sesiunea 6
12:15 – 12:30
Pauză cafea
12:30 - 14:30
Opinii de final
Premiere postere
Premiere comunicări științifice prezentate de către tineri sub 35 ani
Adunarea Generală AGR
14:30 – 15:30
Masa de prânz - Restaurant Hotel „Ceahlău”
16:00 – 20:00
Aplicație de teren – Lacul de baraj natural Cuejdel
20:00 – 24:00
Cina festivă – Pensiunea Balad`Or – Pângăraţi
6
Duminică, 22 mai 2016
08:30 – 19:30
Aplicaţie teren Program aproximativ:
1. Piatra Neamț – Pângărați (punct de oprire: bazinul hidrografic Pângărați,
evoluţia unui drum forestier, vale torenţială cu baraje de retenţie, belvedere
asupra văii râului Bistrița și a Lacului Pângărați, vizitarea Mănăstirii
Pângărați – fostul sediu al Staţiunii „Stejarul”)
2. Pangărați – Bicaz (punct de oprire la Straja, albia subadaptată a râului Bistrița)
3. Bicaz – baraj Izvoru Muntelui (punct de oprire la Ruginești, belvedere asupra
lacului si masivului Ceahlău)
4 – 5. Versantul stâng al Lacului Izvoru Muntelui (punct de oprire la Chiriţeni,
evoluția fâșiei de țărm a lacului; alunecările de teren de la Huiduman și
Buba)
6. Versantul drept al Lacului Izvoru Muntelui (punct de oprire la Călugăreni,
asupra fenomenului de zăpor)
7. Masa de prânz – Pensiunea Orizont, Farcașa
8. Poiana Teiului – Pătru Vodă – Mănăstirea Neamț (vizitare) – Tg. Neamț –
Piatra Neamț
Traseul aplicației de teren
7
Programul comunicărilor
Vineri, 20 mai 2016
08:45 – 9:45
Moment dedicat celor 60 de ani de la înființarea Stațiunii de Cercetări Biologice,
Geografice și Geologice ”Stejarul”
Prof.univ.dr. Constantin Grasu
Strălucirea şi crepusculul unei instituţii
Înmânarea diplomelor de onoare
09:45 – 10:00 Pauză de cafea
Sesiune comunicări 1 – 10:00 – 11:15
Moderatori: Florina Grecu, Dan Dumitriu
10:00 – 10:25
Alfred Vespremeanu-Stroe, Florin Zăinescu, Luminița Preoteasa, Florin Tătui
O nouă teorie privind evoluţia Holocenă a Deltei Dunării: reconstituirea integrală
şi o nouă cronologie cu reliefarea patternurilor morfodinamice
10:25 – 10:45
Petru Urdea, Alexandru Onaca, Florina Ardelean, Rafaela Tomuța
Ghețarii de platou din Carpații Românești – reconstituiri paleogeografice
10:45 – 11:00
Mihai Niculiță, Mihai Ciprian Mărgărint, Santangelo Michele
Activitatea holocenă a alunecărilor de teren din Podișul Moldovei
11:00 – 11:15
Aritina Haliuc, Daniel Veres, Katalin Hubay, Robert Begy, Achim Brauer,
Simon M. Hutchinson, Mihaly Braun
Evoluția lacului Ighiel: procese și factori de control în dinamica sedimentelor
11:15 – 11:30 Pauză de cafea
8
Sesiune comunicări 2 – 11:30 – 12:45
Moderatori: Petru Urdea, Nicolae Cruceru
11:30 - 11:45
Virgil Surdeanu
Alunecările de teren. Certitudini și îndoieli
11:45 – 12:00
Mihai Ciprian Mărgărint, Mihai Niculiţă
Posibilităţi de reconstituire a reţelei istorice de lacuri antropice din partea nordică
a Podişului Moldovei prin analiza şi interpretarea geomorfometriei barajelor
abandonate
12:30 – 12:15
Ioana Perşoiu, Maria Rădoane, Angelica Feurdean, Delia Robu, Ioan Tanţău,
Vasile Budui, Aurel Perşoiu, Rădoane Nicolae, Francisca Chiriloaiei, Ionuţ
Cristea, Mihai Nuţescu, Sorin Moscal
Vârsta şi evoluţia luncii unui curs de apă de mici dimensiuni din Câmpia
Transilvaniei
12:15 – 12:30
Dan Dumitriu
Tipurile de viituri din lungul râului Trotuş în funcţie de relaţia debit lichid-debit
solid în suspensie
12:30 – 12:45
Lucian Blaga
Estimarea factorului C – de influență a vegetației – din modelul USLE, prin
utilizarea unor seturi de date clasice si satelitare
12:45 – 13:00 Pauză de cafea
Sesiune comunicări 3 – 13:00 – 14:00
Moderatori: Mircea Voiculescu, Mihai Ciprian Mărgărint
13:00 – 13:15
Răzvan Popescu, Petru Urdea, Alfred Vespremeanu-Stroe, Nicolae Cruceru,
Olimpiu Pop
Istoria deglacierii masivelor înalte din Carpații Românești și evoluția ghețarilor de
pietre în Tardiglaciar și Holocen
9
13:15 – 13:30
Dănuț Petrea, Sanda Roșca, Stefan Bilașco, Ioan Fodorean, Iuliu Vescan,
Sorin Filip
Aplicarea analizei spațiale GIS bazate pe scenarii anuale pentru identificarea
hazardului și riscului indus de alunecările de teren. Studiu de caz
13:30 – 13:45
Constantin Nechita, Ionel Popa, Francisca Chiriloaei, Maria Rădoane
Rezultate preliminare privind formarea unei serii dendrocronologice lungi din
secvențe de stejari și ulm în Estul României
13:45 – 14:00
Florin Tătui, Alfred Vespremeanu-Stroe, Laurențiu Niculescu, Gabriel Lupu
Monitorizarea video a dinamicii țărmului (bariera Techirghiol). Rezultate
preliminare
14:00 – 15:00 Masa de prânz – Restaurant Hotel „Ceahlău
Sesiune comunicări 4 – 15:00 – 16:30
Moderatori: Alfred Vespremeanu-Stroe, Francisca Chiriloaei
15:00 – 15:15
Constantin Rusu, Ionuţ Vasiliniuc, Pîrnău Radu, Bogdan Roşca, Dumitru
Bulgariu Consideratii morfo-lito-pedologice în Munţii Călimani
15:15 – 15:30
Sandu Boengiu, Emil Marinescu, Oana Ionuș
Reconstituirea transgresiunilor şi regresiunilor marine în vestul bazinului Dacic şi
influenţa acestora asupra formării Piemontului Getic
15:30 – 15:45
Viorel Ilinca, Marta Jurchescu
Zonarea alunecărilor de teren la scara unei unităţi administrativ-teritoriale.
Judeţul Vâlcea - un “hotspot” al alunecărilor la nivel naţional
15:45-16:00
Florin Roman, Răzvan Săcrieru, Nicolae A. Roman, Vasile Ovidiu Allen
Notă asupra unei depresiuni sinclinale închise, în Subcarpaţii Vrancei
16:00-16:15
Flaviu Meseșean, Titus Cristian Man, Olimpiu Pop, Ionela Georgiana Gavrilă
Reconstituirea extensiunii spațiale a avalanșelor de zăpadă în Munții Parângului
utilizând metoda dendrogeomorfologică și teledetecția
10
16:15-16:30
Andrea Gál, Simon Éva Beáta, Imecs Zoltán, Poszet Szilárd
Studiul eroziunii regresive al organismului torențial Groapa Ruginoasa, Munții
Bihor
Sesiune postere – 16:30 – 18:00
Moderatori postere: Mihai Niculiţă, Marian Ene, Maria Rădoane,
Nr. Autori Titlul lucrării Afilierea
1
Andreea Andra -
Topârceanu1 ,
Mihaela Verga1,
Mihai Mafteiu2
Degradarea versanților,
consecință secundară a
amenajării domeniului
schiabil. Studiu de caz
Pârtia Ruia (Brașov)
1Facultatea de Geografie, Departamentul
Geomorfologie – Pedologie – Geomatica,
Universitatea din București, România 2MM Georesearch
2
Francisca
Chiriloaei¹, Camelia
Ştefanache², Vasile
Budui¹, Constantin
Nechita³, Rareș
Şchiopu¹
Determinarea indicelui de
vulnerabilitate a terenurilor
pentru dezvoltarea
bioresurselor. Studii de caz
în jumătatea de nord a
Carpaților Orientali
¹Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava
²INCDSB/Centrul de Cercetări Biologice
”Stejarul” Piatra Neamț, Neamț, România
³Institutul de Cercetări Silvice, filiala
Câmpulung Moldovenesc, Suceava,
3 Ionela Georgiana
Gavrilă
Propuneri de itinerarii
geomorfologice în Munții
Măcin. Studiu de caz:
traseul geoturistic Chervant
– Priopcea - Megina
Facultatea de Geografie, Universitatea
„Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
4 Florina Grecu
Fluvial geomorphosites –
Interdisciplinary and
applied approach
Department of Geomorphology, Pedology
and Geomatics, Faculty of Geography,
University of Bucharest, Romania
5
Cătălina Gucianu,
Florentina Livarciuc
Distribuția solurilor
erodate în suprafață pe
teritoriul administrativ
Gorbănești (jud. Botoșani)
Departamentul de Geografie,
Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava,
România
6
Laurenţiu Ilie1,
Laura Comănescu1,
Marcel Boloș2,
Robert Dobre1,
Mădălina Teodor1,
Ioana Bradea2
Eficientizarea sistemelor de
zăpadă artificială
1Facultatea de Geografie - Universitatea
din Bucureşti, Bucureşti, România 2Facultatea de Stiinte Economice -
Universitatea din Oradea, Oradea,
România
7
Philippe Lahousse¹,
Guillaume Pierre²,
Marian Ene³, Daniel
Diaconu³, Mircea
Vișan³
Torentul noroios de la
Chirleşti (Carpaţii de
Curbură): o jumătate de
secol de evoluţie
¹UFR de Géographie et Aménagement,
Université Lille 1, France
²Département de Géographie, Université
de Reims Champagne-Ardenne, France
³Faculté de Géographie, Université de
Bucarest, România
8
Florentina
Livarciuc, Cătălina
Gucianu, Marius
Livarciuc
Analiza fluxului de
sedimente din bazinul
hidrografic Gemenea
Departamentul de Geografie,
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
9 Diana Alexandra
Marola
Susceptibilitatea la
inundații a localității
Lungoci din județul Galați
Universitatea București, România
11
10
Andreea -
Florentina Marin,
Iuliana Armaș
Clasificarea morfologică a
ostroavelor dunărene.
Aplicație pentru sectorul
Giurgiu/Ruse -
Oltenița/Tutrakan,
România-Bulgaria
Facultatea de Geografie, Universitatea din
București
11
Alin Mihu-Pintilie¹,
Cristian
Constantin
Stoleriu², Gheorghe
Romanescu²
Evoluția hidro-
geomorfologică a cuvetei
lacustre Cuejdel din Munții
Stânișoarei de la formare și
până în prezent
¹Departamentul Interdisciplinar de
Cercetare – Domeniul Științe,
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași,
²Departamentul de Geografie, Facultatea
de Geografie și Geologie, Universitatea
”Alexandru Ioan Cuza” Iași
12
Constantin
Nechita1, Francisca
Chiriloaei2, Ionel
Popa¹
Semnalul climatic extras
din inelele de creștere la
stejari în NE României,
proxy pentru evaluarea
paleomediului pentru
ultimii 7000 de ani
1INCDS "Marin Drăcea", Câmpulung
Moldovenesc, Suceava, România 2Departamentul de Geografie,
Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava,
România
13 Alin-Cristian Păroiu
Evoluția fordunelor în
climatul temperat-uscat al
coastei Deltei Dunării.
Studiu de caz: câmpul
marin Sărăturile
Facultatea de Geografie, Universitatea din
București
14 Marius-Viorel
Pîrvan
Evoluția frontului deltaic în
ultimii 150 ani
Facultatea de Geografie, Universitatea din
București
15 Viorel Vasile Pop
Utilizarea terenurilor în
teritoriile afectate de
alunecări de teren de tip
glimee din Câmpia
Transilvaniei. Studii de caz:
alunecările de la Apatiu,
Ocnița, Archiud și Măluț
Facultatea de Geografie, Universitatea
„Babeș Bolyai” Cluj Napoca, România
16
Loredana Andreea
Popoiu, Raluca
Mitroi
Evaluarea calității apelor
din lacurile de acumulare
mici și mijlocii pe baza
monitorizării nutrienţilor
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și
Ingineria Mediului, Universitatea Tehnică
“Gheorghe Asachi”, Iași
17
Poszet Szilárd1, Gál
Andrea2, Imecs
Zoltán2, Lakatos
Tamás1, Ravasz
Levente2
Alunecare activă pe Dealul
Hoia, lângă Muzeul
etnografic din Cluj
1Facultatea de Științe și Arte,
Universitatea Sapientia, Cluj-Napoca,
România 2Facultatea de Geografie, Universitatea
Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România
18
Georgian Ionuț
Purcăreață¹,
Laurențiu Ilie²,
Mădălina Teodor²,
Robert Dobre²,
Ionuț Săvulescu²,
Bogdan Andrei
Mihai²
Pretabilitatea reliefului
pentru amenajarea
domeniului schiabil
Zărnești – Brebina
¹Facultatea de Geografie, Universitatea
din București, România
²Facultatea de Geografie, Departamentul
de Geomorfologie Pedologie, Geomatică,
Universitatea din București
19 Violeta Retegan
Amenajarea versantului
afectat de alunecări de
teren de pe Valea
Ormanului în vederea
reintroducerii sale în
circuitul agricol
Facultatea de Geografie, Universitatea
„Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
12
20 Mădălina Ristea
Distribuția spațială a
Indicelui de Senzitivitate
Costieră în cadrul țărmului
românesc al Mării Negre
¹Facultatea de Geografie, Universitatea
din București, România
21
Delia Robu1, Ioana
Perșoiu1, Maria
Rădoane1
Regimuri de scurgere în
Câmpia Joasă a Someșului,
pe baza morfologiilor
fluviale relicte și a
structurilor sedimentare
asociate
1Departamentul de Geografie,
Universitatea „Ștefan cel Mare” din
Suceava
22
Mădălina Teodor1,
Robert Dobre1,
Laurențiu Ilie1
Analiza și evaluarea
domeniilor schiabile
existente în România din
punct de vedere geografic și
socio-economic
1Facultatea de Geografie, Universitatea
din București
23
Diana Popovici1,
Mirela Dragoş1,
Iuliana Armaş1
Amprenta antropică asupra
morfologiei albiei majore a
Dâmboviţei cu detalierea
zonei centrale a oraşului
Bucureşti
1Facultatea de Geografie, Universitatea
din București
24
Ştefania (Omrani)
Grigorie1, Floare
Grecu1
Dinamica geomorfologică a
albiei majore a Dunării în
sectorul Olteniţa – Călăraşi
1Facultatea de Geografie, Universitatea
din București
18:00 – 20:00
Vizită Curtea Domnească; Ascensiune cu telegondola pe Muntele Cozla – Asupra
evoluției reliefului în zona de contact Carpați-Subcarpați și istoria așezării
umane Piatra
20:00 – 22:00
Cina – Cercul Gospodinelor – Cozla
13
Sâmbătă, 21 mai 2016
Sesiune comunicări 5 – 08:30 – 10:15
Moderatori: Mihai Micu, Robert Dobre
08:30-8:45
Mircea Voiculescu, Florina Ardelean, Marcel Török-Oance
Analiza controlului morfometric, climatic și uman, factori esențiali în distribuția
spațială și a frecvenței avalanșelor în arealul glaciar Bâlea - Masivul Făgăraș
(Carpații Meridionali)
8:45 – 9:00
Gabriel Minea, Gabriela Moroşanu, Gianina Neculau, Pătru Georgiana
Influența modului agrar de utilizare a terenurilor asupra resurselor de apă
9:00-9:15
Laura Tîrlă, Ionuț Mirea, Relu-Dumitru Roban, Teodor Cojocaru, Virgil
Drăgușin
Controlul tectonic și structural asupra dezvoltării endocarstului în rocile
metacarbonatice din Munții Făgăraș
9:15-9:30
Mihaela Popescu, Fabian Timofte, Petru Urdea, Raul Şerban, Alexandru
Hegyi Aplicarea investigațiilor electromagnetice la studiul alunecărilor de teren
9:30 – 9:45
Claudiu Găman, Costică Brânduș
Stadiul actual al proceselor geomorfologice denudaţionale în arealul văii Bistriţei,
între comuna Borca şi barajul Izvoru Muntelui
9:45 – 10:00
Francisca Chiriloaei
Albia extracarpatică a râului Moldova își continuă evoluția pe traiectoria
îngustării și a degradării, sau se pregătește de recuperare?
10:00 – 10:15
Cristian Todosi, Mihai Niculiță, Constantin Rusu
Analiza sedimentării lacului Podu Iloaiei, bazinul hidrografic Bahlui, România
10:15 – 10:30 Pauză de cafea
14
Sesiune comunicări 6 – 10:30 – 12:15
Moderatori: Sandu Boengiu, Răzvan Săcrieru
10:30 – 10:45
Mihai Micu, Dan Bălteanu, Hans-Balder Havenith, Constantin Ionescu,
Mircea Radulian, Cees van Westen, Michiel Damen, Marta Jurchescu
O evaluare preliminară a susceptibilităţii la alunecări de teren
produse de cutremur în regiunea seismică Vrancea
10:45 – 11:00
Claudiu Nedelcu, Robert Dobre, Florina Grecu
Tehnici și metode de analiză geomorfotehnică pentru implementarea proiectelor de
infrastructură de transport
11:00 – 11:15
Florin Zăinescu, Alfred Vespremeanu-Stroe, Florin Tătui, Luminiţa Preoteasa
Creşterea deltelor influenţate de valuri
11:15 – 11:30
Iulian Săndulache, Cătălina Săndulache, Roxana Cârnu
Relieful fluviatil din perimetrul Cireşu – Lişcoteanca (Valea Călmăţuiului de
Bărăgan)
11:30 – 11:45
Robert Dobre, Ionuţ Săvulescu, Laurențiu Ilie, Mădălina Teodor
Servicii geomorfologice pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în România.
Studiu de caz: Autostrada Pitești – Sibiu
11:45 – 12:00
Ioana Perşoiu, Delia Robu*, Maria Rădoane, Aurel Perşoiu, Bogdan Niga,
Francisca Chiriloaei, Nicolae Rădoane
Efectul subsidenţei Câmpiei Ecedeea asupra evoluţei Tardiglaciar – Holocene a
cursurilor de apă din Câmpia Someşului
*raportor
12:00 – 12:15
Maria Rădoane, Constantin Nechita, Francisca Chiriloaei, Nicolae Rădoane
Rolul schimbarilor climatice si a impactului antropic asupra sistemelor fluviale. O
estimare din perspectivă dendroclimatică si instrumentală pentru estul României
12:15 – 12:30 Pauză de cafea
15
12:30 – 14:30 Adunarea Generală AGR
Premiere postere
Premiere comunicări științifice susţinute de către tinerii sub 35 ani
Diverse
14:30 – 15:30 Masa de prânz – Restaurant Hotel „Ceahlău
16.00 – 20:00
Aplicație de teren – Lacul de baraj natural Cuejdel
20:00 – 24:00
Cina festivă – Pensiunea Balad`Or - Pângăraţi
16
Simpozionul Național de Geomorfologie
Ghid de aplicație
Teme de geomorfologie aplicată abordate de către cercetătorii de
la Stațiunea “Stejarul” Piatra Neamţ
Surse de sedimente și bazine hidrografice mici
Efectul barajelor în comportarea albiilor de râu
Lacurile de acumulare şi sistemul de sedimente
Relieful lacustru
Alunecări de teren și efectul lor asupra DN15
Fenomenul de zăpor
1. Bugetul de sedimente al bazinelor hidrografice mici: Pângărați şi
Oanțu
Fig. 1a. Sistemul de amenajare
hidroenergetică a văii Bistrița
Fig. 1b. Vedere generală asupra
confluențelor celor două râuri
(Pângărați și Oanțu) cu lacul Pângărați
(lacul în care debușează canalul de
fugă a Hidrocentralei ”Dimitrie
Leonida”).
1
Intre 1976 – 1982, drumurile forestiere si
organismele torentiale au furnizat intre 20
– 30% din aluviunile ce intră în albia
principală
Fig. 2 Eroziunea pe drumuri forestiere (bulina
rosie = localizarea sitului ce va fi vizitat)
17
Rolul amenajărilor de praguri și baraje pe albiile torențiale în controlul
aluviunilor
Fig.3. Amenajarea de baraje pentru
controlul transferului de sedimente
grosiere în lungul rețelei hidrografice
a bazinului Pângărați
(bulina roșie – situl de vizitat)
Volumul de de sedimente
transportate de râurile Pângărați și
Oanțu prin târâre, suspensie și în
soluție
Lacul Pângărați colmatat
peste 64%
Coeficient de captare a
sedimentelor = 76%
18
2.Râul Bistrița, aval de barajul Izvoru Muntelui = râu subadaptat
Fig. 6 Agradarea albiei râului Bistriţa prin formarea unui « con de albie » la confluenţa cu
râului Tarcău
Fig. 4. Harta geomorfologică a albiei râului Bistriţa în aval de barajul Izvoru Muntelui şi
secţiunile de măsurare ale dinamicii albiei.
În bulină albastră = punctul de oprire; în bulină roșie = localizarea fotografiilor din fig. 6
Fig. 5A. Profil longitudinal al
albiei râului Bistriţa în aval de
barajul Izvoru Muntelui; B.
Bilanţul proceselor de
eroziune şi acumulare.
1974 2004 2012
19
3. Lacurile de acumulare și sistemul de sedimente.
Fig. 7A.Repartiţia grosimii sedimentelor în profilul longitudinal al cuvetei lacului Izvoru
Muntelui . B. Discontinuitatea dinamică pusă în evidenţă între grosimea sedimentelor şi
adâncimea apei.
Fig. 8. Harta morfogenetică a principalelor zone de confluenţă ale lacului Izvoru Muntelui.
Bulina rosie – delta Bistritei; bulina albastra – localizarea golfului Bistricioara din
imaginile din fig. 9
20
Fig. 10. Schimbarea traseului albiei râului Bistricioara după exondările anuale ale
deltei râului.
1975
1980
2009
Fig. 9. Fenomenul de ”avulzie”
in Golful Bistricioara
21
4.Fâșia de țărm a Lacului Izvoru Muntelui. Faleze
Fig. 11. Faleza de la Chiriţeni (h = 8 – 10 m), modelată în
depozite de terasă fluvială.
Fig. 12. Microrelief de terasete în
depozite de pietrişuri fluviale ale
terasei de 55-60 m, amonte de Hangu.
Conturul terasetele este bine păstrat
după o fază de coborâre a nivelului
lacului (foto sus în 1976).
Aceeaşi zonă fotografiată în 2004, din
care se observă doar păstrarea sortării
particulelor, nu şi microrelieful
2004
1976
Promontoriul Chiriţeni, modelat în luturi loessoide ale terasei de 55 – 60 m a Bistriţei .
După 28 de ani, lăţimea promontoriului s-a îngustat aproape la jumătate, ceea
ce a condus la un ritm mediu de retragere de 0,2 m/an.
Măsurătorile repetate pe acest profil ne-au condus la observaţia că ritmul mediu
de retragere a ţărmului în acest punct a fost de 1 m/an.
În perioada 1976-2004 ritmul mediu s-a diminuat la circa 0,20 m/an.
Fig. 13. Faze de evoluţie ale ţărmului
lacului Izvoru Muntelui, descrise pe baza
folosirii ipotezei ergodice.
22
5.Alunecările de teren și eroziunea torențială în bazinul
versant al lacului Izvoru Muntelui
Fig. 15. Perimetrele de alunecare Buba și Huiduman care afectează perpendicular drumul
naţional 15, dar şi lacul Izvoru Muntelui (Surdeanu, 1982).
Fig. 14. Localizarea perim
etrelor cu alunecari de teren si
acumulările torenţiale din zona
lacului Izvoru Muntelui. In
buline roșii – alunecarea Buba
și Huiduman.
2009,
23
6.Fenomenul de zăpor și rolul lacului Izvoru Muntelui
Fig. 17. Variația factorilor ce controleaza formarea zăporului la stația hidrometrică Frumos,
amonte 14 km de nivelul maxim al lacului Izvoru Muntelui.
Fig. 16. Profilul longitudinal al r.
Bistrita amonte de lacul Izvoru
Muntelui cu sectorul de formare a
zaporului.
6 februarie
2008
8 martie
2008
7 iunie
2008
Fig. 18. Obturarea cu năboi a albiei râului Bistriţa a determinat schimbarea cursului râului (zona
Călugăreni în cuveta emersă a lacului Izvoru Muntelui): 1972; 2008.
24
SECȚIUNEA I
Comunicări
(în ordinea alfabetică a primilor autori)
25
Estimarea factorului C - de influenţă a vegetației - din modelul USLE,
prin utilizarea unor seturi de date clasice și satelitare
Lucian Blaga Departamentul de Geografie, Turism și Amenajarea Teritoriului, Universitatea din Oradea,
România
E-mail: [email protected]
USLE (Universal Soil Loss Equation), în diferitele sale variante adaptate,
reprezintă cel mai utilizat model de predicţie a eroziunii solului pe timp lung la
nivel european şi naţional. În mod evident, de-a lungul timpului, în cei peste 50 de
ani de când modelul este folosit, au fost încercate diferite modalităţi de obţinere a
valorilor parametrilor integraţi în binecunoscuta ecuaţie.
Studiul nostru, realizat pe un teritoriu din partea de NV a României, integrat
în patru unităţi administrativ teritoriale (Oradea, Biharia, Cetariu, Paleu) care din
punct de vedere geomorfologic se grefează pe unităţi ce aparţin Dealurilor şi
Câmpiei de Vest, are atenţia îndreptată înspre modalităţile prin care poate fi estimat
aşa numitul factor C (cover management factor), cunoscut la noi în ţară şi sub
numele de indicator al protecţiei oferite de culturi.
Obiectivul principal constă în realizarea unei analize comparative a
valorilor indicatorului precizat, obţinute în mod tradiţional, prin alocarea de
coeficienţi elaboraţi în cadrul staţiunilor de cercetare experimentală de profil, în
funcţie de tipul de cultură agricolă, tipul de vegetație, respectiv de modul de
utilizare al terenului, cu rezultatele valorice derivate din scene satelitare prin tehnici
de lucru specifice teledetecţiei.
În acest sens, s-a făcut apel la o tehnică de prelucrare standard pentru datele
satelitare multispectrale, cunoscută sub numele de linear spectral unmixing (LSU),
însoţită de PPI (Pixel Purity Index). Cu ajutorul lor au fost derivaţi cinci aşa numiţi
„end-members” (apă, vegetaţie, bare soil - sol fără vegetaţie şi două variante pentru
suprafeţele ocupate de construcţii / drumuri asfaltate), abundenţa acestor elemente
la nivel de pixel (exceptând apa care se identifică cu „shadow”) fiind apoi folosită
pentru algoritmizarea lui C. În plan secundar, s-a utilizat regresia liniară pentru
obţinerea lui C din NDVI (indicele normalizat de diferenţiere a vegetaţiei -
Normalized Differenced Vegetation Index) şi s-a încercat extragerea factorului C pe
seama NDBaI (indicele normalizat de diferenţiere a suprafeţelor fără vegetaţie -
Normalized Difference Bareness Index);
Materialele utilizate în acest studiu sunt: date vectoriale bazate pe
ortofotoplanuri ANCPI, scara 1:5000, convertite ulterior în format raster,
26
ortofotoplanuri cu rezoluţie de 15 cm, scene satelitare Landsat 8 OLI/TIRS de la
nivelul anului 2014 (martie, iunie, august), imagini multispectrale VHR2 (Pleiades,
160 cm rezoluţie pentru Blue, Green, Red şi NIR, respectiv VHR1 - 40 cm pentru
panchromatic).
Dintre cele trei metode de lucru aplicate, prima şi ultima (în care s-au
folosit LSU şi NDBaI) au dat cele mai relevante rezultate, comparativ cu metoda
clasică, în timp ce derivarea lui C din NDVI, chiar dacă este una din modalităţile cel
mai frecvent folosite, inclusiv în cercetările din România, a condus la finalităţi
confuze.
27
Reconstituirea transgresiunilor și regresiunilor marine în vestul
bazinului Dacic și influenţa acestora asupra formării Piemontului Getic
Sandu Boengiu, Emil Marinescu, Oana Iounş Departamentul de Geografie, Facultatea de Științe, Universitatea din Craiova, România
E-mail: [email protected]
Având scopul de a stabili un model de formare şi evoluţie a părţii de vest a
Piemontului Getic, am luat în considerare următoarele: studiul caracteristicilor
geologice ale fundamentului piemontului; analiza mișcărilor neotectonice care au
dus la formarea piemontului; analiza reţelei hidrografice care păstrează amprenta
diferitelor faze de formare și evoluție; analiza formelor de relief; rolul Dunării în
modelarea piemontului. În vederea atingerii acestor obiective, au fost analizate
coloanele stratigrafice a șapte forajelor care au atins fundamentul, 56 de foraje de
prospectare a zăcămintelor de petrol și de cărbune și 89 de foraje pentru evaluarea
rezervelor de apă, hărţile litofaciale, precum și anumite aflorimente situate de-a
lungul principalelor văi.
Pe baza rezultatelor obţinute sa ajuns la o bogată bază de date
cronostratigrafice ce au permis reconstituirea transgresiunilor şi regresiunilor
marine în vestul Bazinului Dacic şi influenţa acestora asupra formării Piemontului
Getic.
28
Albia extracarpatică a râului Moldova își continuă evoluția pe
traiectoria îngustării și a degradării, sau se pregătește de recuperare?
Francisca Chiriloaei Departamentul de Geografie, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, România
E-mail: [email protected]
În cadrul cercetărilor anterioare, aplicate la albia râului Moldova
(Chiriloaei, 2012; Chiriloaei et al., 2012; Chiriloaei și Rădoane, 2015), am punctat
câteva întrebări și răspunsuri cheie: i) care este magnitudinea schimbărilor la nivel
de albie? ii) identificarea unor faze mai alerte sau mai lente de ajustare iii) posibile
modele de evoluție pe termen scurt și mediu.
Răspunsurile obținute sunt cuantificabile și ușor alarmante. În rezumat,
albia extracarpatică a râului Moldova s-a îngustat în medie cu 76% (perioada 1910-
2005) cu diferențieri la nivel de subsector; s-a adâncit în medie cu 1 m la ieșirea din
zona montană (Gura Humorului) și peste 3 m spre confluența cu Siretul (Roman).
Ne-a reținut atenția și metamorfozarea albiei, prin scăderea drastică a indicelui de
împletire, dinspre o albie împletită (1960) într-o albie de tranziție de tip wandering
care își ”caută” stabilitatea și identitatea în prezent.
O altă observație reținută a fost trendul liniar ascendent al debitelor lichide,
în raport cu cel al sedimentelor care este în declin. Acest aspect ne determină să
încercăm din nou să deslușim ponderile de influență asupra procesului evolutiv a
celor două componente: natural și antropic. În acest context, am mai realizat un set
de măsurători (pe lângă celelalte 3 seturi de analiză deja aplicate), pe aceleași
secțiuni transversale distanțate uniform în lungul albiei (la 100 m) cu scopul de a
înțelege ce se întâmplă cu albia râului în prezent, prin indicatorii morfometrici
specifici.
Măsurătorile au fost realizate pe date LiDAR. S-a analizat potențialul de
recuperare a albiei in condițiile în care punem scăderea fluxului de sedimente, în
special, pe seama exploatărilor de agregate minerale, iar acest aspect nu pare să se
diminueze momentan. Recuperarea albiei poate fi posibilă doar dacă acest fenomen
încetează și dacă se vor mai efectua și alte intervenții la nivel de subsector, la nivel
de bazin sau pur și fără nici un fel de intervenție antropică.
Astfel, vom prezenta viitoare scenarii de evoluție a albiei, având în vedere
situațiile prezentate anterior și vom da răspuns întrebării care ne-a condus spre
această abordare: albia râului Moldova se îngustează-adâncește în continuare? Se
pregătește de (auto)recuperare? Putem noi influența acest aspect prin intervenții?
Sau dimpotrivă prin lipsa acestora?
29
Acknowledgement:
This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for
Scientific Research and Innovation, CNCS–UEFISCDI, project number PN-II-RU-
TE-2014-4-0855 ”Reconstruction of Late Holocene History of Romanian rivers
based on geomorphological and dendrochronological interpretation of subfossil
trunks”. The research was also, partially supported by funds from the Exploratory
Research Projects PN-II-ID-PCE-2011-3, “Reconstruction of Romanian river-
channel changes in the last 11.700 years: The role of climatic conditions and
human impact.”
30
Servicii geomorfologice pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
în România.
Studiu de caz: Autostrada Pitești – Sibiu
Robert Dobre, Ionuț Săvulescu, Laurențiu Ilie, Mădălina Teodor
Universitatea din București, România
E-mail: robert.r.dobre@gmail .com
Autostrada Pitești - Sibiu va conecta peste Carpați regiunea Muntenia cu
regiunea Transilvania și va realiza totodată legătura dintre partea de est și sud est a
României cu Europa Centrală și de Vest. Sectorul de autostradă reprezintă o
adevărată provocare pentru proiectanți și constructori, fiind prima lucrare de acest
fel din România, care traversează un spațiu montan. Principalele sectoare restrictive
pentru implementarea unui astfel de proiect sunt determinate de condițiile geologice
și geomorfologice caracteristice spațiilor subcarpatice și montane. Astfel, prin
analiza detaliată în teren, au fost stabilite areale de pretabilitate pentru dezvoltarea
autostrăzii, care au fost utilizate ulterior pentru stabilirea variantelor de traseu.
Pentru fiecare dintre cele cinci alternative a fost determinat impactul geologic și
geomorfologic și au fost stabilite tipuri de lucrări și amenajări adecvate și corelate
cu procesele geomorfologice actuale printr-o analiză geomorfotehnică de detaliu.
Sectoarele critice au fost analizate utilizând cartările in situ dar și prin
tehnici GIS.
Nr.
Crt.
Sector
critic Elemente de risc Soluții constructive
1
Capul
Dealului -
Bălteni
Nord
- alunecări de teren dezvoltate pe
versanții cu marne, cu șisturi
marno-argiloase și șisturi grezoase.
Se pot întâlni și alternanțe între
marne, argile și pietrișuri pe
structuri monoclinale care pot
conduce la instabilitatea
versanților;
- prezența bazinelor torențiale și a
ravenelor;
- energie de relief mare.
Se recomandă:
- stabilizarea versanților prin ziduri de
sprijin și lucrări de colectare și drenare a
apelor.
- evitarea construirii debleelor adânci.
- construirea unui tunel într-o zonă
stabilă morfodinamic care va fi
identificată prin studii geotehnice
amănunțite.
2
Bălteni
Nord -
Sălătrucu
- posibile inundații și zone de
înmlăștinire
- alunecări superficiale la sud de
localitatea Sălătrucu
Se recomandă:
- întărirea malurilor cu gabioane sau
ziduri din beton;
- corecția cursului râului Topolog;
- efectuarea de mici îndiguiri;
- colectarea și drenarea apelor pluviale;
- gestionarea torenților cu ziduri de
retenție.
31
3 Sălătrucu -
Pripoane
- alunecări de teren masive în
zonele despădurite sau cu livezi
dezvoltate pe marne și șisturi
marno-argiloase;
- energie de relief mare între
valea Topologului și cumpăna de
ape;
- torențialitate și ravenare.
Se recomandă:
- stabilizarea versanților prin ziduri de
sprijin și lucrări de colectare și drenare a
apelor;
- traversarea cumpenei de apă dintre râul
Topolog și râul Olt printr-un tunel și nu
prin debleu adânc. Amplasamentul
tunelului se va face în arii stabile
morfodinamic;.
- gestionarea torenților cu ziduri de
retenție și împădurirea bazinelor de
recepție.
4
Nord
Racovița -
Boița
- instabilitatea versanților care
generează prăbușiri frecvente;
- torențialitate;
- energie de relief mare;
-prezența rocilor dure (cristaline).
Se recomandă:
- efectuarea unor studii geotehnice
detaliate pentru determinarea gradului de
stabilitate al versanților dar și pentru
construcția galeriilor; rocile dure sunt
pretabile pentru realizarea unor deblee
adânci cu determinarea exactă a
coeziunii rocii și a gradului de fisurare;
32
Tipurile de viituri din lungul râului Trotuş în funcţie de relaţia debit
lichid-debit solid în suspensie
Dan Dumitriu
Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea „Al.I.Cuza” Iași, România
E-mail: [email protected]
Pe baza prelucrării datelor de la 64 de viituri cu un interval de recurenţă mai
mare de 1.5 ani (care au depăşit debitul la maluri pline - Qbf) s-a ajuns la concluzia
că efectivitatea geomorfologică a viiturilor este direct proporţională cu cantitatea de
energie disponibilă pentru transportul sedimentelor. În acest sens, au fost
identificate patru tipuri distincte de viituri: (i) tipul A caracteristic evenimentelor de
durată scurtă, dar cu magnitudine mare, pentru care o mare parte a efectivităţii este
dată de colapsul malurilor sau distrugerea armurii patului albiei, ceea ce înseamnă
apariţia unor noi surse de aluviuni; (ii) tipul B apare în cazul evenimentelor cu
durată şi magnitudine mare şi are cea mai mare efectivitate geomorfologică; (iii)
tipul C caracterizează evenimentele cu durată mare şi o magnitudine moderată şi
care au o efectivitate geomorfologică apropiată de cea a viiturile din clasa B; (iv)
tipul D sau cele caracterizate de valori reduse ale puterii curentului şi cantităţi
reduse de aluviuni transportate. Din cele 64 de viituri analizate 5% au fost de tipul
A (în tipul acestora fiind transportate 5% din totalul aluviunilor în suspensie din
timpul viiturilor, care a fost de circa 26 mil. tone); 14% de tipul B (care au totalizat
58% din totalul aluviunilor în suspensie transportate); 12% de tipul C (6% aluviuni
în suspensie); 69% de tipul D (31% aluviuni în suspensie).
Perioada analizată a totalizat 5479 zile, ceea ce înseamnă 131 496 ore. Per
total, perioada cu viituri care au depăşit Qbf a fost de 18 396 ore, ceea ce reprezintă
14% din tipul analizat. Situaţia la fiecare staţie a fost următoarea: Lunca de Sus -
13 viituri peste Qbf care au totalizat 3852 ore sau 3% - în acest timp au fost
transportate 47% (0,111 mil. tone) din totalul aluviunilor în suspensie (0,235 mil.
tone) tranzitate prin această secţiune; Goioasa - 17 viituri peste Qbf care au totalizat
6360 ore sau 5% din timp, interval în care au fost transportate 75% (2,643 mil. tone)
din totalul aluviunilor în suspensie (3,526 mil. tone); Târgu Ocna - 19 viituri peste
Qbf care au totalizat 5136 ore sau 4%, când au fost transportate 40% (6,082 mil.
Tone) din totalul aluviunilor în suspensie (15,054 mil. tone); Vrânceni - 15 viituri
peste Qbf care au totalizat 3048 ore sau 2% din timpul analizat, dar în care au fost
transportate 70% (16,672 mil. tone) din totalul aluviunilor în suspensie (23,952 mil.
tone).
33
Studiul eroziunii regresive a organismului torențial Groapa Ruginoasa,
Munții Bihor
Gál Andrea¹, Simon Éva Beáta¹, Imecs Zoltán¹, Poszet Szilárd² 1Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, România
2Universitatea Sapientia, Facultatea de Științe și Arte, Cluj-Napoca, România
E-mail: [email protected] [email protected]
Groapa Ruginoasa este un organism torențial care se suprapune pe bazinul de
recepție al Văii Seci, afluent al Crișului Pietros. Formarea și evoluția rapidă a acestuia
se datorează coexistenței mai multor factori. Factorul principal poate fi considerat
substratul geologic alcătuit din gresii friabile, gresii și conglomerate cu procentaj mare
de feldspați (arcoză) și calcar, fragmentat de falii. Un alt factor important în dezvoltarea
organismului torențial este localizarea acestuia în vestul Munților Apuseni, fapt care
determină cantități mari de precipitații (~1400 mm), în multe cazuri cu caracter
torențial. Pe lângă acești factori, prezența în apropierea zonei studiate a activităților
antropice (mine de minereuri neferoase, etc.) a avut probabil un aport semnificativ în
declanșarea fenomenului.
Prezentul studiu se axează pe evoluția istorică și actuală al organismului
torențial Groapa Ruginoasa. Am analizat dinamica Gropii Ruginoase pe o perioadă
de 150 ani prin compararea limitelor acesteia de pe hărțile din diferite perioade cu
măsurătorile noastre efectuate în martie 2014 și aprilie, noiembrie 2015. Calculele
de pe hărțile istorice arată că în decursul a 150 ani eroziunea regresivă agresivă a
atins cote de 0,33m/an (în perioada 1884-2005) și 0,63 m/an în ultimii 25 ani.
Retragerea actuală a versanților este la fel de accentuată, cu valori cuprinse între
0,25–0,30 m/6 luni.
Având la bază hărțile existente, punctele GPS și fotografiile din diferite
perioade am realizat un model digital al terenului, cu ajutorul căruia am estimat
cantitatea materialului spălat de către torent la 4,9 milioane m3 prin eroziune de-a
lungul timpului.
Pornind de la rata eroziunii regresive calculate și procesele de modelare
actuale am preconizat care sunt zonele unde retragerea versanților este cea mai
accentuată. Calculând cu rata de eroziune de 0,63 m/an, peste 165 ani Pârâul
Fleșcuța care izvorăște în partea opusă a versantului poate fi supus captării.
34
Stadiul actual al proceselor geomorfologice denudaţionale în arealul văii
Bistriței, între comuna Borca și barajul Izvoru Muntelui
Claudiu Găman¹, Costică Brânduş² 1Inspectoratul pentru situații de urgență Petrodava al județului Neamț, România
2Universitatea Stefan cel Mare Suceava, România
E-mail: [email protected]
Cercetările efectuate în perioada 2011 – 2014, au avut în vedere, cu
deosebire, cunoașterea celor mai recente reactivări ale proceselor denudaţionale
(deplasările în masă, ravenările, eroziunea în suprafață) de pe versantul stâng al văii
Bistriței în sectorul viaduct Poiana Largului – barajul Izvoru Muntelui, al acelora de
pe versantul drept în sectorul Izvoru Alb, precum și, pe areale sporadice, din
sectorul de vale amonte de Poiana Largului (până la Borca). Eroziunea în suprafață
și liniară, în raport cu deplasările în masă (alunecările de teren), prin suprafețele ce
le ocupă și pagubele materiale produse, prezintă importanță cu totul secundară din
punctul de vedere al cheltuielilor necesare măsurilor de prevenire și combatere.
O atenție deosebită a fost acordată arealelor, care se suprapun bazinelor de
recepție ale pâraielor Vârlan, Leţeşti-Buba, Butii, Huidumani, Grozăveşti,
Buhalniţa, Valea Mormântului, Naclad, situate pe teritoriul administrativ al
comunei Poiana Teiului, Hangu și orașul Bicaz – anexa Potoci. Începând cu anul
2000, procesele denudaţionale actuale au cunoscut vizibile reactivări, afectând în
diverse sectoare carosabilul și lucrările de protecție ale DN 15. De asemenea sunt
evidențiate noi cauze ce favorizează extinderea și reactivarea acestor procese.
35
Evoluția lacului Ighiel: procese și factori de control în dinamica
sedimentelor
Aritina Haliuc1,2
, Daniel Veres2, Katalin Hubay
3, Robert Begy
2,4, Achim
Brauer5, Simon M. Hutchinson
6, Mihaly Braun
3
1Universitatea “Ștefan cel Mare”, Departamentul de Geografie, Suceava, România
2Academia Română, Institutul de Speologie "Emil Racoviță", Cluj-Napoca, România
3Laboratorul Hertelendi, Atomki, Debrecen, Ungaria
4Facultatea de Științe și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca,
România 5Centrul de Cercetare GFZ, Secțiunea 5.2 Dinamica climatului și evoluția peisajului,
Potsdam, Germania 6Facultatea de Științe ale Vieții, Universitatea Salford, Marea Britanie
E-mail: [email protected]
Sedimentele lacustre sunt considerate arhive terestre de mare rezoluție
capabile să surprindă atât variații ale sistemului climatic cât și schimbări induse de
activitățile antropice și efectele acestora asupra ecosistemelor și societății umane. În
contextul schimbărilor climatice recente, informațiile arhivate în sedimentele
lacustre acționează ca seturi de date continue crescând gradul de
comprehensibilitate cu privire la frecvența, variabilitatea și magnitudinea factorilor
responsabili de aceste transformări.
Studiul de față se axează pe investigarea unei noi arhive sedimentare, Lacul
Ighiel, situat în Munții Trascău la o altitudine de 924 m, cu scopul de a identifica
procesele și factorii ce controlează sistemul dispozițional de la formare și până în
prezent. Pentru a răspunde acestui obiectiv am recurs la aplicarea unui set de analize
variate ce include datări radiometrice cu 210Pb și 14C, scanări cu raze X, analize
microscopice și analize ale proprietăților magnetice. Pe baza acestor analize ne
propunem să discutăm următoarele puncte: i) principalele faze de sedimentare
lacustră; ii) amplitudinea și interacțiunea proceselor ce controlează mediul
dispozițional; iii) contribuția forțelor climatice la modificările observate.
Profilul sedimentar al lacului Ighiel are o lungime de 553 cm și a fost
divizat în patru faze de sedimentare pe baza descrierii macro- și microscopice
(compoziție, structură, culoare), grosimea și frecvența laminațiilor și
comportamentul elementelor geochimice. Cele 22 de datări cu radiocarbon indică
faptul că bazinul lacustru s-a format acum 6000 de ani, probabil, din cauza unui
puternic stres extern, de origine climatică suprapus instabilității litologice. Analizele
statistice aplicate pe întreg setul de date au arătat că prima fază de sedimentare a
fost mediată de procese externe in timp ce celelalte două faze sedimentare sunt
influențate de procese ce acționează atât în interiorul lacului cât și în afara acestuia.
36
Modificările observate în indicatorii dezvoltați sunt sincrone cu indicii
hidro-climatici regionali – cantitatea de precipitații și radiația solară totală, sugerând
o legătură cauzală între dinamica lacustră și variabilitatea climatică. De asemenea,
începând cu Epoca Bronzului și până în prezent se observă și contribuția factorilor
antropogeni.
Autorii specifică suport financiar prin proiectul PN-II-ID-PCE-2012-4-
0530 “Impactul antropic versus schimbări climatice naturale in Carpații românești,
investigații geochimice la scara multimilenara”, contract nr. 15/02.09.2013PN-II-
ID-PCE-2012-4-0530.
37
Zonarea alunecărilor de teren la scara unei unităţi administrativ-
teritoriale. Judeţul Vâlcea - un “hotspot” al alunecărilor la nivel
național
Viorel Ilinca1, Marta Jurchescu
2
1Institutul Geologic al României, București, România
2Institutul de Geografie, Academia Română, București, România
E-mail: [email protected]
Județul Vâlcea este unul dintre cele mai afectate județe din România în
materie de alunecări de teren. În vederea redării dimensiunii acestui hazard
geomorfologic la scara întregului județ, a fost construită o bază de date cu alunecări
de teren, cartate sub formă de poligon. Numărul de alunecări de teren cartate până
în prezent este de 1670 (86 în aria montană, 643 în Subcarpați și 948 în Piemontul
Getic).
Majoritatea alunecărilor de teren au fost cartate utilizând imagini aeriene la
rezoluție detaliată (0,5 x 0,5 m), din serii de timp diferite (ANCPI, 2003-2005;
DTM, 2012-2013; Google Earth; Bing Map). O parte dintre acestea au fost
identificate mai întâi în teren și apoi delimitate pe baza imaginilor aeriene. Pentru o
altă parte, procesul s-a făcut și în sens invers, alunecările de teren identificate pe
imaginile aeriene fiind validate/corectate cu informații obținute din teren. Cu toate
acestea, a rămas un număr relativ mare de alunecări de teren care au fost cartate
după imagini aeriene, și care, nu au putut fi validate în teren, deoarece suprafața
mare de lucru (5765 km²) face imposibil acest lucru.
Pentru identificarea alunecărilor din ultimii ani au fost utilizate și rapoarte
produse de către autoritățile județene (Instituția Prefectului și Inspectorul Județean
pentru Situații de Urgență Vâlcea; 2008-2015), care redau unitățile administrativ-
teritoriale afectate de alunecări de teren. Deși nu sunt cunoscute detalii legate de
localizarea alunecărilor produse, la scara județului datele pe UAT-uri pot fi
relevante. Rapoartele sunt lipsite de date grafice și cartografice.
Cu un inventar de alunecări de teren încă incomplet, realizarea unei hărţi de
zonare a susceptibilităţii la alunecări de teren pentru judeţul Vâlcea a fost posibilă,
la nivel preliminar (scara 1:200.000), prin suprapunerea hărţilor tematice ale
factorilor de predispoziţie - altitudinea (SRTM 90), litologia (harta geologică a
1:200.000, Institutul Geologic al României) și utilizarea terenurilor (CORINE Land
Cover) -, utilizându-se o modelare mixtă (statistico-euristică). În vederea atât a
construirii hărţii, cât şi a testării performanţei acesteia, au fost utilizate şi
inventarele parţiale de alunecări de teren disponibile. În final, harta de
susceptiblitate a fost sintetizată la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale
componente şi comparată cu datele oficiale.
38
Posibilităţi de reconstituire a reţelei istorice de lacuri antropice din
partea nordică a Podişului Moldovei prin analiza şi interpretarea
geomorfometriei barajelor abandonate
Mihai Ciprian Mărgărint
1, Mihai Niculiţă
1
1Departamentul de Geografie, Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, Iași, România
E-mail: [email protected]
Lacurile antropice reprezintă o caracteristică peisagistică importantă pentru
partea nordică a Podişului Moldovei. Datorită condiţiilor climatice, hidrologice,
hidrogeologice şi geomorfologice, locuitorii au fost nevoiţi să construiască zeci şi
sute de baraje în lungul reţelei hidrografice, de dimensiuni dintre cele mai diferite.
O parte din acestea sunt funcţionale în prezent, însă multe altele au fost abandonate
de-a lungul timpului. Prin analiza şi interpretarea imaginilor preluate de sisteme
LIDAR, devine posibilă cartografierea şi inventarierea acestor forme ale reliefului
antropic. În lucrarea de faţă, ne propunem o astfel de analiză pentru partea nordică a
Podişului Moldovei, rezultatele cartografice întregind astfel o imagine cu mult mai
realistă a distribuţiei spaţiale dar şi a dinamicii temporale a lacurilor antropice. Prin
utilizarea diferitelor funcţii ale programelor GIS au fost realizate o serie de analize
geomorfometrice atât ale barajelor (aflate în diferite stadii de degradare) precum şi
reconstiturea suprafeţelor lacustre. Rezultatele au fost validate şi comparate cu
situaţiile extrase în format vectorial de pe materialele cartografice din ultimii 150 de
ani.
39
Reconstituirea extensiunii spațiale a avalanșelor de zăpadă în Munții
Parângului utilizând metoda dendrogeomorfologică și teledetecția
Flaviu Meseșan, Titus Cristian Man, Olimpiu Pop, Ionela Georgiana Gavrilă Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca, România
E-mail: [email protected]
Avalanșele de zăpadă constituie unele din cele mai importante procese
geomorfologice care afectează limita superioară a pădurilor din Carpații Românești.
Ca rezultat al activității acestor procese se formează culoarele de avalanșă. În
Munții Parângului extensiunea spațială și frecvența avalanșelor sunt slab
documentate. În acest studiu s-au folosit date din arhiva naturală a inelelor arborilor
dar și date din arhiva Landsat.
Reconstituirea dendrogeomorfologică a activității avalanșelor de zăpadă a
fost efectuată în două culoare de avalanșă utilizând următoarele tipuri de anomalii
de creștere: canale rezinifere traumatice, lemn de compresiune, țesut calus, cicatrici
și creștere redusă. Reconstituirea cu ajutorul teledetecției a fost efectuată în cele
două culoare de avalanșă la care s-au adăugat încă șapte culoare învecinate. Aceasta
se bazează pe variațiile bruște ale valorilor a patru indici spectrali: Normalized Burn
Ratio, Normalized Difference Moisture Index, Moisture Stress Index și Disturbance
Index. Rezultatele reconstituirii dendrogeomorfologice indică o avalanșă severă
produsă în iarna 1985-1986 care a afectat ambele culoare de avalanșă.
Rezultatele reconstituirii cu ajutorul teledetecției validează reconstituirea
dendrogeomorfologică și evidențiază alte patru culoare afectate de avalanșe în
aceeași iarnă. Utilizarea combinată a dendrocrogeomorfologiei și a teledetecției au
permis o reconstituire clară a extensiunii spațiale a avalanșelor produse în perioada
menționată. Considerăm că aceste două metode vor putea fi utilizate cu succes în
viitor pentru inventarierea extensiunii spațiale a avalanșelor produse în mai multe
ierni pe întreaga suprafață a Munților Parângului.
40
O evaluare preliminară a susceptibilităţii la alunecări de teren produse
de cutremur în regiunea seismică Vrancea
Mihai Micu1, Dan Bălteanu
1, Hans-Balder Havenith
2, Constantin Ionescu
3,
Mircea Radulian3, Cees van Westen
4, Michiel Damen
4, Marta Jurchescu
1
1Institutul de Geografie al Academiei Române, București, România
2Departamentul de Geologie,
Universitatea din Liege, Belgia
3Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, România
4Universitatea din Twente, ITC-Enschede, Olanda
E-mail: [email protected]
În regiunile active din punct de vedere seismic, cutremurele pot declanşa
alunecări de teren ce contribuie, pe termen scurt sau lung, la creşterea ratelor de
denudare a versanţilor şi a bugetelor de aluviuni, condiţionând evoluţia morfologică
generală a reliefului. Iniţiate ca procese co şi post-seismice, alunecările de teren
generate de cutremur prezintă în general un tipar de frecvenţă scăzută-magnitudine
ridicată, care trebuie luat în considerare în cadrul studiilor de hazard şi risc,
comparativ cu cel al alunecărilor de teren induse de precipitaţii, mult mai frecvente.
Regiunea seismică Vrancea, corespunzând sectorului de Curbură al Carpaţilor şi
Subcarpaţilor, reprezintă cea mai activă sursă seismică a României, generând efecte
până în Ucraina, Rusia sau Bulgaria.
În ultimii 300 de ani, regiunea a fost marcată de declanşarea a 14 cutremure
cu magnitudine de peste 7 grade, între care 7 cu magnitudinea peste 7.5 şi trei între
7.7 şi 7.9. Pe lângă pagubele directe (victime omeneşti, clădiri afectate),
cutremurele din Vrancea sunt deasemenea responsabile de producerea unui număr
ridicat de geohazarduri, precum reactivarea sau producerea de fracturi şi falii,
modificări ale nivelului freatic sau apariţii de alunecări de teren (de tip rock slump,
rock-block slide, rock fall, rock avalanche). Cele mai mari alunecări de teren
profunde (presupuse a fi fost) declanşate de cutremure afectează de obicei întregul
profil al versantului şi formează adesea baraje de alunecare ce influenţează puternic
morfologia râului. În ciuda potenţialului mare de studiu al acestei corelaţii,
contextul de interacţiune dintre factorii de declanşare seismici şi alunecările de teren
din regiune nu a fost încă pe deplin înţeles.
În prezent, există o lipsă de informaţii furnizate de bazele de date cu
alunecări corelate cu cutremure, care nu ne permite să evidenţiem cu acurateţe
influenţa seismică asupra declanşării proceselor de versant. Ştim însă că din punct
de vedere morfologic, numeroase alunecări de teren de mari dimensiuni, profunde şi
cu caracter latent (potenţial de reactivări locale), cu râpe de desprindere extinse în
apropierea unor falii şi a unor culmi montane, prezintă similitudini mari cu cele a
căror origine seismică a fost dovedită (precum în Tien Shan, Pamir, Longmenshan
etc.). In acest context, în vederea unei evaluări de tip multi-hazard, sunt necesare
41
corelaţii între apariţia alunecărilor de teren şi factorii climatici şi seismotectonici
declanşatori.
Scopul acestei lucrări este de a armoniza pentru prima dată la scară
regională alunecările de teren cu factorii de predispoziţie şi cei seismotectonici
declanşatori şi de a prezenta o primă evaluare semi-cantitativă a susceptibilităţii la
alunecări generate de cutremure prin intermediul unei evaluări GIS a deplasării
Newmark (ND). În acest fel, lucrarea ajută la o mai bună definire a modelelor de
distribuţie temporală şi spaţială a alunecărilor de teren declanşate de cutremur.
Calculul intensităţii Arias (AI) implicat în evaluare ia în considerare atât aspectele
regionale de hazard seismic cât şi scenarii seismice singulare (ajustate prin factori
de amplificare topografică).
Distribuţia cunoscută a alunecărilor de teren cartate prin interpretarea
stereografică digitală a fotografiilor aeriene de înaltă rezoluţie este comparată cu
hărţi digitale ale aliniamentelor de falie şi ale ND, pentru a sublinia statistic
influenţa seismotectonică asupra stabilităţii pantelor în sectorul de studiu.
Importanţa acestei abordări rezidă în două direcţii principale. Prima, de natură
fundamentală, constă în furnizarea unei prime perspective regionale care să ne
permită înţelegerea modului în care cutremurele sub-crustale pot declanşa alunecări
de teren într-o regiune caracterizată de un relief cu o morfometrie moderată (în
comparaţie cu regiunile muntoase înalte din Asia Centrală, spre exemplu), având în
vedere posibilele efecte locale ale amplificărilor litologice şi topografice. A doua
direcţie, cu un caracter aplicativ, este aceea de a permite o mai buna instrumentare
şi monitorizare cu accelerometre a diferitelor sectoare de pantă. Deasemenea, va
oferi o primă corelare a anumitor niveluri de mişcare seismică cu diferite reveniri
ale unor cantităţi de precipitaţii, aceasta reprezentând o relaţie importantă în cadrul
unui context proactiv de evaluare multi-risc.
42
Influența modului agrar de utilizare a terenurilor asupra surselor de
apă
Gabriel Minea¹, Gabriela Moroșanu², Gianina Neculau¹, Pătru Georgiana¹ ¹Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, București, România
² Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
E-mail: [email protected]
Obiectivul acestei lucrări l-a reprezentat investigația hidrologică la
microscară (scara parcelei), a influenției modului agrar de utilizare a terenurilor
asupra proceselor genetice ale resurselor de apă.
Odată cu modificarea formei de proprietate a terenurilor (Legea fondului
funciar nr. 18/1991) şi modului de utilizare a terenurilor, în contextul efectuării
lucrărilor hidrotehnice şi al schimbărilor climatice s-au sesizat schimbări în regimul
hidrologic al râurilor. Formarea resurselor de apă este dependentă, în cea mai mare
parte, de mărimea factorului genetic (ploaie) şi controlată de o diversitate de factori
- cum sunt de exemplu: retenția acumularea apei în microdepresiuni şi în porii
solului, etc - variabili în timp spațiu.
În vederea atingerii obiectivului s-a efectuat o cercetare hidrologică de teren
cu parcele experimentale (A=300 şi 900 m2; I=13%), în perioada de vegetație (IV-
X) 2014-2015, de la Bazinul Experimental Voineşti. Acest bazin experimental este
situat în Subcarpaţii de Curbură şi aparține de Institutul Național de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor. Parcelele reproduc modul agricol de utilizare a terenului din
zonă: pajiște secundară cu graminee perene; livezi cu meri (Malus domestica) şi sol
prelucrat. Metoda de cercetare folosită a fost ecuația bilanțul hidric.
Seriile de date hidrometeorologice obţinute (stratul ploii, umiditatea solului,
elemente ale scurgerii lichide), au permis constatarea unor asemănări între efectul
hidrologic al vegetației terenurilor cultivate cu meri şi cel al pajiștilor graminee. De
asemenea, s-a observat că dintre elementele bilanţului hidric, infiltrația - în diverse
condiții anterioare de umiditate a solului - deține un rol central. De exemplu,
elementele scurgerii superficiale, în condiții de umiditate anterioară ridicată a
solului liber - conținut mediu de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm de 40,2% -
generate de o ploaie de 67 mm (23.VII.2014), cu intensitate maximă = 1 mm∙min–1
au fost: (i) coeficientul de scurgere (α) a înregistrat cea mai mică valoare la parcela
cu sol prelucrat (α = 0,18), iar în cazul parcelei cultivate cu meri (α = 0,35) şi a celei
cu graminee (α = 0,48) a evidențiat cele mai scăzute valori ale infiltrației; (ii)
intensitatea maximă a scurgerii, exprimată în strat scurs (mm∙m-2
), a reliefat valori
ridicate în cazul parcelei cu graminee (5,31), intermediare în cazul parcelei cu sol
prelucrat (4,92) şi scăzute pe parcela cultivată cu meri (3,37); (iii) debitul specific
maxim (l∙s-1
km-2
) s-a remarcat cu cele mai bogate resurse de apă pe terenul cu
43
graminee (8848 l), urmat de cel cultivat cu meri (5609) şi cele mai mici pe solul
prelucrat (4423).
Hidrologic, s-a remarcat ca modul agrar de utilizare a terenurilor asupra
bilanțul apei la microscară, în condiții de umiditate anterioară a solului, joacă un rol
esențial în estimarea cantitativă a resurselor de apă. Valorificarea acestor rezultate
este utilă în stabilirea unor debite cu diferite probabilități de depășire/asigurare în
funcție de modul actual de utilizare a terenurilor.
44
Rezultate preliminare privind formarea unei serii dendrocronologice
lungi din secvențe de stejari și ulm în Estul României
Constantin Nechita1, Ionel Popa
1, Francisca Chiriloaei
2, Maria Rădoane
2
1INCDS "Marin Drăcea, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, România
2Departamentul de Geografie, Universitatea Stefan cel Mare, Suceava, România
E-mail: [email protected]
Secvențele de arbori vii, de lemn provenit din clădiri istorice și de arbori
subfosili formează împreună seriile flotante. Ele reprezintă principalul pas pentru
construirea unei serii lungi cu reprezentativitate pentru estul României. Localizarea
cercetărilor se află în bazinul mijlociu al Siretului. Aici avem rezerva cea mai mare
de arbori subfosili care pot fi folosiți cu succes în datarea dendrocronologică
(respectiv au secvențe lungi chiar și 300 de ani și prezintă sensibilitate ridicată la
condițiile de mediu). Răspunsul arborilor individuali la condiții similare de stres
este indicat de prezența anilor extremi comuni. Pentru început s-a testat calitatea
semnalului climatic din seriile de stejari vii, pentru a avea suportul de argumentare
la nivelul lemnului fosil si a arborilor subfosili.
Astfel, în urma analizei putem spune ca seria rezultată va putea fi folosită
cu succes pentru reconstituirea perioadelor de stres pluviometric din perioada de
vegetație a arborilor, dar și pentru reconstituirea temperaturilor din anul precedent
formării inelului de creștere. Deoarece sensibilitatea inelului anual crește în seriile
descompuse de lemn timpuriu și lemn târziu, vom oferi pentru prima data o serie de
astfel de dimensiuni (aproximativ 7.000 ani) cu informație intra-anuală. Am testat
reprezentativitatea seriilor de arbori vii pentru a înțelege corelația spațială dintre ele
prin analize multivariate (PCA și RDA). Obiectivul constă în evaluarea limitei
zonale de recoltare a lemnului arheologic și fosil. Acest procedeu exclude din start
serii care conțin semnale diferite de cele ale seriei pe care dorim să o construim
pentru perioade temporale primare. Pentru construirea seriei am identificat și
prelevat probe de la cele mai vechi clădiri care aparțin patrimoniului național și
UNESCO (Curtea Domnească Iași, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Adâncata,
Mănăstirea Bănești, Mănăstirea Forăști).
Pentru perioade mai vechi decât lemnul arheologic am ales ca sursă de
material biologic râul Siret cu afluenții săi, care stochează în maluri trunchiuri de
stejari, ulm și anin. Datările cu C14
atestă faptul că râurile Moldova, Suceava şi Siret
sunt depozitare de trunchiuri subfosile ce au capacitatea de a lega/prelungi seria de
lemnul arheologic. De asemenea, investigațiile de dendrocronologie confirmă faptul
că stejarul poate fi asociat cu ulmul, răspunsul la factorii de stres locali fiind în
aceeași manieră de acțiune. Testele statistice arată valori mari ale coeficientului de
concordanță care evaluează numărul elementelor de pantă ale segmentelor ce
compun seriile de creștere pentru cele două specii.
45
Acknowledgement:
The research leading to these results has received partial funding from EEA
Financial Mechanism 2009 - 2014 under the project contract no 18SEE. Part of this
work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific
Research and Innovation, CNCS–UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE-2014-
4-0855 ”Reconstruction of Late Holocene History of Romanian rivers based on
geomorphological and dendrochronological interpretation of subfossil trunks”. The
research was also, partially supported by funds from the Exploratory Research
Projects PN-II-ID-PCE-2011-3, “Reconstruction of Romanian river-channel
changes in the last 11.700 years: The role of climatic conditions and human
impact.”
46
Tehnici și metode de analiză geomorfotehnică pentru implementarea
proiectelor de infrastructură de transport
Claudiu Nedelcu, Robert Dobre, Florina Grecu Universitatea din București, România
E-mail: robert.r.dobre@gmail .com
Analiza geomorfotehnică vizează armonizarea relației dintre procesele
geomorfologice actuale, amenajările / lucrările de apărare, respectiv infrastructura
de transport. Demersul geomorfologic implică mai multe etape importante:
Identificarea arealelor care sunt sau pot fi afectate de procesele
geomorfologice din lungul unor rețele de transport existente sau planificate;
Stabilirea intensității procesului geomorfologic și aria maximă de
manifestare;
Stabilirea tipurilor de lucrări de apărare ce sunt necesar de realizat pentru
protejarea infrastructurii de transport;
Stabilirea anvergurii lucrării de apărare în funcție de intensitatea procesului
geomorfologic.
Studiul de caz vizează arealul Dealurilor Clujului, spațiu în care se
implementează sectorul de autostradă Gilău – Nădășelu. Prin analiza de detaliu in
situ, coroborat cu analiza cu ajutorul tehnicilor GIS, au fost stabilite tipuri de
amenajări necesare construcției proiectului (ramblee, deblee, viaducte, lucrări de
colectare și drenaj ale apelor pluviale), care au fost ulterior validate pe baza
lucrărilor efectuate. Astfel, tehnica și metodele de lucru utilizate au fost corelate în
proporție de peste 80% cu lucrările efectuate în teren.
Considerăm astfel, că analiza geomorfotehnică reprezintă o etapă importantă
în implementarea unui proiect major în spațiile cu dinamică geomorfologică intensă,
iar harta geomorfotehnică poate fi considerată un instrument foarte util pentru
proiectanți si ingineri.
47
Activitatea holocenă a alunecărilor de teren din Podișul Moldovei
Mihai Niculiță1, Ciprian Mihai Mărgărint
1, Michele Santangelo
2
1Departamentul de Geografie, Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, Iași, România 2Institutul de Protecție și Cercetare Hidrogeologică, Consiliul Național al Cercetării,
Perugia, Italia
E-mail: [email protected]
Alunecările de teren sunt fenomene naturale care au loc în clustere, în
spațiu și timp. Aglomerarea spațială a alunecărilor de teren constă în apariția unor
evenimente suprapuse în zonele unde factorii precondiționali și cei declanșatori sunt
activi. În funcție de intensitatea proceselor erozionale, zona climatică, precum și
dimensiunea alunecărilor de teren, semnătura topografică a alunecărilor de teren
poate fi vizibilă mult timp. În această lucrare, ne propunem să studiem modelul de
activitate și evoluție al alunecărilor de teren în zona exterioară a Carpaților
Orientali, evidențiat de interacțiunea spațială cu societatea umană de-a lungul
Holocenului. Am selectat nouă situri arheologice situate pe culmi sau versanți,
pentru care relația dintre alunecările de teren și vestigiile arheologice este evidentă,
atât pe modele altitudinale ale terenului de înaltă rezoluție, cât și în teren.
În prezenta abordare s-au investigat relațiile spațiale dintre distribuția
alunecărilor de teren relevate prin cartografiere și nouă situri arheologice din
Podișul Moldovei. Alunecările de teren au fost clasificate ca fiind foarte vechi
(relicte), vechi și recente, în funcție de aspectul lor morfologic. Analiza
morfometriei alunecărilor de teren a relevat descreșterea dimensiunii acestora de-a
lungul timpului. Alunecările de teren mai noi tind să apară ca reactivări ale unor
alunecări de teren mai vechi, remobilizând parțial depozitele lor, și în cea mai mare
parte provocând retragerea cornișelor vechi. Analiza relațiilor spațiale ale siturilor
arheologice cu inventarele alunecărilor de teren a pus în evidență faptul că vechii
locuitori, au exploatat cornișele inaccesibile ale alunecărilor de teren foarte vechi,
ca măsuri defensive, în timp ce reactivarea retrogradă a unor astfel de alunecări de
teren mai vechi a distrus parțial unele așezări.
Interacțiunea spațială între alunecările de teren și siturile arheologice a
permis reconstrucția unei prime secvențe de timp cu rezoluție grosieră în privința
apariției și evoluției alunecărilor de teren în Podișul Moldovei. În special,
alunecările de teren foarte vechi par să fi avut loc între Pleistocenul superior (BP ka
-12) și 6550 BP, alunecări de teren vechi au avut loc nu mai devreme de 6550 BP, și
nu mai târziu de câteva secole în urmă. Mai mult, alunecările de teren recente au
avut loc cel mult pe parcursul ultimelor secole. Recunoscând rezoluția grosieră a
acestui studiu, susținem că acesta evidențiază o tendință evolutivă spațială și
dimensională clară a activității alunecărilor de teren Holocene ca răspuns la
schimbările climatice. Studii suplimentare ar trebui să vizeze înțelegerea mai bună a
48
impactului posibil al alunecărilor asupra siturilor arheologice, ca răspuns la
scenariul prezent al schimbărilor climatice.
Abordarea prezentată poate fi extinsă pentru alte situri arheologice ale zonei
de studiu, și extrapolând modelul evoluției alunecărilor de teren, vârsta relativă a
alunecărilor de teren raportate în inventarele existente, poate fi evaluată. Aceste
informații se pot dovedi utile atunci când se analizează hazardul și riscul indus de
alunecările de teren.
49
Efectul subsidenței Câmpiei Ecedea asupra evoluției Tardiglaciar –
Holocene a cursurilor de apă din Câmpia Someșului
Ioana Perşoiu1, Delia Robu*
1, Maria Rădoane
1, Aurel Perşoiu
2, 3, Bogdan
Niga4, Francisca Chiriloaei
1, Nicolae Rădoane
1
1Departamentul de Geografie, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, România
2Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, Cluj Napoca, România
3Laboratorul de Izotopi Stabili, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România
4Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Bazinală de apă Siret, Bacău,
România
*raportor
E-mail: [email protected]; [email protected]
Paleoevoluţia fluvială în estul și nord - estul Bazinului Panonic, și de fapt al
întregului areal depresionar, are o istorie complexă, condiționată de tectonica
regională și locală. Cel puțin în ultimii zeci de mii de ani, tectonica a fost
identificată ca fiind principalul factor de control în organizarea spațială a drenajului,
variațiile climatice și de vegetație fiind indicate cu rol secundar.
În lucrarea de față sunt prezentate argumente de ordin morfologic,
sedimentologic și cronologic privind debutul subsidenței Câmpiei Ecedea și efectul
său asupra rețelei hidrografice din zonă. Studiul se bazează pe analiza unui foraj de
10 m adâncime, amplasat în localitatea Boghiș, județul Satu Mare, ce intersectează
sedimente de inundație depuse de cele două râuri principale ale zonei, Crasna și
Someș. Pe baza analizei granulometrice și a datărilor absolute s-a putut stabili
momentul debutului subsidenței Câmpiei Ecedea la cca. 20.000 de ani BP, asociată
cu ajungerea Crasnei pe traseul actual și abandonarea traseului pe Valea Ierului. O
ușoară creștere generalizată a ponderii materialului fin, în special a siltului fin, în
defavoarea nisipului, are loc la cca. 5200 ani BP. Această schimbare
granulometrică, și menținerea sa ulterioară, se interpretează ca dovezi ale ajungerii
râului Someș pe traseul actual. Aceste informații sunt întregite cu interpretări ale
principalelor linii de paleodrenaj din Câmpia Joasă a Someșului, identificate pe
baza materialelor cartografice din ultimii cca. 150 de ani, la care se adaugă
observații sedimentare și vârste absolute ale materialelor aluviale expuse în malul
Someșului, la Cărăşeu.
50
Vârsta şi evoluţia luncii unui curs de apă de mici dimensiuni din
Câmpia Transilvaniei
Ioana Perşoiu
1, Maria Rădoane
1, Angelica Feurdean
2, Delia Robu
1, Ioan
Tanţău3, Vasile Budui
1, Aurel Perşoiu
4, Rădoane Nicolae
1, Francisca
Chiriloaie1, Ionuţ Cristea
1, Mihai Nuţescu
1, Sorin Moscal
1
1 Departamentul de Geografie, Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava, România
2 Senckenberg Research Institute and Natural History Museum and Biodiversity and Climate
Research Centre (BiK-F), Frankfurt, Germania 3 Facultatea de Geologie, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca, România
4 Institutul de Speologie “Emil Racoviţă”, Cluj Napoca, România
E-mail: [email protected]
Câmpia Transilvaniei este un areal drenat de râuri autohtone de dimensiuni
mici şi medii, subadaptate. În luncile acestora sunt frecvent prezente zone umede şi
lacuri, formate în spatele barajelor naturale impuse de cute şi domuri diapire. Aceste
areale reprezintă potenţiale arhive de sedimentare continuă la nivelul luncii, ceea ce
le face pretabile pentru investigaţii de detaliu privind condiţiile de mediu din
Cuaternarul Târziu – Holocen, precum şi în privinţa modului în care râurile s-au
adaptat la acestea.
În lucrarea de faţă este prezentat un model de evoluţie al luncii unui astfel
de râu, mai exact al Parâului Pârtoţ, afluent al Parâului Fizeş (bazinul hidrografic
Someşul Mic), în lungul căruia este prezent şi Lacul Ştiucii.
Analiza profilului longitudinal al râului, a profilelor de rezistivitate electrică
în secţiune transversală pe luncă, la care se adaugă măsurători de detaliu asupra
granulometriei, conţinutului de materie organică, şi, după caz, a prezenţei resturilor
de gasteropode, în cinci foraje (prelevate atât din lac – C2, cât şi din perimetrul
luncii, amonte şi aval de lac – C1, C3, C4, C5) au fost utilizate pentru reconstituirea
evoluţie luncii în ultimii cca. 50.000 de ani.
Secvenţa aluvială a luncii debutează cu nisipuri grosiere şi pietrişuri,
marcând faza fluvială cu energia cea mai mare, înlocuită ulterior de un mediu
fluvial dominat de nisipuri medii şi fine, activ în urmă cu cel puţin 50.000 de ani.
Datele disponibile nu susţin existenţa unui lac în această perioadă.
Schimbarea radicală a faciesului, din nisip fin în material dominant argilos,
marchează o schimbare în evoluţia luncii, cu instalarea condiţiilor mlăştinoase şi
apariţia lacului. În timpul Tardiglaciar – Holocen Timpuriu lunca a devenit
mlăştinoasă, parţial drenată de albia pârâului. Este posibil ca depozitele de turbărie,
depuse în zona lacului, să fi fost erodate de o albie activă în timpul
StadialuluiYounger Dryas.
În Holocenul Mediu – Târziu, turbăria s-a transformat în lac, iar lunca
amonte de acesta a evoluat, alternativ, ca lac de mică adâncime (coada lacului, în
condiţii de nivel lacustru ridicat), respective zonă umedă, mlăştinoasă, în condiţii de
nivel lacustru scăzut. În această ultimă fază, sedimentarea la nivelul luncii a crescut
51
dramatic, ultimii 8 m de materiale aluviale şi lacustre din amonte de lac fiind
depozitaţi în acest interval.
În ceea ce priveşte geneza Lacului Ştiucii, rezultatele sugerează că acesta
este poziţionat în bolta de anticlinal diapir, în spatele unui baraj natural impus de
apariţia la zi a tufurilor vulcanice miocene. Prezenţa izvoarelor saline şi valorile
rezistivităţii electrice în secţiunile transversale pe luncă din imediata vecinătate a
lacului susţin faptul că originea acestuia este legată de disoluţia sării din bolta de
anticlinal.
În aval de lac, forajul acoperă ultimii cca. 7000 de ani. Informaţiile extrase
de aici atestă menţinerea unui curs de apă subadaptat, pe întrega durată a acestui
interval, precum şi o creştere a ratei de sedimentare la nivelul luncii, uşor mai
scăzută decât în amonte.
52
Aplicarea analizei spațiale GIS bazate pe scenarii anuale pentru
identificarea hazardului și riscului indus de alunecările de teren.
Studiu de caz
Dănuț Petrea¹, Sanda Roșca¹, Ștefan Bilașco¹ ², Ioan Fodorean¹, Iuliu Vescan¹,
Sorin Filip¹ ¹ Facultatea de Geografie, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj Napoca, România
2Academia Română, Filiala Cluj-Napoca Colectivul de Geografie, Cluj-Napoca, România
E-mail: [email protected]
Bazinul hidrografic al Nirajului Mic a făcut obiectul calculului riscului la
alunecări de teren ca urmare a potențialului ridicat de apariție a acestora în ultimii
10 ani: perioada 2005-2015. Pentru acest interval de timp se cunosc perioadele de
declanșare ca urmare a analizei datelor din rapoartele intervențiilor Inspectoratului
pentru Situații de Urgență. Un prim obiectiv urmărit a constat în identificarea
susceptibilității spațiale de apariție a alunecărilor de teren utilizând analiza statistică
bivariată prin intermediul unui model de analiză spațială GIS. Analiza a constat în
estimarea importanței fiecărui factor cauzator al alunecărilor. Din categoria
factorilor declanșatori ai alunecărilor de teren, analiza de față s-a axat pe
identificarea probabilității spațiale și temporale a alunecărilor de teren dependent de
perioadele de retur a precipitațiilor cauzatoare. Validarea hărții de susceptibilitate
astfel obținute s-a realizat utilizând indicele R și curba ROC a cărei valoare de
0,963 confirmă rezultatele modelării. Din analiza datelor referitoare la apariția
spațială a alunecărilor de teren se observă faptul că cele mai multe evenimente s-au
produs pe parcursul anului 2005, lunile mai, iunie și august. Prelucrarea statistică a
șirului de date reprezentând precipitațiile medii anuale, pe perioada 2000 – 2015,
scoate în evidentă anul 2005 ca an reprezentativ din punct de vedere pluviometric.
Ca urmare a integrării rezultatelor în mediul GIS s-a determinat o probabilitate de
producere a alunecărilor de teren de 0.0366 (o dată la 27 de ani) în condițiile unei
valori cumulate a precipitațiilor de 158 mm.
Evaluarea riscului la alunecări de teren, prin intermediul metodelor de
analiză spațială GIS, s-a realizat pe baza adaptării metodologiei actuale. Astfel,
evaluarea riscului la alunecări de teren a constat în identificarea vulnerabilității
expunerii la alunecările de teren utilizând gradele de expunere a receptorilor de risc
care includ așezările omenești, populația, exprimată numeric, unitățile social-
economice (școli, spitale, unități industriale), elemente de infrastructură (drumuri,
căi ferate, poduri, structuri hidrotehnice) elemente ale patrimoniului cultural: situri
arheologice, monumente, precum și terenuri agricole, păduri și alte obiective
apelând la o abordare calitativă de natură matricială care surprinde relația dintre
clasele de hazard și expunere la alunecări de teren.
53
Aplicarea investigațiilor electromagnetice la studiul alunecărilor de
teren
Mihaela Popescu, Fabian Timofte, Petru Urdea, Raul Şerban, Alexandru
Hegyi Universitatea de Vest din Timișoara, Timiș, România
E-mail: [email protected]
Dezvoltarea și promovarea de noi tehnici de investigație geofizică a
mediului geologic are o incidență tot mai mare și asupra geomorfologiei, mai ales în
condițiile în care aflarea configurației structurilor geomorfologice este deosebit de
importantă pentru înțelegerea desfășurării unor procese geomorfologice, precum
alunecările de teren. În ultimele două decenii, pe plan mondial se utilizează cu
succes mai multe tehnici geofizice precum profilarea electromagnetică, tomografia
electrică, refracția seismică și potențialul spontan. Studiul nostru este focalizat pe
investigațiile geofizice (tomografie electrică – ERT, radar de penetrație – GPR,
inducție electromagnetic – EM) efectuate asupra a 3 alunecări de teren situate în
bazinul Cuveşdiei (Dl. Lipovei) orientate spre NV (CŞ1), SV (CŞ2) și NE (CŞ3) și
dezvoltate pe depozite pannoniene nisipoase și argilo-nisipoase.
În lucrarea de față sunt prezentate în premieră pentru țara noastră rezultatele
investigațiilor de inducție electromagnetică aplicate la aceste alunecări de teren.
Investigațiile au fost realizate utilizând un instrument EM 31 (Geonics Ltd,
Canada), în configurația de lucru Dipol Magnetic Vertical (VDM) cu adâncime de
detectare efectivă de maximum 6 m. Principiul de lucru constă în aceea că un câmp
electromagnetic este transmis în aer de către o bobină emițător, separată de o bobină
receptor printr-un distanța fixă de 3,66 m, cele două bobine fiind găzduite într-un
tub din fibră de sticlă de 4 m lungime. Energia transmisă se propagă în substrat,
unde se generează un câmp electromagnetic secundar, datorită efectului dat de
umiditate, roci bune conductoare și obiecte îngropate. Ambele câmpuri sunt
detectate de către bobina receptoare, instrumentul compensează câmpul primar,
permițând măsurarea câmpului secundar. Raportul dintre intensitatea celor două
câmpului este controlată de conductivitatea aparentă a solului, prin care a trecut
radiațiile electromagnetice. Prin interpolarea datelor se obține o imagine a
diferențelor de conductivitate (mS/m) existente în substrat, care, în cazul
alunecărilor de teren, sunt asociate cu variația umidității pachetelor de roci.
Rețeaua de investigații geofizice a acoperit 900 m2, 4800 m
2 și respectiv
900 m2, hărțile realizate exprimând individualizarea unui design specific pentru
fiecare alunecare investigată, și desigur a părților interne, cu o anumită morfologie
de detaliu. În cazul alunecării CŞ2 sunt evidențiate valorile mari ale conductivității
asociate padinelor cu exces de umiditate, cu apa la suprafață.
54
Istoria deglacierii masivelor înalte din Carpații Românești și evoluția
ghețarilor de pietre în Tardiglaciar și Holocen
Răzvan Popescu¹, Petru Urdea², Alfred Vespremeanu-Stroe¹, Nicolae Cruceru³,
Olimpiu Pop⁴ ¹Facultatea de Geografie, Universitatea din București, București, România
²Departamentul de Geografie, Universitatea de Vest din Timişoara, Timișoara, România
³Facultatea de Matematică, Informatică și Științe Naturale, Universitatea Spiru Haret,
România
⁴Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România.
E-mail: [email protected]
Studiile paleoclimatice recente au adus informații valoroase legate de
oscilațiile climatice din Tardiglaciar și Holocen în Carpații Românești. Aceste studii
sunt bazate pe analize asupra speleotemelor (e.g. Onac et al., 2002; Tămaș et al.,
2005) sau a sedimentelor din lacurile glaciare (e.g. Magyari et al., 2012; Toth et al.,
2015). O altă categorie de studii (Reuther et al., 2007; Urdea and Reuther, 2009;
Gheorghiu, 2012; Kuhlemann et al., 2013; Gheorghiu et al., 2015; Ruszkiczay-
Rüdiger et al., 2016) au investigat în detaliu poziția și caracteristicile formelor de
relief glaciare și au realizat datări de vârstă absolută a acestora, fiind avute în vedere
mai ales morenele şi blocurile eratice , deducând cronologia și extinderea ghețarilor
din Carpații Românești din perioada de după Ultimul Maxim Glaciar. Investigațiile
au vizat cele mai înalte masive din Carpații Meridionali (Făgăraș, Parâng, Retezat)
și din Carpații Orientali (Rodnei). Astfel, un prim obiectiv al studiului de față este
realizarea unei discuții integratoare privind cronologia și extinderea ghețarilor în
masivele înalte din Carpații Românești la sfârșitul ultimei glaciațiuni Pleistocene.
O componentă foarte importantă în armonizarea datelor privind evoluția
geomorfologică a zonei înalte a Carpaților Românești o reprezintă apariția și
evoluția ghețarilor de pietre, forme de relief care se păstrează și în prezent fie în
formă intactă (activi sau inactivi) fie în formă relictă (lipsiți de dinamică și
permafrost în substrat) şi care sunt recunoscuţi ca indicatori paleoclimatici. Astfel,
cel de-al doilea obiectiv major al studiului este reconstituirea cronologiei și a
proceselor asociate genezei și evoluției ghețarilor de pietre în contextul noilor
informații paleoclimatice și de dinamică a ghețarilor. Funcția de arhivă climatică a
ghețarilor de pietre este recunoscută, mai ales ghețarii de pietre inactivi și relicți
indică temperaturi mai scăzute în perioada formării lor (Frauenfelder & Kaab,
2000).
A fost selectat un eșantion de ghețari de pietre din mai multe masive și din
diferite generații, situate în diferite etaje altitudinale, cuprinzând ghețari de pietre
relicți cu vegetație abundentă, ghețari de pietre inactivi cu acoperire medie de
vegetație și ghețari de pietre probabil activi lipsiți de vegetație și cu morfologie
expresivă. Pentru fiecare categorie s-a realizat un model de scenariu evolutiv în
55
funcție de: 1) momentul deglacierii și procesele paraglaciare asociate; 2) oscilațiile
paleoclimatice din Tardiglaciar; 3) paleoclimatul în Holocen și mai ales din Mica
Eră Glaciară și 4) statutul de activitate și conținutul de permafrost din prezent.
Acesta din urmă este dedus în urma măsurătorilor termice și geofizice realizate în
ultimii 8 ani. Rezultatele sunt discutate în contextul studiilor recente privind
dinamica ghețarilor de pietre din Carpații Românești (Vespremeanu-Stroe et al.,
2012; Necșoiu et al., 2016).
Datarea prin analize dendrogeomorfologice a vârstei jnepenilor (Pinus
mugo) situați pe suprafața a trei ghețari de pietre din Munții Retezat s-a realizat
pentru a aduce noi date privind posibila dinamică a ghețarilor de pietre de mare
altitudine în perioada Micii Ere Glaciare.
56
Rolul schimbărilor climatice și antropice asupra sistemelor fluviale din
estul României. O estimare din perspectiva dendroclimatică și
instrumentală
Maria Rădoane², Constantin Nechita¹, Francisca Chiriloaei², Nicolae Rădoane² ¹INCDS "Marin Drăcea", Câmpulung Moldovenesc, România
²Departamentul de Geografie, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, România
E-mail: [email protected]
În această lucrare sunt analizate înregistrările climatice și hidrologice la 29
de stații meteorologice și 48 de posturi hidrometrice care se suprapun toate în aria a
două mari bazine hidrografice (Siret și Prut) din partea de est a României. La aceste
înregistrări s-au adăugat informațiile obținute pe baza a 20 de serii
dendrocronologice repartizate în zona de studiu. Pentru corelațiile între rata inelelor
de creștere și factorul climatic au fost folosite datele climatice din National Climatic
Grid cu rezoluție spațială de 10x10 km. Informația climatică dedusă din analiza
seriilor dendrocronologice completează datele de înregistrări instrumentale de la
stațiile meteorologice până în jurul anului 1900.
Seriile de valori anuale înregistrate instrumental ale variabilelor:
temperatură (T), precipitații (P), scurgere lichidă (Q), scurgere de sedimente (Qs)
acoperă perioada 1950 – 2010. Acestea se constituie într-un binecunoscut proces de
tip cascadă a transmiterii influențelor: precipitațiile determină scurgerea care, la
rândul ei, determină eroziunea. Ultima variabilă din acest lanț – sedimentele
transportate prin albiile de râu – și mișcarea lor de la sursă spre efluență reprezintă o
problemă cheie a geomorfologiei dinamice. Ritmul în care acest proces are loc se
poate modifica dramatic, reprezentând semnalul unor schimbări de amploare in
domeniul reliefului (fie prin schimbări climatice sau prin intervenții antropice).
Analiza seriilor de timp de natură climatică, dendrocronologică și
hidrologică are drept rezultat obținerea de răspunsuri la următoarele întrebări: Care
este variabilitatea spațială a comportării acestor serii? Putem identifica areale cu
trăsături comune ale seriilor? Ce factori “complică” transmiterea în cascadă a
variabilității Pp→Qw→Qs? Putem identifica praguri comune în schimbarea seriilor
și ce cauze au? In competiția Natural vs Antropic, putem cuantifica ponderea
acestora la nivelul seriilor considerate în spațiul geografic arătat?
Aplicația s-a realizat pentru partea de est a României, acoperită de bazinele
hidrografice Siret și Prut, respectiv, un areal de peste 43000 km2. Condițiile de
substrat geologic, relief, utilizare a terenurilor, impact antropic oferă potențialul
pentru a înțelege variabilitatea spațială a comportării unor procese naturale în
ultimele șase decenii și estimarea centenială a acesteia.
57
Acknowledgement:
This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for
Scientific Research and Innovation, CNCS–UEFISCDI, project number PN-II-RU-
TE-2014-4-0855 ”Reconstruction of Late Holocene History of Romanian rivers
based on geomorphological and dendrochronological interpretation of subfossil
trunks”. The research was also, partially supported by funds from the Exploratory
Research Projects PN-II-ID-PCE-2011-3, “Reconstruction of Romanian river-
channel changes in the last 11.700 years: The role of climatic conditions and
human impact.”
58
Notă asupra unei depresiuni sinclinale închise, în Subcarpații Vrancei
Florin Roman, Răzvan Săcrieru¹, Nicolae A. Roman2, Vasile Ovidiu Allen
3
¹Liceul de Artă “Gheorghe Tattarescu” Focșani, Vrancea, România 2 Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, România
3 Școala Gimnazială “Alexandru Vlahuță” Gugești, Vrancea, România
E-mail: [email protected]
Depresiunea Leadova - Văsui este una dintre subunitățile Depresiunii
Vrancea, purtând numele celor două cursuri principale ce drenează și alcătuiesc un
bazin hidrografic comun, în sudul compartimentului depresionar Negrilești și la
nordul subdepresiunii Naruja (Rădulescu, 1937). În morfologia de ansamblu se
individualizează un compartiment intern (vestic) și un altul extern (răsăritean),
diferențiate printre alte aspecte din punct de vedere altitudinal, în sensul că între ele
există un decalaj de 100 m – cel mai înalt (610 m) având poziție internă. Situația
aceasta pare să implice tectonica activă, ținând seama că limita dintre
compartimente este tranșantă și se înscrie pe o falie longitudinală inversă care
domină compartimentul răsăritean printr-un hogback (Coasta Rediului) extins și în
afara zonei, spre sud, până în bazinul Năruja. Falia inversă sau cuta falie este o
structură anticlinală deversată la care flancul invers extern, ce se racordează la
sinclinal, este laminat (flexurat) și rupt.
Elementul cheie în diagnosticarea geomorfologică a perimetrului investigat:
un sinclinal, plonjat direcțional, paralel cu linia de falie/hogback-ul descris, axa lui
reprezentând mediana respectivei depresiuni structurale. Mai mult chiar, vârful
perimetrului triunghiular ce încadrează depresiunea este ușor alungit către nord,
adică în concordanță cu orientarea structurii sinclinale afundate. Ca atare, ne găsim
în compania unei forme de relief (negativă) perfect adaptată la structura geologică
si, din câte cunoaștem, este singulară pentru Depresiunea Vrancea.
Deși suprafața nu depășește 65.000 mp și prezintă un fund foarte neted,
aflat la aproximativ 440 m altitudine, conturul depresiunii “Pe Lac” nu este lesne de
urmărit datorită unei fâșii de glacis coluvial, înierbat, ce-i estompează contactul cu
marginile propriu-zise. Excepție fac laturile de vest și sud, unde glacisurile sunt
dominate de fronturile unor deluvii de alunecare asociate şi ele în glacisuri modelate
sub forma unor trepte bine exprimate.
59
Considerații morfo-lito-pedologice în Munții Călimani
Constantin Rusu, Ionuț Vasiliniuc, Radu Pirnau, Bogdan Roșca, Dumitru
Bulgariu Departamentul de Geografie, Universitatea ”Al.I.Cuza” Iași, România
E-mail: [email protected]
Munții Călimani constituie cel mai reprezentativ ansamblu montan al ariei
vulcanitelor neogene din toți Carpații românești, atât ca suprafață (1420 km2) și
palier altitudinal (2100 m altit. max.), dar și ca fond litologic (varietăți multiple de
andezite, plus aglomerate vulcanice) și ca specificitate a reliefului. Larga dezvoltare
a rocilor magmatice efusive și a produselor piroclastice și dominanța etajului
montan mijlociu (cu altitudini cuprinse între 1000-1600 m) acreditează ideea unei
deosebite reprezentări a andosolurilor, fapt certificat în munții Gurghiu-Harghita.
Realitatea de teren certifică faptul că în Munții Călimani relația directă
rocă-sol este mult „alterată” de compoziția chimico-mineralogică a depozitelor de
solificare, de formele de relief și de procesele de versant. În consecință, andosolurile
sunt mai slab reprezentate în teritoriu, cu predominarea celor neallofanice, întreg
ansamblul montan fiind marcat de o covârșitoare dominanță a districambosolurilor
andice, mai ales la nivelul versanților. Surprinde lipsa totală a podzolurilor,
spodosolurile fiind reprezentate doar prin prepodzoluri, etajul subalpin și alpin fiind
caracterizate de prezența humosiosolurilor și a litosolurilor, în timp ce la nivelul
platourilor superioare se regăsesc frecvent nigrosoluri. În actualele condiții morfo-
litologice, zonalitatea altitudinală a solurilor este subordonată particularităților
pedo-geochimice și tipologiei reliefului.
60
Relieful fluviatil din perimetrul Cireșu – Lișcoteanca (Valea
Călmățuiului de Bărăgan)
Iulian Săndulache1, Cătălina Săndulache
2, Roxana Cârnu
3
¹ Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
² Colegiul Tehnic “Mihai I”, București, România
³Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
E-mail: [email protected]
Valea Călmățuiului de Bărăgan în sectorul Cireșu – Lișcoteanca prezintă
caractere de vale tânără, având o singură terasă (terasa I), cu altitudine relativă de 6
– 8 m și o luncă bine dezvoltată, largă, în raport cu debitul actual al râului.
Lunca este în general netedă, dar prezintă și microforme dintre care mai
numeroase sunt popinele (Popina Balaban, Pochina Popii, Movila Olea Mică,
Movila Olea Mare ş.a.). De asemenea, în luncă se pot reconstitui numeroase albii
părăsite, unele din ele ocupate de lacuri temporare sau permanente (Lacul lui
Traian).
Multe dintre popine au înălțimi de 6 – 8 m, ceea ce conduce către ideea că
sunt detașate din nivelul terasei I, fapt pentru care pledează și alcătuirea acestora din
luturi nisipoase similare cu cele ale terasei.
Terasa Călmățuiului este dezvoltată mai mult pe partea dreaptă a acestuia,
unde este acoperită de nisipuri spulberate de vânt din luncă (aduse dinspre nord),
dispuse sub formă de dune orientate pe direcția nord – sud. Amplitudinea dunelor
este redusă: 1 – 4 m între coama dunelor și baza acestora.
Pe stânga văii, terasa poate fi întâlnită numai în sectorul dinspre avale
(Lișcoteanca), în timp ce către amonte ea trece insesizabil în nivelul luncii.
Structura terasei a putut fi observată într-o carieră la nord de Vultureni și este
alcătuită din nisipuri în bază și luturi nisipoase la partea superioară. (este posibil ca
nisipurile să releve o fostă albie a Călmățuiului din timpul unui episod de scurgere
bogată).
Albia Călmățuiului este relativ meandrată dar unitară, fără despletiri, fără
ostroave și renii, panta hidraulică este mică ceea ce conduce către invadarea acesteia
de către vegetația higrofilă (stuf), iar pavajul de fund este alcătuit exclusiv din mâl,
secundar nisipuri.
61
Alunecări de teren. Certitudini și Îndoieli
Virgil Surdeanu Universitatea „Babeș Bolyai”, Cluj Napoca, România
E-mail: [email protected]
A te îndoi de rezultatele muncii tale, consideram noi, este o onoare pentru
oamenii onești, chiar dacă aparent pare, la o anumita vârstă și experiență, a fi o
mare rușine. Spunem acest lucru pentru ai liniști pe “binevoitori” și de a-i face pe
“atotștiutori” să revină la “linia de strat” a profesiei lor si, vorba lui Marin Sorescu,
să facă socoteala. Vă supunem deci atenției Domniilor Voastre, spre dreapta și
academică judecată, opiniile noastre și poate așa o parte din vălul ignoranței noastre
va putea fi ridicat în viitor.
Care sunt certitudinile:
în primul rând existenta procesului ca unul dintre cele mai prezente, cel
puțin la latitudini medii și cu mare efectivitate geomorfologică;
în ceea ce privește apariția și ocuparea suprafețelor înclinate putem spune
că există o ciclicitate a lui și o mare continuitate, atât în timp cât și în spațiu.
Această dezvoltare este pusă în seama mai multor cauze dintre care prezența apei
este de primă importanță;
deplasarea se efectuează pe una sau mai multe suprafețe de demarcare
între partea mobilă și cea stabilă;
mobilitatea ariilor critice în suprafața versanților este coordonată de modul
în care se face tranzitul de masă și energie în sistem.
Dintre incertitudini ținem să enumerăm:
este apa factorul de primă importantă în efectuarea tranzitului de masă .
Dacă da atunci oare nu trebuie să revedem chiar definiția/definițiile procesului ?
morfologia este comandată, pe lângă alte atribute, de cantitatea de apă
existentă, la un moment dat, în depozitul aflat în mișcare? Fiecare stare poate genera
o morfologie cu existentă efemeră ? Dacă da atunci clasificarea/clasificările, având
la bază acest atribut, sunt adevărate?
care este atunci rolul apei în apariția și evoluția suprafețelor afectate de
alunecări de teren?
o altă incertitudine se referă la vârsta alunecărilor de teren. Sunt ele
expresie a proceselor din Pleistocen ? Pot fi recente ?
morfologia suprafețelor cu alunecări de teren este cea generată de proces?
glimeele sunt generate de procese de alunecare sau sunt forme derivate?
Și enumerarea atât a certitudinilor cât și a incertitudinilor poate continua. În
susținerea afirmațiilor noastre vom aduce exemplificări din experiența proprie
petrecută la Pângărați.
62
Monitorizarea video a dinamicii țărmului (bariera Techirghiol).
Rezultate preliminare
Florin Tătui¹, Alfred Vespremeanu-Stroe¹, Laurențiu Niculescu², Gabriel Lupu ¹Facultatea de Geografie, Universitatea din București, București, România
²S.C. Shaman Computers S.R.L., București, România
E-mail: [email protected]
Necesitatea obținerii unor date orare și zilnice referitoare la dinamica plajei
emerse și submerse în timpul furtunilor (dar și în condiții normale) nu poate fi
satisfăcută prin utilizarea tehnicilor tradiționale (ex: măsurători batimetrice) din
cauza limitărilor logistice și financiare. Utilizarea camerelor video constituie o
soluție viabilă la această problemă, prin extragerea automată din cadrul imaginilor a
unor informații de foarte bună calitate referitoare la poziția liniei țărmului, lățimea
plajei, poziția barelor submerse, batimetria zonei de surf, direcția și înălțimea
valurilor, deplasarea turiștilor pe plajă etc.
Obiectivul central al comunicării noastre este prezentarea acestei tehnici
relativ noi de investigare a dinamicii țărmului la scară temporală mică. Rezultatele
preliminare obținute scot în evidență potențialul mare al utilizării camerelor video
pe țărmul românesc al Mării Negre pentru obținerea unor informații de calitate
foarte bună referitoare la dinamica liniei țărmului și evoluția la scară temporală
mică a sistemului costier.
Un sistem video (constând în 2 camere FireWire cu senzor CCD și o unitate
workstation cu soft dedicat) a fost amplasat în luna februarie 2016 pe o clădire
aflată pe faleza din Eforie Nord în vederea monitorizării continue a proceselor
costiere desfășurate pe bariera litorală Techirghiol (între Eforie Nord și Eforie Sud),
o zonă foarte vulnerabilă la eroziune pe care se află o importantă infrastructură
turistică, rutieră și feroviară. Sistemul video achiziționează imagini pe timpul zilei
cu o frecvență de 7.5 cadre/secundă timp de 10 minute în fiecare oră (4500
imagini). Capturile achiziționate sunt mediate cu ajutorul unui soft dedicat,
obținându-se 4 tipuri de imagini: i) o imagine snapshot la mijlocul intervalului, ii) o
imagine medie a celor 4500 de cadre, iii) o imagine de tip time exposure and
variance și iv) o imagine de tip time stack. Aceste imagini sunt ulterior
ortorectificate și georeferențiate pentru a putea fi analizate în mediu GIS. Pe baza
identificării în cadrul imaginilor a signaturii disipării valurilor de furtună, acestea
permit extragerea automată a poziției liniei țărmului, a poziției barelor submerse sau
dinamicii curenților rip. Aplicațiile viitoare pe care le avem în vedere includ:
extragerea automată a batimetriei, analiza înălțimii și direcției valurilor și
managementul ocupării plajei în timpul sezonului turistic.
63
Rezultatele preliminare ale analizei imaginilor colectate în luna martie 2016
indică o corelație foarte bună între poziția liniei țărmului extrasă automat din
imagini și poziția măsurată în teren cu DGPS-ul RTK. Alte informații utile se referă
la poziția și dinamica barelor submerse crescentice, extinderea arealului de acțiune a
valurilor în cadrul plajei (wave run-up) și poziția și dinamica curenților rip din
arealul analizat.
Această tehnică poate fi utilizată cu succes și în alte ramuri ale
geomorfologiei dinamice cum ar fi geomorfologia fluvială și deplasările în masă, cu
atât mai mult cu cât dorim în viitorul apropiat dezvoltarea unui sistem similar low-
cost care să poată funcționa independent în locații izolate.
64
Controlul tectonic și structural asupra dezvoltării endocarstului în
rocile metacarbonatice din Munții Făgăraș
Laura Tîrlă1, Ionuț Mirea
2, Relu-Dumitru Roban
3, Teodor Cojocaru
1, Virgil
Drăgușin2
¹Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
²Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”, Academia Română
³Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București, România
E-mail: [email protected]
Prin acest studiu ne propunem cunoașterea cadrului tectono-structural al
formării peșterilor și avenelor din sectorul central al Munților Făgăraș (Văile Capra
și Buda). Faliile principale din zonele cu potențial carstificabil Mușeteica și Piscul
Negru au fost cartate, măsurate și corelate cu dezvoltarea galeriilor de peșteră. S-au
realizat analize microtectonice preliminare asupra fisurației din rocile
metacarbonatice din creasta Mușeteica. Pentru peșterile de la Piscul Negru au fost
măsurate azimutele faliilor și ale galeriilor. Analiza microscopică în secțiuni subțiri
a calcarelor și rocilor metamorfice gazdă a permis determinarea compoziției
mineralogice și identificarea microstructurilor generate de paleostress. Calcarele
cristaline din regiunea studiată apar ca intercalații în roci din faciesul șisturilor
verzi, șisturi cloritoase cu calcit, rutil și sfen.
În zona Mușeteica, elementele planare au origine compresională și se
grupează în două sisteme, dispuse aproximativ perpendicular: a) primul se
desfășoară în sens longitudinal și are orientare dominant VSV-ENE; b) al doilea
sistem este dispus transversal, cu orientare NV-SE. Dincolo de rolul evoluției
tectonice, modelul de fisurație ortogonal rezultat este tipic rocilor carbonatice.
Liniațiile mecanice prezente pe planele de fisurație sunt orientate în sens
longitudinal, paralel cu benzile de calcar (azimutul direcției între 72°-77°, VSV-
ENE). La Piscul Negru, faliile majore aparțin aceluiași sistem, orientarea lor variind
între VNV-ESE și NV-SE. Galeriile peșterilor s-au dezvoltat preferențial în lungul
faliilor compresionale longitudinale, segmentele cu lungimile cele mai mari având o
orientare generală SV-NE în Mușeteica și VNV-ESE în zona Piscul Negru.
Lungimile galeriilor sunt semnificative la Piscul Negru, în condițiile unui regim
activ la altitudini mai joase (~1200-1300 m), în timp ce în Mușeteica (~2300-2400
m) galeriile au regim fosil și lungimi mult mai reduse.
Rezultatele obținute arată o bună corelație spațială prin paralelism între
liniațiile mecanice, elementele planare de compresiune și dezvoltarea peșterilor, în
concordanță cu tectonica regională alpină a Carpaților Meridionali.
65
Analiza colmatării lacului de acumulare Podu Iloaiei, bazinul
hidrografic Bahlui, România
Todosi Cristian, Niculiță Mihai, Rusu Constantin
Departamentul de Geografie, Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea Alexandru
Ioan Cuza din Iași, România
E-mail: [email protected]
Colmatarea lacurilor de acumulare, indiferent de scopul construcției lor
(protecția împotriva inundațiilor, hidroenergie, recreere, controlul sedimentelor),
este un proces natural, efectele sale asupra lacurilor de acumulare și a mediului lor
fiind o problemă de management. În același timp, lacurile de acumulare sunt
capcane perfecte pentru sedimente, oferind posibilitatea de a evalua producția de
sedimente și stocajele de sedimente din bazinul lor. În special în zonele în care
terenurile deluroase sunt utilizate în principal pentru agricultură, eroziunea solului
este principala sursă de aluviuni.
Metodologia clasică pentru studierea colmatării lacurilor de acumulare este
utilizarea batimetriilor succesive, iar pentru estimarea eroziunii solului, utilizarea
modelului RUSLE. Prezenta lucrare reprezintă un studiu de caz aplicat pe
rezervorul Podu Iloaiei (bazinul hidrografic Bahlui) și bazinul său hidrografic.
Bazinul Bahluiețului are o suprafață de 54 670 ha. Suprafața acoperită de
păduri este de 12,9%, utilizarea terenurilor fiind predominant agricolă, cu terenuri
arabile și pășuni. Rezervorul Podu Iloaiei a fost construit în 1963, la 3,4 km în
amonte de confluența Bahluiețului cu râul Bahlui. Lacul are un volum de 21,063
milioane m3, și o suprafață de 529,3 ha la nivelul de 65,45 m (deasupra nivelului
Mării Negre) (nivelul deversor). Acest volum este inundat doar în timpul
perioadelor de ape mari. Nivelul normal de retenție este situat la aproximativ 60 m,
caz în care rezervorul are un volum de aproximativ 2 milioane m3 și o suprafață de
170 ha. În timpul variațiilor naturale anuale ale debitului Bahluiețului, nivelul
variază până la 62 m, rezultând un volum de aproximativ 6,5 milioane m3 și o
suprafață de 208 ha.
Pentru intervalul 1963-2012 în cuveta rezervorului s-au acumulat 4,232
milioane m3, corespunzând unei rate de 2,27 t/ha/an. Această rată a variat de la 3,22
pentru intervalul 1963-1975, la 2,1 t/ha/an pentru intervalul 1996-2012. Din totalul
sedimentelor produse anual de eroziunea solului (426972 t/an), doar 16,9% ajung în
rezervorul Podu Iloaiei, această cantitate explicând doar 57,1% din totalul
sedimentelor depuse în rezervor anual. Restul de 42,9% poate fi explicat prin
aportul de la nivelul bazinului versanților lacului și prin alte surse de sedimente din
bazinul hidrografic.
66
Valorile eroziunii totale și producției de aluviuni provenite din acestea,
obținută cu ajutorul modelelor WaTEM / SEDEM și RUSLE2 sunt în concordanță
cu valorile obținute în rezervorul Podu Iloaiei folosind tehnici GIS pe batimetrii
succesive. Estimarea unui buget de sedimente arată că eroziunea solului joacă un rol
important în sedimentarea rezervorului Podu Iloaiei, la randamentele de sedimente
actuale, umplerea rezervorului având loc în următorii 21 de ani. Aplicarea unor
tehnici de combatere a eroziunii solului pe terenurile agricole ar putea crește această
perioadă la 43 de ani.
67
Ghețarii de platou din Carpații Românești – reconstituiri
paleogeografice
Petru Urdea, Alexandru Onaca, Florina Ardelean, Rafaela Tomuța Universitatea de Vest din Timișoara, Timiș, România
E-mail: [email protected]
Deși în ultimele decenii au fost făcute progrese importante în cunoaşterea
desfăşurării glaciaţiei cuaternare în Carpaţii Româneşti, inclusiv sub aspectul
stabilirii unor repere cronologice prin intermediul unor vârste absolute, existenţa
gheţarilor de platou nu s-a bucurat de o atenţie deosebită. Fiind destul de vag
documentaţi, considerăm că gheţarii de platou au fost o entitate glaciologică ce a
marcat evoluţia peisajului geomorfologic al Carpaţilor în timpul Pleistocenului.
Pornind de la rezultatele analizei morfologice a arealelor cu potențial,
remarcându-se în acest sens mai ales suprafeţele ce fac parte din complexul
sculptural Borăscu, este posibilă reconstituirea acestora, a relaţiilor cu gheţarii de
circ şi cu gheţarii de vale, precum şi a limitei zăpezilor perene pentru diferite
perioade evolutive. În atingerea obiectivelor noastre am îmbinat metoda
morfologică, prin identificarea elementelor morfologice ce indică existenţa acestui
tip de gheţari în timpul Pleistocenului, şi metodă modelării pe baze geoinformatice.
Astfel, reconstituirea suprafeței foștilor ghețari de platou din Carpații
Meridionali a fost posibilă utilizând un model teoretic de estimare a grosimii
acestora dezvoltat de Benn și Hulton (2010). În majoritatea cazurilor investigate
ghețarii de platou din Carpații Românești au alimentat ghețarii de circ și de vale,
influențând limita altitudinală a liniei de echilibru (ELA) a acestora, ceea ce a
determinat apariţia unei remarcabile variaţii locale a acesteia. În acest sens, au fost
posibile reconstituiri 3D ale ghețarilor, iar calcularea ELA a fost realizată în mod
automat utilizând pachetul „ELA calculation toolbox” (Pellitero et al., 2015)
implementat în ArcMap.
68
Holocene evolution of the Danube Delta: an integral reconstruction and
a revised chronology (O nouă teorie privind evoluţia Holocenă a Deltei Dunării: reconstituirea integrală şi
o nouă cronologie cu reliefarea patternurilor morfodinamice)
Alfred Vespremeanu - Stroe, Florin Zăinescu, Luminiţa Preoteasa, Florin
Tătui
Faculty of Geography, Bucharest University, Bucharest, Romania
E-mail: [email protected] [email protected]
Danube Delta is one of the few large deltas whose evolution has
experienced numerous and various episodes with a complex interactivity mainly
between river sediments, marine dispersing forces and neotectonics which finally
created extraordinary complex morphologies from labyrinthic fluvial landscapes
(with hundreds of small irregular lakes and gallery-channels), large lagoons divided
by barriers or massive tracts of monotonous reed marshes to large transgressive
dunefields accommodated on the beach ridge plains.
While previous contributions particularly focused on various sectors of the
Danube delta, the current paper presents for the first time an integral reconstruction
of delta evolution based on the existing and newly-obtained sedimentological and
morphological analyses which, together with the new absolute ages (AMS 14
C and
OSL), allowed a comprehensive perspective on delta formation, in terms of both its
evolutionary phases and growth patterns. A chronological framework was
established for all deltaic lobes and beach ridge plains, reflecting the importance of
formation timespan and growth rate on the resultant morphology.
This work unveils the early stage of delta formation, succeeding to
reconstruct delta front advancement into Danube Bay (Old Danube lobe: before 7.5
– 5.5 ka) and also the initial spit/barrier development (6.7/6.5 – 5.8 ka). It was
found that the delta plain started to build with more than 1000 years before the start
of the initial spit/barrier formation and the relative stabilization of the sea level; but,
nowadays, the original delta plain topography (of the fluvial delta) is buried at 4 – 6
m depth (due to subsidence and sea-level rise), whilst the present topography
reflects the late stage of fluvial aggradation.
The detailed reconstruction of the maritime delta evolution relies on
numerous age determinations of the paleo-shorelines. It comprises five large open-
coast lobes developed in the last six millennia, of which three were formed by Sf.
Gheorghe branch, attesting its uninterrupted long activity, whereas the other two
were created one by Sulina and the other by Chilia branches. The evolution of each
lobe is derived from successive (chronologic) shoreline positions and discussed in
relation with Danube flow changes. Special attention is paid to their growth stages
69
and progradation rates. For the southern delta, whose formation is still
controversial, we bring new arguments into debate – barrier spits closing large
lagoons versus deltaic lobes construction and reworking – which advocate for a
southern distributary (Dunavăţ, derived from Sf. Gheorghe branch) which had an
intense activity and formed successive open-coast lobes during 2.6 – 1.3 ka. The
new pressures occasioned by the anthropically-driven sediment reduction on the
Danube upon the development of the active lobes have been discussed in relation
with their significant changes in morphology and morphodynamics.
70
Analiza controlului morfometric, climatic și uman, factori esențiali în
distribuția spațială și a frecvenței avalanșelor în arealul glaciar Bâlea -
Masivul Făgăraș (Carpații Meridionali)
Mircea Voiculescu, Florina Ardelean, Marcel Török-Oance Departamentul de Geografie. Universitatea de Vest din Timișoara, Timișoara, România
E-mail: [email protected]
Avalanșele reprezintă cel mai important hazard natural și proces
geomorfologic în arealul glaciar Bâlea. Studiul nostru a fost efectuat în cadrul a 29
de culoare de avalanșă și reprezintă o primă abordare corelativă și individualizată pe
versantul estic și vestic al văii glaciare Bâlea, dar și în cadrul circului glaciar.
Distribuția spațială a avalanșelor este controlată de factorii morfometrici
(orientarea generală a văii și a versanților, declivitatea și expoziția acestora,
lungimea patului de alunecare a avalanșelor și înălțimea versantului), între care se
realizează bune corelații. Momentul producerii avalanșelor și frecvența acestora
sunt determinate de variabilele climatice: variația termică, ninsorile căzute în 24, 48
și/sau 72 ore, grosimea stratului de zăpadă, vânturile puternice. Având în vedere că
circa 95% dintre cazurile de avalanșe sunt declanșate de victime, factorul uman a
fost analizat în contextul morfometric al arealului glaciar Bâlea.
71
Creşterea deltelor influenţate de valuri
Florin Zăinescu, Alfred Vespremeanu-Stroe, Florin Tătui, Luminiţa Preoteasa Universitatea Bucuresti, România
E-mail: [email protected]
Deltele sunt cele mai mari forme de relief costier din lume care iau naştere
şi se dezvolta la vărsarea râurilor în mări. Deltele sunt formaţiuni sedimentare
complexe a căror evoluţie poarta amprentele influenţelor climatice ale bazinului
hidrografic, oceanografiei bazinului receptor, cadrului tectonic în care se
construiesc şi a variaţiilor în nivelului mării. Deltele sunt foarte senzitive, în special
la schimbările în debitul solid cărat la gurile de vărsare care determină rapid
răspunsuri în traiectoria lor evolutivă. Recent, este recunoscută influenţa
activităţilor umane în dezvoltarea deltelor, care au contribuit la scară globală prin
schimbarea utilizării terenului din bazinul hidrografic şi a construcţiilor inginereşti
la creşteri şi descreşteri masive în debitele solide ale râurilor.
Schema tripartită a lui Galloway (1975) atribuie morfologia deltelor unuia
sau unei combinaţii a factorilor principali fluviu-valuri-maree care modelează forma
şi trăsăturile câmpiei deltaice. În funcţie de dominarea unui factor asupra altuia
(fluviu vs valuri vs maree) sunt create morfologii diferite ce variază de la fronturi
deltaice crenulate cu numeroase guri de vărsare în cazul lobilor fluviali, la lobi în
general triunghiulari-cuspaţi cu numeroase grinduri marine construite de valuri sau
la câmpii interdistributare separate de pâlnii de estuar în cazul gurilor de vărsare
influenţate de maree. Totuşi, câmpiile deltelor mari sunt o construcţie compozită,
alcătuită în numeroase cazuri din alăturarea unor lobi morfologic diferiţi care poartă
trăsăturile specifice influenţei factorilor din acel moment din timp şi spaţiu. În plus,
avulsiile succesive determină construcţia de lobi care interacţionează prin transferul
de sedimente dintre ei iar mai multe braţe pot construi simultan lobi cu morfologii
diferite. Un lob deltaic este unitatea de progradare de bază a unei delte influenţate
de valuri şi reprezintă expresia interacţiunii dintre fluviu şi mare, pe scări de timp de
ordinul sutelor şi miilor de ani. Lobii influenţaţi de valuri pot fi simetrici sau
asimetrici în funcţie de unghiul valurilor făcut cu direcţia gurii de vărsare şi prezintă
o abundenţă de grinduri marine dense sau foste insule barieră rămase încastrate în
câmpii joase.
Acest studiu porneşte de la cercetările recente făcute la Staţiunea de
Cercetări Marine şi Fluviale Sfântu Gheorghe, ce au stabilit o cronologie detaliată a
lobilor Deltei Dunării. Lucrarea prezintă o analiză globală a lobilor progradanţi
formaţi de către deltele influenţate de valuri comparând ratele şi tiparele de creştere
pe termen lung cu morfologiile rezultate şi factorii de control.
72
SECȚIUNEA A II A
Postere
73
Degradarea versanților, consecință secundară a amenajării domeniului
schiabil. Studiu de caz Pârtia Ruia (Brașov)
Andreea Andra - Topârceanu1 Mihaela Verga
1, Mihai Mafteiu
2
1Facultatea de Geografie, Departamentul Geomorfologie – Pedologie – Geomatica,
Universitatea din București, România 2MM Georesearch
E-mail: [email protected]
Degradarea versanților reprezintă una dintre principalele preocupări în
abordările geomorfologice, mai ales atunci când ele se constituie sub forma
impactelor negative asupra mediului rezultate în urma intervențiilor antropice.
Contextul european și național ce vine în sprijinul dezvoltării turismului a
determinat o serie măsuri de amenajare și construire, de reabilitare și dezvoltare a
domeniilor schiabile. În vederea extinderii celui mai reprezentativ domeniu schiabil
din România, Poiana Brașov s-au executat lucrări de amenajare și reabilitare ce au
presupus excavarea, decopertarea depozitelor de versant, captarea izvoarelor,
executarea de umpluturi și drenuri. În urma acestor lucrări s-au produs degradări ale
versanților, ca efecte ale proceselor de eroziune și alunecări superficiale. Obiectivele lucrării sunt de a evidenția arealele afectate de eroziune imediat
după amenajare și extinderea pârtiilor și de a analiza principalele cauze ale
degradării versanților induse de amenajări turistice specifice dezvoltării domeniului
schiabil. Identificarea arealelor sensibile la eroziune a fost efectuată prin realizarea
secțiunilor geoelectrice interpretative pe baza profilelor geomorfologice transversale
și longitudinale din diferite sectoare ale pârtiei Ruia. Analiza corelată a condus la
evidențierea repartiției arealelor cu diferite grade de vulnerabilitate. Rezultatele studiului sunt relevante în identificarea măsurilor de prevenire
și reducere a eroziunii post-amenajare.
74
Determinarea indicelui de vulnerabilitate a terenurilor pentru
dezvoltarea bioresurselor. Studii de caz în jumătatea de nord a
Carpaților Orientali
Francisca Chiriloaei¹, Camelia Ştefanache², Vasile Budui¹, Constantin
Nechita³, Rareș Şchiopu¹ ¹Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, România
²INCDSB/Centrul de Cercetări Biologice ”Stejarul” Piatra Neamț, Neamț, România
³Institutul de Cercetări Silvice, filiala Câmpulung Moldovenesc, Suceava, România
E-mail: [email protected]
Lucrarea a fost realizată în cadrul unui studiu asupra bioresurselor din aria
Carpaților Orientali (jumătatea nordică), având un puternic caracter interdisciplinar.
Unul dintre obiectivele proiectului a fost înțelegerea modului în care degradarea
terenurilor din această zonă poate afecta habitatele naturale cu Arnica montana.
Presiunea antropică și schimbările climatice au dus la diminuarea drastică a
suprafețelor de creștere naturală a plantei, chiar la dispariția ei la nivelul unor
regiuni întinse din Europa (Asdal et al., 2005).
Astfel, investigarea ecologiei acestei plante a devenit o practică de larg
interes în comunitatea oamenilor de știință, fiind oportună implicarea
pluridisciplinară. În acest context, scopul cercetărilor noastre a fost orientat spre
identificarea gradului de vulnerabilitate pentru habitatele de A. montana la acțiunea
unor factori de control în aria geografică menționată. Au fost selectate 13 situri pe
care le-am denumit nișe de supraviețuire si reproducere a plantei în concepția
definiției lui Hutchinson (1957). Cele 13 nișe au fost incluse într-un areal geografic
bine delimitat, denumit bazin hidrografic mic, considerat unitatea fundamentala de
organizare și control a proceselor hidrologice, pedologice, geomorfologice s.a.
Rezultatele au arătat că prin corelarea indicelui de vulnerabilitate a
terenurilor și indicele relativ de bioproductivitate (stabilit în cadrul studiului
efectuat pe baza determinărilor preliminare) pentru Arnica montana se conturează
două clustere distincte. Unul, denumit grupa A, este specific pajiștilor alpine (din
Călimani și Ceahlău) la peste 1800 m altitudine, unde gradul de vulnerabilitate este
mare, peste valoarea de 2,00 și, în consecință, indicele relativ de bioproductivitate a
plantei scade la valori de sub 1,00. Cele mai multe situri se află în grupa B unde
vulnerabilitatea terenurilor variază destul de mult (de la 1,00 până la peste 2,00), cu
toate acestea plantele de A. montana găsesc resurse de supraviețuire și dezvoltare,
astfel că bioproductivitatea se menține la valori de peste 5. Între aceste două
extremități se află situl Pietrosul Bistriței, singular pe tabloul corelațiilor; pentru
înțelegerea mai bună a situației descrise de acest sit, este necesară identificarea de
habitate cu aceleași caracteristici care să permită o combinare mai bună a factorilor
de variabilitate. Studiind seturile de hărți ce au stat la baza realizării și calculării
75
vulnerabilității terenurilor, considerăm că o principală cauză ar fi suprafața limitată
a terenului pe care se dezvoltă specia. Deși există condiții favorabile pentru
dezvoltarea și reproducerea plantei, modul de utilizare al terenului (pădurea ca
factor limitativ pentru dispersie, respectiv managementul intensiv al pajiștilor)
limitează extinderea plantei.
Mulțumiri: Această lucrare a fost realizată prin programul Parteneriate în
domenii prioritare – PNII derulat cu sprijinul MEN-UEFISCDI, proiect nr.
74/2014.
76
Propuneri de itinerarii geomorfologice în Munții Măcin.
Studiu de caz: traseul geoturistic Chervant – Priopcea - Megina
Ionela Georgiana Gavrilă Facultatea de Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
E-mail: [email protected]
Valențele științifice și didactice al geomorfositurilor din cadrul Munților
Măcin constituie factori favorabili pentru realizarea unor trasee tematice ce au drept
scop cunoașterea diversității morfologice prin intermediul activităților turistice.
Concentrarea spațială a geomorfositurilor în cadrul Munților Măcin permite
dezvoltarea unor trasee geoturistice complexe sub aspect morfologic, atractive din
punct de vedere peisagistic și cu reale valențe educaționale.
Traseul propus vizează subunitățile morfologice Chervant-Priopcea-
Megina, poziționate la N-N-E de Valea Plopilor și Depresiunea Măcin-Greci, la E
de Culmea Greci, la S de Valea Cerna și Depresiunea Cerna-Mircea-Vodă și la V de
inselbergurile Muchia Lungă și Dealurile Bujoarele.
Sub aspect petrografic, traseul se suprapune pe următoarele tipuri de roci:
şisturi cristaline mezometamorfice (Seria de Orliga–Proterozoic, Seria de Megina-
Proterozoic superior - Cambrian inferior), şisturi cristaline epimetamorfice (Seria
Boclugea - Priopcea - Cambrian superior) și marne, calcare și gresii cuarţoase
(Formațiunea de Cerna - Silurian) (Seghedi, 2007).
Din punct de vedere didactic se poate urmări (pe direcția vest – est)
secțiunea transversală prin succesiunea paleozoică a unității de Măcin și încălecarea
hercinică a rocilor metamorfice de vârstă Paleozoic inferior peste depozite Siluriene
(Seghedi, 2007). Sub aspect morfologic, valențele educaționale constau în
diferențierile morfologice rezultate ca urmare a contactului tectonic și litologic,
materializate în teren prin alternanța formelor de relief rezidual (sectoare de creastă
cu profil ruiniform, vârfuri reziduale, abrupturi tectonice, micromorfologie de
meteorizare) cu interfluvii netezite de eroziune și vârfuri cu aspect de “cupolă”.
Traseul a fost creat cu ajutorul tehnicilor GIS, având la bază harta
geomorfologică de detaliu a arealului (scara 1:5000) și hărțile morfometrice.
Traseul a fost vectorizat, ulterior fiind realizat profilul longitudinal. Pe baza
profilului longitudinal s-au calculat: lungimea totală a traseului, distanțele dintre
principalele obiective (geomorfosituri), diferența altitudinală dintre principalele
puncte de interes și declivitatea segmentelor parcurse. Datele obținute au servit la
determinarea duratei de parcurgere a traseului, a gradului de dificultate (în funcție
de diferența de nivel), a echipamentului necesar (în funcție de categoriile de pantă,
morfologie etc) și a sezonalităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare
(OG nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în
România).
Caracteristicile parametrilor morfometrici și punctele de interes
geomorfologic din cadrul traseului au constituit baza pentru elaborarea unei
77
propuneri de amenajare turistică a traseului, constând în: puncte de belvedere,
panouri informative, locuri de campare, de popas etc. Stabilirea locațiilor de
amplasare a infrastructurii turistice s-a efectuat prin parcurgerea în scop
experimental a traseului propus, arealele favorabile fiind geolocalizate cu ajutorul
GPS-ului.
Traseul și infrastructura turistică propuse au fost reprezentate pe harta
geoturistică a arealului, rezultată prin simplificarea hărții geomorfologice. Apreciem
că propunerile noastre presupun intervenții minime asupra reliefului și în structura
geomorfositurilor, precum și investiții reduse pentru concretizarea acestora.
78
Fluvial geomorphosites – Interdisciplinary and applied approach
Florina Grecu Department of Geomorphology, Pedology and Geomatics, Faculty of Geography, University of
Bucharest, Romania
E-mail: [email protected]
The term fluvial geomorphosites refers to the sites that result from the river bed
dynamics and they are investigated by hydrogeomorphologic methods. The rocks and
their evolution stage reflect and influence the duration of fluvial geomorphosites. That is
why an important criterion for the selection would be the ratio of time and area of their
genesis and existence. Most of fluvial geomorphosites have a short existence, because of
the occurrence of flash floods. The interdisciplinary analysis of the fluvial and/or torrential
river bed dynamics as well as the identification / selection of fluvial geomorphosites have
in view: the river bed (geomorphology), the river drainage (hydrology) as well as the
factors, which influence the river bed / fluvial landscape dynamics. The main elements
which have to be followed in the interdisciplinary analysis of fluviatile or torrential
riverbed dynamic in order to identify fluvial geomorphosites are:
- the riverbed relief (geomorphology): the riverbed and the flood plain, processes
and forms of erosion (vertical and lateral), forms of accumulation (point bars, levees,
central islands, alluvial fans, types of river beds, the width of the riverbed and of the flood
plain; terraces; the slope in longitudinal profile; the horizontal profile ;
- river discharge (hydrology) and generating factors: liquid discharge, solid
discharge, levels, flow velocity; characteristics of precipitations as the main source of river
supply (quantity, duration and intensity, antecedent precipitations);
- the factors that influence the river bed dynamic/ the fluviatile landscape: natural
(geologic, geomorphologic, hydroclimatic, biopedogeographic) and human (hydrotechnic
planning, land use, the exploitation of riverbed sediments etc.).
Generally, the fluvial geomorphosites correspond to hydrogeomorphological
landscapes in which singular/isolated forms/geosites or groups of geosites can be
distinguished.
Case study: the Danube Gorges is a complex fluvial geomorphosite .
The study is partially integrated in the digital platform on
geomorphosites. This e-learning device was initiated and developed by the
University of Lausanne, Switzerland (Emmanuel Reynard, director, Luci Darbellay) in
collaboration with five universities: University of Modena and Reggio Emilia, Italy
(Paola Coratza), University of Savoie, France (Fabien Hobléa and Nathalie Cayla),
University of Minho, Portugal (Paulo Pereira), University of Bucharest, Romania (Laura
Comanescu and Florina Grecu), University of Paris IV – Sorbonne, France (Christian
Giusti). The course, developed with the Learning Management System Moodle, is a
completely free-access course. It is divided into four parts: (1) Generalities; (2) Methods;
(3) Conservation and promotion; (4) Examples.
The course will be fully open-access by September 2016.
79
Dinamica geomorfologică a albiei majore a Dunării în sectorul Olteniţa
– Călăraşi
Ştefania (Omrani) Grigorie1, Floare Grecu
1
1 Facultatea de Geografie, Universitatea din București, Romania.
E-mail: [email protected]
Lucrarea analizează relieful fluvial din cadrul albiei majore a Dunării, relief
creat prin acţiunea recentă a Dunării. În secolul al XX-lea formele de relief au
suferit modificări datorită intervenţiei antropice în scopul amenajării agricole a
luncii, influenţa factorilor naturali în dinamica albiei fiind în egală măsură
determinaţi de factorul antropic. Sunt analizate tipurile de relief, urmare a cartărilor
efectuate în teren, respectiv forme de relief create prin eroziune (cuvete lacustre cu
diferite grade de intervenţie antropică, privaluri, japşe) şi forme create prin
procesele de acumulare (grinduri, renii). În cadrul albiei majore se iau în analiză
digurile, care au introdus modificări importante în dinamica generală a albiei
majore.
Lucrarea se bazează pe analize ale datelor rezultate din observaţiile directe
de pe teren, interpretări de hărţi la diferite scări şi din diferite perioade (Harta
Szatmary, Hărţile Imperiului Austro – Ungar de la 1910, Planuri directoare de
tragere – 1950, Harta topografică – 1980 şi ortofotoplanuri – 2009).
Analiza pune în evidenţă faptul că dinamica hidrogeomorfologică în spaţiul
albiei minore este sub directa influenţă a fluctuaţiile de nivel şi debit ale fluviului,
decât cea din albia majoră, unde construirea digurilor de apărare din pământ au
,,rupt" legatura dintre fluviu şi luncă.
80
Distribuția solurilor erodate în suprafață pe teritoriul administrativ
Gorbănești (jud. Botoșani)
Cătălina Gucianu, Florentina Livarciuc Departamentul de Geografie, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, România
E-mail: [email protected]
Eroziunea constituie principala cauză a degradării solului.
Implicațiile eroziunii în suprafață sunt mai subtile, dar nu mai puțin
importante, având consecințe în scăderea productivității agricole și creșterea
costurilor de producție prin degradarea pe termen lung și greu reversibil sau
ireversibil a orizontului fertil de sol, accelerarea vitezei de colmatare a lacurilor și
alimentarea cu sedimente a rețelei hidrografice, contaminarea și poluarea rețelei
hidrografice cu fertilizanți și pesticide, diminuarea calității aerului, reducerea
biodiversității solului, ș.a.
Scopul studiului de caz de față îl constituie inventarierea și evaluarea
resurselor de sol cu referire la eroziunea în suprafață (eroziune areolară).
T.A. Gorbănești, din punct de vedere geomorfologic face parte din Podișul
Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, situat în depresiunea Jijia-Bahlui, între
lunca Jijiei la est și lunca Sitnei la vest. Aspectele pedogenetice variate au creat
premisele manifestării eroziunii areolare în clase de intensitate de la eroziune slabă
(31.01% din totalul erodat), eroziune moderată (42.66 % din totalul erodat),
eroziune puternică (10.81 % din totalul erodat), la eroziune foarte puternică (15.52
% din total afectat de eroziune). În urma analizei fracțiunilor granulometrice și a
încadrării în clase texturale s-a observat că în cazul materialului parental predomină
texturile fine, argiloase. Pentru orizontul de sol superior, în condițiile îndepărtării
particulelor de cele mai mici dimensiuni prin mecanismul eroziunii în suprafață,
texturile sunt mijlocii și se suprapun pe versanți cu pante peste 10% afectați de
eroziune moderată și foarte puternică. În cazul versanților cu pante mai accentuate
și afectați de eroziune excesivă, orizonturile inferioare sunt aduse la suprafață,
textura fiind aceiași cu a materialului parental. În cazul comunei Gorbănești,
eroziunea în suprafață afectează o suprafață totală de 3459.48 ha adică 49% din
teritoriu.
Se poate considera ca eroziunea solului este prima secvență a modelării
contemporane a reliefului (Bojoi 1992). Astfel, cu toate că este mai puțin
spectaculoasă în comparație cu formele eroziunii în adâncime, eroziunea în
suprafață duce la producerea unor dezechilibre puternice în dinamica și evoluția
ecosistemelor, impactând suprafețe extinse și crescând vulnerabilitarea solului.
81
Eficientizarea sistemelor de zăpadă artificială
Laurenţiu Ilie1, Laura Comănescu
1, Marcel Boloș
2, Robert Dobre
1, Mădălina
Teodor1, Ioana Bradea
2
1Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, România
2Facultatea de Stiinte Economice - Universitatea din Oradea, Oradea, România
E-mail: [email protected]
Uniformizarea stratului de zăpadă (de minimum 30 de centimetri) pe
suprafața pârtiilor de schi, este necesară practicării în bune condiții a sporturilor de
iarnă. Prin caracterul geomorfologic al fiecărui domeniu schiabil, se pot identifica
în funcție de caracteristicile acestuia, areale în care stratul de zăpadă are deficiențe
în a înregistra grosimea minimă. Alături de factorii geomorfologici, cei climatici
reprezintă o alta categorie de factori definitorii pentru arealele în care stratul de
zăpadă nu va avea un caracter continuu.
Identificarea arealelor care se confruntă cu aceste probleme se va realiza în
funcție de relația dintre gradul de incidență a razelor solare cu suprafața topografică
și hipsometria arealului în studiu, geodeclivitatea și precipitațiile solide.
În secțiunile pârtiilor de schi în care au fost identificate problemele asupra
grosimii stratului de zăpadă, s-a realizat o determinare a suprafeței urmată de
calcularea volumului de zăpadă prezent și cel ideal. Diferența dintre volum inițial și
volum ideal reprezentând aportul de zăpada artificială necesar pentru practicarea
sporturilor de iarnă.
Pentru eficientizarea sistemului de zăpadă artificială s-a utilizat o analiză
fuzzy. Analiza permite gruparea unor valori în intervale (precipitații solide, radiația
solară, geodeclivitatea) și stabilirea unor reguli care să determine aportul de zăpadă
artificială necesar in funcție de nivelul minim al stratului de zăpadă inițial.
Această analiză de tip fuzzy urmărește eficientizarea sistemelor de zăpadă
artificială prin realizarea unei economii de resurse energetice cât și redimensionarea
bazinului de alimentare cu apa aferent domeniului schiabil.
82
Torentul noroios de la Chirlești (Carpații de Curbură): o jumătate de
secol de evoluție
Philippe Lahousse¹, Guillaume Pierre², Marian Ene³, Daniel Diaconu³, Mircea
Vișan³ ¹UFR de Géographie et Aménagement, Université Lille 1 Sciences et Technologies, TVES-
EA 4019, France
²Département de Géographie, Université de Reims Champagne-Ardenne, Reims cedex.
GEGENA2- EA 3795, France
³Faculté de Géographie, Université de Bucarest, Bucharest. România
E-mail: [email protected]
Torentul noroios de la Chirlești, localizat la exteriorul Carpaților de
Curbură, pe dreapta râului Buzău, aval de Nehoiu, este un fenomen aparte care
combină morfologia unui organism torențial cu dinamica unei mase de alunecare cu
un caracter noroios.
Fenomenul s-a declanșat la începutul anilor ’50 ai secolului trecut, pe
fondul unei activități de defrișare intense și al unei perioade cu exces de umiditate.
Desfășurarea sa a fost resimțită imediat la nivelul gospodăriilor aflate la baza
versantului, acestea fiind distruse total sau parțial. Toate intervențiile ulterioare de
diminuare sau stopare a efectelor produse de continua dinamică a fenomenului au
fost inutile, astfel încât materialul noroios a ajuns în cele din urmă, în anul 2010, la
șoseaua și calea ferată din apropiere, amenințând să le acopere.
Studiul morfometric al întregului torent noroios între anii 2002 și 2010,
precum și analiza datelor privind precipitațiile, au permis specificarea unui model
de evoluție a acestei forme de relief originale.
83
Analiza fluxului de sedimente din bazinul hidrografic Gemenea
Florentina Livarciuc, Cătălina Gucianu, Marius Livarciuc Departamentul de Geografie, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, România
E-mail: [email protected]
Analiza fluxului de sedimente dintr-un sistem hidrografic oferă posibilitatea
de a formula unele estimări asupra duratei de viață a barajelor, a magnitudinii
transportului de sedimente și a nutrienţilor proveniți de pe terenurile agricole,
observarea efectelor asupra efluenței sedimentelor produse de practicile de
regularizare a albiei, de gestiunea și modul de utilizare a terenurilor etc.
Bazinul hidrografic Gemenea, asupra căruia se referă acest studiu, este
poziționat în partea de nord-vest a Munților Stânișoara. Râul este de ordinul V in
sistem Strahler, lungimea cursului principal de apă este de 15,9 km, iar împreună cu
afluentul său principal Slătioara însumează un debit mediu de 0,911 m3/s. Râul
Gemenea își colectează apele de pe o suprafață de 77,7 km², care îl înscrie în
categoria bazinelor hidrografice mici (Rădoane, 2002), ocupând 21 % din suprafața
bazinului hidrografic Suha Bucovineană și 3,9 % din suprafața Munților Stânișoara.
În timpul viiturilor și a perioadelor cu ape mari, particulele fine și grosiere
sunt mobilizate și transportate spre aval. Prin studiul de față urmărim să evidențiem
dinamica sedimentelor de la sursa la debușeu, sub influența factorilor de control
(geologici, geomorfologici, climatici, biologici, antropici) și a proceselor
geomorfologice (eroziune – transport – depunere). În acest scop, au fost demarate o
serie de acțiuni în teren și în laborator, constând în: prelevarea probelor de debit
solid în suspensie, probe de sol și depozite de albie în vederea analizei
granulometrice, inventarierea surselor și a proceselor generatoare de sedimente,
cartarea și estimarea volumelor de sedimente stocate etc.
Ca urmare a rezultatelor obținute în laborator, putem afirma ca proprietățile
fizice ale particulelor aflate în suspensie într-un bazin hidrografic oferă informații
importante despre procesul de eroziune, sursele sedimentelor și dinamica
particulelor în lungul rețelei hidrografice.
Un volum important de informații a rezultat din relația dintre dimensiunea
particulelor din debitul solid in suspensie cu cele din sol. Fenomenul de eroziune și
transport selectiv au fost evidențiate pe baza raporturilor dintre ponderile
fracţiunilor granulometrice din sedimentele aflate in suspensie şi din solurile
bazinelor aferente.
”Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul
“SOCERT. Societatea cunoaşterii, dinamism prin cercetare", număr de
identificare contract POSDRU/159/1.5/S/132406. Proiectul este cofinanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în Oameni!”
84
Clasificarea morfologică a ostroavelor dunărene.
Aplicație pentru sectorul Giurgiu/Ruse - Oltenița/Tutrakan, România-
Bulgaria.
Andreea - Florentina Marin¹, Iuliana Armaș¹ 1 Facultatea de Geografie, Universitatea din București, Romania.
E-mail: [email protected]
Ostroavele sunt definite ca formaţiuni geomorfologice prezente în cadrul
albiei minore a unei ape curgătoare; frecvent, acestea se formează prin depuneri de
aluviuni care depăşesc competenţa cursului de apă (Ielenicz, Nedelea, 2009). În
permanenţă acestea sunt supuse acţiunii apei, motiv pentru care se caracterizează
prin dinamism morfologic continuu. Fiind forme de relief instabile, ostroavele pot
furniza informaţii ale proceselor geologice şi hidro-geomorfologice manifestate
recent într-un areal. Pot avea importanță biologică, socio-economică și chiar
geopolitică. De asemenea, prezența lor reprezintă un bun indicator pentru starea
naturală a unui sistem fluvial şi sunt în mare măsură influențate de schimbările
parametrilor hidrologici şi de activităţile antropice (Picco et al., 2014, Sadek, 2012).
Prin această lucrarea se dorește realizarea unei clasificări morfologice a
ostroavelor dunărene. Ca studiu de caz a fost selectat sectorul Giurgiu/Ruse-
Oltenița/Tutrakan, România-Bulgaria. Trebuie menționat că în prezentul studiu
„ostroavele dunărene” sunt considerate din punct de vedere științific insule
fluviatile. S-a optat ca lipsa/prezenţa vegetaţiei să fie criteriul principal în distincţia
dintre un banc emers şi un ostrov dunărean (insulă fluviatilă). Pentru clasificare,
setul de criterii a fost creat pe baza caracteristicilor morfografice și morfometrice a
acestor forme de relief. Caracteristicile au fost determinate, atât vizual, cât și prin
calcularea unor indici de formă.
Cu toate că în literatura de specialitate există numeroase scheme de
clasificare a albiilor râurilor/fluviilor, în care insulele fluviatile au fost integrate
(Leopold et al., 1964; Brice, 1975; Kellerhals et al., 1976; Nanson & Knighton,
1996), rareori a fost realizată o clasificare punctuală a acestor formațiuni. În
lucrarea de față s-a ținut cont de două scheme (recente) de clasificare a insulelor
fluviatile din literatura de specialitate internațională, propuse de Wyrick &
Klingeman (2011), respectiv de Kiss & Andrasi (2014). Astfel, ostroavele dunărene
actuale au fost împărțite în funcție de: aspect, suprafață, rata de alungire și lățimea
relativă a ostrovului.
Pe baza schemei de clasificare rezultată, se poate observa că, cele mai multe
ostroave din sectorul analizat au un aspect neregulat. Tendința generală este de a
căpăta o formă alungită, respectiv puternic alungită, aspect care evidențiază o
intensificare a procesului de eroziune în cadrul albiei minore a Dunării.
85
Susceptibilitatea la inundații a localității Lungoci din județul Galați
Diana Alexandra Marola Universitatea București, România
E-mail: [email protected]
Lucrarea are ca scop identificarea arealelor susceptibile la inundații din
cadrul localității Lungoci din județul Galați. Această localitate este situată în
apropiere de Siret și este foarte frecvent afectată de inundații.
Pentru a identificarea arealele susceptibile la inundații, au fost analizați în
prima etapă, parametrii corespunzători (geologie, soluri, utilizarea terenului,
geodeclivitate) care influențează vulnerabilitatea arealului studiat la inundații.
Pentru obținerea modelului digital al terenului (DEM) a fost utilizată harta
topografică a României la scara 1:25 000. Ortofotoplanurile din 2005 și 2009
reprezintă, de asemenea, surse importante din care au fost extrase o serie de
elemente utilizate în cadrul acestui studiu. Rezultatele sunt redate sub forma unor
hărți care au fost obținute cu ajutorul programului ArcGis.
În cea de a doua etapă sunt ilustrate datele climatice înregistrate la stația
meteorologică din apropiere pentru o perioadă reprezentativă (iulie 2006), când au
avut loc inundații foarte puternice în arealul de studiu. Datele au fost analizate și
rezultatele obținute au fost expuse sub forma unor grafice, ilustrând situația
meteorologică din perioada respectivă, care a determinat apariția acestui fenomen.
În ultima etapă sunt ilustrate arealele susceptibile la inundații din localitatea
Lungoci, rezultate în urma analizelor realizate și validate cu Harta de hazard și risc
la inundații realizată de Apele Române.
86
Evoluția hidro-geomorfologică a cuvetei lacustre Cuejdel din Munții
Stânișoarei de la formare și până în prezent
Alin Mihu-Pintilie¹, Cristian Constantin Stoleriu², Gheorghe Romanescu² ¹Departamentul Interdisciplinar de Cercetare – Domeniul Științe, Universitatea ”Alexandru
Ioan Cuza” Iași, România
²Departamentul de Geografie, Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea
”Alexandru Ioan Cuza” Iași, România
E-mail: [email protected]
Lacul de baraj natural Cuejdel (Crucii) s-a format în sud-estul Munții
Stânișoarei, parte componentă a Grupei Centrale a Carpaților Orientali, în bazinul
superior al râului Cuejdiu (afluent de stânga al Bistriței). Cuveta lacustră este
rezultatul unei alunecări de teren produse în vara anului 1991, care a afectat 67,74
ha acoperite cu pădure de pe versantul vestic a Culmii Muncelului (1117 m). Masa
deluvială a blocat cursul pârâului Cuejdel pe o lungime de 1215 m, barajul natural
determinând acumularea unei importante cantități de apă (valori reconstituite):
suprafața – 16,22 ha; volum – 1223001,33 m3; adâncimea maximă – 18,8 m;
lungimea 1170 m. În intervalul 2011–2015, echipa noastră de cercetare a efectuat o
serie de măsurător batimetrice utilizând un sonar de mare precizie (Bathy-500DF
Dual Frequency Hydrographic Echo Sounder).
Rezultatele au evidențiat că după 25 de ani de la formarea lacului,
principalele valori s-au redus cu: suprafața -2,37 ha, adâncimea maximă -2,3 m,
volumul -26,77 104m
3. Evoluția regresivă a corpului de apă se datorează
fluctuațiilor de nivel induse de adâncirea canalului de drenaj în corpul barajului
natural, precum și datorită ritmului colmatării. Conform cu măsurătorile efectuate
prin tehnica ground-penetrating radar (Gpr Malå Ramac X3M) la nivelul anului
2014, volumul de sedimente acumulate în lac era de cca. 103988,87 m3, ceea ce
reprezintă cca. 8,5% din volumul inițial. Rata medie anuală de colmatare
determinată prin această metodă este situată în jurul valorii de 4521,26 m3/an (0,36
%/an). Extrapolând analiza bugetului de sedimente la nivelul bazinului de recepție
al lacului (9,8 km2), valoarea eroziunii și rata de efluență a aluviunilor în lac
determinate pe baza măsurătorii directe este de 4.3346 t/ha/an. Conform cu aceste
rezultate, acumularea Cuejdel încă se menține în peisaj ca cel mai mare lac de baraj
natural din România.
87
Amprenta antropică asupra morfologiei albiei majore a Dâmboviţei cu
detalierea zonei centrale a oraşului Bucureşti
Diana Popovici
1, Mirela Dragoş
1, Iuliana Armaş
1
1 Facultatea de Geografie, Universitatea din București, Romania.
E-mail:[email protected]
Spaţiul pe care îl ocupă Bucureştiul a suferit o serie întregă de modificări în
cei peste 550 de ani de existenţă a oraşului. Cele mai pregnante modificări au fost
realizate în lunca Dâmboviţei, unde o serie întreagă de elemente naturale – grădişti,
izvoare, pinteni, meander - au fost puternic modificate o dată cu lucrările de
canalizare ale Dâmboviţei, de la finele secolului al XIX lea. Alte modificări
antropice asupra reliefului iniţial s-au înregistrat în domeniul frunţilor de terasă sau
al versanţilor. Pentru construirea, în special a căilor de comunicaţie, acestor
suprafeţe înclinate li s-a modificat, în primul rând, panta. Modelarea antropică a
reliefului s-a realizat şi prin construirea unor spaţii industriale, comerciale,
rezidenţiale sau a unor obiective monumentale realizate în perioada comunistă (ex.
Palatul Parlamentului, Lacul Văcăreşti etc).
Pentru identificarea modificărilor antropice s-a procedat la obţinerea unui
model numeric de teren istoric, pe baza Planului oraşului Bucureşti din 1911 ce a
fost ulterior utilizat împreună cu un model LiDAR, actual, pentru identificarea
modificările pozitive şi negative ale suprafeţei topografice din Bucureşti. Alături de
cele două modele de teren au fost consultate şi o serie de documente istorice,
literatură de specialitate, hărţi şi planuri pentru a surprinde modificările aduse
arealului de studiu anterior anului 1911, dar şi pentru a explica modificările
rezultate din analiza celor două modele numerice de teren.
Rezultatele arată că intervenţia antropică asupra văii Dâmboviţei s-a axat pe
diminuarea sau înlăturarea arealelor cu exces de umiditate situate la contactul dintre
luncă şi versant, acolo unde existau o serie de izvoare (ex. Parcul Cişmigiu, actuala
Casă a Armatei, Parcul Tineretului), asanarea şi nivelarea unor afluenţi ai
Dâmboviţei (ex. afluentul din actuala zonă a Universităţii, Bucureştioara, Gârlița),
nivelarea unor pinteni (ex. pe locul actualelor Politehnica şi Palatul Parlamentului)
şi acoperirea unor ostroave (de lângă Biserica Sf. Elefterie).
88
Semnalul climatic extras din inelele de creștere la stejari în NE
României, proxy pentru evaluarea paleomediului pentru ultimii 7000 de
ani
Constantin Nechita1, Francisca Chiriloaei
2, Ionel Popa¹
1INCDS "Marin Drăcea", Câmpulung Moldovenesc, Suceava, România
2Departamentul de Geografie, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, România
E-mail: [email protected]
Seriile dendrocronologice cu acoperire mare în timp reprezintă un important
proxy pentru estimarea condițiilor climatice din trecut. Reconstituirile climatice
obținute pe baza informațiilor memorate de arbori în elementele anatomice
componente ale inelului de creștere anual se bazează pe corelația dintre climat și
creștere radială. Cel mai important indicator statistic din care putem deduce
semnalul climatic este regăsit în inelul anual al arborilor. Acesta se divide în mai
multe componente dintre care doar una este esențială din perspectiva climatică,
respectiv semnalul de joasă frecvență.
Arborii în procesele de creștere se comportă cel mai adesea uniform în
cazul unui arboret compact. În condiții de stres mare chiar și arbori apropiați
prezintă reacții comportamentale diferite. Stresul înregistrat de inelul anual poate fi
datorat climatului, când arborii vegetează la limita arealului natural al speciei sau
atunci când fenomenele climatice sunt extreme. Acest semnal se regăsește în
lățimea inelului anual al arborilor cu o rezoluție intra-anuală, chiar zilnică, dar nu
acoperă decât perioada de vegetație a plantelor, de cele mai multe ori lunile de
primăvară și vară. Unele specii, precum stejarul, care datorită particularităților
fiziologice pot reține și informații remanente din anul precedent formării inelului
anual. O altă categorie de semnale include informațiile constante pentru perioade
mari de timp. Spre exemplu: climatul decadal sau multidecadal, informații cu
privire la relief, pantă, expoziție, condiții staționale, managentul arboretelor,
competiția dintre arbori, catastrofe naturale etc.
În prezentul studiu am urmărit variația semnalelor din inele de creștere
indiferent de natura lor, folosind înalta frecvență, și semnalul climatic evidențiat
prin joasa frecvență. Studiul s-a realizat pe probe datate cu C14
, poziționate în
diferite perioade temporale din ultimii 7000 de ani (cal ani BP). Probele datate cu
vârste mari au fost analizate individual, deoarece semnalul este constant. Arborii din
ultimii 200 de ani, prezintă trenduri diferite ale semnalelor în raport cu seria de
creștere radială (TRW). Din acest motiv am evaluat frecvența semnalului pe un
număr de 400 de arbori. Compararea semnalului de joasă frecvență la arborii
subfosili și actuali este necesară în cazul formării unei serii cu acoperire temporală
mare și aplicabilitate în dendroclimatologie și reconstituiri.
89
Rezultatul analizelor efectuate indică impactul antropic sever asupra
ecosistemului din ultimii ani, care se manifestă diferențiat în raport cu poziționarea
geografică a probelor. Prin prezentul studiu am evaluat unul din riscurile pe care le
implică formarea unei serii de creștere din inelele anuale ale arborilor, folosită
pentru estimarea paleoclimatului. Astfel, se poate remarca faptul că există probe cu
semnal alterat, care trebuie să fie eliminate din setul de date ce va forma seria finală.
Acknowledgement:
The research leading to these results has received partial funding from EEA
Financial Mechanism 2009 - 2014 under the project contract no 18SEE. Part of this
work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific
Research and Innovation, CNCS–UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE-2014-
4-0855 ”Reconstruction of Late Holocene History of Romanian rivers based on
geomorphological and dendrochronological interpretation of subfossil trunks”. The
research was also, partially supported by funds from the Exploratory Research
Projects PN-II-ID-PCE-2011-3, “Reconstruction of Romanian river-channel
changes in the last 11.700 years: The role of climatic conditions and human
impact.”
90
Evoluția fordunelor în climatul temperat-uscat al coastei Deltei Dunării.
Studiu de caz: câmpul marin Sărăturile
Alin-Cristian Păroiu
Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
E-mail: [email protected]
Acest studiu urmărește analiza complexă a evoluției și dinamicii
multidecadale a sistemului de dune de pe țărmul Sfântu Gheorghe, precum și a
fenomenelor și condițiilor ce au condus la morfologia din prezent. S-a urmărit
evidențierea importanței pe care o au fordunele și procesele ce au loc la nivelul
acestora în domeniul geomorfologiei costiere.
Obiectivele studiului au fost:
înțelegerea morfologiei actuale a sistemului dunicol,
remarcarea importanței vegetației în dezvoltarea dunelor costiere,
evidențierea interacțiunilor ce au loc între plajă si dune, precum și
corelațiile ce se impun între aceste sectoare,
observarea tiparelor și sesizarea cauzelor în ceea ce privește dinamica
sezonieră a țărmului,
explicarea diferențelor din cadrul arealului studiat,
realizarea unui model evolutiv al fordunelor, bazat pe analiza schimbărilor
morfodinamice din ultimele 2 decenii și compararea volumelor la diferite scări
spațio-temporale.
Arealul de studiu se află pe țărmul câmpului marin Sărăturile, în cadrul
lobului Sfântu Gheorghe I, situat în partea de SE a Deltei Dunării și a cărui evoluție
a început în urmă cu 2500 de ani. Plaja Sfântu Gheorghe se întinde de-a lungul a 7.5
km la N de gura de vărsare a brațului omonim. Acest areal se află într-o zonă
protejată, cu un impact antropic scăzut, aspect ce facilitează monitorizarea
proceselor naturale responsabile de schimburile de sedimente ce au loc între plajă și
dune și morfodinamica întregului sistem.
Metodologia de lucru a constat în realizarea etapei de cabinet (prin aplicarea
metoda bibliografică, metoda analizei diacronice), a etapei de teren (prin realizarea
de ridicări topografice cu stația totală Sokkia 610 și cu Leica SR 530 RTK DGPS),
crearea unei baze de date a volumelor si lățimilor sistemului plajă-dune din cadrul
pofilelor măsurate, realizarea pofilelor de evoluție în MATLAB și realizarea
modelelor numerice ale terenurilor).
Rezultatele studiului arată că frecvența crescută a furtunilor din timpul
iernii impune o scădere a lățimii plajei cu 15-20 m, eolizatia producându-se cu
precădere la nivelul dunelor. În sectorul nordic, retragerea țărmului generează
retragerea frontului dunelor și scăderea drastică a volumelor, în special în dreptul
91
reperului PN. Vântul unidirecțional din nord a favorizat apariția blowout-urilor, în
special în sectorul central, dar și la NBuival. Sectorul sudic este într-o tendință de
progradare, aici remarcabilă fiind consolidarea cordonului de fordune din ultimii 2-
3 ani. Furtunile au un impact morfologic major în peisajul costier, incidența unui
eveniment stormic excepțional putând să disloce volume însemnate de sedimente și
să genereze schimbări în sistem, care să necesite ani pentru a se reface la loc.
92
Utilizarea terenurilor în teritoriile afectate de alunecări de teren de tip
glimee din Câmpia Transilvaniei. Studii de caz: alunecările de la Apatiu,
Ocnița, Archiud și Măluț
Vasile Viorel Pop Facultatea de Geografie, Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj Napoca, România
E-mail: [email protected]
Un mod aparte de utilizarea a terenurilor în Câmpia Transilvaniei se
întâlnește pe suprafețele afectate de alunecări de teren de tip glimee. Microrelieful
acestora a determinat componenta antropică să recurgă la cele mai diverse moduri
de utilizare a terenurilor. Din numeroasele sit-uri cu alunecări de tip glimee din
Câmpia Transilvaniei, în acest studiu, atenția va fi îndreptată asupra alunecărilor de
la Apatiu, Ocnița, Archiud și Măluț. Dintre categoriile de utilizare a terenului se
remarcă în special pășuni, fânețe, livezi, vii etc. Cunoașterea cu exactitate a valorii
suprafețelor aferente fiecărei categorii este în măsură să ofere o imagine sugestivă
despre importanța economică a acestor terenuri. Datorită faptului că vârsta
alunecărilor este de peste 10000 de ani, este interesant aflarea momentului când
aceste terenuri au intrat în atenția oamenilor. Modul de folosință a terenurilor este
controlat de condițiile topoclimatice, astfel că într-o alunecare de tip glimee există
mai multe topoclimate, un climat al versanților însoriți având expoziție sudică și
vestică, un climat al versanților umbriți cu expoziție nordică și estică. Și solurile
suferă o regionare locală, astfel că în ulucurile depresionare cu surplus de umiditate
se formează soluri gleice.
De asemenea, trebuie menționat că în ultima vreme tot mai multe alunecări
de teren de tip glimee au fost cuprinse în interiorul ariilor protejate de tip Natura
2000. Astfel de demersuri sunt în măsură să justifice atenția sporită care trebuie
acordată acestor suprafețe, atât din punct de vedere economic cât și științific.
În acest sens am făcut ridicări topografice in teren cu GPS Trimble R4
folosind tehnologia GMSS. În urma acestor măsurători folosind aplicația Arcgis am
realizat hărțile geomorfologice ale sit-urilor cu glimee. Suprafața aferentă fiecărei
categorii de folosință a fost cartată de pe ortofotoplanuri cu ajutorul aplicației
Arcmaps. În urma cercetărilor efectuate putem concluziona că există glimee cu
suprafețe de teren folosite primar doar pentru păstorit și o folosință complexă a
glimeelor (terenuri arabile, pășunat, pomicultură, viticultură, etc.).
93
Evoluția frontului deltaic în ultimii 150 ani
Marius-Viorel Pîrvan Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
E-mail: [email protected]
Scopul central al acestei lucrări este de a realiza o analiză a sectorului
submers din zona costieră a Deltei Dunării în care să se evidențieze evoluția
frontului deltaic la scări de timp medii și mari.
Arealul analizat în această lucrare se întinde pe circa 120 km lungime, de la
Gura Portița până pe teritoriul Ucrainei. Limita nordică este dată de capătul nordic
al lobului Chilia. În profil transversal, limitele corespund cu delimitarea țărmului
din punct de vedere hidrodinamic – partea inferioară a muchiei țărmului (în
condițiile Mării Negre pe izobata de (-20) – (-25) m).
Materialele folosite pentru lucrarea de față au constat în:
Hărți istorice (din anul 1856 până în prezent).
Măsurători batimetrice, realizate în cadrul Stațiunii de Cercetări Marine și
Fluviale Sfântu Gheorghe.
Măsurători batimetrice sezoniere și anuale sectoriale realizate între 2003 și
2014 pe 18 profile transversale care acoperă 16 km la nord de gura de vărsare
Sfântu Gheorghe.
Ortofotoplanuri (edițiile 2005 și 2010), imagini satelitare Landsat si
măsurători GPS.
Hărțile istorice au fost georeferențiate (cu ajutorul programului Qgis), au
fost digitizate curbele batimetrice și au fost obținute griduri prin metoda de
interpolare kriging (utilizând programul Surfer, versiunea 11). În final am obținut
modelul numeric al terenului (MNT sau DEM). Din MNT, cu ajutorul softului
Surfer 11 au fost extrase volumele pentru suprafețele comune ale celor 4 intervale
de timp analizate (1856-1898, 1898-1935, 1935-1975 și 1975-2008).
Astfel s-au obținut 4 hărți (pentru fiecare interval de timp, mai sus
menționat) în care se pot individualiza anumite sectoare care sunt dominate de
acumulare sau eroziune. Pentru aceste sectoare am determinat ratele de sedimentare
respective eroziune.
În final am analizat factorii care influențează evoluția domeniului submers
și am constatat că cel mai mare impact îl au 1) schimbările debitului solid al Dunării
și 2) factorul climatic, reprezentat de cele mai importante furtuni.
94
Evaluarea calității apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii pe
baza monitorizării nutrienţilor
Loredana Andreea Popoiu, Raluca Mitroi Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, Universitatea Tehnică
“Gheorghe Asachi”, Iași, România
E-mail: [email protected],
Începând cu anul 2010, evaluarea calității apelor de suprafață a fost
efectuată conform cerințelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE. În prezent,
evaluarea apelor de suprafață are la bază Normativul 161/2006, prin intermediul
căruia se realizează clasificarea din punct de vedere ecologic și chimic pentru toate
categoriile de ape de suprafață.
În cazul lacurilor de acumulare sunt definite două clase ale potențialului
ecologic, respectiv: potențial ecologic maxim și bun pe de o parte și potențial
ecologic moderat pe de altă parte. Monitorizarea calității apelor din lacurile de
acumulare se face prin interpretarea rezultatelor fizico-chimice, biologice și
bacteriologice ale probelor recoltate cu o frecvență determinată de importanța
acumulării și în funcție de regimul termic și pluviometric înregistrat.
În urma evaluării calității apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii
din bazinul hidrografic Prut-Bârlad, s-a constatat că una dintre principalele
probleme din punct de vedere a calității apei o reprezintă poluarea cu nutrienţi
(compuși ai azotului și fosforului). Prezența nutrienţilor în apă, sol și subsol este
normală, poluarea cu nutrienţi reprezentând încărcarea cu substanțe nutritive peste
concentrațiile determinate de mecanismele de funcționare a ecosistemelor.
Potențialul cel mai defavorabil dat de nutrienţi în cazul lacurilor de
acumulare poate fi potențialul “moderat”. Obiectivul de mediu pentru un lac de
acumulare se consideră a fi atins atunci când acesta se încadrează într-un potențial
ecologic bun.
Astfel dacă în anul 2012, din 15 lacuri de acumulare mici și mijloci
analizate în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, ating obiectivul de mediu 6 dintre
acestea (6 lacuri de acumulare mici și mijlocii au un potențial ecologic bun), în anul
2015, numărul acestora crește la 15 (dintr-un număr de 17 lacuri de acumulare mici
și mijlocii analizate, 15 lacuri de acumulare mici și mijlocii au un potențial ecologic
bun). Astfel se observă o evoluție favorabilă a calității apei, din punct de vedere a
monitorizării nutrienţilor.
95
Alunecare activă pe Dealul Hoia, lângă Muzeul etnografic din Cluj
Poszet Szilárd1, Gál Andrea
2, Imecs Zoltán
2, Lakatos Tamás
1, Ravasz Levente
2
1Facultatea de Științe și Arte, Universitatea Sapientia, Cluj-Napoca, România
2Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România
E-mail: [email protected]
Alunecarea studiată este situată în apropierea mediului construit și din acest
punct de vedere poate fi o alarmă. Este situat în partea de NV a municipiului Cluj-
Napoca, pe versantul drept al văii Nadășului, înainte de confluența acestuia cu valea
Someșului Mic. Lucrarea de față se bazează pe cartarea geologică și
geomorfologică a zonei, deoarece structura geologică, litologia și relieful deluros
influențează în mod determinant vulnerabilitatea versanților la procesele
geomorfologice actuale.
Structura generală monoclinală cu înclinare ușoară a formațiunilor
geologice spre NE, se îmbină cu o alcătuire litologică unde orizonturile bogate în
minerale argiloase (Formațiunea de Valea Nadășului sau Formațiunea Marnelor de
Brebi) alternează cu faciesuri calcaroase, mai rezistente la degradare (Formațiunea
de Jebuc, Formațiunea Calcarului de Cluj, Formațiunea Tufului de Dej). Din cauza
mișcărilor de ridicare neotectonică formațiunile paleogene (Eocen superior -
Oligocen inferior) prezintă o înclinare de 7 - 8º și au fost fragmentate de falii.
Datorită eroziunii fluviale foarte accentuate din Cuaternar, regiunea a fost
foarte puternic fragmentată de către rețeaua hidrografică, iar în prezent predomină
procesele de deplasare în masă (alunecări) și eroziunea în adâncime. Până nu demult
zonele construite s-au extins doar în regiunile stabile, în primul rând lunca și
terasele Someșului Mic și ai Nadășului. La ora actuală însă orașul se extinde foarte
dinamic, inclusiv pe versanții unde domină depozitele cu slabă rezistență la acțiunea
eroziunii liniare și cu susceptibilitate foarte mare la deplasările gravitaționale.
Gradul de vulnerabilitate este accentuat de către diverse activități antropice, ce pot
accelera dinamica proceselor geomorfologice actuale.
Alunecarea analizată și monitorizată de către noi s-a declanșat la sfârșitul
anului 2015 și este un exemplu ”viu” pentru mișcări în masă determinate de către
activități antropice, în special în zonele cu susceptibilitate ridicată. Obiectivul
studiului este de a monitoriza dinamica alunecării. Pentru atingerea scopului urmărit
vom utiliza metode tradiționale (monitorizarea mișcării prin măsurători pe teren)
combinate cu cele fotogrammetrice și GIS. În acest sens s-a realizat
aerofotografierea zonei cu ajutorul unei drone. Prelucrarea imaginilor obținute
permite efectuarea unor măsurători de precizie asupra fenomenului studiat.
96
Pretabilitatea reliefului pentru amenajarea domeniului schiabil Zărnești
– Brebina
Georgian Ionuț Purcăreață¹, Laurențiu Ilie², Mădălina Teodor², Robert
Dobre², Ionuț Săvulescu², Bogdan Andrei Mihai² ¹Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
²Facultatea de Geografie, Departamentul de Geomorfologie Pedologie, Geomatică,
Universitatea din București, România
E-mail: [email protected]
Demersul acestui studiu focalizează un spațiu geografic din perimetrul UAT
Zărnești, situat în zona de curbură internă a Carpaților, în sudul Munților Perșani.
Perspectivele unui proiect de amenajare a unui domeniu schiabil în acest spațiu sunt
condiționate de o sumă de factori geografici.
Metodologia de lucru s-a bazat pe analiza în GIS a patru factori principali
pentru amenajarea unui asemenea proiect: geodeclivitatea, orientarea versanților,
textura solului și grosimea stratului de zăpadă. Raster-ul final al pretabilității
reliefului pentru amenajarea domeniului schiabil a fost obținut prin integrarea
factorilor într-o ecuație de algebră geografică reliefată cartografic cu funcția Raster
Calculator a extensiei Spatial Analyst din ArcGIS. Peste rasterul obținut am
suprapus vectorial distribuția principalelor procese geomorfologice cu impact în
amenajarea proiectului.
Rasterul final, rezultat în urma analizei GIS oferă arealului focalizat
perspective pozitive de dezvoltare a unui domeniu schiabil. Doar al patrulea factor
diminuează gradul de fiabilitate al acestui proiect, viitorul domeniu schiabil
desfășurându-se la limita inferioară a altitudinii optime. Un alt aspect negativ al
proiectului este reprezentat de afectarea elementelor de biodiversitate. Chiar dacă nu
se află într-o arie naturală protejată, amplasamentul de 213,51 ha (conform PUZ) se
suprapune unei zone cu păduri mixte de fag, molid și pășune.
Analiza pretabilității reliefului ar trebui să reprezinte etapa premergătoare a
oricărui proiect, pentru că aceasta reliefează perfect gradul de favorabilitate și
scutește eventuale costuri suplimentare de mentenanță, îmbunătățind prognoza de
fiabilitate.
97
Amenajarea versantului afectat de alunecări de teren de pe Valea
Ormanului în vederea reintroducerii sale în circuitul agricol
Violeta Retegan Facultatea de Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, România
E-mail: [email protected]
Localitatea Orman face parte din Dealurile Clujului și Dejului, fiind așezată
la 47º05`lat. N și 23º49`long. E în comuna Iclod, județul Cluj. Pârâul Orman, de-a
lungul căruia s-a dezvoltat vatra satului, este un afluent de stânga al Someșului Mic
cu o lungime de 10 km. Confluează cu râul colector în localitatea Livada, creându-
și un bazin hidrografic mic, cu suprafața de 25 km².
La fel ca toate râurile din această unitate de relief, Ormanul are o vale
sculptată în depozite de vârstă miocenă, fiind prezente formațiunile alcătuite din
argile marnoase, gresii, sare, tufuri (Badenian) și marne, tufuri (Buglovian) (
Surdeanu et al., 2012). Condițiile de ordin geologic, hidrologic, hidrogeologic și
climatic au determinat modelarea versanților acestei văi predominant prin alunecări
de teren. Un sit cu alunecări de teren se află în sudul localității, pe versantul stâng și
ocupă o suprafață de 80 ha. Poziția alunecărilor de teren în afara vetrei satului nu
amenință securitatea localității, dar acestea scot din circuitul agricol o suprafață de
teren însemnată.
Scopul acestui studiu este să ofere un model de amenajare a terenurilor
alunecate de pe Valea Ormanului, astfel încât acestea să poată fi reintegrate în
circuitul agricol. În cadrul Dealurilor Clujului și Dejului există o serie de proiecte
de îmbunătățiri funciare realizate înainte de 1990 (15, conform ANIF Cluj-Napoca),
dar Valea Ormanului nu a fost cuprinsă încă în unul dintre aceste planuri. Studiul
poate avea astfel valențe practice, în momentul în care se va realiza amenajarea
teritoriului în vederea utilizării acestuia în scopuri predominant agricole, ca și până
în prezent, sau în alte scopuri integrate unei strategii de dezvoltare durabilă.
98
Distribuția spațială a Indicelui de Senzitivitate Costieră în cadrul
țărmului românesc al Mării Negre
Mădălina – Elena Ristea Facultatea de Geografie, Universitatea din București
E-mail: [email protected]
Vulnerabilitatea zonelor de coastă la hazarde meteo-marine și
geomorfologice este un subiect de mare interes în cadrul studiilor legate de
schimbările climatice. În ultimii 30 de ani a fost dezvoltat și aplicat un număr
considerabil de indici de vulnerabilitate pentru multe din țărmurile lumii.
Metodologiile diferite de evaluare a vulnerabilității depind de scara spațială și
temporală la care se realizează analiza, caracteristicile zonei de coastă,
disponibilitatea datelor, etc.
Prezentul studiu își propune o evaluare la scară regională a senzitivității
țărmului românesc la eroziune prin aplicarea unui Indice de Senzitivitate Costieră.
Senzitivitatea este parte componentă a unei analize de vulnerabilitate, alături de
expunere și capacitate de adaptare, și reprezintă probabilitatea ca funcțiile unui
sistem să fie afectate de schimbările cauzate de un hazard.
Metodologia constă în dezvoltarea unui indice compus dintr-o serie de
variabile cărora le-au fost alocate scoruri pe baza opiniei experților, unde scorul 5
reprezintă ce mai importantă variabilă în cadrul analizei de senzitivitate, iar scorul
1, variabila cea mai puțin importantă.Valorile variabilelor au fost împărțite în 5
clase de senzitivitate: senzitivitate foarte mică (1), senzitivitate mică (2),
senzitivitate moderată (3), senzitivitate mare (4) și senzitivitate foarte mare (5).
Indicele de Senzitivitate Costieră este calculat pentru fiecare dintre cele 38 de
sectoare ale țărmului, sectoare stabilite pe baza orientării față de nord.
Rezultatele analizei vor fi reprezentate prin intermediul unei hărți de
senzitivitate a țărmului românesc al Mării Negre, obținută prin intermediul unor
softuri SIG. Aceasta poate constitui un punct de plecare în realizarea unui Plan de
Management Integrat al zonei de coastă românești.
99
Regimuri de scurgere în Câmpia Joasă a Someșului, pe baza
morfologiilor fluviale relicte și a structurilor sedimentare asociate
Delia Robu, Ioana Perșoiu, Maria Rădoane Departamentul de Geografie, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, România
E-mail: [email protected]
Lucrarea de față aduce în discuție modul de organizare a scurgerii la nivelul
Câmpiei aluviale a Someșului, la nivelul terasei 1 (4-6 m, altitudine relativă), a
luncii înalte (2-3 m) și a luncii joase (0,2-1,5 m). Studiul se bazează pe indici
morfologici și morfometrici privind direcții de paleodrenaj și tipurile de albii
funcționale în trecut, la care se adaugă investigații granulometrice în foraje și
deschideri naturale/artificiale, din lungul acestor vechi trasee.
În prezent, principalul curs de apă în arealul de studiu este râul Someș. Față
de acesta, la nord și la sud, în perimetrul luncii joase sunt prezente pârâurile
Noroieni, Homorod, Bălcaia, cursuri secundare ce preiau parțial vechi brațe/trasee
ale Someșului. Față de cursurile active, unele cu albii rectificate în urma lucrărilor
hidrotehnice, izolat apar bucle/meandre abandonate ce nu pot fi atribuite acestora.
Un număr de 4 foraje, realizate în bucle de meandru abandonate, evidențiază că la
acest nivel râul Someș s-a caracterizat printr-o scurgere cu transport de material mai
fin.
La nivelul luncii înalte, principala morfologie fluvială relictă este o
secvență de albie împletită, cu un curs de albie meandrată supraimpusă, în prezent
preluată de pârâul Menghi, subadaptat. Dimensiunile mari în secțiune transversală
(raza de curbură medie – Rc = 630 m) indică un Someș supradimensionat la acest
nivel. Forajele din acest perimetru sugerează că Someșul depozita materiale formate
din pietrișuri și nisipuri grosiere specifice unor albii împletite – wandering,
colmatate apoi de materiale fine de tipul nisipurilor și silturilor.
Terasa 1 are o dezvoltare fragmentară, în limita E-NE a perimetrului de
studiu. Pe această suprafață au fost identificate 2 aliniamente de paleomeandre mari
(Rc =778,45 m), paralele, una dintre ele abandonată complet, a doua preluată de
pârâul Racta. Ambele paleotrasee au fost secționate de râul Tur, și se continuă la
nord de acesta, unde par a se contopi. Deschiderile din balastierele de pe trasee și
forajele atestă prezența pietrișurilor cu matrice nisipoasă și a nisipurilor grosiere.
100
Analiza și evaluarea domeniilor schiabile existente în România din
punct de vedere geografic și socio-economic
Mădălina Teodor, Robert Dobre, Laurențiu Ilie
Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România
E-mail: [email protected]
Scopul acestui proiect a fost analiza și evaluarea geografică și socio –
econimică a domeniilor schiabile din România. Pentru a realiza acest studiu au fost
inventariate 29 de stațiuni din țară. În această analiză au fost luați în calcul atât
factorii geografici (poziție geografică, accesibilitate, dispunerea pârtiilor de ski în
funcție de orientarea versanților, geodeclivitatea versanților transpusă în diversitatea
pârtiilor de ski) cât și cei socio - economici (serviciile oferite de administratorii
domeniilor schiabile, serviciile turistice conexe, starea pârtiilor de ski, vizibilitatea
domeniului schiabil pe internet, tipurile de amenajări turistice existente).
Poziția și accesibilitatea domeniului schiabil sunt factori importanți în
evaluarea domeniilor schiabile. Diversitatea pârtiilor de schi prezente într-o stațiune
precum și existența unor servicii conexe (instalații de tubbing, a unui parc de
aventură etc) reprezintă factori decisivi în determinarea atractivității domeniului
schiabil. Cu cât diversitatea este mai mare, cu atât stațiunea de schi va atrage o
varietate mai mare de turiști.
Starea pârtiilor de schi, tipul și stare instalațiilor de transport pe cablu și
calitatea serviciilor turistice influențează percepția schiorilor asupra infrastructurii
aferente stațiunii.
O bună gestionare a unui domeniu schiabil implică oferirea unei game cât
mai variate de activități, o bună întreținere a stării pârtiilor de ski (asigurarea unui
strat de zăpadă continuu și bine întreținut – fără gheață, denivelări, procese
geomorfologice care să afecteze pista sau prezența rocilor desprinse de pe versanți),
realizarea unei imagini pe internet (prin crearea unui site web actualizat cu
informații referitoare la modalitatea de acces, starea pârtiilor de schi, posibilități de
cazare etc, prin crearea unor evenimente atractive pentru sportivi dar și pentru
spectatori).
Din analizele realizate pe teren s-a observat că îmbunătățirea serviciilor
oferite de către administratorii pârtiilor de schi și buna gestiune a unui domeniu
schiabil determină fidelizarea turiștilor și implicit creșterea numărului acestora.
101
Notes
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................... ........................................................................................................
................................................................................................................................................... ....................................................................................................
………….......................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................... ................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................. .....................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................... ...................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................................... .................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................................ ...............
................................................................................................................................................................................................................................................ .......
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
……………............................................................................................................................. ......................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................. ..........................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................... ........................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................ .......................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
102
................................................................................................................................................................................................ .......................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................................. .....................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
………….......................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................... ................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................. .....................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................... ...................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................................... .................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................................ ...............
................................................................................................................................................................................................................................................ .......
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
……………............................................................................................................................. ......................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................. ..........................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................... ........................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................ .......................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................. .....................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
103
.................................................................................................................................................................................................................................... ...................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................... ..............................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
………….......................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................... ................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
……………...................................................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................ .......................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................. .....................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................................................... .................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................... ............................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................... ........................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................. ......................................................................................
.......................................................................................................................................................................... .............................................................................
104
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................... .............................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
…………................................................................................................................................................................................................................ .......................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................................................................. .....
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
……………............................................................................................................................. ......................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................... ........................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................. ......................................................................................
.......................................................................................................................................................................... .............................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................ ...........................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................. .........................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................................ ...............
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
105
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
………….......................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................... ..............................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................... ............................................................................................
.................................................................................................................................................................... ...................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................... .................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................................ .......................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
……………...................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................. ..........................................................................................................................
............................................................................................................................... ........................................................................................................................
....................................................................................................................................... ................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................... ..............................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................... ...................................................................
106
ORGANIZATORI:
Asociaţia Geomorfologilor din România
Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi,
Facultatea de Geografie şi Geologie
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava,
Departamentul de Geografie
Centrul de Cercetări Biologice
„Stejarul” Piatra Neamţ
Cu sprijinul:
Primăriei Municipiului Piatra Neamţ