sistemul de management integrat de mediu sc cet sa bacau
DESCRIPTION
Protectia Mediului proiectTRANSCRIPT
Universitatea tehnica “Gh. Asachi” din Iasi Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia mediului Specializare: Ingineria mediului in industrie
PROIECT
MANAGEMENTUL ECOLOGIC
Coordinator: Student: Popa Ioana Alexandra Asist. dr. ing. Herghiligiu G. Ionuţ Anul: IV
Grupa: 2408
2012-2013
TEMA:
„Sistemul de Management Integrat de Mediu al firmei S.C. CET S.A. Bacau”
Cuprins
CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)
1.1.Descrierea organizatiei
1.2.Principalii factori poluatori ai firmei
1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM (Sistem de Management de Mediu).
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM
1.6.Obiectivele SMM
1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa seimplementeze SMM
1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea SMM
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
2.2. PLANIFICAREA
2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)
2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente
2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei
2.2.2.3.Procedurile sistemului de management de mediu
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)
1.1.Descrierea organizatiei (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea activitatii, structura organizationala, conducerea firmei)
Istoria centralei începe odată cu demararea investiţiei « CET Bacău cu funcţionare pe lignit » în anul 1984. Execuţia magistralelor pentru transportul apei fierbinţi destinate termoficării urbane a debutat în anul 1989 în cadrul investiţiei « Conducte pentru termoficare urbană şi industrială în municipiul Bacău » , fiind urmată în anul 1990 de începerea execuţiei racordurilor pentru alimentarea punctelor termice, în cadrul investiţiei « Conducte pentru alimentarea cu căldură a blocurilor de locuinţe din municipiul Bacău » .
La 31 decembrie 1997 grupul nr.1 de 50MW din cadrul investiţiei « CET Bacău cu funcţionare pe lignit » a fost conectat , în premieră, la Sistemul Energetic Naţional, iar in anul 1998 au fost puse în funcţiune magistralele de transport a apei fierbinţi pentru termoficare urbană.
La 1 iunie 2002 centrală electrică de termoficare se transferă din patrimoniul S.C. Termoelectrica S.A. Bucureşti, în domeniul public al municipiului Bacău şi în administrarea Consiliului Local, şi în patrimoniul societăţii S.C. CET S.A. Bacău în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.104 din 07.02.2002. La data preluării, S.C. CET S.A. Bacău deţinea în patrimoniu o centrală electrică de termoficare echipată cu surse de bază şi de vârf şi deţinea în administrare sistemul de transport şi distribuţie a energiei sub formă de apă fierbinte care includea 36 de puncte termice . În cursul anului 2003, 11 centrale termice de zonă au fost transferate de la S.C. TERMLOC S.A. Bacău în administrarea S.C. CET S.A. Bacău, ulterior fiind transformate în puncte termice. În anul 2004, alte 5 centrale termice de zonă au fost transferate către S.C. CET S.A. Bacău , şi transformate în puncte termice. Începând cu 01.08.2005 , SC CET SA Bacău a devenit unicul furnizor de energie termică urbană din Municipiul Bacău , când 20 centrale termice de zonă şi staţiile de hidrofoare aferente au fost transferate de la TERMLOC S.A. în administrarea S.C.CET S.A Bacău. Dintre acestea o parte din CT-uri au fost dezafectate, consumatorii aferenţi fiind preluaţi de sistemul de termoficare, altele au fost transformate în puncte termice , rămânând în funcţiune după cum urmează:
în perioada septembrie 2005- aprilie 2006 au funcţionat 17 CT-uri; în perioada mai 2006- august 2007 au funcţionat 15 CT-uri; din septembrie 2007 au rămas în funcţiune 10 CT-uri.
În luna martie 2008 a fost pus în funcţiune grupul de cogenerare de 14 MWe, echipat cu turbină cu gaze şi cazan recuperator de apă caldă, prima instalaţie de acest tip din ţară.
Începând cu anul 2008, prin finalizarea lucrărilor de reabilitare a punctelor termice urbane, acestea funcţionează automatizat , coordonarea funcţionării fiind realizată de la nivelul dispeceratului de termoficare.
ECHIPA MANAGERIALĂ
S.C. CET S.A. Bacău are un număr de 570 angajaţi, structura relevând o pondere mare a personalului productiv.
Societatea este preocupată permanent de investirea în dezvoltarea capitalului uman şi valorificarea superioară a acestuia contribuind astfel la asigurarea competitivităţii.
Cursurile de formare şi perfecţionare urmate de angajaţi au în vedere domeniile tehnice şi economice, management, marketing, asigurarea calităţii şi protecţia mediului.
Cifra de afaceri S.C. CET S.A. Bacau
Cifra de faceri: 88,061,663 Lei
Profitul net: 0 Lei Pierdere net: 10,396,039 Lei Profit brut: 0 Lei Pierdere brut: 10,396,039 Lei Salariati: 525 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :Furnizarea de abur si aer conditionat Datorii Total: 165,919,653 Lei Cheltuieli totale: 130,483,922 Lei Venituri totale: 120,087,883 Lei Active imobilizate TOTAL: 121,352,293 Lei Active circulante TOTAL: 65,432,997 Lei Stocuri: 18,341,116 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei Creante: 46,840,825 Lei Cheltuieli in avans 3,444,508 Lei Venituri in avans 21,640,262 Lei Capitaluri: 2,669,883 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 43,625,972 Lei
1.2.Principalii factori poluatori ai firmei
1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM (Sistem de Management de Mediu)
Organizatia a luat hotararea implementarii SMM deoarece dorea retele termice, transportul si distributia energiei termice, producerea energiei termice. S.C.CET S.A.Bacău asigură transportul energiei termice produse sub formă de apă fierbinte prin reţelele termice de transport, bifilare (tur-retur) aferente sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Bacău. Lungimea totală a traseului reţelelor termice de transport este de 30,7 km.
Conducerea a realizat că prin acțiunile societății, au produs multe pierderi mediului
înconjurător, iar odată cu înăsprirea legislației mediului,organizația a avut de pierdut mult pe
partea financiară.
În plus au realizat că odată cu implementarea acestui sistem de mediu integrat, societatea
va minimiza riscurile financiare cauzate de amenzi,iși va imbunătăți imaginea firmei și va avea o
poziție bună pe piața internă, iar personalul va fi motivat,implicat și mai ales educat cu privire la
protecția mediului.
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
Introducerea unui SMM este important pentru organizație deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport şi depozitare;
-riscurile de îmbolnăvire;
1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM
S.C. CET S.A.Bacau are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică a locuitorilor Municipiului Bacău prin producerea de energie termică şi electrică conform parametrilor de calitate impuşi, în condiţii de eficienţă ridicată şi continuitate.
Introducerea unui SMM este important pentru organizație deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport şi depozitare;
-riscurile de îmbolnăvire;
Angajații vor avea și ei beneficii ca:
- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă;
- îmbunătăţirea sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii;
1.6.Obiectivele SMM
Obiectivele SMM sunt:
Producere, transport şi distribuţie energie termică Producţia de energie electric Furnizarea energiei electrice
Principalele obiective urmărite la elaborarea strategiei au fost:
restructurarea pieţei de energie termică urbană prin transferarea consumatorilor alimentaţi din centralele termice de cvartal, transformarea centralelor termice în puncte termice, acolo unde au fost condiţii tehnice şi de eficientă economică şi racordarea acestora la sistemul urban de termoficare, unde energia termică este produsă preponderent în instalaţii de cogenerare, cu program continuu de asigurare a serviciului şi cu realizarea unor tarife inferioare celor realizate în soluţia centralelor de zonă, diminuând astfel cuantumul subvenţiei suportată de la bugetul local şi bugetul de stat. Rezultatul restructurării a creat situaţia existenţei unui singur operator pentru acest serviciu public;
renunţarea la utilizarea grupului energetic de cogenerare cu funcţionare pe lignit cu capacitate supradimensionată de 343 MWcomb (IMA 1) , care necesită costuri de investiţii ridicate pentru conformarea la cerinţele normelor de protecţie a mediului (SO2, pulberi, evacuarea /stocarea zgurii şi cenuşii rezultate din arderea lignitului) , prin indentificarea unei solutii de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă, soluţie care să elimine şi caracterul sezonier al funcţionării instalaţiilor de producere a energiei electrice în cogenerare;
redimensionarea întregului sistem de producere, transport şi distribuţie conform unei cereri prognozate de energie termică urbană care să ţină cont de ridicarea eficienţei de utilizare a combustibililor prin reabilitarea termică a imobilelor, contorizarea individuală a consumatorilor, reducerea pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie, utilizarea unor echipamente cu performanţe ridicate, cât şi de automatizarea şi monitorizarea întregului sistem.
1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
Asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică urbană a Municipiului Bacău în sistem centralizat se realizează prin sistemul de termoficare urbană şi centrale termice de cvartal cu respectarea prevederilor licenţelor acordate de autorităţile de reglementare în domeniu.
1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM
Implementarea SMM se va realiza în toată compania.
Întreaga organizație trebuie să se documenteze şi să actualizeze aceste informaţii, trebuie să
asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea, implementarea
şi menţinerea SMM. Se vor stabili obiective generale şi specifice de mediu documentate la
fiecare nivel şi funcţie relevantă iar acestea se vor menține sau chiar imbunătăți.
1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM
S.C.CET S.A. Bacau a hotarat sa implementeze SMM în toate sectoarele de activitate a organizaţiei.
“ În calitate de Director General , asigur ca politica în domeniu calităţii, mediului şi SSO să fie înţeleasă, implementată şi menţinută, stabilind şi alocând resursele necesare, precum şi un cadru tehnic şi organizatoric adecvat. Acord suportul necesar pentru participarea personalului societăţii la toate nivelele, pentru îmbunătăţirea politicii şi obiectivelor în aceste domenii, prin difuzarea documentelor sistemului de management integrat calitate, mediu, SSO, instruiri în vederea conştientizării obligaţiilor individuale, testări ale cunoştinţelor, chestionare, comunicarea acestora cu clienţii şi cu alte părţi interesate şi disponibilitatea publică a politicii. “PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIEDIRECTOR GENERAL, Dr.Ing. Sorin-Adrian Capăt
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea SMM
Întregul personal al S.C. CET S.A. Bacău, indiferent de poziţia ierarhică, se implică efectiv în realizarea politicii sistemului de management integrat calitate – mediu – securitate şi sănătate ocupaţională.
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
Strategia a fost structurată pe măsuri şi obiective de realizat pe fiecare subsistem în parte , în cadrul ei fiind executate o parte a lucrărilor:
Reabilitarea şi automatizarea celor 34 puncte termice urbane preluate în administrarea CET Bacău în anul 2002;
Reabilitarea şi transformarea în puncte termice racordate la reţeaua de transport a 20 centrale termice de cvartal preluate în administrate/concesiune în perioada 2002-2007;
Automatizarea şi dispecerizarea sistemului punctelor termice urbane; Contorizarea branşamentelor consumatorilor ; Racordarea unor noi consumatori; Modernizarea staţiilor de hidrofor; Instalarea grupului de cogenerare cu turbină cu gaze de 14 MWe.
Municipiul Bacău, prin documentaţia întocmită şi propunerile de proiecte realizate de SC CET SA Bacău, a fost selectat între primele trei oraşe care beneficiază de asistenţă Phare în vederea pregătirii unui proiect de mediu ce va permite accesarea unei finanţări comunitare în cadrul POS MEDIU, Axa Prioritară 3, a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.
Programul este intitulat astfel: “Reducerea poluării şi diminuarea schimbărilor climatice, prin restructurarea şi reabilitarea sistemului de încălzire urbană, pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în Municipiul Bacău”.
S.C. CET S.A. Bacău are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică a locuitorilor Municipiului Bacău prin producerea de energie termică şi electrică conform parametrilor de calitate impuşi, în condiţii de eficienţă ridicată, respectând calitatea factorilor de mediu şi asigurând sănătatea şi securitatea în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor – protecţia civilă.
Pentru respectarea acestei misiuni, S.C. CET S.A. Bacău a stabilit o serie de obiective strategice pentru atingerea cărora:
Promovează cele mai performante tehnologii şi practici manageriale care asigură şi îmbunătăţesc continuu: calitatea produselor, a serviciilor, creşterea satisfacţiei clienţilor, îmbunătăţirea poziţiei pe piaţa de energie electrică şi termică, modernizarea permanentă a infrastructurii, asigurarea unui mediu de lucru corespunzător, precum şi performanţe de mediu ridicate, siguranţa în funcţionare, sănătate şi securitate în muncă;
Asigură conformarea cu prevederile Constituţiei României, a Codului Muncii, legislaţiei primare, secundare şi terţiare din domeniul calităţii, protecţiei mediului, SSM, PSI–protecţie civilă, precum şi cu strategiile de dezvoltare europene, naţionale şi locale;
Acţionează pentru respectarea reglementărilor referitoare la utilizarea eficientă a resurselor materiale şi a energiei, acţionând asupra cauzelor şi nu asupra efectelor;
Acţionează pentru respectarea limitelor maxime admise impuse de autoritatea de mediu şi urmăreşte şi ţine sub control riscurile la locurile de muncă;
Menţine o relaţie deschisă cu populaţia, autorităţile locale şi centrale, cu asociaţiile de proprietari, organismele neguvernamentale, mass-media privind calitatea serviciilor, calitatea mediului şi SSM, având ca obiectiv strategic asigurarea satisfacţiei clienţilor;
Evaluează, în analizele efectuate de management, interesele şi reacţiile celor mai sus prezentaţi, precum şi a celor din interiorul societăţii şi acţionează în consecinţă, îmbunătăţind continuu sistemul de management integrat calitate, mediu, SSO implementat, prin măsurători obiective asupra proceselor şi prin obţinerea de rezultate cunatificabile în ceea ce priveşte performanţa şi eficacitatea proceselor;
Creează o „cultură” a calităţii, a mediului, a sănătăţii şi securităţii în muncă prin educarea, conştientizarea, motivarea personalului;
Acţionează pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor din „Strategia de alimentare cu energie termică a Municipiului Bacău până în anul 2020”, prin suportul tehnic şi derularea aplicaţiei, cofinanţată din Fonduri Europene în cadrul POS Mediu Axa 3, cuprinsă în programul de investiţii pe termen lung al Master Planului privind asigurarea conformării cu obligaţiile de mediu stabilite în Acordul Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate.
2.2. PLANIFICAREA
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
Politica de mediu include un angajament de îmbunătățire continuă și de prevenire a
poluării. De implementarea sistemului de management de mediu se va ocupa managerul de
mediu care va implementa politica de mediu şi va fi responsabil pentru respectarea acesteia.
Conducerea de vârf se asigură de instruirea angajaților astfel încât aceasta să fie comunicată,
înţeleasă şi respectată de întregul personal.
Aprecierea continutului politicii de mediu DA NU
Daca politica de mediu raspunde angajamentelor prevazute in ISO 14001.
●
Daca este adecvata activitatilor produselor si serviciilor si daca reflecta corect
●
valorile si principiile organizatiei.Daca este acceptata de conducerea organizatiei la nivelul cel mai inalt.
●
Daca este realista si stabileste directii clare de urmat.
●
Daca este desemnata o persoana pentru supravegherea si implementarea unei
politici de mediu.
●
RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU
Tabel
Nr
CrtTip raport
Frecventa raportarii
Autoritatea de mediu catre care
se face raportarea
Data depunerii raportului
1.Raport privind Monitorizarea emisiilor in aer.
Lunar, centralizat
transmis in cadrul Raportului anual de mediu
ARPM Bacauin termen de 48 de ore de la analiza in caz de depasiri
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
2.
Raport privind Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata
Trimestrial, centralizat transmis
in cadrul Raportului anual de mediu
ARPM Bacauin termen de 48 de ore de la analiza in caz de depasiri
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
3
Raport privind Monitorizarea emisiilor de ape freatice, zgomot
Anual ca parte a Raportului anual de mediu
ARPM BacauPana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
Nr
CrtTip raport
Frecventa raportarii
Autoritatea de mediu catre care
se face raportarea
Data depunerii raportului
4Situatia privind gestionarea deseurilor
Anual ca parte a Raportului anual de mediu
ARPM BacauPana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.
5Raport privind Monitorizarea solului
La cinci ani ca parte a Raportului anual de mediu
ARPM BacauO data la cinci ani pana la 1 martie.
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
5.Inventaru emisiilor pentru Registrul EPER
Anual ca parte a Raportului anual de mediu
ARPM BacauPana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.
6.Raportul anual de mediu***
Anual ARPM Bacau
GNM CJ Bacau
Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.
*** Continutul Raportului Anual de Mediu(RAM)
1. Prezentarea societatii1.1. Date de identificare
1.2 Acte de reglementare si contracte in vigoare detinute pe linie de mediu 1.3 Date privind functionarea si capacitatile de productie utilizate.Evidenta functionarii
fiecarei instalatii care constituie sursa de emisie; prezentarea disfunctionalitatilor instalatiilor tehnologice, a instalatiilor de depoluare, a instalatiei de monitorizare.
2. Sistemul de management de mediu2.1 Descrierea pe scurt a sistemului de management de mediu; proceduri existente, responsabilitati, planuri, programe de mediu existente ; bilanturi si concluziile auditurilor realizate.
3. Utilizarea materiilor prime , auxiliare, utilitati3.1. Materii prime si materiale auxiliare prelucrate in cursul anului. Scurta caracterizare a combustibililor utilizati; se vor anexa buletine de analiza pentru pacura ; pentru carbune.
3.2. Actualizare SEVESO privind incadrarea obiectivului din punct de vedere al riscului producerii de accidente;
3.3. Consumul de utilitati comparativ cu anul precedent( consum utilitati /produs pentru a evidentia reducerea consumurilor); eficienta energetica a instalatiei, consumuri specifice, incadrare in BAT;
4. Performanta de mediu – Bilant privind Impactul activitatii societatii asupra mediului in anul de raportare comparativ cu anul precedent si cu recomandarile BAT 4.1. Monitorizarea mediului . Emisii de poluanti in aer, apa , sol
Tabele centralizatoare cu: punctele de prelevare , parametri relevanti , valorile momentane/medii zilnice/la 48 ore/lunare , conform cerintelor AIM , comparativ cu VLE stabilite in AIM. Se vor preciza maximile determinate si frecventa depasirilor daca este cazul. Anexa copii buletine analize.
4.2 Emisiile anuale in aer de SO2, Pulberi si No2, comparativ cu plafoanele alocate.
4.3. Metode de masurare / calcul utilizate; pentru sistemul de monitorizare continua se vor prezenta rezultatele controlului anual utilizand determinari paralele.
4.4. Concluzii.
4.5. Evidenta gestiunii deseurilor produse/depozitate temporar/eliminate
5. Investitii/costuri de mediu6. Stadiul de realizare a masurilor din planul de actiuni7. Sesizari si reclamatii - in acest capitol se vor prezenta problemele de mediu sesizate la
controalele de inspectie si modul de rezolvare a acestora precum si reclamatiile si sesizarile publicului.
8. Probleme intampinate ; propuneri modificari AIM daca este cazul
2.1.1.2 Aprecierea posibilităţilor de implementare a politicii de mediu
Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu
Observații
Aprecierea programelor Politica de mediu adoptata permite implementarea programelor mediu.
Aprecierea resurselor necesare punerii in practica a politicii de mediu
Exista resurse necesare pentru punerea in practica a politicii de mediu.
Aprecierea realismului politicii de mediu Exista fonduri alocate pentru politica de
analizand posibilitatile de implementare mediu.
Analiza angajarii organizatiei: peste posibilitatile reale sau la nivel minim al organizatiei.
Organizatia se angajeaza sa respecte prevederile politicii de mediu
Analiza comunicarii si intelegerea politicii de mediu la toate nivelurile .
Politica de mediu este comunicata angajatilor prin sedinte de informare, discutii, afise la locuri vizibile.
Analiza procedurilor pentru realizarea politicii de mediu(principiile si responsabilitatile vizand verificarea politicii de mediu, relevanta politicii de mediu pentru organizatie, modalitati de realizare a schimbarilor necesare in politica de mediu).
Stabilirea unei proceduri care respecta cerintele politicii de mediu adoptate
Analiza comunicarii politicii de mediu catre partile interesate (exterior)- difuzare prin mass media, expunerea in zone unde publicul are acces, includerea in rapoarte anuale si alte publicatii.
Publicarea politicii de mediu pe site-ul firmei, in mass media si includerea ei in rapoartele anuale.
2.2. PLANIFICAREA
2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)
METODA AMDEC
Stabilirea Metodei de Cotare
Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu se vor lua în considerare cît mai
mulţi factori, cum ar fi: emisiile în aer, efluentii în apă, managementul deşeurilor, poluarea
solului, impactului asupra comunităţii, utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale, alte
aspecte de mediu locale, analiza ciclului de viaţă al produslui, analiza matricei efectelor de
mediu, activităti anterioare şi planificate pentru viitor, funcţionarea normală şi anormală a
instalaţiilor/echipamentelor, incidente, accidente, poluare accidentală.
De asemenea, în stabilirea metodei de cotare se poate include şi identifcarea iniţială a
impacturilor asupra sănătăţii şi securităţii persoanelor, precum şi evaluarea riscurilor pentru
mediu. Relaţia dintre aspectele de mediu si impactului asupra mediului este de tip cauza – efect.
De exemplu, cauza / aspectul de mediu este deversarea produselor petroliere pe sol, iar efectul /
imapctul este poluarea solului, subsolului şi a acfiverului în situaţii de infiltrare produse
petroliere.
Identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate
acestor aspecte este un proces ce parcurge urmatoarele etape: selectarea activităţii, produsului,
identificarea unui număr cît mai mare de aspecte de mediu asociate, identifcarea unui numar cît
mai mare de impacturi de mediu asociate fiecărui aspect şi cuantificarea impacturilor care ajută
la reţinerea numai a acelor aspecte de mediu care generează impacturi semnificative.
Metoda adoptată pentru cuantificarea impacturilor de mediu asociate aspectelor de mediu
identificate are la baza metoda denumită AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur
Effets et de leur Criticites), aplicată prima dată pentru industria aeronautică şi ulterior extinsă şi
la alte sectoare industriale. Această metodă permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin
identificarea impacturilor seminifcative, avînd la bază următoarele criterii:
1. gravitatea impactului,
2. frecvenţa de producere sau probabilitatea de apariţie,
3. persistenţa în mediul natural,
4. sensibilitatea mediului receptor,
5. alte criterii.
Se face precizarea că aceste criterii pot varia, nu sînt singurele aplicabile şi nici impuse.
Unele pot fi înlocuite cu altele mai bine adaptate specificului organizaţiei pentru care se
elaborează analiza iniţială de mediu.
Pentru cazul de faţă, activităţile desfăşurate pe amplasamentul , S.C. CET S.A. Bacău,
metoda de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate consideră următoarele
criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)
2. frecvenţa impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)
4. reglementări care să stabilească nivelul maxim admis de poluant în receptorul natural
(R)
5. opinia publică/transparenţă (O).
Pentru aceste criterii se stabileşte o scară, fiecare criteriu luînd valori pozitive şi avînd un
anumit coeficient de pondere, funcţie de importanţa lui în procesul de cuantificare.
Tabel nr.14 Grilă de cotare a impacturilor de mediu
Criteriu Coeficient pondere
10 puncte 5 puncte 1 punct
F 3 Zilnică Medie Ocazională
G 5 Risc pentru om şi mediu
Risc pentru mediu Nu există risc pentru mediu
M 4 Semnificativă Medie Minora
R 4 Neconformitate (depăşiri de CMA)
Conformitate (valori cuprinse între prag de alertă şi prag de intervenţie)
Conformitate (valori ale poluantilor sub pragurile de alerta)
O 2 Plîngeri şi critici sistematice
Plîngeri şi critici sporadice
Nu există plîngeri sau critici
Se acorda fiecărui criteriu valori în funcţie de fiecare impact de mediu asociat aspectelor
de mediu şi se obţine în final un scor de mediu calculat după următoarea formulă:
Scor=F⋅3+G⋅5+M⋅4+R⋅4+O⋅2
Coeficientul de pondere reflectă importanţa pe care organizaţia o acordă fiecărui criteriu.
Se observă, astfel, că importanţă maximă are criteriul gravitatea impactului de mediu, urmat de
magnitudinea acestuia şi de reglementările legislative referitoare la impactul de mediu analizat.
Faptul că opinia publică a primit cel mai mic coeficient nu înseamnă că este un criteriu
nesemnificativ, din moment ce a fost considerat în procesul de evaluare, spre deosebire de alte
criterii care nu au fost luate în calcul (de exemplu criteriul economic).
Scorul de mediu obtinut pentru fiecare activitate in parte, careia i-au fost asociate un
anumit numar de impacturi se calculeaza ca o medie a impacturilor individuale (ce au valori
cuprinse intre 18 si 180). Se obtine astfel, cite o medie a impacturilor generate de fiecare
activitate din cadrul proceselor tehnologice ce se desfasoara pe amplasamentul amplasamentul
............................................. Scorul final de mediu pentru fiecare proces tehnologic a fost
calculat de asemenea, ca o medie a scorurilor de mediu obtinute pentru activitatile din cadrul
procesului evaluat.
Impactul generat de o activitate careia i-au fost asociate un numar n de aspecte de mediu,
respectiv de impacturi de mediu se calculeaza astfel:
IMai=∑i=1
n
IM i
n
Impactul global al unui proces tehnologic in cadrul caruia se deruleaza an activitati se
calculeaza astfel:
IMglobal=∑ai=1
an
IMai
an
Se observă ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi
obţinută este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd
toate criteriile sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu cît valoarea scorului de
mediu obţinut este mai mare, cu atît impactul indus asupra componentelor de mediu este mai
grav. Se propune, astfel, o scală a impacturilor obţinute:
P = 18 – impact nesemnificativ
18 < P < 38 – impact mediu semnificativ
P ≥ 38 – impact semnificativ
Pentru analiza de mediu se vor reţine numai acele impacturi semnificative, care au
valori mai mari de 38 de puncte.
În cele ce urmează se va cuantifica impactul asociat fiecărui aspect de mediu, generat în
fiecare proces ce se desfăşoară în cadrul societăţii, avînd în vedere cele două situaţii: funcţionare
normală şi funcţionare anormală.
Identificarea aspectelor și impacturilor de mediu în condiții de funcționare normală
Nr.
Crt.
Activitate Aspect de mediu Impact de mediu
1 Excavare și haldare Lignit Emisii aer(pulberi),Consum energetic
Poluare sol, peisaj, zgomot,
2 Transportul lignitului pe benzile transportoare (80 km)
Emisii aer , Consum energetic.
poluare sol, zgomot
3 Alimentarea cu carbune a termocentralei
Emisii aer (pulberi),Consum energetic
Poluare aer, zgomot
4 Transportul lignitului către moară pentru a fi măcinat
Emisii aer (pulberi),Consum energetic Zgomot
5 Măcinarea/ sfărămițarea lignitului
Emisii aer (pulberi),Consum energetic,
poluare aer, zgomot
6 Introducerea lignitului in cazan/ boiler pentru arderea acestuia.
Consum energetic, Temperaturi ridicate, emisii gaze (evacuarea gazelor prin coșurile de fum),Generarare cenușă și zgură
zgomot , poluare aer,
sol,
7 Evacuarea cenușă prin intermediul sistemului hidraulic
Consum energetic, Emisii aer (pulberi),
Zgomot, poluare sol
8 Cazanul încălzește și vaporizează apa, aburul produs se destinde într-o turbină cu abur producând lucru mecanic
Consum energetic, Temperaturi ridicare , consum apă, evacuare ape uzate
Zgomot, poluare termică a
apelor de suprafață
9 Aburul este condensat într-un condensator
Consum energetic,Consum apă,Evacuare ape uzate
Zgomot,
poluare termică10 Turbina antrenează un
generator de curent alternativ (alternator), care transformă lucrul mecanic în energie electrică
Consum energetic, Zgomot
Identificarea aspectelor și impacturilor de mediu în condiții de funcționare anormală
Nr.
Crt.
Activitate Aspect de mediu Impact de mediu
1 Excavare și haldare Lignit pe un sol mai dur sau in conditii de umiditate mare
Emisii aer(pulberi), consum energetic mai mare
Poluare sol, peisaj, zgomot,
2 Transportul lignitului pe benzile transportoare (80 km)
Emisii aer , consum energetic.
poluare sol, zgomot
3 Alimentarea cu carbune a termocentralei
Emisii aer (pulberi), consum energetic
Poluare aer, Zgomot
4 Transportul lignitului către Emisii aer (pulberi),
moară pentru a fi măcinat consum energetic Zgomot 5 Măcinarea/ sfărămițarea
lignitului este mai dificila daca carbunele este umed sau mai dur
Emisii aer (pulberi), consum energetic,
poluare aer, zgomot
6 Introducerea lignitului in cazan/ boiler pentru arderea acestuia.
Consum energetic, temperaturi ridicate, emisii gaze (evacuarea gazelor prin coșurile de fum), generarare cenușă și zgură
zgomot , poluare aer,
sol,
7 Evacuarea cenușă prin intermediul sistemului hidraulic este mai dificilă atunci cand unul din tronsoane este defect
Consum energetic ;Emisii aer (pulberi),
Zgomot, poluare sol
8 Cazanul încălzește și vaporizează apa mai greu daca lignitul nu este corespunzator,
Consum energetic ;Temperaturi ridicare ,Consum apă,Evacuare ape uzate
Zgomot, poluare termică a
apelor de suprafață
9 Condensarea aburului este mai dificila daca parametrii de presiune si temperatura nu sunt corespunzători
Consum energetic,Consum apă ;Evacuare ape uzate
Zgomot,
poluare termică
10 Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator), care transformă lucrul mecanic în energie electrică
Consum energetic ; Zgomot
Gravitatea impactului generat de activitățile procesului de producție la funcționare normală
Activitate Aspect de
mediu
Impact de
mediu
F G M R O Scor de
mediu
Medie scor
activ.Excavare și haldare Lignit
Emisii aer(pulberi),consum energetic
Poluare sol, peisaj,
Zgomot,
15
3
25
5
4
4
4
4
2
2
45
1834
Transportul Emisii aer , Poluare sol, 15 5 4 4 2 30
lignitului pe benzile transportoare (80 km)
consum energetic.
Zgomot 3 5 4 4 2 18 24
Alimentarea cu carbune a termocentralei
Emisii aer (pulberi),consum energetic
Poluare aer, Zgomot
33
55
44
44
22
1818 18
Transportul lignitului către moară pentru a fi măcinat
Emisii aer (pulberi),consum energetic
Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
Măcinarea/ sfărămițarea lignitului
Emisii aer (pulberi),consum energetic,
Poluare aer, Zgomot
153
255
44
44
22
4518 34
Introducerea lignitului in cazan/ boiler pentru arderea acestuia.
Consum energetic,temperaturi ridicate, emisii gaze (evacuarea gazelor prin coșurile de fum),generarare cenușă și zgură
Zgomot , Poluare aer,
Poluare sol,
33
15
525
5
420
4
44
4
22
2
1854
30
34
Evacuarea cenușă prin intermediul sistemului hidraulic
Consum energetic,emisii aer (pulberi),
Zgomot, Poluare sol
1515
255
44
44
22
5030 40
Cazanul încălzește și vaporizează apa, aburul produs se destinde într-o turbină cu abur producând lucru mecanic
Consum energetic,temperaturi ridicare ,consum apă,evacuare ape uzate
Zgomot, Poluare
termică a apelor de suprafață
33
525
44
44
22
1838 28
Aburul este condensat într-un condensator
Consum energetic,consum apă,evacuare ape uzate
Zgomot,
Poluare termică
3
3
5
5
4
4
4
4
2
2
18
1818
Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator), care transformă lucrul mecanic în energie electrică
Consum energetic,
Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
Gravitatea impactului generat de activitățile procesului de producție la funcționare anormală
Activitate Aspect de
mediu
Impact de
mediu
F G M R O Scor de
mediu
Medie scor
activ.Excavare și haldare Lignit pe un sol mai dur sau in conditii de umiditate mare
Emisii aer(pulberi),
Consum energetic mai mare
Poluare sol, peisaj,
zgomot,
3
15
25
5
20
4
4
4
2
2
54
3042
Transportul lignitului pe benzile transportoare (80 km)
Emisii aer , Consum energetic.
poluare sol,
zgomot
153
55
44
44
22
3018 24
Alimentarea cu carbune a termocentralei
Emisii aer (pulberi), Consum energetic
Poluare aer,
zgomot
33
55
44
44
22
1818 18
Transportul lignitului către moară pentru a fi măcinat
Consum energetic
Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
Măcinarea/ Emisii aer poluare 15 25 4 4 2 50
sfărămițarea lignitului este mai dificila daca carbunele este umed sau mai dur
(pulberi), Consum energetic mai mare,
aer, zgomot
15 5 4 4 2 30 40
Introducerea lignitului in cazan/ boiler pentru arderea acestuia.
Consum energetic, Temperaturi ridicate, emisii gaze (evacuarea gazelor prin coșurile de fum), Generarare cenușă și zgură
zgomot , poluare
aer,
sol,
153
15
525
5
420
4
44
4
22
2
3054
30
38
Evacuarea cenușă prin intermediul sistemului hidraulic este mai dificilă atunci cand unul din tronsoane este defect
Consum energetic, Emisii aer (pulberi),
Zgomot, poluare
sol
315
2525
2020
44
22
5466 60
Cazanul încălzește și vaporizează apa mai greu daca lignitul nu este corespunzator,
Consum energetic, Temperaturi ridicate , consum apă, Evacuare ape uzate
Zgomot, poluare
termică a apelor de suprafață
153
525
204
44
22
4638 42
Condensarea aburului este mai dificila daca parametrii de presiune si temperatura nu sunt corespunzători
Consum energetic, consum apă, Evacuare ape uzate
Zgomot,
poluare termică
15
15
5
5
4
20
4
4
2
2
30
4638
Turbina antrenează un generator de curent alternativ (alternator), care
Consum energetic,
Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
transformă lucrul mecanic în energie electrică
functionare normala functionarea anormala0
10
20
30
40
50
60
70
Excavare lignittransport lignitAlimentare termocentralatransport catre moaramacinarea lignituluiarderea lignituluievacuare cenusaproducerea lucrului mecaniccondensarea aburuluiactivitatea turbinei
Graficul de mai sus este o centralizare a activităților cu funcționare normală și anormală,
fiecare activitate având culoarea ei. Astfel se pot observa diferențele dintre punctajele fiecărei
activități.
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile
Se va respecta legislatia specifica in vigoare pentru gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase:
HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase; HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a
preparatelor periculoase Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18
decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea șii restricționarea substanțelor chimice
Dar si : Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform
HG 856/2002 si Ordinului 95/2005:- evidenţa cantitativă de deşeuri depozitate se va realiza lunar prin fişele interne de
gestiune a deşeurilor, - se va intocmi registru de depozitare cantitativă a deşeurilor.
Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Se vor respecta reglementarile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze
stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri. Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi
inscriptionate. Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara
acordul ARPM Bacau. Operatiunile de valorificare a deseurilor se vor efectua numai cu operatori autorizati, in
conformitate cu legislatia in vigoare. Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati
autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005 cu modificarile si completarile aduse de HG 1872/2006 si 247/2011.
Se vor respecta prevederile OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor pentru drogurilor cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 186/2007 si prevederile HG 358/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 121/200, precum si pentru modificarea HG 1489/2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog..
Amestecarea deşeurilor este interzisă conform procedurilor interne şi legislaţiei în vigoare . Conform prevederilor Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor aveti obligatia:- sa predati deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care detin
autorizatii de mediu si care desfasoara operatiuni de valorificare/eliminare;- sa desemnati o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa
asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege;
- sa nu amestecati diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase;
- sa separati deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;- sa tineti evidenta cantitatii, a naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, frecventei,
modului de transport, precum si a operatiilor de valorificare/eliminare – in conformitate cu HG 856/2002 si sa o puneti la dispozitia autoritatilor competente, la cererea acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din activitatea proprie, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze fisele documentate care caracterizeaza deseurile periculoase generate din activitatea proprie si sa le transmita la cerere autoritatilor competente pentru protectia mediului;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu in conformitate cu anexa 1 din HG 856/2002 si sa o transmita anual la ARPM Bacau.
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor cel putin 3 ani;
- sa suportati costul pagubelor aduse populatiei, agentilor economici si institutiilor prin gestionarea defectuoasa a deseurilor;
Activitatea principala de producerea, transportul şi distribuţia de energie electrică , producerea si distributia energiei termice si a apei calde, producerea, transportul, distributia de abur; producerea, transportul, distributia de apa calda inclusiv instalatiile conexe, direct legate – sub aspect tehnic – de instalatia principala cu urmatoarele caracteristici :
IMA 2 : 1 cazan de abur industrial tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur de 100 t/h (cu parametrii: presiunea 17bar, temperatura 270°C) prin arderea gazelor naturale sau a CLU cu o putere termica de 76,5 MWt;
TG - 1 grup de cogenerare turbina cu gaze compus din : - grup turbogenerator cu functionare pe combustibil gaz metan, avand puterea de 13,9
MWe si 22 MWt (total 41,61 MWt), care transforma energia gazelor de ardere in energie electrica prin intermediul ansamblului turbina-generator de curent, livrata SEN si energie termica obtinuta prin preluarea acesteia din gazele de ardere evacuate din turbina, prin intermediul cazanului recuperator ;
- cazanul de apa calda tip UT-L 3700 avand P = 3 MWt (3,22 MWt), care poate produce doar energie termica, prin arderea gazului natural.
TG + TA - 1 grup de cogenerare cu ciclu combinat cu puterea electrica de 10,95 MW si puterea termica de 15 MW compus din:
- turbina cu gaze de tip M7A-03 D (23 MWt), produsă de firma Kawasaky, cu functionare pe combustibil gaz metan sau CLU. Turbina este cuplata cu generatorul electric de fabricatie Leroy Sommer tip LS A 56 MBL 130/4p cu puterea activa nominala de 8,08 MW si tensiunea nominala de 6, 3 kV.
- cazan recuperator cu arzator mixt gaz metan sau CLU (11 MWt). Cazanul recuperator are un schimbator final de recuperare a caldurii din gazele de ardere. Cazanul propriu zis
este inclus in circuitul apa-abur al turbinei cu abur, iar recuperatorul final debiteaza caldura direct in circuitul de termoficare.
- turbina cu abur de tip constructiv cu reactiune. 1 centrala cu doua cazane 10 t/h (2x8,5 MWt) cu functionare pe gaz metan sau CLU. Cele
doua cazane sunt de tip GX 7000 SURR, marca ICI Italia dotate cu arzator mixt gaz/CLU modulant, tip GI Mist 1000 DSPNM-D, marca Baltur;
IMA 1***: 1 cazan energetic pentru producerea aburului, prin conversia energiei chimice inmagazinate in combustibili fosili (carbune, biomasa energetica, gaze naturale si/sau pacura) in energie termica. Cazanul energetic tip CRG 1870 este fabricat in Romania si are o putere termica instalata de 343 MWt ;
1 turbogenerator tip DSL 50 ***cu o putere electrica la sarcina nominala de 50 MW, care transforma energia cinetica a aburului produs in cazanul energetic in energie electrica. Aburul este destins in turbina, printr-o succesiune de transformari termodinamice, energia cinetica a acestuia fiind transformata in lucru mecanic (rotirea turbinei). Axial cu turbina este cuplat generatorul electric, care transforma lucrul mecanic in energie electrica produsa la bornele acestuia .
3.3.2.Activitati conexe : Distributia energiei termice prin 56 puncte termice si 16 Centrale termice de cartier .
3.3.3. Activitate auxiliara: Depozitarea zgurei si cenusii rezultate din procesul de ardere in focarul cazanelor la Depozitul de zgură şi cenuşă, care are urmatoarele caracteristici :
- suprafata efectiva de depozitare de 35,7 ha si o capacitate de depozitare de 1.900.000 m3
(fara suprainaltari).3.3.4. *** IMA 1 si activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013,
3.3.5.Activitatea se desfasoara :
- 24 ore de operare pe zi;- 168 ore pe săptămână- 8904 ore pe an.
3.3.5. Conformarea instalatiei:
- Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu.
- Ca instalatii IMA aflate sub incidenta Directivei 2001/80/CE:- IMA 2 - conforma;
.2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente
- SC CET SA BACAU este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si IQNet nr. RO-0477/21.11.2005 avand proceduri specifice pentru prevenirea si managementul
situatiilor de urgenta si pentru siguranta instalatiei si sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale.
- SC CET SA BACAU nu intra sub incidenta HG nr.804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase
Raspunsul de urgenta este sustinut prin implementarea la nivelul centralei a sistemului de management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala si care contine proceduri specifice precum:
- „Lista planurilor de interventie in caz de accident”, formular cod F–PS–MSSO–02–02/ var. 2/ 12.09.2005, se află la Serviciul de Protectie a Mediului, Sanatate si Securitatea Muncii (SPMSSM).
- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”, formular cod F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005, prin care se urmareste in mod continuu functionarea instalatiilor tehnologice, precum si comportarea constructiilor; aceasta inregistrare se afla la SPMSSM.
- „Lista aspectelor de mediu”, formular cod F–PS–M–01–01/ var. 1/ 12.09.2005, pentru fiecare proces, a fost realizată în baza procedurii de sistem „Aspecte de mediu” cod PS–M–01, iar evaluarea impactului a fost realizată în baza procedurii operaţionale „Metodologia de stabilire a impactului asupra mediului„ cod PO–M–01.
- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”, formular F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005.
2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor fortePuncte tari :
Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind cel putin urmatoarele informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare, data predarii deseului , cantitatea predata catre transportator, date privind expeditiile respinse, date privind orice amestecare a deseurilor, date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilor;
Se vor respecta toate prevederile legale privind gestionarea si monitorizarea tuturor tipurilor de deseuri ; Controlul apei Topografia depozitului Nu este cazul de mirosuri Tratarea apei uzate rezultata in instalatiile de desulfurare umeda Tratarea apelor rezultate din curatarea suprafetelor de schimb de caldura ale cazanelor Tratarea apelor uzate rezultate din spalarea scaparilor de combustibil lichid si reactivi
chimici Orasul Bacau este amplasat pe malul drept al cursului inferior al raului Bistrita inainte de
confluenta cu raul Siret. In aval de municipiul Bacau cursul inferior al raului Bistrita strabate lunca Siretului, imprumutand traseul unei vechi albii a acestuia. Afluentii sunt scurti si inregistreaza frecvent procese de secare.
Apa subterana
Panza freatica este cantonata in orizontul grosier de pietris cu golovanis si nisip, cu permeabilitate ridicata, nivelul acesteia fiind inregistrat la adancimi variabile cuprinse in intervalul 1,5 - 3,5 m. Variatia naturala pe verticala a acestui nivel poate fi apreciata ca minora, avand in vedere faptul ca nu depaseste 0,5 m.
Puncte slabe : Amplasamentele obiectivelor miniere au creat mari perturbații sub aspect
hidrogeologic;
Emisii de pulberi si metale grele
Emisii de SO2, Emisii de NOX, Emisii de CO
Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani) societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante si eutrofizante
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei
Stabilirea obiectivelor și țintelor propuse pentru S.C. CET S.A. Bacau
Politica de mediu Obiective Ținte
Conformarea cu legislația
actuală de mediu și cu toate
reglementările naționale și
internaționale de mediu care
se aplică în activitățile
desfășurate în cadrul
societății
Conformarea cu cerințele
privind protecția mediului și
includerea acestei componente
în managementul general al
firmei
Se va lucra pentru
implementarea unui sistem
de management al mediului
ISO 14001 și al securității
și sănătății în muncă ISO
13001
Implementarea, unui Sistem
de Management de Mediu în
conformitate cu standardul
Certificarea, îmbunătățirea
continua a
unui sistem de management
Implementarea unui sistem
de management de mediu
ISO 14001 integrat calitate-mediu și
menținerea acestuia
Reorganizarea proceselor
tehnologice și creșterea
performanțelor acestora
prin modernizare și
perfecționare.
Îmbunătățirea continuă a
performanțelor de mediu.
Acționarea sistematică în
vederea îmbunătățirii continue
a performanțelor de mediu, a
prevenirii și combaterii
poluarii generate de
activitățile noastre
Se va promova utilizarea de
instalații și echipamente
performante cu impact cât
mai redus asupra mediului
și vom implementa ce mai
bune tehnici disponibile.
Prevenirea și/sau limitarea
efectelor asupra mediului în
caz de incident, avarie sau
dezastre.
Intervenție operativă pentru
prevenirea şi reducerea la
minim a riscurilor de
accidente
Pregătirea și informarea
toturor angajaților cu
privire la operațiunile in
caz de defectare a
instalațiilor, eroririlor de
sistem sau avarii pentru a
preveni dezastrele.
Proiecte de restaurare de
mediu (remediere sol etc)
sau alte programe cu efecte
pozitive asupra mediului.
Utilizarea eficientă a
materiilor prime, materialelor
și utilităților în procesul de
producere a energiei electrice.
Dezvoltarea şi furnizarea de
servicii şi produse cu impact
redus asupra mediului prin
gestionarea eficientă a
materiiei prime, utilităților și
energiei consumate.
Se va reduce cantitatea de
păcură utilizată pentru
menținerea arderii
Consumul de reactivi din
instalațiile de tratare
chimică a apelor se va
reduce și se vor reabilita
instalațiile.
Se va contoriza apele brute
prelevate și evacuate din/și
râul Jiu pentru o gestionare
mai eficientă a consumului
de apă a centralei
Creșterea gradului de
recuperare și valorificare a
deșeurilor
Creşterea gradului de
recuperare şi valorificare a
deşeurilor tehnologice,
eliminarea responsabilă și în
plină siguranță a deșeurilor
reziduale.
Efectuarea de reparații la
conductele de zgură și
cenușă prin înlocuirea
tronsoanelor uzate.
Asigurarea spațiilor de
depozitare a zgurii ția a
cenușii în condiții de
siguranță pentru mediu.
Educarea, instruirea,
motivarea întregului personal
pentru a-și desfasura
activitatea într-un mod
responsabil fața de mediu și
cultivarea unei mentalităti
proactive în ceea ce privește
mediul.
Realizarea unor
seminarii/cursuri pentru
pregătirea și informarea
tuturor angajaților.
Realizarea unor seminarii
lunare pentru angajați,
susținute de către persoane
delegate și licențiate în
domeniul respectiv.
Asigurarea transparenței în
relațiile cu comunitatea
locală, societatea civilă și
autoritățile prin
implementarea unui proces de
comunicare continuă
Promovarea unui dialog
deschis şi continuu cu clienţii,
autorităţile publice,
organizaţiile guvernamentale,
mass-media şi alte părţi
interesate.
Crearea unui departament
de serviu - clienți
Delegarea unui purtător de
cuvânt al societății, pentru
a discuta cu cei interesați
dspre problemele de mediu.
Crearea unuit site al
societății
-- 2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei- Monitorizarea emisiilor din apele menajere evacuate in statia de epurare a orasului.
Nr. crt.
Indicatori urmăriţi
Frecventa de analiza Locaţia Metoda de lucru
1 Temperatura
la solicitarea operatorului de prestari servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare
la caminul de evacuare
2 pH SE ISO 10523-97
3Materii în suspensie
STAS 6953-81
4Consum biochimic de oxigen (CBO5)
STAS 6560-82
5Consum chimic de oxigen (CBOCr)
SR ISO 6060-96
6 Azot amoniacal STAS 8683-70
7 Fenoli -
8 Fosfor total -
9 Sulfuri+H2S -
10 Detergenti -
11Substanţe extractibile SR 7587-96
- Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
.
Monitorizarea emisiilor din apa pluviala evacuata în emisari
Nr.
crt.Categoria apei Poluant
Frecventa monitoriza
rii
Metoda/tehnica de analiza
1.
Industriale de la gospodaria de
pacura si pluviale evacuate in r.
Bistrita
Temperatura trimestrial
2. pH trimestrial SR ISO 10523-97
3. Suspensii totale trimestrial STAS 6953-81
5. CCOCr trimestrial SR ISO 6060-96
6. Substante extractibile trimestrial SR 7587/96
7. Cloruri trimestrial STAS 8663/70
8.Reziduu filtrat la 105oC
trimestrial STAS 9187/84
9. Sulfuri trimestrial SRISO 10530/97
10. Produse petroliere trimestrial
Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
Calitatea apei freatice din incinta centralei rezultă din monitorizarea celor 18 puţuri existente in incinta , iar pentru metale grele in 7 puturi;
Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea celor 22 puturi de urmarire apa freatica iar pentru metale grele in 9 puturi;
Monitorizarea calitatii solului
Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru
Produse petroliereLa cinci ani/in doua puncte
SR ISO TR- 11046-97
SR ISO 10694-1998
SR ISO 14235-2000
Sulfuri SR ISO 11048-1999
Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucruSulf total SR ISO 15178-2001
Metale(Cu,Mn, Pb, As, Cd, Ni,
Zn)
SR ISO 11047-1999
SR ISO 14869-1 -2001
Nota :
- Prelevarea de probe de sol se va face in conformitate cu prevederile Ordinului 184/1997 privind Procedura de realizare a bilanturilor de mediu.
- Analiza probelor de sol se va realiza utilizand metode analitice ( standarde ) agreate la nivel international.
- Raspunderea pentru acuratetetea si precizia rezultatelor va reveni partii care executa prelevarea probelor si laboratoarelor care executa analizele.
- Compararea indicatorilor de calitate ai calitatii solului se va face cu limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997
- ANEXE- Difuzarea și revizuirea manualului- Proceduri ale sistemului de management de mediu
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZAȚIEI
Profilul de activitate a organizației alese
S.C. CET S.A. BACAU are ca profil de activitate :
Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006:
- 1. Industrii energetice- 2. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;Codul CAEN:
- 3530 : furnizare de abur si aer conditionat;- 3511 : producator de energie electrica
Analiza nivelului ipotetic de constientizare a personalului organizatiei
Nivelul de conștientizare a personalului organizației este mediu, deși implementarea sistemului
de management de mediu este abia la început, însă personalul societății cunoaștea faptul că
procesele de producție produc pierderi mediului, sunt conștienți de factorii poluatori, care le pot
afecta sănătatea.
Analiza politicii de mediu a organizației(vezi cap. 4.2 ISO 14001)
Politica de mediu a fost elaborată corespunzător, deoarece în conținutul acesteia se
regăsesc angajamentul de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării, angajamentul privind
respectarea reglementărilor și a altor cerințe obligatorii,și sunt stabilite obiectivele și țintele de
lmediu.
Politica de mediu este adecvată activităților, produselor și serviciilor organizației și reflectă
corect valorile si principiile acesteia.
Este o politică de mediu realistă care stabileşte direcţii clare de urmat.
Concluzii cu privire la analiza inițială de mediu
Metoda folosită, considerați a fi eficienta?
Analiza inițială de mediu s-a realizat cu ajutorul metodei AIM. Metoda AIM este un instrument
folosit la construirea unui SMM conform ISO 14001, el ajută la stabilirea aspectelor
semnificative de mediu. Această metodă este eficientă deoarece prezintă situația de mediu a
organizației și cu ajutorul ei s-au format și programele de mediu.
Analiza celor mai importante aspecte de mediu remarcate prin comparatia functiei normale cu
functia anormală
Consider că cele mai importante aspecte de mediu sunt cele care au media scorului de activitate
mai mare de decat 38. În continuare, voi trece într-un tabel acele aspecte de mediu a caror
activități din funcționare au scorul mai mai mare de 38.
Activitate Scor activitate în
funcționare normală
Scor activiatea în
funcționare anormală
Aspectele de mediu
Excavare și haldare 34 42 În condiții de
Lignit umiditate, excavatoarele și mașinile de haldat, au un consum mai mare de energie, deoarece este mai dificil de efectuat excavarea
Măcinarea/
sfărămițarea
lignitului
34 40 Această diferența se datorează umidității din cărbune, este un consum mai mare de energie
Evacuarea cenușă
prin intermediul
sistemului hidraulic
40 60 Deși ambele sunt peste 38, și între acestea există o diferență, dar în cazul ambelor funcționări aceste excese se datorează unor tronsoane de evacuare neconforme, astfel rezultă emisii de praf, infiltrații în pămțnt etc.
Cazanul încălzește și
vaporizează apa,
aburul produs se
destinde într-o
turbină cu abur
producând lucru
mecanic
28 42 Această diferență apare în momentul în care lignitul nu are textura și umiditatea corespunzătoare, astfel consum energetic va fi mai mare, consumul de apă mai mare etc.
Analiza celor mai importante impacturi de mediu remarcate prin comparația
funcția normal/funcția anormală.
Aceeași analiza se va face și pentru impacturile de mediu, ca și la aspectele de mediu
deoarce diferențele de scoruri sunt la fel și sunt pentru aceleași activități.
Identificarea problemelor ce conduc la aceste diferențe
În funcționare anormală, scorul cel mai mare o deține activitatea de evacuare a cenușii.
Acest lucru se întâmplă deoarce în cadrul termocentralei, pe acel sector al deșeurilor nu s-a facut
modernizări ale instalațiilor. Tronsoanele de evacuare, sunt deterioarate și de multe ori se
întâmplă să iasă cenușa din circuitul normal de evacuare.
În activitatea de excavare apare din nou o diferență de scoruri si asta se întâmplă din
cauza condițiilor de umiditate a terenului excavat. Condișiile de umiditate sunt datorate ploilor
sau ninsorilor.
Tot din cauza umidității există diferența de funcționare a activității de măcinare a lignitului și de
ardere al acestuia.
Propunerea de soluții
În cazul activității de evacuarea a cenușii și zgurii s-a elaborat un proiect de modernizare
a întregii instalații de evacuare și depozitare a deșeurilor care se va pune în aplicare cât mai
repede.
Pentru activitatea de excavare în condiții de umiditate nu s-au gasit soluții, dar pentru
celelalte două activități, lignitul umed va fi depozitat într-un depozit care va fi proiectat cu sistem
de uscare rapidă.
Reducerea riscului reiesit din cazul:
În funcționarea normală o activitate are medie scor activitate< 38 iar în funcția anormală are un
scor cu mult peste 38 soluții.
Activitate Scor activitate în
funcționare normală
Scor activiatea în
funcționare anormală
Aspectele de mediu
Excavare și haldare
Lignit
34 42 În condiții de
umiditate,
excavatoarele și
mașinile de haldat, au
un consum mai mare
de energie, deoarece
este mai dificil de
efectuat excavarea
Evaluarea importanței impactului în condiții normale
Activitate F G M R O Scor de mediu
Medie scor
activ.Evacuarea cenușă prin intermediul sistemului
hidraulic
1515
255
44
44
22
5030 40
Tabel : Evaluarea importanței impactului în condiții anormale
Activitate F G M R O Scor de mediu
Medie scor
activ.Excavare și haldare Lignit
pe un sol mai dur sau in conditii de umiditate mare
3
15
25
5
20
4
4
4
2
2
54
3042
Măcinarea/ sfărămițarea lignitului este mai dificila daca carbunele este umed
sau mai dur
1515
255
44
44
22
5030 40
Evacuarea cenușă prin intermediul sistemului
hidraulic este mai dificilă atunci cand unul din tronsoane este defect
315
2525
2020
44
22
5466 60
Cazanul încălzește și vaporizează apa mai greu
daca lignitul nu este corespunzator,
153
525
204
44
22
4638 42