s`n`tate & frumuse]e · căsătorită cu omul de afaceri donald trump din 2005 și devenită...

S`n`tate Frumuse]e&Cum putem trata alergiile de toamn[ cu produse naturale?

PROTOniC de la Hypericumvitaminizeaz[ organismul

PaGina 8PaGina 5

Portretul oficial al Regelui Carol al II-lea, cu bastonul de mare;al

Congrega\ia Surorilor notre Dame de Sion, 150 de ani de activitate în România

La începutul lunii iunie2016, Gabriel Ştrempel ne-afăcut onoarea de a ne primiîn locuinţa sa din Bucureşti,unde am avut bucuria de arealiza un amplu interviu des-făşurat pe parcursul a trei zile. Activitatea d-lui acad. GabrielŞtrempel a fost închinatăunui nobil ţel, valorificareatezaurului de manuscrise pecare îl deţine Biblioteca Aca-demiei Române.

PaGina 2

Dup[ Diktatul de la Viena

Vama Careii Mari s-a predat

Ungariei `mpreun[ cu portretele

Regelui ;i Reginei

Imagine din Oradea, 8 martie 1933. Surorile Notre Dame de Sion au coordonato ;coală de fete `n Oradea `n perioada 1930 - 1940

Echipa noastră de spadă feminin a adus singurulaur al României din Brazilia. Rezultatele delegației noas-tre la Rio au fost dezamăgitoare pe plan național, însăpentru Satu Mare, ediția 2016 a Jocurilor Olimpice afost una de vis. Simona Pop a adus singurul aur olimpical scrimei sătmărene.

“E bună fata, înțeapă rău cu arma și răspândește li-niște cu ochii. E o speranță care devine, încet, dar sigur,confirmare”, scriam în urmă cu 7 ani, când pe plan in-ternațional, Simona Pop avea o medalie de argint laMondialele de juniori și un argint la Universiadă.

PaGina 9

PaGina 4

Melania Trump, soțiacandidatului republican lapreședinția SUA DonaldTrump, a deschis joi procese decalomnie împotriva uneipublica\ii ;i a unui blogger.

Melania Trump susține căeste foarte afectată de un articol,care citează o revistă din țara einatală, Slovacia, potrivit căreiao agenție de modele pentru carea lucrat în anii 1990, la NewYork, furniza și dame decompanie unor clienți bogați,pentru servicii sexuale.

Căsătorită cu omul deafaceri Donald Trump din 2005și devenită între timp șiproprietara unei game debijuterii, Melania Trumpconsideră că reputația sapersonală și profesională asuferit daune grave și solicită înjustiție despăgubiri de 150 demilioane de dolari.

Barack Obama va deveni înnoiembrie, pentru o singurăediție, redactorul șef al revisteispecializate în noile tehnologii"Wired". "Ca și Wired, cel de al44-lea președinte al nostru esteun optimist neobosit. Pentruacest număr, el vrea să seconcentreze asupra viitorului",a explicat revista, anunțândacest colaborator cu totulneobișnuit pentru ediția axatăpe "frontierele" inovării. "Vremsă vedem cum tehnologiile deastăzi pot influența modul de aface politică. Cine este mai bineplasat pentru a explora acesteidei decât președinteleObama?", a declarat redactorulșef al revistei. Barack Obama va pleca dela Casa Albă la 20 ianuarie 2017,la vârsta de 55 de ani, după optani în fruntea SUA.

Melania Trump deschide procese de calomnie

Spadasina Simona Pop, fata de aur a S[tmarului

Obama, redactor ;efla “Wired”

PaGina 3

Documentul a fost `ntocmit `n 17 septembrie 1940.~n procesul verbal de predare - primire al mobi-lierului, printre mese de stejar, dulapuri, scaune,;tampile, sigilii, case de bani, drapel tricolor etcapar ;i portretele "M.S. Regele Carol II", "M.L.Regele Ferdinand ;i Regina Maria" ;i "M.S. Mihai",evaluate la c]te 100 de lei.

IAnul XIV Nr. 702 Duminic[ 4 septembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Medalion Gabriel :trempel la împlinirea frumoasei vârste de 90 de ani

Vladimir Putin pariază peuna dintre cele mai secretizatezone din Rusia, unde este stocato mare parte din arsenalulnuclear, pentru a atrageinvestitorii şi bogaţii din Asia şivrea să deschidă un centru decazinouri şi jocuri de noroc. După ce scăderea preţuluipetrolului şi sancţiunile dinpartea Vestului au lovit Rusia,Putin a redeschis Vladivostok-ul, un oraş-port de 600.000 deoameni, renunţând la restricţiişi introducând protecţii legalefără precedent pentruinvestitori, în speranţa că va creaun Las Vegas lângă Moscova. Prin încercarea de a atrageinvestitori din Asia, Rusia arputea deveni dependentă debanii din China.

Putin vrea un Las Vegas la Vladivostok

PaGina 7

Gen\ile de ;coal[ potrivite pentru adolescente

2 Informa\ia de Duminic[/4 septembrie 2016

În anul 1940, imediat dupăDiktatul de la Viena, Regatul Ro-mâniei a evacuat din Ardeal toateinstituțiile ce funcționau aici.

Ungaria a preluat în mare numaibunurile imobile ;i mobilierul acestorinstituții ;i ;i-a adus pentru a le popula;i a le face funcționale, oameni din Un-garia.

Actele, arhiva ;i sumele `ncasate sunt preluate de Vama Arad

În luna septembrie 1940, dat fiindfaptul că actualul municipiu Carei de-vine ora; din Ungaria, fosta Vamă deaici se desființează, toate actele, arhiva,sumele încasate, sunt preluate de VamaArad. Desigur, după inventariere, mo-bilierul ;i clădirea rămân pe loc ;i trecîn patrimoniul Statului maghiar.

Procesul a fost unul minuțios, ;efiiinstuțiilor din Carei ;i Arad au inven-tariat bucată cu bucată, nu doar mobi-lierul, dotările tehnice, materialele ne-cesare funcționării vămii, sumele exis-tente în Casierie, ci ;i actele din arhi-vă.

Au fost întocmite ;i semnate Pro-cese verbale de predare-primire pentrutoate lucrurile ;i actele existente în acelmoment, 17 septembrie 1940 în VamaCareii Mari.

Pe coperta Dosarului cu numărul50/1940 în care se află toate proceseleverbale de predare-primire precum ;iConturile de execuție (Bilanțurile con-tabile) se specifică "rămâne ca docu-ment că a existat Vama Carei".

În primul proces verbal din dosar,în fapt un formular-tip, întocmit ;isemnat de Gheroghe V. Gheorghiu,;eful "Vamei Careii Maria" ;i I. Spinea-nu, ;eful Vămii Arad se specifică, prin-tre altele "Am procedat împreună cuDl H. Zanta, inspector vamal, delegatulministerului de finanțe (...) la consta-tarea situațiunii biroului vamal CareiiMari în ceea ce prive;te veniturile cese percep de numitul birou vamal (...).

Pentru a stabili situațiunea venitu-rilor în chestiune, subsemnatul, delegatal ministerului de finanțe, am verificat,pe temeiul actelor justificative ;i a re-gistrelor oficiale, operațiunile de pri-miri ;i răspunderi efectuate de numitulbirou vamal ;i am stabilit situațiunilece urmează pentru fiecare venit pânăîn seara zilei de 17 septembrie, anul1940".

Urmează apoi alte procese verbale,de venituri, credite ;i taxe de consu-mație ale biroului, chitanțe de primirea unor sume în numerar ;i situații de-falcate pe lunile anului.

Prin Vama Careii Mari se exportau mărfuri în valoare de 180.000 lei

Un act mai mare ca întindere con-ține Contul de gestiune al biroului va-mal pe perioada 1-17 septembrie. Înacesta, este evidențiat un venit total deîncasări din operațiuni de export de179.185 lei ;i plăți pentru operațiunide import în sumă de 18.907 lei. La ca-pitolul "alte venituri" este menționatăsuma de 48.403 lei, iar la cel numit"plumburi ;i imprimate", suma de 445lei.

În acest tabel ce conține toate ope-rațiunile de plăți ;i încasări, există ru-brici pe produse, fiecare cu taxa sa va-mală încasată. Astfel, găsim la rubrica

"Alte articole de consumație" suma de1.032 lei,. la rubrica "Impozit pe lux ;icifra de afaceri " suma de 28.107 lei, la"amenzi vamale" suma de 27.400 lei,

la "12% ad valorem import suma de60.220 lei. Tot în acest tabel găsim toateplățile ;i cheltuielile către asigurări desănătate, către asigurări sociale, impo-zit pe salarii ;i altele. :i pentru preda-rea-primirea arhivei biroului vamal afost întocmit un proces verbal în careeste evidențiat cu numele ;i numărulde pagini, fiecare act.

~n procesul verbal de predare - pri-mire al mobilierului, printre mese destejar, dulapuri, scaune, ;tampile, casede bani etc apar ;i portretele "M.S. Re-gele Carol II", "M.L. Regele Ferdinand;i Regina Maria" ;i "M.S. Mihai", eva-luate la c]te 100 de lei.

Leul românesc a fost preschimbat la cursul 1 pengö = 30 lei

După Diktatul de la Viena din 30august 1940, odată cu instalarea admi-nistraţiei maghiare în Nordul Transil-vaniei, circulaţia monetară a fost re-glementată după normele BănciiNaţionale Ungare. A fost introdusămoneda ungară, leul românesc fiindpreschimbat la cursul 1 pengö = 30 lei.Bancnotele BNR au fost preschimbateîntre 15 şi 29 septembrie 1940, iar mo-nedele divizionare între 3 şi 22 febr.ua-rie 1941. În toamna anului 1944, dupăeliberarea Transilvaniei de Nord de că-tre armatele române şi sovietice, aucontinuat să circule pengö, alături deleii româneşti, pengö ai Armatei Roşiişi rublele sovietice. Lichidarea circu-laţiei bancnotelor străine s-a făcut între29 aprilie şi 14 mai 1945, când 1 pengöa fost evaluat la 27 lei, iar 1 rublă la36,10 lei, conform BNR.

În anul 1941, la un an după Diktat,966 de lei erau egali cu un dolar SUA.În acela;i an, un dolar SUA era egal cu5,06 pengö maghiari.

Mihai G.

În toamna anului 1941 naziştii auînceput deportarea tuturor evreilor dinEuropa ocupată către est (Polonia şi ves-tul URSS-ului) pentru a-i extermina.Între timp în Germania fusese deja adusla îndeplinire programul de exterminarea persoanelor cu handicap mental saucu handicap fizic sever. Zeci de mii aufost omorâţi, majoritatea prin adminis-trarea monoxidului de carbon. Mulţialţii au fost ucişi în dube de gazare. Ex-perienţa acumulată a fost folosită pentru“soluţia finală”, numele sub care a rămascunoscut programul de ucidere a evrei-lor din Europa ocupată de nazişti.

Când echipele de eutanasiere auajuns în est, la sfârşitul anului 1941, auînceput planificarea construirii unoradevărate instalaţii de ucis. Din septem-brie până în decembrie 1941 au fost tes-tate diferite tipuri de gaz otrăvitor. În 3septembrie 1941 au desfăşurat experi-mente de gazare la Auschwitz, ucigând600 de prizonieri de război ruşi prin fo-losirea cianidei, un gaz obţinut din Cy-clon-B, numele comercial al unui pes-ticid pe baz[ de acid hidrocianic. În no-iembrie 1941, 30 de prizonieri au fostucişi într-o maşină de gazare în lagărulde concentrare de la Sachsenhausen, înnordul Berlinului. În lagărul de concen-trare de la Chelmno, nu departe deLodz, locul pe care se afla un mare ghe-tou evreiesc în vestul Poloniei, gazareaa început la 8 decembrie 1941.

Odată ce şi-au îmbunătăţit tehnicilede gazare, naziştii au decis deportareatuturor evreilor din Europa ocupatăpentru a fi ucişi în est. Ţările din careevreii erau deportaţi includeau ţări subocupaţie germană - Norvegia, Franţa,Olanda, Belgia, Luxemburg, Cehoslo-vacia, Polonia, Iugoslavia, Grecia - ca şiţări aliate Germaniei - Italia şi Ungaria.La 20 ianuarie 1942, o întrunire a ofi-cialilor cu rang înalt prezidată de Hey-drich s-a desfăşurat într-o locuinţ[aparţinând SS-ului, în cartierul berlinezWannsee. Heydrich le-a comunicat par-ticipanţilor la conferinţă că evreii carenu puteau munci trebuiau să fie omorâţi,iar cei care suprvie\uiau muncii forţatedatorită rezistenţei lor fizice urmau săfie şi ei omorâţi.

Primii pe list[ erau cei trei milioanede evrei polonezi. În iulie 1942 Himmlera fixat un program pentru eliminareaacestora în lagăre ale morţii. Pentruaceastă operaţiune, cu nume de codOperaţiunea Reinhard, s-au construittrei centre principale de cazare< Belzecşi Sobibor, în sud-estul Poloniei, nu de-parte de Lublin, şi Treblinka, în nord-estul Varşoviei. Gazarea a început în celetrei lagăre în perioada martie–iulie 1942.Între 750.000 şi 950.000 de evrei au fostgazaţi la Treblinka.

75 de ani de laprimele gaz[ri `n

mas[ la auschwitz

EVENIMENT“Onoarea nobilimii române e subordonată pre tot locul sumeției ungurești, nobilii români la

adunările marcale stau numai pe afară. La masa verde numai ungurii au vorbă și intrare, ca să pro-iecteze legi și măsuri în contra românilor> legile ungurești pe nobilii români nici nu-i numesc penumele națiunii lor, ci numai „azon sectan levo atyankfiai”, adică „frații noștri de secta aceea”,însăcare e această sectă?”

Dosarul de predare - primire cu num[rul 50/1940. Pe co-pert[ scrie “r[m]ne ca document c[ a existat Vama Carei”

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Dup[ Diktatul de la Viena, Vama CareiiMari a fost predat[ Ungariei `mpreun[

cu portretele Regelui ;i Reginei

Procesul verbal de predare - primire a mobilierului. La pozi\iile 11 - 14 apartablourile cu portretele Regilor Carol al II-lea, Ferdinand, Mihai ;i RegineiMaria

Prima fil[ a Procesului verbal pentru predarea ;i primireaV[mei Careii Mari, realizat `n 17 septembrie 1940

4 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEPentru că anul acesta se împlinesc 150 de ani de la debutul activității surorilor Notre Dame de

Sion în România, la Satu Mare, dar și în alte centre din țară ale congregației vor avea loc mai multeactivități cultural-spirituale care aniversează acest eveniment.

Congregaţia Notre Dame deSion a fost fondată de către Pr.Theodore Ratisbonne la jumătateasecolului al XIX-lea, în Franţa.

Carisma surorilor este accea dea da mărturie în Biseric[ şi în lumedespre fidelitatea lui Dumnezeuasupra iubirii sale faţă de poporulevreu şi de a lucra la împlinirea pro-misiunilor biblice revelate Patriar-hilor şi Profeţilor lui Israel pentrutoată omenirea.

Surorile sunt angajate în diferiteactivităţi precum< cateheză, edu-caţie, domeniul social şi medical,studiu biblic, servicii de informareşi documentare, dialog iudeo-creştin, ecumenism, lupta contraprejudecăţilor şi munca pentrupromovarea umană, pentru drep-tate şi pace.

Congregaţia Notre Dame deSion este prezentă în 19 ţări pe 5continente.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, prin activitatea sa, Congregația Su-rorilor Notre Dame de Sion și-a pus am-prenta asupra și vieții spirituale și învă-țământului preuniversitar din România.Astăzi, surorile acestei congregații în-cearcă să ducă mai departe tradiția înce-pută acum 150 de ani contribuind la for-marea umană și spirituală a tinerilor ro-mano-catolici din țară.

Activitatea surorilor la Iași

Primele surori ale congregației au ve-nit la Iași în anul 1866, la solicitarea epis-copului Iosif Salandari, a cărui convin-gere era că viitorul catolicismului dinMoldova depinde foarte mult de educațiareligioasă a tinerilor și de formarea unuicorp didactic care să predea în institutelecatolice. Astfel, el inițiază aducerea la Iașia congregației Surorilor Bavareze și laGalați a surorilor din congregația NotreDame de Sion. Eforturile sale sunt încu-nunate de succes în anul 1866, când laIași ajung patru surori Notre Dame deSion venite de la Constantinopol.

La scurt timp după stabilirea lor încapitala Moldovei, surorile inițiază ac-țiunile pentru deschiderea unei școli ele-mentare. În 29 mai 1866, cererea lor afost aprobată de ministrul cultelor, Con-stantin Rosetti. În luna iunie a aceluiașian, sosea la Iași superioara generală acongregației, sora Louise Weywada, pen-tru a supraveghea organizarea noului in-stitut catolic. În august 1866 au luat ființăŞcoala Externă de Fete, orfelinatul ”Sfân-tul Apostol Andrei” și pensionul ”SfântulAnton de Padova”, toate aflate sub con-ducerea surorilor Notre Dame de Sion. Calitatea învățământului din aceste in-stituții a atras încrederea populației, mul-te familii alegând aceste școli pentru for-marea și educarea fiicelor lor. Astfel, în1870, la Iași activau 38 de surori, în pen-sion și orfelinat erau 200 de fete, iar 100frecventau școala externă.

În casa în care surorile NDS și-audesfășurat activitatea în Iași funcționeazăazi Filarmonica de Stat Moldova.

Activitatea surorilor NotreDame de Sion la Galați

Văzând rezultatele activității surori-lor din Iași, episcopul Salandari cere su-rorilor să deschidă o casă similară la Ga-lați, casă pe care au pus-o sub patronajulSfântului Francisc din Assisi. Evenimen-

tul are loc în octombrie 1867. În luna de-cembrie a aceluiași an, Ministerul In-strucțiunii Publice și a Cultelor acordăsurorilor autorizația pentru deschidereașcolii din Galați. Documentele vremiiatestă că în 1870 aici activau 12 surori,în pension erau 30 de fete, iar școala ex-ternă era frecventată de 40 de fete. În pe-rioada următoare școala din Galați estetot mai apreciată de comunitate, numărulsurorilor și al elevelor crescând constant,ajungându-se ca în 1891 să activeze 66de surori pentru formarea a 479 de fete.

Azi în această clădire funcționeazăFacultatea de Mecanic[ a UniversitățiiTehnice din Galați.

Înființarea de noi comunitățiîn București și Oradea

În 1890, la șapte ani după ridicareaVicariatului Apostolic al Valahiei la ran-gul de arhiepiscopie cu reședința la Bu-curești, surorile Notre Dame de Sion îșiîncep activitatea și în capitala României,înființând și aici o școală și un liceu defete. Prestigiul școlilor care funcționauîn Moldova sub directa coordonare a su-rorilor NDS face ca și în București nu-mărul elevelor acestor instituții să fie ri-dicat.

În prezent, în fosta casă a surorilorNDS din București se află sediul Facul-tății de Inginerie a Instalaţiilor.

În 1930 surorile Notre Dame de Siondeschid un nou centru în Oradea undeîncearcă să desfășoare o activitate ase-mănătoare cu cea din Moldova și Bucu-rești. Şcoala din Oradea este ultima școa-lă deschisă de congregația Notre Damede Sion, dar și prima închisă după numai10 ani de funcționare. Astăzi, în clădireaîn care a și-a desfășurat activitatea insti-tuția de învățământ a surorilor NDS,funcționează spitalul CFR.

Trebuie menționat faptul că atât șco-lile din Iași, cât și cele din Galați, Bucu-rești și Oradea erau frecventate nu doarde fete de confesiune romano-catolică,ci și de fete provenite din familii cu altereligii și confesiuni< evrei, musulmani,ortodoc;i, protestanți.

În primul deceniu al secolului al XX-lea ele înființează la Iași ”Opera Biseri-

cilor Sărace”, prin intermediul căreia adu-nau fonduri pentru ajutorarea parohiilorcu o situație materială mai slabă din Mol-dova.

Perioada comunistă

Anul 1948 aduce cu el modificarearadicală a vieții surorilor NDS. Măsurileinițiate de regimul comunist recent in-staurat la putere au dus la închiderea tu-turor școlilor confesionale din țară. Înaceste condiții congregația a fost nevoităsă își închidă școlile, iar surorile să pără-sească mănăstirile naționalizate. În 1951în România existau 93 de surori care con-tinuau să-și trăiască vocația în ciuda per-secuției. Multe dintre ele au suportat per-cheziții și interogatorii pentru a mărturisiinformații despre preoții lor. Au avut însăputerea de a rezista tuturor acestor chi-nuri nedând curs dorinței torționarilor.

În 1990, congregația Notre Dame deSion începe să se reunească. În toamnaacestui an, superioara generală, PatriciaWatson, a vizitat surorile din România.Cu această ocazie, ele și-au reînnoit vo-turile, fiecare primind în dar Crucea con-gregației NDS, precum și inelul.

Întrucât în Moldova erau mai multesurori în vârstă și bolnave, superioarageneral[ împreun[ cu consiliul ei a decis,în anul 1991, construirea, la Roman, aunei case unde acestea să fie îngrijite. Afost ales Romanul pentru că cele maimulte surori activau în satele din jurulacestui oraș, dar și pentru că franciscaniiconstruiau aici seminarul, și în acest felsurorile puteau găsi mai repede un preotpentru celebrări și îndrumare spirituală.

25 de ani de activitate în Satu Mare

În același an 1991 superioara gene-rală a congregaţiei împreună cu consiliulei se gândesc să redeschidă o comunitatede formare în România. Primul loc undese puteau primi tinere care să se pregă-tescă pentru a deveni membre ale con-gregaţiei a fost la Satu Mare.

Surorile NDS ajung aici în toamnaanului 1991, iar în vara anului 1992 erau

deja 3 candidate care se pregăteau pentrua intra în Noviciatul din Iaşi.

În acea perioadă misiunea surorilornu era bine definită, dar conform cu celespuse de fondatorul congregaţiei, Theo-dore Ratisbonne „era mai curând o mi-siune de rugăciune şi de edificare”. Eleerau alături de credincioşii din comuni-tatea romano-catolică de limbă românăde la Biserica Calvaria care începeau săse formeze ca şi comunitate parohială.

Astăzi, comunitatea din Satu Mareeste formată din 3 surori care continuăslujirea lor în congregaţie şi în ParohiaCalvaria.

Pentru că anul acesta se împlinesc150 de ani de la debutul activității suro-rilor Notre Dame de Sion în România, laSatu Mare, dar și în alte centre din țarăale congregației vor avea loc mai multeactivități cultural-spirituale care aniver-sează acest eveniment.

Activit[\i culturale

În perioada 9-11 septembrie 2016,surorile NDS din Satu Mare organizeazăo serie de activități cultural-spirituale lacare invită să participe pe membrii co-munității sătmărene. Astfel, vineri, 9 sep-tembrie, la ora 18.00, la Biserica Calvariava avea loc un concert de muzic[ sacrăsusținut de ”Opera Vox”, din Cluj Napo-ca, solist Marius Boros.

Sâmbătă, 10 septembrie, ora 11.00,la Muzeul Județean Satu Mare, b-dul Va-sile Lucaciu, nr. 21, va fi vernisată expo-ziția itinerantă ”Istoria Congregației No-tre Dame de Sion” și lansată cartea ”Con-gregația Notre Dame de Sion – 150 deani de activitate în Moldova (1866-2016)”, scrisă de preotul Fabian Doboș.Duminică, 11 septembrie, ora 11.30, laBiserica Calvaria, Sfânta Liturghie so-lemnă va fi celebrată de PS Eugen Schön-berger.

Maricica Benchea, NDS

Bibliografie<Fabian Doboș, Congregația Notre Damede Sion – 150 de ani de activitate în Mol-dova (1866-2016), Editura Sapientia, Iași,2016.

~n 1890, surorile Notre Dame de Sion au `nfiin\at la Bucure;ti o școală și un liceu de fete

George Bacovia, n[scut la Bac[u ̀ n4 septembrie (stil vechi) 1881, a fostun scriitor format la şcoala simbolis-mului literar francez. Este autorul unorvolume de versuri şi proză scrise în ba-za unei tehnici unice în literatura ro-mână, cu vădite influenţe din marii li-rici moderni francezi pe care-i admira.La început văzut ca poet minor de cri-tica literară, va cunoaşte treptat o re-ceptare favorabilă, mergând până la re-cunoaşterea sa drept cel mai importantpoet simbolist român şi unul dintre ceimai importanţi poeţi din poezia româ-nă modernă.

În 1891 îl aflăm înscris la ŞcoalaPrimară Domnească nr. 1 din Bacău.Trei ani mai târziu absolvă cursul pri-mar, în luna iunie. În acelaşi an se în-scrie la Gimnaziul Ferdinand din Ba-cău. Anii traumatici din liceu şi atmos-fera cam rece îi inspiră un poem cele-bru, "Liceu".

În 1900 se înscrie la Şcoala Militarădin Iaşi, de unde se retrage în al doileasemestru, neputând suferi disciplinacazonă. Compune poezia “Plumb”, ova finisa totuşi abia în 1902. În 1901 seînscrie în cursul superior al LiceuluiFerdinand. Absolvă liceul din Bacău în1903. Se înscrie la Facultatea de Dreptdin Bucureşti.

~n 1906 se reîntoarce la Bacău, sta-bilindu-se în locuinţa din strada Li-ceului. Scrie poezia “Lacustră”. În 1907se înscrie la Facultatea de Drept dinIaşi şi reîncepe cu anul I. Rămâne laIaşi şi anul următor. ~n 1911 obţine di-ploma de licenţă în drept şi se înscrieîn baroul din Bacău. Plăteşte zece anicotizaţie, dar nu profesează. Copist laPrefectura din Bacău, din 1913 devineajutor contabil la aceeaşi prefectură,dar se îmbolnăveşte şi demisionează.

În 1916 devine copist la Direcţiaînvăţământului secundar şi superiordin Ministerul Instrucţiunii. În iulieapare în librării volumul “Plumb”. Înperioada 1917-1919 e funcţionar înBucureşti.

În 1926 tipăreşte pe cont propriula Bacău volumul “Scântei galbene”. Îiapare şi volumul “Bucăţi de noapte”,editat de poeta Agatha Grigorescu. În-tre 1926-1928 funcţionează ca profesorsuplinitor de desen şi caligrafie la Şcoa-la comercială de băieţi din Bacău.

În 1928 se căsătoreşte cu AgathaGrigorescu şi se stabileşte la Bucureşti,unde soţia sa era profesoară. În 1929retipăreşte volumele sub titlul “Poezii”,la Editura Ancora. În 1930 este numitreferent la Direcţia Educaţiei Poporu-lui. Îi apare volumul “Cu voi...”. Din no-iembrie 1930 până în octombie 1933,locuieşte în Bacău, fără serviciu. În1931 i se naşte unicul fiu, Gabriel, iarîn 1932 Societatea Scriitorilor îi aprobăo pensie lunară de 1.000 lei.

Din 1933 se stabileşte cu familia încapitală, unde rămâne până la sfârşitulvieţii. În 1934 i se tipăreşte volumulantologic “Poezii”. În 1936 publică vo-lumul “Comedii în fond”. În 1940 i semajorează pensia acordată de S.S.R. la2.000 lei lunar. Se înfiinţează Casa depensii a scriitorilor, de unde obţine opensie de 10.000 lei lunar. În 1944 aparevolumul intitulat “Opere”, care reuneştetoate scrierile sale publicate anterior.

În 1945 este numit bibliotecar laMinisterul Minelor şi Petrolului. Esteeditat în 1946 volumul “Stanţe burghe-ze”, pentru care va fi criticat de autori-tăţile comuniste. Este pus la index, darla mijlocul anilor '50 este repus în cir-culaţie. E sărbătorit ulterior de Minis-terul Artelor, care-l şi angajează. În1956 i se publică volumul “Poezii”.Moare în ziua de 22 mai 1957 în lo-cuinţa sa din Bucureşti.

135 de ani de lana;terea poetuluiGeorge Bacovia

Congrega\ia Surorilor notre Dame de Sion, 150 de ani de activitate în RomâniaSurorile sunt angajate în diferite activităţi precum< cateheză, educaţie, domeniul social şi medical,studiu biblic, servicii de informare, dialog iudeo-creştin, ecumenism, lupta contra prejudecăţilor etc.


PERSONALIT~}I

“Iară noi – noi românii de astăzi, –epigoni ai unor minţi şi caractere ori-cum mai ferme şi mai luminate din is-toria noastră, ne zbatem cu ale noastreprobleme, printre care, la loc de frunte,reconfigurarea scenei politice în preaj-ma alegerilor legislative ce ne bat la uşă”.Cu această parafrazare a unui cunoscutvers eminescian caracterizează Radu Ul-meanu în editorialul „Acoladei” nr. 7-8, proaspăt apărută, atmosfera de „bu-libăşeala” în care se scaldă electoratulromân. Tocmai de aceea, având în ve-dere noile partide apărute deodată, elec-toratul nostru se află în postura măga-rului lui Buridan, care riscă să moarăneputându-se hotărî ce să aleagă întrevasul cu ovăz aflat într-o parte şi găleatacu apă în cealaltă.

În cronica sa literară, Gheorghe Gri-

gurcu analizează problema unei gene-raţii literare pornind de la o carte nouapărută despre poeţii optecişti, şi por-neşte de la un citat reprodus în cartechiar din opera directorului „Acoladei”<„Ca orice postură gregară, generația tin-de a-și elabora o retorică demagogică.

Majoritatea proclamațiilor de gene-rație au o notă jenantă prin exces. (…)Sub aspectul unei false protecții, perso-nalitatea e redusă la condiția unui indiceal unui colectiv, al unei unități dintr-ocolonie (Balzac definea generația drepto dramă cu patruzeci de mii de perso-naje principale!). Din punct de vedereetic, cultul generației nu reprezintă al-tceva decît un conjuncturalism sui ge-neris. Valorile modeste, pînă și nonva-lorile sînt deseori înălțate în chip facticela rangul unor valori exponențiale. Va-

lorile de rang mai înalt nu sînt oare jig-nite prin promiscuitatea unor încadrăriaccidentale?”. Acest text e absolut sufi-cient pentru lămurirea problemei încauză. În celelalte pagini ale revistei nouapărute Barbu Cioculescu se referă, înrubrica sa „Flux-Reflux”, la volumul„Strania istorie a comunismului româ-nesc” de Lucian Boia, analizând, îm-preună cu autorul cărţii, particularităţilede pe la noi în materie. Alături, peaceeaşi pagină, Alex. Ştefănescu evocăfigura „nepereche” a legendarului Ni-chita Stănescu, aşa cum se vede aceastadin operă, dar şi la casa memorială apoetului din Ploieşti, unde a fost dezvelitun bust al poetului tocmai de către pro-fesorul său de literatură din anii de liceu.

Poezia este reprezentată în acest nu-măr al „Acoladei” de pagina semnată

de Traian Ştef, redactorul şef al revistei„Familia”. De asemenea, e prezentat înrevistă Cenaclul literar „Alfazet” al Li-ceului de Arte din Satu Mare, printr-ofrumoasă poezie semnată de tânărul de17 ani Bogdan Roştaş.

O amplă şi perspicace evocare, ne-excluzând umbrele proletcultiste dincreaţia lui A.E. Baconsky, semneazăAdrian Dinu Rachieru, iar Lucia Ne-goiţă publică partea a doua a interviuluicu editorul Niculae Gheran, a cărui pri-mă parte apărută în numărul anterior aprovocat o consemnare elogioasă în„România literară”, revistă ce urmăreştecu atenţie şi comentează deseori mate-rialele apărute în publicaţia sătmăreană,considerată a fi una din cele mai bunedin ţară în domeniul presei literare.

C. Matei

La începutul lunii iunie 2016,Gabriel Ştrempel ne-a făcut onoa-rea de a ne primi în locuinţa sadin Bucureşti, unde am avut bu-curia de a realiza un amplu inter-viu desfăşurat pe parcursul a treizile cu ilustrul academician.

Materialul fiind unul foarte amplu,în articolul de faţă vom prezenta unscurt extras cu privire la partea biogra-fică a istoricului Gabriel Ştrempel.

Născut într-o zi de hram

Gabriel Ştrempel s-a născut „într-ozi de Hram, de Sfânta Marie Mică”, dupăcum îi place domniei sale să afirme, înurmă cu 90 de ani, în localitatea Pomidin judeţul Satu Mare, la data de 8 sep-tembrie 1926, din părinţii greco-catoliciIoan şi Maria. Tatăl său a fost un meşterfierar de excepţie fiind căutat de local-nicii din toată zona Codrului, ceea ce i-a oferit posibilitatea de a oferi familieiun trai decent şi cu o educaţie pe măsu-ră. Familia a fost una numeroasă, cu 11copii născuţi din care doar şapte au su-pravieţuit (cinci băieţi şi două fete), Ga-briel Ştrempel fiind cel mai mic dintrefraţi. Trei dintre băieţi, Augustin (jurist,ziarist cunoscut în perioada interbelică),Ştefan (medic militar) şi Gabriel, au fă-cut şcoală, toţi fiind absolvenţi ai Liceu-lui „Mihai Eminescu” din Satu Mare.

A urmat Şcoala primară în localita-tea natală, într-o perioadă în care sateleerau foarte bine populate, având nu maipuţin de 30 de colegi de clasă. Despreaceastă perioadă din viaţa sa îşi amin-teşte incapacitatea învăţătorului de a-lface să înţeleagă matematica, aceastădisciplină devenind pentru GabrielŞtrempel o „punte a suspinelor” pe în-tregul parcurs şcolar.

A urmat apoi Liceul “Mihai Emi-nescu” din Satu Mare unde, în anul 1937a susţinut examenul de admitere, pro-fesorul examinator fiind Vasile Scurtu,care ulterior i-a devenit profesor de ro-mână în clasele I-III de liceu. Pregătit„foarte bine” de învăţătorul său IonelBarbu, Gabriel Ştrempel obţine doarmedia 666. Cum această notă nu-i per-mitea obţinerea unei burse (care se acor-da doar peste nota 7), în toamnă, dupăce toată vara a învăţat cu sprijinul fra-telui său Augustin, susţine un nou exa-

men obţinând media 833, cea mai maremedie din sesiunea de toamnă. În acelmoment existau trei clase paralele pen-tru anul I de liceu, clasele A şi B avândcâte 50 de copii, iar clasa I C era una ex-trabugetară (cu plată) formată din elevievrei şi unguri care nu ştiau prea binelimba română. Şi în clasa unde învăţaGabriel Ştrempel erau copii de altă etniebursieri, aproximativ 10 copii evrei şimaghiari. Despre aceşti ani remarcă fap-tul că „cei mai buni profesori erau ceidin Satu Mare, foşti preoţi cu studii deteologie greco-catolică”. Elevii care pro-veneau din afara oraşului beneficiau deun frumos internat situat pe fosta stradăVeronica Micle din Satu Mare, cu o ca-pacitate de aproximativ 100 de locuri,iar copiii de dascăli sau preoţi locuiauîn Casa Învăţătorilor de la Calea Traian.De altfel, domnia sa îşi aminteşte sluj-bele de duminică oficiate de părinteleHerman ajutat de un teolog, desfăşurateîn Capela şcolii, astăzi sala de festivităţia Colegiului „Mihai Eminescu”. Pre-zenţa la acest ceremonial era absolut

obligatorie. De altfel, amintirile sale des-pre dascălii acestei şcoli sunt excepţio-nale, fapt ce ne îndreptăţeşte să acordămacestui capitol din viaţa sa un studiuaparte.

Liceu la Pite;ti ;i Satu Mare

Anii de liceu s-au desfăşurat cu în-treruperi datorită Arbitrajului de la Vie-na. Din acest motiv ajunge la Liceul „I.C. Brătianu” din Piteşti în perioada1942-1945 (clasele IV-VI). Despre acestepisod din viaţa sa, Gabriel Ştrempel îşiaminteşte< Cea mai frumoasă amintiredin anii refugiului este trecerea dealuluidin Ardealul cedat, în Ardealul necedat!Vă mărturisesc cu mâna pe cuget căacest moment a fost cel mai impresio-nant din mulţi ani de existenţă! Asta afost cea mai mare fericire a mea! Ceamai urâtă amintire, propriu-zis, n-afost!… A fost “războiul” cu matematica,la şcoală! Autorităţile româneşti s-aupurtat frumos cu refugiaţii, colegii dră-guţi, atenţi, nu am simţit apăsarea sin-

gurătăţii niciodată! De aceea am şi făcutUniversitatea la Bucureşti. Erau colegiicu care am fost eu acolo, la Piteşti. Dar,cu siguranţă era dorul de casă şi de fa-milia mea atât de depărtată!”

În anul 1945 revine la Satu Mare un-de va susţine examenul de bacalaureatîn anul 1947. Găseşte un corp profesoralschimbat total datorită evenimentelorvremii, iar clasele erau mixte. GabrielŞtrempel a fost şeful clasei pentru ultimiidoi ani de liceu, având cele mai marimedii. În acelaşi an, devine student alFacultăţii de Istorie a Universităţii dinBucureşti, chiar dacă familia sa ar fi doritsă urmeze Facultatea de Medicină dinCluj, iar în anul 1967 va obţine la Clujtitlul ştiinţific de doctor în istorie.

:i-a început activitatea la Academia Română în 25 octombrie 1950

La 25 octombrie 1950 este angajatca Bibliotecar ajutor la Secţia de manus-crise-documente istorice a Bibliotecii

Academiei Române, instituţie de carese va lega pe toată durata vieţii, parcur-gând toate treptele ierarhice până lafuncţia de director adjunct (14 ianuarie1975) şi director general (1 ianuarie2004). La vârsta de 80 de ani (2006) s-apensionat primit titlul de director ge-neral onorific. Totodată, a predat ani înşir, cursuri de biblioteconomie şi biblio-logie la Universitatea de Litere din Bu-cureşti, pregătind numeroase generaţiide specialişti în bibliologie. Nu trebuieuitat faptul că de numele său se leagăconstruirea noului edificiu al BiblioteciiAcademiei început în anul 1992 şi fina-lizat în 2004.

S-a căsătorit la vârsta de 23 de anicu Gabriela Anghel, colegă de facultate,şi are un fiu Costin, medic primar, doc-tor în ştiinţe medicale.

Activitatea d-lui acad. GabrielŞtrempel a fost închinată unui nobil ţel,valorificarea tezaurului de manuscrisepe care îl deţine Biblioteca AcademieiRomâne, concretizată în peste 100 dearticole ştiinţifice şi cărţi, inclusiv ediţiicritice.

Distincții

Pentru activitatea sa, de organizatoral Bibliotecii Academiei Române, de ela-borare a unor lucrări de cercetare a bi-bliografiilor româneşti a fost distins cu„Meritul cultural”, cu Medalia „MihaiEminescu” şi cu Ordinul „Steaua Ro-mâniei” în grad de ofiţer, dar şi nume-roase distincţii academice.

La 13 noiembrie 1993, a fost ales camembru de onoare al Academiei Ro-mâne ca o recunoaştere a deosebitei saleactivităţi ştiinţifice şi culturale.

Nici sătmărenii nu l-au uitat. A pri-mit titlul de cetăţean de onoare al co-munei Pomi, a primit Premiul culturalal oraşului Satu Mare pe anul 2000, iarîn 20 octombrie 2006 i-a fost decernattitlul de „Doctor Honoris Causa” de că-tre Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”din Arad, filiala Satu Mare şi cel de ce-tăţean de onoare al municipiului SatuMare. Tot în acel an, Editura MuzeuluiJudeţean Satu Mare a editat volumul „InHonorem Gabriel Ştrempel” care cu-prinde nu mai puţin de 849 de pagini.

Pe această cale îi dorim din tot su-fletul multă sănătate alături de cei dragişi un călduros La Mulţi Ani!

dr. Claudiu Porumbăcean

Acad. Gabriel Ştrempel în locuinţa sa de pe strada ing. Emil Balaban din București, 6 iunie 2016

Activitatea d-lui acad. Gabriel Ştrempel a fost închinată unui nobil ţel, valori-ficarea tezaurului de manuscrise pe care îl deţine Biblioteca Academiei Române,concretizată în peste 100 de articole știinţifice și cărţi, inclusiv ediţii critice.

au ap[rut numerele 7 - 8 ale Revistei „acolada”

Medalion Gabriel :trempel la împlinirea frumoasei vârste de 90 de ani


S~N~TATEPROTONIC are ac\iune imuno-modulatoare ;i de stimulare a sistemului endocrin. Vitaminizeaz[;i remineralizeaz[ organismul.

Un studiu realizat de Asocia\ia ProConsumatori `n cadrul Campanieina\ionale de informare ;i educare "S[`nv[\[m s[ g]ndim `n termeni chimici"a analizat compozi\ia mai multor de-odorante de tip roll-on. O prim[ con-cluzie a cercet[rii arat[ c[ 77% din de-odorantele tip roll on analizate con\insubstan\e perturbatoare ale sistemuluiendocrin ;i substan\e alergene, 29% dinproduse con\in BHT, o substan\[ cu po-ten\ial carcinogen, iar 23%, con\in clor-hidrat de aluminiu, o substan\[ cu po-ten\ial toxic asupra creierului.

Studiul a fost realizat `n perioada 6iulie - 10 iulie 2016 la 31 de deodorantetip roll-on achizi\ionate din marile struc-turi comerciale. Analiza a fost efectuat[de c[tre o echip[ de exper\i ai ConsiliuluiConsumatorilor din Danemarca care lu-creaz[ `n cadrul unui proiect intitulat"G]nde;te `n termeni chimici".

Cantități mari de toxine ;i chimicale

Parfumurile sintetice (fragrance) potavea peste 200 de ingrediente `n com-pozi\ia lor ;i con\in cantit[\i mari de to-xine ;i chimicale neafi;ate. Exper\ii dinDanemarca au identificat urm[toarelesubstan\e aromatizante care pot provocaalergii< Alpha-isomethyl ionone, Benzylalcohol, Benzyl benzoate, Benzyl cinna-

mate, Benzyl salicylate, Butylphenylmethylpropional, Coumarin, Cinnamylalcohol, Citral, Citronellol, Eugenol, Ge-raniol, Hexyl cinnamal, Hydroxyisohe-xyl 3-cyclohexene carboxaldehyde,Isoeugenol, Limonene ;i Linalool. Demulte ori, parfumurile sintetice con\inftala\i care au rolul de a face persistentmirosul ;i care p[trund foarte rapid `npiele cresc]nd semnificativ riscul de dia-bet de tip 2.

Triclosanul este o substan\[ antifun-gic[ ;i antibacterian[, reg[sit[ ̀ n 7% din-tre produsele analizate, care poate mo-difica nivelul estrogenului ̀ n organismulunei femei, provoc]nd apari\ia unortr[s[turi masculine (cre;terea maseimusculare, m[rirea pilozit[\ii `n zonecum ar fi fa\a, m]inile, pieptul etc), iar`n cazul b[rba\ilor s[ creasc[ nivelul tes-tosteronului din organism, provoc]ndsensibilit[\i fizice sau psihice, st[ri denervozitate ;i irascibilitate.

Totodat[, poate cre;te rezisten\a labacterii ;i este poten\ial carcinogen. Uti-lizarea triclosanului `n produsele cos-metice a fost restr]ns[ de Comisia Eu-ropean[ `n 2014.

BHT (Hidroxitoluen butilat) (exist[`n 29% dintre produsele analizate) esteun compus chimic utilizat ca antioxidant`n produsele cosmetice, cu rol de preve-nire sau ̀ ncetinire a deterior[rii cosme-ticelor sau produselor de `ngrijire per-

sonal[, deteriorare datorat[ reac\iilorchimice cu oxigenul. BHT poate provocaleziuni la nivelul ficatului ̀ n concentra\iimari ;i apari\ia de tumori, poate produceastm ;i probleme de comportament lacopii, este alergen pentru piele ;i ochi ;ide asemenea este poten\ial cancerigen;i posibil perturbator al sistemului en-docrin.

Clorhidrat de aluminiu (exist[ `n23% dintre produsele analizate) este uningredient cu rol de antiperspirant, as-tringent ;i deodorant. Deodorantele carecon\in clorhidratul de aluminiu nu tre-buie aplicate pe zone cu r[ni deschise,cum ar fi micile t[ieturi provocate de la-ma de ras, irita\iile sau co;urile. Alumi-niul p[trunde ̀ n organism prin leziunilede la nivelul pielii ;i poate provoca efectetoxice asupra ficatului, rinichilor, oaselorsau creierului.

"Av]nd `n vedere compozi\ia chi-mic[ a unor deodorante, ne exprim[mtemerea `n leg[tur[ cu poten\ialul can-cerigen, mutagen sau toxic al unor in-grediente. Solicit[m `n mod public Mi-nisterului S[n[t[\ii s[ realizeze o analiz[a compozi\iei chimice a deodorantelorcomercializate `n prezent pe pia\arom]neasc[, `n vederea interzicerii/re-tragerii produselor nesigure pentrus[n[tatea consumatorilor”, a declaratconf. univ. dr. Costel Stanciu – pre;edin-tele Asocia\iei Pro Consumatori.

Studiu aPC< Deodorantele de tip roll oncon\in substan\e alergene

Supliment alimentar func\ionalcu rol adjuvant ̀ n vitaminizarea or-ganismului, reglarea func\iei diges-tive ;i control ponderal.

Compozi\ie< polen poliflor, culturi pro-biotice complexe de Streptococcus ther-mophilus, Lactobacillus acidophilus, Bifi-dobacterium bifidum, Lactobacillus del-bruekii bulgaricus, vitaminele A, C, E, B1,B2, PP, B6, B9, B12, microelemente Zn, Se,Fe, Cr, Mn, Si, zah[r invertit enzimatic, in-ulin[, sorbitol, tinctur[ de propolis. Princompozi\ia sa complex[ ;i ̀ n ̀ ntregime na-tural[ PROTONIC reprezint[ o surs[ demacro, micro-elemente, macronutrien\i,factori biologici activi ;i microorganismeprobiotice cu `nalt[ valoare biologic[ ;ibiodisponibilitate.

Mecanism de ac\iune< este un supli-ment alimentar func\ional format dintr-ocomponent[ polenic[ ;i una probiotic[ cuac\iune de prevenire ;i tratament al afec\iu-nilor benigne de prostat[, de reglare afunc\iei digestive ;i control ponderal, deprevenire a afec\iunilor cardiovasculare,detoxifiant, neurotonic ;i cu efecte geria-trice. Produsul are ac\iune imuno-modu-latoare ;i de stimulare a sistemului endo-crin. Vitaminizeaz[ ;i remineralizeaz[ or-ganismul. O caracteristic[ esen\ial[ a pro-dusului este aceea c[ polenul a fost sus-ceptibilizat printr-un procedeu enzimaticcresc]nd astfel biodisponibilitatea acestuiaprin distrugerea exinei care ̀ mpiedic[ asi-milarea substan\elor valoroase din polenulnativ.

PROTONIC con\ine fosfolipide, ste-roli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3, omega6) au un rol metabolic deosebit de impor-tant, particip]nd la structurarea fosfolipi-

delor membranelor celulare, fiind ;i acti-vatori ai unor enzime ce ac\ioneaz[ at]t ̀ nmetabolismul lipidic c]t ;i ̀ n procesele in-flamatorii, intervenind `n modularea ex-presiei fenotipice a genomului. Aceste com-ponente lipidice au efecte benefice asuprasistemului cardiovascular, sistemului ner-vos ;i pielii.

Produsul con\ine vitamine hidrosolu-bile din grupa B, vitamina C, dar ;i vita-mine liposolubile A ;i E. De remarcatcon\inutul `n vitamina B12 cu activitatebiologic[ extrem de ridicat[.

PROTONIC are o activitate ANTI-OXIDANT{ NATURAL{ ridicat[ dato-rit[ ac\iunii sinergice a vitaminelor A, C,E ;i microelementelor Seleniu ;i Zinc.Aceast[ activitate `l recomand[ `n preve-nirea ;i combaterea STRESULUI OXIDA-TIV la nivelul celular, stres cauzator al ma-ladiilor grave cardiovasculare, neurodege-nerative, inflamatorii, cancerelor ;i`mb[tr]nirii precoce. Produsul con\inemacroelementele necesare organismului.

PROBIOTICELE

Produsul induce un confort digestivfiind indicat ̀ n Sindromul colonului iritabilprecum ;i ̀ n cazul altor afec\iuni gastroin-testinale< constipa\ie, diaree non-patogen[,balon[ri, flatulen\[, crampe, halen[ foetid[de origine digestiv[, intoleran\[ la lactoz[.Componen\a probiotic[ ;i cea polenic[ auo ac\iune net[ `n controlul ponderal pro-dusul fiind util ;i celor ce doresc s[sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Produsul PROTONIC poate exercitaac\iuni benefice asupra alergiilor< eczemaatopic[, alergii la lapte, poliartrit[ reuma-toid[. Prin ac\iunea de absorb\ie a sub-stan\elor mutagene ;i stimularea sistemuluiimunitar produsul PROTONIC exercit[ o

ac\iune de inhibi\ie a produc\iei de carci-nogeni ai microflorei intestinale, oferindprotec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumorilor can-ceroase.

Produsul induce un r[spuns imunitarprin efecte complexe de excludere compe-titiv[ ;i transloca\ie / efect barier[, `mpo-triva diareelor de origin[ viral[ (Rotavirus),a diareelor generate de disbacteriemia con-secutiv[ tratamentelor cu antibiotice, a co-litelor (C. difficile) ;i a diareelor nosoco-miale.

PROTONIC are o activitate marcat[antipatogen[ fa\[ de germenul Helicobac-ter pylori, agent cauzator al gastritelor, ul-cerelor ;i cancerelor gastrice.

Produsul PROTONIC manifest[ unefect imunomodulator (status imunitar,r[spuns vaccinal) interac\ion]nd cu celu-lele imunitare sau cu receptorii celulari de-termin]nd o cre;tere a activit[\ii de fago-citoz[ a celulelor albe ;i o sporire a sintezeide citokine.

PROTONIC prin ac\iunea antipato-gen[ ;i de excludere competitiv[ exercit[

;i un efect pozitiv asupra vaginozelor ;i in-fec\iilor urinare. Prin componen\a polenic[ce sinergizeaz[ puternic cu cea probiotic[produsul PROTONIC are ;i efect de deto-xifiere, fiind indicat ;i persoanelor depen-dente de alcool, diminu]nd dorin\a de aconsuma b[uturi alcoolice, precum ;i celorcare doresc s[ renun\e la consumul de dro-guri. Produsul prin componentele sale ac-tive are capacitatea de a stimula mecanis-mele de metabolizare a xenobioticelor(substan\e toxice) din organism. Datorit[inhibi\iei producerii de endotoxine de c[tremicroflora intestinal[ produsul este indicat;i `n endotoxemia asociat[ cirozei.

Produsul PROTONIC prin compo-nen\a probiotic[ ac\ioneaz[ asupra decon-jug[rii acizilor biliari reduc]nd nivelul co-lesterolului din s]nge ;i deci riscul deapari\ie a aterosclerozei ;i bolilor cardio-vasculare. Produsul con\ine, de asemenea,un raport corect `ntre vitamina B6 ;i me-tionin[ ceea ce face ca Homocisteina in-ductoare de arterioscleroz[ s[-;i reduc[toxicitatea. Anumi\i compu;i genera\i demicroflor[ probiotic[ se comport[ ca in-hibitori de ACE (Angiotensin ConvertingEnzyme) av]nd un efect de sc[dere a ten-siunii arteriale, indic]nd produsul ;i sufe-rinzilor de hipertensiune arterial[.

PROTONIC con\ine precursori hor-monali de tip androgen precum ;i acizi hi-droxamici, conferind o capacitate de pre-venire ;i tratament al afec\iunilor benignede prostat[< prostatite, hidrocel, prostato-veziculite, adenom de prostat[). Acesteefecte sunt poten\ate ;i de activitatea anti-oxidant[ a microelementelor zinc (Zn), Se-leniu (Se) ;i vitaminelor A, C, E, flavonoi-zilor naturali prezen\i `n produs.

Datorit[ complexit[\ii componentelorsale produsul PROTONIC manifest[ ;i oac\iune revigorant[, revitalizant[ ;i de pre-

lungire a duratei de via\[ (efecte geriatrice)sporind totodat[ calitatea vie\ii.

Consumul regulat de PROTONIC areefecte benefice directe asupra sistemuluinervos, amelior]nd capacitatea mental[,procesele de memorare ;i cognitive,comb[t]nd st[rile de anxietate, psihotice,dependen\e ;.a.

Recomand[ri persoanelor devitalizate,stresate, care-;i desf[;oar[ activitatea `nmedii poluate, copiilor, adolescen\ilor,adul\ilor, b[tr]nilor, convalescen\ilor. Pro-dusul are efecte generale vitalizante ;i deprotec\ie ;i preven\ie a maladiilor meta-bolice (obezitate, diabet), degenerative(cardiovasculare, neurodegenerative, can-cere, inflamatorii), a ̀ mb[tr]nirii precoce.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

PROTOniC de la Hypericumvitaminizeaz[ organismul


RE}ETE

Sup[ de agri;e

Pate de pe;te cu ceap[ verde

Mod de preparare<

Agrișele curățate și spălate se punla fiert în apă, cu un vârf de cuțit desare și 1-2 linguri de zahăr. Când fruc-tele s-au fiert, făina, amidonul sau bu-dinca, ce anume folosim, amestecăm

cu 2-3 linguri de zahăr și adăugămtreptat laptele, cu grijă, să nu facă no-duri. Se toarnă apoi compoziția în supăși se fierbe la foc mic, amestecând, pânăcând obținem consistența dorită. Dupăce se ia de pe foc și se răcește la circa70-80 grade C și se adaugă smântâna,sau gălbenușurile amestecate cu o lin-gură de zahăr. Dacă e nevoie, se maipoate adăuga zahăr. Se poate servi or-nat cu frișcă, sau frunze de mentă.

Ingrediente<

500 g de agrișe coapte, 4-6linguri de zahăr (după gust), 500g de lapte, 150 g de smântânădulce pentru gătit (sau 2 gălbe-nușuri de ouă), 3 linguri de făinăsau 2 linguri amidon alimentar(se poate înlocui cu praf de bu-dincă cu frișcă sau cu vanilie),circa 7-800 ml apă, puțină sare.

Mod de preparare<

Pateul de pe;te se serve;te pe pâineprăjită, dar se poate fososi ;i ca um-plutură pentru foietaj. Se strecoară ule-iul din conservă, iar peștele se sfărâmăcu o furculiță. Ceapa verde se taie foar-

te măruntă și se călește foarte puțin cuuleiul din conservă, sau cu 2-3 linguridin uleiul în care a fost prăjit peștele(dacă s-a folosit pește proaspăt), apoise strecoară și se adaugă la peștele pisat.Se adaugă și celelalte ingrediente și seamestecă până când devine o pastă per-fect omogenă. Atenție! Untul sau mar-garina trebuie să fie suficient de moalepentru a se omogeniza. Se servește pepâine prăjită, dar se poate folosi și caumplutură pentru foietaj.

Ingrediente<

O conservă de pește (sardinesau ton) în ulei (300 g) sau 300g pește fără os (file pangasius saumacro) călit în ulei abundent șiscurs, o legătură de ceapă verde,50 g unt (eventual margarină), olinguriță de pastă de tomate, olingură de nucă măcinată foartefin sau piure de castane natur,

sare, piper.

Bezele clasice

Mod de preparare<

Albușul se bate cu mixerul la turațiemedie, se adaugă celelalte componenteși cu mixerul pe turație mare se bate

spumă tare. Pe o tavă căptușită cu hâr-tie de copt, cu ajutorul unei lingurițe,sau cu săculețul de ornat se pot creacele mai diverse forme. Se așează încuptorul preîncălzit și se coace circa45 minute la 120 grade C. După ce sestinge focul, mai lăsăm câteva minutebezelele la cuptor, cu ușa cuptoruluiîntredeschisă.

Ingrediente<

Acesta este un desert la carecantitatea de materie primă nucontează, doar proporția în carese folosește. Componentele debază sunt albușul de ou și zahă-rul. La fiecare de albuș este ne-voie de 50 g de zahăr. Mai estenecesară (foarte) puțină sare, 2-3 picături de oțet sau zeamă delămâie. Se pot folosi coloranți ali-mentari, respectiv esențe de

fructe, vanilie, sau migdale.

Fructe de mare cu spaghete

Mod de preparare<

Punem la fiert apă în două vase cuapă< una pentru spaghete, iar în cea-

laltă, când apa clocotește, fructele demare se opăresc timp de circa 2-3 mi-nute. Într-o tigaie, usturoiul pisat secălește foarte puțin în ulei de măsline,se adaugă chili și fructele de mare și secălesc toate împreună încă 2-3 minute.Se mai adaugă roșiile bucățite și pă-trunjeii și se prăjesc până când com-ponentele se înmoaie puțin și lasă unsos. Se condimentează și se amestecătotul cu spaghetele fierte și strecurate.Se servește cu felii de lămâie.

Ingrediente<

500 g fructe de mare (conge-late), 500 g de spaghete sau tăiței,5-6 linguri de ulei (preferabil uleide măsline), 4 căței de usturoi, olinguriță de chili mărunțit, 6-8bucăți de roșii ornamentale sauroșii mici, o legătură de frunzepătrunjei mărunțite, o lămâie,sare și piper, eventual un vârf de

cuțit de nucșoară răzuită.

Menta este o plantă ierboasă carecrește în culturi. În popor i se mai spu-ne și izmă de grădină, sau izmă bună.În scopuri medicinale, de la mentă sefolosesc frunzele și partea aeriană întotalitate. Atunci când este zdrobităplanta degajă un miros aromatic, ca-racteristic, având un gust înţepător, ră-coritor. Menta este un remediu în bo-lile vezicii biliare.

Proaspete sau uscate, frunzele sefolosesc la infuzii. Uleiul esenţial seaplică extern.

Frunzele de mentă conţin o canti-tate mare de uleiuri volatile, substanţepolifenolice, taninuri, flavonoizi șiprincipii amare. Uleiul volatil din men-tă este compus din mentol, mentonă,mentofuran, carvacrol, timol. Datorităconţinutului său în uleiuri volatile estemult folosit nu doar ca medicament,ci și ca aromatizant în industria cos-metică și alimentară.

Acţiune terapeutică

Mentolul produce o ușoară anes-tezie a mucoasei gastrice, motiv pentrucare preparatele din mentă au acţiuneantiemetică. Menta stimulează secreţiași eliminarea bilei datorită prezenţeicompușilor flavonoizi. Menta mai areproprietăţi antifermentative, dezinfec-tante - datorate în principal taninurilor- precum și proprietăţi spasmolitice.Mentolul aplicat local are efect anti-septic, analgezic și descongestionantal căilor respiratorii. Există unele studiicare arată că mentolul din mentă areproprietăţi anticancerigene.

Indicaţii terapeutice

Preparatele fitoterapeutice dinmentă sunt utile în boala diareică, bo-lile vezicii biliare, pentru combatereagreţurilor sau colicilor inclusiv în cazulcolonului iritabil. Mentolul în soluţiediluată poate fi administrat ca antisep-tic, analgezic și descongenstionant înafecţiunile inflamatorii ale nasului, si-nusurilor și căilor respiratorii.

Extern, uleiul esenţial ajută la cal-marea iritaţiilor pielii și a mușcăturilorde insecte. În inhalaţii, este util în tra-tarea răcelilor și a gripei. Poate fi folositși ca apă de gură pentru tratarea in-fecţiilor orale.

De asemenea, se pare că vindecădurerile de cap. În scop comercial,principala utilizare a mentei este aro-marea gumei de mestecat.

Administrare<

În tratamentul aerofagiei, digestieileneșe, eructaţiei persistente, flatulenţeiși al problemelor secreţiei biliare.

Infuzie< Puneţi 1 lingură mică defrunze uscate la 150 ml de apă cloco-tită. Lăsaţi să infuzeze timp de 10-15minute. Strecuraţi. Beţi câte o cană du-pă fiecare masă principală. Pentru unefect tonic< beţi câte 2 căni după mese.Pentru efect sedativ< beţi 1 cană seara.

În tratamentul răcelilor, infecţiilordin sfera orală se fac inhalaţii<

Inhalaţii, apă de gură< Puneţi omână de frunze într-un castron cu apăfierbinte. Inhalaţi aburul sau răciţi pre-paratul și folosiţi-l ca apă de gură.

În tratamentul afecţiunilor pielii<se folosește uleiul esenţial< Diluaţi 3picături de ulei esenţial în 10 ml deulei excipient. Aplicaţi pe zona afec-tată.

Utilizarea frunzelor, proaspete sauuscate, nu prezintă nici un risc. Totuși,uleiul esenţial trebuie administrat in-tern doar sub supraveghere medicală.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Menta este un remediu în bolile

vezicii biliare

Frunzele de mentă conţin o cantitate mare de uleiuri volatile, substanţe polifenolice, taninuri,flavonoizi și principii amare. Uleiul volatil din mentă este compus din mentol, mentonă, mentofuran,carvacrol, timol. Datorită conţinutului său în uleiuri volatile este mult folosit nu doar ca medicament,ci și ca aromatizant în industria cosmetică și alimentară.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Back to school…. Începerea şco-lii pentru adolescentele de azi nureprezintă aceleaşi griji ca pe vre-muri. Este foarte greu să fii adoles-cent în ziua de azi. Începerea şcoliiazi înseamnă să îţi alegi o geantăde şcoală la modă. Adolescentelenu mai poartă ghiozdanele pe carele cumpărau mamele lor. Ele începsă-şi caute geantă de şcoală potri-vită cu mult timp înainte de a înce-pe şcoala.

Elevele adolescente, studentele tre-buie să ţină pasul cu moda. Un nou anşcolar trebuie să înceapă cu o geantăde şcoală nouă! Pentru adolescenţi, ceimai frumoşi ani sunt anii de liceu. Cei care în această vară au aşteptat cunerăbdare începerea şcolii, sunt ado-lescenţii care vor merge la liceu. Pentruei va fi o schimbare totală începereaşcolii< noi colegi, noi prieteni, noi pro-fesori şi o şcoală nouă îi aşteaptă. Deaceea în special liceenele trebuie să-şialeag[ o geantă de şcoală pe măsură!În acest an genţile de şcoală pentru li-ceeni, prind forme abastracte, se găsescîn diferite culori, cu printuri cât maideosebite.

Genţile de şcoală trebuie să iasă înevidență prin forma lor, prin culoarealor însă trebuie să fie în acelaşi timppractice şi utile. Pentru adolescentelecare sunt în căutarea unei genţi deşcoală aflată în tendinţele modei avemc]teva sfaturi.

Trebuie să fie foarte încăpătoare

Genţile rucsac, genţile înalte deumăr, genţile stil poştaş sunt cele maiideale pentru un an nou şcolar.

Chiar dacă ghiozdanele clasice nuse mai poartă la liceu, rucsacurile suntcele care le înlocuiesc. Geantă rucsacdin piele ecologică sau piele naturală echiar chic în acest sezon. Există foartemulte modele de genţi rucsac la modă.Genţile din piele naturală sunt cele mairezistente. O geantă de şcoală trebuiesă fie foarte încăpătoare, pentru a puteapune în ea cât mai multe cărţi şi caiete.De aceea vă recomandăm geantă ruc-sac. Dacă nu îţi plac genţile rucsac carese pot purta pe ambii umeri, atunci îţirecomandăm genţile de şcoală înaltede umăr. Stilul casual de şcoală se po-triveşte cu aceste tipuri de genţi. Ogeantă de umăr de şcoală te va ajuta săfii în pas cu moda, şi este o alegere po-trivită pentru o geantă de şcoală.

Genţile negre sunt cele mai căutategenţi de şcoală. Acesta pentru că, ogeantă neagră merge la orice ţinută şise poate purta în orice sezon al anului.O geantă neagră de şcoală va fi mereula modă.

V[ recomandăm geantă neagră deşcoală model ghiozdan de şcoală. Esteo geantă cu mai multe compartimenteşi buzunare, ideală pentru o geantă deşcoală.

Genţile de şcoală sunt şi accesorii,pe lângă funcţia lor de a duce în eacărţile şi caietele. De aceea adolescen-tele se străduiesc să aleagă genţi deşcoală cât mai interesante, cu impri-meuri câte mai moderne. Adolescen-tele de azi au un stil mai îndrăzneţ, deaceea pot purta genţi cu imprimeuricât mai interesante. Geanta stil shoppereste un alt model de geantă potrivitpentru student.

Genţile negre sunt cele mai căutate genţi de şcoală.Acesta pentru că, o geantă neagră merge la orice ţin-ută şi se poate purta în orice sezon al anului. O geantăneagră de şcoală va fi mereu la modă.

Gen\ile de ;coal[ potrivitepentru adolescente


DIET~

Toamna înseamnă fructe, le-gume, începerea unui nou an şco-lar, mirosul de frunze uscate, darşi întoarcerea alergiilor. Alergiilede toamnă sunt provocate deanumiţi spori de mucegai ce suntpurtaţi de vânt, dar şi de polenulflorilor de toamnă.

Se manifestă mai pregnant în cazulpersoanelor cu sistem imunitar slăbitşi tinde să ia amploare din cauza în-călzirii globale.

Cauze şi manifestări

Se estimează că peste 20% din po-pulaţia României este afectată de aceas-tă alergie denumită popular şi febra fâ-nului. Alergiile de toamnă apar în lu-nile septembrie-octombrie, într-o pe-rioadă când majoritatea plantelor şi-au finalizat demult polenizarea. Dar,cum există răpuns pentru toate, iată şiexplicaţia. Odată cu maturizarea fruc-telor şi seminţelor, plantele anuale îşiîncheie menirea biologică. Ele se usucă,apoi se descompun. La fel se întâmplăşi cu frunzele multor specii perene,care cad, îmbrăcând pământul într-uncovor multicolor. Rezultă o imensăcantitate de masă vegetală care se des-compune sub acţiunea fungilor (mu-cegaiuri) şi bacteriilor de pe sol. Pentrua se reproduce, mucegaiurile eliminăo uriaşă cantitate de spori. Împreunăcu praful format din resturile vegetaledescompuse, aceste particule de mu-cegai sunt antrenate de vânt, până cândajung în contact cu un organism hi-persensibil. Aşa apare febra fânului, oafecţiune pe care o evită greu şi areconsecinţe foarte neplăcute.

Printre manifestările alergiilor detoamnă (cea mai des întâlnită fiind ri-nita alergică) se numără rinoreea (scur-gerea de lichid provenit din fosele na-zale sau sinusuri), lăcrimarea ochilor,strănut, tuse, mâncărimi ale ochilor şinasului, cearcăne. Persoanele afectatepot avea o senzaţie de mâncăime la ni-velul gâtului şi gurii (sindrom de aler-gie orală atunci când consumă banane,castraveţi, pepene galben sau anumitefructe ş legume). Alergenii din aer potdeclanşa astmul, o afecţiune în carecăile respiratorii se îngustează respi-raţia devine dificilă, apar tusea, respi-raţia şuierătoare şi scurtată. Reacţiilealimentare pot cauza urticarie, crampeabdominale, greaţă, vărsături, diareeşi tuse. Manifestările severe cum ar fişocul anafilactic determină umflareagâtului şi a limbii, îngreunând respi-raţia.

Alergiile au o pronunţată specifi-citate în ceea ce priveşte agentul cau-zator, dar modul în care apar simpto-mele este identic. Manifestările apardin pricina eliberăii unei mari cantităţide histamină în corp. La rândul său,secreţia de histamină este impulsionatăprin formarea unui volum mare de im-unoglobulină E.

Reiese că alergiile sunt răpunsuriexagerate ale sistemului imunitar.

Cum ne ferim de alergii?

Cunoscându-ne sensibilitatea spe-cifică la alergeni (de exemplu la praf,la pleava de cereale, fân, mucegai), amputea acţiona din vreme asupra acesteireactivităţi imunitare ieşite din comun.

În acest sens, trebuie ştiut că atuncicând sunt consumaţi în doze potriviteanumiţi micronutrienţi (vitaminele B5,B6, C, D şi E sau minerale precum zin-cul) şi acizi graşi esenţiali de tip omega3 vor exercita efecte reglatoare asupraimunităţii şi vor avea efecte antihista-minice. Aportul va fi asigurat din ve-getale proaspete ş recurgând la supli-mente alimentare naturale.

Evitaţi să ieşiţi în aer liber în pe-rioadele cu risc crescut. Către prânzcantităţile de alergeni ating un maxim,eliberându-se cantităţi minime noap-tea sau după ploaie.

Folosiţi un dezumidificator, faceţiun duş rapid când ajungeţi acasă şi evi-taţi să uscaţi rufele în aer liber.

Feriţi-vă de ambrozie şi pelin pen-tru că sunt cele mai periculoase plantepentru alergici.

Plante recomandate

Ceaiul de urzică ajută la reducereacantităţii de mucus eliminate. Se pre-pară din 2-3 linguriţe de plantă, puseîntr-o cană de apă clocotită. După oinfuzare de 15 minute, ceaiul se filtrea-ză. Pot fi consumate 2-3 căni zilnic.

Ceaiul de flori de soc este indicat

în febra fânului. Se obţine din 1-2 lin-guriţe de produs vegetal adăugat la 250mililitri apă clocotită, lăsat, apoi la ma-cerat, vreme de 10 minute. Se consumăîn 2-3 reprize. Se folosesc, de asemeneaşi infuziile de coada şoricelului şiroiniţă.

Uleiul de cătină are un efect de mo-derare a reacţiilor imunitare excesive.Se pot consuma 30-50 de picăuri, dedouă ori pe zi, după masă. Usturoiul,consumat ca atare are capacitatea de areduce congestia nazală facilitând orespiraţie mai uşoară. Conţine şi sub-stanţe cu efecte antihistaminice.

Apa sărată aspirată prin nări con-tribuie la reducerea simptomelor. Seprepară adăugând o lingură de sare laun litru de apă. O parte din soluţia re-zultată va fi absorbită alternativ, pe câteo nară (apăsând cu degetul asupra ce-leilalte nări) şi eliminată prin cavitateabucală.

Sucul de morcovi, ridichi şi ţelinăeste recomandat de asemenea, înafecţunile alergice. Pentru prepararevom folosi legume proaspete, iar suculva fi extras folosind un storcător elec-tric. Se consumă imediat după ex-tracţie, cu o oră înainte de masă.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

În ritmul alert în care trăimacum, lipsa de somn este o pro-blemă din ce în ce mai gravă. Din-colo de disconfortul şi de obosealape care le simţim după o noapteîn care nu ne-am odihnit destul,efectele acestor stări sunt cât sepoate de serioase.

Dacă în anii 1940 oamenii dor-meau în medie 8 ore, acum numărulorelor s-a redus la 6,8 pe noapte.

Iată câteva efecte şi riscuri pe carele implică lipsa de somn.

1. Iritabilitate. Oboseala ne face săreacţionăm exagerat la evenimente mi-nore, care altfel nu ar trebui să ne ener-veze, de exemplu atunci când cinevane întrerupe din lucru.

2. Dureri de cap. Legătura dintremigrene şi lipsa de somn a fost obser-vată de aproape un secol, dar mediciinu ştiu deocamdată cum s-o explice.

3. Dificultatea de a învăţa. Unstudiu realizat pe elevi de liceu a de-monstrat că, dacă aceştia începeau cur-

surile cu jumătate de oră mai târziu,astfel încât să doarmă mai mult, rezul-tatele la învăţătură erau mai bune.

4. Îngrăşarea. Persoanele care nudorm suficient au un dezechilibru hor-monal care le provoacă o creştere a pof-tei de mâncare, în special pentru ali-mente foarte bogate în calorii.

5. Oboseala afectează şi vederea.În cazuri extreme de lipsă de somn potsă apară< vedere tulbure, vedere dublăsau chiar halucinaţii.

6. Boli de inimă. Lipsa de somnduce le creşterea tensiunii arteriale şila o concentraţie mai mare de proteinaC-reactivă, care provoacă boli cardiace.Aceste probleme apar la persoane caredorm aproximativ 4 ore pe noapte înloc de 8 ore, cât este necesar.

7. Reacţii mai încete. Orice deciziedevine mai dificilă atunci când nu neodihnim suficient.

8. Slăbirea sistemului imunitar. Osingură noapte nedormită slăbeşte sis-temul imunitar, iar organismul va fimai predispus la orice infecţie, chiar şila cele minore.

Lipsa somnuluiduce la `ngr[;are

Se estimează că peste 20% din populaţia României este afectată de această alergie denumităpopular și febra fânului. Alergiile de toamnă apar în lunile septembrie-octombrie, într-o perioadăcând majoritatea plantelor și-au finalizat demult polenizarea.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

Cum putem trata alergiile de toamn[ cu produse

naturale?


La sfârșitul lunii iulie, anul2009, suplimentul Informația deDuminică publica un portret alspadasinei Simona Pop (Deac). Peatunci avea doar 20 de ani, dar raf-tul era deja plin cu medalii, cupe șidiplome. La finalul portretuluiscriam că sperăm să o vedem cu-rând în echipa olimpică și să vinăprimul aur într-o mare competiție.În această perioadă de 7 ani, spa-dasina noastră și-a îmbogățit ma-siv palmaresul, a cunoscut multesuccese naționale și internaționale.Iar pe 11 august 2016, Simona Popa urcat pe prima treaptă a podiu-mului la Jocurile Olimpice de laRio, alături de echipa României dincare au mai făcut parte Ana MariaPopescu (Brânză), Simona Gher-man și Loredana Dinu.

Echipa noastră de spadă feminin aadus singurul aur al României din Brazilia.Rezultatele delegației noastre la Rio au fostdezamăgitoare pe plan național, însă pen-tru Satu Mare, ediția 2016 a JocurilorOlimpice a fost una de vis. Simona Pop aadus singurul aur olimpic al scrimei săt-mărene.

Palmaresul internațional

“E bună fata, înțeapă rău cu arma șirăspândește liniște cu ochii. E o speranțăcare devine, încet, dar sigur, confirmare”,scriam în urmă cu 7 ani, când pe plan in-ternațional, Simona Pop avea o medaliede argint la Mondialele de juniori și un ar-gint la Universiadă. Simona Pop a începutscrima la vârsta de 9 ani, în anul 1997, laCS Satu Mare alături de antrenorul Fran-cisc Csiszar. Pe plan intern a câștigat toatecompetițiile la toate categoriile de vârstă.S-a transferat la Steaua în anul 2010.

Iată cum arată acum CV-ul SimoneiPop pe plan internațional, la vârsta de 27de ani<

Jocuri Olimpice• Rio de Janeiro (Brazilia, 2016) - medaliede aur (echipe)

Campionate Mondiale – seniori• Budapesta (Ungaria, 2013) – medalie debronz (echipe)• Moscova (Rusia, 2015) – medalie de ar-gint (echipe)

Campionate Europene – seniori• Zagreb (Croația, 2013) – medalie de ar-gint (echipe)• Strasbourg (Franța, 2014) – medalie deaur (echipe)• Montreux (Elveția, 2015) – medalie deaur (echipe)• Montreux (Elveția, 2015) – medalie debronz (individual)• Torun (Polonia, 2016) – medalie de bronz(echipe)

Jocuri Europene – seniori• Baku (Azerbaidjan, 2015) – medalie deaur (echipe)

Campionate Mondiale – juniori• Acireale (Italia, 2008) – medalie de argint(individual)

Parcursul la J.O. de la Rio

Simona Pop a ieșit din primul tur înproba individuală de spadă de la Rio. Afost învinsă de Leonora MacKinnon (Ca-nada) cu scorul 15-10. Câteva zile mai târ-ziu s-a tras în proba pe echipe. Fără rezul-tate notabile la individual, fetele de aur aleRomâniei s-au mobilizat exemplar pentruproba pe echipe. Pe tabloul de 8 s-au aflatfață în față cu SUA, un meci de infarct.

România s-a calificat în semifinale învin-gând cu 24-23 prin “tușa de aur” care i-aaparținut Ana Mariei Popescu. A urmatmeciul cu Rusia în care Simona Pop s-acomportat excelent, aducând României 20de tușe. S-a terminat 45-31 și țara noastrăavea asigurată prima medalie prin califi-carea în marea finală. Iar în ultimul act,fetele de aur s-au impus în fața Chinei cu44-38, după un meci perfect.

Simona Pop, Ana Maria Popescu, Si-mona Gherman și Loredana Dinu și-auîmplinit visul, au ascultat imnul Românieipe prima treaptă a podiumului de la Rio.

Primire călduroasă

Fetele au fost nevoite să rămână pânăla finalul jocurilor olimpice, iar SimonaPop a avut onoarea să poarte drapelul Ro-mâniei la festivitatea de închidere. Pe 24august au ajuns la București, iar SimonaPop a adus aurul olimpic la Satu Mare pe26 august. La gara sătmăreană a fost aș-teptată de zeci de persoane cu flori și feli-citări. Iar în urmă cu câteva zile, SimonaPop a devenit cetățean de onoare al mu-nicipiului Satu Mare, un lucru firesc dupărezultatul obținut. Spadasina noastră este“omul momentului” în această perioadă,a intrat în istoria sportului românesc, săt-mărean. Felicitări au venit din toate părțile,s-au organizat mai multe evenimente cuSimona Pop actorul principal. Iar de cu-rând am avut-o invitată la emisiunea Pa-noramic Sportiv de pe Informația TV, ală-turi de ea fiind și Francisc Csiszar, primulei antrenor de la CS Satu Mare, de prinanul 1997. În cele ce urmează vă prezen-tăm câteva declarații ale Simonei Pop.

Despre...

Despre rezultat< “Până la venirea acasănu mi-am dat seama de rezultatul obținut.La gară m-au așteptat oameni dragi, copiide la sala de scrimă care m-au așteptat cuacea pancartă și cu flori. M-au cuprinsemoțiile. Sunt foarte fericită că am ajunsacolo. Sper că nu voi fi singura sătmărean-că medaliată olimpică la scrimă. Sper cade acum încolo să aștept eu la gară cât maimulți medaliați olimpici.”Despre visul ei< “Poate prin visele melecele mai mari m-am gândit la această me-dalie, dar nu credeam că voi ajunge pe ceamai înaltă treaptă a podiumului olimpic.”

Despre primele zile la Rio< “Am ajuns cubine la Rio pe 24 iulie, doar că satul olimpicnu era gata. Camerele nu erau curate, eraunoi, cu nisip și noroi. Prima noastră zi li-beră am petrecut-o făcând curățenie. Darpână pe 5 august majoritatea lucrurilor auajuns la normalitate.”Despre antrenamente< “Aveam o sală cu15 planșe. Aveam dreptul la două ore deantrenamente pe zi, pe două planșe. Amîncercat să ne cuplăm cu alte țări, să neantrenăm împreună, dar oamenii nu eraufoarte deschiși în acele momente.”Despre absența la festivitatea de deschi-dere< “Nu am un regret. Aș fi vrut să vădcum e să trăiești o deschidere olimpică,dar fetele tot îmi explicau că de la televizorse vede mai bine.”Despre proba individuală< “Nu a fost cumsperam noi. Dacă nu o medalie, speramcă una dintre noi să intre măcar în primele8. Tragerea la sorți nu a fost una favorabilă.Poate pentru mine, dar m-am împotmolitcu o sportivă care nu ar fi fost voie să măbată. Am putea să căutăm motive, dar astane-a montat mai bine pentru proba peechipe.”Despre planul în proba pe echipe< “Mulțicred că după individual am fost dărâmate,supărate. Eram frustrate că nu am reușit,iar echipa merita medalia. Am reușit sărămânem calme și foarte unite. Asta a fostavantajul nostru. Antrenorul Dan Podea-nu avea încredere în noi.”Despre meciul cu SUA< “Aveam foarte

mare încredere în Ana pentru că de foartemulte ori a recuperat și a dat tușa de aur.Eram foarte stresate de pe marginea plan-șei. A fost greu pentru că era primul meci,dar și pentru că nu aveam medalie. Cali-ficarea mai departe ne-a relaxat într-unfel, pentru că aveam șanse la medalie.”Despre meciul cu Rusia< “Am avut o pau-ză mică între cele două meciuri. Ne-amfăcut planul, ne-am îmbărbătat. Cu Rusiatotul a fost perfect. Au venit ele la atac,totul era în favoarea noastră.”Despre finala cu China< “La ultimele me-ciuri ne-a bătut China. De obicei SimonaGherman era puțin veriga slabă, la un mo-ment dat nici nu mai voia să tragă cu chi-nezoaicele, spunea că pierdem din cauzaei. Domnul Podeanu i-a transmis că estemomentul să facă un meci bun cu Chinaîn cariera sa. Iar meciul a fost pe mâna Si-monei Gherman. Şi chiar așa ne-am îm-părțit. Am zâmbit la sfârșitul zilei. Înaintespuneam că SUA o dăm Anei, Rusia o faceu și cu China ajută Simona. Așa a și ie-șit.”Despre plusul României< “Chiar dacă nusuntem prietene foarte bune, apropiate, înmomentul în care e ziua echipelor, noi for-măm o echipă. Suntem împreună și la bineși la greu, nu ne învinovățim niciodată.Ăsta a fost mereu atuul nostru. Şi nu sun-tem foarte concentrate, suntem mai ju-căușe față de restul echipelor.”Despre sentimentul de pe podium< “Amavut unele dificultăți cu urcatul pe podium

din cauza echipamentului și din cauzaAnei care era în stânga mea accidentată șimai trebuia să trag de ea să urce. Fiindacolo pe podium, ascultând imnul și as-cultându-le pe fete plângând în hohote,parcă visam. Speram să nu mă trezeascăcineva, să fie adevărat ce se întâmplă acolo.În tribune era toată România de la Rio. Şigaleria ne-a ajutat foarte mult. În viațamea, într-o sală de scrimă nu am auzit așagalerie pentru România. Nu mai aveamcum să vorbim între noi, oricum nu neauzeam, chiar dacă țipam.”După cucerirea medaliei< “Prima datăam stat cu toată lumea, am făcut poze, amdat autografe pentru că o dată ești cam-pioană olimpică. Au urmat interviuri, du-pă care m-am sustras să vorbesc cu cei deacasă. Telefonul l-am lăsat în altă sală. Ammers mi-am sunat soțul, familia. Dupăcare am mers la masă, eram niște sportivenormale, nimeni nu știa ce s-a întâmplat.Noi eram fericite pe acolo. Apoi am dis-cutat, ne-am bucurat, a fost seara echipei.”Despre purtarea drapelului< “La festivi-tatea de închidere se alege sportivul cu celmai bun rezultat. În cadrul echipei trebuiasă alegem una dintre noi. Ana a renunțatpentru că a mai fost portdrapel la închiderela Jocurile Europene, Gherman a spus cărenunță în favoarea noastră pentru că aspus că știe că pentru mine și Loredana arfi fost mult mai mare bucuria. Cu Loreda-na, ca și copiii, am tras la sorți, bățul celmai scurt duce drapelul. I-am spus că dacăchiar își dorește mai mult ca mine să-lducă ea, pentru că la tragerea la sorți voicâștiga. Ea a vrut să tragem la sorți și amtras bățul cel mai scurt. Spectacolul a fostunul minunat pe Maracana.”Despre ce înseamnă aurul pentru SatuMare< “Sper să aducă mai multă finanțarescrimei, atât celor care au rămas aici și suntseniori și mai ales copiilor care urmeazăsă crească. Avem mulți sportivi buni careau nevoie de susținere. Vreau să nu fiu si-gura, să vină cât mai multe medalii.”Despre raftul cu medalii< “Acum le țin încutie pentru că sunt în mijlocul unei re-novări, stau pe la socrii, așa că acum nu auun loc. Chiar m-am gândit la un loc undesă țin medalia de la Rio. Aveam așa o vi-ziune că voi ține toate medaliile într-uncufăr vechi, iar medalia de la Rio deasupra,așa ca și o încoronare.”Despre gândul renunțării la scrimă< “Pri-ma dată m-am gândit să renunț în anul2007, când am terminat liceul. Dar atunci,domnul Csiszar, mami, mai multe persoa-ne m-au încurajat să mai trag în ultimulan de juniori. Domnul Csiszar m-a trimisatunci la Mondialul de juniori, pe baniidânsului, și am devenit vicecampioană.Am ajuns la Universitatea Vasile Goldișdin Satu Mare și așa am ajuns la Univer-siadă unde am luat tot medalia de argint.Iar atunci am zis că bun, încep sportul deperformanță. Apoi, în anul 2010 am ajunsla Steaua. Dar în ultimii doi ani cred că nua fost zi în care să nu zic că mă las. Dar adoua zi o luam de la capăt cu antrenamen-tele.”Mesaj pentru tineri< “E distracție să faciscrimă. E un sport care îți formează o per-sonalitate. Cei care practică deja scrimă,chiar merită să viseze, trebuie să ai tupeulsă visezi cât mai departe. Visele chiar devinrealitate.”

Simona Pop va mai participa la CupaRomâniei din această toamnă după carese va retrage o perioadă pentru că vrea sădevină mămică, să-și întemeieze o familiealături de soțul ei, de spadasinul AdrianPop.

Noi îi dorim mult succes în continuare,multă sătnătate, și îi mulțumim pentru căa adus Sătmarului cea mai prețioasă me-dalie din cariera unui sportiv.

Ionuț B.

În drumul spre titlul olimpic de la Rio, Loredana Dinu, Simona Gherman, Simona Pop și Ana Maria Popescu, au învinsSUA, Rusia și China în marea finală

SPORTEchipa noastră de spadă feminin a adus singurul aur al României din Brazilia. Rezultatele

delegației noastre la Rio au fost dezamăgitoare pe plan național, însă pentru Satu Mare, ediția2016 a Jocurilor Olimpice a fost una de vis.

La revenirea acasă, alături de Francisc Csiszar, primul ei antrenor

Spadasina Simona Pop, fata de aur a S[tmarului


LITERATUR~

Pe parcursul vacanţei de vară,membrii Cenaclului literar Afir-marea din Satu Mare au continuatîntâlnirile cu sătmărenii iubitoride literatură. Întâlnirile au con-stat în deplasarea în cartiere, aco-lo unde au recitat, au cântat şi audistribuit cărţi pentru cei care aufost interesaţi de lucrări din do-meniul literaturii pentru copii,dar şi a celei universale.

Despre întâlnirile organizate la sta-tuita Memorandistului dr. Vasile Lucaciu,despre deplasarea la Carei, acolo undeau participat la comemorarea lui GabrielRaţiu, alias, Corneliu Balla, dar şi despreieşirea în cartierul sătmărean Micro 15,am prezentat reportaje ample. În cele ceurmează vă reţinem atenţia cu aspectede la întâlnirile cenacliştilor cu sătmăre-nii din Cartierul Micro 16, din GrădinaRomei, dar şi din Parcul UFO din car-tierul Carpaţi Micro 17.

Micro 16

În cartierul Micro 16, cenacliştii şi-au dat întâlnire în Parcul Liniştii. În jurullor erau tineri care se jucau, părinţi careşi-au scos copiii la plimbare, dar şi o seriede persoane de vârsta a II-a şi a III-a,care se relaxau pe seama jocului de cărţi.Desigur, cărţile nu erau volume de bele-tristică. Urmând procedeul aplicat în car-tierul Micro 15, şi de această dată, CornelBurcea a adus pentru sătmăreni aproxi-mativ 70 de volume de poezie, proză,scrieri ştiinţifice şi/sau de specialitate,din biblioteca proprie. O bună parte dinaceste cărţi au fost bine primite de cătrecei din parc, în condiţiile în care în aceas-tă perioadă, nu de puţine ori, banii uneifamilii abia ajung pentru plata cheltuie-lilor, iar cu multă strângere de inimă sepun de o parte bani pentru traiul zilnic.În ochii unor care au primit cărţi se puteaciti bucuria că vor putea înlătura partedin griji şi din monotonie prin lectură.Ciudat este faptul că o serie de tineri aflaţiîn parc chiar nu s-au dovedit interesaţide lectură, spunând că Internetul le oferăinformaţiile necesare la şcoală, fără a maiface ei efortul de a citi.

Dacă acest gest de generozitate dinpartea lui Cornel Burcea a fost privit oa-recum cu surprindere, de mai mare suc-ces s-au bucurat momentele artistice pre-zentate de cenaclişti. Printre momentelede relaxare ale celor din parc, au audiatpoeme scrise de Ioan Coriolan Aniţaş şiLiliana Lazăr Dobos, un fragment deproză scris de prozatorul Mihai Sas, unrecital de excepţie susţinut de CornelBurcea, din scriitori contemporani. Câ-teva consideraţii despre o serie de scrii-tori români de ieri şi de azi a prezentatDragoş Vişan, din Bucureşti, aflat în vi-zită la socri în Satu Mare. De succes s-aubucurat piesele folk interpretate de can-tautoarea Georgeta Govor. În momentulîn care s-au interpretat piese de altă fac-tură, o serie de oameni din parc au înce-put să fredoneze melodiile aduse înspaţiul public, alăturându-se cenaclişti-lor, limbajul comun fiind cel muzical.

Grădina Romei

Un alt popas în spaţiul public al ce-nacliştilor de la Afirmarea a fost GrădinaRomei din Satu Mare. Asemeni celorlalteîntâlniri cu sătmărenii, muzica folk a fostpe placul celor care au participat la reci-talul de muzică şi poezie. CantautoareaGeorgeta Govor i-a încântat pe tinerii şivârstnicii aflaţi la momentul respectiv în

parc cu cântece pe versurile unor autorisătmăreni, cu compoziţii proprii dar şipe versurile poetului Nicolae Labiş, uncântec din repertoriul regretatei AndaCălugăreanu. Binecunoscuta interpretăde muzică populară Angela Munteanu ainterpretat printre altele piesa ,,Bardulde la Mirceşti”, pe versurile lui CarolScrob, muzica Pietro Mezetti, piesă caremai mulţi ani a fost cântată ca şi imnulcenaclului sătmărean.

Poetul şi epigramistul Ioan Sălăjanu,a citit din cele mai proaspete creaţii, uneleurmează să fie incluse într-un viitor vo-lum, dar şi o frumoasă fabulă. La capi-tolul poezii, poetul Ioan Aniţaş a cititpoeziile Oglinda, Răsărit, Stingerea, Pata,iar profesoara Liliana Doboş-Lazăr, poe-zia Egreta.

Parcul UFO

Ultima întâlnire din acest sfârşit devacanţă a cenacliştilor cu publicul săt-mărean a avut loc în parcul UFO din car-tierul Micro 17. Uşor surprinşi de un

asemenea eveniment desfăşurat în parc,numeroşi sătmăreni au privit cu suspi-ciune începutul manifestării. La câtevaminute după ce s-au auzit acordurileunor piese folk interpretate de cantau-toare Georgeta Govor, pe versuri proprii,dar şi pe versuri ale unor poeţi sătmăreni,asistenţa a devenit mai receptivă. Au ţin-ut să se apropie de locul unde câţiva ce-naclişti şi-au prezentat scrierile. Privitoride la distanţă au fost mai mulţi, care aurăsplătit cu aplauze mai ales evoluţiilemuzicale. Câteva piese de muzică popu-lară codrenească au fost prezentate desolista Angela Munteanu.

Bine primite au fost şi versurile creaţiiproprii ale lui Ioan Coriolan Aniţaş, darşi cele ale poetului şi epigramistului IoanSălăjanu. Piesele de muzică folk şi po-pulară au alternat cu reprizele de poezie.

Câţiva din spectatori ne-au spus căaudienţa era considerabil mai mare laaceste momente muzicale şi poetice, dacăora de desfăşurare a evenimentului ar fifost mai târziu, adică, după ora 19, atuncicând parcul devine mai animat. Părinţi

şi bunici ies la plimbare cu nepoţii şi/saucopiii, iar tinerii sunt în zonă cu biciletelesau pentru a sta la poveşti, de a-şi depănaevenimetele zilei.

***

Dacă am încerca să facem un bilanţal acestor ieşiri ale membrilor Cenacluluiliterar Afirmarea în spaţiul public, cu si-guranţă ar fi pozitiv.

Zeci de potenţiali cititori au luat con-tact cu autori sătmăreni şi scrieri ale aces-tora, iar cele peste 150 de volume de poe-zie, proză, scrieri sportive şi ştiinţificeprovenite din biblioteca personală a luiCornel Burcea sperăm să fi ajuns înmâini bune.

Promitem sătmărenilor că manifes-tări similare vom mai organiza şi în pe-rioada următoare cu anumite ocazii, lacare îi invităm încă de pe acum să ni sealăture ca spectatori.

Cenaclul îşi va relua şedinţele atelierdupă 15 septembrie, poate chiar în ultimadecadă a lunii.

Poetul Gheorghe Creţu s-a năs-cut pe 14 aprilie 1963, în localitateaGelu. După o suferinţă dusă "pe pi-cioare", a trecut fulgerător întru celeveşnice, în noaptea de 1/2 septem-brie, la vârsta de 52 de ani.

La un an de la moarte, familia,prietenii şi colegii de la Cenaclul li-terar Afirmarea îşi pleacă frunţile înmemoria celui dispărut. Dumnezeusă-l odihnească.

Publicăm mai jos trei poemescrise de cel trecut la cele ve;nice.

Ars Amatoria IV

Pleoapele mi se-nchid ca două aripiobositezborul s-a terminat şi drumul e lungaş vrea să dormdar nu ştiu unde mi-am uitat mâini-leşi fără mâini nu pot să chem viselenu pot să-mi aşez trupul în patam uitat să-mi adun inima din fulgiide zăpadăce cad asemenea unei binecuvântăripeste singurătea şi liniştea nopţiiîmi aşez capul în poale de zeuşi noaptea ca o pasăre vine de-miadulmecăprecum un câine hămesitcarnea acestor cuvinteşi le `nfulecădin mine rămânânddoar o zvâcnire de aripicare se-nchid mereuspre deschiderea

de DINCOLO

Despre tăcere

Mi-am propus să tacşi de-atunci vorbesc într-unadespre tăcereîncerc s-o explicîi caut definiţii am întrebat pictoruldacă ştie să picteze tăcereape muziciandacă poate să cânte tăcereanumai poetul poate să scrieşi să tacă tăcereaO! ce urlet imense tăcerea interioarătăcerea dureroasătăcerea exhaustivătăcerea din crengicrescute în copaci nenăscu\i m-amîntrebat<cine este tăcereaşi mi-am răspuns<suntem noicei careurlămîn pustiu

Când...

când nu ai ce spune urlăcum urlă câinii la lunăcând clopotul bate şi sună

când nu poţi cântaîntră în prima crâşmăşi îmbată-te crunt

când nu poţi plângefă-ţi din lacrimi un râu tumultoscare să curgă spre cerul noros

când nu poţi scriebate cu sete literele maşinii de scrispână ce din ele va şiroi sângeiar din degetele tale apă şi vis

dar niciodată pe lumesă nu spui că nu poţi iubie ca şi cum i-ai spune inimii talecă poate muri

in Memoriam Gheorghe Cre\u

Cenacli;ti ;i s[tm[reni din Micro 17

Dacă am încerca să facem un bilanţ al acestor ieșiri ale membrilor Cenaclului literar Afirmareaîn spaţiul public, cu siguranţă ar fi pozitiv. Zeci de potenţiali cititori au luat contact cu autori săt-măreni și scrieri ale acestora, iar cele peste 150 de volume provenite din biblioteca personală a luiCornel Burcea sperăm să fi ajuns în mâini bune.

:edin\[ de cenaclu `n Parcul Lini;tii din Micro 16

Pagin[ realizat[ de Ioan Anița;

În perioada vacan\ei, cenacli;tii de la afirmarea s-au întâlnit în spa\ii

publice cu numero;i s[tm[reni


MAGAZIN

Tot mai mulți cercetători cred în teo-ria Pământului plat susținută de culturileEvului Mediu și resping dovezile științi-fice care arată contrariul

De-a lungul timpului, planeta Pă-mânt a fost fotografiată și filmată dinspațiu din toate unghiurile posibile, iar pelângă aceste imagini există și foarte multealte dovezi științifice care arată că Pă-

mântul are o formă sferică. Cu toate aces-tea, conform livescience.com tot maimulți oameni de știință tind să creadă înteoria arhaică a Pământului plat și susțincă #NASA, precum și alte instituții gu-vernamentale țin secret adevărul despreplaneta noastră.

Flat Earth Society este o organizațiecu sediul în California, formată dintr-ungrup de oameni de știință recunoscuțipentru gândirea lor înapoiată și pentrurefuzul de a accepta dovezile științifice.Membrii acestei organizații cred cu tărieîn faptul că Pământul este plat. Ei susțincă acesta are forma unui disc în centrulcăruia se află Cercul Arctic, iar pe mar-ginea discului se află Antarctica sub for-ma unui zid de gheață înalt de 50 demetri. Tot ei sunt de părere că acest zidde gheață este păzit de angajați ai NASAcare au misiunea de a împiedica alpiniștiicare și-ar dori să-l escaladeze și care înfelul acesta ar putea descoperi marele lorsecret.

Susținătorii teoriei Pământului platau reușit să găsească contraargumentepentru toate dovezile concrete care de-monstrează că Pământul este sferic. Prinurmare, oamenii de știință care cred înaceastă teorie susțin că ciclul zi noapte alPământului se explică prin faptul că Lunași Soarele sunt sfere de aproximativ 51de kilomentrii care se mișcă în cercuri lao distanță de 4828 de kilometri deasupraPământului și se comportă ca niște spo-turi care în felul acesta iluminează diferitepărți ale planetei într-un ciclu de 24 deore. De asemenea, ei susțin că gravitațiaeste doar o iluzie și că obiectele nu acce-lerează în jos, ci discul Pământului acce-lerează în sus cu o viteză de 9,8 metri pesecundă la pătrat cu ajutorul unei forțemisterioase numită energie întunecată.

Oamenii de știință care cred că Pă-mântul este plat consideră că fotografiilece prezintă planeta drept o sferă sunt fal-sificate, la fel ca și dispozitivele GPS caresunt programate în așa fel încât piloții săcreadă că zboară cu avionul în liniedreaptă în jurul unei sfere, când de faptei zboară în cercuri deasupra unui disc.

Teoria Pământului plat a apărut înmomentul în care Samuel Rowbotham,un inventator și scriitor britanic din se-colul al 19-lea a dezvoltat modul de gân-dire numit „metoda zetetică”, o alterna-tivă la metoda științifică în care obser-vațiile senzoriale sunt cele mai impor-tante. Metoda lui Rowbotham pune ac-cent pe empirism și face deducții logicebazate pe astfel de date ce se bazează peexperiențe și simțuri și în felul acesta, as-tronomia zetetică consideră Pământulplat deoarece avem senzația că pășim peo suprafață plată și se deduce de aici căPământul e plat.

Motivele pentru care guvernele lumiiși NASA ar ascunde adevărata formă aplanetei noastre nu sunt cunoscute, daroamenii de știință care susțin teoria Pă-mântului plat cred că cel mai probabilmotivul este unul de ordin financiar de-oarece ei sunt convinși că este mult maiușor să falsifici un program spațial decâtchiar să desfășori unul și în felul acestaintră sume importante de bani în buzu-narele unor oameni misterioși.

Sursa< # SUA #Guvern

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Sistemele digitale vor puteaface acest lucru chiar înainte canoi să ne gândim la ceea ce vremsă spunem.

Oamenii de ştiinţă spun că, în cu-rând, computerele vor putea şti ceea cegândim analizând activităţile legate deformularea propoziţiilor la nivelul cre-ierului nostru.

Un program dezvoltat despeciali;ti poate identifica ce gândim

În acest sens, specialiştii au dezvoltatun program capabil să identifice aceastăcapacitate şi să prezică ceea ce gândimînainte ca noi să facem acest lucru.

Dr. Andrew Anderson, cercetător la

Universitatea din Rochester, susţine cătehnologia pe care a conceput-o îm-preună cu echipa sa îi va ajuta, în prin-cipal, pe cei care au suferit atacuri cere-brale, iar acum au probleme de vorbire.,,Am descoperit că putem prezice anu-mite activităţi ale creierului, nu în mod

perfect, dar mult mai precis dacă am fa-ce acest lucru la întâmplare", susţineAnderson.

Studiul oamenilor de ştiinţă brita-nici a fost publicat în revista CerebralCortex. Sistemul inventat, bazat pe teh-nica imagisticii de rezonanţă magnetică,a fost folosit pentru a scana creierul a14 indivizi, în timp ce aceştia au citit240 de propoziţii diferite.

Ulterior, specialiştii au căutat mo-dele neuronale asociate cu anumite cu-vinte din propoziţii şi le-au folosit pen-tru a crea un aşa-numit ,,dicţionar ne-uronal". În cele din urmă, cercetătoriiau folosit sistemul obţinut pentru a pre-zice la ce s-ar fi putut gândi participanţiidin timpul experimentului.

Modelele obţinute sunt departe dea fi simple. De exemplu, doar cuvântul,,cafea" are 65 de atribute care declanşea-

ză impulsuri la nivelul creierului. În în-cercarea de a rezolva această problemă,participanţii la studiu au mai fost rugaţisă asocieze 242 de cuvinte cu 65 de atri-bute, precum ,,culoare", ,,zgomotos",,,plăcut" sau ,,timp". Sistemul a fost astfelcapabil să asocieze, de exemplu, cuvân-tul ,,joacă" cu ,,mişcare", pentru că, înmod obişnuit, activitatea jocului implicămişcare.

În timpul experimentului pe care l-au realizat, specialiştii britanici au reuşitsă recreeze asocieri între anumite acti-vităţi ale creierului şi formularea unorcuvinte, pentru a prezice în totalitatepropoziţiile care urmau să fie formulatecu ajutorul respectivilor termeni.

De exemplu, sistemul a putut prezi-ce propoziţia ,,Familia se joacă pe plajă",chiar înainte ca persoana analizată să oformuleze. Sursa< Mail Online.

Numele lui Dumnezeu este codificat în celulele de bază ale umanității, astfel că fiecare persoanăindiferent de rasă, religie, sex sau statut are amprenta divină a Creatorului în interiorul ei, 75%din elementele care definesc codul genetic uman aparținând Acestuia.

Unul din marile mistere aleADN-ului uman a fost descoperitde cercet[torii din domeniu ̀ n ge-nomul uman, anun\[ siteul deli-ghtfulknowledge.com.

Oamenii de știință au reușit să des-copere și să demonstreze faptul că ge-nomul uman nu are doar rolul de a daviața, de a reface vitalitatea și sănătateaorganismului, ci de fapt adevăratul săurol este acela de a păstra și transmiteinformații esențiale pentru viața de pePământ într-o manieră codificată.

Acidul dezoxiribonucleic saupe scurt ADN-ul reprezintăidentitatea noastră

Acidul dezoxiribonucleic sau pescurt ADN-ul reprezintă identitateanoastră, un cod unic căruia îi datorămviața și fără de care nimic din ceea cene înconjoară nu ar mai exista. Cu ovechime de peste 10 milioane de ani,

genomul uman conține 23 de perechide cromozomi formați din patru ele-mente< hidrogen, azot, oxigen și car-bon, elemente în care cercetătorii audescoperit că stă ascuns secretul antical creației.

Oamenii de știință au analizat cuatenție codul chimic al genomuluiuman și au descoperit că structuraADN-ul seamănă foarte mult cu gra-matica unei limbi vechi, iar cercetătoriide la Universitatea Harvard au reușitsă descifreze mesajul ascuns în fiecaresecvență a genomului.

Cercetătorii au observat că struc-tura genomului uman seamănă cu lim-ba aramaică veche și pentru a reuși sătraducă codul ADN-ului au transfor-mat elementele în litere. Astfel, pe bazavalorilor de masă atomică ale acestora,hidrogenul a devenit litera ebraică Yod(Y), azotul litera Hey (H), oxigenul li-tera Wav (V sau W), iar carbonul Gi-mel (G). Toate aceste substituții au dez-văluit forma veche a numelui YAHWE,YHWH numele propriu al lui Dum-

nezeu în Biblia ebraică revelat lui Moisecu mii de ani în urmă, un nume careapare de peste 7000 de ori în Biblie șicare trăiește în fiecare celulă a corpuluinostru.

Cercetătorii au descoperit numele de YHWH

Cercetătorii au mers mai departecu studiul lor și au înlocuit toate celepatru litere ale numelui antic YHWHcu elemente chimice moderne, iar re-zultatul obținut a fost uluitor. Înlocui-rea literei H cu echivalentul său chimicazot a dat naștere compusului HNON(hidrogen, azot, oxigen, azot), un gazincolor, inodor și invizibil.

Astfel, înlocuirea literelor din nu-mele Creatorului, YHWH, cu elementechimice din lumea modernă creează osubstanță intangibilă precum însușiCreatorul nostru.

Cele mai vechi scrieri îl descriu peYHWH ca fiind omniprezent, dar denevăzut pentru ochii noștri, inclusiv

primele capitole ale Genezei relateazăfaptul că Creatorul era prezent într-oformă non-fizică în timpul creației.

Substituind literele antice cu ele-mente moderne, cercetătorii au des-coperit că primele trei litere reprezintă75% din numele Creatorului nostru cucare ne asemănăm, dar că ultima literă,respectiv ultimul element, carbonul nediferențiază de Creatorul nostru invi-zibil și intangibil. Carbonul e elementulcare dă culoarea, textura, gustul și su-netele corpului nostru, elementul carene face să fim reali în lumea noastră.

Descoperirea cercetătorilor este odovadă științifică a faptului că Dum-nezeu a lăsat un mesaj înscris în codulnostru genetic, și anume YHWH ascris numele Său în fiecare dintre noi.

Numele lui Dumnezeu este codifi-cat în celulele de bază ale umanității,astfel că fiecare persoană indiferent derasă, religie, sex sau statut are amprentadivină a Creatorului în interiorul ei,75% din elementele care definesc codulgenetic uman aparținând Acestuia.

~nlocuirea literelor din numele Creatorului, YHWH, cu elemente chimice din lumea modernă creează o substanță intangibilă precum însuși Creatorul nostru

În aDn-ul uman exist[ un mesaj de la Dumnezeu

Computerul va putea s[ ne citeasc[ g]ndurile f[r[ s[ vorbim

P[mântul e de faptplat, nu sferic


Nu a fost niciodat[ persoanacare s[ fie mul\umit[ cu op\iuneamai u;oar[ `n ceea ce prive;te ro-lurile sale, nici nu s-a bazat pe fru-muse\ea ei, aleg]nd, `n schimb,produc\ii mai provocatoare. Amuncit mult pentru a deveni oactri\[ respectat[ ;i pentru a se\ine departe de tot ce e legat de ce-lebritate, prefer]nd s[-;i p[strezemariajul cu Daniel Craig, inter-pretul lui James Bond, departe deochii presei.

“Misterul este bun pentru actorie”,spune vedeta ̀ n v]rst[ de 46 de ani, re-ticent[ s[-;i povesteasc[ via\a privat[doar de dragul de a promova un proiectcinematografic. “Nu-mi place ̀ ntr-at]tde mult s[ merg la cinema ;i s[ ;tiu omul\ime de am[nunte despre via\areal[ a cuiva. ~n\eleg perfect de ce suntoamenii curio;i. Poate este un mod dea se relaxa. V[d tot felul de pove;ti `nreviste.”

Actri\a britanic[ are dou[ mari iu-biri – so\ul ei, Daniel Craig ;i fiul, Hen-ry, `n v]rst[ de 9 ani, din rela\ia ei an-terioar[ cu regizorul Darren Aronofsky.Are o `nclina\ie spre a-;i alege roluriinteresante ;i versatile, de la interpre-tarea activistei care este asasinat[ ̀ n pe-licula din 2005 “The Constant Garde-ner”, care i-a adus ;i un premiu Oscar,la cea a nefericitei fiice a lui MichaelCaine `n produc\ia “Youth”. Weiszobi;nuie;te s[ vizioneze filmele ̀ n care

apare doar o singur[ dat[ ;i refuz[ s[revin[ asupra lor. De asemenea, ignor[recenziile deoarece “dac[ le crezi pe celebune, trebuie s[ le accep\i ;i pe cele ne-favorabile. Ce e adev[rat ;i ce nu e?~ncerc s[ m[ \in departe de asta.” Pefiul ei nu-l intereseaz[ deloc cariera ei,un lucru pe care Rachel `l consider[`nc]nt[tor, mai ales c[ Henry nu a v[zutniciun film de-al ei. “Sunt mama lui,desigur c[ nu-l intereseaz[. Nu cred c[vrea s[ m[ vad[ cum m[ transform`ntr-o alt[ persoan[, cu toate c[ nu mi-a spus nimic legat de asta.”

C]nd vine vorba de selectarea ro-lurilor din filme, actri\a nu simte po-vara responsabilit[\ii. “Nu am propriulmeu manifest. Alegerile mele reflect[ceea ce m[ intereseaz[. Exist[ anumitepersonaje pe care nu le-a; interpretasau pove;ti pe care nu a; dori s[ lespun, ̀ n care femeia este doar un obiectsau o victim[.” Poate ca reac\ie la acesttip de roluri, actri\a a decis s[ ob\in[drepturile cinematografice ale unorc[r\i `n care apar personaje pe care ;i-ar dori s[ le interpreteze.

~n perioadele `n care nu munce;te`i place s[ g[teasc[ ;i s[ savureze o sticl[de vin bun `mpreun[ cu al\i prieteni.~n New York, unde locuie;te de cevatimp, asta ar `nsemna o cin[ nu preat]rzie cu alte cupluri ;i copiii lor, “cuc]t mai normal, cu at]t mai bine,” dup[cum ea ̀ ns[;i afirm[. Londra este ̀ ns[locul unde se afl[ majoritatea priete-nelor sale, pe unele dintre elecunosc]ndu-le `nc[ din timpul ;colii.Tot ele sunt singurele persoane de la

care actri\a ar accepta sfaturi. Acesteprietene, spune Weisz, i-ar face proba-bil urm[toarea descriere - o persoan[cu diferite obsesii, motivat[, curioas[,dar care se mai ;i proste;te uneori.

Posibilitatea de a c[l[tori peste totdatorit[ film[rilor ;i de a vedea lumeaeste ceva incredibil pentru actri\[, `nacela;i timp fiind ceva ce o face s[pre\uiasc[ cu adev[rat timpul petrecutacas[. “Este at]t de bine s[ fiu acas[,treb[luind prin buc[t[rie `n timp ceascult un post de radio britanic.” De;ieste sigur[ c[ se va muta ̀ napoi ̀ n An-glia ̀ n viitorul apropiat, dorin\a ca fiulei s[ termine ;coala ̀ n America a trans-format New York-ul `n casa ei tempo-rar[.

~n timpul copil[riei petrecute `nLondra, Rachel era foarte b[ie\oas[,mai tot timpul ̀ n v]rful celui mai ̀ naltcopac sau pe cea mai rapid[ biciclet[.“Nu o l[sam pe mama s[ m[ pieptene.Agenta mea din Anglia `;i aminte;tec[ `n timpul ;colii aveam tot timpul;osete diferite ;i p[rul v]lvoi.” P[rin\iiei s-au refugiat ̀ n Anglia pentru a sc[pade amenin\area nazist[. Mama ei, oprofesoar[ devenit[ psihanalist[, eraorginiar[ din Viena, iar tat[l ei, un in-giner mecanic care a inventat un aparatrespirator, s-a n[scut `n Ungaria.“P[rin\ii mei provin din Europa Cen-tral[, nu sunt englezi, a;a c[ sunt multmai pasiona\i.” Divor\ul lor, pe c]ndRachel avea 14 ani, a avut impact asu-pra ei, dar nu a fost o surpriz[. Ea ;isora ei mai mic[ au locuit cu mamalor p]n[ la terminarea ;colii, dar ambii

p[rin\i au fost prezen\i ̀ n vie\ile lor ̀ negal[ m[sur[.

Chiar dac[ a studiat literatura en-glez[ la Universitatea Cambridge, a fostpreocupat[ de actorie, `nfiin\]nd ;i otrup[ de teatru `n timpul anilor de fa-cultate ;i ap[r]nd `n diverse produc\iistuden\e;ti. Imediat dup[ absolvire, aavut ;ansa s[ lucreze `n televiziune ;is[ apar[ `n filme. Rolul care a adus-o`n aten\ia publicului a fost cel din “Mu-mia” (1999), ̀ n care a ap[rut al[turi deBrendan Fraser, urmat, dup[ trei ani,de produc\ia “About a Boy”. Rolul carea consacrat-o a fost cel din “The Con-stant Gardener”, care i-a adus ;i o sta-tuet[ Oscar. Au urmat multe alte pro-iecte ;i roluri variate, care ̀ ns[ au f[cutpublicul s[ o ̀ n\eleag[ mai greu pe res-pectata actri\[. “A fost o confuzie ge-neral[. Acceptam diferite roluri careap[reau. Dar acum `ncerc s[ aleg po-ve;tile pe care vreau s[ le spun.” Weiszeste de p[rere c[ la un moment dat[ ̀ nvia\a fiec[ruia ar trebui s[ ne lu[m ca-riera `n propriile m]ini, indiferent dev]rst[. “Eu am avut nevoie de maimult[ experien\[ pentru a putea faceacest lucru. Dup[ ce am citit o gr[mad[de scenarii ;i am f[cut mai multe filme,simt nevoia s[ filtrez c[ut[rile ;i s[arunc o lumin[ asupra a ceva ce con-teaz[ pentru mine.”

Nu o sperie nici `naintarea `nv]rst[, admi\]nd c[ “toat[ lumea`mb[tr]ne;te ;i to\i vom muri la unmoment dat. ~ngrijorarea legat[ de`mb[tr]nire deschide calea spre anxie-tate, iar anxietatea este du;manul

gra\iei. Oricine poate s[ devin[ obsedatde fizicul s[u la orice v]rst[ ;i s[ fienefericit. Secretul este s[ nu te g]nde;tila asta. S[ investe;ti toat[ acea energie`n altceva ;i nu-\i va mai p[sa a;a demult de faptul c[ `mb[tr]ne;ti.” Ceeace i s-a p[rut dificil `n tinere\e a fostcunoa;terea de sine, acum consider]ndc[ are mai mult[ `n\elepciune ;i expe-rien\[. “:tiu ceea ce m[ intereseaz[`ntr-un mod `n care nu am f[cut-o`nainte. Sunt mai concentrat[ pe ceeace conteaz[ cu adev[rat pentru mine.Pierd mai pu\in timp, iar acest fapt esteo mare u;urare.” Acum vrea s[ `nve\es[ c]nte la un instrument muzical ;i s[vorbeasc[ spaniola, s[ fie inspirat[ deart[, teatru, film ;i dans.

Faptul c[ p[rin\ii ei au dus-o la mul-te muzee ;i evenimente culturale nu adeterminat-o s[ fac[ la fel cu fiul ei,care prefer[ s[ stea acas[ ;i s[ citeasc[.“Fiind prima genera\ie n[scut[ `n An-glia din familia mea, era extrem de im-portant pentru p[rin\ii mei s[ reu;esc`n via\[. Poate ;i asta m-a ajutat s[ amsucces.” De;i este reticent[ c]nd vinevorba de a face declara\ii legate de via\apersonal[, nu ezit[ s[ recunoasc[ c[este fericit[ ;i foarte entuziasmat[ deviitor. “Simt de parc[ doar acum ampornit la drum. Pentru a ajunge s[ cu-no;ti mai bine un lucru, ai nevoie deexperien\[. Dac[ ai experien\[, ai o alt[perspectiv[ asupra lucrurilor. Desigurc[ nu vei avea `ntotdeauna dreptate -via\a este alc[tuit[ din gre;eli. Dar po\ijudeca ;i aprecia lucrurile la justa lorvaloare, iar asta este cu adev[rat un dar.”

Rachel Weisz< “alegerile mele reflect[ ceea ce m[ intereseaz[”

s`n`tate & frumuse]e · căsătorită cu omul de afaceri donald trump din 2005 și devenită...

Documents