SOCIOLOGIE ROMANEASCADIRECTOR D. GUSTI

ANUL IV (1942) NR. 7-12

STIINTA SI PEITAGOGIA NATIUNIP

V'am impartd§it o experienta §tiintificd in trei comunicari, aparute in MemoriileAcademiei, sub titlul Problema Sociologiei, Metodd §i Sistem" §i v'am promis atunci sdvd vorbesc de o altd experienta, de ordin social §i pedagogic, a§ adaoga chiar de ordinpolitic, dacd intrebuintdm acest cuvant in sensul nobil §i etic al continutului lui. Md tinde aceastd promisiune, fAcutd atunci, prin comunicarea de MO.

Ramane, apoi, ca intr'o comunicare viitoare, sa vd vorbesc despre o ultima expe-rienta a mea, §1 sd scot la iveald insemnatatea §1 semnificatia programatica a a§a ziseipropagande", ce trebue sa se facd pentru adevdrata §i completa cunoa§tere a Tariiin strdinatate, prin participarea Romaniei la Expozitiile internationale din Paris in 1937 SiNew-York in 1939, pe care am avut onoarea a le organiza.

led trei serii de comunicari, ce oglindesc trei aspecte diferite ale aceleia§i expe-riente, care nu inseamnd insa o ierarhizare de probleme §1 solutii, in ordinea in care sefac comunicdrile, ci imaginea credincioasa §i unitary a unei vieti de meditare Si actiune.

De aceea, aceste trei serii de comunicari nu formeazd o constructie pur teoretica ;ele au o valoare de experientd, chiar de experimentare personald, un fel de autobiografieverificatd, care insa nu este privity sub unghiul obicinuit al unei ascunse Si prefacuteautoelogieri, ci numai in lumina esentialului, adica raportatA la probleme de interes §ivaloare generald.

Mi-e teams de omul unei singure carti, zice inteleptul. Dar tot a§a de mare teamdse poate avea de omul unei singure experiente, mai ales a acelei pur cerebrale, care, oricatar fi de seducatoare, prezinta un interes palid fata de dialectica totdeauna elocventA §iconvingatoare a faptelor.

Vieata apare ca un dar modest, dacd este un simplu inventar de generoase iluzii §ide dureroase deceptii, ea este insa un dar maret, dacd se,rijind pe idei §i nazuinte,verificate prin fapte.

in comunic.drile trecute asupra Problemei Sociologiei, am vazut ca problema centrald§1 obiectul propriu zis at acestei §tiinte este felul cum se prezinta vieata sociald sub formade unitati sociale.

Ce sunt insa aceste unitati? Cate sunt §i care sunt? Tata intrebAri, care formeazdmdrul discordiei.

De aceea am ales ca un punct central at programului Congresului International deSociologic, ce va avea loc la Bucure§ti, problema unitatilor sociale.

1) Comunlcare facuta la Academia Romani! in qedinta din 9 Mat 1941.

359

Eu insumi am facut o comunicare la Congresul International de Sociologie, ce aavut loc la Bruxelles, in 1937, asupra acestui subiect, impArtind unitatile sociale in:Comunitati, Institutii §i Grupuri. (Comunicarea a fost publicata recent in volumul aparutla Alcan, La Science de la Rea lite Sociale", Paris, 1941).

Pastrand clasificarea facuta la Bruxelles, mai tarziu am completat-o, prin adaosulunui nou §i foarte important criteriu de clasificare, §i anume unitatea sociala tip, la careadicA se reduc toate unitatile sociale posibile, marl ci mici, care este Natiunea.

Vieata sociala a omenirei civilizate se infaptue§te in cuprinsul Natiunilor. Natiuneaeste realitatea centrals, este singura unitate sociala care -ci ajunge sieci, in intelesul cainsumeaza toate aspiratiile firecti ale indivizilor, §i dela care nu cere pentru deplina eirealizare o unitate sociala mai cuprinzatoare, fiind in stare sA-§i creeze o lume propriede valori, sa-§i stabileasca un scop in sine in propria-i alcatuire. Nicio alts unitatesociala nu ocupa un loc asemanator in domeniul vietii sociale in general.

Noua clasificare a unitatilor sociale cuprinde deci: 1. unitati ce se gasesc ThlciuntrulNatiunii §i 2. unitati ce se gasesc in afara ei.

Caci inteadevar toate unitatile sociale cunoscute: familie, gospodarie, sate, orate,bisericA, §coala, societati pe actiuni, asociatii de tot felul etc., nu-§i au rost §i nu-§i gasescsensul, decat prin faptul ca trdesc §1 se manifests in sanul unei natiuni, dupa cum toatenatiunile, la randul lor,formeaza prin contributia fiecdreia in parte, o unitate supreme, pecare Auguste Comte a numit-o Le Grand Etre", Umanitatea, care cuprinde toate natiu-nile, ca organe ale ei.

Ce este natiunea? Care sunt delimitarile notiunilor : rasa, popor, imperiu, de ceea cese numecte natiune, iata intrebAri asupra drora astazi exists, din fericire, o unitate devederi, aca ca nu este nevoie sa insistam. (In volumul meu Sociologia Militans", ca §i inaceasta revista Sociologie Romaneasca", am aratat pe larg ce trebue sd se inteleagaprin problema Natiunii).

Stiinte numeroase Si ambitioase i§i disputa onoarea, mai mult on mai putin justifi-cata, ci cu mai mult on mai putin succes, a cerceta ctiintific Natiunea.

Am avut favoarea sd trAesc chiar la sursa aceasta adevarata batalie ce se da dediferite ctiinte in aceasta directie. Reprezentantii ilu§tri ai acestor §tiinte erau profesorila Universitatea din Leipzig, iar eu eram studentul for Intre anii 1900-1904. Era vremeade glorie a acestei universitati, care, fare indoiala, ocupa pe atunci locul cel mai defrunte in republica universitatilor din lumea intreaga.

Iata-1 mai intaiu, pe Wilhelm Wundt, astazi pe nedrept uitat, pe vremea studiilormele considerat lima ca un Leibniz redivivus al veacului al 19-lea, creatorul aceleifaimoase Volkerpsychologie", in zece volume Si care, cand m'am prezentat, cu smereniestudenteasca, in celebrul sau Institut de psihologie experimentala, cu un subiect dedoctorat de sociologie c1 etica, §i nu cum se obicnuia de psihofizica, a ingaduitindrasneala, dandu-mi insa sfatul sa cercetez cat mai mult material etnologic.

Si atunci, pentru pregatirea tezel mele de doctorat Egoismus and Altruismus", cuun subtitlu, ce parea atat de curios ci de senzational Zilr soziologischen Motivationdes praktischen Wollens" (la o universitate, unde nu se tinea niciun curs de Sociologie,ba chiar aceasta §tiinta era considerate ca o pseudo-§tiinta, c tine se ocupa cu eaprivit ca om neserios), am studiat cu multi pasiune imensul material comparativ de fapteetnologice, ce mi-1 oferea in special biblioteca ci colectia cunoscutului Grassi-Museum dinLipsca. In acest fel dupa multi truda m'am edificat: mai intaiu asupra nesigurantei §tiinteietnologice Si asupra inutilitatii aca zisei §tiinte etnograf ice (care este doar numai laturadescriptive a etnologiei), ca ci asupra tuturor celorlalte derivate din Etnos, ca : Etno-psihologia, Etno-sociologia, Etno-botanica, Etno-pedagogia. In al doilea rand, ceea ceam intampinat mai suparator in calea alegerii materialului documentar pentru problemamea de cercetat, a fost tocmai nesiguranta acestui material. Asa ca m'am asociat dinconvingere, mai tarziu, la judecata lui Kroeber: Ceea ce lipsecte etnologiei este expli-carea cauzala, adica tocmai esentialul procedurii §tiintifice".

360

Pe langa Wundt, care a prezidat comisia pentru sustinerea tezei mele de doctorat,am mai avut ca membri in aceasta comisie, doud personalitati fermecAtoare §i impund-toare, de profesori Si savanti. Karl Lamprecht, vioi, dinamic, artistic, inovator, incercasa scrie o istorie a poporului german, dintr'un punct de vedere, care a starnit pe vre-mea sa cele mai vii §i patima§e polemici in lumea istoricilor, anume cunoa§terea uneinatiuni ca o istorie culturala, ca o Kulturgeschichte", intrebuintand pentru prima oarsin explicarea faptelor istorice criterii de psihologie.

Ceea ce a determinat pe celalalt profesor examinator al meu Karl Bucher sa exclame,intr'o conversatie particulars, mein Kollege Lamprecht beliebt ins Blaue zu malen".Karl Biicher, desigur cel mai original dintre economi§tii tuturor timpurilor, sociolog §ifilosof al istoriei in lucrarile sale economice, psiholog profund §i estetician original inlucrarea Arbeit and Rythmus", creatorul §tiintei jurnalismului, a tratat Natiunea dinpunctul de vedere economic, Intemeind Economia poporului, die Volkswirtschaft", cao treapta noun de evolutie, pe langa Hauswirtschaft §i Stadtwirtschaft".

La filosoful §i psihologul Wundt, la istoricul culturii Lamprecht §ila economistulBucher, se asocia profesorul Friedrich Ratzel, o alts figura de savant, artist §i prietenat Romanilor, celebrul creator at antropogeografiei §i at geografiei politice, care propriuzis formeaza §tiinta astazi atat de populara §i la mods, geopolitica, pe care, daca nu1-am avut in comisia de examinare, nu mai putin 1-am ascultat §i admirat.

In programul meu de lucru, ca student, fiind §i studiul statisticii, m'am adresatpentru aceasta lui Ferdinand Mantes, decanul sociologilor germani, una dintre cele maioriginale figuri de savant, numit Spencerul Germaniei, vizitandu-1 la locuinta sa dinEutin, o mica localitate de langa Universitatea din Kiel, unde Tonnies figura caprofesor. In acest fel am facut cuno§tinta cu a§a. zisa §tiinta a sociografiei", ce era pro-priu zis o aplicare a statisticei la cercetarea unei Natiuni ; la TOnnies am invatat saapreciez valoarea Si limitele statisticii. De invatatura lui T6nnies mi-am adus aminte, candin propaganda ce s'a facut pentru organizarea recensAmantului, am citit afirmarea, cainventarierea generals a populatiei §i a bunurilor ar insemna insa§i cunoa§terea completaa realitatilor ce alcatuesc natiunea romans. Cand de fapt o simpla inventariere, dupacum o §tim din cercetarile monografice, care totdeauna incepeau cu recensamatul popu-latiei Si bunurilor satului de cercetat, of era indispensabile §i foarte pretioase documente,care, insa, nu formeaza decat puncte de plecare, pentru interpretarea for §i nece-sita, la randul ei, o cercetare §i o cunoa§tere adancita pe teren. Inventarierea inseamnadeci o simpla prefata, o introducere la adevarata lucrare, care trebue sa se faca a§a cumam aratat in comunicarile trecute, caci este dela sine inteles, ca niciodata cantitatea nupoate inlocui calitatea, §1 nici extensivul, intensivul.

La aceste amintiri mai adaug Inca doua. In timpul unor cercetari monografice amprimit vizita unui Candr folklorist, care se simtea Indurerat, ca noi numeam munca noastrasociologica, privind satul ca sat, adica in Intregime, Si nu in fa§ii fragmentare. si atuncinu s'a putut opri sa arate tinerilor mei colaboratori in ce consta, dupa el, gre§eala. Anume,ca cercetarile ce se fac prin sensul auzului formeaza folklorul, in timp ce acele ce se facprin mijlocul sensului vederii formeaza etnografia. Cum noi nu tineam seams de aceste crite-rii, pentrucd lucram Si prin vaz §i prin auz §i chiar prin sensul,.. ratiunii, de care nu pomeneatanarul specialist in ale folklorului Si etnografiei, denumeam studiul nostru ca sociologie.Dealtfel, intr'o lucrare mai noun a unui alt specialist francez, cu mult mai multd autori-tate decat a tanArului roman amintit, Andre Varagnac, in lucrarea sa Definition du Fol-klore" (Paris, 1938), declara categoric : Tout fait folklorique doit susciter une recherchesociologique" (p. 19).

Insfar§it, o ultima amintire de cel mai mare pret §i care is proportii simbolice, ca opilda vie de colaborare colectiva, este participarea savants §i practica a colegului Fran-cisc Rainer, profesor de anatomie Si embriologie dela Facultatea de Medicina din Bucu-re§ti, care, pentru prima data, a facut in cadrul cercetarilor monografiei sociologiceo antropologica cercetare in massa, units cu una serologica, in satele Dragu§ §i

361

Fundul-Moldovei, §i tot pentru prima data a intreprins o combatere §tiintifica a bolilorsociale in satele romane§ti.

late dar necesitatea de a studia o realitate a§a de imensA, care este Natiunea, caunitate sociald centrald-tip, nu numai din punctele de vedere: psihologic, ca Wundt, isto-ric, ca Lamprecht, economic, ca Biicher, antropologic §i geografic, ca Ratzel, statistic §isociografic, ca Tonnies, §i nici din punctele de vedere exclusiv al... auzului on numaial... vazului, ci ca o totalitate, care cuprinde toate aspectele de mai sus, aducand pe dea-supra noutatea sintetica, ce corespunde unificdrii intr'un tot ale acelor fragmente derealitate §i fragmente de cunontere, ce formeazd unitatea concretd §i indisolubild: Nati-unea §i *Uinta ei.

Cum sd se numeasca aceasta cunoa§tere sintetica, sub specie totius : SociologiaNatiunii? Teoria Natiunii ? Stiinta Natiunii? Nu intereseaza eticheta terminologia. Ceeace imports insd, este studiul, pe care noi 1-am preconizat de cateva decenii §i am inceputsd-1 infdptuim din anul 1925, de cand am purces la prima monografie sociologicd a satu-lui Goicea-Mare.

Am marea satisfactie, ca programa] cercetdrilor pentru o Stiinta a Natiunii, anon-tat 'Inca prin prelegerea de deschidere a primului meu curs, la Iasi, in 1910, §i-a gasit oconfirmare in ultimul an in tendintele Stiintei Poporului din Germania, care inlatur5 oricedescrieri etnologice, folkloristice etc., prin Stiinta fundamentald a Poporului (Volkstheorie,Volkskunde, Volkssoziologie), cdreia i s'au creiat catedre, reviste, asociatii grandioase, §icare mai ales a sarbatorit un adevarat triumf in zilele noastre, fiind puss la temelia celeimai noi §i a celei dintai universitAti creiate de imperiul al 3-lea national -socialist,a universitatii din Posen.

Stiinta Natiunii" contine intreaga bog5 tie §i toate particularitatile elementelorce o compun; ea este con§tiinta de sine a Natiunii §i indica rolul predestinat a-1 juca inteatrul celorlalte natiuni.

Dar Stiinta Natiunii implica nu numai un rol, ci §i un program: imperativul etic alparticiparii tuturor la vieata concretd a natiunii ; o ascensiune a Natiunii in perpetudvibratie spre eternitate ; o nostalgie a ei de a se infaptui in mod maximal pe ea insd§i;un simbol de nazuinte spre absolut.

Cunoa§terea Natiunii este o conditie a con§tiintei de sine §i deci a putintei de a-§idecide singurd soarta §i a se ridica pe cele mai Inalte trepte ale realizdrii de sine.

Stiinta Natiunii devine astfel Stiinta Patriei, o §tiintd active §i creatoare, producd-toare de responsabilitati §i datorii noi. Omul nu poate decat atat cat §tie", a spus-o Baconin Restaurarea Stiintelor". Natiunea este un vast atelier, plin de instrumente, care nua§teapta deck un ochi abil pentru a fi intrebuintate. Gandul bun este rodnic numai urmatde faptA, menita a aduce realizarea lui intocmai. Si numai atunci el inseamnd o biruintd§i o inaltare.

Stiinta Natiunii devine astfel o calduza sigurd in opera de reformd integrals, deschi-zanduli drumuri §i orizonturi marl §i savar§ind cel mai hotaritor proces social, procesulde nationalizare a Statului, a administratiei, a invatamantului, a educatiei prin culture.

Se creea in acest fel o noun politica de stat, o politicA a culturii, Statul Cultural,care are drept bazd : Stiinta Natiunii, §i ca scop: infdptuirea ei maximald.

Acest imens proces de nationalizare se indepline§te printr'o categorie sociald decea mai mare importantd: prin elite.

Elital, iata un cuvant ce sboard din gurd in gurd, unul din acei termeni cum spuneGoethe ce se prezinta totdeauna la timp oportun, cand lipse§te un concept precis".

Nu se planue§te vreo reforms oarecare, fail a se formula postulatul creerii de elite.Ce este insa o elitd? Cad inteadevAr societatea de astazi nu poate fi conceputd fara oelite conducatoare, pentruca societatea veche libertard, egalitard §i fraternd s'a inlocuitcu o societate in care Autoritatea s'a substituit Libertatii, garantand-o astfel mai bine;Ierarhia EgalitAtii, stabilind insA cele mai drepte conditii de egald desfd§urare de vieata§i Solidaritatea Nationald, Fraternitatii universale.

362

Iar Autoritatea, Ierarhia §i Solidaritatea, nu pot avea fiinta fara §efi, conducatori,frunta§i, adica fara elite.

Societatea contemporana nu are nevoie de o singura elita conducatoare, cum se credede obiceiu, ci de atatea elite cate domenii de activitate nationala sunt. Si intr'adevar, nuexists o categorie socials lard un §ef. Nu ne uitati, mai veniti pela noi, caci nu avem un§ef care sa ne dirigueze treburile satului", a fost dorinta exprimata de un batran §i inte-lept taran, la plecarea echipei monografice din satul saul De aceea problema organizariiStatului de astazi se reduce la crearea unor elite corespunzatoare; aceasta a fost preocu-parea de capetenie inca dela instaurarea regimulului fascist §i national-socialist ; aceastaeste acum preocuparea de capetenie a revolutiunii nationale" din Franta, cum a numit-oMare§alul Petain.

Pentru a intelege sensul adevarat al elitelor, este nevoie a refine ca elitele timpuluinostru tin autoritatea: din na§tere, din alegere, din bogatie, din §ansa on din Insu§iripersonale, cum erau elitele sociale din trecut.

Nu exists astazi o problema a §efului, ca atare. Cad nu exists un §ef in abstract, ciun §ef concret, un §ef al cuiva, bundoara §ef de armata, §ef de Intreprindere, §ef de §antier,§ef de familie, §ef de orhestra.

Iar obiectul esential at unui §ef nu este, cum se crede, comandamentul peste oameni.Comandamentul este pentru §ef numai un mijloc, tar oamenii comandati sunt elementeleacestui mijloc.

Obiectul propriu zis al §efului este opera de Indeplinit, caracterul comandamentuluifiind legat de materia comandamentului. De aceea stilul §efului unei intreprinderi indus-triale nu se aseamana cu stilul §efului militar, pentruca difera opera militara de ceaindustrials. Cu alte cuvinte, §eful nu define autoritatea sa dela 1nsu§irea de a comanda,indiferent de obiect, insa tocmai din posesia integrals §i activa a operei. A§a se explicaca autoritarea §efului se ingrade§te la anumite domenii respective, astfel autoritateanecontestata a §efului militar se exercita in domeniul militar, Si numai acolo ; a §efuluiunei fabrici, in domeniul fabricii, §i numai acolo.

A§a dar, daca formarea de elite inseamna crearea de §efi pentru fiecare categoriesocials din sanul natiunii, incaodata, ce este o elita propriu zisa.

Elita, §ef, frunta§, Inseamna personalitate socials. Iar personalitate socials Inseamnapatru mart dominante §1 caracteristici, care formeaza un impatrit voluntarism, §i anume :1. Vointa de a fi ceea ce e§ti. Adica actualizarea maximala a potentialului, a latentuluipersonalitatii. 2. Vointa de participare la vieata socials, adica la structura §i functiuneaunitatii sociale din care face parte, ca Si la vieata Totului; deci o incadrare voluntara, odisciplina voila §1 con§tienta, care tope§te a§a zisa antinomie a individului §1 societatii.3. Vointa de a crea in sanul natiunii valori sociale §i culturale, indiferent daca sunt midon marl, ele fiind egal de necesare infaptuirii Natiunii. De aceea activitatea creatoare agospodarului taran, a profesionistului, a functionarului, a administratorului, ca §i a artis-tului §1 omului de §tiinta sunt, din punct de vedere principial constructiv, de o egalainsemnatate pentru vieata Natiunii. Doua lucruri incununeaza personalitatea socials: unmaximum de responsabilitate fata de sine insu§i §i fata de Tara §i apoi creatiunea, adicatransformarea realitatii de astazi, pe care o cunoa§te, intr'un maximum de realitate noun.Insfar§it, 4. Vointa de a persevera in realizarea, cu curaj §1 cu spirit de sacrificiu, a sco-purilor sociale §i nationale, in sensul celor trei rosturi amintite mai sus, ceea ce formeaza,cu un vechiu cuvant rezumativ, caracterul personalitatii, obiect al unei §tiinte noui : carac-terologia.

Iata omul nou.Criza prin care trece societatea contemporand este o criza a personalitatii sociale.

Politica de esenta §i de adancime, ce se cere astazi cu atata insistenta, cu deosebire depolitica formals Si de suprafata, de pans acum, este o politica de creare de personalitatisociale, adica o politica de creare a elitelor. Idealul unei natiuni este aristocratia, in sensulca societatea nationala tinde sa fie alcatuita numai din elite, adica din personalitati sociale.

363

nu-§i

Cum se realizeaza insa aceste elite? Prin ce mijloace selective ? Si cum se inlaturafactorii anti on contra-selectivi?

lata una din cele mai importante probleme, ce se afla in centrul preocuparilor ade-varatilor oameni de Stat. Caci, cum va fi calitatea elitelor, a§a va fi §i organizarea Statului.

Procesul de alegere §i pregatire a elitelor este lung, sever §i complex, §i atarna denumero§i factori, dintre care cei mai importanti sunt : varsta, sexul, categoriile sociale§i necesitAtile nationale.

imi iau voia sa Ara prezint un program, care fruct al unor straduinte indelungate,§i-a gasit expresia in doi ani de activitate : un an (§i cateva luni) in 1932-1933, ca Mini-stru al Instructiei, Cultelor §i Artelor §1 un alt an, in 1938, ca Pre§edinte al ServiciuluiSocial.

Programul unor preocupari, studii §i experimentari de o vieata, a fost predestinat,pentru a fi realizat, sa fie condensat, de cloud. ori, §i nu mai mult decat un an.

Din fericire ace§ti doi ani au fost suficienti pentru a verifica §i confirmanecesitatea §i viabilitatea programului legislativ ce 1-am preconizat §i care a intrat,in parte, in cuno§tinta publics, ca§tigand astfel dreptul la o actualitate permanents,pentruca se refers la probleme vitale §i permanente, in centrul carora se afla formareaelitelor romane§ti.

Aceasta ma indeamna sa vi-1 comunic §i dv. Voiu face o expunere concentrate,schematics, sistematizata la exces, cu prea putina grija de nuante. Nuantele se gdsesein volumul meu Un an de activitate la Ministerul Instructiei, Cultelor §i Artelor, 1934,precum §i in graficele reproduse in cuprinsul acestei comunicAri. Aceste grafice privescexclusiv activitatea Fundatiei Culturale Regele Mihai I", din timpul and o conduceameu, precum §i din timpul Serviciului Social. Ele formeazd un compliment necesar expuneriimele, care pentru a nu obosi prea mult, nu ofera nicio cifra. Va rog insa sa binevoiti aurmari graiul for elocvent.

Plecand dela cele doua principii de directive: realismul sociologic §i idealismulpersonalist, cand conduceam, in 1932, departamentul Instructiei, Cultelor §i Artelor, mis'a impus dela Inceput o revizuire a metodei de legiferare, pe care am gasit-o trecandprin momente tragice. Caci, intr'adevar, prima constatare ce am facut-o atunci a fostca nicio ramura a invatamantului nu i§i implinea functia ei specials, socials. Scoala pri-mara se gasea in cea mai dureroasa stare, avand o frecventa atat de scAzuta a elevilor,incat facea aproape iluzoriu intreg invatamantul primar la sate; §coala secundara §iprofesionala erau, in general, institutii care eliberau certificate dintr'o class in alta, failvreo selectie a elevilor, adicPi WA alegerea elementelor destoinice pentru studii teoreticesuperioare, de cele capabile numai pentru profesii tehnice. Jar universitatea, la randul ei,devenise o fabrics de diplome pentru profesori fail catedre,pentru avocati fare procese,pentru medici fail pacienti, pentru teologi fara parohii.

Odata cu aceste stari de fapte constatam insa paradoxul ca legile invatamantuluierau bune, dar rezultatele for aproape nule §i atunci m'am intrebat, oare nu estede ajuns ca o lege sa fie buns in general, ci ea trebue sa fie rodnica in aplicareaei specials, ce conditii trebue sa indeplineasca o legislatie §colara romaneasca pentru afi eficace? Cu alte cuvinte : pentru ce §coala romaneasca nu-§i implinea rostul ei?

Pentrucd exista o mare nepotrivire intre legiuire §i realitate. Si atunci, prima dato-rie consta in adaptarea invatamantului de toate gradele la nevoile specifice ale vietiisociale romane§ti, a§a cum au fost cunoscute din cercetarile monograf ice.

Caci §coala nu poate fi privitd ca o inventie biurocratica. Ea este §i trebue sa fieexpresia necesard §i fireasca a mediului social in care este a§ezata. Asa cum sunt ne-voile societatii romane§ti, a§a sa fie §coala. Asa cum este satul, a§a va fi §i §coala lui.0 §coala adaptata regiunii, §i in care taranul sa vada ca invatatura §i toate indemanariledate acolo se potrivesc §i ajuta vietii lui de toate zilele, este in acela§ timp iubita deoameni §i frecventa ei se ridica fail nicio constrangere.

364

Cel mai ilustru revizor §colar pe care 1-a avut tam, Mihai Eminescu, inainte säinspecteze o §coala, cerceta satul §i imprejurarile de vieata ale sateanului. Mihai Eminescua fost primul monografist. El ne-a lasat ca mo§tenire adevarul nestramutat, ca intre§coala §i sat exists o inlantuire stransa. lata ce spune intr'un raport adresat Ministeruluide Instructie, la 15 August 1875, Cheltuielile pe care le face Statul cu §coalele rurale,scrie Eminescu, sunt departe de a cumpani foloasele minime aduse de aceasta §i in acestmijloc social (de saracie) obligativitatea invatamantului primar este curate iluzie. Aver-tismentele raman hartii, amendele o fictiune, frecventarea §coalelor peste putintaDace insa copiii, constran§i de dorobanti, ar veni la §coala, ei yin desculti, cu capul gol,§i astfel imbracati incat fercventarea regulate a §colii i-ar costa viata In acestjudet §coalele sunt mai frecventate numai acolo unde a mai rams o urma de neatarnareeconomics, anume in sate raza§e§ti ... Si prin urmare, inchee Eminescu, taios: cauzarelei frecventari nu este aversiunea poporului nostru contra §coalei, ci saracia".

TAB. I. CONCEPTIA MINISTERULUI CULTURII NATIONALE

MINISTERUL CULTURII

$1 EDUCATIEI NATIONALE

ADMINISTRAREA CULTURII

INVATAMANT

a) Primar: elementar si superiorb) Secundar : tehnic si teoreticc) Superior : Universitate, Aca-

demii, Politehnice

CULTURA POPORULUI

a) $coale taranestib) $coale muncitorettic) Camine, Radio, Cinema

CREATIA CULTURII

CULTURA SUPERIOARA

a) $1iintab) Literaturi si Arta dramaticac) Arte piastice si Arhitecturad) Muzica(Cu institutille respective)

Se impunea deci, ca fiecare grad de invatamant justifice existenta, corespun-zand unei functii sociale precise: invatamantul primar, elementar (de 4 ani) §i primar-superior (de Inca 3 ani), sä devina un ciclu unitar, de sine stata tor, §i nu anticameragimnaziului §i liceului dela ora§e, menit a da satelor burghezimea, adica elita rurala :gospodari §i me§te§ugari luminati §i cetateni con§tienti, iar ora§elor o burghezime sana-toasa.' ; invatamantul tehnic (a§s zis profesional), dada pe cel primar superior §i instransa legatura cu invatamantul muncitoresc, industrial §i comercial, sä dea societatiiromane§ti pe profesioni§tii de care are nevoie ; invatamantul secundar, printr'o selectiesevers §i eficace, sa aleagal numai elementele vrednice a trece la universitate, care astfelva deyeni o adevarata institutie a elitei spirituale nationale.

In acest fel invatamantul public, noua §coala romaneasca, de toate gradele,formeaza un plan de ansamblu, un sistem, un tot organic, corespunzator nevoilor vitaleale Natiunii.

Tinand seams de realitatea socials romaneasca, adica de nevoile, orientarile §iaspiratiile fiecarui grup social roman, fire§te in cadrul Natiunii, ce le cuprinde indiso-

365

......

1

1 1

I I

1

sail

lubil, scoala va deveni vie, atrAgAtoare, sugestiva, interesanta, va dobandi un suflet nousi va fi menita a ajuta productia spirituals si economics a Tarii.

latd, bunaoara, scoala satului romanesc, care pana'n prezent oferd un spectacoljalnic si o situatie ingrijitoare, fiind incapabilA a opri valul inspaimantator de analfa-beti, pe care nu numai ca nu-i poate starpi, dar ii alimenteaza si-i sporeste, zi de zi,reinoita si evoluand in ritm cu nevoile felurite si variate ale vietii satului romanesc, nuva mai fi ocolita de copiii taranului, dace va tine seams de factorii, care impiedecafrecventa lor. De aceea in Anteproiectul Legii invatamantului primar am propus, in 1932:

1. Impletirea §coalei rurale cu vieata socials si economics a familiei, prin adaptareacalendarului scolar la randuiala vietii economice in sat, ce reclama'copiii la munca agri-cola sezonierd: la cules, la arat, la vite. (Sistemul politist al constrangerii frecventei prinamenzi asupra parintilor si penalitati asupra invatatorilor, s'a dovedit iluzoriu, pe langaca face scoala urita).

2. Programele se fie apoi adaptate imprejurarilor, astfel Incat, WA a tehnicizascoala primara, ea sa distribue, pe langa minimul de cunostinte necesar fiecarui cetateanal tarii, cunostinte si deprinderi, care, ajutand la imbunatatirea vietii si marirea produc-tivitatii, sa face utild absolvirea scolii prirnare. In acest fel taranii nu vor mai socotiscoala inutile (am scApat de ea", cum obisnuesc a spune), ci i§i vor da copilul la scoala,pentruca dupa terminarea studiilor, ea va deveni un instrument de munca mai bun.

3. Frecventa fiind stanjenita apoi din cauza saraciei asa de cunoscuta a taranului,copiii fiind neimbracati si nehraniti, cum constata asa de patrunzator si Mihai Eminescu,avand a parcurge pe vremuri rele distante marl, Anteproiectul meu a prevAzut organi-zarea asistentei scolare, propunand chiar crearea unei institutii speciale : Casa deocrotire a copilului", dupa cum pentru a combate lipsa cartii didactice, pentru intaiaoars, la 1932, am propus monopolului cartii de scoala si distribuirea ei gratuita, lacopii saraci, ceea ce s'a realizat mai tarziu. Dar scoala primard sateasca dobandesteo insemnatate hotaritoare pentrucd prin ea se Incepe marele proces national al alegeriielitelor.

Se spune, cu drept cuvant, ca satul este marele rezervor de unde se recruteazaconducatorii Tarii. Pentru a asigura trecerea nestanjenita a talentelor dela sate si ainlatura piedicile ce s'ar putea ridica in fata unor copii bine inzestrati, dar saraci, aminfiintat, ca Ministru, cate zece burse de judet. Am fi avut astfel 720 de copii de tarani,intrati in cl. 1, pe baza unor examene severe. Ar fi fost un modest inceput.

lata acum pe ace§ti 720 de scolari talentati, intrati in gimnazii si licee si caroratrebue se le asigure desfasurarea normala a procesului de ascensiune. Nivelul liceului eraconceput foarte ridicat printr'o selectie riguroasa, intemeiata pe studiul atent, continuusi sistematic al personalitatii elevilor. Pentru ca liceul O. devind insa o scoala rigurosselective era nevoe de o organizare a selectiei, care s'ar fi facut prin trei metode : intaiuprintr'o selectie de programe, fixand o programa minimala, unitara pentru toate scolile,ce cuprindea exclusiv cunostintele fundamentale ale culturii si stiintei contemporane, cao reactiune impotriva tendintei enciclopedice ale programelor de astazi; in al doilea rand,inlocuirea examenelor obisnuite de fine de an, ca o reactie impotriva papagalismului lor,prin examene de personalitate a elevului, adica prin aplicarea atat in timpul anului, catmai ales la sfarsitul lui printr'o luna de sinteza on de aplicare pe teren a programuluiminimal.

Cea dintaiu functionare a examenului de personalitate s'a facut de clasa MareluiVoevod Mihai, in anul 1932, cand am avut onoare a o infiinta §i a fi primul director alacestei clase, in calitatea mea de atunci de Ministru at Instructiei. Am satisfactia saconstat, ca dupa recentele dispozitii ministeriale, luna de sinteza s'a introdus acum ingimnaziile §i liceele din Tara.

In sfarsit, ca o reactie impotriva individualismului elevilor si a grupurilor lor anar-hice, ce se creaza in scoala, am recomandat si unele scoli au §i incercat completareaexamenului selectiv de personalitate prin comunitatile de munca, adica prin creeri volun-

366

EIV

NO

LL

VN

tare Si nu impuse, sub cotrolul profesorilor, a asociatiilor de munca intre elevi, pentru alucra impreund in comunitate de §tiintA, de istorie, de literature romans, de filosofie etc.Neparticiparea Ia vreo astfel de comunitate, on participarea la anumite comunitati demune& pot of eri posibilitatea unei formari de judecati sigure asupra personalitatii elevilor.

Prin aceste trei metode selective inaptii vor fi eliminati, avand a trece 11 bariereselective, dintre care una Ia intrare, alta la trecerea din cl. 4 in a 5, apoi opt examene depersonalitate la care se mai adauga §i examenul de bacalaureat, modificat §i transformatin acest nou spirit.

Universitatea va deveni astfel, ca rezultat al liceului selectiv, o institutie cu unnumAr redus §i bine ales de studenti, impodobita numai cu talente dornice de a lucra,§i nu cu vanatori dornici de certificate; o institutie adica pentru creatie §i pentru preo-cupari spirituale superioare.

1

ADULT!

TABLOUL II

CREATIE CULTURALA

CULTURII *i EDUCA TIE

CULT E

1

RASPANDIREA VALORILOR

CULTURALE

COPII

Caracterul de universitate noun se va dobandi insd §i mai mult prin urmatoareleimportante ref orme : Intdiu, fiind cunoscut a universitatea este create pentru studenti,§i nu studentii pentru universitate, trebue sd se dea o atentie deosebita studentului. Pentruaceasta, Inca din anul 1927, am creat la Universitatea din Bucure§ti un Oficiu univer-sitar", care, din fericire, a fost imitat §i de alte universitati, dar care in Bucure§ti, datoritaunor Imprejurdri despre care nu voesc a vorbi, de§i a avut favoarea sd fie trecut in legilede reforms a invatamantului superior, a dus §i duce o existentd destul de mediocre. Caun compliment, dacd vreti a Casei Ocrotirii Copilului", trebuia create o Casa de Ocro-tire a studentului", ceea ce este Oficiul universitar".

Drumul holdrit al pregdtirii elitelor studente§ti prin Oficiul Universitar, care preve-dea, intre altele, o educatie cetateneascd, practicata prin cooperativa studenteascd §iprin opera de auto-ajutorare studenteascd, i§i gase§te o Intemeiere teoretica prin culturapolitica §i sociald, pe care o Facultate de Stiinte Politice §i Sociale" o va da, §i care va

367

C

trebui negre§il sa fie creata, ca o cerinta indispensabild a timpului §i o incoronare prac-prin stagiul obligator de cercetare §i actiune la sate, pe care 1 -a prevazut Legea

Serviciului Social. Scoala i§i gase§te astfel o completare in a§a zisa Cultura poporului".Activitatea §coalei trebue sä se rezeme pe o doctrina bine definita, care reese din

imbinarea a dot& notiuni curente, dar de multe on rau intelese: ,Scoala §1 Culturapoporului.

Sunt doua notiuni, care pentru multi nu stau impreuna Si care in realitate nu numaica nu se exclud, dar se completeazd, legatura dintre ele fiind mai mult decat stransa,organics. Caci ea porne§te din conceptul unitar at Culturii nationale §i at Natiunii.

Iata o conceptie sortita sa deschida perspective nebanuite in istoria desvoltariinoastre nationale §i sa asigure cea mai larga afirmare a energiilor tarane§ti, care vor safie descatu§ate sub porunca noilor vremuri.

Pentru o intelegere mai precisa a acestui adevar, este insa nevoe de o revizuirede termeni.

Termenul de ,,Cultura poporului" nu este §i nu trebue sa fie ceea ce s'a inteles deo-biceiu sub numele de activitate extra§colara.", odata ce cultura poporului, impreuna cu

§coala, de toate gradele, for-meaza o unitate superioara,

400 care le cuprinde pe aman-cloud' §i anume Scoala Na-

AlcAtuirea corpului didactic at cursurilor tiunii".larAnetiti.

300 Una din urmarile 'me-diate ale acestei precizari arfi revizuirea titulaturii Mi-nisterului Instructiei. Minis-

too- terul care poarta o egalagrija pentru formarea copii-lor, a tineretului Si a adulti-lor, avand drept cea mai detoo-

° 104 111 IS in40-

seams functie educatia lor,

Ministerul Educatiei Natio-ar trebui sa se numeasca

nale. Atat insa n'ar fi dea-VETERINARI MCAT' SAGWARI juns. Ministerul urmare§te SiF." AVONT11

EDICT MEDICI AGRomani mums

altceva. Cultura adminis-trate prin §coli §i raspandita in paturile largi ale poporului, ramane in atarnare de bunurileculturale, care trebuesc create. De aceea, alaturi de problema administrarei culturii, seridica o alts problema vitals, a creerii acestei culturi.

Intre creatie §i raspandirea culturii, exists un circuit perfect inchis. Creatorii debunuri culturale se inspire §i creeaza plecand dela realitatea din jurul lor, creatia larandul ei starne§te o insufletire, care duce la forme de raspandire §1 de insu§ire intre ceimulti. Din sanul acestora se ridica insa alte puteri not de creatie.

Circulatia bunurilor culturale este astfel neintrerupta. Problema culturii poporuluinu poate ignora acest lucru §i trebue sä cuprinda ambele aceste laturi, intr'o egalaatentie: pe de o parte, crearea culturii, §i de cealalta, raspandirea §i administrarea prin§coli, ca doi poli ai unei singure sfere. Incaodata, insu§irea, utilizarea §i sporirea bunu-rilor culturale formeazd un tot indestructibil.

atunci titulatura Ministerului, care trebue sä imbrati§eze aceste preocupari, numai poate fi cea de astazi §i nici numai aceea de Minister al Educatiei Nationale, citrebue completata, pentruca din ea sä reiasa un program §i directive de muncd. Cea maipotrivita titulatura ar fi aceea propusa de mine in 1932, de Minister al Culturii §i Educa-tiei Nationale.

INVATATORI DIVER$1

368

tica,

Si

cm .6

Ca un adevdrat Seminar si Laborator de exercitiu §i aplicare, de aprofundare §icompletare a cuno§tintelor dobandite in Facultatea de Stiinte Politice §i Sociale, ca §i incelelalte FacultAti §i §coli superioare on speciale, a fost gandit Serviciul Social.

Propriu zis Serviciul Social a fost conceput, prin analogie cu luna de sintezd ainvatamantului secundar, ca un examen final de personalitate a tuturor studentilor, inaintea pardsi Universitatea, prin aplicarea pe taramul realitatilor sociale in satele romane§ti,a cuno§tintelor dobandite, intr'un interval rand la un an. Serviciul Social a creeat astfelo noun Universitate, ce a functionat cu tabere de vieatd §i echipe de muncd la sate, prin§coli de comandanti §i scoli de echipieri. In anul de functionare a Serviciului Social senumarau numai putin de 31 de §coli cu peste 3.000 de absolventi §i absolvente, lucrandspre deosebire de celelelalte universitdli §i §coli superioare, in lumea vie, a vietii §imuncii romanOti. 0 intaie lamurire in Pala problemelor vietii nationale §i o intaie incercarea puterilor pentru incorddri mai mari ce-i a§teaptd in vieatd, iatd ce a fost pentru absol-venti §i absolvente aceasta universitate noud a realitatilor, a gandirii §i faptei romane§ti.

TAB. IV. STATISTICA GENERAL, A ECHIPIERILOR

Total general in 5 ani: 2.563 membrlI. STUDENT!

MedicinA umana 198 Educatie fizica 115Medicina veterinary 170 Cooperatle 66

Agronomie 203 Academia de muzica 14

Teologie 215 Maestre de gospodarie 200

Drept 112 Maestre de tesatorie §1 lucru 11

Litere ¢i filosofie 216 Asistenta socials 19

*tilt* 16 Alte specialitati 70

Total general al studentilor: 1.625

II. TEHNICIENIMedici umani (stagiarl ¢1 de circumscriptie) 224 Comandanti strajeri 79

Medici veterinari 136 invatAtori 59Ingineri agronomi 17d preoti 31Ingineri silvici 37Comandanti P. P 68 D1vergi 126

Total general al tehnicienilor : 938

0 universitate ce reprezenta o conceptie superioard a unei culturi vii romane§ti,bazatd pe convingere §i pe vieata. active §i creatoare in sate.

0 universitate, care pregatea o noua intelectualitate, realists §i romaneasca, §i caredAdea Tineretului o eticd personalista, nAzuind a forma din fiecare absolvent §i absolventeo puternicd personalitate ; o eticd profesionald, adica pregdtirea pe teren viu §i romanesca tuturor profesioni§tilor: profesori, medici, agronomi, ingineri, avocati, medici veterinari,preoti, invdtAtori, unde fiecare i§i controla, verifica §i desavar§ea cuno§tintele castigatein Wile de cursuri; o eticd nationald, adica a solidaritatii active a tineretului intelectualcu realitate romaneasca dela sate, ceea ce inseamnd §1 o etica a patriotismului creator alfaptelor.

Dar se impun cateva lamurid asupra Legii Serviciului Social. Ar fi de dorit ca oricelege sd fie alcatuitd dupe normele ce au stat la baza Legii Serviciului Social. Niciun articolnu a pdtruns in aceasta lege mai inainte ca el sd nu fi fost pus in practicd §i valorificat peteren, in tot felul de forme, pand s'a ajuns la cea din urmA, cea mai potrivita, §i care aintrat in text.

Dealtfel, chiar din punct de vedere pur legislativ principiile Legii Serviciului Socialdin 1938 au fost discutate in Senatul Tarii, odata cu prezentarea proiectului de Lege aorganizArii culturale in timpul ministeriatului meu, in 1932, cand am emis §i un plan deactiune culturald la sat".

369

..

Campaniile monograf ice sociologice ale Seminarului de Sociologie §i ale InstitutuluiSocial, incepute in 1925 Si continuate apoi in fiecare an, Campaniile echipelor voluntarestudentevti la sate, de vase ani, ca Si activitatea deslavurata de cdminele culturale la satevi de vcolile tardnevti, din acelav timp, in cadrul Fundatiei Culturale Regele Mihai I" aufAcut posibile temeinicia vi necesitatea fiecarui articol din Legea Serviciului Social.

Nu-mi pot opri bucuria ca am pornit cu o mica incercare in 1925, data inceperiilucrdrilor sociologice pe teren, Si am gdsit astfel o cale proprie de ridicare a prii, oglin-dita In Legea Serviciului Social, care s'a dovedit deosebit de rodnicd, on unde a fostaplicatd cu tragere de inima Si cu pricepere.

Ne mandrim, ca aceasta doctrind a actittnii culturale are un caracter original roma-nesc, care a reuvit sa impresioneze in chip cu totul deosebit strainii, care au luat cunovtintdde ea. Pentru a intemeia aceasta afirmare, ma refer la bibliografia publicatd in volumulmeu citat din editura Alcan ,La Science de la Rea lite Sociale", apoi sunt obligatsa fac cloud indiscretii, alegand numai cloud dovezi personale, din seria ce ne std ladispozitie.

Prevedintele Republicei Sta telor Unite, D-1 Roosevelt, in audienta pe care am avut-ola Washington, a declarat ca Legea Serviciului Social este cea mai avansatd din lume", iarD-1 Barthelemy, actualul Ministru de Justitie al Frantei, care a prezidat vedinta cand mi-amtinut comunicarea de receptie la Academia de Stiinte Morale §i Politice dela Paris despreaceasta Lege, a facut in plind vedintd cele mai elogioase aprecieri asupra ei.

Serviciul Social insemnand o reactie hotaritd impotriva diletantismului cultural viimpotriva acelor bundvointe impravtiate cu multd generozitate, de a lucra in domeniulcultural, fara plan vi fara cunovtinte, a starnit din partea politicianilor §i a oamenilor, careridica comoditatea ignoratia lor inertd, la rang de conceptie de vieatd, scepticism Siostilitate. Zadarnic cinci ani dearandul am organizat expozitii intensive pentru a fi maiuvor intelese rezultatele concrete, bogate dar necunoscute de cei mai multi, rezultateale activitatii a 2.553 de echipieri, in peste o suta de sate din tot cuprinsul Romaniei Mari.Soaptele neputinciovilor s'au dovedit mai puternice decat aceste marete fapte de infra-tire a oravului cu satul, a tineretului cu tdranul. Ava s'a ajuns la suspendarea Legii.

Totuvi credinta in reuvita principiilor Legii Serviciului Social n'a slabit o clips incugetul Si in inimile acelora care cunosc rosturile ei adanci, ava ca experienta de vaseani, dintre care cinci ani a Fundatiei Culturale ,Regele Mihai I" numai un an a Servi-ciului Social, poate fi privity ca un punct de plecare pentru o mare lucrare ce avteapta safie reinceputd.

Dacd ar fi ca, intr'un cuvant, sa caracterizam noutatea scopului superior care ne-acalduzit ne-a indemnat la munca, cred ca cea mai scurtd §(i mai nimerita caracterizarear fi aceea ca not intreprindem o opera sistematica de pedagogie sociald la sate; mai intaiu omunca de educatie vi de influentare a mentalitdtii §i a sufletului tdranului, astfel ca el sa sepoata ridica la bund starea Si la gradul de culturd pe care le merits, prin marile insuviri pecare le aratd. In vieata de acum a satelor noastre, aceste calitati sunt deseori indbuvite §i lan-cezesc din pricina greutatilor pe care le intampind tdranul in adaptarea lui inceatd la noileimprejurari, cu totul schimbate, de astdzi. Scopul Legii era sä ajungd la o trezire a pute-rilor vii ale Satului, Si la o organizare a lor, pe care o vedea culminand in cdminul culturalsdtesc vi in vcolile tardnevti, despre care voi vorbi.

In al doilea rand, scopul Legii a fost §i acela al educatiei tineretului intelectual alacestei tad, pe care-1 chemam la o intelegere mai adancd a misiunii lui nationale. Muncain echipe era pentru tineretul nostru o vcoald de suflete inchinate unei munci desinteresateobvtevti, de caractere tari, gata sä primeascd chiar lupta cea mai grea mai ales, unprilej de a stabili legaturi, care sa nu se mai rupd, Intre ei §i sate.

Suntem siguri ca sutele de tineri, care, in epoca formarii lor, cresc la o asemeneaFoal& a muncii jertfite pe ogoarele satelor pentru un ideal de supremd valoare natio-nald, raman adanc schimbati, §1 pentru todeauna schimbati sufletevte, atat ca oamenicat ca profesionivti, legati de-aci inainte prin meseriile for diverse, de munca la

370

vi

vi

vi

vi

vi,

vi

sate. A§a trebue inteles stagiul la sate al tineretului, prevazut de Legea Serviciului So-cial, pentru absolventii §i absolventele tuturor facultatilor, §colilor superioare §i §coli-lor speciale.

Din noianul de locuri comune asupra problemei tineretului se poate refine afir-marea ca tineretul va fi realizatorul Si beneficiarul rena§terii popoarelor. ,Si inteadevarin cea mai mare parte a Europei tineretea este considerate ca o entitate. Problematineretului nu este totu§i a§a de simple, cum ar parea la prima vedere. Simpla varstafrumoasa a tineretei nu este o calitate. Singurd tineretea nu poate sä jina locul de expe-rienta §i de talent. Tineretul trebue ajutat sa devind personalitati sociale, cad nu oricetandr, prin faptul varstei, poate face parte din elita unei Natiuni.

Cum se ajutd rose tineretul, in modul cel mai eficace? Este prima intrebare care§i-a pus-o regimul nou in Italia, in Germania, in Spania, iar in Franta in primele ziledupe catastrofa, s'a creat Le Ministere de la Famille et de la Jeunesse", care a §ialcdtuit Une charte de la jeunesse".

TAB. V. TOTALUL REZULTATELOR CELOR CINCI CAMPANII ALE ECHIPELOR

a) Medielnd:ConsultatiiInjectilAnalize

I. SANATATE

b) E du catle fiztca:edirite cu strajeril

Sedinte cu premilitarli

310 373133 971

4 570

II. MUNCAa) Cooperafte:

Cooperative Inflintateb) Zootehnle:

ConsultatiiVaccinari §1 injectil

e) Gospoddrie:Demonstratil 51 057

f) Edilitate:Santuri 504.738 mDrumuri not 233.603 inPodurl §1 podete 5.520

3677 Canalizari 11.643 in1 877 Fantail' asanate ¢t construite 1.954

Constructii (localuri de cumin, bai populare,graJduri etc.) 421

66 III. MINTEVolume procurate 20.813Obiecte de muzeu 3.231

272 905 Cart' impartite 35 637Piese de teatru 597Con ferin te 5 628

Sezatorl serbArl 3.004Scoale 344

IV. SUFLETTrolte §i cruel (ingrijlte, construite) 650Icoane impArtite 6 110CArti religioase impartite 20989Predict 2 899

Slujbe cerute de echipe 912Sfaturi de impaciuire infiintate 68Productii corale 5.828

71 365

c) Agr ono tri I e:

Araturl model 6565,97 haPlatforme de gunolu 1 922Gropi de nutret murat 797SamantA selectionata 345 vag. §i 7.489 kgPepiniere 139Porn' ingrifiti 306 061Stupi ingrijiti 8.368

d) Silviculturd:Ameliorari 445,98 haimpaduriri 41 regenerarea arboretelor . . 137,82 haIslaz ingrijit 16.316,38 ha

Trebuie sä i se dea tineretului de astazi ceea ce corespunde structurii lui intimesuflete§ti, adica un object activitatii sale, un orizont sperantelor sale, un ideal sufle-tului sau.

Si atunci s'a facut apel la marele §i nobilul cuvant, care a inmanunchiat aspiratiiletumultoase §i generoase ale tineretului: a servi.

Un tineret sincer, devotat pana la sacrificiul idealului de ridicare a satului romanesc,doritor a fi incadrat intr'o actiune curate, desinteresatd, nationald, in care aspiratiile luide reforms socials, ca §i frAmantarile sale personale de ordin spiritual au gasit o impli-nire §i un raspuns.

Pe langd educatia tineretului, doctrina Si tehnica de lucru a Serviciului Social maicuprinde Inca trei compartimente: 1. Serviciul Social nu inventeaza o realitate socials

371

81 lecill

81

=

.

romaneasca noun, dupa cum mai vorbesc unii de buns sau de rea-credinta, ci pleaca dela nevoile concrete, precise §i plastice ale realitatii sociale romane§ti, asa cum ea se rds-frange in tot cuprinsul satelor §1 oraselor Tarii romane§ti. Noua organizare socials §1politica a Romaniei trebue sa se intemeeze pe Adevdrul sociologic romanesc.

Cunoasterea si descoperirea acestui Adevar se face prin cercetari amanuntite, asacum vi le-am comunicat in comunicarile precedente asupra monografiei sociologice,pentru care cu drept cuvant, Legea Serviciului Social prevedea infintarea unui Institutde cercetari sociale al Romaniei", care propriu zis nu era decat continuarea InstitutuluiSocial Roman din 1918.

Institutul de cercetari sociale al Romaniei, transformat in Institutul de stiinte so-ciale al Romaniei, era inchinat, ca §i cel de astAzi, cercetarilor de constituire a unei stiintea Natiunii romane.

Charles Maurras a scris de curand Faptul cel mai important (pentru ref acerea tarii)este sa incepem cu inceputul, sa culegem informatii, sa adunam documente", ceea ce afacut pe Gabriel Boissy sa ceard in ziarul Le Jour" ca universitatile sa infaptuiascdcongresul monografi§tilor", iar in Germania, Inca din 1933, s'a creat un centru pentrucercetarea si cultivarea poporului" in Saxonia, care prevede cercetarea fiecartti sat,numite Dorfmonographien, monografii satesti, care sa stea la baza transformarii satelor.lata initiative ce ne intaresc in credinta ca suntem Inca din 1925 pe drumul cel drept.Cunoscuta revista Volksspiegel" si-a dat din 1938 urmatorul subtitlu programatic :Zeitschrift fur padagogische Volkstumsforschung and Volkstumsgestaltung".

La opera uriasa de cladire a stiintei natiunii romanesti a fost mobilizat, in primulrand, tineretul. Obligativitatea stagiului la sate pleca, in prima lung, dela cercetareasatelor, pe baza cdreia se injgheba planul de munca, ce calduzea actiunea culturala acelorlalte luni de lucru.

Adevdrul sociologic ne impinge §1 ne indreapta spre actiune. anume el ne invataca satul este o unitate de vieata bine inchegatd, un tot social indivizibil. De aceea cu-noasterii totale ii corespundea o reforms totals, o cultura totals. Pentru aceasta legeaServiciului Social investea Institutul de cercetari Sociale al Romaniei cu atributiile dea pune cercetarile lui la baza propunerilor de reforms. 0 ridicare a satelor trebue sä seIntemeeze pe o cunoastere a nevoilor lui.

In acest fel munca culturala la sate era scoasa din empirismul obi§nuit, §i dobandeao fundamentare §1 o justificare noun.

In niciun domeniu nu domneste atata confuzie §1 obscurantism ca in acel al cul-turii, unde orisicine se simte indrituit a culturaliza" pentru a intrebuinta acest cuvantbarbar. Cercetarea stiintificd monografica ne aratd ca solidaritatii de probleme ii cores-punde o solidaritate de solutii. Nu exists bundoard o economie sateasca, izolata desanatatea satului, on amandoua despdrtite de vieata spirituald si sufleteasca a sateanului.lata un adevar monografic plin de consecinte pentru conceptia si actiunea culturii.

Totalului social trebue sa-i corespunda o cercetare si o cultura totals. Sa admitem,spre pilda, un sat foarte cetit, cu toate cartile din biblioteca consultate. Insa acest satar fi ros de boli (tuberculoza, pelagra, sifilis). Acest sat s'ar afla apoi inteo mizerie econo-mics egald cu cea biologics. Ma intreb, §i de sigur cu mine s'ar intreba toata lumea, cevaloare ar avea cetitul Intr'un astfel de sat lata deci ca se impune pentru ca o culturaintelectuala ss poata da roade in sate, sa dam o atentie egala, in acelasi timp, si culturiisanatatii (adica combaterii bolilor §i intretinerea sanatatii), si culturii muncii (prindesvoltarea vietii economice a gospodariilor) si culturii sufete§ti (prin intarirea senti-mentului religios).

Largirea cadrului intelectualist al culturii intr'o culturd totals, dandu-i astfel culturiiun cuprins sociologic, corespunzator intregului social, iata inteadevar o concep tie nouna culturii, care a stat la baza doctrinei Serviciului Social §i sta de case ani la bazadoctrinei Fundatiei Regele Mihai I".

Aceasta doctrind imbratiseaza cu o egala tarie: Satul §i pranul.

372

Si

I

In aceasta incinta, in doua ocazii solemne, s'au facut cu mult talent, de catre doicolegi eminenti, Elogiul satului (fard a se aminti de taran) §i Elogiul taranului (fail a seaminti de sat). Serviciul Social aduce un elogiu practic deodata: §i Satului §i Taranului,existenta unuia §i a altuia fiind de-a-pururi §i indisolubil legata impreund.

Doctrina Fundatiei Regele Mihai I", ca §i a Serviciului Social, izvorita din con-tactul intim, direct Si general, cu sate §i tarani din toate regiunile Orli, cuprinde o peda-gogie a Satului §i o pedagogie a Taranului, care impreund §i nedespartite, formeazapedagogia formarii elitelor la tara. Pedagogia Satului se face printr'o unealta de ceamai mare valoare, numita cdmin cultural.

Caminul cultural este organul care, pe langa Biserica, Scoala §i Primarie, aremenirea a da o noua organizare satelor, prin mijloace proprii. El este in mic o pilda dece Toate fi grandioasa solidaritate nationals. Caminul este, in cadrul satului, o §coala aunei impatrite solidaritati: 1) a unei solidaritati a taranilor intre ei; 2) a unei solidaritatia tuturor autoritAtilor §i intelectualilor din sat, cu satul §i nevoile lui; infaptuind coordo-narea §i unificarea straduintelor acestor autoritati, altfel izolate §i cu toata buna forintentiune fard eficacitatea ce rezulta din impreunarea lor ; 3) a unei solidaritati a satuluicu fiii satului, chemand la mated pe toti cei ie§iti din sat §i avand situatii deosebitein ora§e §1 Stat §i, insfar§it, 4) a solidaritatii satului cu ora§ul, cu tanara intelectua-litate romaneasca de pretutindeni, reprezentata prin tineretul, obligat a-§i face stagiulla sate.

Pentru ca sail poatd implini menirea, Caminul cultural are nevoie atat de condu-cator cat §i de membri anume calificati. De aceea Serviciul Social prevede o §coalanoua pentru Oran, o §coala de personalitati tarane§ti, deci o §coala de formare a eliteitarane§ti, numita pe scurt : §coala taraneasca, ce cuprinde: cursuri pentru tarani dinfiecare sat; §coli tarane§ti pe mai multe sate; §coli superioare tarane§ti pe regiuni §i§coli mai tehnice, pentru conducatorii de camine sate§ti.

Aceste §coli, care au un scurt trecut (fiind pentru prima oat% preconizate de mine§i trecute in Mesajul Regal de deschidere a parlamentului, in 1932), au un frumosprezent Si un mai frumos §i stralucit viitor, ele reprezinta un Invatamant practic, adaptatla conditiile Si nevoile de vieata ale satului §i regiunii, un invatamant §i o educatiemenite a da satelor gospodari frunta§i, cu noui deprinderi de viata, §i de munca, luminatiasupra indatoririlor for cetatene§ti fata de sat §i de stat §i capabili sa determine prinexemplul for de viata o actiune proprie de indrumare a sateanului spre o noua vieatasateasca §i spre o §i mai rodnica civilizatie taraneasca.

5colile tarane§ti au a da acea pregatire morals §i acea intarire sufleteasca, careformeaza personalitatea unui conducator §i-i dau autoritatea de nediscutat asupracolectivitatii sate§ti, tinandu-1 mereu la un nivel de viata superioara, cu o permanentschemare §i indemn. Deaceea cu multa bucurie am putut constata recunoa§terea din parteaStatului a acestui nou tip de §coala ce reprezinta noua pedagogie a adultilor, Andragogik,Si trecerea acestor §coli tarane§ti in recentul anteproect de lege al invatamantului primar.

Prin caminele culturale §i prin §colile tarane§ti se inaugureaza, fall aparentepompoase, o noua politica.

Infaptuind in fiecare sat din cuprinsul Romaniei, o transformare de stari sociale,prin camine, §i o transformare a persoanelor din sat, prin §colile tarane§ti, prin acestsat nou §1 Oran nou, se v a infaptui §i adevarata Tara noua.

Este politica concreta a realizdrilor de jos in sus, o politica a Tarii reale, puss inserviciul prii legate, adia a conducerii de sus in jos.

Statul nostru, dealtfel ca toate statele din Europa, 1§i cauta o forma de inchegare,menita sä corespunda structurii sale sociale §i aspiratiilor adanci ale Natiunii.

Vom crea un stat nou, pentruca el este cerut de vremurile noui §i de specificulvietii noastre sociale §i nationale.

373

Dar Stat nou, fara o Stiinta a Natiunii §i fara o Pedagogie a Elitelor Natiunii nuse poate con cepe, caci ele alcAtuesc Insa§i temelia farA de care totul n'ar fi decat ointocmire stearpd §i formals.

Experientele, de care v'am vorbit au o valoare deosebita pentruca au aratat, cred,cu prisosinta, ca marile constante ale Natiunii: Tineretul §i TAranul, infratiti prin§tiinta, cultura, iubire §1 fapte, formeaza adevaratele forte de rena§tere ale pill, pentrucane dau o elitA a Tineretului, conducatoare a Statului, §1 o elita a Taranimii, conducatoarea Satului.

Generalul Bonaparte revenind din Italia, acoperit de lauri, a cerut directorilorRepublicei baze mai serioase pentru institutiile Frantei, adaogand: II y a la de 1'Avenir.Si and a observat dintr'o singura privire ca pamantul Frantei devenise, prin numeroaseleschimbari, nisip mi§cator, a chemat pe colaboratorii sai §i le-a zis : trebue sA aruncati inacest pamant cateva mase marl de granit pentru a asigura constructia.

Noi avem aceasta mash de granit. Este comunitatea solids, promitatoare de celmai sigur §i reu§it viitor, alcatuita din: Tineret §1 Tdran. Pe aceste fundamente de granit:Tineret §i Taran, dupa cum am vAzut, se poate Incepe cladirea.

D. GUSTI

374

Echipe studentesti la sate1934-1938

.f .... -r rloiseni dpit,14".'(:)'.4%

SIGHETUL M.'-'1 i

`---' I,,,,1.,JI.,.1 , SATU- MARE i MA R AmURES ..\

o. v...,

el Cubea411'"3110.5acel

/ %....

0ORADIA MAR

BIHOR

I..-----i SepXeuse : I r-

CC.

' ---- I OV d d

."4../ r:t

sALAJ

N Al A u D

IC ERNAlk

/ cERNAu4 O

is

0naval Cia3/4 se ft,

,rCLUJ

ARADme

f'b,SOSAIms4%

CueesdiaBerrgsai.le) 0 0

, -.9'sit s'11-ThisTORCI.,TAL P.',E 11 Macedonia r -;"

"%TY

,Tiremea

*4.el

, CARASI ORunce

Prtyare

ts. el°-5

nap frebea\? IntreltdeleIr.441Fm2Ce - ALBA

asada

OcLUJ

IEVERIN /alchoara k H ,N, oc,AR A ,.,

...

u al s a04-cee,

,ful / t-7-

B ; 80r k. ..... ..11....,........., , '

i 41110Cosleni-Isvartv

U RES

.'TARNAVA MICA

TARNAVA

SI Bi u

LEGENDA

LescontaRe-Cli

,

GORJekroa 0 ;

IMEHEDINTI

B,str4a

1 Campania2 Campanii

3 Campanii4 CampaniiNoua frontieri., .

0

CRAIOVAPloppr

giuse,s14)M5j/ap

VALC EA

0--,DotranD 0 L J ilFwg'

ROJIN

1-10TIN

V.

OROH 0 iePamirla

tl- s&Popes,

soi3OCACuhuresb

Cube /tai'..

,./agate,BALT,a8(x-od._

NdIrF7LT ICENI _ --

gcrca

ODORHEi

MARE

NEAMTU

C I C

Monceluldekl.s

Miron CosiitiCO

I,R0 ANVAS LU I

, ORHEICenrdeivado.-

0IASI

P'-'$jcd1L

BACAU

Ca Cilmrulul

SC AUNE

Rapi/e3

,- --FAL CI,Cooled,.

: Oodesl

Stoes4LT u T. OV A.

--- 08ucia mem ,._ . ....

()Bat-sash TECUCI

PUT NArigus ,_`.., :COvuRix'-'- 's I\ -- 4 .rAGApAs z...

.,' B R A SO V \ .." :.0% C2rfige/e ...i, : r/Alt,. ..:. ww -.--.......: t*;MUSCEL

....ft, ahaWe? Teyha ,s 3..\ ..',2. 6117-nstenrs '., ', R SWRAT

oroon, Coro, \ I3 : .... Posesb 3., , ., rk

-,BUZAU L.,, .-%Motwarhre.soi EiLinerl, i s, _.....

,PR A I-I OVAR G ES

ValeaCinepell; Ake,: t.,9,44 BRAILA(5o,gap

. DAMBOVITA

. . 0 Periet.

1 OLT i-......- : "--: (10./oita ., Bordusa m ()Cagan

,Brkdoill"C)BUCURE§Tiss;

IALOMITA, IiI . ',....,V LASCA 's .... I LFOV

304,percee. 86cacea ROMA NAT I

nIadpu

ELEORMAN

Lozova- ---CHISINAU 0LA PU SNA

2.553 echipieri230 campanii114 sate

57 judete

Cr /ache

Talmo.s') TIGHINA

AHUL

Ohbasr

Vilem

Vacare

Manes?

rOCUC COrc

CETATEA ALBA

ISMAILGertAvereece

TULCEAPecrneaga

Erie Perdin,

ONSTANTAOCONS TAN TA

DUROS TOR.

ft c iAL8.7142:'ixcnARegina Nara

fi

fi:

.iI3

I SOMES

CAfludansb.cl..,

4.

-),_

T UR DA

J.

1

\ I

6..."`. 0 ?,.

.;

Is..., .

II

'-,

_..

... ...'

...;

DAu ri

Slob7sii,f Prunampt BOTOSA N I;

/CPMPULUNG

_

dr

-5

,

_

,

... '" '''

s.1

:

pineal'ss_

Li

:..7

1 5't,

.\

s.1

,

.

a0

1/7

.

;

\ 0

-

Situatia aminelor eulturaledela 1934 palm la 1938

DROCA100

f ALT EMI. 47 ......,

. s

011.\.0.....T. 2% ,?

T u \3A 2i,

.%\ R". ii,"*%---e. ni A 31

u, 1.

Lc,.B .<)_....:.`,:,.1 l56 r % i 31

.11"'''.3kt.9-.;'.20

cOVA%.

c 4 u

Ns,....T N Am,,,,ASC CI

O., ''''' /FR \ t.% 14

"AT AN.

v.ZISad

SigAmoan

MvfA L a ..1 : ' AO'3 7/,

Lmova Rem/ et..........A. M1/ CAPP." 6...- ..., . . )

0

... .4 TARMATA MARE

othmad"...m.j 'L.'. ...."..."...

. M , S

? lerMIMMMIMOrta

Sew ...34 ,RSAJ CAM. N17\1R A Im , it 20ri"'"1.. %TAI il ON E GARA, S I In \ FASARAS

.Ak 3 Rut. L iorsatA MA/.

Caremaimr

Omple..* **II AS= V ER I M

56 COMAA A

ALBA

.[MIw 1

1. Oltenia 2512. Muntenia . . . . 5253. Dobrogea . . . . 111

4. Moldova . . . . 4615. Basarabia . . . 6536. Bucovina . . . 447. Transilvania . . 1468. Maramure§ . . 109. Cri§ana . . . . 39

10. Banat 65

L ANCA Wendy

41

COMSTAN1A

Siurgme

Total . . . 2.303 amine

"I

SI Gareq.

O

38OT13A

tg:

;;;;;

vv561 / 3561

,A,..,TA48

a

.4d

Cursurile sate§ti organizate decatre Catninele Culturale in 1938.101 cursuri.

C