sisteme informatice integrate

Tema 1:SOCIETATEA INFORMAłIONALĂ –SOCIETATEA CUNOAŞTERII. DATĂ,

INFORMAłIE ŞI CUNOŞTINłĂ

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucuresti,

Catedra de Management si Informatică de Gestiune,

INFORMAłIE ŞI CUNOŞTINłĂ

Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Disciplina Sisteme informatice integrate pentru organizaŃii economice

Bibliografie (1)

� Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică managerială, Ed.FRM,

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII. DATA, INFORMATIE ŞI CUNOSTINTA 2

managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.

Bibliografie (2)

� Rosca, I.Gh.,Editor – Societatea cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2006

� Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitară,


spre performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

� Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) –Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

Bibliografie (3)

� Ursăcescu, M. – Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern,Editura Economică, Bucureşti, 2002.

� Militaru, Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic All,


pentru management, Editura Bic All, Bucureşti, 2004.

� www.academiaromana.ro

1.1 Societatea informaŃională –Societatea cunoaşterii

Societatea informaŃională(Information Society) descrie o economie şi o societate în care colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea, diseminarea şi utilizarea


transmiterea, diseminarea şi utilizarea informaŃiilor şi cunoştinŃelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicaŃie interactivă, au un rol decisiv.

Factorii semnificativi în aceast ă dezvoltare sunt: înalta tehnologie ( HighTech), industria, lumea lucrului ( Work World), precum şi toate formele de cultur ă în societate.

SOCIETATEA INFORMATICĂ – SOCIETATEA BAZATĂ PE CUNOŞTINłE

Societatea informatică este o parte a societăŃii informaŃionale care foloseşte progresele tehnicii de calcul în toate domeniile de activitate economico-socială.


de calcul în toate domeniile de activitate economico-socială.

Societatea bazată pe cunoştinŃe(Knowledge-Based Society) este o parte a societ ăŃii informatice care utilizeaz ă IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor sub form ă de cunoştinŃe.

SOCIETATEA CUNOAŞTERII

După acad. Mihai Drăgănescu, societatea cunoaşterii (Knowledge Society) reprezintă mai mult decât societatea informaŃională şi decât


societatea informaŃională şi decât societatea informatică, înglobându-le de fapt pe acestea.

Societatea cunoaşterii foloseşte piese (pieces) ale cunoaşterii.

ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOŞTINłE

Societatea cunoaşterii este fundamentată pe acumularea şi utilizarea de date sub formă de informaŃii şi cunoştinŃe la nivel social.


nivel social.

Sintagma folosită de Romano Prodi, fostul preşedinte al Comisiei Europene, este de economie bazată pe cunoştinŃe (Knowledge-Based Economy, KBE).

Societatea informationala –Societatea cunoasterii

SOCIETATEA CUNOAŞTERII


SISTEMUL

� În DicŃionarul explicativ al limbii române, sistemul este definit ca fiind un ansamblu de elemente dependente (componente, principii,


dependente (componente, principii, reguli, relaŃii, etc.) care formează un întreg organizat, pe baza unui plan prestabilit, cu scopul realizării unui anumit obiectiv.

SISTEMUL INFORMAłIONAL

Sistemul informaŃional reprezintă acel sistem de prelucrare a informaŃiilor, împreună cu resursele organizaŃionale


resursele organizaŃionale asociate, cum sunt resursele umane, tehnice şi financiare ce furnizează şi distribuie informaŃia.

SISTEMUL INFORMATIC

Sistemul informatic reprezintă partea automatizată a sistemului informaŃional ce realizează prelucrarea datelor şi informaŃiilor folosind un sistem


informaŃiilor folosind un sistem de calcul; este un ansamblu de echipamente (hardware) şi programe pe calculator (software) care asigură prelucrarea datelor.

SISTEMUL BAZAT PE CUNOŞTINłE

Sistemul bazat pe cunoştinŃe este o parte a sistemului informatic care


sistemului informatic care procesează cunoştinŃe într-o cantitate determinantă şi semnificativă.

DATA, INFORMATIE SI CUNOSTINTA

CUNOŞTINłA


DATA

INFORMAłIA

DATA

Calculatoarul electronic prelucrează DATE, sub formă binară, convertite din alte reprezentări.


La modul general, datele sunt reprezentateconvenŃional prin numere, mărimi, relaŃii etc. şi suntfolosite la rezolvarea problemelor sau sunt obŃinuteprintr-o activitate de cercetare.

1 1 0 0 0 1 0 1

INFORMATIA

InformaŃia reprezintă o data cu caracter de noutate despre un fenomen, proces etc.


Noutatea caracteristică noŃiunii de informaŃie este percepută de utilizator numai în momentul intrării în contact cu această informaŃie.

CUNOSTINTA

După acad. Mihai Drăgănescu,cunoştinŃa este informaŃie cu înŃelesşi informaŃie care acŃionează.

CunoştinŃa semnifică ceea ce este


CunoştinŃa semnifică ceea ce estecunoscut.

Într-o altă percepŃie, cunoştinŃele suntinformaŃii dobândite prin instruire(educaŃie) şi practică (experienŃă).

DATA, INFORMATIE SI CUNOSTINTA

Caracterul de dată, informaŃie saucunoştinŃă este relativ (adică seschimbă în funcŃie de contextul cedefineşte însuşirea de noutate


defineşte însuşirea de noutatepentru informaŃie şi de înŃeles şiutilitate prin acŃiune pentrucunoştinŃă).

SISTEM INFORMATIC

Componentele unui sistem informatic sunt:

� Hardul;� Softul;


� Softul;� ComunicaŃiile;� Baza ştiinŃifică şi metodologică;� Baza informaŃională;� Utilizatorii;� Cadrul organizatoric.

Locul sistemului informatic


RelaŃia dintre organizaŃia economică şi sistemul informatic


BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ PENTRU CAPITOLUL SOCIETATEA INFORMAłIONALĂ – SOCIETATEA CUNOAŞTERII. DATA INFORMAłIE ŞI CUNOŞTINłĂ.

SITE-UL

www.academiaromana.ro


SecŃiunea Studii tematice

Proiectul din 2001: Societatea informaŃională –Societatea cunoaşterii

Tema 2:DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI

CLASIFICAREA SII


Catedra de Management si Informatică de Gestiune


Disciplina Sisteme informatice integrate

Bibliografie (1)

� Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.

� Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. – Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004. .

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE 2

Ed.FRM, Bucureşti, 2004. .� Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.;

Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. – Sisteme informatice, Analiză, proiectare şi implementare, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

Bibliografie (2)

� Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;ługui, Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie, Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001.Bocu, D. – IniŃiere în ingineria sistemelor


� Bocu, D. – IniŃiere în ingineria sistemelor soft, Editura Albastră, Cluj, 2001.

� Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

Bibliografie (3)

� Coroescu, T. – Sisteme informatice pentru management, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.

� Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. –Sisteme informaŃionale pentru afaceri,


Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

� Ursăcescu, M. – Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern,Editura Economică, Bucureşti, 2002.

Sistemul informatic integrat al unei organizaŃii economice reprezintă ansamblul integrat al sistemelor informatice dedicate

2.1 Definirea sistemelor informatice integrate


sistemelor informatice dedicate domeniilor de gestiune (integrate pe orizontală) şi pe niveluri de management (integrate pe verticală).

2.2 Obiectivele sistemelor informatice (1)

După Henry Lucas, obiectivele sistemelor informatice sunt clasificate în funcŃie de criteriile [2]:

1. Sfera de cuprindere;


1. Sfera de cuprindere;2. Domeniul de activităŃi;3. PosibilităŃile de cuantificare a rezultatelor (efectelor) sistemelor informatice;


În funcŃie de criteriul sfera de cuprindere, obiectivele pot fi


obiectivele pot fi principale şi secundare.


În funcŃie de criteriul Domeniul de activităŃi, se deosebesc:

1. Obiective care afectează activităŃile de bază ale organizaŃiei;


activităŃile de bază ale organizaŃiei;

2. Obiective care afectează funcŃionarea sistemului informaŃional.


În funcŃie de criteriul PosibilităŃile de cuantificare a rezultatelor (efectelor) sistemelor informatice, se deosebesc:Obiective cuantificabile


� Obiective cuantificabile (creştere volum producŃie, reducere cheltuieli etc.);

� Obiective necuantificabile (calitate, active intangibile etc.).

2.3 Clasificarea sistemelor informatice (1)

A. În funcŃie de domeniul de utilizare, se deosebesc sisteme informaticepentru:

1. Conducerea activităŃilor organizaŃionale;


organizaŃionale;2. Conducerea proceselor tehnologice;

3. R&D;4. ActivităŃi speciale.


B. În funcŃie de nivelul ierarhic (de management) al sistemului economic, se deosebesc:


1. la nivelul managementului operaŃional (de exploatare) - sisteme informatice de prelucrare a tranzacŃiilor, TPS (Transaction Proccessing Systems);



2. la nivelul lucrătorilor cu date, informaŃii şi


2. la nivelul lucrătorilor cu date, informaŃii şi cunoştinŃe - sistemul informatic de lucru cu cunoştinŃe, KWS (Knowledge Work System) şi sistemul informatic de automatizare a lucrărilor de birou, numit şi sistem informatic de birotică, OAS (Office Automation System);




3. pentru managementul de nivel mediu: sisteme informatice de management, MIS (Management Information Systems) şi sisteme informatice de asistare a deciziei, DSS (Decision Support Systems);



4. la nivelul managementului strategic -


4. la nivelul managementului strategic -sisteme informatice de sprijin a executivului, ESS (Executive Support Systems).


C. În funcŃie de organizarea datelor sistemului informatic, se deosebesc:

� Sisteme informatice cu colecŃii de date organizate în fişiere;


date organizate în fişiere;� Sisteme informatice cu colecŃii de date organizate în baze de date;

� Sisteme informatice cu colecŃii de date organizate combinat (în fişiere şi în baze de date).

2.4 Stadiul actual şi tendinŃe în dezvoltarea sistemelor informatice (1)� Divizarea costurilor software-ului sistemelor informatice;

� Tehnologii bazate pe reŃele de calculatoare;

� Baze de date orientate obiect şi


� Baze de date orientate obiect şi multimedia;

� Sisteme pentru comerŃ electronic;� Diversificarea tipurilor de sisteme informatice dedicate: sisteme multimedia, sisteme pentru proiectare asistată de calculator.

2.4 Stadiul actual şi tendinŃe în dezvoltarea sistemelor informatice (2)� Integrarea sistemelor informatice, atât pe verticală cât şi pe orizontală.Potrivit concepŃiei holonice asupra sistemelor, două sau mai multe sisteme autonome pot fi integrate (cu criterii şi obiective


autonome pot fi integrate (cu criterii şi obiective precise) şi se poate obŃine astfel un sistemholonic. Sistemul holonic (holonul) economic permite optimizarea atât pe sisteme componente cât şi pe ansamblul sistemului integrator devenit sistem de referinŃă, pe cele două planuri: real şi conceptual.

2.4 Stadiul actual şi tendinŃe în dezvoltarea sistemelor informatice (3)IMPLEMENTĂRIIMPLEMENTĂRI ALEALE UNORUNOR COMPONENTECOMPONENTE DEDE INTEGRAREINTEGRARE PEPE

VERTICALĂVERTICALĂ ALEALE SISTEMELORSISTEMELOR INFORMATICEINFORMATICE INTEGRATEINTEGRATEECONOMICEECONOMICE:

• Planificarea resurselor întreprinderii, ERP(Enterprise Resource Planning)


(Enterprise Resource Planning)

• FabricaŃie asistată de calculator, CAM (Computer-Aided Manufacturing)

• Planificarea resurselor de fabricaŃie, MRP (Manufacturing Resource Planning)

2.4 Stadiul actual şi tendinŃe în dezvoltarea sistemelor informatice (4)

IMPLEMENTĂRIIMPLEMENTĂRI ALEALE UNORUNOR COMPONENTECOMPONENTE DEDEINTEGRAREINTEGRARE PEPE VERTICALĂVERTICALĂ ALEALE SISTEMELORSISTEMELORINFORMATICEINFORMATICE INTEGRATEINTEGRATE ECONOMICEECONOMICE:

• Sistem informatic de resurse umane, HRIS


• Sistem informatic de resurse umane, HRIS (Human Resources Information System)

� Sistem informatic contabil, AIS (Accounting Information System)

• Sistem informatic financiar, FIS (Financiar Information System)



• Sistem informatic pentru marketing, MKIS


• Sistem informatic pentru marketing, MKIS (Marketing Information System)

• Sistem informatic de resurse informatice, IRIS (Information Resources Information System)



• Sistem informatic pentru managementul


• Sistem informatic pentru managementul relaŃiilor cu clienŃii, CRM (Customer Relationship Management)

� Sistem de management al lanŃului de distribuŃie, SCM (Supply Chain Management)


SISTEMESISTEME INFORMATICEINFORMATICE TOTALETOTALE

În organizaŃiile mari, implementarea În organizaŃiile mari, implementarea sistemelor informatice integratesistemelor informatice integrate se se realizează sub forma realizează sub forma sistemelor sistemelor


realizează sub forma realizează sub forma sistemelor sistemelor informatice totale (abordarea informatice totale (abordarea Kampas)Kampas) ce au ca specific cinci ce au ca specific cinci niveluri ale legăturii funcŃionale.niveluri ale legăturii funcŃionale.


Sistemele informatice –sisteme deschise (open systems) – flexibilitate în


systems) – flexibilitate în realizarea şi dezvoltarea sistemelor informatice


Abordări ale sistemelor informatice INTEGRATE


Tema Tema 33

INTEGRAREA SISTEMELOR INTEGRAREA SISTEMELOR



Tema INTEGRAREA SISTEMELOR INFORMATICE

1

INTEGRAREA SISTEMELOR INTEGRAREA SISTEMELOR INFORMATICEINFORMATICE

NoŃiuni de bază

Bibliografie (1)

• Oprea, D. –Analiza şi proiectarea sistemelor informaŃionale economice, Editura Polirom, Ia şi, 1999.

• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) –Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.


2

Polirom, Iaşi, 2002.• Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în

management, contabilitate, finanŃe, bănci şi marketing,Editura Economică, Bucureşti, 1999.

• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitar ă, Bucureşti, 2005.

Bibliografie (2)

• Ursăcescu, M. –Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern,Editura Economică, Bucureşti, 2002.


3

• Militaru, Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic All, Bucureşti, 2004.

• www.academiaromana.ro

1. No1. NoŃiuni de bază (1)Ńiuni de bază (1)

În evoluŃia lor sistemele şi, în special, diferitele componente ale acestora au tendinŃa de a se organiza în sisteme tot mai complexe.


4

“ Orice sistem tinde să realizeze maximum de organizare, concomitent cu o cât mai puternică integrare în sistemul superior”(V. Stancovici – 1980)*


TIPURI DE INTEGR ĂRI:Integrare de tip geneticcare se caracterizează prin capacitatea anumitor sisteme de a se autoorganiza şi de a se


5

autogenera. Aceasta înseamnă că elementele au luat naştere chiar în acel sistem şi toate componentele se crează necontenit şi reciproc intercorelându-se.


TIPURI DE INTEGR ĂRI:

Integrarea prin constrângerepresupune integrarea obligată sau forŃată, elementele fiind


6

sau forŃată, elementele fiind constrânse să funcŃioneze într-un cadru organizatoric dat.


TIPURI DE INTEGR ĂRI: Integrarea prin dependenŃă presupune

că elementele sistemului continuă să rămână în cadrul lor pentru că


7

rămână în cadrul lor pentru că depind de alte elemente. Un astfel de sistem poate fi considerat ca fiind sistemul de producŃie care depinde de cel financiar şi invers.


TIPURI DE INTEGR ĂRI: Integrarea prin alegerese referă la posibilităŃile

elementelor unui sistem de a alege sistemul căruia să-i aparŃină. Aceasta înseamnă că pentru a se putea integra superior într-un alt sistem, subsistemelor


8

integra superior într-un alt sistem, subsistemelor respective trebuie să li se confere posibilitatea de a alege. Pentru a face alegerea subsistemele sunt dotate cu o anumită libertate de acŃiune, cu informaŃii şi cu capacitatea de a prelua aceste informaŃii pentru a face alegerea din multitudinea de posibilităŃi existente.


TIPURI DE INTEGR ĂRI:Integrarea întâmplătoare în care elementele se integrează într-un sistem sau altul pe baza întâmplării. De


9

sau altul pe baza întâmplării. De remarcat este faptul că, cu cât un sistem este mai divers şi mai complex, cu atât întâmplarea joacă un rol mai mare, motiv pentru care cercetarea statistică va avea un rol aparte.


NoŃiunea de reglare- presupune din partea sistemului un anumit grad de organizare, precum şi cadrul propriu de desfăşurare.


10

cadrul propriu de desfăşurare. Elementele sistemului se pot organiza în serie, paralelsau circuit închis (cu buclă).


Organizarea în seriepresupune că dacă elementul următor este influenŃat de elementul anterior, atunci se spune că acesta poate fi reglat de elementul


11

anterior. Pentru un sistem economic, exemplul tipic este reprezentat de fazele de producŃie care succed unele după altele, iar cea anterioară o poate regla pe cea următoare.


Organizarea în paraleloferă posibilitatea ca elementul anterior să poata înlocui parŃial sau chiar total o eventuală defecŃiune a elementului următor.


12

Organizarea în circuit presupune că elementul următor care a fost reglat (sau influenŃat) de elementul anterior, la rândul lui să-l poată regla sau influenŃa pe acesta.


În concluzie se poate afirma că reglarea presupune cuplarea a două elemente cel puŃin, dintre care unul, asupra căruia există perturba Ńii, poate fi element reglat, iar celălalt este regulator.


13

este regulator.În fig. este prezentată structura clasică a unui

sistem de conducere de tip cibernetic, în care elementul regulator acŃionează pe bucla de reacŃie, având la cea de-a doua intrare informa Ńii de referinŃă.

1. No1. NoŃiuni de bază (11)Ńiuni de bază (11)Sistem de conducere de tip ciberneticSistem de conducere de tip cibernetic

PROCES ECONOMIC

Informa Ńii de intrare

PerturbaŃii

Informa Ńii de ieşire


14

REGULATOR

Informa Ńii de referin Ńă

Informa Ńii de control

1. No1. NoŃiuni de bază (12)Ńiuni de bază (12)Procesele de cuplaresunt faza incipientă pentru un început de integrare. Adaugându-se noi elemente cuplate în serie, se poate forma un lanŃ, iar cuplarea elementelor ce compun lanŃul poate forma o reŃea.NoŃiunea de


15

lanŃul poate forma o reŃea.NoŃiunea de cuplare în reŃea este specifică sistemelor integrate în care la modul ideal absolut toate elementele se leagă cu toate elementele. Apari Ńia de cicluri în lanŃuri şi reŃele reprezintă o caracteristică a reglării sistemelor integrate.


Dacă într-o reŃea, numărul elementelor devine foarte mare sau, la un moment dat, necontrolat de mare, se ajunge la un excessau la redundanŃă. RedundanŃa


16

poate fi considerată un factor de reglaresau poate fi folosită la apariŃia altor modalităŃi de reglare.


În cazul în care sistemul este format dintr-un număr foarte mare de elemente acestea se pot diferenŃia sau specializa.

În atare situaŃie elementele specializate devin strâns dependenteunele de altele, dependenŃă nedorită, dar


17

dependenteunele de altele, dependenŃă nedorită, dar care poate deveni un factor de influenŃare şi reglare a sistemului.

În sistemele integrate sau hiperintegrateaceastă influenŃă reciprocă are şi un efect benefic în sensul că determină o constrângere a elementelor componente de a evoluaşi de a –şi menŃine o anumită stare.


Este de remarcat deosebirea dintre sistemele ciberneticeşi cele hiperintegrate şi anume că în acestea din urmă apar noi posibilităŃi de reglare, care


18

acestea din urmă apar noi posibilităŃi de reglare, care determină posibilităŃi sporite în autoorganizare, autoreglare şi autogenerare.

Există o multitudine de modalităŃi noi de reglare: reŃele, cicluri, redundanŃa, compensarea, dependenŃa, constângerea, cuplarea şi înlănŃuirea elementelor.


Din punctul de vedere al complexităŃii structurii şi al complexităŃii funcŃiilor îndeplinite de un sistem integrat, se deosebesc:

1.Sisteme simple, cu structuri neramificate şi care conŃin 103 elemente primare, dintre care


19

care conŃin 103 elemente primare, dintre care un număr redus interconectate, fără a dispune de o structură ierarhică predominantă;

2. Sisteme complexe, cu structură dezvoltată şi care conŃin 104-107 elemente primare;


3. Sisteme mari sau ultracomplexe, cu un număr foarte mare de elemente (107-1030) dispuse în subsisteme interconectate.


20

interconectate. Un sistem integrat marereprezintă un

sistem format din elemente de mare diversitate, a căror stare şi a căror evoluŃie nu pot fi descrise analitic.

2 Niveluri şi grade de integrare(1)

Subsistemele pot realiza integrare structuralăsau integrare funcŃională.

• Integrarea structurală presupune stabilirea unor relaŃii de vecinătate care nu sunt


21

unor relaŃii de vecinătate care nu sunt suficiente.

• Integrarea funcŃională presupune atât integrarea substanŃială, cât şi cea energetică şi informa Ńională.


Sistemele care compun un sistem superior integrat se stratifică pe niveluri de organizare şi integrare, în care nivelul de bază este dat de particulele elementare.


22

Reunirea acestor niveluri inferioare poartă numele de organizare ierarhică. Integrareaacestor subsisteme se poate face atât pe orizontală cât şi pe verticală în care caz este vorba de organizarea pe niveluri şi paliere.


• Nivelul este format din totalitatea sistemelor autonome între care nu există relaŃii de subordonare.

• Palierul este o înglobare de niveluri de organizare ierarhică, motiv pentru care palierele nu au formă de coloană, ci de piramid ă. Legăturile cele mai


23

de coloană, ci de piramid ă. Legăturile cele mai puternice se stabilesc între sistemele de pe acelaşi nivel al unui palier. De remarcat este faptul că, cu cât gradul de organizare şi de complexitate creşte cu atât legăturile devin mai slabe.

• Palierele sunt legate doar la nivelul cel mai înalt al acestora.


Caracteristic sistemelor integrateestefaptul că între elementeleaceluiaşi


24

faptul că între elementeleaceluiaşisubsistem există legături mult maiputernice decât între elementeleunor subsisteme diferiteale aceluiaşisistem.


• NoŃiunea de sistem hiperintegrata apărut din necesitatea de a explica continua generare şi regenerare a elementelor, aşa numita situaŃie “totul


25

elementelor, aşa numita situaŃie “totul depinde de totul”. În acest fel, apare o hiperintegrare prin dependenŃă a elementelor sistemului, adică nici un element nu poate exista fără toate celelalte elemente.

2 Niveluri şi grade de integrare(6)In managementul modern întreprinderea este

considerată un sistem complex format din mai multe subsisteme integrate. Într-un astfel de sistem, informa Ńiile pot fi utilizate în moduri şi scopuri diverse. În concepŃia lui E. J. McCarthy, J. A. McCarthy, şi D. Humes, un sistem integrat este


26

McCarthy, şi D. Humes, un sistem integrat este considerat acela în care activitatea economică este privit ă ca un tot unitar în care informaŃiile de bază care provin de la sectoarele de activitate sunt prelucrate în mod util pentru a putea fi utilizate la toate nivelurile de conducere pentru activitatea de planificare, exercitare şi efectuare a controlului.


• Sistemul informaŃional economicreprezintă un cumul de resurse umaneşicapital investit într-o organizaŃieeconomică pentru colectarea şi


27

economică pentru colectarea şiprelucrarea datelor necesare obŃineriiinforma Ńiilor care vor fi utilizate la toatenivelurile de decizie ale conducerii şicontrolului activit ăŃii acelei organizaŃii.


Informa Ńia este văzută de DeMarco (1982) ca fiind abordabilă din trei perspectivespecifice sistemelor informatice:


28

informatice:1. Datele care sunt văzute sub formă

de atribute şi care reflectă structura statică a sistemului informatic.


2. FuncŃiile scot în evidenŃă ceea ce face sistemul. Ele pot fi văzute şi ca procese,deoarece elementele sistemului care stochează datele sunt supuse transformărilor funcŃionale prin intermediul proceselor.


29

funcŃionale prin intermediul proceselor. 3. Comportamentul reflectă de fapt stările prin

care trece sistemul la apariŃia diverselor evenimente care au impact asupra lui şi care îi conferă un statut dinamic.

Tema 4:METODOLOGII DE REALIZARE A SISTEMELOR INFORMATICE

INTEGRATE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Facultatea de Management Financiar-Contabil,


INTEGRATE



Bibliografie (1)


� Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. – Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004.

METODOLOGII DE REALIZARE A SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE 2

Ed.FRM, Bucureşti, 2004.

� Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.; Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. – Sisteme informatice, Analiză, proiectare şi implementare, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

Bibliografie (2)

� Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanŃe, bănci şi marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

� Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;ługui, Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie, Metodologie şi studii de caz, Editura


economie, Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

� Bocu, D. – IniŃiere în ingineria sistemelor soft, Editura Albastră, Cluj, 2001.


Bibliografie (3)

� Coroescu, T. – Sisteme informatice pentru management, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.

� Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. –Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.


Editura Polirom, Iaşi, 2002.

� Militaru, Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic All, Bucureşti, 2004.

� www.cmm.com

4. Metodologii de realizare a sistemelor informatice integrate (1)

Aprecieri asupra situaŃiei existente:� Standarde internaŃionale (parŃial cunoscute);� O diversitate de terminologie şi metodologii;


� O diversitate de terminologie şi metodologii;� Lipsa unor criterii de clasificare unitare.

Conceptele de baz ă folosite în realizarea sistemelor informatice sunt :

1. Etapele de baz ă unanim recunoscute sunt: analiz ă, proiectare, implementare ;


2. Conceptele folosite în metodologiile existente pentru etapele de realizare sunt: etape/module/procese, căi, fluxuri de lucru, activităŃi, faze.


� Un proces/etap ă reprezint ă un ansamblu de activit ăŃi intercorelate ce folosesc resurse pentru atingerea unor func Ńii obiectiv .

� Procesele sunt primare, suport şi organizatorice .� Procesele primare (etape, faze de lucru) sunt

procesul de achizi Ńie, procesul de furnizare, procesul de exploatare, procesul de între Ńinere.


� Procesele suport sprijină celelalte procese (primare sau organizatorice) şi sunt procesul de documentare, procesul de asigurare a calităŃii, procesul de management al configuraŃiei, procesul de analiză, procesul de testare, procesul de auditare, procesul de rezolvare a problemelor.


de auditare, procesul de rezolvare a problemelor.� Procesele organizatorice constau în organizarea activităŃilor de realizare a sistemelor informatice: procesul de management, procesul de instruire, procesul de infrastructură, procesul de îmbunătăŃire (upgrate).

4. Metodologii de realizare a sistemelor informatice integrate (4)� Rational Unified Process foloseşte conceptul de flux de lucru.

� Fluxurile de lucru sunt fluxuri de proces şi fluxuri suport.

� Activitatea conŃine tipurile de acŃiuni (faze, paşi sau segmente) ce se desfăşoară pentru folosirea


sau segmente) ce se desfăşoară pentru folosirea eficientă a resurselor alocate.

� Sarcina (task-ul) este o componentă a activităŃii focalizată pe o persoană sau grup de persoane (echipă de lucru). Sarcina îndepline şte criterii de intrare (precondiŃii), are ca rezultate elemente livrabile ce sunt acceptate pe baza criteriilor de ieşire (postcondiŃii).


� Ciclul de viaŃă al sistemelor informatice este definit pe intervalul de timp cuprins între decizia de realizare a unui sistem informatic nou şi decizia de scoatere din exploatare a acestuia şi de înlocuire cu un alt sistem informatic. Acest ciclul de viaŃă este structurat în


informatic. Acest ciclul de viaŃă este structurat în funcŃie de succesiunea în timp a sarcinilor, activităŃilor, etapelor sau proceselor.

� Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic este intervalul de timp cuprins între decizia de realizare a sistemului informatic şi decizia de intrare a sistemului informatic în exploatare. Acesta este parte a ciclului de viaŃă al sistemului informatic.


O metodologie de realizare a sistemelor informatice este o implementare fizică a întregului ciclu de viaŃă al acestor sisteme informatice şi conŃine:


� ActivităŃile pas cu pas pentru fazele de lucru;� Regulile individuale şi de grup pentru fiecare activitate;

� Standardele de calitate pentru fiecare activitate;� Instrumente şi tehnici de lucru folosite la fiecare activitate.


Metodologia de realizare a sistemelor informatice cuprinde faze, subfaze şi activităŃi în fiecare stadiu al proiectului.


Metoda reprezintă o mulŃime de reguli ce se aplică unui domeniu restrâns din cadrul unei metodologii.

Există uneori confuzii între metodologieşi metodă, motiv pentru care unele metodologii sunt denumite metode.


Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice [Lungu, I, 2003, lucr.cit.]:

1. După gradul de generalitate:� Metodologii generale(SSADM, MERISE, OMT,


� Metodologii generale(SSADM, MERISE, OMT, RUP, CMM);

� Metodologii cadru(SIIPS);� Metodologii specializate(POIS, AIM, Extract,

ASAP, Signature).


Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice:

2. După modul de abordare a sistemelor:� Metodologii cu abordare structurată (ca la


� Metodologii cu abordare structurată (ca la programarea structurată) (STRADIS, YSM, IE, MERISE, ISAC, JSD, ETHICS, SSM, RAD, CMM, Metodologia ICI România);

� Metodologii cu abordare orientată pe obiecte (OOD, OOA, OOSD, OOSA, RDD, OMT, OOSE);


Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice [Oprea, 1999, op.cit.]:

3. După modelul ciclului de viaŃă al sistemelor:

� Modelul în cascadă;


� Modelul în cascadă;

� Modelul în V;� Modelul în spirală;� Modelul incremental;� Modelul evolutiv ş.a.



4. După structura proceselor:

� Metodologii monoproces (IBM, ICI);


� Metodologii monoproces (IBM, ICI);� Metodologii multiproces cu procese slab conectate;

� Metodologii multiproces cu procese interconectate (AIM).



5. După setul de sarcini ale activităŃilor:Metodologii cu sarcini fixe în cadrul


� Metodologii cu sarcini fixe în cadrul activităŃilor;

� Metodologii cu colecŃii de sarcini opŃionale în cadrul activităŃilor.



6. După comportamentul sarcinilor:


6. După comportamentul sarcinilor:

� Metodologii cu sarcini cu comportare deterministă;

� Metodologii cu sarcini cu comportare aleatoare.


Etapele de realizare a sistemelor informatice conform metodologiei SSADM (1)

Metodologia de analiză şi proiectare structurată a sistemelor informatice, SSADM (Structured System Analysis and Design Methodology), 1982, Marea Britanie,


(Structured System Analysis and Design Methodology), 1982, Marea Britanie, conŃine un set de tehnici, instrumente şi formulare standard pentru descrierea sistemului existent sau a sistemului proiectat (sistemul nou).



Caracteristici ale metodologiei SSADM:� Orientată pe structura datelor;� Lucrează cu modelul logic şi modelul fizic al


� Lucrează cu modelul logic şi modelul fizic al sistemului (separă proiectarea logică de proiectarea fizică);

� Se bazează pe specificarea clară a cerinŃelor şi a unor reguli;

� Foloseşte diagramele pentru reprezentarea fluxurilor de date şi prelucrărilor.



Metodologia SSADM cuprinde 5 module:1. Studiul de fezabilitate;

Analiza cerinŃelor;


2. Analiza cerinŃelor;3. Specificarea cerinŃelor;4. Specificarea logică a sistemului;5. Proiectarea fizică.



Modulul 0 Studiul de fezabilitateconŃine etapa Fezabilitatea(încadrarea în timp şi buget)


buget)Modulul 1 Analiza cerinŃelor conŃine etapa

1 – Investigarea mediului existentşi etapa 2 – OpŃiunile sistemului economic(axată pe cerinŃele şi opŃiunile beneficiarului).



Modulul 2 Specificarea cerinŃelor conŃine etapa – Definirea cerinŃelor (detalierea cerinŃelor deja formulate pentru opŃiunea


cerinŃelor deja formulate pentru opŃiunea aleasă, se construieşte un catalog al funcŃiunilor şi descrierea entităŃilor, are ca rezultat catalogul cerinŃelor şi noul model al sistemului).



Modulul 3 Specificarea sistemului logic conŃine etapa 4 – OpŃiunile tehnice ale sistemului(se identifică şi detaliază


sistemului(se identifică şi detaliază opŃiunile tehnice de realizare, se face o analiză cost-beneficiu, rezultatul este opŃiunea tehnică selectată) şi etapa 5 –Proiectarea logică (de detaliu).



Modulul 4 Proiectarea fizică conŃine etapa 6 – Proiectarea fizică (proiectul de detaliu este transformat în proiect tehnic, conŃine


este transformat în proiect tehnic, conŃine modelul fizic al datelor şi al proceselor, elaborarea programelor, are ca rezultat programul de dezvoltare, planurile de testare, instrucŃiuni de operare, specificaŃii de detaliu).



Avantajele metodologiei SSADM:� Abordare simplă a problemelor prin viziunea


� Abordare simplă a problemelor prin viziunea utilizatorului;

� Flexibilitate în analiză şi proiectare;

� Implementare facilă a sistemului informatic;

� DocumentaŃie de sistem sugestivă (grafică) şi completă.

4. Metodologii de realizare a sistemelor informatice integrate (22)Metoda MERISE consideră sistemele informatice cu trei cicluri:

� ciclul de viaŃă (între obiectul natural -sistemul informaŃional şi obiectul artificial - sistemul informatic),


- sistemul informatic), � ciclul de decizie şi � ciclul de abstractizare (1. nivelul conceptual, 2. nivelul organizaŃional pentru prelucrări şi nivelul logic pentru date şi 3. nivelul operaŃional pentru prelucrări şi nivelul fizic pentru date).


Etapele de realizare a sistemelor informatice conform metodologiei MERISE

� Elaborarea schemei directoare;� Studiul prealabil;� Studiul detaliat;


� Studiul detaliat;� Studiul tehnic;� Elaborarea programelor;� Introducerea sistemului;� MenŃinerea în funcŃiune.


Etapele de realizare a sistemelor informatice conform metodologiei ICI:

� Elaborarea temei de realizare;� Proiectarea de ansamblu a sistemului

informatic;


� Proiectarea de detaliu a sistemului informatic (proiectul logic şi tehnic de detaliu);

� Elaborarea programelor;� Implementarea sistemului informatic;� Exploatarea şi dezvoltarea sistemului

informatic.


Proces iterativ de dezvoltare a sistemelor informatice folosind UML:

� Definirea problemei;� Structurarea soluŃiei (stabilirea actorilor,

stabilirea cazurilor de utilizare, stabilirea relaŃiilor dintre cazurile de utilizare, construirea


dintre cazurile de utilizare, construirea diagramelor cazurilor de utilizare);

� Analiza sistemului;� Construirea soluŃiei;� Proiectarea sistemului informatic;� Implementarea sistemului informatic.


Metodologia unificată de realizare a sistemelor informatice Rational Unified Process (RUP):

� Explorarea iniŃială;� Elaborarea (constituirea arhitecturii


� Elaborarea (constituirea arhitecturii de bază);

� ConstrucŃia;� TranziŃia.


Metodologia pe baza modelului de maturizare a capabilităŃii de a produce software performant, CMM (Capability Maturity Model) (1):

CMM (Capability Maturity Model) a fost dezvoltat de Institutul de Inginerie Software, SEI (Software Engineering Institute) din SUA şi


(Software Engineering Institute) din SUA şi prezintă o structură pe cinci nivele: iniŃial, repetabil, definit, gestionat şi optimizat.

Nivelele de maturitate reprezintă praguri evolutive bine definite ce urmăresc realizarea unui proces matur de creare a sistemelor informatice. Se apreciază că în prezent, în lume, doar câteva firme de software au atins nivelurile superioare ale CMM.


Metodologia pe baza modelului de maturizare a capabilităŃii de a produce software performant, CMM (Capability Maturity Model) (2):

Nivelul 1 - iniŃial se referă la procesele ad-hoc de realizare a sistemelor informatice de către persoane care le abordează


de către persoane care le abordează individual sub toate aspectele (aceste persoane sunt considerate „eroi”). Capacitatea unui astfel de proces nu este predictibilă deoarece procesul software este modificat, în mod constant, („regulile jocului” sunt schimbate după începerea jocului), pe măsură ce lucrul la proiect înaintează.


Metodologia pe baza CMM (Capability Maturity Model) (3):

Nivelul 2 - repetabil este caracterizat de controlul evoluŃiei proiectului şi cuprinde managementul cerinŃelor, planificarea proiectului, urmărirea proiectului,


proiectului, urmărirea proiectului, managementul subcontractelor, asigurarea calităŃii software, managementul configuraŃiei software. La nivelul 2 – repetabil sunt stabilite politicile pentru gestionarea unui proiect software, precum şi procedurile necesare pentru implementarea acestor politici organizaŃionale.



Nivelul 3 – definit presupune ca procesul software definit şi instituŃionalizat să asigure controlul calităŃii produsului. Aceasta înseamnă un proces standard şi documentat pentru


controlul calităŃii produsului. Aceasta înseamnă un proces standard şi documentat pentru dezvoltarea şi întreŃinerea software într-o firmă, atât pe partea de inginerie software cât şi pe partea de management. Aceste două părŃi, ca procese separate, sunt integrate într-un întreg coerent.



Nivelul 4 – gestionat presupune planificarea calităŃii produsului şi controlul evoluŃiei procesului software măsurat. Ca urmare, este stabilit un set de scopuri cantitativ-calitative,


procesului software măsurat. Ca urmare, este stabilit un set de scopuri cantitativ-calitative, atât pentru produsele, cât şi pentru procesele software. În toate activităŃile importante ale proceselor software se realizează măsurarea productivităŃii şi a calităŃii software, ca parte a unui program de măsurători organizaŃionale.



Nivelul 5 – optimizat înseamnă că întreaga firmă este focalizată pe îmbunătăŃirea continuă a capacităŃii procesului software. Firma dispune de mijloacele de identificare a


a capacităŃii procesului software. Firma dispune de mijloacele de identificare a punctelor tari şi a celor slabe ale proceselor astfel încât să se prevină apariŃia defectelor. Analiza cost-beneficiu la introducerea noilor tehnologii IT&C se face pe baza datelor disponibile privind eficacitatea proceselor software.


Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice

� Metoda modelării informaŃionale;� Metoda de abordare descendentă (top-down);� Metoda de abordare ascendentă (bottom-up);


� Metoda de abordare ascendentă (bottom-up);� Metoda mixtă (ascendent-descendent);� Metoda abordării pe obiecte;� Metoda Jackson (bazată pe structura datelor);� Metoda Yourdon/Constantine (proiectare structurată);� Metoda SADT (Structural Analysis and Design

Techniques) etc.

Tema 5:MANAGEMENTUL CONFIGURATIEI SOFTWARE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET , Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucures ti,

Catedra de Management si Informatica de Gestiune,

A. MANAGEMENTUL CONFIGURATIEI SOFTWARE

Autor: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

CONFIGURATIEI SOFTWARE

Disciplina SISTEME INFORMATICE INTEGRATE

5.1 SCOPUL MANAGEMENTULUI CONFIGURATIEI SOFTWARE

SCM (Software Configuration Management)

Stabilirea şi men Ńinerea integrit ăŃii

MANAGEMENTUL CONFIGURATIEI SOFTWARE 2

Stabilirea şi men Ńinerea integrit ăŃii sistemelor informatice (produselor software) pe întregul ciclu de via Ńă al acestora


PROIECTARE

CODIFICARETESTARE


BIBLIOTECAIntrare în managementul configura Ńiei

Înregistr ări, revizii, monitorizarea modific ărilor

Controlul modific ărilor


Obiectivele managementului configura Ńiei :1. Asigurarea planific ării activit ăŃilor

managementului configura Ńiei;

2. Selectarea componentelor software se efectueaz ă


2. Selectarea componentelor software se efectueaz ă prin identificare, control, disponibilitate;

3. Controlul modific ărilor executate asupra componentelor sistemului informatic identificate;

4. Informarea participan Ńilor asupra st ării şi con Ńinutului elementelor-cheie ale softului (pe bază de documente)


� Derularea tuturor activit ăŃilor managementului configura Ńiei este analizat ă într-un consiliu de control al configura Ńiei


software

� Se întocmesc cereri de modific ări şi rapoarte de erori

5.2 PREZENTAREA PRACTICILOR CHEIE ALEMANAGEMENTULUI CONFIGURATIEI SOFTWARE

Fiecare proces major este descris pe baza practicilor-cheie ( key practices ) care atunci când sunt implementate contribuie la


îndeplinirea obiectivelor unui proces major. Practicile esen Ńiale descriu infrastructura şi activit ăŃile care contribuie cel mai mult la implementarea şi institu Ńionalizarea unui proces major.


Practicile cheie ale managementului configura Ńiei software sunt:

� Angajamente ale organiza Ńiei;

� Capabilit ăŃi şi condi Ńii preliminare demonstrate


� Capabilit ăŃi şi condi Ńii preliminare demonstratede a realiza software de calitate;

� Activit ăŃi;

� Măsur ări şi Analize;

� Verific ări ale implement ării.


Angajamentele organiza Ńiei :

Proiectul de implementare a managementului configura Ńiei (1):

� este conform cu o politic ă aprobat ă la nivelul


� este conform cu o politic ă aprobat ă la nivelul managementului strategic al organiza Ńiei;

� se execut ă în conformitate cu procedurile elaborate; este efectuat de un grup specializat condus de un manager responsabil.


Angajamentele organiza Ńiei :

Proiectul de implementare a managementului configura Ńiei (2):


� este efectuat de un grup specializat condus de un manager responsabil;

� Se desf ăşoară de-a lungul întregului ciclu de via Ńă al proiectului.


Condi Ńii preliminare (Ability to perform) (1):

CondiŃiile preliminare descriu condiŃiile de implementare a procesului de dezvoltare software (resurse, structuri


software (resurse, structuri organizatorice, posibilităŃi de perfecŃionare etc.).



1. Este constituit un Consiliul de control al configuraŃiei software(Software Configuration Control Board, SCCB) cu autoritate în


Control Board, SCCB) cu autoritate în managementul configuraŃiei software;

2. Este constituit un grup de lucruresponsabil cu coordonarea şi implementarea managementului configuraŃiei la nivelul proiectului de sistem informatic;



3. Instrumentele de dezvoltare software(inclusiv CASE) sunt precizate prin politicile managementului stategic al organizaŃiei;


managementului stategic al organizaŃiei;

4. Se stabilesc resurse şi fonduri corespunzătoare pentru desfăşurarea tuturor activit ăŃilor asociate managementului configuraŃiei;

5. Accesul la biblioteca software(Software Library) este asigurat cu instrumente speciale (Special Tools)



COMPUTER SOFTWARE

CONFIGURATIONS


ITEMS COMPUTER SOFTWARE

COMPONENTSCOMPUTER SOFTWARE

UNITSSISTEMUL DE MANAGEMENT AL BIBLIOTECII DE CONFIGURARE A SISTEMULUI INFORMATIC, LMS

(LIBRARY MANAGEMENT SYSTEM)



6. Membrii grupului de lucru asociat managementului configuraŃiei sunt instruiŃi în cunoaşterea obiectivelor, metodologiei, procedurilor şi metodelor specifice


metodologiei, procedurilor şi metodelor specifice pentru îndeplinirea activităŃilor repartizate.

7. Membrii grupurilor de lucru de inginerie software, precum şi alte grupuri de lucru sunt instruite pentru îndeplinirea activităŃilor asociate managementului configuraŃiei.



Documentele din LMS (Library Management System) sunt supuse


Management System) sunt supuse auditării periodice. Constatarea stăriiconstituie punct de referinŃă pentru dezvoltare în etapele următoare.


Activit ăŃi (1):1. Pentru fiecare proiect software este preg ătit,

conform unei proceduri prestabilite, un plan al managementului configura Ńiei;


managementului configura Ńiei;

2. Planul asociat managementului configura Ńiei este folosit ca baz ă pentru desf ăşurarea activit ăŃilor managementului configura Ńiei;

5.2 PREZENTAREA PRACTICILOR CHEIE ALE MANAGEMENTULUI CONFIGURATIEI SOFTWARE

Activit ăŃi (2):3. Exist ă şi func Ńioneaz ă o bibliotec ă a

managementului configura Ńiei care serve şte ca depozit pentru documentele şi produsele


depozit pentru documentele şi produsele software;

4. Produsele software care sunt dispuse sub managementul configura Ńiei sunt identificate ;


Activit ăŃi (3):5. Cererile de modificare şi rapoartele cu erori şi

probleme sunt ini Ńiate, înregistrate, revizuite, aprobate şi urm ărite conform unei proceduri


aprobate şi urm ărite conform unei proceduri prestabilite;

6. Este asigurat controlul produselor şi versiunilor lor pe baza con Ńinutului bibliotecii de software şi a procedurilor prestabilite;


Activit ăŃi (4):7. Starea elementelor este înregistrat ă conform

unei proceduri documentate;

8. Se creează rapoarte standard care


8. Se creează rapoarte standard care documenteaz ă activit ăŃile managementului configura Ńiei şi con Ńinutul softului, iar aceste rapoarte sunt accesibile grupurilor de lucru implicate;

9. Auditarea software este condus ă conform unei proceduri documentate.


Activit ăŃi (5):

Obiective-activit ăŃi ale SCM:� Activit ăŃile managementului configura Ńiei sunt

planificate ;


planificate ;

� Produsele software selectate sunt identificate, controlate şi făcute disponibile;

� Modific ările aduse produselor software introduse sub SCM sunt controlate;

� Grupurile de lucru sunt informate despre con Ńinutul şi starea software.


Măsurare şi Analiz ă:Măsurătorile sunt executate pentru a identifica starea

activităŃilor asociate managementului configuraŃiei, ca de exemplu:

Numărul de cereri de efectuare de modificări procesate în


� Numărul de cereri de efectuare de modificări procesate în unitatea de timp;

� Îndeplinirea activit ăŃilor managementului configuraŃiei în raport cu planul;

� Efortul şi fondurile necesare pentruîndeplinirea activităŃilor asociate managementului configuraŃiei.


Verificarea implement ării:

� Periodic, şi ori de câte ori este nevoie, activit ăŃile asociate managementului configura Ńie sunt revizuite împreun ă cu managerul de proiect;


revizuite împreun ă cu managerul de proiect;

� Auditarea periodic ă;

� Grupul de lucru pentru asigurarea calit ăŃiiauditeaz ă activit ăŃile grupului de lucru pentru managementul configura Ńiei şi întocme şte rapoarte.

5.3 PLANUL MANAGEMENTULUI CONFIGURAłIEI

Planul managementului configura Ńiei con Ńine (1):

� cerin Ńele care trebuie îndeplinite de managementul configura Ńiei pentru dezvoltarea unui anumit proiect;

( )∑==

n

jjij xupiSopt

1*max ( )∑=

=

n

jjij xupiSopt

1*max


unui anumit proiect;

� descrie cerin Ńele şi efortul depus în procesul de management al configura Ńiei;

� este folosit ca baz ă de urm ărire a activit ăŃilor, evaluarea st ării şi reviziilor software.



� cerin Ńele pentru biblioteca de dezvoltare software cu o structur ă adecvat ă activit ăŃilor prev ăzute în managementul configura Ńiei;

( )∑==

n

jjij xupiSopt

1*max ( )∑=

=

n

jjij xupiSopt

1*max


configura Ńiei;

� managementul configura Ńiei prin identificarea elementelor configura Ńiei, controlul configura Ńiei (modific ări şi probleme, procesul de generare a produselor softwar e, procesul de realizare a pachetelor software care se livreaz ă beneficiarului), determinarea st ării configura Ńiei şi audit ările configura Ńiei (func Ńional ă şi fizic ă).



Ac Ńiuni corective:

� Raportarea problememoor şi cererilor de modificare;

( )∑==

n

jjij xupiSopt

1*max ( )∑=

=

n

jjij xupiSopt

1*max


modificare;

� Sistemul ac Ńiunilor corective;

� Organizarea Consiliilor de control al configura Ńiei (nivele, competen Ńe, componen Ńă, responsabilit ăŃi).



� Jaloane (Milestones): MenŃionarea

( )∑==

n

jjij xupiSopt

1*max ( )∑=

=

n

jjij xupiSopt

1*max


jaloanelor importante (functional baseline, allocated baseline, product baseline) şi programarea lor, cu referire la planul de dezvoltare software.



Organizarea programului şi resurse: structura grupului de lucru, alocarea rolului de manager responsabil al managementului configura Ńiei, stabilirea întîlnirilor de

( )∑==

n

jjij xupiSopt

1*max ( )∑=

=

n

jjij xupiSopt

1*max


managementului configura Ńiei, stabilirea întîlnirilor de lucru (periodicitate, participan Ńi, agend ă), periodicitatea reviziilor pentru raportarea progrese lor înregistrate în activit ăŃile managementului configura Ńiei, resurse alocate în raport cu cele necesare.

Bibliografie

� Lungu, I.; Sab ău, Gh., Velicanu, M.; Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. –Sisteme informatice, Analiz ă, proiectare şi implementare , Editura Economic ă, Bucure şti, 2003.

� Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor informa Ńionale economice , Editura Polirom,


informa Ńionale economice , Editura Polirom, Iaşi, 1999.

� Zaharie, D., Ro şca, I. – Proiectarea obiectual ă a sistemelor informatice , Editura DUAL TECH, Bucure şti, 2002.

� www.cmm.com

Tema:MANAGEMENTUL CALITATII SISTEMELOR INFORMATICE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET , Facultatea de Management Financiar-Contabil,


B. MANAGEMENTUL CALITATII SISTEMELOR INFORMATICE

Autor: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

1

SISTEMELOR INFORMATICE

Disciplina SISTEME INFORMATICE INTEGRATE

6.1 MANAGEMENTUL CALITĂłII SISTEMELOR INFORMATICE

�Standardul ISO-8402 define şte calitatea ca ansamblul caracteristicilor unei entit ăŃi,

MANAGEMENTUL CALITATII SISTEMELOR INFORMATICE2

caracteristicilor unei entit ăŃi, care îi confer ă aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.


OBIECTIVE:

� Activit ăŃile sunt planificate ;

� Asigurarea conformit ăŃii software cu standardele şi procedurile;


� Grupurile de lucru la proiect sunt informate despre activit ăŃile şi rezultatele procesului de asigurare a calit ăŃii;

� Neconformit ăŃile nerezolvate se vor aborda de c ătre nivelul ierarhic superior.


�Standardele ISO definesccalitatea produsului prin calitatea proiectului


calitatea proiectului (concep Ńiei) şi calitatea fabrica Ńiei.


� Calitatea proiectului arată măsura în care proiectul produsului asigur ă satisfacerea cerin Ńelor beneficiarului şi posibilitatea utiliz ării la fabrica Ńia produslui respectiv a unor


procedee tehnologice ra Ńionale şi optime din punct de vedere economic.

� Calitatea fabrica Ńiei reprezint ă gradul de conformitate a produslui cu documenta Ńia tehnic ă;


� Modelul de produc Ńie în realizarea sistemelor informatice este un model de produc Ńie a proiectelor.


� Particularitatea produc Ńiei de software rezult ă din faptul c ă activit ăŃile desf ăşurate pot fi specifice unei anumite faze a ciclului de via Ńă sau pot fi independente de fazele ciclului de via Ńă.


Calitatea software prezint ă anumite particularit ăŃi (1):

� Erorile exist ă deja în program, sunt eliminate odată cu trecerea timpului;


odată cu trecerea timpului;

� Comportamentul instruc Ńiunilor nu se deterioreaz ă în timp;

� Erorile sunt cauzate de utilizarea sau combinarea incorect ă a componentelor elementare (nu de componentele în sine);


Calitatea software prezint ă anumite particularit ăŃi (2):

� Interac Ńiunile dintre componentele unui program sunt mai complexe;


program sunt mai complexe;

� Eliminarea unei erori nu creeaz ă certitudinea c ă s-a mic şorat num ărul total de erori cu o unitate;

� Lipsa calit ăŃii software este consecin Ńa greşelilor umane de concep Ńie, proiectare, programare, documentare.


Calitatea software prezint ă două aspecte:

1. Asigurarea calităŃii software/sistemului informatic ( Software Quality Assurance) adic ă un ansamblu de mijloace, prestabilite şi


un ansamblu de mijloace, prestabilite şi sistematizate, ce pot influen Ńa calitatea softului/sistemului informatic, cu exprimarea certitudinii îndeplinirii cerin Ńelor de calitate specificate.


2. Managementul calităŃii software/ sistemului informatic ce constă în identificarea, analiza şi interpretarea tuturor neconformităŃilor apărute în toate etapele ciclului de viaŃă, concomitent cu definirea acŃiunilor


corective şi de orientare a calităŃii.

� În modelul CMM/SEI, managementul calităŃii , deşi este situat pe nivelul 2 de maturitate, acesta este efectiv abia pe nivelul 3 de maturitate, unde procesele sunt definite şi instituŃionalizate.


Sistemul caracteristicilor de calitate a produselor software:

� economice ( costuri, economii, cre şteri de randament şi productivitate etc.);


de randament şi productivitate etc.);

� sociale şi psiho-senzoriale;

� tehnice şi de utilizare (standardul ISO 9126).


Caracteristici de calitate:� FuncŃionalitatea;

� Fiabilitatea;

� Utilizabilitatea;


� Utilizabilitatea;

� EficienŃa;

� Mentenabilitatea;

� Portabilitatea;

� Interoperabilitatea;

� Complexitatea.


Asigurarea calit ăŃii software cuprinde (IEEE): procesul de dezvoltare a produsului, metodele de management, standarde, managementul configura Ńiei,


standarde, managementul configura Ńiei, standardele de documentare, verificare şi validare, specifica Ńiile şi procedurile de testare.


Metricile produselor şi ale proceselor măsoar ă gradul în care un produs sau proces posed ă o anumit ă caracterstic ă. Metricile software sunt:

� Metrici software calitative;


� Metrici software calitative;

� Metrici software cantitative (linii de cod, pagini de documentaŃie, puncte de intrare în funcŃie);

� Metrici ale managementului (indicatori ca bugetul de cheltuieli, valoarea adăugată, depăşirea costurilor sau a termenelor).


� Planificarea activităŃilor de asigurare a calităŃii software (AQS)se realizează în paralel cu planificarea activităŃilor de dezvoltare software, în faza iniŃială a


dezvoltare software, în faza iniŃială a proiectului.

� Planul asigurării calit ăŃii este condus şi controlat în legătur ă cu planificarea proiectului.


� Este verificat ă, în mod obiectiv,conformitatea produselor software şi a activit ăŃilor cu standardele şi procedurile aplicabile, precum şi cu cerin Ńele


aplicabile, precum şi cu cerin Ńele contractuale.

� Mijloace: walkthroughs, revizuiri (reviews), audituri.


� Activit ăŃile de asigurare a calităŃii necesită comunicare.

� DeviaŃiile în activităŃi sunt documentateşi rezolvate(nu rămân doar constatative);


(nu rămân doar constatative);

� Grupul de lucru AQS trebuie să existe, este independent, este instruit şi particip ă la elaborarea şi avizarea planurilor software ale proiectului, precum şi a procedurilor care trebuie folosite.


Planul de asigurare a calit ăŃii con Ńine activit ăŃile pentru asigurarea calit ăŃii unui anumit proiect, în leg ătură nemijlocit ă cu planul de management al


nemijlocit ă cu planul de management al proiectului, planul de dezvoltare software, planul de management al configura Ńiei software.


Resurse:

� Director pentru calitatea software (execu Ńia planului, urm ărirea activit ăŃilor, raportarea stării în procesul de dezvoltare software);


� Reprezentant cu calitatea software (realizarea activit ăŃilor stabilite în plan sau la revizuiri, controlul calit ăŃii);

� Analiz ă software;

� Proiectare software;

� Testare software.


Quality Function Deployment (QFD) utilizeaz ă 7 instrumente de planificare şi management (1):

� Diagrama de afinitate(Kawakita) sau “metoda KJ” redă nevoile clientului printr -o ierarhie naturală;


redă nevoile clientului printr -o ierarhie naturală;

� Diagrama de relaŃii (digrafuri interrela Ńii) documentează cerinŃele explicite ale clienŃilor după care sunt descoperite cerinŃele implicite şi deosebite ale acestora;



� Diagrama ierarhiilor (arbore sau sistematică) foloseşte pentru organizarea în ierarhii a


foloseşte pentru organizarea în ierarhii a caracteristicilor-cheie ale proiectelor;

� Matricea analizei datelor (analiză statistică multivaria Ńională) folosită pentru segmentarea clienŃilor sau a cerinŃelor, la volume mari de date;



� Matrici şi tabele(dinamic) pe întregul proces de dezvoltare software;


dezvoltare software;

� Schema deciziilor privind procesele(ingineria fiabilit ăŃii);

� Diagrama de precedenŃă (analiza reducerii termenelor corelat cu diagrama PERT).


Costuri referitoare la calitate:

� Costurile realizării calit ăŃii (investiŃii, defectare sau pierderi);


defectare sau pierderi);

� Costurile de asigurare externă a calităŃii.

Bibliografie (1)

� Lungu, I.; Sab ău, Gh., Velicanu, M.; Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. – Sisteme informatice, Analiză, proiectare şi implementare, Editura Economic ă, Bucure şti, 2003.

� Teodorescu, L.; Ivan, I. – Managementul calit ăŃii software, Editura INFOREC, Bucure şti, 2001.


software, Editura INFOREC, Bucure şti, 2001.� Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor

informaŃionale economice, Editura Polirom, Ia şi, 1999.� Radu, I.; Urs ăcescu, M.;Vl ădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu,

S.- Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitar ă, Bucure şti, 2005.

� www.cmm.com

Bibliografie (2)

� Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic al tehnologiei informaŃieişi comunicaŃiilor, vol.1. OrganizaŃia şi Infrastructura IT&C Centrate-Web, vol.2. Microeconomia IR&C, Managementul proiectelor IT&Cşi Managementul total al calităŃii, Editura România Liber ă,Bucure şti, 2003.


SISTEME INFORMATICE PENTRU PROCESAREA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET , Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucures ti,

Catedra de Management si Informatic ă de Gestiune,

PENTRU PROCESAREA TRANZACłIILOR - TPS


Bibliografie (1)

� Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. – Informatic ă managerial ă, Ed.FRM, Bucure şti, 2004.

� Gherasim, Z. – Programare şi baze de date, Ed.FRM, Bucure şti, 2005.date, Ed.FRM, Bucure şti, 2005.

1. Fusaru, D.; Gherasim, Z.; Andronie, M.;Bâra, A.; Stroe, P. – Aplica Ńii economiceîn Visual Basic şi Access , EdituraFunda Ńiei România de Mâine, Bucure şti,2003.

Bibliografie (2)

� Hernandez, M.J. – Proiectarea bazelorde date , Editura Teora, Bucure şti, 2003.

� Năstase, P.; Mihai, F.; Cos ăcescu, L.;Covrig, L.; Stanciu, A. – Tehnologiabazelor de date: Access 2000, Editurabazelor de date: Access 2000, EdituraEconomic ă, Bucure şti, 2000.

� Stanciu-Timofte, C. – Baze de date pentru comer Ń electronic pe Internet, Editura Oscar Print, Bucure şti, 2002.

Bibliografie (3)

� Stanciu, V. – Proiectarea sistemelorinformatice de gestiune , Editura Cison,Bucure şti, 2000.

� *** - BDASEIG, Baze de date. Fundamenteteoretice şi practice , Editura InfoMega,teoretice şi practice , Editura InfoMega,Bucure şti, 2002.

� *** - Microsoft SQL Server 2000 , BooksOnline.

� *** - Microsoft Dic Ńionar de calculatoare ,Edi Ńia a II-a, Editura Teora, Bucure şti, 2002.

7.1. SISTEME INFORMATICE PENTRU PROCESAREA TRANZAC łIILOR – TPS- Problematica general ă (1)

� TPS- nivelul de management opera Ńional , PRELUCREAZĂ TRANZACłII.

� Tranzac Ńia este O UNITATE LOGIC Ă DE PRELUCRARE ce asigur ă consisten Ńa şi siguran Ńa bazelor de date.

� O bază de date este într-o stare consistent ă dacă sunt îndeplinite toate constrângerile de integritate a datelor .


� O bază de date, în timpul prelucr ărilor, se găseşte, temporar , într-o stare inconsistent ă.inconsistent ă.

� Siguran Ńa bazei de date se refer ă la toleran Ńa bazei de date fa Ńă de defect ări şi la capacitatea acesteia de a fi recuperat ă după apari Ńia unui defect.


� O tranzac Ńie este o succesiune de opera Ńii de scriere şi de citire a bazei de date, precum şi de opera Ńii de calcul.

� Când tranzac Ńia se termin ă cu succes (sunt terminate toate opera Ńiile asupra bazei de date), se produce în final opera Ńia de validare(COMMIT). În caz contrar, se produce opera Ńia de abortare (ABORT sau ROLLBACK).


Motivele pentru care o tranzac Ńie poate aborta sunt diverse:

1. Motive interne (de exemplu, 1. Motive interne (de exemplu, interblocarea bazei de date);

2. Motive externe (determinate de operator).


� Atunci când se produce abortarea , tranzac Ńia este stopat ă, iar efectele opera Ńiilor deja efectuate sunt opera Ńiilor deja efectuate sunt anulate, ceea ce înseamn ă că baza de date este adus ă în starea dinaintea începerii tranzac Ńiei.


Când se valideaz ă o tranzac Ńie, se execut ă următoarele reguli:

� Se indic ă SGBD-ului momentul de � Se indic ă SGBD-ului momentul de reflectare a efectelor tranzac Ńiei în baza de date;

� Din momentul de validare a tranzac Ńie, efectele acestei tranzac Ńii nu mai pot fi anulate.


� Sistemele concurente sunt acele sisteme bază de date la care se execut ă mai multe tranzac Ńii care acceseaz ă aceeaşi bază de date.

� Orice tranzac Ńie trebuie s ă satisfac ă 4 condi Ńii sintetizate sub acronimul ACID-atomicitate, consisten Ńă, izolare şi durabilitate .


� Atomicitatea înseamn ă că orice tranzac Ńie reprezint ă o unitate elementar ă de prelucrare (execu Ńia acesteia se reduce la regula TOTUL SAU NIMIC!);SAU NIMIC!);

� Consisten Ńa înseamn ă corectitudinea opera Ńiilor specifice tranzac Ńiei. O trazac Ńie este un program corect care converte şte o baz ă de date dintr-o stare consistent ă în altă stare consistent ă.


� Izolarea este proprietatea tranzac Ńiei de a avea acces doar la st ările consistente ale bazei de date. consistente ale bazei de date. Modific ările efectuate de o tranzac Ńie sunt inaccesibile tranzac Ńiilor care sunt concurente pân ă în momentul valid ării acesteia.


� Durabilitatea este proprietatea unei tranzac Ńii prin care se garanteaz ă faptul c ă odată tranzac Ńia validat ă, rezultatele sale odată tranzac Ńia validat ă, rezultatele sale devin permanente şi sunt scrise în baza de date. Aceast ă proprietate are la baz ă conceptul de JURNAL (istoria evolu Ńiei întregului sistem baz ă de date).

7.2. DEFINIREA BAZELOR DE DATE (1)

Notă: Masteranzii care stăpânesc teoria bazelor de date şi a bazelor de date relaŃionale pot trece peste paragrafele 7.2 şi 7.3.trece peste paragrafele 7.2 şi 7.3.

Conceptul de bază de date a fost introdus în anul 1969.


ColecŃia de date se defineşte ca fiind mulŃimea de valori (date) pe care le iau caracteristicilereprezentative ale unui element din universul real reprezentative ale unui element din universul real al organizaŃiei economice, dacă la fiecare moment de timp se aplică asupra lor un predicat, o acŃiune din realitatea organizaŃiei economice, împreună cu domeniile de definiŃie reale ale acestor caracteristici.

7.2. DEFINIREA BAZELOR DE DATE (3)1. SISTEM BAZĂ DE DATE


Conceptul de bază de date, BD sau DB (DataBase) este folosit atât pentru

denumirea structurii de date a unui

sistem bază de date, cât şi pentru denumirea modelului abstract de reprezentare a datelor care o determină.


Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (Data-Base SGBD sau DBMS (Data-Base Management System) reprezintă un ansamblu complex de programe care asigură interfaŃa dintre baza de date şi utilizator.


O bază de date trebuie să satisfacă următoarele condiŃii:

1. structura bazei de date trebuie să asigure informaŃiile necesare şi suficiente pentru informaŃiile necesare şi suficiente pentru îndeplinirea cerinŃelor de informare şi decizie;

2. să asigure o independenŃă sporită a datelor faŃă de programe şi invers;


O bază de date trebuie să satisfacă următoarele condiŃii:

3. să se realizeze o redundanŃă3. să se realizeze o redundanŃă(cardinalitatea informaŃiilor colecŃiilor de date) minimă şi controlată a datelormemorate;

4. accesul la datele stocate în baza de date să fie rapid şi eficace.

7.2. DEFINIREA BAZELOR DE DATE (8) 2. ARHITECTURA UNUI SISTEM BAZĂ DE DATE


Obiectivele unui SGBD sunt, în principal, următoarele:

1.asigurarea independenŃei datelor faŃă de 1.asigurarea independenŃei datelor faŃă de aplicaŃie;

2. asigurarea redundanŃei minime şi controlate a datelor;

3. asigurarea tuturor facilităŃilor posibile de exploatare a datelor;



4. asigurarea securităŃii şi protecŃiei datelorîmpotriva accesului neautorizat (inclusiv prin împotriva accesului neautorizat (inclusiv prin criptarea datelor);

5. asigurarea coerenŃei şi integrităŃii datelorîmpotriva ştergerilor accidentaşle sau intenŃionate;



6. asigurarea partajării datelor (accesul concurent al utilizatorilor la baza de date);al utilizatorilor la baza de date);

7. asigurarea nivelului de performanŃă globală(volum mare de date complexe gestionate cu un timp de răspuns acceptabil la adresarea cererilor de interogare din partea utilizatorilor multipli).


FuncŃiile generale ale unui SGBD sunt:a) descrierea datelor (definirea

structurii bazei de date prin intermediul limbajului de definire a intermediul limbajului de definire a datelor);

b) manipularea datelor (încărcarea, actualizarea, prelucrarea şi regăsirea datelor cu ajutorul limbajului de manipulare a datelor);


FuncŃiile generale ale unui SGBD sunt:

c). utilizarea bazei de date (de către toate categoriile de utilizatori);

d). administrarea bazei de date.

7.2.DEFINIREA BAZELOR DE DATE (14) NIVELURILE DE ORGANIZARE A DATELOR ÎNTR-O BAZĂ DE DATE


Nivelul logic sau extern (nivelul programatorului de aplicaŃie) califică forma în care fiecare utilizator vede structurarea datelor, în funcŃie de structurarea datelor, în funcŃie de aplicaŃia pe care o foloseşte sau în funcŃie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la dispoziŃie.


Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se referă la definirea structurii datelor din baza de date astfel încât aceasta din baza de date astfel încât aceasta să îndeplinească cerinŃele tuturor utilizatorilor, în condiŃii de redundanŃă minimă şi controlată a acesteia.


Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveşte modul de stocare şi de structurare a datelor pe suportul fizic de datelor pe suportul fizic de memorare a datelor (volum magnetic, cilindru, pistă, sector, bloc, octet şi bit).


� În evoluŃia istorică, bazele de date şi sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au cunoscut trei generaŃii:

� sistemele ierarhice şi reŃea;� sistemele relaŃionale;� sistemele în tehnologie avansată (orientate

obiect, relaŃionale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.).

77.3. DEFINIREA BAZEI DE DATE .3. DEFINIREA BAZEI DE DATE RELAłIONALE (1)RELAłIONALE (1)

Termenul de bază de daterelaŃională (BDR) a fost introdusde E.F.Codd de la firma IBM înde E.F.Codd de la firma IBM înanul 1969.


Modelul relaŃional este fundamentatpe reguli, structuri şi operaŃii.�Regulile stabilesc modul demanipulare a datelor.� Structurile sunt obiecte definite ce� Structurile sunt obiecte definite ceconŃin date şi care sunt accesibileutilizatorului.�OperaŃiile reprezintă acŃiuni princare sunt manipulate datele sauobiectele schemei bazei de date.

7.3. DEFINIREA BAZEI DE DEFINIREA BAZEI DE DATE RELA łIONALE (4)DATE RELA łIONALE (4)

E.F.Codd a formulat în anul1985 13 reguli de bază caredefinesc o bază de datedefinesc o bază de daterelaŃională (R0-R12).Nici un SGBD actual practic nu respectă întotalitate cele 13 reguli ale lui Codd.


O bază de date relaŃionalăreprezintă o colecŃie de relaŃii(tabele în accepŃiunea uzuală,(tabele în accepŃiunea uzuală,memorate fizic în fişiere).Coloanele tabelului se numescatribute, iar liniile se numesctupluri.


Baza de date relaŃională(RDB) estecompusă dintr -o mulŃime de domenii şi o(RDB) estecompusă dintr -o mulŃime de domenii şi omulŃime de relaŃii pestecare se aplică o mulŃime deasocieri.


Domeniul este definit ca mulŃimeaobiectelor de acelaşi tip.

RelaŃia este o mulŃime rezultată caurmare a agregării (corespondenŃei) aurmare a agregării (corespondenŃei) adouă sau mai multe mulŃimi. O relaŃie înaccepŃiunea bazelor de date pedomeniile Di constă dintr-un cap detabel şi un corp de tabel.

Asocierea se realizează pe bază deatribute (din capul de tabel).


Regulile de integritate sunt condiŃii pecare datele ce formează baza de datetrebuie să le satisfacă şi sunt în numărde trei: unicitatea cheii (cheia primarătrebuie să fie unică şi minimală),trebuie să fie unică şi minimală),integritatea entităŃii (atributele cheiiprimare trebuie să fie diferite de null) şiintegritatea referirii (o cheie externătrebuie să fie null în întregime sau săcorespundă unei valori a cheii primareasociate).


Cheia unei relaŃii reprezint ă omulŃime minimală de atributeale căror valori identific ă în modunic un tuplu într -o relaŃie.unic un tuplu într -o relaŃie.Diferitele chei posibile se numescchei-candidat. Cheia candidataleasă pentru a identifica efectivtupluri se numeşte cheie primară.

77.3.DEFINIREA BAZEI DE DATE RELA łIONALE (10).3.DEFINIREA BAZEI DE DATE RELA łIONALE (10)

Formal Uzual Fizic

RelaŃie tablou Fi şier (File)

Tuplu linie Inregistrare(Record)

Atribut coloan ă Câmp (Field)

domeniu tip de dat ă tip de dat ă

Tema Tema 88

SISTEME INFORMATICE PENTRU SISTEME INFORMATICE PENTRU

UNIVERSITATEA SPIRU HARET , Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucuresti,


Tema OAS

1

SISTEME INFORMATICE PENTRU SISTEME INFORMATICE PENTRU AUTOMATIZAREA LUCRARILOR AUTOMATIZAREA LUCRARILOR

DE BIROU DE BIROU –– OASOAS

ProfProf.univ.dr. Zenovic GHERASIM.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Bibliografie (1) • Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –

Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004.

• Fusaru, D.; Mareş, M.D.; Mihai, G. – Office XP, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.;

Tema OAS

2

• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitar ă, Bucureşti, 2005.

• Roşca, I.Gh. (editor) –Societatea cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2006.

Bibliografie (2) • Ursăcescu, M. –Sisteme informatice. O abordare

între clasic şi modern,Editura Economică, Bucureşti, 2002.

• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) –Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

• Dennis Lock - Management de proiect, Editura

Tema OAS

3

• Dennis Lock - Management de proiect, Editura CODECS, Bucureşti, 2000.

• Danet, A. –Managementul proiectelor, Editura Disz Tipo, Brasov, 2001.

• Asociatia Project Management Romania –Managementul proiectelor, Glosar, Editura Economica, Buc., 2002.

Bibliografie (3) • Laudon, K., Laudon, J. –Essentials of Management

Information Systems, Organization and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.

• Ionescu, T. –SAP Enterprise Services Architecture, Strategie şi prezentare, ROCS2006, Bucureşti, nov.

Tema OAS

4

Strategie şi prezentare, ROCS2006, Bucureşti, nov. 2006.

• Şerban, Cr. – EMC - Building the NextGeneration of Information Infrastructure,ROCS 2006, Bucureşti, nov.2006.

8.18.1. No. NoŃiuni de bază (1)Ńiuni de bază (1)

Sistemele de birotică, OAS(procesoare de cuvinte, tehnoredactarea computerizată –DTP, Desktop Publishing, publicaŃii pe Web - Web Publ, calendare de activităŃi

Tema OAS

5

electronice -E-Calend, baze de date distribuite – DDB, Distributed DataBase) ajută la distribuirea cunoştin Ńelor şi coordonarea fluxurilor infoma Ńionale din organizaŃie.

8.8.1. 1. NOłIUNI DE BAZĂ (2)NOłIUNI DE BAZĂ (2)

BIROTICA – ştiinŃa care se ocupă cuautomatizarea lucrărilor de birou cuajutorulIT&C.

Tema OAS

6

Termenul de birotică a fost introdus în FranŃade P. Berger şi L. Nauges, în anul 1976, şi esteechivalentul expresiei din limba engleză OfficeAutomation.

ajutorulIT&C.

AVANTAJELE UTILIZ ĂRII BIROTICII (1)AVANTAJELE UTILIZ ĂRII BIROTICII (1)

• Eliminarea (diminuarea) efortului fizic ;•Micşorarea efortului intelectual datorat scrierii şi transcrierii manuale a


Tema OAS

7

scrierii şi transcrierii manuale a informa Ńiilor;•Reducerea timpului de recepŃie, prelucrare şi transmitere a informaŃiei orale sau scrise din activitatea de birou;

AVANTAJELE UTILIZ ĂRII BIROTICII (2)AVANTAJELE UTILIZ ĂRII BIROTICII (2)

• Creşterea exactităŃii proceselor informa Ńionale; •Mărirea capacităŃii de memorare;•Creşterea vitezei de regăsire a informaŃiei;


Tema OAS

8

•Creşterea vitezei de regăsire a informaŃiei;•Creşterea calităŃii şi productivit ăŃiiactivităŃilor de birou;•Scăderea costuluiinforma Ńiei.•Asigură infrastructura pentru afaceri electronice (fig.următoare).

INFRASTRUCTURA E-BUSINESS

Tema OAS

9

Sursa: Fusaru, D., Mareş, M.D., Mihai, G. – Office XP, Ed.FRM, 2005.

•În economiile informaŃionale, productivitatea organizaŃională depinde de creşterea productivităŃii lucrătorilor cu date, informa Ńii şi cunoştin Ńe. În consecinŃă, companiile importante au investit masiv în tehnologie pentru a sprijini munca în domeniul


Tema OAS

10

în tehnologie pentru a sprijini munca în domeniul informa Ńional. •La nivelul anului 2001, în SUA, investiŃiile în IT&Cau depăşit 40% din totalul investi Ńiilor în echipamente, cu precădere pentru birotică şi sectorul servicii

•Lucrul cu date, informaŃii şi cunoştin Ńe se desfăşoară în majoritatea timpului în birouri, incluzând şi cea mai mare parte a muncii desfăşurate de manageri. Biroul joacă un rol major în coordonarea fluxurilor informa Ńionale în cadrul


Tema OAS

11

coordonarea fluxurilor informa Ńionale în cadrul întregii organizaŃii.•Lucr ătorii din birou pot fi profesionişti IT&C, manageri, agenŃi de vânzări şi pot lucra singuri sau în grupuri.

Biroul are trei func Ńii de bază:1. gestionarea şi coordonarea munciilucrătorilor cu

date, informaŃii şi cunoştin Ńe;2. conectarea muncii lucrătorilor locali cu date,

informa Ńii şi cunoştin Ńe, cu toate nivelurile şi


Tema OAS

12

informa Ńii şi cunoştin Ńe, cu toate nivelurile şi funcŃiunile organizaŃiei economice;

3. conectarea organizaŃiei economice la lumea exterioară ei, incluzând clienŃii, furnizorii, organismele guvernamentale şi auditorii externi.

Activit ăŃile majore ale lucrătorilor din birouse referă la:

1. managementul documentelor, incluzând crearea documentului, memorarea, regăsirea şi diseminarea acestuia;

2. planificarea pentru persoane individuale sau grupuri;


Tema OAS

13

2. planificarea pentru persoane individuale sau grupuri;3. comunicarea, cuprinzând iniŃierea, receptarea şi

gestionarea comunicaŃiilor voce, digitale şi bazate pe documente pentru persoane individuale sau grupuri;

4. gestionarea datelor(de exemplu, despre angajaŃi, clienŃi, vânzători etc.).

•Deşi procesarea cuvintelor şi publicaŃiile de birou (desktop publishing) se referă la crearea şi prezentarea documentelor, acestea exacerbează numai problema existentă a avalanşei de hârtie folosită pentru realizarea


Tema OAS

14

avalanşei de hârtie folosită pentru realizarea documentelor. Problemele fluxurilor de muncă pornind de la manipularea hârtiei sunt enorme. S-a estimat că până la 85% din datele şi informa Ńiile unei corporaŃii sunt stocate pe hârtie.

•Localizarea şi actualizarea datelor şi informa Ńiilor în format hârtie reprezintă o sursă importantă de ineficienŃă organizaŃională. •Una dintre căile de reducere a


Tema OAS

15

•Una dintre căile de reducere a problemelor rezultate din existenŃa fluxurilor de munc ă bazate pe hârtieeste reprezentată de folosirea sistemelor cu imagini ale documentelor.

•Sistemele cu imagini ale documentelorreprezintă sistemele care convertesc documentele şi imaginile în formă digitală, astfel încât ele pot fi memorate şi accesate de un calculator. Astfel de sisteme memorează, regăsesc şi manipulează o imagine digitizată a unui document, permiŃând


Tema OAS

16

imagine digitizată a unui document, permiŃând documentului însuşi să fie descărcat. Sistemul trebuie să conŃină un scanner care converteşte imaginea documentului într-o imagine cu “hartă de biŃi” ( bit-mapped) şi memorează imaginea ca grafică.

•Sistemele de birotică se referă la orice aplicaŃie a IT&C destinată să crească productivitatea lucrătorilor cu date, informa Ńii şi cunoştin Ńe în cadrul biroului. •Cu 15 ani în urmă, sistemele de birotică se refereau numai la crearea, prelucrarea şi gestionarea


Tema OAS

17

numai la crearea, prelucrarea şi gestionarea documentelor. Astăzi, munca cu date, informaŃii şi cunoştin Ńe rămâne puternic centrată pe documente. Totuşi, prelucrarea imaginilor digitale – cuvinte şi documente– reprezintă, de asemenea, esenŃa acestor sisteme de birotică, ca şi serviciile de comunicaŃii digitale de viteză ridicată.


Nr.crt.

Activitatea de birou

Tehnologia

1 Managementul

documentelor

Procesarea cuvintelor; publicaŃii de birou (desktop publishing); imagini ale documentelor; publicaŃii pe Web; managerii fluxurilor de muncă

Sisteme de birotică tipice

Tema OAS

18

fluxurilor de muncă

2 Planificarea Agende electronice; groupware; managementul proiectelor; intranet.

3 Comunicarea Poştă electronică (e-mail); poştă vocală (voice mail); sisteme cu răspuns digital; groupware;

intranet

4 Gestiunea datelor Baze de date de birou; pagini de calcul; interfeŃe prietenoase cu bazele de date principale (mainframe)

•Un sistem de management al documentelor, DMS (Document Management System) este un sistem de programe pe calculator utilizat pentru a urmări şi stoca documente electroniceşi/sau imagini

8.28.2. . MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR (1)MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR (1)

Tema OAS

19

urmări şi stoca documente electroniceşi/sau imagini ale documentelor pe hârtie.•DMS asigură, de regulă, memorarea, stabilirea versiunii, metadate, securitatea, capacităŃi de indexare şi regăsire a documentelor (fig. următoare).


•Servicii asupra conŃinutului

•Securitatea memorării

•Arhivare

Tema OAS

20

•Arhivare

•Mobilitatea datelor

•OpŃiuni de protecŃie

•Memorarea stratificată

Sursa: EMC2

•Termenul de DMS se suprapune adesea cu conceptul de sistem de management al conŃinutului la nivel de întreprindere, CMS (Content management System) şi este legat de conceptul de managementul bunurilor digitale, DAM ( Digital


Tema OAS

21

managementul bunurilor digitale, DAM ( Digital Asset Management).

AVANTAJELE folosirii DMS (1):•focalizarea eforturilor organizaŃiei economice spre activitatea de bază, eliminându-se astfel timpii morŃi din punct de vedere alproductivităŃii, regăsirii, distributiei, accesării, procesăriiinformaŃiilor


Tema OAS

22

informaŃiilor•crearea unui mediu standardizatpentru introducerea de conŃinut, conducând la accelerarea proceselor interne în cadrul unei firme;•disponibilitatea informaŃiei atunci când este nevoie de ea, atât pentru companii care au o structura distribuită în teritoriu, cât şi pentru lucrul off-line;

AVANTAJELE folosirii DMS (2):•eficienŃămai mare în manipularea documentelor;•accesul la informaŃie pe baza unor reguli strictepentru asigurarea unui grad ridicat de securitate a informaŃiei;•reducerea spatiului necesar arhivării , eliminând posibilitatea


Tema OAS

23

•reducerea spatiului necesar arhivării , eliminând posibilitatea de pierdere a informaŃiilor, reducând costurilede manipulare, a cheltuielilor administrative, inclusiv consumul de hârtie;•îmbunătăŃirea controlului asupra activităŃii desfăşurate, pentru o comunicare eficientă;•reducerea timpilor de rezolvare a sarcinilor.

•Într-o organizatie în care prin procedee clasice aprobarea unui document dureaza în mod normal câteva zile, în organizaŃia cu DMS, prin implementarea unei solutii de workflow şi


Tema OAS

24

implementarea unei solutii de workflow şi document management perioada de aprobare poate fi redusă considerabil, la nivel de ore sau minute.

Un exemplu de platform ă unificată pentru managementul documentelor este cel al firmei ECM (figura urm ătoare):

•Servicii asupra proceselor (Process


Tema OAS

25

•Servicii asupra proceselor (Process Services);•Servicii asupra conŃinutului (Content Services);•Servicii de arhivare (Repository Services);•Servicii de integrare (Integration Services)

CARSSolutions

Mktg/PublishingSolutions

CollaborativeSolutions

ComplianceSolutions

OperationalSolutions

ContentServices

ProcessServices


Platforma ECM unificat ăP

ortals, Authoring E

nvironments,

Enterprise A

pps, Purpose

Put Your Information to Work

Optimize Work Processes

ReportsMessagesImagesRich MediaWebForms

Collaborative Workplaces

Business Process Automation

Documents

Capture/Edit Library services Transformation

Classification SearchPublishing/

BPI

AIS

Tema OAS

26

IntegrationServices

RepositoryServices

Portals, A

uthoring Environm

ents, E

nterprise Apps, P

urpose-built A

pps

EAI ECILegacy content

External contentRDBMS

ERP,CRM, etc.

to Work

Mitigate Risk

Compliance/Retention

Archival

Policy Management Intelligent Storage

Legend: EAI (Enterprise Application Integration) ECI (Enterprise Content Integration) AIS (Authoring Integration Services) BPI (Business Process Integration)

Classification SearchPublishing/Distribution

AIS

Managementul înregistrărilor

Managementul bunurilor digitaleImaginea documentelor

Managementul Documentelor


AplicaŃii asupra conŃinutului

Tema OAS

27

Managementul bunurilor digitale

ColaborareManagementul conŃinutului Web

Imaginea documentelor

Sursa: EMC2


Enterprise Document Management � Depozite de cunoştinŃe

� Managementul contractelor

� Automatizarea proceselor de

afaceri

� Controlul calităŃii (SOPs)

� Memorarea şi regăsirea

imaginii documentelor

(Claims Processing)

Enterprise Document

Tema OAS

28

Enterprise Document Management

Automatizează şi accelerează documentele bazate pe hârtie�Interfa Ńă Outlook�Colaborare încapsulată�Regăsire încapsulată(Embedding Search)

Discovery Reports Images Rich MediaWeb Documents

Exemple de producători de DMS:

•SoftNet Development & Consultingpe platforma IBM Lotus si SoftNet eDoc (www.softnet.ro);•Siveco Romania (www.siveco.ro);•Institutul pentru Tehnică de Calcul (www.itc.ro);


Tema OAS

29

•Institutul pentru Tehnică de Calcul (www.itc.ro);•Oracle (www.oracle.com);•Microsoft (www.microsoft.com) etc. (figura următoare)


Tema OAS

30

Sursa:

EMC2

8.38.3. . MANAGEMENTUL ACTIVIT ĂłILOR SUB FORMĂ MANAGEMENTUL ACTIVIT ĂłILOR SUB FORMĂ DE PROIECTE (1)DE PROIECTE (1)

• Proiectul reprezintă un ansamblu de eforturi temporare depuse pentru a crea un produs sau de a asigura un serviciu

Planificarease realizează prin tehnologii ca: agende electronice; Groupware; managementul activităŃilor sub formă de proiecte; Intranet.

Tema OAS

31

depuse pentru a crea un produs sau de a asigura un serviciu(definiŃia „PMBOK” – Project Management Body of Knowledge Guide, adică Ghid pentru corpul cunoştin Ńelor de managementul proiectelor).

• Planul reprezintă enumerarea sau reprezentarea graficăca rezultat al estimării , al ordonării logice şi al analizei pe baza factorului timp a tuturor activit ăŃilor proiectului (se foloseşte analiza de reŃea).

Modelul triunghiular al unui proiect :

obiectiv: proiect conform cerinŃelor clientului


Tema OAS

32

termen timp

clientului(îndeplinirea sarcinilor prin activităŃi şi faze)

cost buget alocat

8.38.3. . MANAGEMENTUL ACTIVIT ĂłILOR SUB FORMĂ DE MANAGEMENTUL ACTIVIT ĂłILOR SUB FORMĂ DE PROIECTE (3)PROIECTE (3)

Dintr-o alt ă perspectivă:

Proiectul este un ansamblu de activităŃiîncadrate în timp printr -un ÎNCEPUT

Tema OAS

33

încadrate în timp printr -un ÎNCEPUT (Begin) şi un SFÂRŞIT (End), cărora li se alocă resurse limiteprin care se urmăreste îndeplinirea obiectivului prestabilit .


Definirea proiectului:

Obiectiv prestabilit Obiectiv realizat

Activit ăŃi

Tema OAS

34

Activit ăŃiÎNCEPUT SFÂRŞIT

RESURSE LIMITATE


• Managementul proiectelorreprezintă activitatea fundamentală a titularului func Ńiei de manager de proiect

Tema OAS

35

titularului func Ńiei de manager de proiectdintr-o organizaŃie.

• În esenŃă, datele referitoare la managementul unui proiectsunt depuse şi gestionate într-o bază de datea unui sistem informatic.


• Sintagma de „resurse limitate” din definiŃia

proiectului se referă la restricŃiile impuse asupra:

• timpului (resurse de timp);

Tema OAS

36

• timpului (resurse de timp);• costului (resurse materiale, financiare, umane);• obiectivului final (descris prin specificaŃii,

pentru obiectivul produsului sau serviciului; descris prin activităŃi şi fazepentru obiectivul proiectului).


Managerul de proiecturmăreşte realizarea unui

Tema OAS

37

urmăreşte realizarea unui echilibru relativ între cele trei categorii de restricŃii (timp, cost şi obiectiv).


Dacă timpul se măreşte atunci:

• scade costuldeoarece sunt necesare mai puŃine resurse umane pentru a îndeplini

Tema OAS

38

puŃine resurse umane pentru a îndeplini obiectivul proiectului, respectiv al produsului sau serviciului;

• se măreşte obiectivul, în condiŃiile menŃinerii aceluiaşi cost, cu aceleaşi specificaŃii privind calitatea.


Dacă factorul costse măreşte, atunci:

• scade timpulde execuŃie al aceluiaşi obiectiv;

Tema OAS

39

obiectiv; • se măreşte obiectivul, în condiŃiile

menŃinerii aceluiaşi timp de execuŃie.


Dacă obiectivul proiectului se micşorează, atunci:

– timpul se reduce, în condiŃiile

Tema OAS

40

– timpul se reduce, în condiŃiile existenŃei aceloraşi costuri de execuŃie;

– costul se micşorează pentru acelaşi timp de execuŃie.


Costul generează totalitatea resurselorumane, materiale, financiare şi informa Ńionale necesare pentru execuŃia

Tema OAS

41

informa Ńionale necesare pentru execuŃia unui proiect.

Clasa conŃine caracterizarea unei resurse sub aspect funcŃional. Clasa nu face referire la calitate.


Obiectivul produsului este definit cu ajutorul specificaŃiilor de produs (serviciu) ce conŃin parametri şi valori ale acestora privind

Tema OAS

42

destinaŃia, caracteristicile şi calitatea acestui produs (serviciu).

Obiectivul proiectului este construit din ansamblul sarcinilor (detaliate pe activităŃi şi faze) necesare pentru finalizarea proiectului.


Triunghiul conceptual al managementului proiectelor:

Tema OAS

43


Managementul proiecteloreste un ansamblu aplicat de principii, metode şi tehnici de lucru pentru planificarea şi execuŃia de către

Tema OAS

44

de lucru pentru planificarea şi execuŃia de către o echipă de lucru, sub conducerea unui manager, a unui proiect definit prin obiectivele proiectului şi caracterizat prin specificaŃiile conŃinute în obiectivele produsuluisau serviciului nou.


Elementele fundamentale ale procesului specific managementului proiectelor:

Tema OAS

45


O abordare de dată recentă a managementului pe bază de proiect, datorată prof. Eli GOLDRATT , introduce două conceptenoi:

Tema OAS

46

două conceptenoi: • Teoria lanŃului critic (Critical Chain Theory); • Teoria restricŃiilor (The Theory of Constrains);

-> înlocuieşte drumul critic cu lan Ńul critic; ia în considerare, la restricŃii, alături de duratele activităŃilor şi succesiunea acestora şi gradul de disponibilitate al resurselor.


Resursa= orice intrare în procesul evaluat.

Fiecare tip de resursă este caracterizat de

Tema OAS

47

Fiecare tip de resursă este caracterizat de intensitatea acestei resurse(exemple: sume de bani cheltuiŃi, cantitate de materiale, număr de lucrători, energie consumată etc.).


Nivelarea resurselorsemnifică realizarea unei programări a activit ăŃilorpe o perioadă de timp egală cu durata

Tema OAS

48

pe o perioadă de timp egală cu durata minimă de execuŃie a întregului proiect (planificată) pentru care necesarul de resursese situează la un nivel constant(sau aproape constant).


Rezerva totală a unei activităŃi se calculează în funcŃie de intervalul de timpcu care se poate întârzia demararea

Tema OAS

49

cu care se poate întârzia demararea activităŃii fără a fi afectată durata de execuŃie a proiectului.

Când rezerva totală este zero, activitatea este critică.


Drumul critic reprezintă succesiunea de activităŃi critice care determină un drum situat între nodul iniŃial şi nodul final al grafului ataşat

Tema OAS

50

nodul final al grafului ataşat proiectului.

Lungimea drumului criticdetermină durata minimă de execuŃie a proiectului.


Exemplu de drum critic (->)al unui proiect de evaluare patrimonială:

Tema OAS

51


Rezerva liberă a unei activităŃi se calculează prin timpul cu care durata activităŃii poate fi

Tema OAS

52

durata activităŃii poate fi prelungită, cu respectarea timpului minim de începerepentru toate activităŃile care succed activitatea considerată.


Etapele analizei drumului critic (ADC):• Precizarea activităŃilor proiectului;• Determinarea duratei activităŃilor ;

Tema OAS

53

• Determinarea duratei activităŃilor ;• Precizarea resurselor şi a intensităŃii

acestora;• Stabilirea relaŃiilor de precedenŃă

dintre activit ăŃi;

• Realizarea grafului re Ńea.


ADC poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite două condiŃii :

• Drumul critic trebuie să conŃină un număr cât mai mare de activităŃi, iar durata

Tema OAS

54

cât mai mare de activităŃi, iar durata fiecărei activităŃi trebuie să reprezinte maxim 10% din durata totală de execuŃie;

• Lungimea drumului critic trebuie să difere cu cel puŃin 15% de lungimea oricărui alt drum complet din graful proiectului.


Instrumentele informatice dedicatemanagementului activităŃilor sub formă de proiectefolosesc elemente din teoria ordonanŃării potrivit c ăreia este necesară obŃinerea unei succesiuni a activităŃilor

Tema OAS

55

obŃinerea unei succesiuni a activităŃilor proiectului, cu respectarea interdependenŃelor dintre activit ăŃi, astfel încât să fie minimizate:

• durata totală de execuŃie a proiectului;• consumul de resurse.


EXEMPLE de instrumentele informatice dedicatemanagementului activităŃilor sub formă de proiecte (PLANIFICARE ŞI MONITORIZARE):

Tema OAS

56

(PLANIFICARE ŞI MONITORIZARE):• MICROSOFT PROJECT• PRIMAVERA

• @VIEWnet ETC.

8.48.4. . COMUNICAREA CA ACTIVITATE DE BIROU (1)COMUNICAREA CA ACTIVITATE DE BIROU (1)

Poştă electronică (e-mail); poştă vocală (voice mail); sisteme cu răspuns digital; groupware; intranet

pe infrastructur ă de telecomunicaŃii

•TelecomunicaŃia reprezintă tehnologia de

Tema OAS

57

•TelecomunicaŃiatransmitere şi recepŃionare a informaŃiei la distanŃă (radio, telefon, telegramă, satelit, televiziune etc). În trecut, telecomunicaŃiile însemnau transmiterea vocii pe liniile telefonice. Astăzi, telecomunicaŃiile semnifică, în primul rând, transmiterea datelor digitalecu ajutorul calculatoarelor de la o locaŃie la o altă locaŃie.

•Începutul secolului XXI, odată cu progresele extraordinare în domeniul tehnologiilor informaŃiei şi în cel al tehnologiilor telecomunicaŃiilor, aduce noutatea convergenŃei celor două categorii de tehnologii într-una unificată, denumită tehnologiile informaŃiei şi ale comunicaŃiilor, IT&C


Tema OAS

58

tehnologiile informaŃiei şi ale comunicaŃiilor, IT&C (Information Technology and Communications) sau tehnologiile InfoCom. Mai mult, se produce o continuare a procesului de convergenŃă, între InfoCom şi sectorul de televiziuni, BC (Broadcasting), definind cu claritate epoca multimedia în cadrul societăŃii informa Ńionale.

Supermagistrala informaŃională este un web extins de reŃele de telecomunicaŃii digitale de mare viteză pentru servicii informaŃionale, de educaŃie, de distracŃii etc. la birouri şi la domiciliu, de interes public general (cu preponderenŃă) şi cu acces restrâns, pentru unii membri ai organizaŃiei


Tema OAS

59

cu acces restrâns, pentru unii membri ai organizaŃiei proprietare (pentru informa Ńia sensibilă). Conceptul de supermagistrală informaŃională este larg şi bogat în semnificaŃii, asigurând noi căi, pentru indivizi şi organizaŃii, de a obŃine şi distribui informa Ńia peste barierele de timp şi spaŃiu.

•Sistemul de telecomunicaŃie (în sens clasic)este sistemul (telefonie, satelit, radio sau orice mediu capabil să permită transferul semnalelor purtătoare de informaŃie) prin intermediul căruia se realizează procesul prin care vocea, datele, imaginile statice sau în mişcaresunt transmise şi recepŃionate.


Tema OAS

60

recepŃionate. •Sistemul de telecomunicaŃie (în sens modern)reprezintă o colecŃie de echipamente hardware şi programe (software) compatibile configurate pentru a comunica informaŃia de tip dată dintr-o locaŃie într-o altă locaŃie. În fig.următoare sunt prezentate componentele hardware ale unui sistem tipic de telecomunicaŃii.


Calculator gazdă

Procesor front-end Multiplexor

CalculatordistanŃă medie

Terminale

MODEMURI

CANALE DE COMUNICA łII

Tema OAS

61

INSTALA łIE AFLAT Ă LA DISTANłĂ

MODEMMultiplexor

Terminale

•Componentele esenŃiale ale unui sistem tipic de telecomunicaŃii sunt (fig.anterioară): •calculatoarelepentru procesarea datelor; •terminalele sau orice dispozitive de intrare/ieşire care transmit sau recepŃionează date; •canalele de comunicaŃii adică legăturile prin care datele sau


Tema OAS

62

vocea sunt transmise între dispozitivele de transmisie şi de recepŃie dintr-o reŃea; •procesoarele de comunicaŃii (modemuri, multiplexoare, controllere, procesoare front-end) ce asigură funcŃiile de sprijin pentru transmiterea şi recepŃionarea datelor; •software de comunicaŃii ce controlează activităŃile de intrare şi de ieşire şi gestionează alte funcŃii ale unei reŃele de comunicaŃii.

•Sistemele de transmisie fără fir ( wireless transmission) transmit semnalele prin aer sau spaŃiul extraterestru şi au devenit o alternativă competitivă canalelor pe cablu coaxial, cablu torsadat şi fibr ă optică. •Astăzi, tehnologiile comune pentru transmisiile de date fără


Tema OAS

63

•Astăzi, tehnologiile comune pentru transmisiile de date fără fir includ transmisiile prin microunde, sateli Ńii de comunicaŃii, pagerele, telefoanele celulare, serviciile de comunicaŃii personale (PCSs, Personal Communications Services), telefoanele inteligente, asistenŃii digitali personali (PDAs, Personal Digital Assistants) şi reŃelele mobile de date.

Servicii asigurate de reŃelele de comunicaŃii :•servicii de bază;•servicii cu valoare adăugată.ReŃelele de comunicaŃii sunt reŃele cu valoare adăugată, VAN (Value Added Networks) deoarece susŃin circulaŃia valorilor şi bunurilor şi oferă servicii factorilor economici şi


Tema OAS

64

bunurilor şi oferă servicii factorilor economici şi administrativi care le pun în lucru.ReŃelele convergente(ATM, ISDN, DSL –ADSL şi SDSL, Frame Relay etc.) sunt reŃelele de telecomunicaŃii care pot furniza voce, date şi video într-o singură infrastructură de reŃea. ReŃelele convergente oferă servicii multiple ce reduc potenŃial costurile per infrastructură de reŃea.

•E-mail - sistemul de poştă electronică a fost introdus, în anul 1972, în sistemul ARPANET; serveşte pentru transmiterea mesajelor şi a documentelor în format electronic;


Tema OAS

65

mesajelor şi a documentelor în format electronic;•E-mail are la bază diverse tehnologii de transmitere la distanŃă (Telnet, FTP etc.).

•Voicemail (Voice Mail, vmail sau VMS),denumită uneori şi messagebankreprezintă un sistem centralizat de gestionare a mesajelor telefonice pentru


Tema OAS

66

gestionare a mesajelor telefonice pentru un grup mare de persoane. În cea mai simplă formă a sa, VMS mimează funcŃiile unei maşini de răspuns automat sau robot telefonic.

VMS sunt mai sofisticate decât un robot telefonic simplu, deoarece (1): •se asigură răspuns la mai multe telefoane în acelaşi timp;•memorează mesajele vocale care sosesc în căsuŃe poştale personalizate asociate cu numărul de telefon al


Tema OAS

67

poştale personalizate asociate cu numărul de telefon al utilizatorului;•permit utilizatorilor să redirecŃioneze (“forwardeze”) mesaje către o altă căsuŃă poştală pentru voce;•transmit mesajele vocale către una sau mai multe alte căsuŃe poştate vocale;

VMS sunt mai sofisticate decât un robot telefonic simplu, deoarece (2): •adaugă un mesaj vocal introductiv la un mesaj vocal care este redirecŃionat;•memorează mesajele vocale pentru distribuiri ulterioare;


Tema OAS

68

ulterioare;•generează apeluri către un număr de telefon sau serviciu de paging pentru a notifica utilizatorului că i-a sosit un mesaj în căsuŃa sa vocală;•transmite mesaje de felicitare etc.

•VMS sunt adesea asociate cu sistemele telefonice de birou, PBX sau cu serviciile de reŃelele telefonice publice (rezidenŃiale sau mobile celulare).•Comutatorul pentru domeniu privat, PBX


Tema OAS

69

•Comutatorul pentru domeniu privat, PBX (Private Branch Exchange)reprezintă un calculator specializat proiectat pentru manipularea şi comutarea apelurilor telefonice de birou în cadrul unei companii.

•Skypeeste un program software care asigură apeluri gratuite, prin Internet, c ătre oricare alt abonat Skype, asociat eventual cu o webcam;•Poate fi montat pe platforme Windows, Mac OS


Tema OAS

70

•Poate fi montat pe platforme Windows, Mac OS X, Linux şi Pocket PC.•Asigură criptarea automată a mesajelor transmise.•Poate fi descărcat gratuit de pe Internet (www.skype.com)

•Gestionarea datelora fost tratată în lecŃia precedentă.

8.58.5. . GESTIONAREA DATELOR GESTIONAREA DATELOR

Tema OAS

71

Tema 9:MANAGEMENTUL

CUNOŞTINłELOR ÎN ORGANIZAłIE



ORGANIZAłIEProf.univ.dr. Zenovic GHERASIM


9.1. Crearea unei organizaŃii inteligente (1)

Premize (1):1. PieŃe dinamice, surprinzătoare şi instabile.2. OrganizaŃia se află într-o permanentă

schimbare şi adaptare la cerinŃele mediului socio-economic.

MANAGEMENTUL CUNOŞTINłELOR 2

socio-economic.3. Accentul s-a mutat pe cunoaştere şi nu pe

capital.

KNOWLEDGE IS POWER

Alvin Toffler


Premize (2):4. Complexitatea activităŃilor

organizaŃionale.Mediul concurenŃial.


5. Mediul concurenŃial.6. Suportul infrastructurii IT&C.7. Asistarea deciziei este sprijinită prin

managementul cunoştinŃelor.


Definire (1):Managementul cunoştinŃelor, KM (Knowledge

Management) reprezintă capacitatea organizaŃiei de a captura, clarifica, selecta,


organizaŃiei de a captura, clarifica, selecta, stoca, organiza, comunica şi utiliza cele mai bune practici (best practices) în lucrul cu cunoştinŃe (Knowledge Work) şi în luarea deciziilor pe toate nivelurile ierarhice, la nivel individual şi de grup.


Definire (2):Managementul cunoştinŃelor, KM (Knowledge

Management) reprezintă procesul de gestionare şi moştenire sistematică şi


gestionare şi moştenire sistematică şi activă a cunoştinŃelor stocate ca experienŃă a acelei organizaŃii.

Temă: Analiza KM din perspectiva celor două definiŃii.


Definire:OrganizaŃia orientată pe cunoştinŃe, KO

(Knowledge Organization) reprezintă organizaŃia care promovează sistematic la


organizaŃia care promovează sistematic la nivel de politici organizaŃionale managementul cunoştinŃelor (KM) şi care converteşte angajaŃii în lucrători cu cunoştinŃe, KW (Knowledgw Workers) pe toate nivelurile ierarhice.


Capitalul intelectual al organizaŃiei face parte din categoria bunurilor intangibile.

“Cuno ştin Ńa este informa Ńie cu în Ńeles şi informa Ńie care ac Ńionează”.

Acad.Mihai DRĂGĂNESCU


din categoria bunurilor intangibile.Caracteristici:� Cuprinde experienŃă (expertiză), calificări,

mărci, patente, “know-how”. � Este un capital “fluid”.� Evaluarea este dificilă.


Componentele capitalului intelectual al organizaŃiei:

� Capitalul angajaŃilor


� Capitalul clienŃilor� Capitalul structural

9.2. Managementul cunoştinŃelor în organizaŃie (1)

Dezvoltarea procedurilor şi rutinelor destinate optimizării generării, fluidizării, învăŃării, protecŃiei şi partajării cunoştinŃelor şi informaŃiilor în organizaŃie devine din ce în ce mai mult o responsabilitate centrală a


mai mult o responsabilitate centrală a managementului.

Managementul cunoştinŃelor este condus de către o persoană cu această responsabilitate denumită manager de cunoştinŃe, CKO (Chief Knowledge Officer).


Managementul cunoştinŃelor presupune o infrastructură IT&C cu reŃele şi baze de date care facilitează colectarea şi partajarea cunoştinŃelor organizaŃionale, a instrumentelor hardware şi software ce fac informaŃiile accesibile şi utilizabile (figură).


accesibile şi utilizabile (figură).

Aceste elemente sunt grupate în sistemele de lucru cu cunoştinŃe, KWS (Knowledge Work Systems),sistemele de birotică, OAS (Office Automation Systems), sistemele colaborative de grup şi tehnicile de inteligenŃă artificială, AI (Artificial Intelligence).

9.2. Managementul cunoştinŃelor în organizaŃie (3)PARTAJAREA

CUNOŞTINłELORDISTRIBUIREA

CUNOŞTINłELOR

KWS•CAD

OAS•PROCESOARE CUVINTE•DTP•WEB PUBL•E-CALEND•DDB

SISTEME COLABORATIVE DE GRUP•GROUPWARE•INTRANET

SISTEME AI•SISTEME


GENERAREA CUNOŞTINłELOR

CAPTURAREA ŞI CODIFICAREA

CUNOŞTINłELOR

•CAD•REALITATE VIRTUALĂ•WS

•SISTEME EXPERT•ANN•ALG GEN,

•FUZZY

REłELE

BAZEDE DATE

PROCESOARE

SOFTWARE

INSTRUMENTE(TOOLS)

INTERNET


Baza de cunoştinŃe poate conŃine:� cunoştinŃe interne structurate (manuale

de produs sau serviciu asigurat, rapoarte de cercetare etc.);


de cercetare etc.);� cunoştinŃe externe (de exemplu,

cercetarea competitivă);� cunoştinŃe interne informale („cunoştinŃe

tacite”).


Sistemele de birotică, OAS (procesoare de cuvinte, tehnoredactarea computerizată – DTP, Desktop Publishing, publicaŃii pe Web - Web Publ, calendare de activităŃi electronice - E-


Publ, calendare de activităŃi electronice - E-Calend, baze de date distribuite – DDB,

Distributed DataBase) ajută la distribuirea cunoştinŃelor şi coordonarea fluxurilor infomaŃionale din organizaŃie.


Sistemele de lucru cu cunoştinŃe, KWS (proiectarea asistată de calculator –CAD, Computer-Aided Design, realitatea virtuală – VR. Virtual Reality etc.) sprijină activităŃile


– VR. Virtual Reality etc.) sprijină activităŃile lucrătorilor cu cunoştinŃe şi ale profesioniştilor de înaltă calificare, în efortul lor de a genera noi cunoştinŃe şi de a le integra în organizaŃie.


Colaborarea de grup şi sistemele de sprijin asigură suportul

pentru crearea şi partajarea


crearea şi partajareacunoştinŃelor pentru toŃi membrii grupului (Groupware).


Sistemele de inteligenŃă artificială -AI, Artificial Intelligence (sistemele expert –ES, Expert Systems, reŃelele neuronale artificiale - ANN, Artificial Neuronal Networks, algoritmii


- ANN, Artificial Neuronal Networks, algoritmii genetici - Alg Gen, sistemele fuzzy) furnizează organizaŃiei şi managerilor cunoştinŃe codificate care pot fi reutilizate de alte persoane din cadrul organizaŃiei.


Datorită competiŃiei, valoarea creată prin managementul cunoştinŃelor cutehnica de calcul poate mai degrabă să se îndrepte către


degrabă să se îndrepte către clienŃi în detrimentul companiilorcare au efectuat investiŃiile (legea lui Brynjolfsson).


Generarea şi prelucrarea cunoştinŃelorsunt realizate de către lucrătorii cu date, informaŃii şi cunoştinŃe care, de regulă, sunt divizaŃi în două subcategorii:


divizaŃi în două subcategorii:

� lucrătorii cu date şi informaŃii (prelucrează şi diseminează primar datele şi informaŃiile);

� lucrătorii cu cunoştinŃe (creează primar cunoştinŃe).


Exemple de lucrători cu date şi informaŃii: secretarele, personalul din vânzări şi bibliotecarii.


bibliotecarii. Exemple de lucrători cu cunoştinŃe:cercetătorii ştiinŃifici, proiectanŃii, arhitecŃii, scriitorii şi judecătorii.


Lucrătorii cu date şi informaŃii se disting de lucrătorii de cunoştinŃepentru că aceştia din urmă posedă, de regulă, cele mai înalte nivele de educaŃie şi sunt membri ai


de regulă, cele mai înalte nivele de educaŃie şi sunt membri ai organizaŃiilor profesionale.

În plus, lucrătorii de cunoştinŃe emit în mod independent judecăŃi de valoare ca un aspect de rutină al muncii lor.


Lucrul cu cunoştinŃe reprezintă acea parte a lucrului în domeniul informaŃional care creează noi cunoştinŃe şi informaŃii.

Lucrul cu cunoştinŃe este segmentat în mai


Lucrul cu cunoştinŃe este segmentat în mai multe domenii înalt specializate, astfel încât fiecare adună o colecŃie diferită de sisteme de lucru cu cunoştinŃe, KWS (knowledge work systems) ce sunt specializate pentru a sprijini acel domeniu.


Lucrătorii cu cunoştinŃe îndeplinesc trei roluri cheie care sunt critice în cadrul organizaŃiei:

� actualizează permanent şi conservă cunoştinŃeleîn organizaŃie pe măsură ce acestea se dezvoltă în lumea exterioară prin intermediul tehnologiilor, ştiinŃei, vieŃii


exterioară prin intermediul tehnologiilor, ştiinŃei, vieŃii sociale şi artelor;

� servesc ca şi consultanŃi interni în ceea ce priveşte domeniile lor de cunoaştere, modificările care au loc ca şi oportunităŃile ce apar;

� acŃionează ca agenŃi de schimbare în evaluarea, iniŃierea şi promovarea proiectelor de modificare.


Sistemele de lucru cu cunoştinŃe, KWS,prezintă caracteristici care reflectă cerinŃele speciale ale lucrătorilor cu cunoştinŃe.

KWS oferă lucrătorilor cu cunoştinŃe


KWS oferă lucrătorilor cu cunoştinŃe instrumentele specializate necesare, cum sunt cele pentru grafică puternică, instrumentele analitice, cele de comunicaŃii şi cele de gestionare a documentelor.


KWS necesită mai multă putere de calcul cu scopul de a manipula rapid grafica sofisticată sau de a efectua calculele complexe necesare acestor lucrători cu cunoştinŃe (cercetători ştiinŃifici, proiectanŃi de produse şi analişti financiari, de exemplu).


exemplu).

Deoarece lucrătorii cu cunoştinŃe sunt extrem de puternic focalizaŃi pe cunoaşterea lumii exterioare, sistemele KWS asigură lucrătorului cu cunoştinŃe un acces rapid şi uşor la bazele de date externe.

9.2. Managementul cunoştinŃelor în organizaŃie (17)Nr.crt

KWS FuncŃia în organizaŃie

1 CAD/CAM (proiectare asistată de calculator/fabricaŃie asistată de calculator)

Asigură inginerii, proiectanŃii şi managerii de fabricaŃie cu un control precis asupra proiectării şi fabricaŃiei industriale

2 Sisteme de realitate virtuală, VR (Virtual

Asigură proiectanŃii, arhitecŃii, inginerii, antrenorii şi medicii cu


virtuală, VR (Virtual Reality)

inginerii, antrenorii şi medicii cu simulări precise şi fotorealistice

3 StaŃii de lucru de investiŃii

PC-uri de tip high-end folosite în sectorul financiar pentru analiza situaŃiilor de comerŃ în timp real, precum şi pentru facilitarea managementului de portofoliu

Bibliografie (1) � Gherasim, Z., Fusaru, D., Andronie, M. – Sisteme

informatice pentru asistarea deciziei economice, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.


� Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004.


Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004. � Gherasim, Z; Cocianu, L.C. – Sisteme expert de gestiune,

Ed.FRM, Bucureşti, 2005. � Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii, Editura

Economică, Bucureşti, 2006.� Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina;

Mihai, F.; Anica-Popa, Liana – Sisteme expert, Teorie şiaplicaŃii, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2002.

Bibliografie (2)


� Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;ługui, Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie, Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001.


Economică, Bucureşti, 2001.� Tacu, Al.P., Vancea, R., Holba, Şt., Burciu, A. –

InteligenŃa artificială. Teorie şi aplicaŃii în economie, Editura Economică, Bucureşti, 1998.

� Zaharia, M.; Cârstea, Cl.; Sălăgean, L. –InteligenŃa artificială şi sistemele expert în asistarea deciziilor economice, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

Bibliografie (3)

� Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe înmanagement, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

� Maynard, Briant, H.Jr.; Mehrtens, S.E, - Alpatrulea val, Afacerile în secolul XXI, EdituraAntet, Bucureşti, 1997.

� Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic al


� Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic altehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor, vol.1.OrganizaŃia şi Infrastructura IT&C Centrate-Web, vol.2. Microeconomia IR&C,Managementul proiectelor IT&C şiManagementul total al calităŃii, EdituraRomânia Liberă, Bucureşti, 2003.

Bibliografie (4)

� Filip, Gh.Fl – Decizie asistată de calculator, decizii, decidenŃi, metode şi instrumente de bază, Editura Tehnică şi Editura Expert, Bucureşti, 2002.

� Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of Management Information Systems, Organization and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS,


Organization and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.

� Albescu, F., Bojan, I. – Management Information Systems& Decision Support Systems, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.

� www.km.com� www.ascendis.ro

Tema 10:SISTEME INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI (SIAD)





10.1 Sisteme suport pentru decizii (1)

Sistemul suport pentru decizii, DSS (Decision Support System) sau sistemul informatic pentru asistarea deciziei

SISTEME INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI 2

informatic pentru asistarea deciziei (SIAD) este sistemul informatic al cărui obiectiv este, în general, asistarea procesului managerial şi, în particular, asistarea procesului de adoptare a deciziilor.

10.1 Sisteme suport pentru decizii (2) –FuncŃii (arhitectura)

� gestiunea datelor;� gestiunea modelelor;� gestiunea cunoştinŃelor;


� gestiunea cunoştinŃelor;� gestiunea comunicării între

utilizator şi sistem şi între date şi modele, cunoştinŃe.


După gradul de analiză a datelor, SIAD-urile (DSS-urile) se clasifică în:

- SIAD-uri bazate pe date;


- SIAD-uri bazate pe date;- SIAD-uri care au la bază modele;

- SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe.


Clasificarea lui Holsapple şi Whinston:- SIAD-uri bazate pe analiza textelor;

- SIAD-uri cu baze de date;


- SIAD-uri cu baze de date;- SIAD-uri cu procesoare de tabele;- SIAD-uri bazate pe funcŃii;- SIAD-uri bazate pe reguli.


Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date funcŃionează pe baza analizei şi agregării datelor şi au ca funcŃii accesul


datelor şi au ca funcŃii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediată a datelor, creează statistici.


Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creării unor tehnologii speciale cum sunt:depozitarea unor volume enorme de


� depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizaŃiei (Data Warehousing);

� exploatarea acestor depozite de date prin procesare analitică on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing).

DiferenŃele dintre depozitul de date şi baza de date (1)

A) datele conŃinute de un sistem de prelucrarea tranzacŃiilor, OLTP (On-LineTransaction Processing) sunt de tip


Transaction Processing) sunt de tipoperaŃional, iar datele conŃinute de undepozit de date sunt specifice asistăriideciziilor, sunt date centralizate sauderivate din date operaŃionale, nu semodifică în timp şi sunt destinateutilizatorilor finali;


B) în cazul sistemelor tranzacŃionale,performanŃele se referă la integritate,confidenŃialitate, siguranŃă şi timp de


confidenŃialitate, siguranŃă şi timp derăspuns întrucât un număr mare deutilizatori introduc date în sistem, întimp ce în cazul SIAD (deci adepozitelor de date) numărul deutilizatori finali (manageri) este foartemic.


B) Ca urmare, securitatea şisiguranŃa în exploatare nu suntsupuse unor riscuri majore,


supuse unor riscuri majore,procedurile de salvare şirestaurare fiind mai puŃinutilizate decît în cazulsistemelor tranzacŃionale.


C) datele procesate în sistemeletranzacŃionale sunt în seturi relativmici, introduse recent şi compact,


mici, introduse recent şi compact,astfel încât prelucrarea se face destulde rapid. În procesele decizionale,datele necesare acestora sunt în volummare, stocate dispersat ceea ce duce lao prelucrare mai lentă;


D) Bazele de date construite pentru sistemetranzacŃionale sunt proiectate şirealizate pe baza unor cerinŃe cunoscute


realizate pe baza unor cerinŃe cunoscuteşi certe, modificările care intervindatorită adaptării sistemului laschimbările intervenite reiau anumitefaze ale ciclului de viaŃă. Dar odatăimplementate ele funcŃionează perioadelungi de timp fără modificări .


D) În SIAD cerinŃele sunt cunoscute doar parŃial în momentul proiectării şi


momentul proiectării şi realizării lor, ceea ce obligă depozitul de date să se adapteze din mers cerinŃelor.


D) Datele gestionate pentrusisteme tranzacŃionale suntprivite ca un întreg, pe când


privite ca un întreg, pe cândcele din depozitele de datesunt organizate pe secŃiunideoarece ele sunt organizate înfuncŃie de subiectul de analiză.


E) Sistemele tranzacŃionalereflectă de obicei fluxul datelordin activităŃi curente, pe când


din activităŃi curente, pe cânddepozitele de date suntorientate pe subiecte cum ar fide exemplu: resurse, produse,clienŃi, furnizori.


SIAD-uri de grup (Groupware), ca tip de suport al deciziilor pentru un grup de decidenŃi ale căror decizii au o pondere însemnată în luarea deciziilor într-o organizaŃie. Scopul utilizării unor astfel


organizaŃie. Scopul utilizării unor astfel SIAD-uri este creşterea calităŃii procesului decizional datorită lucrului în echipă precum şi creşterea gradului de creativitate al grupului.


SIAD-uri bazate pe modele (1)

CLASA DE MODELE

OBIECTIVE METODE SPECIFICEDE REZOLVARE

OPTIMIZARE PROBLEME CU

GĂSIRE SOLUłIE OPTIMĂ

TABELE DE DECIZIE


PROBLEME CU ALTERNATIVE PUłINE

OPTIMĂ DECIZIEARBORI DE DECIZIE

OPTIMIZARE CU ALGORITM

GĂSIRE SOLUłIE OPTIMĂ PRIN PROCES ITERATIV

PROGRAMARE LINIARĂ

10.1 Sisteme suport pentru decizii (9)SIAD-uri bazate pe modele (2)

CLASA DE MODELE


OPTIMIZARE CU FORMULE

GĂSIRE SOLUłIE OPTIMĂ PRIN PAS

MODELE DE STOCURI


CU FORMULE OPTIMĂ PRIN PAS UNIC

STOCURI

SIMULARE GĂSIRE SOLUłIE OPTIMĂ PRIN EXPERIMENT ALTERNATIVE POSIBILE

SIMULĂRI DE DIFERITE TIPURI


SIAD-uri bazate pe modele (3)

CLASA DE MODELE


EURISTICI GĂSIRE SOLUłIE SATISFĂCĂTOARE

PROGRAMARE EURISTICĂ


SATISFĂCĂTOARE PE BAZĂ DE REGULI

EURISTICĂSISTEME EXPERT

MODELE PREDICTIVE

PREVIZIUNE PE BAZĂ DE SCENARIU

MODELE DE PREVIZIUNEANALIZĂ MARKOV


SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe (1)� Data Mining - proces de extragere de informaŃii noi din colecŃiile de date existente.


existente.� Prin tehnologia Data Mining se prelucrează date care referă perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate şi sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model.


SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe (2)InformaŃiile care se pot obŃine prin Data Mining sunt predictive sau descriptive.

Ciclul în utilizarea Data Mining conŃine patru etape:� definirea oportunităŃilor comerciale şi a datelor pe

care se face exploatarea;


care se face exploatarea;� obŃinerea de informaŃii din colecŃiile de date

existente prin tehnici Data Mining;� adoptarea deciziilor şi acŃiunilor în urma informaŃiilor

rezultate;� cuantificarea cât mai corectă a rezultatelor

concrete pentru a identifica şi alte căi de exploatare a datelor.


SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe (3)Tehnicile de Data Mining se pot aplica atât ascendent cât şi descendent. Pentru abordarea descendentă se iau în considerare ipotezele formulate în


considerare ipotezele formulate în prealabil prin alte mijloace. Abordarea ascendentă urmăreşte extragerea de cunoştinŃe sau informaŃii noi din date disponibile, această căutare putând fi dirijată sau nedirijată.


SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe (4)Tehnici Data Mining:� Clasificarea;EstimaŃia;


� EstimaŃia;� PredicŃia;� Gruparea.


SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe (5)Explorarea datelor în Data Mining se face prin parcurgerea etapelor: definirea problemei; identificarea surselor de date;


problemei; identificarea surselor de date; colectarea şi selectarea datelor; pregătirea datelor; definirea şi construirea modelului; evaluarea modelului; integrarea modelului.


SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe (6)RaŃionamentul bazat pe cazuri, ca tehnică

Data Mining, lucrează două funcŃiifundamentale de prelucrare:măsurarea distanŃei dintre membrii


� măsurarea distanŃei dintre membrii fiecărui cuplu de înregistrări, pentru a afla vecinele cele mai apropiate;

� combinarea rezultatelor obŃinute de la “vecine” în răspunsul propus pentru cazul curent

Bibliografie (1) � Gherasim, Z; Fusaru, D., Andronie, M. –

Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.

� Fusaru, D., Gherasim, Z.– Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.


� Fusaru, D., Gherasim, Z.– Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.

� Airinei, D. - Depozite de date, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

� Muntean, M. – IniŃiere în tehnologia OLAP, Teorie şi practică, Editura ASE, Bucureşti, 2004.

Bibliografie (2)

� Zaharie, D.; Albescu, F.;Bojan, I.; Ivancenco, V.; Vasilescu, C. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2001.

� Oancea, M. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bancare, Editura ASE,


� Oancea, M. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bancare, Editura ASE, Bucureşti, 2005.


Bibliografie (3)

� Filip, Gh.Fl – Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.


� Coroescu, T. – Sisteme informatice pentru management, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. – Sisteme


� Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. – Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

� Militaru, Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic , Bucuresti, 2004.

� Mallach, E.G. – Decision Support and Data Warehouse Systems, McGraw-Hill Book Company, 2000.

Tema 11:COMPONENTE INTELIGENTE ALE SISTEMELOR INFORMATICE

INTEGRATE



INTEGRATEProf.univ.dr. Zenovic GHERASIM


11.1. Sisteme expert de gestiune (1)

Sistemele expert fac parte din ramura informaticii denumită inteligenŃă artificială.

Prin inteligenŃă artificială (Artificial Intelligence) se înŃelege tehnologia informatică care priveşte

COMPONENTE INTELIGENTE ALE SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE 2

se înŃelege tehnologia informatică care priveşte simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligenŃei umane (deducŃia logică, capacitatea de a învăŃa din experienŃă, obŃinerea unor concluzii pe baza unor date incomplete, recunoaşterea vorbirii etc.).


În informatica inteligentă, sunt prelucrate date sub formă de cunoştinŃe, adică acele corelaŃii logice şi semantice dintre fapte puse în evidenŃă cu ajutorul regulilor de raŃionament (inferenŃiere).


raŃionament (inferenŃiere). Prelucrarea cunoştinŃelor este o prelucrare simbolică (prelucrare nealgoritmică ce nu face diferenŃa dintre date şi programe) şi are caracter declarativ.


Dintre domeniile principale de aplicaŃie ale inteligenŃei artificiale se enumeră sistemele expert, învăŃarea automată, demonstrarea automată a teoremelor,


demonstrarea automată a teoremelor, robotica, jocurile dintre om şi calculator, traducerea automată, recunoaşterea formelor, realitatea virtuală.


Domeniile activităŃii umane conŃin probleme dificile de rezolvat (complexe, incomplete, inconsistente, incerte, bazate pe aprecieri vagi, confuze, slab structurate) de către experŃii umani, adică de acei specialişti cu experienŃă acumulată în mulŃi ani, cu


specialişti cu experienŃă acumulată în mulŃi ani, cu eforturi de aprofundare a problematicii domeniilor respective. ExperŃii umani convertesc problemele din sfera expertizei în sfera cunoştinŃelor comunede specialitate ce sunt bine structurate şi sunt caracterizate de simplitate, claritate, certitudine, consistenŃă, precizie şi completitudine.


Sistemul expert reprezintă un sistem de programe pe calculator, fundamentat pe metode şi tehnologii ale inteligenŃei artificiale, care stochează cunoştinŃelemai multor experŃi umani dintr-un


mai multor experŃi umani dintr-un domeniu bine definit şi pe care apoi le utilizează pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului.


Sistemele expert pot fi utilizate ca sisteme informatice specializate sau pot fi integrate ca subsisteme în sisteme informatice hibride, inclusiv în sisteme informatice de asistare a deciziei (SIAD) şi în sisteme informatice integrate economice, în conformitate cu


integrate economice, în conformitate cu concepŃia holonică asupra sistemelor (două sau mai multe sisteme autonome se pot integra, pentru a îndeplini obiective bine definite, pe baza unor criterii prestabilite, pentru a forma un nou sistem de referinŃă denumit sistem holonic).


Principalele tipuri de sisteme expert utilizate în domeniul economic sunt:

1. sisteme expert destinate previziunii şi planificării (de exemplu, previziunea structurii portofoliului de clienŃi ai unei societăŃi de asigurări sau planificarea investiŃiilor);


asigurări sau planificarea investiŃiilor); 2. sisteme expert de diagnosticare (de exemplu,

diagnosticarea situaŃiei financiare a unei societăŃi comerciale sau supravegherea procesului de acordare a creditelor într-o bancă);

3. sisteme expert de control şi monitorizare (de exemplu, gestiunea trezoreriei).


Arhitectura unui sistem expertcuprinde: baza de cunoştinŃe, baza de fapte, motorul de inferenŃe, modulul de achiziŃie a cunoştinŃelor, modulul explicativ şi


modulul de achiziŃie a cunoştinŃelor, modulul explicativ şi interfaŃa cu utilizatorul.

� Baza de cunoştinŃe şi baza de fapte formează baza de date a sistemului expert.


Baza de cunoştinŃe cuprinde date sub formă de cunoştinŃe (reprezentate prin reguli, reŃele semantice, reŃele neuronale, modele hibride etc.) ale unui domeniu specializat. Aceste cunoştinŃe sunt expresia entităŃilor şi a


cunoştinŃe sunt expresia entităŃilor şi a relaŃiilor dintre ele din universul real. Crearea unei baze de cunoştinŃe este un proces complex, cu multe iteraŃii şi teste, la care participă experŃii umani şi inginerii de cunoştinŃe (cogniticienii) ce sunt similari cu analiştii de sisteme informatice.


Baza de fapte include date despre problema de rezolvat(formularea problemei) şi faptegenerate de procesul de


generate de procesul de raŃionamente efectuat de motorul de inferenŃe asupra bazei de cunoştinŃe.

11.1. Sisteme expert de gestiune (11)Motorul de inferenŃe reprezintă partea de prelucrare a sistemului expert şi constituie subsistemul rezolutiv al acestuia. De exemplu, în cazul sistemelor expert cu reguli de producŃie, motorul de inferenŃe preia


de producŃie, motorul de inferenŃe preia propoziŃii de la intrare (prin interfaŃa cu utilizatorul), caută fapte (din baza de fapte) şi reguli (din baza de cunoştinŃe) prin construirea de raŃionamente (inferenŃe) şi, în final, trage o concluzie în virtutea căreia acŃionează sistemul expert.

11.1. Sisteme expert de gestiune (12)Modulul de achiziŃie a cunoştinŃelor permite conversia cunoştinŃelor din forma asigurată de inginerul de cunoştinŃe în forma internă de stocare pe suport magnetic specifică sistemului de calcul


magnetic specifică sistemului de calcul (reprezentarea cunoştinŃelor). În plus, modulul de achiziŃie a cunoştinŃelor reprezintă şi o interfaŃă de comunicare cu baza de date a sistemului expert (către interior) şi cu alte sisteme informatice (către exteriorul sistemului expert).


� Modului explicativ asigură prezentarea în limbaj natural a justificării raŃionamentelor executate de motorul de inferenŃe şi a întrebărilor adresate utilizatorului.


adresate utilizatorului.� InterfaŃa cu utilizatorul permite dialogul utilizatorului cu sistemul expert, pentru introducerea datelor de intrare şi afişarea rezultatelor pentru problema de rezolvat.


� Baza de cunoştinŃe, baza de fapte, modulul de achiziŃie a cunoştinŃelor şi modulul explicativ formează subsistemul cognitiv al sistemului expert, ca sistem bazat pe cunoştinŃe, KBS (Knowledge-Based System).


cunoştinŃe, KBS (Knowledge-Based System).� CunoştinŃele realizează descrierea rezolvării unei clase de probleme. Fapteleasigură descrierea aserŃiunilor de instanŃiere a unei probleme de rezolvat ce aparŃine unei anumite clase de probleme.


Prin reguli de producŃie se înŃeleg regulile de forma IF premize THEN concluzie, unde


premize THEN concluzie, unde premizele şi concluzia reprezintă fapte.


Exemplu de regulă de producŃie ce poate fi utilizată pentru dimensionarea activităŃii de producŃie a unei întreprinderi (analiza diagnostic a valorii adăugate):

IF gradul de folosire a capacităŃilor de producŃie


IF gradul de folosire a capacităŃilor de producŃie creşte

� AND productivitatea muncii creşte� AND NOT (cheltuielile cu materialele la 1

leu producŃie cresc)� THEN valoarea adăugată creşte.


Un alt exemplu:la înregistrarea în contabilitate, pentru un cont de

pasiv C1, în raport cu contul C2, se poate folosi următoarea regulă de producŃie:

� IF C1 este un cont de pasiv AND C1 reflectă C2


� IF C1 este un cont de pasiv AND C1 reflectă C2 AND C2 creşte

� THEN C1 se creditează.Când variabila ce reprezintă o premiză capătă o valoare concretă, se spune că este instanŃiată. În exemplul de mai sus, se pot instanŃia C1=401 şi C2=421.


Mediile şi instrumentele de dezvoltare a sistemelor expert poartă diferite denumiri comerciale: medii integrate (integrated


integrate (integrated environments), generatoarede sisteme expert (shells) sau instrumente de dezvoltare (tools).


Clasificarea mediilor şi instrumentelor de dezvoltare a sistemelor expert: limbaje de programare (Prolog, LISP); instrumente desuport în dezvoltare (AGE, TEIRESIAS, ROGET etc.); generatoare de sisteme expert (VP-Expert,


etc.); generatoare de sisteme expert (VP-Expert, H-Expert, EXSYS Professional, Level 5, CLIPS, GURU, KES, AES, SYNTEL, ESE-IBM, Nexpert, ADS, IMPACT, TIMM etc.); medii hibride (KBMS, ART, Personal Consultant Plus, KEE etc.); medii specifice (software package).

11.2. ReŃelele neuronale artificiale (1)

În inteligenŃa artificială unele maşini de calcul sunt proiectate pentru a imita fizic prin intermediul proceselor specifice creierului biologic.

Celula nervoasă acŃionează ca un comutator stimulând alŃi neuroni şi fiind stimulat la rândul lui neuronul acesteia.

Axonul emană dintr-un neuron şi reprezintă o legătură


Axonul emană dintr-un neuron şi reprezintă o legătură activă electrică la dendritele altor neuroni. Axonii şi dendritele reprezintă “firele” care conectează electric neuronii unii cu alŃii.

Sinapsa este joncŃiunea dintre axon şi dendrită.Acest model biologic simplu reprezintă o metaforă pentru

dezvoltarea unei reŃele neuronale artificiale (fig.).


∫ ∫



Se porneşte de la premiza că neuronul funcŃionează ca un circuit simplu ale cărui intrări sunt ponderate; ponderile pozitivesunt excitatoare, iar ponderile negativesunt inhibatoare.

Suma ponderată a intrărilor defineşte excitarea


Suma ponderată a intrărilor defineşte excitarea totală. Dacă această excitaŃie totală depăşeşte un prag prestabilit, se reduce activarea neuronului, iar la ieşirea f(x) a acestuia se obŃine valoarea +1 (în caz contrar, neuronul nu este activat şi ieşirea acestuia f(x) are valoarea 0).


FuncŃia de răspuns f este funcŃie de modelul de reŃea neuronală adoptat.

FuncŃia f de răspuns este denumită şi


FuncŃia f de răspuns este denumită şi funcŃie neuronală sau funcŃie de activare a neuronului. FuncŃia feste, de regulă, o funcŃie neliniară.


ReŃelele neuronale sunt realizate, uzual, după o topologie cu neuronii organizaŃi pe mai multe straturi, denumindu-se astfel reŃele neuronale multistrat (strat de intrare, straturi ascunse şi strat de ieşire). Neuronii din acelaşi strat pot avea sau pot să nu aibă


din acelaşi strat pot avea sau pot să nu aibă conexiuni între ei.

Interconectarea unei mulŃimi de neuroni artificiali defineşte perceptronul care reprezintă primul model de reŃea neuronală artificială.


Modelarea neuronală dezvoltă sisteme automate inteligente autoinstruibilepentru scopuri diverse, având iniŃial la dispoziŃie o cantitate redusă de cunoştinŃe.

Prin conexiunea dintre sisteme expert şi reŃelele


Prin conexiunea dintre sisteme expert şi reŃelele neuronale artificiale se obŃin sistemele expert neurale, iar prin includerea tehnicilor fuzzy, se realizează sistemele expert neuro-fuzzy.


AplicaŃiile cu reŃele neuronale artificialesunt realizate în domeniul medical, sportului, ştiinŃei şi afacerilor pentru a rezolva probleme cu clasificarea modelelor, predicŃie şi analize financiare, precum şi probleme de control şi


financiare, precum şi probleme de control şi optimizare.


De exemplu, reŃelele neuronale artificialesunt folosite în finanŃe pentru a efectua diferenŃa dintre modele într-o vastă distribuŃie de date care pot sprijini firmele de investiŃii să prognozeze performanŃele acŃiunilor ce


prognozeze performanŃele acŃiunilor ce reprezintă capitalul propriu, ratingul obligaŃiunilor sau titlurilor de credit emise de corporaŃie sau falimentul corporaŃiei.

11.3. Logica fuzzy (1)

Logica fuzzy constă dintr-o varietate de concepte şi tehnici pentru reprezentarea şi inferenŃierea cunoştinŃelor care sunt imprecise, incerte şi nesigure.

Intrările cu instruire fuzzy se reprezintă pornind de la ipoteza că o valoare de adevăr lingvistic este obŃinută în mod subiectiv de la experŃii în domeniu. Se atribuie grade de adevăr acestor variabile lingvistice: complet adevărat (+1,+1,+1,+1,+1,+1), adevărat (+1,+1,+1,+1,+1,-1), posibil adevărat


adevărat (+1,+1,+1,+1,+1,-1), posibil adevărat(+1,+1,+1,+1,-1,-1), necunoscut (+1,+1,+1,-1,-1,-1), posibil fals (+1,+1,-1,-1,-1,-1), fals (+1,-1,-1,-1,-1,-1) şi complet fals (-1,-1,-1,-1,-1,-1).

Un exemplu (în fig.) este dat pentru reprezentarea seturilor fuzzypentru cele cinci categorii de Numar_de_clienti ai unei firme de turism.



Număr de clienŃi

11.3. Logica fuzzy (3)În calculator, un set fuzzy se reprezintă ca o funcŃie, cu maparea

elementelor cu gradele lor de apartenenŃă. De exemplu, dacă se consideră mulŃimea valorilor indicatorului

număr de clienŃi al unei firme de turism în lunile de primăvară (martie, aprilie şi mai) ale anilor 2002-2005, vectorii corespunzători pentru utilizarea funcŃiilor liniare din fig. se pot scrie astfel:

� Numar_de_clienti_foarte _mic=(0/0, 0.5&25, 1.0/50, 0.5/75, 0/100);

� Numar_de_clienti_mic=(0/75, 0.5/100, 1.0/150, 0.5/175,


� Numar_de_clienti_mic=(0/75, 0.5/100, 1.0/150, 0.5/175, 0/200);

� Numar_de_clienti_mediu=(0/175, 0.5/200, 1.0/250, 0.5/275, 0/300);

� Numar_de_clienti_mare=(0/275, 0.5/300, 1.0/350, 0.5/375, 0/400);

� Numar_de_clienti_foarte mare=(0/375, 0.5/400, 1.0/450, 0.5/475, 0/500).


Regula fuzzy serveşte pentru achiziŃia de cunoştinŃe şi reprezintă un enunŃ condiŃional de forma IF a este M THEN b este N, unde a şi b sunt variabile lingvistice, iar M şi N sunt valori lingvistice ce au fost obŃinute prin seturi fuzzy asupra discursurilor M, respectiv N.


prin seturi fuzzy asupra discursurilor M, respectiv N. De exemplu, � Regula 1: IF Numar_de_clienti <100, THEN

Numar_de_clienti_foarte_mic.� Regula 2: IF 100<Numar_de_clienti <200, THEN

Numar_de_clienti_mic, ş.a.m.d.

11.4. Sisteme cu calcul evolutiv (1)Algoritmul evolutiv reprezintă un concept prin care

sunt descrise sistemele de rezolvare a unei probleme cu ajutorul calculatorului ce folosesc modele computaŃionale ale proceselor evolutive ca elemente-cheie în proiectarea şi implementarea lor.

Sistemele cu calcul evolutiv partajează o bază conceptuală comună de simulare a evoluŃiei structurilor individuale prin intermediul proceselor de selecŃie, mutaŃie şi reproducere. Aceste procese


selecŃie, mutaŃie şi reproducere. Aceste procese depind de performanŃa percepută a structurilor individuale astfel definite de un mediu.

Algoritmul evolutiv menŃine o populaŃie a structurilor care se dezvoltă în concordanŃă cu reguli de selecŃie şi alŃi operatori, referiŃi ca “operatori de căutare” (sau operatori genetici), cum sunt recombinarea şi mutaŃia .

11.4. Sisteme cu calcul evolutiv (2)

Fiecare individ al populaŃiei recepŃionează o măsură a conformităŃii în mediu.

Reproducerea este axată pe indivizii de înaltă conformitate. Se exploatează astfel informaŃia de conformitate/adaptabilitate disponibilă.


de conformitate/adaptabilitate disponibilă.Recombinarea şi mutaŃia provoacă perturbarea

acestor structuri individuale (indivizi) asigurând euristicile generale pentru exploatare.

11.4. Sisteme cu calcul evolutiv (3)

Generic, un algoritm evolutiv are următoarea formă (o iteraŃie a buclei este denumită generaŃie) :

� Begin algoritm evolutiv� t:=0; // iniŃializarea timpului� initpopulation P(t); // iniŃializarea unei populaŃii


� initpopulation P(t); // iniŃializarea unei populaŃii aleatoare uzuale

� // de structuri individuale� evaluate P(t); //evaluarea conformităŃii (potrivirii)

tuturor structurilor� // individuale iniŃiale (indivizi) din populaŃie CONT->

11.4. Sisteme cu calcul evolutiv (4)Generic, un algoritm evolutiv are următoarea formă (CONTINUARE):

� while not done do // testarea criteriului de ieşire din algoritm � // (timp, conformitate, etc) � t:=t+1; // incrementarea contorului de timp� P’:=selectparents P(t); // selectarea subpopulaŃiei pentru

producerea� // urmaşului� recombine P’(t); // recombinarea genelor părinŃilor selectaŃi


� recombine P’(t); // recombinarea genelor părinŃilor selectaŃi� mutate P’(t); // perturbarea stocastică a populaŃiei pentru

împerechere� evaluate P’(t); // evaluarea noilor potriviri (conformităŃi) ale

populaŃiei � // P’� P:= survive P, P’(t); // selectarea supravieŃuitorilor dintre actualele� // conformităŃi (potriviri) � End algoritm evolutiv.

11.5. Sisteme multiagent (agenŃi inteligenŃi) (1)

Sistemele multiagent sunt sisteme informatice inteligente formate din elemente denumite agenŃi inteligenŃi ce compun grupuri de entităŃi inteligente aflate în interacŃiune şi cooperare pentru îndeplinirea unor obiective prestabilite.

AgenŃii inteligenŃi execută raŃionamente asupra


AgenŃii inteligenŃi execută raŃionamente asupra cunoaşterii ce se referă atât la mediul de lucru cât şi la comportamentul celorlalŃi agenŃi. Ca urmare, agenŃii inteligenŃi nu-şi pot îndeplini sarcinile în mod individual, ci numai în cadrul grupului din care fac parte şi în cooperare cu celelalte grupuri de agenŃi inteligenŃi.


AgenŃii inteligenŃi reprezintă programe software care lucrează în fundal (background) pentru a rezolva sarcini specifice repetitive şi predictibile pentru utilizatori individuali, procese de afaceri sau aplicaŃii


individuali, procese de afaceri sau aplicaŃii software.

Agentul inteligent foloseşte o bază de cunoştinŃe încorporată sau instruită pentru a îndeplini sarcini sau a lua decizii în folosul utilizatorului.


AgenŃii inteligenŃi sunt utilizaŃi cu preponderenŃă în managementul informaŃional din domeniile financiar-contabil, bancar, resurselor umane, producŃie, vânzări, telecomunicaŃii, transporturi, proiectare etc.

AgenŃii inteligenŃi pot fi programaŃi pentru a lua decizii având la bază preferinŃele individuale ale


având la bază preferinŃele individuale ale utilizatorului, de exemplu, ştergerea poştei electronice, planificarea întâlnirilor sau navigarea în reŃele interconectate pentru a găsi cel mai ieftin zbor de la Bucureşti la Londra pentru deplasarea delegaŃiei unei firme la o întâlnire de afaceri.


Se apreciază că în viitor comerŃul electronic(B2C – Business-to-Consumer, B2B -Business-to-Business şi C2C– Customer-to-Consumer) bazat pe agenŃi inteligenŃi va deveni mult mai răspândit


inteligenŃi va deveni mult mai răspândit odată cu creşterea puterii şi flexibilităŃii agenŃilor şi a tehnologiei Web.

Bibliografie (1) � Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –

Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004. � Gherasim, Z; Cocianu, L.C. – Sisteme expert de gestiune,

Ed.FRM, Bucureşti, 2005. � Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii, Editura

Economică, Bucureşti, 2006.� Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina;


� Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina;Mihai, F.; Anica-Popa, Liana – Sisteme expert, Teorie şiaplicaŃii, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2002.

� Zaharia, M.; Cârstea, Cl.; Sălăgean, L. – InteligenŃaartificială şi sistemele expert în asistarea deciziiloreconomice, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

� Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe înmanagement, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

Bibliografie (2)


� Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;ługui, Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie, Metodologie şi studii de caz, Editura


economie, Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

� Andone, I. - Sisteme inteligente hibride, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

� Brule, J.F.; Blount, Al. – Knowledge Acquisition, McGraw Hill Publishing Company, New York, 1999.

Bibliografie (3)


� Tacu, Al.P., Vancea, R., Holba, Şt., Burciu, A. –InteligenŃa artificială. Teorie şi aplicaŃii în economie, Editura Economică, Bucureşti, 1998.

� Choffray, J.M. – Sisteme inteligente de management, Diagnostic, analiză şi asistenŃă a deciziei, Editura


Diagnostic, analiză şi asistenŃă a deciziei, Editura ŞtiinŃă şi Tehnică, Bucureşti, 1997.

� Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of Management Information Systems, Organization and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.

Tema 12Tema 12

SISTEME INFORMATICE PENTRU SISTEME INFORMATICE PENTRU

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucuresti


Tema MIS

1

SISTEME INFORMATICE PENTRU SISTEME INFORMATICE PENTRU MANAGEMENT MANAGEMENT -- MISMIS

ProfProf.univ.dr. Zenovic GHERASIM.univ.dr. Zenovic GHERASIMDisciplina: Sisteme informatice integrate

Bibliografie (1)

• Gherasim, Z; Fusaru, D., Andronie, M –Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.

• Fusaru, D., Gherasim, Z. –Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.

• Coroescu, T. –Sisteme informatice pentru management, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.

• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) –Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Ia şi, 2002.

• Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management, contabilitate,

Tema MIS

2

• Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanŃe, bănci şi marketing,Editura Economică, Bucureşti, 1999.

• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.-Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitar ă, Bucureşti, 2005.

Bibliografie (2)

• Militaru, G. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic All, Bucureşti, 2004.

• Harringhton, H.J.; Harringhton, J. S. – Management total în firma secolului XXI, Editura Teora, Bucureşti, 2000.

• Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în management, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

Tema MIS

3

• Oancea, M. –Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bancare, Editura ASE, Bucureşti, 2005.

• Radu, I.; Ursăcescu, M; IoniŃă, Fl. – Informatică pentru managementul firmei, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001.

• Stăncioiu, I.; Militaru, Gh. – Management – Elemente fundamentale, Editura Teora, Bucureşti, 1999.

Bibliografie (3)



• Filip, Fl.Gh. – Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004

• Albescu, F., Bojan, I. –Management Information Systems& Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.

Tema MIS

4

Decision Support Systems,Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.• Coates, Ch. –Managerul total, Editura Teora, Bucureşti, 1999.• Laudon, K., Laudon, J. –Essentials of Management

Information Systems, Organization and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.

• *** Revista Market Watch, SoluŃii pentru management,ColecŃie, anii 2004-2006, www.marketwatch.ro

12.12.1. No1. NoŃiuni de bază (1)Ńiuni de bază (1)

Sistemele informatice de management, MIS(Management Information Systems)- deservesc nivelul de management mediu al organizaŃiei economice, furnizând managerilor rapoarte, acces online la rezultate şi înregistrări mai vechi.

Tema MIS

5

acces online la rezultate şi înregistrări mai vechi. MIS deservesc şi nivelul managementului strategic susŃinând funcŃiile de planificare, control şi luare a deciziilor prin rezumate de rutin ă şi rapoarte în situaŃii deosebite.


• De regulă, MIS sunt la dispoziŃia managerilorcare sunt interesaŃi de rezultatele săptămânale, lunare sau anuale obŃinute în organizaŃia economică.

Tema MIS

6

economică.• În dezvoltarea MIS, trei elemente au fost

determinante: introducerea sistemelor de calcul electronic, teoria managementului şi dezvoltarea teoriei contabilităŃii.


Metodologiile de proiectare şi realizare a MIS sunt cele general valabile pentru orice sistem

Tema MIS

7

valabile pentru orice sistem informatic şi au fost prezentate în lecŃiile 4, 5 şi 6


Subsisteme componente ale MIS (sunt clasificate în funcŃie de domeniile de gestiune ale organizaŃiei

economice):• Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie

(managementul fabricaŃiei);

Tema MIS

8

(managementul fabricaŃiei);• Subsistemul informatic pentru departamentul contabil;• Subsistemul informatic pentru departamentul financiar;• Subsistemul informatic pentru departamentul de marketing;• Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse

umane şi informatice;• Subsistemul informatic pentru departamentul de cercetare-

dezvoltare.

12.2a12.2a. . Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie (1)(1)

Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie cuprinde o ierarhie de subsisteme şi aplicaŃii care se referă la:

• Activitatea de fabricaŃie (Sortimente optimale, Amplasarea optimă a utilajelor şi a locurilor de muncă manuală;Optimizarea folosirii capacităŃilor de producŃie);

• Programarea producŃiei (Determinarea momentului optim,

Tema MIS

9

• Programarea producŃiei (Determinarea momentului optim, Determinarea lotului optim);

• Lansarea în fabricaŃie (Necesar de materiale, Necesar de manoperă);

• Urmărirea producŃiei (Monitorizarea contractelor, Gestionarea livrărilor restante sau în avans);

• Între Ńinerea utilajelor (Reducerea duratelor de intervenŃie, Moment optim de intervenŃie);

12.2b12.2b. . Subsistemul informatic pentru managementul fabricaŃiei (2)(2)

• Managementul fabricaŃiei utilizează sistemele electronice de calcul atât ca sistem conceptual (1) cât şi ca element al sistemului fizic de producŃie (2).

(1)Material Resource Planning, MRPpentru planificarea necesarului de materiale, Manufacturing

Tema MIS

10

planificarea necesarului de materiale, Manufacturing Resource Planning, MRP, pentru planificarea resurselor de fabricaŃie;

(2)Proiectarea asistată de calculator, CAD (Computer-Aided Design), fabricaŃia asistată de calculator, CAM (Computer-Aided Manufacturing); robotic ă.

12.2b12.2b. . Subsistemul informatic pentru managementul fabricaŃiei (3)(3)

Sistemele integrate de fabricaŃie prin calculator, CIM (Computer-Integrated Manufacturing) combină cele două abordări (1) şi (2), facilitând lucrul împreună al tehnologiilor informatice cu tehnologiile de producŃie.

Conceptul CIM reprezintă o viziune sistemică asupra producŃiei, integrând sistemul fizic de producŃie cu

Tema MIS

11

producŃiei, integrând sistemul fizic de producŃie cu sistemul informatic computerizat, CBIS (Computer-Based Information System).

12.212.2. . Subsistemul informatic pentru managementul fabricaŃiei (4)(4)

Structura unui CIM

CAM

ESS

SI pentru

Sursa: Coroescu, T., op.cit.

Tema MIS

12

Sistemul FIZIC de producŃie

CBIS

CADRobotică

SI pentru managementul

fabricaŃieiAlte SI

SISTEMUL FIZIC SISTEMUL CONCEPTUAL


Planificarea necesarului de materiale, MRP (Material Requirement Planning) prognozează necesarul de materiale pentru fabricaŃie (cantitatea şi datele calendaristice când vor fi necesare);

Sistemul MRP este compus din următoarele 4 subsisteme:1. Sistemul de programare a producŃiei (fişierele ClienŃi,

Tema MIS

13

1. Sistemul de programare a producŃiei (fişierele ClienŃi, Vânzări, Inventar, CapacităŃi de producŃie);

2. Sistemul de planificare a necesarului de materiale(necesar brut şi necesar net);

3. Sistemul de planificare a capacităŃii necesare(la ieşire se obŃine Programul comenzilor planificate);

4. Sistemul de lansare a comenzilor.


Planificarea resurselor de fabricaŃie, MRP II (Manufacturing Resource Planning), concept ce aparŃine lui O.Wight şi G. Plossl şi care integrează toate procesele din cadrul fabricaŃiei.

Tema MIS

14

fabricaŃiei.Livrarea chiar la timp, JIT (Just-In-Time)

asigură menŃinerea fluxurilor de materiale printr-o instala Ńie la nivel minim prin programarea sosirii “chiar la timp” a materialelor la staŃiile de lucru.


Structura sistemului MRP II (Planificare) Sursa: Coroescu, T., op.cit.

PLANIFICAREA NECESARULUI DE

ESSALTE SI

ACHIZI łII

INTRARE COMENZI

Tema MIS

15

NECESARULUI DE MATERIALE

REGISTRUL GENERAL

(REGISTRUL MARE)

RECEPłIONARE

CONTURI DE PLĂTIT

LISTE DE

COMENZI

CONTURI DE PRIMIT

12.212.2. . Subsistemul informatic pentru managementul fabricaŃiei (8)(8)Modelul subsistemului informatic pentru managementul fabricaŃiei

BAZA

Subsistem informatic contabil

Subsistem

Subsistem de producŃie

Subsistem de inventar

Tema MIS

16

BAZA DE

DATE

Subsistem de inginerie industrial ă

Subsistem de fabricaŃie inteligentă

Subsistem de calitate

Subsistem de costuri

intr ări ieşiriSursa: Coroescu, T.op.cit.

12.3.12.3. Subsistemul informatic pentru departamentul contabil (1)(1)

Subsistemul informatic contabil, AIS (Accounting Information System) realizează aplicaŃiile contabile ale organizaŃiei economice (culegerea datelor, manipularea datelor-clasificarea, sortarea, calcularea şi rezumarea datelor, stocarea datelor şi pregătirea

Tema MIS

17

şi rezumarea datelor, stocarea datelor şi pregătirea documentelor).

AIS - ORIENTAT PE DATE, DAR PRODUCE ŞI INFORMA łII ŞI CUNOŞTINłE.

AIS – FACE PARTE DIN SISTEMUL PENTRU PROCESAREA TRANZACłIILOR, TPS (Transaction Processing System)


Modelul unui AIS Sursa: Coroescu, T.op.cit.

MANAGEMENT

SOFTWARE PROCESARE TRANZAC łII (DATE)AIS

Tema MIS

18

AIS

Baza de date

Intrare resurse fizice

Ieşire resurse fiziceTransformare


Subsistemul AIS are următoarele caracteristici:

• Manipulează date detaliate;• Realizează sarcini necesare organizaŃiei;• Foloseşte proceduri standardizate (conturile);

Tema MIS

19

• Foloseşte proceduri standardizate (conturile);• Este axat pe stări trecute;• Lucrează cu informaŃii minime de rezolvare a

problemelor.

12.4.12.4. Subsistemul informatic pentru departamentul financiar (1)(1)

Subsistemul informatic financiar, FIS (Financial Information System)asigură informa Ńii referitoare la activit ăŃile financiare ale organizaŃiei economice.

Tema MIS

20

financiare ale organizaŃiei economice.• FIS - ORIENTAT PE DATE, DAR PRODUCE ŞI INFORMA łII ŞI CUNOŞTINłE.

• FIS – FACE PARTE DIN SISTEMUL PENTRU PROCESAREA TRANZACłIILOR, TPS (Transaction Processing System)

12.4.12.4. Subsistemul informatic pentru departamentul financiar (2)(2)Modelul FIS

BAZA


Subsistem

Subsistem previzional

Subsistem de management al

fondurilor

Tema MIS

21

BAZA DE

DATE

Subsistem de audit intern

Subsistem al inteligenŃeifinanciare

fondurilor

Subsistem de control



12.5.12.5. Subsistemul informatic pentru departamentul de marketing (1)(1)

Subsistemul informatic de marketing, MKIS (Marketing Information System) serveşte pentru realizarea eficientă a strategiilor de marketing ale organizaŃiei economice (amestecul de componente de tip producŃie, promovare, loc şi preŃ, amestec denumit “ Mix marketing ”), având la bază cele trei tipuri de

Tema MIS

22

“ Mix marketing ”), având la bază cele trei tipuri de informa Ńii pentru marketing:

• InteligenŃa în marketing;• Informa Ńiile interne de marketing;• Comunicarea în marketing(Philip Kotler)

12.5.12.5. Subsistemul informatic pentru departamentul de marketing(2)(2)Modelul MKIS

BAZA


Subsistem de

Subsistemul produsului

Subsistemul locului şi preŃului

Tema MIS

23

BAZA DE

DATE

Subsistem de cercetări în marketing

Subsistemul inteligenŃei

în marketing

Subsistemul de reclamă

Subsistemul mix-integrării


12.5.12.5. Subsistemul informatic pentru departamentul de marketing (3)(3)

Subsistemul mix-integrării are la bază modelul BRANDAID ce cuprinde submodele pentru publicitate, promovare, preŃ, personalul de vânzări şi

Tema MIS

24

distribuirea cu amănuntul.Mediul ambiant concurenŃial, cu elemente

principale şi influenŃe de interconectare, este introdus în model prin tendinŃele sezoniere.

12.6.12.6. Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse umane şi informatice (1)(1)

Subsistemul informatic pentru resurse umane, HRIS (Human Resources Information System) asigură realizarea celor 4 activităŃi primare ale compartumentului de resurse umane:

Tema MIS

25

compartumentului de resurse umane: 1. Recrutare şi angajare;2. EducaŃie şi instruire;3. Managementul datelor;4. Terminare şi administrare ajutoare.

12.6. Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse umane şi informatice (2)(2)Modelul HRIS

BAZA


Subsistem de

Subsistemul de planificare a forŃei

de muncă

Subsistemul de recrutare

Tema MIS

26Sursa: Coroescu, T.op.cit.

BAZA DE

DATE

Subsistem de cercetare a resurselor

umane


în resurse umane

Subsistemul de management al for Ńei de muncă

Subsistemul compensaŃiilor şi

beneficiilor

intr ări ieşiriSubsistemul de raportare la

mediul ambiant

12.6.12.6. Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse umane şi informatice (3)(3)

Subsistemul informatic pentru resurse informatice, IRIS (Information Resources Information System) asigură furnizarea informa Ńiilor referitoare la resursele informatice ale organizaŃiei economice.

Tema MIS

27

informatice ale organizaŃiei economice.IRIS conŃine o bază de date istorice sau recente

referitoare la activităŃile importante ale sistemului informatic integrat al organizaŃiei economice.

12.6. Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse umane şi informatice (4)(4)Modelul IRIS

BAZA


Subsistem de

SUBSISTEMUL

HARDWARE

Subsistemul SOFTWARE

Tema MIS

28

BAZA DE

DATE

Subsistem de cercetare a resurselor

informatice

Subsistemul inteligenŃeiîn resurse

informatice

Subsistemul resurselor umane

Subsistemul datelor, informaŃiilor şi cunoştin Ńelor

intr ări ieşiriSubsistemul resurselor

integrateSursa: Coroescu, T.op.cit.

12.7.12.7. Subsistemul informatic pentru departamentul de cercetare-dezvoltare (1)(1)

Subsistemul informatic pentru cercetare-dezvoltare, R&DIS (Research&Development Information System) asigură realizarea funcŃiunilor domeniului de R&D a organizaŃiei economice.

Tema MIS

29

organizaŃiei economice. R&D asigură competitivitatea organizaŃiei

economice pe piaŃa concurenŃială.R&DIS înglobează cele mai rafinate metodologii şi tehnici de cercetare-dezvoltare, precum şi elita lucrătorilor cu cunoştin Ńe (KM)

12.7. Subsistemul informatic pentru departamentul de cercetare-dezvoltare (2)(2)Modelul R&DIS

BAZA

Subsistem informatic financiar şi

contabil

Subsistem de

Subsistemul de management proiecte R&D

Subsistemul de management

general

Tema MIS

30

BAZA DE

DATE

Subsistem de cercetare a

resurselor R&D


în resurse R&D

general

Subsistemul resurselor umane

Subsistemul datelor, informaŃiilor şi cunoştin Ńelor

intr ări ieşiriSubsistemul resurselor

integrate

Tema 13Tema 13

SOLUłII INFORMATICE SOLUłII INFORMATICE



SOLUłII INFORMATICE INTEGRATE PENTRU MANAGEMENTUL AFACERI LOR

1

SOLUłII INFORMATICE SOLUłII INFORMATICE INTEGRATEINTEGRATE PENTRU PENTRU

MANAGEMENTUL AFACERILORMANAGEMENTUL AFACERILOR


Bibliografie (1)

• Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004.

• Fotache, D.; Hurbean, L.- SoluŃii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme


2

• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Ia şi, 2002.


• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.-Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

Bibliografie (2)

• Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în management, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

• Oancea, M. –Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bancare, Editura ASE, Bucureşti, 2005.

• Radu, I.; Ursăcescu, M; IoniŃă, Fl. –Informatică pentru managementul firmei,


3

Informatică pentru managementul firmei, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001.



Bibliografie (3)

• Albescu, F., Bojan, I. –Management Information Systems& Decision Support Systems,Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001

• Laudon, K., Laudon, J. –Essentials of Management Information Systems, Organization and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.


4

York, 2001.• Achim, O. – Oracle, Flexible Infrastructure for

Business Processes,ROCS2006.• Ionescu, T. –SAP Enterprise Services Architecture,

Strategie şi prezentare, ROCS2006, Bucureşti, nov. 2006.

1133..1.1. Definirea ERPDefinirea ERP (1)(1)

Sistemele informatice de tipul Enterprise Resource Planning (ERP)sunt sisteme bazate pe arhitectura client/server dezvoltate pentru prelucrarea


5

tranzacŃiilor şi facilitarea integrării proceselor de afaceri cu furnizorii, clienŃii şi alŃi parteneri de afaceri.

Sursa:Fotache, D.,Huban, L. op.cit.

1133..1.1. Definirea ERPDefinirea ERP ((22))

Istoric (1):• Anii 1960: întreprinderile î şi dezvoltau aplicaŃii centralizate

in-housepentru gestiunea stocurilor, calculul salariilor şi de contabilitate generală, cu limbajele COBOL, ALGOL, FORTRAN.

• Anul 1965: Sistemele de tipul Material Requirements


6

• Anul 1965: Sistemele de tipul Material Requirements Planning (MRP) în care necesarul de aprovizionat era calculat pe baza programului de producŃie, inventarului şi datelor despre stocuri;

• Anii 1970: Sistemele de tipul Manufacturing Resource Planning (MRP II) optimizau produc Ńia prin sincronizarea necesarului de materiale cu cerinŃele procesului de producŃie.


Istoric (2):• 1987: Apar primele sisteme de Enterprise Resource

Planning (ERP), pe baza MRP II, cu elemente de integrare la nivelul întreprinderii (produc Ńie, financiar-contabil, distribu Ńie, resurse umane, stocuri, logistică, management proiecte);


7

stocuri, logistică, management proiecte);• 1990: Se dezvoltă ERP extins (ERP II), cu

suplimentări legate de CRM (Customer Ralationship Management), SCM (Supply Chain Management), APS (Advanced Planning and Scheduling).Apar EIA (Enterprise Integration Application), Business Process Integration (BPI).


• Sistemele ERPsunt pachete de aplicaŃii compuse din mai multe module care deservesc domeniile de gestiune ale organizaŃiei economice.

• DefiniŃia APICS (American Production and


8

• DefiniŃia APICS (American Production and Inventory Control Society): ERPreprezintă o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul resurselor destinate gestiunii comenzilor clienŃilor unei organizaŃii economice.


Sistemele ERPintegrează:• FuncŃionalităŃi;• Date, Baze de date (Culegere,


9

• Date, Baze de date (Culegere, Stocare, Prelucrare, DistribuŃie, Comunicare) ce constituie depozite de date;

• Programe de bază şi de aplicaŃie.

1133..1.1. Definirea ERPDefinirea ERP ((66))Schema conceptuală a unui ERP

Rapoarte managementClienŃi Furnizori

Distribu Ńie ProducŃie


10Sursa:Fotache, D.,Huban, L. op.cit.

Distribu Ńie

Vânzări

Servicii de mentenanŃă

Financiar-Contabil

ProducŃie

Resurse umane

BAZA DE DATE

UNICĂ

AplicaŃii

“front-office”

AplicaŃii “back-office”

Baza de date unică


• Fluxurile de procese saufluxurile de tranzacŃii(workflow ) reflectă derularea unui anumit proces funcŃional.

• Workflow defineşte, creează şi supraveghează execuŃia fluxurilor de lucru prin intermediul


11

execuŃia fluxurilor de lucru prin intermediul unui software specializat.

1133..2.2. CaracteristicileCaracteristicile ERPERP (1)(1)

Un sistem ERP prezintă următoarele caracteristici:

• lucrează pe arhitecturi client/server;• este autoadaptabil (fără intervenŃia operatorului);• integrează şi unifică procese economice;• prelucrează tranzacŃii ale organizaŃiei;


12

• prelucrează tranzacŃii ale organizaŃiei;• foloseşte o bază de date unică (în care datele sunt introduse

o singură dată);• permite acces la date în timp real;• este adaptat specificului ramurii din care face parte

organizaŃia economică;• asigură suport multilingv şi multivalut ă.


Un sistem ERP prezintă următoarele avantaje:

• furnizează informa Ńii şi cunoştin Ńe de calitate;• timp de răspuns acceptabilpentru afirma Ńia de “lucru în

timp real”;• nu este necesară redundanŃa datelor şi operaŃiunilor;


13

• nu este necesară redundanŃa datelor şi operaŃiunilor;• scalabilitate;• adaptabilitate;• cadru de lucru colaborativ;• orientare către e-business.


Un sistem ERP prezintă următoarele dezavantaje:

• unele activităŃi devin consumatoare de timp(proiecte);• nu întotdeauna soluŃiile oferite de unele module ERP

corespund cu procesele economice, cultura şi obiectivele strategice ale organizaŃiei;


14

strategice ale organizaŃiei;• dependenŃa de furnizor (de regulă, acest furnizor este unic);• complexitate ridicată;• necesită dezvoltări pe parcursul păr Ńii de exploatare din

ciclul de viaŃă al sistemului ERP.


Un sistem ERP prezintă următoarele module funcŃionale (pe exemplul SAP):

• Planificarea producŃiei;• Managementul investiŃiilor;• Resurse umane;• Financiar-contabilitate;• Managementul proiectelor;


15

• Managementul proiectelor;• Workflow;• Monitorizare-Control;• MentenanŃă;• Vânzări şi distribu Ńie;• Gestiunea materialelor;• Gestiunea capitalului fix;• Managementul calităŃii.


Un sistem ERP are o arhitectură pe trei straturi :

1. Nivelul prezentare(staŃii de lucru);2. Nivelul de prelucrarela nivel de aplicaŃie (regulile

afacerii, logica şi funcŃiunile sistemului,


16

afacerii, logica şi funcŃiunile sistemului, programele de aplicaŃie, inclusiv de transfer al datelor la servere de date);

3. Nivelul de stocarea bazei de date (gestiunea bazei de date şi a metadatelor).


60% din piaŃa mondială de ERPrevine unui număr restrâns de furnizori de sisteme ERP, grupaŃi sub acronimul BOPSE: Baan, Oracle, PeopleSoft,


17

BOPSE: Baan, Oracle, PeopleSoft, SAP, J.D.Edwards.


ERP extinssemnifică:


18

unde ERM=Enterprise Resource Management, BPI=Business Process Integration, KM=Knowledge Management.

1133.3.3.. Infrastructura flexibilInfrastructura flexibil ă a ă a ERPERP pentru afaceri (1)pentru afaceri (1)

Aprecierile Gartner privind nevoile de business

Saptamani

Luni

AniSchimbari inProcesele deBusiness

Ciclul de viata al


19

Minute

Ore

1960 1990 2000194019201900 1980

Zile

Timpii de executie aiproceselor

Ciclul de viata al produselor

1133.3.3.. Infrastructura flexibilInfrastructura flexibil ă a ă a ERPERPpentru afaceri (2)pentru afaceri (2)

• Infrastructura flexibil ă a ERP pentru afaceri se prezintă pe exemple ale firmelor Oracle şi SAP

• Oracle foloseşte magistrala unificată de servicii, Enterprise Service Bus (ESB)ca


20

fundament pentru SOA (Services-Oriented Architecture)

• ESBreprezintă un multi-protocol realizat pentru a separa conceptele de integrareconŃinute de aplicaŃii de cele conŃinute de logica afacerilor.


• ESB se obŃine prin:1. Virtualizarea punctelor finale (Endpoints) de la

resurse la servicii;2. Transformarea datelor în formate-Ńintă (target

formats);


21

formats);3. Rutarea datelor printr-o varietate de protocoale.4. Dispunerea datelororiunde este nevoie ca servicii

Web.

Standarde folosite: XPath, XSLT, SOAP, JMS, JCAHot-pluggable: J2EE, JMS, Database etc.


Realizarea tranzacŃiilor Oracle


22


• BPEL (Business Process Execution) reprezintă un limbaj de marcare bayat pe XML pentru compunerea unui set de servicii discreteWeb în cadrul unui flux de procese


23

discreteWeb în cadrul unui flux de procese ent-to-end.

• BPEL asigură un suport puternic pentru interacŃiuni asincrone, procesări paralele şi managementul excepŃiilor .


BPEL printr-un exemplu (Sursa: www.oracle.com)


24

1133.3.3.. Infrastructura flexibilInfrastructura flexibil ă a ă a ERPERP pentru afaceri (pentru afaceri (77))

Web Services Manager

Business Activity Monitoring


25

Java Developer

xApps si Dezvoltari customPOWERED BY NETWEAVER

Platforma

Proceselor Business

Platforma

Proceselor Business

Aplicatii CompoziteHar

ta S

olut

iilor

mySAP POWERED BY NETWEAVER

Procure to Pay (P2P)Order To Cash

Manufacture To Inventory

Ent

erpr

ise

Ser

vice

s R

epos

itory

Posibilitati de Crestere

1133.3.3.. Infrastructura flexibilInfrastructura flexibil ă a ă a ERPERP pentru afaceri (pentru afaceri (88))


26

Com-ponenta

Com-ponenta

Com-ponenta

Com-ponenta

Com-ponenta

Com-ponenta

•IDENTIFICAREA CELOR MAI UTILE SERVICII PENTRU CLIENT

Ent

erpr

ise

Ser

vice

s R

epos

itory

…

Enterprise Services

Sursa:www.sap.com

ESA si SAP NetWeaver – o Platforma pentru procese de afaceri

Consolidare pentru cresterea productivitatii

Compozitie pentru diferentiere

O cale de evolutie spre o arhitectura bazata pe servicii

Analiza de date

SAP NetWeaver

Composite ApplicationsAplicatii Compozite


27

servicii

Componente de procese refolosibile pentru a crea rapid si eficient o Solutie pentru problemele de business

Legacy/3rd PartyLegacy/3rd Party

SAP

Enterprise Services

Repository

SAP NetWeaver

Platforma pentru Procese de Business

Componente de ProceseComponente de Procese

Parte-

neri

Sursa:www.sap.com

Tema 1Tema 144

EXEMPLE DE EXEMPLE DE SISTEME SISTEME


Catedra de Management si Informatică de Gestiune ,

EXEMPLE DE SISTEME INFORMATICE INTEGRATE

1

EXEMPLE DE EXEMPLE DE SISTEME SISTEME INFORMATICE INFORMATICE INTEGRATEINTEGRATE


14.1 PACHETUL ORACLE


2

14.1. Pachetul Oracle

www.oracle.com


3

14.2 SAP (Solutions, Applications, Products)

www.sap.com


4

www.sap.com

14.3 Pachetul SIVECO (1)www.siveco.ro

Sistemul informatic integrat organiza Ńional produs de firma româneasc ă SIVECO SA (SIVECO


5

româneasc ă SIVECO SA (SIVECO Applications) con Ńine componente (la cerere) pentru toate func Ńiunile unei organiza Ńii economice performante


Componenta de management financiar-contabilasigură gestiunea integrată a patrimoniului, atât din punct de vedere financiar, cât şi contabil şi se adaptează oricărui tip de organizaŃie, indiferent de mărimea acesteia, complexitatea domeniilor de


6

indiferent de mărimea acesteia, complexitatea domeniilor de activitate şi structura de proprietate. EvidenŃa financiar-contabilă este completă, la nivel analitic şi sintetic. Soldurile contabile sunt actualizate implicit după efectuarea fiecărei operaŃii contabile.


Componenta de management al aprovizionării asigură stabilirea operativă a necesarului de aprovizionare, selecŃia celui mai bun preŃ, a cantităŃilor optime şi a


7

selecŃia celui mai bun preŃ, a cantităŃilor optime şi a condiŃiilor de aprovizionare, prin gestiunea furnizorilor, analiza achiziŃiilor şi istoricul acestora, evidenŃa automată a cererilor de achiziŃie, a cererilor de ofertă, a ofertelor şi a comenzilor, optimizarea în timp şi în calitate a întregii activităŃi de aprovizionare.


Sistemul informaŃional de management (SIM). SIVECO

Business Analizer asigură monitorizarea şi corelarea tuturor nivelurilor de activitate ale unei organizaŃii


8

tuturor nivelurilor de activitate ale unei organizaŃii economice, permiŃând prelucrarea analitică şi sintetică a datelor în timp real, pentru asistarea deciziei şi pentru informare. Prin integrare cu produsul ORACLE Express

se asigură folosirea tehnologiei OLAP

14.4 Pachetul EXACT SOFTWAREAplica Ńii integrate e-Business E-

Synergy

E-ERP EXACT GLOBE


9

E-ERP EXACT GLOBE

www.exactsoftware.com

14.5 VIP PROFESIONAL

www.viamisoftware.ro

SOLUTIE SOFTWARE INTEGRATA DE GESTIUNE SI


10

DE GESTIUNE SI CONTABILITATE

Bibliografie • www.oracle.com• www.sap.com• www.viamisoftware.ro• www.siveco.ro


11

• www.siveco.ro• www.exactsoftware.com

Bibliografie (1)

• Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004.

• Fotache, D.; Hurbean, L.- SoluŃii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme


12

• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Ia şi, 2002.


• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.-Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

Bibliografie (2)





13

Tehnică, Bucureşti, 2004• *** Revista Market Watch, SoluŃii pentru management,

ColecŃie, anii 2004-2006, www.marketwatch.ro

Programe de masterat - disciplina Sisteme informatice integrate - sem.1/10-11

EXEMPLE DE TESTE-GRILA PENTRU PREGATIREA EXAMENULUI

Titular disciplina: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

TRUE/FALSE

1. Societatea informationala (Information Society) descrie o economie si o societate in care

colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea, diseminarea si utilizarea informatiilor si cunostintelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicatie interactiva, au un rol decisiv.

2. Societatea informatica este o parte a societatii bazate pe cunostinte care foloseste progresele

tehnicii de calcul in toate domeniile de activitate economico-sociala.

3. Societatea bazata pe cunostinte (Knowledge-Based Society) este o parte a societatii informatice care utilizeaza IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor sub forma de cunostinte.

4. Societatea cunoasterii (Knowledge Society) reprezinta mai mult decat societatea informationala si decat societatea informatica, inglobandu-le de fapt pe acestea.

5. Societatea cunoasterii este fundamentata pe acumularea si utilizarea de date sub forma de

informatii si cunostinte la nivel tehnic.

6. Sistemul informatic reprezinta partea automatizata a sistemului informational ce realizeaza prelucrarea datelor si informatiilor folosind un sistem de calcul electronic.

7. Sistemul informatic este un ansamblu de echipamente (hardware) si programe pe calculator

(software) care asigura prelucrarea datelor.

8. Sistemul bazat pe cunostinte este o parte a sistemului informatic care proceseaza cunostinte intr-o cantitate nedeterminanta si nesemnificativa.

9. Cunostinta este informatie cu subinteles si informatie care stationeaza.

10. Cunostintele sunt informatii dobandite prin instruire (educatie) si practica (experienta).

11. Cunostinta semnifica ceea ce este necunoscut utilizatorului in momentul accesarii bazei de

date.

12. Caracterul de data, informatie sau cunostinta este absolut.

13. Sistemul informatic integrat al unei organizatii economice reprezinta ansamblul integrat al sistemelor informatice dedicate domeniilor de gestiune (integrate pe orizontala) si pe niveluri de management (integrate pe verticala).

14. Potrivit conceptiei holonice asupra sistemelor, doua sau mai multe sisteme autonome pot fi

integrate (cu criterii si obiective precise) si se poate obtine astfel un sistem holonic.

15. Integrarea de tip genetic se caracterizeaza prin capacitatea anumitor sisteme de a se autoorganiza si de a se autogenera.

16. Redundanta poate fi considerata un factor de dereglare in sistem.

17. Un sistem integrat mare reprezinta un sistem format din elemente de mare diversitate, a caror

stare si a caror evolutie pot fi descrise analitic.

18. Nivelul este format din totalitatea sistemelor autonome intre care exista relatii de subordonare.

19. In conceptia lui E. J. McCarthy, J. A. McCarthy si D. Humes, un sistem integrat economic

este considerat acela in care activitatea economica este privita ca un tot unitar in care informatiile de baza care provin de la sectoarele de activitate sunt prelucrate in mod util pentru a putea fi utilizate la toate nivelurile de conducere pentru activitatea de planificare, exercitare si efectuare a controlului.

20. In realizarea sistemelor informatice, un proces/etapa reprezinta un ansamblu de activitati

intercorelate ce folosesc resurse pentru atingerea unor functii-obiectiv.

21. In realizarea sistemelor informatice, activitatea contine tipurile de actiuni (faze, pasi sau segmente) ce se desfasoara pentru folosirea eficienta a resurselor alocate.

22. Sarcina (task-ul) indeplineste criterii de intrare (postconditii), are ca rezultate elemente

livrabile ce sunt acceptate pe baza criteriilor de iesire (preconditii).

23. Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic este intervalul de timp cuprins intre decizia de realizare a sistemului informatic si decizia de scoatere din exploatare a sistemului informatic.

24. Metoda reprezinta o multime de reguli ce se aplica unui domeniu restrins din cadrul unei metodologii.

25. Una dintre caracteristicile metodologiei SSADM este aceea ca nu foloseste diagramele pentru

reprezentarea fluxurilor de date si prelucrarilor.

26. Unul dintre avantajele metodologiei SSADM este reprezentat de abordarea simpla a problemelor prin viziunea utilizatorului.

27. CMM (Capability Maturity Model) a fost dezvoltat de Institutul de Inginerie Software, SEI

(Software Engineering Institute) din SUA si prezinta o structura pe cinci nivele: initial, repetabil, definit, gestionat si optimizat.

28. Managementul configuratiei software reprezinta stabilirea si mentinerea integritatii sistemelor

informatice (produselor software) pe intregul ciclu de viata al acestora.

29. Derularea tuturor activitatilor managementului configuratiei software este analizata intr-un consiliu de control al planului de management al proiectului software.

30. In managementul configuratiei software, practicile esentiale (key practices) descriu infrastructura si activitatile care contribuie cel mai mult la implementarea si institutionalizarea unui proces major.

31. Standardul ISO-8402 defineste calitatea ca ansamblul caracteristicilor unei entitati, care ii

confera aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.

32. Standardele ISO definesc calitatea produsului prin calitatea proiectului (conceptiei) si calitatea fabricatiei.

33. Calitatea proiectului reprezinta gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica.

34. Managementul calitatii software/ sistemului informatic consta in identificarea, analiza si

interpretarea tuturor neconformitatilor aparute in toate etapele ciclului de viata, concomitent cu definirea actiunilor corective si de orientare a calitatii.

35. Tranzactia este o unitate fizica de prelucrare ce asigura consistenta si siguranta bazelor de

date.

36. O baza de date este intr-o stare inconsistenta daca sunt indeplinite toate constrangerile de integritate a datelor.

37. Siguranta bazei de date se refera la toleranta bazei de date fata de defectari si la capacitatea

acesteia de a fi recuperata dupa aparitia unui defect.

38. Durabilitatea este proprietatea unei tranzactii prin care se garanteaza faptul ca odata tranzactia validata, rezultatele sale devin permanente si sunt scrise in baza de date.

39. Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (DataBase Management System)

reprezinta un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre baza de date si calculator.

40. Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) priveste modul de

stocare si de structurare a datelor pe suportul fizic de memorare a datelor (volum magnetic, cilindru, pista, sector, bloc, octet si bit).

41. O baza de date relationala reprezinta o colectie de relatii (tabele in acceptiunea uzuala,

memorate fizic in fisiere). Coloanele tabelului se numesc tupluri, iar liniile se numesc atribute.

42. La o baza de date relationala, domeniul este definit ca multimea obiectelor de tipuri diferite.

43. Managementul documentelor reprezinta crearea documentelor, memorarea, regasirea si diseminarea acestora.

44. Un sistem de management al documentelor, DMS (Document Management System) este un

sistem de programe pe calculator utilizat pentru a urmari si stoca documente electronice si/sau documente pe hartie.

45. Proiectul reprezinta un ansamblu de eforturi temporare depuse pentru a crea un produs sau de a asigura un serviciu.

46. Obiectivul proiectului este construit din ansamblul sarcinilor (detaliate pe activitati si faze)

necesare pentru finalizarea proiectului.

47. Managementul proiectelor este un ansamblu aplicat de principii, metode si tehnici de lucru pentru planificarea si executia de catre o echipa de lucru, sub conducerea colectiva a acesteia, a unui proiect definit prin obiectivele proiectului si caracterizat prin specificatiile continute in obiectivele produsului sau serviciului nou.

48. Drumul critic reprezinta succesiunea de activitati critice care determina un drum situat intre

nodul initial si nodul final al grafului atasat proiectului.

49. Supermagistrala informationala este un web extins de retele de telecomunicatii digitale de mare viteza pentru servicii informationale, de educatie, de distractii etc. la birouri si la domiciliu, de interes public general (cu preponderenta) si cu acces restrans, pentru unii membri ai organizatiei proprietare (pentru informatia sensibila).

50. Retelele de comunicatii sunt retele cu valoare adaugata, VAN (Value Added Networks) deoarece sustin circulatia valorilor si bunurilor si ofera servicii factorilor economici si administrativi care le pun in lucru.

51. Retelele convergente sunt retelele de telecomunicatii care pot furniza voce, date si video in mai multe infrastructuri de retea.

52. Managementul cunostintelor, KM (Knowledge Management) reprezinta capacitatea organizatiei de a captura, clarifica, selecta, stoca, organiza, comunica si utiliza cele mai bune practici (best practices) in lucrul cu cunostinte (Knowledge Work) si in luarea deciziilor pe toate nivelurile ierarhice, la nivel individual si de grup.

53. Managementul cunostintelor, KM (Knowledge Management) reprezinta procesul de gestionare

si mostenire aleatoare si pasiva a cunostintelor stocate ca experienta a acelei organizatii.

54. Organizatia orientata pe cunostinte, KO (Knowledge Organization) reprezinta organizatia

care promoveaza sistematic la nivel de politici organizationale managementul cunostintelor (KM) si care converteste angajatii in lucratori cu cunostinte, KW (Knowledge Workers) pe toate nivelurile ierarhice.

55. Capitalul intelectual al organizatiei face parte din categoria bunurilor tangibile.

56. Managementul cunostintelor este condus de catre o persoana cu aceasta responsabilitate

denumita manager de cunostinte, CKO (Chief Knowledge Officer).

57. Datorita competitiei, valoarea creata prin managementul cunostintelor cu tehnica de calcul

poate mai degraba sa se indrepte catre angajatii companiilor care au efectuat investitiile in detrimentul clientilor (legea lui Brynjolfsson).

58. Exemple de lucratori cu cunostinte pot fi secretarele, personalul din vanzari si bibliotecarii.

59. Prin inteligenta artificiala (Artificial Intelligence) se intelege tehnologia informatica care

priveste simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligentei umane (deductia logica, capacitatea de a invata din experienta, obtinerea unor concluzii pe baza unor date incomplete, recunoasterea vorbirii etc.).

60. Prelucrarea cunostintelor este o prelucrare algoritmica.

61. Problemele dificile de rezolvat sunt probleme complexe, complete, consistente, certe, bazate

pe aprecieri precise, clare, bine structurate.

62. Sistemul expert reprezinta un sistem de programe pe calculator, fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale, care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit si pe care apoi le utilizeaza pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului.

63. Motorul de inferente reprezinta partea de prelucrare a sistemului expert si constituie

subsistemul cognitiv al acestuia.

64. La un sistem expert, prin reguli de productie se inteleg regulile de forma IF concluzie THEN premize, unde premizele si concluzia reprezinta fapte.

65. Interconectarea unei multimi de neuroni artificiali defineste perceptronul care reprezinta

primul model de retea neuronala artificiala.

66. In sistemele informatice inteligente, agentii inteligenti executa rationamente asupra cunoasterii ce se refera atat la mediul de lucru cat si la comportamentul celorlalti agenti.

67. Sistemul suport pentru decizii, DSS (Decision Support System) sau sistemul informatic pentru

asistarea deciziei (SIAD) este sistemul informatic al carui obiectiv este, an general, asistarea procesului managerial si, in particular, asistarea procesului de adoptare a deciziilor.

68. Informatiile care se pot obtine prin Data Mining nu sunt predictive sau descriptive.

69. Sistemele informatice de tipul Enterprise Resource Planning (ERP) sunt sisteme bazate pe

arhitectura client/server dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor si facilitarea integrarii proceselor de afaceri cu furnizorii, clientii si alti parteneri de afaceri.

70. In cazul SIAD, deci si al depozitelor de date, numarul de utilizatori finali (manageri) este

foarte mare.

MULTIPLE CHOICE

1. In definirea sistemului (DEX) nu este cuprinsa urmatoarea notiune:

a. ansamblu de elemente dependente b. intreg organizat c. plan prestabilit

d. ansamblu de elemente independente e. scopul realizarii unui anumit obiectiv

2. In Societatea Informationala – Societatea Cunoasterii, factorii semnificativi ai dezvoltarii tehnicilor de comunicatie interactiva sunt: 1) inalta tehnologie (HighTech) 2) industria 3) agricultura 4) lumea lucrului (Work World), 5) limbajele de programare 6) limbile straine 7) lumea filmului artistic (Moves World) 8) toate formele de cultura in societate Precizati raspunsul corect: a. 1+2+3+6 b. 1+2+4+8 c. 3+4+5+7 d. 4+5+6+7 e. 1+2+3+5+6+7+8

3. Dupa Henry Lucas, obiectivele sistemelor informatice sunt clasificate in functie de criteriile: 1) Sfera de cuprindere; 2) Relatiile dintre sisteme; 3) Domeniul de activitati; 4) Tipul datelor de intrare; 5) Posibilitatile de cuantificare a rezultatelor (efectelor) sistemelor informatice. Precizati raspunsul corect: a. 1+3+5 b. 1+2+5 c. 1+2+4 d. 3+4+5 e. 1+2+3+4+5

4. In functie de criteriul Domeniul de activitati, in teoria sistemelor informatice se deosebesc obiective care afecteaza: 1) activitatile secundare ale organizatiei; 2) activitatile de baza ale organizatiei; 3) functionarea sistemului informational; 4) functionarea sistemului de credite organizationale; 5) schimburile de date dintre subsisteme. Precizati raspunsul corect:

a. 1+2 b. 2+3 c. 2+5 d. 3+4 e. 1+2+3+4+5

5. Componentele unui sistem informatic sunt: 1)Hardul; 2)Softul; 3)Comunicatiile; 4)Relatiile umane; 5)Baza stiintifica si metodologica; 6)Baza informationala; 7)Gradul de incredere in date; 8)Utilizatorii; 9)Cadrul organizatoric.

a. 1+2+3+4+5+6+7 b. 1+2+3+4+7+8+9 c. 1+2+3+5+6+7+9 d. 1+2+3+5+6+8+9 e. 1+2+3+4+6+8+9

6. In relatia dintre organizatia economica si sistemul informatic factorii de influenta sunt, in principal: 1)Mediul 2)Structura organizationala 3)Politica organizationala 4)Timpul 5)Procedurile standard 6)Cultura organizationala 7)Criticismul 8)Managementul deciziilor. a. 1+2+3+4+5+6 b. 1+2+4+5+6+8 c. 1+2+3+6+7+8 d. 3+4+5+6+7+8 e. 1+2+3+5+6+8

7. In functie de organizarea datelor sistemului informatic, se deosebesc: 1)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in fisiere; 2)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in baze de date; 3)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in albume de imagini; 4)Sisteme informatice cu colectii de date organizate combinat (in fisiere si in baze de date).

a. 1+2+3 b. 1+3+4 c. 1+2+4 d. 2+3+4

8. Abordarile tehnice ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe: 1)Management 2)Psihologie 3)Sociologie 4)Informatica 5)Stiinte politice 6)Tehnologie a. 1+2+3 b. 2+3+5 c. 1+4+6 d. 4+5+6 e. 1+3+5

9. Abordarile comportamentale ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe: 1)Management 2)Psihologie 3)Sociologie 4)Informatica 5)Stiinte politice 6)Tehnologie a. 1+2+3 b. 2+3+5 c. 1+4+6 d. 4+5+6 e. 1+3+5

10. Caracteristicile de calitate a sistemelor informatice sunt: 1)Functionalitatea 2)Fiabilitatea 3)Utilizabilitatea 4)Uzabilitatea 5)Eficienta 6)Mentenabilitatea 7)Portabilitatea 8)Interoperabilitatea 9)Complexitatea

a. 1+2+3+4+5+6+7+8 b. 1+2+3+5+6+7+8+9 c. 1+2+3+4+5+6+7+9 d. 1+2+3+4+5+7+8+9 e. 1+3+4+5+6+7+8+9

11. Motivele pentru care o tranzactie poate aborta sunt diverse: 1. Motive interne; 2. Interblocarea bazei de date; 3. Motive externe;

4. Motive determinate de operator; 5. Continut fraudulos.

a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5 c. 2+3+4+5 d. 1+2+4+5

12. Atunci cand se produce abortarea tranzactiei: 1. tranzactia este stopata 2. efectele operatiilor deja efectuate sunt anulate 3. baza de date este trecuta in noua stare 4. starea inconsistenta dispare a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4

13. Cand se valideaza o tranzactie, se executa urmatoarele reguli: 1.Se indica SGBD-ului momentul de reflectare a efectelor tranzactiei in baza de date; 2.Din momentul de validare a tranzactiei, efectele acestei tranzactii nu mai pot fi anulate; 3.Din momentul de validare a tranzactiei, efectele acestei tranzactii inca mai pot fi anulate; 4.Se executa operatia de ABORT sau ROLLBACK. a. 1+3 b. 1+4 c. 1+2 d. 2+4

14. Arhitectura bazei de date se refera la:

a. baza de date propriu zisa, analiza sistemului, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.

b. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.

c. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

d. baza de date propriu zisa, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.

e. baza de date propriu zisa, set de proceduri manuale si automate, incarcarea datelor, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

15. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:

a. relatie sau inregistrare. b. relatie sau atribut. c. relatie sau camp de date. d. relatie sau tabel.

e. relatie sau ierarhie.

16. Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, in functie de clasa de utilizatori, sunt:

a. baza de date propriu-zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

b. nivelul logic, nivelul de analiza a sistemului si nivelul de proiectare a structurii bazei de date.

c. nivelul logic, nivelul de analiza si nivelul fizic. d. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul de exploatare a bazei de date. e. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul fizic.

17. “Triada de aur” specifica oricarui sistem informatic este compusa din:

a. reprezentare –afisare - tiparire b. stocare – prelucrare- prezentare date c. adunare – scadere si inmultire date d. introducere, memorare si afisare date

18. In realizarea bazelor de date relationale, domeniul reprezinta:

a. un obiect concret sau abstract al realitatii. b. multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut intr-o anumita perioada de timp.

c. gradul tabelului. d. numarul de inregistrari ale bazei de date. e. o serie de comenzi pe care SGBD-ul le executa automat la aparitia unui eveniment.

19. O baza de date trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: 1. structura bazei de date trebuie sa asigure informatiile necesare si suficiente pentru indeplinirea cerintelor de informare si decizie; 2. sa asigure o independenta sporita a datelor fata de programe si invers; 3. sa se realizeze o redundanta (cardinalitatea informatiilor colectiilor de date) minima si controlata a datelor memorate; 4. accesul la datele stocate in baza de date sa fie rapid si eficace; 5. sa asigure o dependenta biunivoca a datelor fata de programe si invers. a. 1+2+3+4 b. 1+2+3+5 c. 1+3+4+5 d. 2+3+4+5

20. Obiectivele unui SGBD sunt, in principal, urmatoarele: 1.asigurarea independentei datelor fata de aplicatie; 2. asigurarea redundantei minime si controlate a datelor; 3. asigurarea tuturor facilitatilor posibile de exploatare a datelor; 4. asigurarea securitatii si protectiei datelor impotriva accesului neautorizat (inclusiv prin criptarea datelor); 5. asigurarea coerentei si integritatii datelor impotriva stergerilor accidentasle sau intentionate;

6.asigurarea redundantei maxime si controlate a datelor; 7.asigurarea partajarii datelor (accesul concurent al utilizatorilor la baza de date); 8. asigurarea nivelului de performanta globala (volum mare de date complexe gestionate cu un timp de raspuns acceptabil la adresarea cererilor de interogare din partea utilizatorilor multipli); 9.asigurarea dependentei datelor fata de aplicatie. a. 1+3+4+5+6+7+8 b. 3+4+5+6+7+8+9 c. 1+2+3+4+5+7+8 d. 2+3+4+5+7+8+9

21. Functiile generale ale unui SGBD sunt: 1) descrierea datelor (definirea structurii bazei de date prin intermediul limbajului de definire a datelor); 2) manipularea datelor (incarcarea, actualizarea, prelucrarea si regasirea datelor cu ajutorul limbajului de manipulare a datelor); 3) descongestionarea datelor (dispunerea acestora pe structuri de date paralele); 4) utilizarea bazei de date (de catre toate categoriile de utilizatori); 5) administrarea bazei de date. a. 1+2+3+4 b. 1+2+4+5 c. 2+3+4+5 d. 1+3+4+4

22. In evolutia istorica, bazele de date si sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au cunoscut mai multe generatii: 1)sistemele ierarhice si retea; 2)sistemele relationale; 3)sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.); 4)sistemele baze de date. a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 2+3+4 d. 1+2+3+4

23. Pot constitui sisteme de birotica, OAS: 1)procesoare de cuvinte, 2)sisteme de tehnoredactare computerizata – DTP, Desktop Publishing, 3)sisteme DSS, Decision Support Systems, 4)publicatii pe Web - Web Publ, 5)calendare de activitati electronice - E-Calend, 6)baze de date distribuite – DDB, Distributed DataBase). a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6

c. 1+3+4+5+6 d. 2+3+4+5+6

24. Avantajele folosirii sistemelor informatice pentru automatizarea lucrarilor de birou sunt: 1) Eliminarea (diminuarea) efortului fizic; 2) Micsorarea efortului intelectual datorat scrierii si transcrierii manuale a informatiilor; 3) Reducerea timpului de receptie, prelucrare si transmitere a informatiei orale sau scrise din activitatea de birou;

4) Cresterea exactitatii proceselor informationale; 5) Marirea capacitatii de memorare; 6) Cresterea vitezei de regasire a informatiei; 7) Cresterea calitatii si productivitatii activitatilor de birou; 8) Scaderea costului informatiei; 9) Asigura infrastructura pentru afaceri electronice; 10) Micsorarea capacitatii de memorare; 11) Marirea timpului de receptie, prelucrare si transmitere a informatiei orale sau scrise din activitatea de birou;

a. 1+2+3+4+5+6+7+8+9 b. 1+2+3+4+6+7+8+9+10 c. 1+3+4+5+6+7+8+9+11 d. 1+3+4+6+7+8+9+10+11

25. In OAS, biroul are trei functii de baza: 1. gestionarea si coordonarea muncii lucratorilor cu date, informatii si cunostinte; 2. conectarea muncii lucratorilor locali cu date, informatii si cunostinte, cu toate nivelurile si functiunile organizatiei economice;

3. conectarea organizatiei economice la lumea exterioara ei, incluzand clientii, furnizorii, organismele guvernamentale si auditorii externi;

4. controlul activitatilor curente din organizatie.

a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4

26. In OAS, activitatile majore ale lucratorilor din birou se refera la: 1. managementul documentelor, incluzand crearea documentului, memorarea, regasirea si diseminarea acestuia;

2. conducerea proceselor industriale; 3. planificarea pentru persoane individuale sau grupuri; 4. comunicarea, cuprinzand initierea, receptarea si gestionarea comunicatiilor voce, digitale si bazate pe documente pentru persoane individuale sau grupuri;

5. gestionarea datelor (de exemplu, despre angajati, clienti, vanzatori etc.); 6. coordonarea activitatilor curente.

a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+6

c. 1+3+4+5 d. 2+3+4+6

27. Un sistem de management al documentelor, DMS (Document Management System) este un sistem de programe pe calculator utilizat pentru a urmari si stoca: 1)documente electronice 2)documente pe hartie 3)imagini ale documentelor pe hartie 4)fotografii pe hartie. a. 1+2 b. 1+3 c. 1+4 d. 2+3 e. 2+4

28. Un sistem de management al documentelor, DMS, asigura, de regula: 1)memorarea documentelor 2)stabilirea versiunii documentelor 3)metadate 4)securitatea documentelor 5)suportarea documentelor 6)capacitati de indexare si regasire a documentelor 7)incetarea documentelor. a. 1+2+3+4+5 b. 2+3+4+5+6 c. 1+2+3+4+6 d. 2+3+4+6+7 e. 1+3+5+6+7

29. Termenul de sistem de management al documentelor, DMS, se suprapune adesea cu conceptul de:

a. sistem informatic de asistare a deciziei, DSS (Decision Support System) b. sistem informatic de automatizare a lucrarilor de birou, OAS (Office Automation System) c. sistem de management al continutului la nivel de intreprindere, CMS (Content Management System)

d. sistem de procesare a tranzactiilor, TPS (Transaction Processing System) e. sistem informatic de management, MIS (Management Information System)

30. Termenul de sistem de management al documentelor, DMS, este legat de conceptul de:

a. managementul bunurilor digitale, DAM (Digital Asset Management) b. managementul bunurilor tangibile c. managementul bunurilor personale d. managementul bunurilor de natura accesoriilor, FAM, (Fixture Asset Management)

31. Intr-o organizatie in care prin procedee clasice aprobarea unui document dureaza in mod normal cateva zile, in organizatia cu DMS, prin implementarea unei solutii de workflow si Document Management, perioada de aprobare poate fi redusa considerabil, la nivel de:

1)o zi 2)ore 3)minute 4)secunde 5)fractiuni de secunda a. 1+2 b. 1+3 c. 3+4 d. 2+3 e. 4+5

32. Un exemplu de platforma unificata pentru managementul documentelor este cel al firmei ECM care contine urmatoarele tipuri de servicii: 1)Servicii asupra proceselor (Process Services) 2)Servicii asupra continutului (Content Services) 3)Servicii de arhivare (Repository Services) 4)Servicii de consultanta (Consulting Services) 5)Servicii de integrare (Integration Services) a. 1+2+3+4 b. 1+2+3+5 c. 1+3+4+5 d. 2+3+4+5

33. Planul reprezinta enumerarea sau reprezentarea grafica a tuturor activitatilor proiectului ca rezultat al: 1)estimarii 2)ordonarii logice 3)acceptarii riscurilor 4)analizei pe baza factorului timp a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 1+3+4 d. 1+2+4

34. Sintagma de „resurse limitate” din definitia proiectului se refera la restrictiile impuse asupra: 1)timpului (resurse de timp) 2)costului (resurse materiale, financiare, umane) 3)asteptarilor tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect 4)obiectivului final (descris prin specificatii, pentru obiectivul produsului sau serviciului; descris prin activitati si faze pentru obiectivul proiectului) a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4

35. Premize creerii unei organizatii inteligente sunt, intre altele: 1. Piete dinamice, surprinzatoare si instabile 2. Inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala 3. Organizatia se afla intr-o permanenta schimbare si adaptare la cerintele mediului socio-economic

4. Accentul s-a mutat pe cunoastere si nu pe capital 5. Complexitatea activitatilor organizationale 6. Mediul concurential 7. Suportul infrastructurii IT&C 8. Asistarea deciziei este sprijinita prin managementul cunostintelor 9. Robotii inlocuiesc omul in toate activitatile din organizatie

a. 1+2+3+4+5+6+7 b. 1+3+4+5+6+7+8 c. 1+2+3+4+5+6+9 d. 1+3+4+5+6+7+9 e. 2+3+4+5+6+7+8

36. Capitalul intelectual al organizatiei face parte din categoria bunurilor intangibile si are urmatoarele caracteristici: 1)Cuprinde experienta (expertiza), calificari, marci, patente, “know-how”. 2)Este un capital “fluid”. 3)Evaluarea este dificila. 4)Este un bun tangibil al intregii omeniri. a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4

37. Managementul cunostintelor presupune o infrastructura IT&C cu retele si baze de date care faciliteaza: 1)colectarea si partajarea cunostintelor organizationale 2)prelucrarea tranzactiilor 3)utilizarea instrumentelor hardware si software ce fac informatiile accesibile si utilizabile 4)inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala a. 1+2 b. 1+3 c. 2+4 d. 3+4

38. Elementele managementului cunostintelor in organizatie sunt grupate in: 1)sistemele de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) 2)sistemele de prelucrare a tranzactiilor, TPS (Transaction Processing Systems) 3)sistemele de birotica, OAS (Office Automation Systems) 4)sistemele colaborative de grup

5)tehnicile de inteligenta artificiala, AI (Artificial Intelligence). a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+3+4+5 d. 1+2+3+4+5

39. Exemple de lucratori cu date si informatii pot fi: 1)judecatorii 2)secretarele 3)personalul din vanzari 4)cercetatorii stiintifici 5)proiectantii 6)arhitectii, 7)scriitorii 8)bibliotecarii a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 3+4+6 d. 2+3+8 e. 6+7+8

40. Exemple de lucratori cu cunostinte pot fi: 1)judecatorii 2)secretarele 3)personalul din vanzari 4)cercetatorii stiintifici 5)proiectantii 6)arhitectii, 7)scriitorii 8)bibliotecarii a. 1+2+3+4+5 b. 1+4+5+6+7 c. 2+3+4+5+6 d. 3+4+5+6+7 e. 4+5+6+7+8

41. Sistemele informatice de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) ofera lucratorilor cu cunostinte instrumentele specializate necesare, cum sunt cele pentru: 1)grafica puternica 2)instrumentele analitice 3)de executare a tranzactiilor 4)de comunicatii 5)de gestionare a documentelor a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5

c. 1+2+4+5 d. 2+3+4+5

42. In sistemele expert de gestiune, prelucrarea cunostintelor este: 1)o prelucrare simbolica 2)prelucrare nealgoritmica ce nu face diferenta dintre date si programe 3)prelucrare algoritmica 4)are caracter declarativ 5)o prelucrare de imagini video a. 1+2+4 b. 1+2+5 c. 2+3+4 d. 2+3+5 e. 3+4+5

43. Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale se enumera: 1)sistemele expert 2)invatarea automata 3)demonstrarea automata a teoremelor 4)robotica 5)jocurile dintre om si calculator 6)traducerea automata 7)inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala 8)recunoasterea formelor 9)realitatea virtuala 10)realitatea imediata a. 1+2+3+4+5+6+7+8 b. 1+2+3+4+5+6+8+10 c. 1+2+3+4+5+6+7+10 d. 1+2+3+4+5+6+8+9

44. In sistemele de inteligenta artificiala, se trateaza probleme dificile de rezolvat adica: 1)complexe 2)incomplete 3)inconsistente 4)incerte 5)procedurale 6)bazate pe aprecieri vagi 7)confuze 8)slab structurate 9)algoritmice a. 1+2+3+4+5+6+7 b. 1+2+3+4+6+7+9 c. 1+2+3+4+6+7+8 d. 1+3+4+5+6+7+9

45. Sistemul expert reprezinta un sistem de programe pe calculator: 1)fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale 2)care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit 3)care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului abordat 4)care prelucreaza tranzactii din domeniul abordat. a. 1+2+3 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. 2+3+4

46. Arhitectura unui sistem expert cuprinde: 1)baza de cunostinte 2)baza de fapte 3)motorul de inferente 4)modulul de achizitie a cunostintelor 5)modulul impropriu 6)modulul explicativ 7)modulul implicit 8)interfata cu utilizatorul a. 1+2+3+4+5+6 b. 1+2+3+4+6+7 c. 1+2+3+4+6+8 d. 2+3+4+5+6+7 e. 3+4+5+6+7+8

47. Functiile unui sistem informatic pentru asistarea deciziei, DSS (Decision Support System) sunt:

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii intre

utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

48. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul crearii unor tehnologii speciale cum sunt: 1) exploatarea datelor prin procesarea

online a tranzactiilor (OLTP, OnLine Transation Processing);

4) exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing);

2) depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data Warehousing);

5) Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems);

3) birotica;

a. 1+2+3 b. 2+4 c. 3+4+5 d. 4+5 e. 1+5

49. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:

1) datele continute de un sistem de prelucrare a tranzactiilor, OLTP (On-Line Transaction Processing) sunt de tip operational, iar datele continute de un depozit de date sunt specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate sau derivate din date operationale, nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali;

4) bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. Dar odata implementate ele functioneaza perioade lungi de timp fara

modificari. În SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul

proiectarii si realizarii lor, ceea ce

obliga depozitul de date sa se

adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza;

2) in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de utilizatori finali (manageri) este

foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale;

5) sistemele tranzactionale reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente, pe cand depozitele de date sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori.

3) datele procesate in sistemele

tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. În procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in

volum mare, stocate dispersat ceea ce

duce la o prelucrare mai lenta;

a. 1+2+3 b. 2+3+5 c. 3+4+5 d. 1+2+4+5 e. 1+2+3+4+5

50. Tehnicile Data Mining sunt: 1)Clasificarea; 2)Estimatia; 3)Predictia; 4)Gruparea; 5)Copierea. a. 1+2+3+4 b. 1+2+3+5 c. 1+3+4+5 d. 2+3+4+5

51. Un sistem ERP prezinta urmatoarele caracteristici: 1)lucreaza pe arhitecturi client/server; 2)este autoadaptabil (fara interventia operatorului); 3)integreaza si unifica procese economice; 4)prelucreaza tranzactii ale organizatiei; 5)foloseste o baza de date unica (in care datele sunt introduse o singura data); 6)permite acces la date in timp real; 7)este sistem inchis; 8)este adaptat specificului ramurii din care face parte organizatia economica; 9)asigura suport multilingv si multivaluta; 10)este destinat exclusiv utilizarii in administratia publica. a. 1+2+3+4+5+6+7+8 b. 1+2+3+4+5+6+8+10 c. 1+2+3+4+5+7+8+9 d. 1+2+3+4+5+6+8+9 e. 2+3+4+5+6+8+9+10

52. Se apreciaza ca 60% din piata mondiala de ERP revine unui numar restrans de furnizori de sisteme ERP, grupati sub acronimul BOPSE: 1)Baan 2)Oracle 3)PeopleSoft 4)SAP 5)J.D.Edwards 6)K.N.Edna. a. 1+2+3+4+5 b. 1+3+4+5+6 c. 1+2+4+5+6

d. 2+3+4+5+6

COMPLETION

1. _________________ semnifica ceea ce este cunoscut.

2. ________________sunt informatii dobandite prin instruire (educatie) si practica (experienta).

3. Caracterul de data, informatie sau cunostinta este ________________.

4. Orice sistem tinde sa realizeze maximum de organizare, concomitent cu o cat mai puternica

integrare in sistemul ________________.

5. Sistemul de conducere de tip ______________ este sistemul de conducere in care elementul regulator actioneaza pe bucla de reactie, avand la cea de-a doua intrare informatii de referinta.

6. Notiunea de cuplare in retea este specifica sistemelor ___________ in care la modul ideal absolut toate elementele se leaga cu toate elementele.

7. Daca intr-o retea, numarul elementelor devine foarte mare sau, la un moment dat, necontrolat de mare, se ajunge la un exces sau la ____________ ce poate fi considerata un factor de reglare sau poate fi folosita la aparitia altor modalitati de reglare.

8. Un sistem integrat mare reprezinta un sistem format din elemente de mare diversitate, a caror stare si a caror evolutie nu pot fi descrise ___________________.

9. Cu cat gradul de organizare si de complexitate a sistemelor creste cu atat legaturile devin mai ___________________ .

10. Caracteristic sistemelor integrate este faptul ca intre elementele aceluiasi subsistem exista legaturi mult mai puternice decat intre elementele unor subsisteme _____________ ale aceluiasi sistem.

11. Notiunea de sistem _____________ a aparut din necesitatea de a explica continua generare si

regenerare a elementelor, asa numita situatie “totul depinde de totul”.

12. Ciclul de _________ al sistemelor informatice este definit pe intervalul de timp cuprins intre decizia de realizare a unui sistem informatic nou si decizia de scoatere din exploatare a acestuia si de inlocuire cu un alt sistem informatic.

13. Ciclul de ___________ al sistemului informatic este intervalul de timp cuprins intre decizia de realizare a sistemului informatic si decizia de intrare a sistemului informatic in exploatare.

14. Metodologia de analiza si proiectare ___________ a sistemelor informatice, SSADM (Structured System Analysis and Design Methodology), 1982, Marea Britanie, contine un set de tehnici, instrumente si formulare standard pentru descrierea sistemului existent sau a sistemului proiectat (sistemul nou).

15. Managementul ____________ software, SCM (Software Configuration Management) inseamna stabilirea si mentinerea integritatii sistemelor informatice (produselor software) pe intregul ciclu de viata al acestora.

16. Modelul de productie in realizarea sistemelor informatice este un model de productie a ___________________ .

17. Sistemele ______________ sunt acele sisteme baza de date la care se executa mai multe tranzactii care acceseaza aceeasi baza de date.

18. Birotica este stiinta care se ocupa cu _____________ lucrarilor de birou cu ajutorul IT&C.

19. La o baza de date relationala, cheia unei relatii reprezinta o multime minimala de atribute ale caror valori identifica in mod unic un __________ intr-o relatie.

20. Sistemele cu imagini ale documentelor reprezinta sistemele care convertesc documentele si imaginile in forma _____________, astfel incat ele pot fi memorate si accesate de un calculator.

MATCHING

In Societatea informationala-Societatea cunoasterii: a. Societatea informationala (Information Society) b. Societatea informatica c. Societatea bazata pe cunostinte (Knowledge-Based Society) d. Societatea cunoasterii (Knowledge Society)

1. este o parte a societatii informationale care foloseste progresele tehnicii de calcul in toate domeniile de activitate economico-sociala.

2. reprezinta mai mult decat societatea informationala si decat societatea informatica, inglobandu-le de fapt pe acestea.

3. descrie o economie si o societate in care colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea, diseminarea si utilizarea informatiilor si cunostintelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicatie interactiva, au un rol decisiv.

4. este o parte a societatii informatice care utilizeaza IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor sub forma de cunostinte. In organizatia economica: a. Sistemul informational b. Sistemul informatic c. Sistemul bazat pe cunostinte

5. este o parte a sistemului informatic care proceseaza cunostinte intr-o cantitate determinanta si semnificativa.

6. reprezinta acel sistem de prelucrare a informatiilor, impreuna cu resursele organizationale asociate, cum sunt resursele umane, tehnice si financiare ce furnizeaza si distribuie informatia.

7. reprezinta partea automatizata a sistemului informational ce realizeaza prelucrarea datelor si informatiilor folosind un sistem de calcul; este un ansamblu de echipamente (hardware) si programe pe calculator (software) care asigura prelucrarea datelor. In sistemele informationale (informatice): a. Data b. Informatia c. Cunostinta

8. reprezinta o data cu caracter de noutate despre un fenomen, proces etc.

9. este informatie cu inteles si informatie care actioneaza.

10. este reprezentata conventional prin numere, marimi, relatii etc. si este folosita la rezolvarea problemelor sau este obtinuta printr-o activitate de cercetare. In cadrul sistemului informatic integrat al organizatiei economice se deosebesc:

a. Sistem informatic de resurse umane b. Sistem informatic contabil c. Sistem informatic financiar d. Sistem informatic pentru marketing

11. AIS

12. MKIS

13. HRIS

14. FIS

In cadrul sistemului informatic integrat al organizatiei economice se deosebesc:

a. Sistem informatic pentru managementul relatiilor cu clientii b. Sistem informatic de management al lantului de distributie c. Sistem informatic pentru planificarea resurselor intreprinderii d. Sistem informatic de resurse informatice

15. ERP

16. IRIS

17. SCM

18. CRM

Sistemele informatice integrate economice au in compunere, in functie de nivelurile de management ale organizatiei, urmatoarele tipuri de sisteme informatice:

a. sisteme informatice pentru automatizarea lucrarilor de birou b. sisteme informatice pentru asistarea deciziei c. sisteme informatice pentru procesarea tranzactiilor d. sisteme informatice de sprijin al executivului e. sisteme informatice pentru management f. sisteme informatice de lucru cu cunostinte

19. TPS

20. MIS

21. KWS

22. OAS

23. ESS

24. DSS

Tipurile de integrari sunt urmatoarele: a. Integrare de tip genetic b. Integrarea prin constrangere c. Integrarea prin dependenta d. Integrarea prin alegere e. Integrarea intamplatoare

25. se refera la posibilitatile elementelor unui sistem de a alege sistemul caruia sa-i apartina.

26. in care elementele se integreaza intr-un sistem sau altul pe baza intamplarii. De remarcat este faptul ca, cu cat un sistem este mai divers si mai complex, cu atat intamplarea joaca un rol mai mare, motiv pentru care cercetarea statistica va avea un rol aparte.

27. care se caracterizeaza prin capacitatea anumitor sisteme de a se autoorganiza si de a se autogenera. Aceasta inseamna ca elementele au luat nastere chiar in acel sistem si toate componentele se creaza necontenit si reciproc intercorelandu-se.

28. presupune ca elementele sistemului continua sa ramana in cadrul lor pentru ca depind de alte elemente. Un astfel de sistem poate fi considerat ca fiind sistemul de productie care depinde de cel financiar si invers.

29. presupune integrarea obligata sau fortata, elementele fiind constranse sa functioneze intr-un cadru organizatoric dat. Tipurile de organizari ale elementelor sistemului sunt: a. Organizarea in serie b. Organizarea in paralel c. Organizarea in circuit (bucla)

30. presupune ca elementul urmator care a fost reglat (sau influentat) de elementul anterior, la randul lui sa-l poata regla sau influenta pe acesta.

31. presupune ca daca elementul urmator este influentat de elementul anterior, atunci se spune ca acesta poate fi reglat de elementul anterior. Pentru un sistem economic, exemplul tipic este reprezentat de fazele de productie care succed unele dupa altele, iar cea anterioara o poate regla pe cea urmatoare.

32. ofera posibilitatea ca elementul anterior sa poata inlocui partial sau chiar total o eventuala defectiune a elementului urmator. Din punctul de vedere al complexitatii structurii si al complexitatii functiilor indeplinite de un sistem integrat, se deosebesc: a. Sisteme simple b. Sisteme complexe c. Sisteme mari sau ultracomplexe

33. cu structura dezvoltata si care contin 104-107 elemente primare

34. cu un numar foarte mare de elemente (107-1030) dispuse in subsisteme interconectate

35. cu structuri neramificate si care contin 103 elemente primare, dintre care un numar redus interconectate, fara a dispune de o structura ierarhica predominanta

In sistemele integrate: a. Integrarea structurala a sistemelor b. Integrarea functionala a sistemelor c. Nivelul d. Palierul

36. este o inglobare de niveluri de organizare ierarhica, motiv pentru care acesta nu are forma de coloana, ci de piramida

37. este format din totalitatea sistemelor autonome intre care nu exista relatii de subordonare

38. presupune stabilirea unor relatii de vecinatate care nu sunt suficiente

39. presupune atat integrarea substantiala, cat si cea energetica si informationala

Informatia este vazuta de DeMarco (1982) ca fiind abordabila din trei perspective specifice sistemelor informatice: a. Datele b. Functiile c. Comportamentul

40. scot in evidenta ceea ce face sistemul. Ele pot fi vazute si ca procese, deoarece elementele sistemului care stocheaza datele sunt supuse transformarilor functionale prin intermediul proceselor.

41. reflecta de fapt starile prin care trece sistemul la aparitia diverselor evenimente care au impact asupra lui si care ii confera un statut dinamic

42. care sunt vazute sub forma de atribute si care reflecta structura statica a sistemului informatic

Conditiile pe care trebuie sa le satisfaca o tranzactie sunt: a. Atomicitatea b. Consistenta c. Izolarea d. Durabilitatea

43. este proprietatea unei tranzactii prin care se garanteaza faptul ca odata tranzactia validata, rezultatele sale devin permanente si sunt scrise in baza de date. Aceasta proprietate are la baza conceptul de JURNAL (istoria evolutiei intregului sistem baza de date)

44. inseamna ca orice tranzactie reprezinta o unitate elementara de prelucrare (executia acesteia se reduce la regula TOTUL SAU NIMIC!)

45. inseamna corectitudinea operatiilor specifice tranzactiei. O trazactie este un program corect care converteste o baza de date dintr-o stare consistenta in alta stare consistenta

46. este proprietatea tranzactiei de a avea acces doar la starile consistente ale bazei de date. Modificarile efectuate de o tranzactie sunt inaccesibile tranzactiilor care sunt concurente pana in momentul validarii acesteia

Modelul relational al datelor este fundamentat pe urmatoarele notiuni:

a. Regulile b. Structurile c. Operatiile

47. sunt obiecte definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului.

48. reprezinta actiuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date.

49. stabilesc modul de manipulare a datelor. La bazele de date relationale: a. Domeniul b. Relatia c. Asocierea d. Regulile de integritate

50. sunt conditii pe care datele ce formeaza baza de date trebuie sa le satisfaca si sunt in numar de trei: unicitatea cheii (cheia primara trebuie sa fie unica si minimala), integritatea entitatii (atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null) si integritatea referirii (o cheie externa trebuie sa fie null in intregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate).

51. se realizeaza pe baza de atribute (din capul de tabel).

52. este o multime rezultata ca urmare a agregarii (corespondentei) a doua sau mai multe multimi. Pe domeniile Di consta dintr-un cap de tabel si un corp de tabel.

53. este definit ca multimea obiectelor de acelasi tip. Avantajele folosirii sistemelor de management al documentelor – DMS - sunt, intre altele: a. Focalizarea eforturilor organizatiei economice spre activitatea de baza b. Crearea unui mediu standardizat pentru introducerea de continut c. Disponibilitatea informatiei atunci cand este nevoie de ea d. Accesul la informatie pe baza unor reguli stricte e. Reducerea spatiului necesar arhivarii f. Imbunatatirea controlului asupra activitatii desfasurate

54. atat pentru companii care au o structura distribuita in teritoriu, cat si pentru lucrul off-line

55. pentru asigurarea unui grad ridicat de securitate a informatiei

56. eliminand posibilitatea de pierdere a informatiilor, reducand costurile de manipulare a documentelor, a cheltuielilor administrative, inclusiv consumul de hartie

57. pentru o comunicare eficienta

58. eliminandu-se astfel timpii morti din punct de vedere al productivitatii, regasirii, distributiei, accesarii, procesarii informatiilor

59. conducand la accelerarea proceselor interne in cadrul unei firme

Componentele esentiale ale unui sistem tipic de telecomunicatii sunt: a. Calculatoarele b. Terminalele sau orice dispozitive de intrare/iesire c. Canalele de comunicatii d. Procesoarele de comunicatii (modemuri, multiplexoare, controllere, procesoare

front-end) e. Software de comunicatii

60. ce asigura functiile de sprijin pentru transmiterea si receptionarea datelor

61. ce controleaza activitatile de intrare si de iesire si gestioneaza alte functii ale unei retele de comunicatii

62. care transmit sau receptioneaza date

63. pentru procesarea datelor

64. adica legaturile prin care datele sau vocea sunt transmise intre dispozitivele de transmisie si de receptie dintr-o retea

Managementul cunostintelor in organizatie cuprinde: a. Capturarea si codificarea cunostintelor b. Generarea cunostintelor c. Distribuirea cunostintelor d. Partajarea cunostintelor

65. cu sisteme informatice colaborative de grup – Groupware, Intranet

66. cu sisteme de inteligenta artificiala -sisteme expert, ANN, algoritmi genetici, sisteme fuzzy

67. cu sisteme informatice de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) – CAD, realitate virtuala

68. cu sisteme informatice de automatizare a lucrarilor de birou, OAS (Office Automation Systems) - procesoare de cuvinte, DTP, Web Publishing, e-calend, DDB

In cadrul managementului cunostintelor in organizatie, baza de cunostinte poate contine: a. Cunostinte interne structurate b. Cunostinte externe c. Cunostinte interne informale

69. de exemplu, cercetarea competitiva

70. „cunostinte tacite”

71. manuale de produs sau serviciu asigurat, rapoarte de cercetare etc. Lucratorii cu cunostinte indeplinesc trei roluri cheie care sunt critice in cadrul organizatiei: a. Actualizeaza permanent si conserva cunostintele in organizatie b. Servesc ca si consultanti interni c. Actioneaza ca agenti de schimbare

72. in ceea ce priveste domeniile lor de cunoastere, modificarile care au loc ca si oportunitatile ce apar

73. in evaluarea, initierea si promovarea proiectelor de modificare

74. pe masura ce acestea se dezvolta in lumea exterioara prin intermediul tehnologiilor, stiintei, vietii sociale si artelor

Principalele tipuri de sisteme expert utilizate in domeniul economic sunt: a. Sisteme expert destinate previziunii si planificarii b. Sisteme expert de diagnosticare c. Sisteme expert de control si monitorizare

75. de exemplu, pentru analiza situatiei financiare a unei societati comerciale sau supravegherea procesului de acordare a creditelor intr-o banca

76. de exemplu, gestiunea trezoreriei

77. de exemplu, pentru structura portofoliului de clienti ai unei societati de asigurari sau pentru investitii

In cadrul sistemului informatic pentru management, MIS (Management Information System), subsistemul informatic pentru activitatea de productie cuprinde o ierarhie de subsisteme si aplicatii care se refera la: a. Activitatea de fabricatie b. Programarea productiei c. Lansarea in fabricatie d. Urmarirea productiei e. Intretinerea utilajelor

78. Reducerea duratelor de interventie, Moment optim de interventie

79. Necesar de materiale, Necesar de manopera

80. Monitorizarea contractelor, Gestionarea livrarilor restante sau in avans

81. Sortimente optimale, Amplasarea optima a utilajelor si a locurilor de munca manuala;Optimizarea folosirii capacitatilor de productie

82. Determinarea momentului optim, Determinarea lotului optim

Un sistem ERP are o arhitectura pe trei straturi: a. Nivelul prezentare b. Nivelul de prelucrare la nivel de aplicatie c. Nivelul de stocare a bazei de date

83. regulile afacerii, logica si functiunile sistemului, programele de aplicatie, inclusiv de transfer al datelor la servere de date

84. gestiunea bazei de date si a metadatelor

85. statii de lucru

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar-Contabil București Programe de Studii Universitare de Masterat (4 semestre, Ciclul II Bologna) Anul universitar 2010-2011 Disciplina Sisteme informatice integrate Titular disciplină: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM Bibliografie pentru toată materia

Note: a) Sursele bibliografice de bază sunt lucrările de la numerele curente 1-9. Sursele

bibliografice suplimentare sunt lucrările de la numerele 10-32. Sursele bibliografice facultative sunt lucrările de la numerele 33-63.

b) Au fost prevăzute mai multe lucrări alternative de studiu, pentru aceeaşi temă (lecŃie), pentru a se facilita accesul masteranzilor la bibliografie disponibilă în limba română,

atunci când nu se găseşte o anumită lucrare recomandată în bibliografia de bază.

c) Lucrările în limbi străine, precum şi lucrările din bibliografia suplimentară şi facultativă

în limba română, sunt lucrări folosite pentru realizarea materialelor cursului şi au fost

introduse în bibliografie pentru informarea masteranzilor. Dacă un masterand are acces la

bibliografia în limbi străine, constituie un plus în învăŃare.

I. CărŃi, reviste şi comunicări ştiinŃifice

1. Gherasim, Z., Fusaru, D., Andronie, M. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei

economice, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2008.

2. Gherasim, Z; Andronie, Maria, Dumitru, Al., țtefan, R.M., țerban, M. – Managementul

proiectelor, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2010.

3. Gherasim, Z. – Programare şi baze de date, Editura Fundației România de Mâine,

Bucureşti, Ediția a-II-a, 2007, Ediția I, 2005.

4. Gherasim, Z; Cocianu, L.C. – Sisteme expert de gestiune, Editura Fundației România de

Mâine, Bucureşti, 2005. 5. Gherasim, Z., Andronie, Maria, Popescu-Bodorin, N. – Informatică managerială în

activitatea de educație fizică ți sport, Editura Fundației România de Mâine, Bucurețti,

Ediția a-II-a, 2009, Ediția I, 2004.

6. Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică managerială, Editura Fundației România de

Mâine, Bucureşti, 2008.

7. Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.; Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. –

Sisteme informatice, Analiză, proiectare şi implementare, Editura Economică, Bucureşti, 2003. 8. Fotache, D.; Hurbean, L. - SoluŃii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP,

Editura Economică, Bucureşti, 2004.

9. Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor informaŃionale economice, Editura Polirom,

Iaşi, 1999.

10. Fusaru, D.; Mareş, M.D.; Mihai, G. – Office XP, Editura FundaŃiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005.

11. Fusaru, D.; Gherasim, Z.; Andronie, M.; Bâra, A.; Stroe, P. – AplicaŃii economice în

Visual Basic şi Access, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, Ediția a-III-a, 2007,

Ediția a-II-a, 2005, Ediția I, 2003.

12. Rosca, I.Gh.,Editor – Societatea cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2006

13. Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi management,

O cale spre performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

14. Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;ługui, Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente

în economie, Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

15. Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanŃe, bănci

şi marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999. 16. Militaru, Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic All, Bucureşti, 2004.

17. Coroescu, T. – Sisteme informatice pentru management, Editura Lumina Lex, Bucureşti,

2002.

18. *** - BDASEIG, Baze de date. Fundamente teoretice şi practice, Editura InfoMega,

Bucureşti, 2002.

19. Zaharie, D., Roşca, I. – Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Editura DUAL

TECH, Bucureşti, 2002.

20. Teodorescu, L.; Ivan, I. – Managementul calităŃii software, Editura INFOREC,

Bucureşti, 2001.

21. Dennis Lock - Management de proiect, Editura CODECS, Bucureşti, 2000.

22. Drăgănescu, M., acad. – Societatea cunoaşterii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003.

23. Filip, Fl.Gh, acad. (coord.) – Societatea cunoaşterii, Editura Expert, Bucureşti, 2001.

24. Ursăcescu, M. – Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern, Editura

Economică, Bucureşti, 2002.

25. Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

26. Bocu, D. – IniŃiere în ingineria sistemelor soft, Editura Albastră, Cluj, 2001.

27. Hernandez, M.J. – Proiectarea bazelor de date, Editura Teora, Bucureşti, 2003.

28. Năstase, P.; Mihai, F.; Cosăcescu, L.; Covrig, L.; Stanciu, A. – Tehnologia bazelor de

date: Access 2000, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

29. Stanciu-Timofte, C. – Baze de date pentru comerŃ electronic pe Internet, Editura Oscar

Print, Bucureşti, 2002.

30. Stanciu, V. – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editura Cison, Bucureşti, 2000.

31. *** - Microsoft SQL Server 2000, Books Online.

32. *** - Microsoft DicŃionar de calculatoare, EdiŃia a II-a, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

33. Şerban, Cr. – EMC - Building the Next Generation of Information Infrastructure, ROCS

2006, Bucureşti, nov.2006, site www.idg.ro

34. Ionescu, T. – SAP Enterprise Services Architecture, Strategie şi prezentare, ROCS2006,

Bucureşti, nov. 2006, site www.idg.ro 35. Achim, O. – Oracle, Flexible Infrastructure for Business Processes, ROCS2006,

Bucureşti, nov.2006, site www.idg.ro

36. DăneŃ, A. – Managementul proiectelor, Editura Disz Tipo, Brasov, 2001.

37. Asociatia Project Management Romania – Managementul proiectelor, Glosar, Editura

Economică, Buc., 2002.

38. Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina; Mihai, F.; Anica-Popa, Liana –

Sisteme expert, Teorie şi aplicaŃii, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2002.

39. Tacu, Al.P., Vancea, R., Holba, Şt., Burciu, A. – InteligenŃa artificială. Teorie şi aplicaŃii

în economie, Editura Economică, Bucureşti, 1998.

40. Zaharia, M.; Cârstea, Cl.; Sălăgean, L. – InteligenŃa artificială şi sistemele expert în

asistarea deciziilor economice, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

41. Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în management, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

42. Maynard, Briant, H.Jr.; Mehrtens, S.E, - Al patrulea val, Afacerile în secolul XXI, Editura

Antet, Bucureşti, 1997.

43. Filip, Gh.Fl – Decizie asistată de calculator, decizii, decidenŃi, metode şi instrumente de

bază, Editura Tehnică şi Editura Expert, Bucureşti, 2002.

44. Filip, Gh.Fl – Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004. 45. Oancea, M. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bancare, Editura ASE,

Bucureşti, 2005.

46. Muntean, M. – IniŃiere în tehnologia OLAP, Teorie şi practică, Editura ASE, Bucureşti,

2004.

47. Airinei, D. - Depozite de date, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

48. Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic al tehnologiei informaŃiei şi

comunicaŃiilor, vol.1. OrganizaŃia şi Infrastructura IT&C Centrate-Web, vol.2. Microeconomia

IR&C, Managementul proiectelor IT&C şi Managementul total al calităŃii, Editura România

Liberă, Bucureşti, 2003.

49. Harringhton, H.J.; Harringhton, J. S. – Management total în firma secolului XXI, Editura

Teora, Bucureşti, 2000.

50. Radu, I.; Ursăcescu, M; IoniŃă, Fl. – Informatică pentru managementul firmei, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti, 2001.

51. Stăncioiu, I.; Militaru, Gh. – Management – Elemente fundamentale, Editura Teora,

Bucureşti, 1999. 52. Albescu, F., Bojan, I. – Management Information Systems& Decision Support Systems,

Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.

53. Choffray, J.M. – Sisteme inteligente de management, Diagnostic, analiză şi asistenŃă a

deciziei, Editura ŞtiinŃă şi Tehnică, Bucureşti, 1997.

54. Coates, Ch. – Managerul total, Editura Teora, Bucureşti, 1999.

55. Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of Management Information Systems, Organization

and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.

56. Mallach, E.G. – Decision Support and Data Warehouse Systems, McGraw-Hill Book Company, 2000.

57. Brule, J.F.; Blount, Al. – Knowledge Acquisition, McGraw Hill Publishing Company,

New York, 1999.

58. *** Revista Market Watch, SoluŃii pentru management, anii 2004-2008,

www.marketwatch.ro.

59. *** Revista e-Finance, anii 2004-2008, www.efinance.ro.

60. *** Revista Business Review, 2005-2008, www.BusinessRomania.com 61. *** Revista CHIP, anii 2000-2008, www.maguay.ro

62. *** Revista PCWorld, anii 2000-2008, www.pcworld.ro

63. *** Revista PC Magazine, anii 2000-2008, www.pcmagazine.ro

II. Site-uri Web 64. www.academiaromana.ro

65. www.unesco.org

66. www.en.wikipedia.org

67. www.econ.stanford.edu

68. www.ksg.harward.edu

69. www.issbiz.net

70. www.wiscsoftware.edu

71. www.ibm.com

72. www.bitpipe.com

73. www.iwazsoftware.com 74. www.cmm.com

75. www.developer.com

76. www.techbookreport.com

77. www.samspublishing.com

78. www.martinfowler.com

79. www.hyperhot.com

80. www.bitpipe.com

81. www.sei.cmm.edu

82. www.rspa.com

83. www.cs.uel.ac.uk

84. www.cmcrossroad.com

85. www.mipsis.com

86. www.business.com

87. www.assurx.com

88. www.borland.com 89. www.radpage.com

90. www.research.microsoft.com

91. www.oastrade.com

92. www.bootstrap.org

93. www.eenet.com

94. www.infolink.com

95. www.oasny.com

96. www.km.com 97. www.kmworld.com

98. www.cio.com

99. www.ikmagazine.com

100. www.destinationkm.com

101. www.ascendis.ro

102. www.dssresources.com

103. www.informationbuilders.com 104. www.computerworld.com

105. www.biblioteca.ase.ro

106. www.oracle.com

107. www.microsoft.com

108. www.businessdecision.com

109. www.sap.com

110. www.businessintelligence.ittoolbox.com

111. www.softwin.ro

112. www.sap.com

113. www.adcos.ro

114. www.uti.ro

115. www.romsys.ro

116. www.erp.ittoolbox.com

117. www.siveco.ro

118. www.webopedia.com

119. www.epicor.com

120. www.brint.com 121. www.imis.org

122. www.jmis.bentley.edu

123. www.misq.org

124. www.mis.uis.edu

125. www.exactsoftware.ro

126. www.viamisoftware.ro

127. www.iis.com

128. www.mcti.ro

129. www.mfinante.ro