I A PippiSoselicaI u ,{strid Linrigren

\

ASTruD LNDOR,.E}.r

PIPPIsosETtcAll

Ilustrafii de Ingrid Vang Nyman

Traducere din suedezideAndreea Caleman

I

4rThuR

\

Cuprins

Pippi se mute in Vila Villekulla . . . . 5

Pippi e ciutltoare-de-chestii gi se ia la ha4i . . . .17

Pippi se joacileapga cupoliligtii . . . . . . .zg

Pippi incepe gcoala. . . .38

Pippi sti cocofatl pe poartlgi se caliriin copac . . .5o

Pippi organizeazi o excursie. . . . . . . . . . .62

Pippi merge la circ . . . .23

Pippiestevizitatldehoqi ...:. ...85

Pippimergelaocafea ......95Pippi salveazi vieli. . . ro8

Pippiiqi serbeazi ziua de nagtere . . . . . . u8

Astrid Lindgren (r4 noiembrie r9o7 - z8 ianuarie zooz) a fost unadintre cele mai celebre gi mai iubite scriitoare de literaturl pentrucopii din intreaga lume.

S-a nlscut qi a crescut in localitatea suedezi N:is, de lAngioragul Vimmerby, gi multe dintre cirfile sale au fost inspirate de

aceste linuturi ale copiliriei.Personajele din ci4ile ei - Pippi, Karlsson, Prinqul Mio - au f5-

cut inconjurul lumii, au invigat si vorbeasci in toate limbile pi-mintului gi, apoi, iegind dintre copertele ci4ilor, au devenitpersonaje de film, de desene animate pi sfltuitori de taini ai micilorcititori.

Astrid Lindgren a primit mai multe distinclii pentru opera sa,

intre care gi prestigiosul premiu Andersen, Micul Nobel al literaturiipentru copii.

intg67, editura suedezi Rabdn & Sjogren a instituit premiulAstrid Lindgren, care se decerneazi anual unui scriitor de limbisuedezS.

in zoo3, guvernul suedez a infiinfat Astrid Lindgren MemorialAward, un premiu in valoare de cinci milioane de coroane suedeze'

Printre cAqtigitorii acestui premiu se numirl autori ca MauriceSendak, Philip Pullman, Katherine Paterson.

in zorr, Banca Suediei a anunfat cd, incepAnd cu anul 2014, por-tretul scriitoarei va figura pe bancnota de zo de coroane'

$i poate unul dintre cele mai griitoare lucruri despre impactulpe care scrierile ei l-a avut asupra literaturii lumii este cI din 1996 o

micd planeti ii poarti numele: jzo4 Lindgren. La aflarea vegtii de-

spre botezarea asteroidului, scriitoarea a rispuns cu umoru-i carac-

teristic: ,,De acum inainte, putefi si mI numigi Asteroid Lindgren'.

Ingrid Vang Nyman (1916 - 1g5g) s-a niscut in Danemarca. La r9

ani s-a inscris laAcademia Regali deArte Frumoase din Copenhaga,dar dupl cAgiva ani a renun+at la studii, iar in r94z s-a mutat laStockholm, unde a fost foarte apreciati. Ingrid Vang Nyman a ilus-trat toate c54ile cu Pippi $osefica.

\

Pippi se mute in Vila Villekulla

La marginea ora$ului mic, mititel, se afla o curte inparagin; gi, in curte, o cas5 veche. Acolo locuia Pippi

$osefica. Pippi avea nou5 ani gi locuia singuri. Nu avea

nici mami, nici tate, dar asta nu era riu deloc, cici ast-

fel nimeni n-o zorea la culcare taman cAnd se distra pe

cinste gi nimeni n-o obliga sI bea ulei de ricin cAnd ea

mai degrabi ar fi ronfeit caramele.

Pippi avusese cAndva un tat5, pe care il iubea foarte

mult. $i avusese, de bund seami, gi o mam5, dar trecuse

atata amar de vreme de atunci, ci nu gi-o putea amintidefel. Mama murise cAnd Pippi era doar un copila$ care

lipa in pitu! cAt il linea gura, de nu se putea apropia

nimeni. Fata spunea cI mama era acum in ceruri ;i o

privea printr-o bortl in nori. Pippi ii ficea de multe oricu mana qi-i spunea:

- Nu-!i face griji! Mi descurc eu!

Dar pe tata nu-l uitase Pippi. Era clpitan pe-o corabie

gi naviga pe miri, iar Pippi cilStorise cu el pAni cAnd

fusese aruncat peste bord de o furtund gi dispiruse firil

urme in valuri. insi Pippi era cAt se poate de siguri ciavea si se intoarci intr-o buni zi. Nu credea ci s-ar fiputut ineca, ci era convinsi ci plutise pe ape pAni lamalul unei insule locuite de oameni cu pielea ca abano-sul, unde ajunsese rege gi se plimba incolo;i-ncoace cAtera ziua de lung5, cu o coroani de aur pe cap.

- Mama-i inger gi tata-i rege! N-are nimeni asapirinfi! se liuda Pippi. $i, de-ndati ce-;i construiegtetata corabia, vine si mi ia gi-o si fiu prinfes5! Hei-hop,si vezi atunci distracgie!

Tatil lui Pippi cumpirase casa cea dlripinat5, dingridina pirlginitS, in urml cu mulgi ani. Se gAndise ciacolo avea si-;i petreaci bitrAnegile, impreuni cu Pippi,cAnd nu va mai fi in putere si navighezepe m5ri. Dar peurmi se intAmplase nenorocirea, fusese inghiqit defurtuni, aga cI Pippi plecase s5-l agtepte acas5, la VilaVillekulla. Aqa se numea casa. Era gata mobilati qi aranja-ti, Pippi nu trebuia decAt si se mute cAnd poftea. Aqa ci,intr-o frumoasi seari de vari, fata igi lui rimas-bun de lamarinarii de pe corabia tatilui ei. Tuturor le era draglPippi, iar fetila linea gi ea mult la ei:

- R5mas-bun, biieli! le spuse Pippi gi-i pupi frumospe frunte, pe fiecare in parte. Nu vi facegi griji pentrumine! Mi descurc eu!

Doul lucruri lui Pippi cu ea de pe corabie. O maimu-fici pe nume Musiu Nilsson, pe care o primise de la

rl: I

\

tatil ei, gi o valizi mare, plini cu galbeni. inqiruifi pe

punte, marinarii se uitari lung dupi fetife, pAni aceasta

dispiru in zare. Pippi se indepirti cu pa9i apisafi, flrisi intoarci micar o dati privirea, cu Musiu Nilsson pe

umlr;i valiza in m6n5.

- Nemaipomenit copil! spuse unul dintre marinari

qtergAndu-gi o lacrimS, dupi ce Pippi se ficuse nevizuti'Avea dreptate. Pippi era un copil cu adevirat nemaipo-

menit. Cel mai curios lucru era ci Pippi era neinchipuit

de puternic5. Cumplit de puternicS, mai tare decAt orice

poligist din lume! DacI avea chef putea si ridice chiar qi

un cal. $i avea chef de multe ori. Pippi avea un cal pe care

gi-l cumpirase in ziua in care sosise la Vila Villekulla'

Plitise pe el un galben, din grimada pe care o adusese cu

ea in valizS. De mult voia si aibi un cal doar al ei. Calul

locuia acum pe verand5. Iar cAnd Pippi igi lua cafeaua

de dupi-amiazi afari, il ridica pur qi simplu gi-l ducea

in gridiniLAngIVitaVillekulla erau o alti curte gi o alti cas5. In

casa aceea locuiau o mam5, un tati 9i doi copii drigugi,

un biiat qi o fetili. Pe biiat il chema Tommy, iar pe feti15,

Annika.Erau doi copii tare cuminfi qi ascultltori. Tommy nu-9i

rodea niciodati unghiile gi flcea intotdeauna ce zicea

mama. Annika nu se lua la cearti cAnd nu i se ficea

pe plac gi arita intotdeauna ingrijit in rochilele ei de

"1 :V

l:.:fHr'r ! tltat ta'

N'.'ur. hr

w,.ql r.aait .ll

t,

,_l ."

l-,:R ffi:lliillilii:l:':lili.:::r,:!,!

tlI

rr i'\!".';g

bumbac bine cilcate, pe care era mereu atenti si nu

le murdlreascS. Tomrny gi Annika se iucau frumos

impreuni, in gridini, dar igi doriseri de multe ori siaibi un prieten de joac5. Pe wemea cAnd Pippi cllStorea

pe miri cu tatil ei, se uitau printre ulucile gardului Vilei

Villekulla gi oftau:* Ce picat ci nu st5 nimeni acolo! Ce bine ar fi si se

mute cineva care are coPii!

in acea frumoasi dupS-amiazl de var5, cAnd Pippi

trecu pentru int6ia oarl pragul Vilei Villekulla, Tommy 9i

Annika nu erau acasi. Erau plecali pentru o siptlmAnila bunica, aga ci habar nu aveau ci se mutase cineva incasavecinS. A doua zi dupi ce se intorseseri acas5, ieqiri

la poartS gi se uitari pe stradd, dar nici prin cap nu le tre-

cea ci acum aveau o prieteni de joaci atAt de aproape. $i,

cum stiteau ei apa gi se tot gAndeau ce si fac5, intrebin-du-se daci avea si se intimple ceva frumos in ziua aceea

sau daci avea si fie o zi dintre acelea plicticoase, cindnu le venea nicio idee, poarta Vilei Villekulla se deschise

gi, de dupi ea, se ifi o fetife. Cea mai ciudati fetig5 pe

care Tommy qi Annika o vizuseri vreodati! Era chiar

Pippi $osefica, care pornise in plimbarea de dimineafi.

$i Pippi arita cam ata: pir rogu ca morcovul, in douicodiqe impletite strAns, ce stiteau ridicate ca doul bege,

un nas ca un cartofior, plin de pistrui, o guri pini laurechi gi dinEi albi qi frumogi. Rochila ei era de-a dreptul

1.,

curioasS. Pippi si-o cususe singur5. Voise si-qi faci orochie albastrS, dar nu-i ajunsese stofa, aqa c5 o peticisepe ici, pe colo, cu buciqi de material rogu. in picioarelelungi gi subgirele avea niqte ciorapi lungi, unul maro gi

unul negru, pi o pereche de pantofi de vreo doui ori mailungi decAt tilpile lui Pippi. Tata ii cumpirase pantofiidinAmerica de Sud, special pufin mai mari, ca si-i aibimai multi vreme, iar Pippi nu voia in ruptul capului sipoarte altceva.

Dar ceea ce-i ficu pe Tommy qi Annika sI se holbezeuluiqi fu maimugicadepeumlrul fetilei necunoscute. Era

o maimufi cu coadd lung5, imbricati cu pantaloni albag-tri, jacheti galbeni gi cu o pilSrie albi, de pai, pe cap.

Pippi mergea pe stradi cu un picior pe trotuar gi

unul in gan!. Tommy ti Annika se uitari dupl ea pAnIdisplru in depirtare. Nu trecu mult Ei Pippi apiru dinnou, mergAnd de-a-ndiratelea, ca racul, ca si nu maitrebuiascl sI se intoarci, vezi bine! CAnd ajunse indreptul casei lui Tommy gi a Annikii, se opri. Copiii se

cercetari in ticere. in cele din urmi, Tommy zise:

- De ce mergi de-a-ndiratelea?

- De ce merg de-a-ndiratelea? se miri Pippi. N-areomul voie sI meargi cum poftegte? Doar triim intr-ofarl liberi, nu? $i, daci vrei sd ;tii, in Egipt toatl lumeamerge aqa gi nu i se pare niminui ceva curios.

- De unde stii? intrebi Tommy. Ce, ai fost in Egipt?

i

-t

- Dac-am fost in Egipt? Ba bine cI nu!Am fost peste

tot in lume qi-am vizut chestii mult mai ciudate decAt

oameni care merg de-a-ndlratelea! M5-ntreb ce-ai fi zis

daci mi vedeai mergAnd in mAini, ca-n Indochina.

- Minfi de-ngheafl apele! zise Tommy.

Pippi stitu un pic pe gAnduri:

- ihi, ai dreptate, mint, spuse ea cu tristefe in glas.

- E urAt si minqi! zise Annika, care abia acum in-

driznise si deschidl gura'

- Da, efoarte urAt si minfi, intiri Pippi, inc5;i mai

posomorAt5. Da'mai uit gi eu din cAnd in cAnd, ce sifac... Nu pofi si te-agtepfi si spuni mereu adevirul un

copil c-un inger drept mam5, un rege drept tati 9i care

a cilitorit pe mlri toati viaga! $i, daci wefi sI 9ti9i, inCongo nu spune nimeni adevirul. Nici micar un singur

I1"

om!Toati lumea minte cAt e ziua de lungi. Se apuci pela papte dimineala qi o lin aga pAni la apusul soarelui.A6a ci, daci se-ntAmpli si mai mint, si mI iertafi, e dincauzi c-am stat prea mult in Congo. Ia zicefi, ne-mpri-etenim au ba?

- Cum si nu!spuse Tommy, simfind pe datl ci ziuaaceea cu siguranfi n-avea si fie una plicticoasi.

- Ce-ar fi si venigi pe la mine si m6ncim impreunimicul defun? zise Pippi.

- Da, chiar, ce-ar fi? spuse Tommy. Hai si mergem!

- Daaa! intdri Annika. Haide!

- Dar, mai intAi, facefi cunoqtinfl cu Musiu Nilsson!zise Pippi.

Maimufica igi scoase pilSria pi saluti politicos. Apoiintrari pe poarta pubredi a Vilei Villekulla, o luarl pealeea pavati cu pietriq gi striiuiti de eopaci cu trun-chiurile acoperite cu muqchi - pireau numai buni pen-tru cifirat copacii iqtia -, ajunserl la casl gi urcari peverand5. Acolo diduri cu ochii de cal, care ron{iia ovizdintr-o supierS.

- De ce lii calul pe verandi? se miri Tommy, eicito;i caii pe care-i vizuse el weodati stiteau in grajd.

- Hm... zise Pippi gAnditoare. Pii, in bucitirie m-agimpiedica de el tot timpul, iar in salon nu-i place.

Tommy qi Annika mAngAiar5 calul, apoi intrarl incasi. Vila Villekulla avea o bucltirie, un salon gi un

I

l

I2

dormitor, dar pare-se ci Pippi uitase sI deretice insiptimAna aceea. Tommy piAnnika se uitari cu atenfie

in iur, si nu cumva si dea nas in nas cu regele ascuns

. prin weun ungher. Nu vizuseri un rege in via;a lor. Dar

nici urmi de vreo mami sau weun tati in toati casa.

Annika intrebi ingriiorati:

- I-ocuiegti singuri?

- Cum adici singuri? Cu Musiu Nilsson qi cu calul!

- Vreau si zic... n-ai mami qi tati?

- Nici una, nici alta! rispunse Pippi vesetri.

- $i eine-fi spune cAnd si rnergi la culcare 9i chestii

din astea? se miri Annika.

- Eu singuri! zise Pippi. Mai intAi imi zic cu frumo-

sul gi, dacl n-ascult, imi mai zic o dati foarte serios 9i,

daci nici atunci n-ascult, se lasi cu sipuneali, pricepefi

voi?Tommy pi Annika nu inlelegeau nicidecum, dar i;i

ziseri ci poate mergea gi aga. intre timp, intrari inbucitirie gi Pippi incepu sI strige cAt o linea gura:

$i-acwm cldtite sd gdtim,

$i-acum cldtele sd Prdiim,Si-acum elitici sd rdsucim.

Seoase trei oui qi Ie arunci in sus. Unul ii aterizidrept pe cap gi se sparse, iar gilbenuqtll i se prelinse pe

Iirq

frunte qi ii intri in ochi. Pe celelalte doui le prinse cu

diblcie intr-o cratili.

- Am auzit ci gilbenugul e bun pentru p5r, spuse

Pippi, gtergAndu-;i ochii. Si vedeli numai cum creqte,

ca uns! Daci vreli si gtili, in Brazilia toati lumea umbl5

pe stradi cu oui pe cap. O chelie nu vezi! S-a-ntAmplat

insi odati ci un prostinac de moq gi-a mincat toate

ouile, in loc si se ungi cu ele pe cap. $i bineingeles c-a

chelit gi, de cAte ori iegea pe stradi, a$a o rizmerig5 se

isca, de trebuia mereu sI vinl polilia!in timp ce turuia, Pippi scoase cu indemAnare buci-

;ile de coaji de ou din crati15. Apoi lui o perie de baie,

ag5lati intr-un cui, gi incepu si amestece cu rAvni inaluatul de clitite, stropind toli perefii. in cele din urmi,virsi ce mai rimlsese intr-o tigaie agezati pe aragaz.

CAnd clitita se rumeni pe o parte, o arunci in aer, unde

se intoarse cu susul in ios, apoi o prinse cu tigaia qi o

puse din nou pe foc. CAnd fu gata, o azvArli de nu se

vizu direct pe farfuria de Pe mas5.

- MAncafi!1ipi Pippi. Repede, pAni nu se rlce;te!Tommy gi Annika infulecari clitita gi li se piru tare

gustoasi. Dupi aceea, Pippi ii pofti in salon, unde era o

singuri mobil5, un scrin mare, mare, cu multe sertare

mici, mici de tot. Pippi deschise fiecare sertiraq qi le

arlti lui Tommy qiAnnikii comorile ei: nemaivizute ouide pasire, cochilii gi pietre ciudate, cutiufe frumoase,

I,15