SSSSándor Attilaándor Attilaándor Attilaándor Attila Expert evaluator de mediuExpert evaluator de mediuExpert evaluator de mediuExpert evaluator de mediu

Studiu de evaluare adecvată

privind investiţia

Racord sondele 13,18 Miercurea Niraj – grup 5 Miercurea Niraj

Noiembrie 2010

1 1

Studiu realizat de:

Expert evaluator de mediu Sándor Attila

S.C. NATURALNET S.R.L. Târgu-Mureş

Responsabili:

Cristian Domşa, MSc, ecolog

Lészai István, MSc, biolog

Beneficiar:

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Târgu Mureş

2 2

CUPRINS Introducere .......................................................................................................................................3 Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării .................................................................4

1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului ....................................................................... 4 1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior.......................................... 4 1.3. Descrierea proiectului .......................................................................................................... 4 1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza..................................................................... 6 1.5. Informaţii despre materiile prime......................................................................................... 7 1.6. Localizarea proiectului......................................................................................................... 7 1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare..................... 7 1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului ........................................................ 8 1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ......................................................................................... 9 1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora.................... 9

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului ............................................................................................................. 12

2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de proiect ....................................................................................................................................... 12 2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia............ 37 2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului ................................................... 38 2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ............................... 38 2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect.......................................................... 39 2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar................................................................. 39 2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul de management .............................................................................................................................. 40 2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar ................ 40 2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar . 40

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului ........................................................................41 3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe termen scurt şi lung cauzate de implementarea planului............................................................................................................. 41 3.2. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi dezafectare ................................................................................................................................ 42 3.3. Evaluarea impactului cumulativ......................................................................................... 43

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului ...........................................................................45 4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele afectate de implementarea proiectului ...................................................................................... 45 4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului ........................................ 45 4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare....................... 45

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate.............................................................................................................. 46

5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor ......................................................... 46 5.2. Descrierea dificultăţilor...................................................................................................... 47

Colectivul de evaluare a constat din:..............................................................................................47 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .....................................................................................................57 ANEXA I. - Hărţi ...........................................................................................................................58 ANEXA II. – Fotografii .................................................................................................................60

3 3

Introducere

Scopul prezentului studiu

Acest studiu a fost realizat pentru a evalua impacturile proiectului Racord sondele

13,18 Miercurea Niraj – grup 5 Miercurea Niraj din zona localităţi Valea, comuna Vărgata, judeţul Mureş, asupra biodiversităţii cu accent deosebit asupra speciilor şi habitatelor protejate, având în vedere că realizarea planului se va desfăura în interiorul ariei protejate de interes comunitar ROSPA028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului. În redactarea documentaţiei s-a ţinut cont de prevederile Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar precum şi prevederile legislaţiei în vigoare.

Beneficiarul investiţiei:

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Tg-Mureş

Proiectantul:

Serviciul tehnic, proiecte, norme, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Tg-Mureş

Informaţii despre autorul atestat al studiului:

Biolog SANDOR D. ATTILA, expert de mediu, REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, Nr. 160/29.03.2010, RM, RIM, BM, EA.

SC NATURALNET SRL

sediul social: B-dul Pandurilor, nr. 100, Tîrgu Mureş

adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca

ecol. DOMŞA CRISTIAN

biol. LÉSZAI ISTVÁN

telef / fax: 0364 113 677

e-mail: office@natnet.ro

www.natnet.ro

4

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului

Racord sondele 13,18 Miercurea Niraj – grup 5 Miercurea Niraj

Titular: S.N.G.N. ROMGAZ S.A.

Proiectant general : Serviciul tehnic, proiecte, norme, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Tg-Mureş

Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea cadrului legal de implementare a proiectului Racord sondele 13,18 Miercurea Niraj – grup 5 Miercurea Niraj

1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior

Beneficiarul va asigura documentaţia completă şi va prezenta toate actele şi avizele obţinute pentru demararea investiţiei.

1.3. Descrierea proiectului

Sondele 13 şi 18 Miercurea Niraj sunt legate în conducta care face legătura între grupul 5 Miercurea Niraj şi SRM Valea.

În perspectiva construirii staţiei de uscare gaze de la grupul 5 Miercurea Niraj, se impune schimbarea soluţiei de legare a celor două sonde, pentru a putea trata toate gazele din structură. Pentru schimbarea soluţieie de legare a celor două sonde, se impune executarea unui racord comun până în rampagrupului 5 Miercurea Niraj.

Se va blinda actuala legătură în SRM Valea, astfel încât după intrarea în funcţiune a staţiei de uscare, alimentarea SRM-ului să se facă cu gaze uscate.

Colector Grup 5 Miercurea Niraj – Semigrup sd 13_18 Miercurea Niraj

Pentru dimensionarea conductei colectoare s-a luat în calcul o valoare a debitului de 7.000 Smc/zi.

5

Pentru calculul de rezistenţă şi diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 25 bar şi o presiune de regim de 6,5 bar.

Luându-se în calcul datele de mai sus, ţinându-se cont de principiul căderilor de presiune/costuri, a rezultat că pentru execuţia conductei colectoare se va adopta ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile SR EN 10208-2+AC, cu dimensiunile 88,9 x 4mm, L 245 NB, iar lungimea traseului este L=895 m.

Pe toată lungimea, conducta va fi proiectată în clasa 4 de locaţie.

În punctul de intersecţie cu colectorul ce leagă semigrupul 13_18 Miercurea Niraj va fi nevoie de montarea unei reducţii de la 6” la 3” şi de un Cot 90º Dn3”. De asemenea se va blinda cu ajutorul unui capac sudat actuala legătură cu SRM Valea.

La conectarea în rampa grupului 5 Miercurea Niraj este necesar montarea unui teu redus Dn 6”/ Dn3” şi de 2 buc. coturi de 90º Dn3”.

Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de 1,1 m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei.

Lucrări în zona grupului 5 Miercurea Niraj

În apropierea separatoarelor de la sondele 13 şi 18 Miercurea Niraj, este necesar a se monta un rezervor de polstif de 5mc pentru colectarea apelor reziduale, şi o habă de etalonare (conform plan de situaţie).

Se va executa şi conducta de ape reziduale de la separatoarele celor două sonde pînă la rezervor.

Conform calculelor pentru execuţia conductei se va adopta ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile SR EN 10208-2+AC, cu dimensiunile 60,3 x 5mm, L245 NB, iar lungimea traseului este L=45 m.

Deoarece împrejmuirea sondei 18, a semigrupului 13_18 Miercurea Niraj şi împrejmuirea separatoarelor sondelor13 şi 18 ce se află în apropierea grupului 5 Miercurea Niraj sunt vechi şi sunt distruse este necesar ca acestea să fie refăcute. Se vor executa următoarele lucrări:

- Înlocuire împrejmuire CE sonda 18 Miercurea Niraj, L=36m

- Înlocuire împrejmuire semigrup 13_18 Miercurea Niraj, L=30m

- Înlocuire împrejmuire separatoarele de la poligoanele sondelor 13 şi 18 Miercurea Niraj, L=12,5m

- Împrejmuire rezervor polstif 5 mc, L=24m.

6

NOTÃ PRIVIND SUPRAFEŢELE :

Pentru executarea obiectivelor propuse, se vor ocupa temporar următoarele suprafeţe de teren:

Ocupare temporară

Colector gr. 5 Miercurea Niraj-semigrup 13_18 Miercurea Niraj S = 895 m x 10 m =8950 mp;

Conducta de ape reziduale S = 45 m x 10 m = 450 mp;

O.S. la punctul de interconectare S = 40 m x 50 m = 2000 mp;

Total suprafaţa ocupată temporar: S = 11.400 mp

Ocupare definitivă

Împrejmuire rezervor polstif 5mc şi habă de etalonare S = 5 m x 7 m = 35 mp;

Total suprafaţa ocupată definitiv: S = 35mp

Total suprafaţa ocupată: S = 11.435 mp

Suprafeţele ocupate temporar, se vor amenaja şi reda în circuitul agricol după terminarea lucrărilor.

Durata realizării proiectului şi calendarul activităţilor:

Deoarece proiectul va fi realizat prin subcontractare, cu licitaţie deschisă, nu se cunoaşte calendarul activităţilor în momentul realizării studiului.

1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza

În perspectiva construirii staţiei de uscare gaze de la grupul 5 Miercurea Niraj, proiectul prevede schimbarea soluţiei de legare a celor două sonde, pentru a putea trata toate gazele din structură. Pentru schimbarea soluţieie de legare a celor două sonde, se impune executarea unui racord comun până în rampa grupului 5 Miercurea Niraj. Aşadar, realizarea acestui proiect se va facilita exploatarea gazelor naturale.

7

1.5. Informaţii despre materiile prime

Nu se vor utiliza materii prime exploatate în perimetrul amplasamentului. Toate utilajele vor fi aduse de către Beneficiar şi partenerii acestuia, inclusiv apele tehnologice.

1.6. Localizarea proiectului

Administrativ, locaţiile prevăzute pentru colectorul gr. 5 Miercurea Niraj-semigrup 13_18 Miercurea Niraj, conducta de ape reziduale şi rezervorul polstif proiectate sunt în intravilanul localităţii Valea (judeţul Mureş) pe terenurile arabile situate la vest de localitate.

Locaţiile au următoarele coordonate in proiecţia stereo 70:

Longitudine (E) Latitudine (N)

483445.93 562552.79

483594.16 562564.85

483596.66 562408.29

483886.8 562285.43

484202.59 562177.67

Coordonate Stereo 70

484276.61 562113.82

Accesul se va face pe drumul judeţean DJ151D din Acăţari spre Mircurea Nirajului, apoi din localitatea Miercurea – Nirajului, spre nord pe drumul judeţean 135A, până în localitatea Valea, unde se află amplasamentul (la vest de localitate).

1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare

La nivelul montării colectorului, conductei de ape reziduale, rezervorui de polstif şi habei de etalonare va fi afectat fizic învelişul de sol şi substratul. Solul va fi depozitat temporar în vecinătatea amplasamentului şi va fi folosit pentru reacoperirea culoarului de lucru.

Modificările ce decurg pe amplasament, şi elementele care vor fi temproar sau definitiv aduse pe amplasament sunt următoarele:

8

- realizarea unui culoar de lucru (săparea unui şanţ) pe o lungime de 895 m şi lăţime de 10 m

- montarea unei ţevi de oţel proiectat pentru conducte destinate fluidelor combustibile SR EN 10208-2+AC, cu dimensiunile 88,9 x 4mm, L 245 NB, pe lungimea de 895 m; conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de 1,1 m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei

- probe de calitate

- astuparea şanţului

- în apropierea separatoarelor de la sondele 13 şi 18 Miercurea Niraj se va monta un rezervor de polstif de 5mc pentru colectarea apelor reziduale, şi o habă de etalonare

- realizarea unei conducte de ape reziduale de la separatoarele celor două sonde pînă la rezervor; se va monta o ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile SR EN 10208-2+AC, cu dimensiunile 60,3 x 5mm, L245 NB, iar lungimea traseului este L=45 m

- Înlocuire împrejmuire CE sonda 18 Miercurea Niraj, L=36m

- Înlocuire împrejmuire semigrup 13_18 Miercurea Niraj, L=30m

- Înlocuire împrejmuire separatoarele de la poligoanele sondelor 13 şi 18 Miercurea Niraj, L=12,5m

- Împrejmuire rezervor polstif 5 mc, L=24m

Dintre suprafeţele afectate în timpul lucrărilor, doar rezervor polstif şi haba de etalonare vor ocupa definitiv suprafeţele destinate acestora, după cum urmează:

- Împrejmuire rezervor polstif 5mc şi habă de etalonare S = 5 m x 7 m = 35 mp;

- Suprafeţele ocupate temporar în timpul lucrărilor sunt următoarele:

- Colector gr. 5 Miercurea Niraj-semigrup 13_18 Miercurea Niraj S = 895 m x 10 m =8950 mp;

- Conducta de ape reziduale S = 45 m x 10 m = 450 mp;

- O.S. la punctul de interconectare S = 40 m x 50 m = 2000 mp;

1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Dată fiind natura investiţiei, se vor exploata resurse naturale neregenerabile (gaze naturale). Apele tehnologice (din rezervorul de polstif) vor fi vidanjate şi dezafectate de către beneficiar. Nu se vor folosi resurse naturale din jurul amplasamentului.

9

1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Pentru implementarea proiectului, nu vor fi exploatate nici un fel de resurse naturale de suprafaţă / de pe suprafaţa ariei protejate. Resursele care fac obiectul exploatării şi transportului în zona de implementare a proiectului (din sistemul căreia fac parte elementele implementate prin acest proiect) aparţin altui proiect şi sunt resurse naturale de adâncime mare şi nu vor influenţa în nici un fel integritatea ariei naturale protejate.

1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora

Protecţia calităţii apelor

Pentru protecţia apelor de suprafaţă şi a celor freatice, trebuie luate următoarele măsuri:

- respectarea disciplinei tehnologice în timpul operaţiei de foraj;

- să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, prevăzute în actele de reglementare;

- să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafaţă

- să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid-menajere, indusriale, substanţe periculoase sau petroliere, ape cu conţinut toxic care conţin substanţe

- să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede deşeuri de orice fel şi să nu introducă în acestea substanţe periculoase;

- păstrarea curăţeniei în jurul suprafeţelor de lucru, pentru evitarea formării soluţiilor poluante, din materiale împrăştiate, în timpul ploilor.

În cazul în care se produce poluarea accidentală a apelor de suprafaţă, trebuie luate următoarele măsuri:

- să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestora

- închiderea imediată a sursei de poluare, pentru limitarea întinderii zonei poluate;

- colectarea poluantului (în măsura în care acesta este posibil);

10

- limitarea întinderii poluării cu ajutorul digurilor.

Protecţia aerului

Conducta şi construcţiile aferente propuse nu reprezintă surse potenţiale de poluare a aerului.

În timpul realizării investiţiei singurele emisii în atmosferă sunt cele produse de motoarele autovehiculelor şi utilajelor din dotarea firmei constructoare.

Impactul gazelor de ardere, provenite de la motoarele acestora, asupra aerului atmosferic, este practic nesemnificativ. Limitarea preventivă a emisiilor din autovehicule se face prin condiţiile tehnice impuse la omologarea acestora şi pe toată durata de utilizare a acestora, prin inspecţiile tehnice periodice obligatorii.

În condiţiile de funcţionare normală şi de respectare a instrucţiunilor de proiectare, colectorul şi funcţiunile conexe nu vor afecta factorul de mediu aer.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Autovehiculele şu utilajele prezente sunt surse de zgomot şi vibraţii. Se vor respecta normativele din proiectul tehnic şi legislaţia privind protecţia muncii pentru a reduce la minim efectul zgomotului şi vibraţiilor asupra muncitorilor. În ceea ce priveşte speciile protejate, aceste vibraţii nu prezintă un impact semnificativ, deoarece sunt limitate în timp. Se recomandă respectarea interdicţiei de construire în perioada mai-iulie, sezonul de reproducere pentru majoritatea speciilor protejate.

Protecţia împotriva radiaţiilor

Prin natura proiectului nu se prevăd surse de radiaţie.

Protecţia solului

Modificările survenite în structura şi calitatea solului sunt determinate de lucrările de amenajare a culoarului de lucru (săparea unui şanţ) efectuate în timpul fazei de execuţie a investiţiei.

În condiţiile de funcţionare normală şi de respectare a instrucţiunilor de proiectare, impactul asupra solului va fi redus prin măsurile luate de executant.

Gospodărirea deşeurilor

Tipul de deşeuri

În urma activităţilor pentru realizarea investiţiei pot rezulta, în principal, următoarele tipuri de deşeuri:

11

− deşeuri de construcţie – rezultate în urma operaţiilor de construcţie şi amenajare; − deşeuri menajere.

Modul de gospodărire al deşeurilor

Deşeurile metalice, sunt deşeuri feroase care rezultă la tăierea coloanelor, cabluri de oţel, piese de schimb înlocuite.Aceste deşeuri se valorifică la unităţi de colectare specializate.

Deşeurile de ambalaje; ambalajele materiilor prime sunt:

• butoaie metalice, care se reutilizează ;

• ambalaje din hârtie şi carton care se colectează şi se predau la unităţile de colectare autorizate.

Cu privire la gestiunea ambalajelor se vor respecta prevederile HG 349/2005.

Deşeurile menajere, sunt precolectate în containere (pubele). Eliminarea deşeurilor menajere se face prin depozitare finală la groapa de gunoi a localităţii din zona obiectivului.

Realizarea lucrărilor fi monitorizate de beneficiar pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcţionali şi a reglementărilor legale aplicabile privind protecţia mediului înconjurător.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

În procesul tehnologic de exploatare nu sunt utilizate substanţe toxice sau periculoase.

1.11. Utilizarea terenului

În momentul de faţă în zona implementării proiectului utilizarea terenului este de teren agricol şi păşune. Suprafeţele învecinate sunt ocupate de localitatea Valea şi păduri de foioase.

12

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar

afectată de implementarea proiectului

2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona

afectată de proiect

În zona implementării proiectului se află situl de importanţă comunitară Situl de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului.

Investiţia are loc în zona biogeografică continentală.

Fig. 1. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice

Situl de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului a fost desemnat prin H.G. 1284/2007, pe o suprafaţă de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi Harghita.

13

Caracteristici generale ale sitului

Habitate Corine LandCover:

Culturi (teren arabil) N12 211 - 213

Păşuni N14 231

Alte terenuri arabile N15 242, 243

Păduri de foioase N16 311

Vii şi livezi N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine) N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie) N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl ROSPA0028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului este situat in regiunea biogeografica continentala. Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale coerente - şi probabil una dintre cele mai bine conservate - din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Zona este caracteristică de deal şi se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.

Calitate şi importanţă:

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Importanţa desemnării SPA “ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” constă în: C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.

Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, fânaţe, păşuni şi zone umede, găzduind o diversitate biologică foarte ridicată.

14

Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale coerente - şi probabil una dintre cele mai bine conservate - din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Zona este caracteristică de deal şi se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.

SPA „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei regiuni, de exemplu aici cuibăreşte o însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă în zona de vest a ariei. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele însemnate. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) nu numai că este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi), dar situează SPA „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” şi printre primele situri din România. Este de asemenea printre primele zece situri din ţară pentru conservarea ghionoaiei sure (Picus canus).

Zona dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari.

Regiunea este importantă şi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim şoimul de iarnă.

Vulnerabilitate:

Vulnerabilităţile la care este supus SPA „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” sunt următoarele:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculture mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole cum ar fi cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes

5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)

8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 11. folosirea pesticidelor

15

12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. prinderea păsărilor cu capcane 15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 17. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 23. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) 24. industrializare şi creşterea zonelor urbane 25. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor) 26. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

Tip de proprietate:

Proprietăţi private şi de stat.

Specii de păsări de interes comunitar prezente în cadrul SPA Dealurile

Tărnavelor - Valea Nirajului

A229 Alcedo atthis Pescăraş albastru

Habitat: Pescărelul albastru se stabileşte oriunde găseşte un luciu de apă curat, bogat în peşti de mărime mică, şi are suficiente locuri unde poate sta la pândă. Pentru reproducere are nevoie de maluri nisipoase, unde poate săpa o vizuină. De obicei preferă cursurile de apă şi canalele cu apă curată de adâncimi mici înaintea suprafeţelor mari de apă cum ar fi lacurile de acumulare, dar locurile de pândă şi de cuibărit sunt considerentele pe baza căruia alege.

Ecologie: Populaţiile din estul Europei migrează, cele din Centrul şi Vestul continentului nu parcurg distanţe mari, şi sunt adesea decimate de iernile mai grele. Masculii sunt mai fideli locurilor de cuibărit. Ouăle sunt depuse în capătul lărgit al unei vizuine săpată în malul apei de către mascul. Vizuinele sunt deseori refolosite de-alungul anilor. Ponta alcătuită din 6-7 ouă este depusă la începutul lunii mai, ambele sexe le clocesc timp de 19-21 zile. Puii sunt hrăniţi aproape o lună după ieşirea din ou, iar după ieşirea din cuib devin repede independenţi. Produce 1-2 ponte pe an, ocazional 3. Hrana constă din peşti de apă dulce, dar şi insecte şi larve de apă. De obicei prinde hrana plonjând în apă direct din locul de pândă, sau uneori din zbor statornic deasupra apei.

16

Distribuţie: Palearcticul de vest şi în părţile centrale, estice şi de sud ale Asiei. La noi o întâlnim în zonele de deal şi câmpie unde îsi găseşte habitatul. Uneori şi în lacurile de acumulare din munţi.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 12000 – 15000 de perechi.

A255 Fâsa de câmp - Anthus campestris

Habitat: Cuibăreşte în zone deschise, uscate, cu vegetaţie joasă, cu sol nisipos. În Europa este o specie de câmpie şi deal, dar în regiunile sudice o găsim şi deasupra limitei pădurii.

Ecologie: Specie migratoare. Iernează în regiunea Sahel, la sud de Sahara, respectiv în Peninsula Arabă. Se întoarce în locurile de cuibărit la sfârşitul lunii aprilie. Are un comportament solitar în afara sezonului de reproducere. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde deplasându-se pe sol. Uneori mănâncă şi seminţe. În timpul cuibăritului este foarte teritorial, masculul cântă din zbor, ridicându-se vertical apoi zburând şi planând ondulat. Cuibul este construit pe sol, la baza unei plante, în desişul vegetaţiei, de regulă la baza unui tufiş. Femela depune 4-5 ouă la mijlocul lunii mai. Clocitul durează 11-14 zile, puii părăsesc cuibul după 2 săptămâni. Perechea depune 1-2 ponte pe an.

Distribuţie: O găsim în regiunile mai calde ale Europei, dar înregistrează un declin în multe ţări occidentale datorită practicilor agricole intensive. În România o găsim în zone de câmpie şi de dealuri joase, acolo unde găseşte pajişti deschise şi însorită.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 150000 – 220000 de perechi ( 24 % din populaţia UE).

A091 Acvilă de munte - Aquila chrysaetos

Habitat: Odinioară a fost o specie comună, răspândită atât la câmpie, cât şi la zonele de deal şi munte. Azi cuibăreşte rar în ţinuturile montane, acolo unde găseşte stânci inaccesibile animalelor terestre şi omului, şi unde găseşte terenuri deschise (păşuni, fânaţe, terenuri agricole) pentru hrănire.

Ecologie: Acvilele sunt păsări de pradă mari, cu aripi late şi „digitate”, cu cioc şi gheare puternice. Adesea planează. Silueta este caracterisitic speciilor. Schimbarea penajului de la immatur la adult durează câţiva ani. Sexele sunt asemănătoare ca penaj, dar femela este mai mare. De obicei perechea ţine un revir mulţi ani de-a rândul, unde au mai multe cuiburi pe stânci, rareori în copaci pe care le folosesc aleator. Deseori cuibul este la o înălţime mai joasa decât principalul teren de vânătoare (coama unui deal, o

17

păşune montană), astfel transportă prada mai uşor la cuib. Femela depune mai multe ouă în martie-aprilie, dar de regulă rămâne un singur pui în viaţă. Clocitul durează circa 43 zile. La 80 zile după ce iese din ou, puiul işi ia prima dată zborul. Păsările adulte sunt sedentare, dar imaturii parcurg distanţe mai mari, unii migrează iarna spre sud. Se hrănesc cu mamifere pe care le vânează în câmp deschis (marmote în Alpi, la noi iepuri, potârnichi, alte păsări cât şi animale domestice). Stilul de vânătoare poate fi foarte variat, atacă de la înălţime sau zburând la nivelul solului, ca şi uliul porumbar. Se hrănesc şi cu hoituri.

Distribuţie: Specie cu un areal mare, cuprinzând Palearcticul de Vest, o mare parte din Asia inclusiv Munţii Himalaya, China de Sud, o parte din ţările arabe, dar şi în în părţile de nord şi vest al continentului Nordamerican. Distribuţia neuniformă este datorată persecuţiei omului şi pierderii habitatelor, dar se pare ca efectivele s-au stabilizat acolo unde au fost luate măsuri pentru protecţia speciei.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 85 - 130 de perechi (3 % din populaţia UE).

A089 Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina

Habitat: Cuibăreşte mai ales în păduri de foioase înconjurate de zone umede sau terenuri agricole cultivate în mod tradiţional. În nordul şi estul arealului preferă zone umede mai întinse şi pădurile de câmpie, în Europa Centrală şi de Est însă o întâlnim şi la altitudini de până la 1800 m.

Ecologie: Specie migratoare, o întâlnim în locurile de cuibărit între aprilie şi octombrie. Iernează în Africa, la sud de Sahara, în Etiopia şi regiunea Transvaal. În perioada de migraţie uneori se adună în grupuri de până la 20 indivizi în locaţii bogate în hrană. Perechile deseori sosesc împreună la locul de cuibărit, unde se comportă foarte teritorial. Îşi construiesc cuibul în copaci, la circa 14-15 m de sol. Cuibul este construit din crengi, şi camuflat cu frunze verzi. Îşi refolosesc cuibul în de la un an la altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2 ouă, incubaţia durează până la 41 zile. Puii sunt hrăniţi timp de 58 zile, apoi încă o lună după părăsirea cuibului. De obicei doar 1 pui supravieţuieşte.

Acvila ţipătoare mică se hrăneşte mai ales cu mamifere, dar prinde amfibieni, reptile şi insecte, dar şi păsări mici şi de talie mijlocie. Caută hrana zburând şi planând, deseori stă la pândă sau coboară la sol, unde se plimbă şi pândeşte prada.

Distribuţie: Această specie are o distribuţie destul de restrânsă în Centrul şi Estul Europei. După ultimele studii reiese că România găzduieşte o populaţie importantă pe plan global. Cele mai bune habitate sunt în centrul şi Estul Transilvaniei.

18

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2500 -2800 (26 % din populaţia UE).

A090 Acvilă ţipătoare mare - Aquila clanga

Habitat: Preferă zonele temperate între taiga şi zonele de stepă, unde găseşte păduri de şes şi de deal, având nevoie de proximitatea apei sau zonelor umede în toate anotimpurile. Poate cuibări şi în regiunile mai deschise unde găseşte pâlcuri de copaci înalţi.

Ecologie: Parţial migratoare, multe exemplare iernează în sudul Europei, dar şi în Balcani (chiar şi în ţara noastră). Totuşi, cele mai multe migrează în Africa, mai ales în părţile estice a continentului. Pleacă în septembrie, se reântoarce în locurile de cuibărit în aprilie. Depune 2 ouă, dar de obicei numai un pui părăseşte cuibul, care este construit în copaci înalţi, la înălţimi variabile. Perioada de incubaţie 42–44 zile, puii zboară la 60–65 zile. Comportamentul asemănător acvilei ţipătoare mici, cu care este adesea confundat. Este o pasăre de pradă oportunistă, prinde mai ales mamifere de talie mică şi mijlocie, insecte dar se hrăneşte şi pe leşuri. Vânează fie din aer fie pe sol. În Africa caută locurile infestate de locuste.

Distribuţie: Oaspete de iarnă în România, acvila ţipătoare mare cuibăreşte în Polonia, ţările baltice, Rusia şi Bielorusia. Mai cuibăreşte în Sudul Siberiei şi Nordul Chinei, Specie periclitată pe plan global, a suferit un declin populaţional şi o restrângere a arealului de cuibărit.

Populaţia din România: nu cuibăreşte

A222 Ciuf de câmp Asio flammeus

Habitat: Specie adaptată la nomadism, cuibăreşte în zone mlăştinoase, turbării şi păşuni umede, dar şi în papură şi rogoz.

Ecologie: Populaţiile din nord sunt migratoare, cele din Europa pot fi rezidente. Iernează atât în Europa cât şi în Africa, ne-existând o regularitate sau certitudine privind deplasările speciei. Îşi face cuibul pe pământ, unde depune până la 12 ouă. Incubaţia durează între 24 şi 29 zile, puii părăsesc cuibul la 12 -17 zile, cu circa 10 zile înainte de a dobândi capacitatea de a zbura. Hrana constă în mamifere mici, dar consumă şi păsări.

Distribuţie: Ciuful de câmp este o specie Holarctică, distribuită primordial în zona de taiga cu lacuri şi tundra subarctică şi arctică. Cuibăreşte punctiform în Europa, mai ales în anii cu multe rozătoare. Se stabileşte în regiunile cu hrană din belşug, şi dispare atunci

19

când condiţiile se schimbă. În România este specie invazivă, poate cuibări în mlaştini şi zone umede oriunde în ţară.

Populaţia din România: estimată între 100 – 400 de perechi

A104 Ieruncă - Bonasia bonasia

Habitat: Este o specie sedentară al pădurilor conifere în amestec cu fag, arţar, mesteacăn. Preferă habitatele mai umede, şi este deranjată de defrişări.

Ecologie: Cocoşul de ieruncă este foarte teritorial, alungă masculii din teritoriul ocupat. Perioada principală de împerechere este aprilie. Femela depune cele 10 ouă la sfârşitul lunii, iar puii se nasc după 25 zile de clocit. Familia devine foarte mobilă, adulţii umblând atenţi printre pui. La început puii caută insectele pe plante şi frunze, apoi pe sol. Puii de doar 10 zile pot zbura sus în copaci. Se hrăneşte cu frunze, fructe de pădure, puii mănâncă mai multe insecte. Iarna supravieţuieşte mâncând muguri.

Distribuţie: Palearcticul de Vest şi Asia, până la Pacific şi Nordul Chinei.

Populaţia din România: estimată între 10000-13000 de perechi.

A215 Buhă Bubo bubo

Habitat: Specie larg răspândită dar rară, prezentă în regiuni montane stâncoase, dar şi la cariere de piatră în zonele de deal şi chiar câmpie, acolo unde găseşte locuri prielnice de cuibărit şi un habitat care oferă destulă hrană.

Ecologie: Sedentară, începe cuibăritul în martie-aprilie. Cuibăreşte pe stânci, în scorburi, pe copaci înalţi sau mai rar pe sol. Femela cloceşte timp de 35 zile, în timp ce masculul o hrăneşte. Puii părăsesc cuibul la vârsta de 20 zile, cu 20 - 30 zile înainte de a putea zbura. Se hrăneşte cu mamifere şi păsări de talie mijlocie (rozătoare, iepuri, raţe, etc). Vânează noaptea.

Distribuţie: Cuibăreşte în Europa, Asia şi Africa. Foloseşte o multitudine de habitate, din zonele subarctice până în cele subtropicale. Sedentar în tot arealul de cuibărit.

Populaţia din România: estimată la 750 -1000 perechi

A403 Şorecar mare - Buteo rufinus

20

Habitat: Preferă zonele de stepă aride, chiar şi marginea deşerturilor. Adaptabilă, înafara cuibăritului urcă la altitudini considerabile în zonele de munte. Cuibăreşte la nivelul solului în locuri înalte, pe stânci, dar foloseşte şi copaci unde nu are alte variante.

Ecologie: Specie migratoare, parţial migratoare sau rezidentă. Păsările din Europa părăsesc zona de cuibărit în toamnă şi migrează spre Bazinul Mediteranean Orientul Mijlociu, Asia Mică şi Nord - Estul Africii. Se reîntorc în Europa în martie – aprilie. De obicei pasăre solitară, iar în timpul reproducerii trăieşte în perechi. Ponta constă din 3 ouă, depuse de obicei la începutul lunii mai. Juvenilii părăsesc cuibul la sfârşitul lunii iulie, când zonele calde de stepă nu mai sunt foarte prielnice. Atunci păsările caută zone mai înverzite, de obicei lângă un curs de apă. Se hrăneşte de regulă cu popândăi, pe care le pândeşte de la un avanpost mai înalt sau rotindu-se în aer.

Distribuţie: Sudul Europei, Turcia, Ţările Arabe, Asia Centrală, Nordul Africii

Populaţia din România: Circa 65 - 110 perechi, în creştere.

A224 Caprimulg Caprimulgus europaeus

Habitat: Preferă regiunile păduroase deschise, aride, unde găseşte multe luminişuri şi poieni. O întâlnim în păduri de foioase sau conifere cu poieni sau zone după incendii, margini de pădure însorite, păduri de luncă, etc.

Ecologie: Migrator, iernează în Africa, la sud de Sahara.

Distribuţie: Caprimulgul este o specie de origine tropicală, singura specie din această familie care a pătruns în zona boreală. Cuibăreşte în zone împădurite din Africa de Nord, Europa de Sud şi Vest, iar spre nord până în zona de tundră şi de stepă la est. În România caprimulgul este un oaspete de vară, cuibăreşte mai multe tipuri de pădure, din Delta Dunării până în zona subalpină. Efectivul speciei a scăzut în multe părţi din Europa.

Populaţia din România: estimată la 12000 – 15000 perechi

A031 Barză albă - Ciconia ciconia

Habitat: O pasăre a terenurilor deschise, în Europa cuibăreşte aproape exclusiv în interiorul aşezărilor omeneşti, pe case, clădiri ale gospodăriei, sau pe copaci, dar la noi mai ales pe stâlpii de telegraf. Este considerată o specie care trăieşte în comensualism cu omul, formându-se o strânsă legătură istorică în schimbările peisagistice şi în structura habitatelor de către om şi distribuţia berzei albe. Astfel, o găsim în zonele mediteraneene şi temperate ale Europei, acolo unde în jurul aşezărilor omeneşti există pajişti umede, păşuni şi terenuri agricole. De regulă nu cuibăreşte peste 500 m altitudine.

21

Ecologie: Barza albă este oaspete de vară, revine la cuib la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Masculul adult se întoarce de regulă la acelaşi cuib, şi se va împerechea cu prima femelă sosită. masculul este cel care renovează cuibul, care este construit de-alungul anilor din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarbă, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate să ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. Femela depune 2-7 ouă. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul acestora la cuib este precedat de o ceremonie însoţită de clămpănit. La noi, puii ies din ouă în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Numărul mediu al puilor este în general 3. În unii ani, acesta poate să ajungă în mod excepţional şi la 6. Dacă cantitatea necesară de hrană nu poate fi asigurată pentru toţi puii, puiul cel mai mic este aruncat din cuib de către adulţi. Puii rămân la cuib până la sfârşitul lunii iulie. La vârsta de trei luni pot să se hrănească singuri. Încep să se asocieze cu alţi pui zburători de la alte cuiburi. Juvenilii pleacă primii către Africa, urmat apoi de adulţi. Se formează grupuri mari de berze, care migrează folosind curenţii ascendenţi de aer (termice), rotindu-e la înălţimi de circa 800 m, apoi planând până la un alt termic. pentru berzele din Europa există 2 coridoare principale de migraţie, prin strâmtorile Gibraltar respectiv Bosfor. Ajung până în partea de sud al Africii, unde formează grupuri mari şi urmăresc stolurile de locuste migratoare. Juvenilii rămân în primii 2-3 ani al vieţii în Africa, unde hoinăresc de-alungul căii de migraţie, apoi se întorc în zona unde au ieşit din ou (rareori ajung să cuibărească la distanţe mai mari faţă locul natal).

Berzele se hrănesc cu insecte, râme, broaşte, şopârle şi rozători. Puii sunt hrăniţi la început cu insecte, apoi cu rozătoare - o familie de berze consumă aproape 6 kg de hrană pe zi.

Distribuţie: Aria de răspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. La noi, berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri. Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării (în judeţele Satu Mare şi Timiş), în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei (în judeţele Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov) şi în Lunca Dunării. Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării (Câmpia Transilvaniei, judeţele Cluj şi Alba), în Dobrogea şi în Moldova. Cea mai mare altitudine la care cuibăreşte barza albă în România este în zona Bilborului, la peste 900 de metri. Cele mai multe perechi (între 28-30) cuibăresc în localităţile Cristian (jud. Sibiu) şi Sânsimion (jud. Harghita). Se pare că tendinţa descrescătoare a speciei a fost oprită. Viitorul acestor păsări depinde în mare măsură de protejarea zonelor umede şi a pajiştilor unde îşi procură hrana.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 4000 - 5000 de perechi ( 4% din populaţia UE).

22

A080 Şerpar - Circaetus gallicus

Habitat: Se stabileşte acolo unde îşi găseşte hrana alcătuită mai ales din amfibieni şi reptile: regiuni muntoase cu văi şi spaţii deschise, zone umede sau zone aride. La noi mai ales în zone montane mai calde, unde găseşte păduri şi păşuni.

Ecologie: Specie migratoare, oaspete de vară în România între aprilie şi octombrie. Iernează în savanele mai umede ale Africii, dar nu trece de ecuator. Foloseşte căile de migraţie deasupra strâmtorilor Bosfor şi Gibraltar, cu toate că e capabil să zboare şi activ pe distanţe lungi, deasupra apelor. Specie solitară, rareori migrează în stoluri mici. În timpul reproducerii este teritorial. Perechile se destramă la sfârşitul cuibăritului, dar deseori se reîmperechează în sezonul următor. Îşi face cuibul spre vârful unui copac mai mic, de obicei la 3-7 m de la sol. Cuibul este relativ mic, din crenguţe şi camuflat cu frunze verzi. Rareori cuibăreşte pe stânci sau chiar foloseşte cuiburile părăsite ale altor specii. Depune un singur ou care este clocit mai ales de către femelă timp de circa 45 zile. O singură pontă pe an. Puiul e adăpostit şi hrănit de către femele, masculul vânează şi aduce hrana la cuib. Puiul părăseşte cuibul după 60 de zile, dar zboară numai la vârsta de 75 zile. Se hrănesc mai ales cu şerpi, dar şi cu şopârle. Planează sau stă la un loc de pândă, uneori se deplasează pe sol sau în apă mică. Odată capturat, prada este ridicată în aer sau sfâşiată la locul capturii, în funcţie de mărime. Nu este imun la veninul şerpilor, dar este bine protejat de solzi şi penaj.

Distribuţie: În Europa de Sud şi de Est, în partea de nord al Africii, la est până la lacul Balkash şi Sudul Indiei.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 220 – 300 de perechi.

A081 Erete de stuf - Circus aeruginosus

Habitat: Are nevoie de zone umede unde vegetaţia de stuf acoperă suprafeţe întinse. Se stabileşte lângă eleştee, lacuri, ape curgătoare sau mlaştini, acolo unde este suficientă vegetaţie de apă, dar nu sunt mulţi copaci. Ocoleşte zonele împădurite, regiunile muntoase, deşertele şi regiunile aride unde nu sunt zone umede. Totuşi adesea se hrăneşte în habitate de uscat, mai pe ales terenurile agricole şi pajiştile din jurul stufărişului unde cuibăreşte. Deseori nu are suficient spaţiu şi perechile se concentrează în stufărişuri mici, şi se hrănesc pe terenurile agricole din jur.

Ecologie: Specie migratoare în afara populaţiilor rezidente în ţările cu climat mediteranean sau tropic. Deseori păsările din Europa de Vest iernează în apropierea lacurilor car nu îngheaţă, mai ales în iernile mai calde. Migraţia de toamnă între august şi noiembrie. Iernează în Africa, de unde se întoarce în martie – aprilie. Cuibăreşte în stuf, la nivelul solului construieşte un cuib destul de mare din crengi, stuf şi vegetaţie ierboasă. Cuibul e construit de femelă, pe când masculul construieşte mai multe cuiburi false. O

23

singură pontă pe an alcătuită din 3-8 ouă, clocite de către femelă timp de circa 38 zile, timp în care masculul aduce hrana la cuib. Capacitatea de zbor se dezvoltă după circa 35 zile, dar puii părăsesc cuibul cu câteva zile înainte. Femela mai îngrijeşte juvenilii timp de 2 săptămâni. Ereţii de stuf se hrănesc cu mamifere şi păsări de talie mică, ouă, insecte şi ocazional amfibieni sau reptile. Vânează mai ales din zbor lent, cu bătăi de aripi tipice, la mică înălţime deasupra vegetaţiei. Uneori ataca prada aflată în apă. De obicei va vâna cea mai abundentă pradă.

Distribuţie: Larg răspândit în Palearcticul de Vest, Asia inclusiv Japonia între latitudinile 40-60 grade, respectiv Australia şi insulele învecinate, şi în insulele din Oceanul Indian. Nu ocupă regiunile nordice. În România mai ales în stufărişurile din zonele umede.

Populaţia din România: estimată la 1700 – 2000 perechi.

A084 Erete sur - Circus pygargus

Habitat: Specie de câmpie, nu depinde în aşa mare măsură de zone umede întinse. Cuibăreşte în mlaştini, pajişti, culturi agricole şi plantaţii tinere de conifere. Pentru procurarea hranei preferă zonele deschise neacoperite de vegetaţie densă. Înafara peioadei de cuibărit, nu se leagă de zonele umede.

Ecologie: Specie migratoare, iernează în subcontinentul Indian şi Africa de Est (Ethiopia, Senegal, Sudan etc.). Migrează în fronturi largi, traversează suprafeţele de apă şi nu depinde de coridoarele clasice de migraţie. Migraţia de toamnă începe în Iulie. Păsările se reîntorc în martie - aprilie. Cuibăreşte începând cu luna mai, o singură pontă de 3-5 ouă, depuse într-un cuibul clădit la nivelul solului în vegetaţie densă, uneori în câmp deschis (dune de nisip) sau în terenuri agricole. Clocitul durează timp de circa 38 zile, de către femelă timp în care masculul aduce hrana la cuib. Puii părăsesc cuibul la vârsta de circa 21 zile, şi dezvoltă capacitatea de zbor la circa 35-40 zile. Devin independenţi după 10 zile. Vânează mai ales animale la nivelul solului, zburând cu viteză mică, mai ales deasupra vegetaţiei mai puţin înalte. Stă şi la avanpost. În perioada de cuibărit prinde multe paseriforme. Caută deseori puii şi ouăle păsărilor care cuibăresc la nivelul solului, mamifere mice, insecte, şi reptile.

Distribuţie: Larg răspândit în Palearcticul de Vest, parte de nord al Asiei Centrale şi Sudul Siberiei. În România mai ales în pasaj.

Populaţia din România: nu există date recente despre cuibăritul speciei

A082 Erete vânăt - Circus cyaneus

24

Habitat: Evită zonele împădurite, regiunile muntoase, chiar şi zonele umede acoperite cu vegetaţie înaltă. Preferă o multitudine de habitate deschise, acoperite cu vegetaţie joasă, dar şi zone umede, habitate nisipoase şi stepe. Alege habitatul în funcţie de abundenţa pradei. Iernează pe terenuri agricole şi păşuni.

Ecologie: Specie parţial migratoare, iernează în Centrul şi Sudul Europei, Asia Mică şi Ţările Arabe. Migrează în fronturi largi, traversează suprafeţele de apă şi nu depinde de coridoarele clasice de migraţie. Migraţia de toamnă începe în august, dar mai ales în octombrie. Păsările se reîntorc în februarie - martie. Cuibăreşte începând cu luna aprilie, o singură pontă de 4-6 ouă, depuse într-un cuibul clădit la nivelul solului în vegetaţie densă, de regulă în zone mai umede, rareori în câmp deschis. Deseori cuibăreşte în colonii, cuiburile aflându se la circa 200 m unul de celălalt. Clocitul durează timp de circa 29 - 39 zile, de către femelă timp în care masculul aduce hrana la cuib. Puii părăsesc cuibul la vârsta de circa 32 zile, şi dezvoltă capacitatea de zbor la circa 32-42 zile. Devin independenţi după câteva săptămâni. Vânează mai ales păsări de talie mică, prin metoda atacului surpriză, la marginea habitatelor, zburând activ şi cu viteză mai mare. Atunci când caută rozătoare, zboară jos şi lent.

Distribuţie: Larg răspândit în Palearcticul de Vest, parte de nord al Asiei la sud până la China, America de Nord, Partea de Vest al Americii de Sud. În România mai ales în pasaj şi iernat.

Populaţia din România: nu există date recente despre cuibăritul speciei

A122 Cristel de câmp - Crex crex

Habitat: Cuibăreşte în pajişti umede, fânaţe, în jurul zonelor umede şi uneori în culturi de cereale păioase. Înafara sezonului de cuibărit deseori intră pe terenurile agricole. Niciodată în pădure sau în stuf, dar nici în zone descoperite. Preferă vegetaţia ierboasă de până la 50 cm înălţime. Periclitat de introducerea tehnicilor moderne în agricultură, mai ales a cositului mecanizat.

Ecologie: Specie migratoare de noapte, însă se ştie puţin despre căile de migraţie şi locurile de iernare. Probabil majoritatea păsărilor din Europa iernează în Africa sub-sahariană. Părăseşte locurile de cuibărit începând cu luna august, dar exista mai multe date despre iernarea unor păsări în vestul şi sudul Europei. În România revine pe la mijlocul lunii aprilie. Masculul îşi marcheză teritoriul în timpul nopţilor de vară prin strigătul crre-cree foarte puternic, cel mai frecvent în luna iunie. Se deplasează în desişul vegetaţiei şi nu zboară aproape deloc. Foarte greu de zărit. Cuibul este construit la sol din vegetaţie ierboasă, şi adesea periclitat de cosit sau alte practici din agricultură. O singură pontă pe an de 8-12 ouă. Există dovezi asupra poligyniei (un mascul se împerechează cu mai multe femele) şi de regulă puii sunt hrăniţi doar de femelă. Puii râmân în cuib doar 2 zile, timp în care sunt hrăniţi, apoi se hrănesc independent. Au nevoie de circa 34 zile pentru a dobândi capacitatea de zbor, timp în care devin independenţi. Sunt păsări omnivore, se hrănesc cu insecte şi seminţe.

25

Distribuţie: Europa şi Asia Centrală şi de Nord, până la 120 grade Est. În Europa de Vest s-a împuţinat ca număr în secolul 20. În România specia este distribuită mai ales în interiorul Bazinului Transilvaniei, Moldova de Nord şi Est şi în Bucovina. Preferă fânaţele umede, şi apare mai ales pe văile secţiunilor montane ale râurilor mai mari (Mureş, Olt, Someş), sau pe terasele adiacente zonelor rurale din bazine montane şi de şes.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 44000 – 60000 de perechi (28 % din populaţia UE).

A196 Chirigiţă cu obraz alb Chlidonias hybridus

Habitat: Specia utilizează o varietate de habitate umede, preferând mlaştinile cu petece deschise de apă dulce, mai ales acolo unde sunt multe păşuni pentru vite sau cai. Frecventează multe habitate umede naturale şi artificiale continentale, dar o găsim şi în estuarii şi alte habitate umede la malul mării.

Ecologie: Populaţiile cuibăritoare din climat continental sunt migratoare, păsările din Europa iernează în Africa tropicală şi în Orientul Mijlociu. Pleacă între iulie şi spetembrie, se reântoarce în aprilie –mai. Cuibăreşte în colonii monospecifice de câte 10 – 100 perechi începând cu sfârşitul lunii mai. Cuiburile sunt la distanţă de câteva metrii, şi sunt construite din vegetaţie ierboasă. Cuiburile sunt construite pe vegetaţia plutitoare sau sunt ancorate la fundul apei mai puţin adânci. Ponta constă din 2-3 ouă, incubaţia durează 18 – 20 zile, iar puii zboară la vârsta de 23 zile, dar părăsesc cuibul după circa 10 zile. Adulţii îşi caută hrana – care este alcătuită din insecte şi larve, amfibieni sau peşti - în grupuri mici.

Distribuţie: Cuibăreşte în estul, sud-estul, sudul şi vestul Europei, acolo unde găseşte habitate umede. O mai găsim în unele regiuni ale Asiei, India, partea de Est al Africii, Australia.

Populaţia din România: estimată între 8000 - 12000 de perechi.

A238 - Ciocănitoare de stejar - Dendrocopos medius

Habitat: Preferă pădurile de foioase cu arbori seculari cu un microclimat mai cald, mai ales cele de stejar sau gorun şi carpen, dar poate fi întâlnită şi în parcuri. Iarna apare şi în zone antropizate (grădini).

Ecologie: Se hrăneşte cu insecte şi uneori cu seva copacilor. Îşi caută hrana pe trunchiul şi în coronamentul copacilor. Se mişcă mult şi este greu de observat. Nu lasă urme vizibile în scoarţa copacilor în timpul căutării hranei. Îşi depune ponta de 4-7 ouă

26

într-o scorbură a cărei intrare are o anvergură de 40 mm, făcută în trunchiul sau creanga unui arbore bătrân. Clocitul începe la sfărşitul lunii mai, puii părăsesc cuibul în iunie.

Distribuţie: Specie distribuită mai ales în centrul Europei, sedentară. Răspândit în zona colinară şi de câmpie a ţării, însă este o specie mai rară decât ciocănitoarea pestriţă mare.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 20000 - 24000 de perechi ( 19 % din populaţia UE).

A239 Ciocănitoare cu spate alb Dendrocopos leucotos

Habitat: Preferă pădurile cu mulţi arbori seculari şi copaci putrezi, fie păduri de foioase sau de conifere. Urcă şi în regiunile montane dar mai ales în zonele mai calde cu expunere sudică.

Ecologie: Specie sedentară, hoinărind la distanţe mai mare toamna şi iarna. Se hrăneşte cu insecte şi larve pe care le caută deseori la nivelul solului, în buşteni şi trunchiuri de copaci putrezi, căzute la pământ. Scobeşte găuri conice în lemnul putred cu ciocul său puternic. Mânâncă şi fructe de pădure. Pasăre solitară în afara sezonului de reproducere, când de regulă perechile din anul precedent se reformează şi ţin un teritoriu mare. Ambele sexe bat darabana, masculul mai frecvent decât femela. Scobesc o scorbură în lemn putred cu un diametru la intrare de de 5,5x6,5 cm. Cuibul se află de regulă la circa 4 m înălţime. Singura pontă constă din 3-5 ouă depuse la mijlocul lunii aprile, incubate circa 10 zile de ambele sexe. Puii zboară la circa 25 de zile.

Distribuţie: Specie rară probabil din cauza silviculturii moderne, care nu permite copacii bătrâni şi putrezi să rămână în pădure. Nu mai poate fi întâlnită în Europa de Vest. Larg răspândit în Siberia şi Centrul Asiei până la Peninsula Camceatca şi Insulele Japoneze.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 20000- 40000 de perechi.

A429 - Ciocănitoare de grădină - Dendrocopos syriacus

Habitat: Poate fi întâlnită într-o gamă largă de habitate, de la liziera pădurilor mature de foioase, până la pădurile de luncă, livezi, parcuri şi gospodării cu grădini din zona rurală.

Ecologie: Pasăre sedentară. Se hrăneşte cu insecte şi larve, dar şi fructe de pădure pe care le extrage folosindu se de cioc şi limba lungă, lipicioasă. Caută hrana avansând de

27

jos spre coronament, pe trunchiul copacului. Activitatea speciei o putem recunoaşte şi pe baza loviturilor intense repetate, cu care îşi semnalează prezenţa. Face chiar mai multe scorburi cu diametru de 4,5 cm în acelaşi copac. Ponta constă din 6 ouă pe care le depune în aprilie, de obicei într-o scorbură nouă. Juvenilii părăsesc cuibul în iunie.

Distribuţie: Specie cu areal relativ restrâns, prezentă în sud-estul Europei. Are o distribuţie largă dar necontinuă în România, în unele zone poate fii considerată chiar comună iar în alte zone accidentală. A fost descrisă prima dată în Syria, actualmente arealul este în expansiune către Europa de Vest.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 24000 - 32000 de perechi ( 37 % din populaţia UE).

A236 - Ciocănitoare neagră - Dryocopus martius

Habitat: Cuibăreşte în păduri de foioase cu copaci bătrâni, dar şi în păduri de amestec sau în păduri de conifere, la diverse altitudini. Până nu de mult putea fi întâlnită doar în zonele de munte şi de deal acoperite cu păduri, însă specia şi-a extins distribuţia în ultimele decenii în toate tipurile de pădure, astfel o putem gasi de la pădurile de luncă până la limita superioară a pădurilor, cca 1700 m.

Ecologie: Hrana, ca la mai toate speciile de ciocănitori, constă în insecte şi larve arboricole. Pasăre sedentară. Îşi construieşte scorbura la 8-20 m de sol, cu un diametru de 10-12 cm. Femela depune 4 ouă începând de la mijlocul lunii aprile. Ouăle sunt clocite 12 zile de ambele sexe, care fac shimbul la câteva ore. Puii rămân circa 24 zile în scorbură, dar vor fi hrăniţi în continuare timp de câteva zile şi după ce părăsesc cuibul.

Distribuţie: Prezent în Europa, Scandinavia, nordul şi centrul Asiei. În România, până nu de mult ciocănitoarea neagră putea fi întâlnită doar în zonele de munte şi de deal acoperite cu păduri, însă în ultimele decenii specia a apărut în toate tipurile de păduri. În afara zonelor neîmpădurite, astăzi o putem găsi în nenumărate zone ale ţării, de la pădurile de luncă până la limita superioară a pădurilor, la cca. 1700 m.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 40.000 - 60.000 de perechi (23% din populaţia UE).

A379 Presură de grădină - Emberiza hortulana

Habitat: Preferă o mare varietate de habitate, de la câmpie în nord la pantele însorite ale munţilor la limita sudică a distribuţiei. Are nevoie de zone deschise cu pâlcuri de copaci sau tufe, preferă de asemenea şi locurile descoperite cu stânci sau bolovani, zonele agricole.

28

Ecologie: Se hrăneşte de regulă cu seminţe, dar prinde multe insecte pentru a hrănii puii. Cuibul este amplasat aproape de nivelul solului.

Distribuţie: Specie cu distribuţie vest-palearctică, apare în număr mic acolo unde găseşte habitatul preferat.

Populaţia din România: estimată între 125000 - 255000 de perechi.

A103 Şoim călător Falco peregrinus

Habitat: Specie aproape universal răspândită, dar a suferit o diminuare majoră a efectivului.

Are nevoie de locuri inaccesibile pentru cuibărit, mai ales stânci, dar ocupă şi construcţii sau ruine umane, rareori copaci. Foarte adaptabil şi mobil, o putem întâlni de la malul mării până la altitudini mari, din zona mediteraneană până dincolo de cercul polar. Pentru a se hrăni are nevoie de zone deschise, dar ocoleşte câmpiile fără păduri, întinsele zone agricole şi deşertul. Nu o vom întâlni nici în regiunile uniform împădurite.

Cuibăreşte de la malul mării până la altitudini mari, din zona mediteraneană până dincolo de cercul polar. Pentru cuibărit foloseşte de obicei stâncării, dar apare în mod obişnuit şi în oraşe mari, unde cuibăreşte pe clădiri.

Ecologie: Păsări teritoriale, perechea de obicei e sedentară şi râmâne împreună în zona teritoriului de cuibărit tot anul. Populaţiile din regiunile nordice sunt migratoare, iar cele din sud sunt sedentare, existând o trecere graduală. Juvenilii şi subadulţii parcurg distanţe mari până când ajung la maturitatea sexuală. Cu toate că sunt păsări foarte adaptabile, efectivul lor a scăzut drastic în cele mai multe părţi a lumii odată cu răspândirea pesticidelor, mai ales al DDT-ului. Substanţele chimice se adună în organismul păsărilor, nivelul de calciu scade, ceea ce duce la subţierea cojii ouălor. De asemenea, multe păsări au fost furate din cuib pentru a fi vândute şoimarilor, care folosesc aceste păsări la vânătoare. Femela depune 3-4 ouă în martie, clocitul durează 29 zile, puii părăsesc cuibul după 35 zile. Juvenilii devin independenţi în august, atunci devin într-adevăr „călători”. Maturitatea sexuală o ating la vârsta între 2 şi 3 ani.

Şoimul călător este renumit că poate atinge viteze de peste 300 km/h în picaj

În timpul paradei nupţiale masculul predă prada femelei în timpul zborului, femela întorcându se cu spatele în jos pentru a lua cadoul. Şoimii se hrănesc cu diferite specii de păsări, pe care la atacă din aer. Nu intră în coliziune directă cu aceştia, doar le lovesc cu picioarele, după care prada cade. La sol, şoimii omoară prada cu ciocul.

Distribuţie: Specie larg răspândită, în toată lumea. La noi mai ales specie de pasaj şi oaspete de iarnă, dar câteva perechi cuibăresc în zone stâncoase ale Carpaţilor.

29

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 8 - 15 de perechi.

A098 Şoim de iarnă - Falco columbarius

Habitat: Este specia de şoim care se aventurează în regiunile cele mai nordice. Preferă zonele cu dealuri şi mult teren neîmpădurit, gura văilor şi zonele umede. Nu apare acolo unde peisajul este dominat de păduri sau de suprafeţe întinse de ape. Cuibăreşte în copaci, pe stânci sau chiar pe sol.

Ecologie: La noi oaspete de iarnă. Se reîntoarce în regiunile la limita zonei temperate şi în zonele boreale în lunile aprilie – mai. Femela depune o singură pontă pe an, alcătuită din 3-5 ouă, perioada de incubaţie ţine 28-32 zile, ambele sexe participă. Puii zboară la circa 30 zile, şi devin independenţi după încă o lună. Şoimul de iarnă se hrăneşte cu păsări pe care le prinde din zbor, pornind de obicei de la avanpost şi urmărind prada deasupra solului. Uneori urmăreşte prada până acesta oboseşte. Poate vâna şi în grupuri mici.

Distribuţie: Nordul şi Nord-Estul Europei, Nordul Asiei şi părţile de nord al continentului Nord American.

Populaţia din România: Nu cuibăreşte în ţară. Circa 400-1500 păsări vizitează teritoriul ţării în timpul iernii.

A321 - Muscar gulerat - Ficedula albicollis

Habitat: Preferă pădurile de foioase cu luminişuri şi arbori bătrâni, dar se stabileşte şi în parcuri şi grădini cu vegetaţie deasă.

Ecologie: Asemănător cu alte specii de muscari, se hrănesc cu insecte pe care le pândesc apoi le prind din zbor, dar consumă şi fructe de pădure, mai ales toamna şi în timpul migraţiei. Păsări migratoare, adulţii revin în ţară în aprilie. Îşi construiesc cuibul în scorburi ale copacilor bătrâni la începutul lunii mai. Femela depune la sfârşitul lunii mai 5-7 ouă albăstrui-verzui, din care puii eclozează peste 2 săptămâni. Puii sunt hrăniţi de ambele sexe timp de 14 zile. Perechea depune 1, maxim 2 ponte anual.

Distribuţie: Destul de uniform distribuit în pădurile din zona de deal. Îl găsim peste tot unde sunt păduri de foioase în stare apropiată de cea naturală. Migraţia de toamnă începe la sfârşitul lunii septembrie. Migrează în Africa.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 460.000 - 712.000 de perechi (75 % din populaţia UE).

30

A320 Muscar mic - Ficedula parva

Habitat: Preferă pădurile de foioase cu coronament închis şi cu subarboret des, mai ales dacă este şi un curs de apă în apropiere.

Ecologie: Se hrănesc cu insecte pe care le prind din zbor, dar şi cu larve de fluturi pe care le caută în coronamentul arborilor. Toamna consumă şi fructe de pădure. Păsări migratoare, adulţii revin în ţară în aprilie. Îşi construiesc cuibul mai ales din muşchi în scorburi cu deschizătura mare. Femela depune în luna mai 4-7 ouă. Puii sunt hrăniţi de ambele sexe timp de 14 zile.

Distribuţie: Răspândit în Europa Centrală şi de Est şi Asia Centrală. Din Europa migrează în partea de vest al continentului Asiatic. Distribuţia speciei nu este uniformă în România, are mai multe populaţii localizate în anumite zone ale ţării, acolo unde mai există păduri naturale, umede şi abrupte. Este prezent în Bazinul Gheorgheni, Valea Cernei, Porţile de Fier, Piemontul Retezat, Făgăraş etc.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 360.000 - 512.000 de perechi (74 % din populaţia UE).

A092 Acvilă mică Hieraaetus pennatus

Habitat: Specie al zonelor temperate, pasăre răpitoare tipic forestieră dar evită pădurile uniforme, cu arbori de aceeaşi vârstă. Preferă pădurile cu arbori de diferite mărimi şi vârste, cu luminişuri şi zone deschise, indiferent dacă e vorba de conifere sau păduri de foioase.

Ecologie: Migratoare, iernează în savanele împădurite ale Etiopiei, Sudan, Chad, Mali, Senegal, Nigeria, până în Rep. Africa de Sud. În lipsa datelor se cunoaşte puţin despre locurile de iernat. Părăseşte Europa între august şi octombrie, se întoarce în lunile martie – mai. Cuibul e construit în copaci sau pe stânci, foloseşte adesea cuiburile părăsite pe care construieşte un cuib nou, de dimensiuni relativ mari. Ponta alcătuită din 2 ouă depusă în luna mai, perioada de incubaţie durează timp de 36 -38 zile. De regulă un singur pui supravieţuieşte şi zboară la vârsta de 50 -55 zile. Acvila mică se hrăneşte cu reptile, păsări şi mamifere de talie mică şi mijlocie.

Distribuţie: Cuibăreşte în Europa şi Asia din Portugalia spre est până în China de nord. Spre nord, specia ajunge până paralela 56 N, iar la sud în Africa de nord până la paralela 30N. O populaţie mai mică, rezidentă, există şi în Africa de Sud. În România se găseşte în zonele colinare şi în Dobrogea.

Populaţia din România: estimată la 80 -100 perechi.

31

A022 Ixobrychus minutus – Stârc pitic

Habitat: În zonele umede cu vegetaţie densă de plante acvatice cum ar fi Typha spp. sau stufăriş presărat cu arbuşti, malul râurilor şi lacurilor, mlaştini, pajişti umede, lagune şi mlaştini sărate.

Ecologie: Migratoare, populaţiile din Europa iernează mai ales în centrul şi estul Africii, părăsind locurile de cuibărit după luna august, migrând pe un front larg. Migrează noaptea, ziua se odihneşte în stuf sau în copaci. Păsările se reîntorc în martie – aprilie şi îşi construiesc cuibul din stuf sau crengi în vegetaţia densă, cuibul fiind de cele mai multe ori înconjurat de apă. Poate cuibări şi în arbori sau arbuşti, la înălţimi mici, dar tot deasupra apei. Ouăle sunt depuse în luna mai, o singură pontă pe an alcătuită din 5-6 ouă. Clocitul, efectuat de ambele sexe, durează 17-19 zile, puii zboară la 25-30 zile după eclozare. Stârcii pitici se hrănesc mai ales cu insecte acvatice şi larvele acestora, cu peşti, broaşte, lipitori şi mamifere mici, iar în timpul migraţiei şi cu insecte terestre. Hrana variază în funcţie de habitat. Se hrănesc mai ales seara şi în zori.

Distribuţie: Europa, Asia centrală şi de vest, până la nordul ţărilor Arabe şi India, mare parte a Africii, Australia.

Populaţia din România: estimată între 8500 - 10000 de perechi.

A339 Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor

Habitat: Preferă habitatele deschise, unde găseşte pâlcuri de copaci, păşuni, mozaic de parcele cultivate. Cuibăreşte numai pe arbori, nu şi în tufe. Deseori stă pe fire de telegraf. Necesită habitate cu un microclimat mai cald (mai secetos şi cu mai multe ore de soare) decât celelalte specii de sfrâncioci, probabil datorită dietei format din insecte mari.

Ecologie: Pasăre migratoare, petrece lunile reci în partea de sud al Africii, unde a fost observată fie solitar, fie în grupuri mici. Se întoarce în zonele de cuibărit în grupuri mici, la începutul lunii mai. Cuibăreşte în strânsă vecinătate cu alte câteva perechi. Cuibul este construit în arbori, la înălţime medie. Singura pontă constă din 5-6 ouă, pe care le cloceşte doar femela timp de 15-16 zile. Puii sunt hrăniţi de ambele sexe la cuib timp de 16-18 zile, dar şi după ce puii părăsesc cuibul. Se hrănesc cu insecte, în special Coleoptere, pe care la prinde stând la pândă pe o creangă, la 1-6 m deasupra solului. Spre deosebire de sfrânciocul roşiatic, rareori depozitează hrana în ţepi.

Distribuţie: Specia a suferit un declin în ultimele decenii, probabil din cauza unor schimbări climatice; verile reci şi ploioase afectează efectivele acestei specii, precum şi folosirea pesticidelor şi transformarea peisajului rural în monoculturi. Astăzi o găsim în partea de sud al Europei centrale şi de Est, respectiv în Asia Mică, dar peste tot în declin

32

considerabil. În România cuibăreşte în zonele de câmpie şi de deal. Preferă habitatele deschise, însorite cu pâlcuri de copaci.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 364000 - 857000 de perechi ( 97 % din populaţia UE).

A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio

Habitat: Specia ocupă o gamă largă de habitate preferând zonele deschise, adeseori cultivate, cu tufişuri cu spini şi luminişuri. Alege pentru cuibărit zone unde se întind fânaţe, păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei.

Ecologie: Este o specie migratoare, iernând în zona tropicală a Africii, în estul şi sudul continentului. Primăvara ajunge în România în aprilie - mai. Îşi construieşte cuibul în desişuri la 0,5-2 m de sol în arbuşti de Rosa, Prunus, Crataegus, etc. Depune 5-6 ouă care variază foarte mult ca şi culoare: roz, brun, gălbui, verzui, roşcate stropite întotdeauna spre partea rotundă cu pete întunecate. Doar femela cloceşte. Perechea depune 2-3 ponte pe an. Ca şi celelalte specii de sfrâncioci, manifestă un pronunţat comportament de pasăre răpitoare, iar hrana este diversificată, constând din insecte de talie mijlocie şi mare (coleoptere), amfibieni, reptile (şopârle), chiar mamifere mici şi păsări.

Distribuţie: Este o specie tipică stepei şi silvostepei. În România o găsim în locuri deschise cu arbuşti de Rosa, Prunus, şi Crataegus, de multe ori şi în preajma culturilor agricole. Niciodată nu poate fi găsit în interiorul pădurilor.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1.380.000 - 2.600.000 de perechi (43% din populaţia UE).

A246 - Ciocârlie de pădure - Lullula arborea

Habitat: Preferă zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi dumbrăvi, apare regulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Este prezentă în special în zone colinare şi depresiuni dar şi în zone muntoase de altitudine mică şi mijlocie. Larg răspândită în România, însă abundenţa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale ţării.

Ecologie: Perioada de reproducere începe odată ce păsările revin în ţară în luna aprilie. Masculul cântă în zbor, în timp ce descrie un zbor ondulat mai pronunţat decât ciocârlia de câmp. De asemenea, cântă şi stând pe stâlpi sau în vârful copacilor. Femela depune 3-5 ouă în cuiburi confecţionate în adâncituri săpate în pământ, de regulă în

33

vegetaţia de la lizieră sau la baza arborilor. Se hrănesc pe sol, cu diverse specii de insecte şi cu seminţe.

Distribuţie: Este o specie predominant europeană, cu o distribuţie până în Iran şi în sudul Turkmenistanului în Asia şi nord-vestul Africii. Preferă climatul temperat şi mediteranean, cuibărind la liziere şi în zonele împădurite. Specie migratoare, populaţiile nordice şi central Europene migrează şi cartierele lor de iernare în se suprapun cu arealul populaţiilor din sudul Europei, care sunt sedentare.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciată la 65000 - 87000 de perechi (7 % din populaţia UE).

A023 Stârc de noapte Nycticorax nycticorax

Habitat: Zone umede de apă dulce, brac sau sărată, acolo unde găseşte destulă vegetaţie acvatică dar şi copaci unde să cuibărească şi să înnopteze. Ocupă pâlcurile de pădure de-alungul râurilor sau la malul apelor stătătoare, şi se hrăneşte adesea pe păşunile şi terenurile agricole inundate. În migraţie şi la malul mării şi în estuare. În trpopice o găsim în pădurile de mangrove.

Ecologie: Populaţiile din Europa sunt migratoare, traversând Sahara pe un front larg începând cu luna septembrie. Migrează noaptea. Păsările se reîntorc în martie – aprilie, şi formează colonii mixte, cuibărind cu alte specii de stârci mai ales pe copaci, dar uneori şi în stuf. Cuibul este construit din crengi de grosimi diferite, la înălţimi medii. Clocitul începe de regulă în mai, de obicei o singură pontă alcătuită din 3-5 ouă. Clocitul efectuat de ambele sexe, schimbă la 2-3 ore, şi durează circa 22 zile. La vârsta fragedă puii sunt hrăniţi prin regurgitarea hranei, mai târziu aceştia cerşesc după mâncare trăgând ciocul adulţilor. Puii zboară la 40-50 zile. Se hrănesc cu broaşte, peşti, insecte, lipitoare, şi mamifere mici, uneori cu puii altor stârci. Se hrănesc mai ales seara şi în zori, în timpul cuibăritului şi în timpul zilei.

Distribuţie: Specie cu o distribuţie mondială, Europa, Asia, America de Nord şi Sud, Africa. În Europa mai ales în regiunile mai calde. A suferit un declin în Europa de Vest, unde efectivul e în creştere.

Populaţia din România: estimată între 6500 - 8000 de perechi.

A072 Viespar - Pernis apivorus

Habitat: Cuibăreşte într-o gamă largă de habitate, în zonele temperate de la câmpie la munte, acolo unde condiţiile favorizează dezvoltarea Hymenopterelor. O întâlnim mai

34

ales în păduri de foioase şi de conifere, unde există luminişuri multe, sau terenuri favorabile de hrănire în apropiere.

Ecologie: Specie migratoare, la noi este oaspete de vară între mai şi septembrie, iernează în Africa ecvatorială şi subecvatorială, unde se hrăneşte mai ales cu locuste. Depune o singură pontă pe an începând cu luna mai. Deseori se foloseşte de cuiburile părăsite de alte specii răpitori sau ciori, dar poate construi şi cuib nou. Cuibul este alcătuit din crengi, şi de obicei la 10-20 m înălţime. Partea de sus a cuibului e mereu camuflată cu frunze verzi. Ambele sexe clocesc cele 2 ouă până la 37 zile. Masculul vânează, în timp ce femela împarte hrana puilor. Ambii pui se maturizează, şi sunt hrăniţi la cuib timp de circa 40 zile, şi încă 10 zile revin la cuib pentru hrană. Puii devin independenţi la vârsta de circa 75-100 zile. Se hrănesc mai ales cu insecte sociale din ordinul Hymenoptera, pe care le vânează fie stând la pândă, fie zburând după insecte şi astfel găsindu-le cuibul. Datorită unghiilor mai puţin îndoite ca şi celelalte specii de pradă, sapă până la 40 cm adâncime după cuiburi de insecte. Consumă atât larvele, pupele, cât şi insectele. Viespii nu le pot înţepa datorită penelor protectoare de pe cap şi piciorelor puternice, cu solzi tari. Mai consumă amfibieni, reptile, mamifere mici şi pui de păsări, chiar şi ouă sau fructe. Deseori vânează umblând pe sol. Viesparul, deşi foarte asemănător cu speciile de şorecari, mai ales cu şorecarul comun (juvenilii), nu este înrudit cu aceştia, ci mai degrabă cu speciile de gaie (Milvus). S-a sugerat că asemănarea ar fi de fapt un mimicri, o adaptare pentru a evita atacul uliilor porumbari, faţă de care şorecarii sunt mai protejaţi datorită ciocului şi ghearelor mai puternice.

Distribuţie: Aproape pe toată suprafaţa Europei, mai puţin în regiunile nordice. Deseori e greu de observat datorită faptului ca nu zboară mult. În România destul de comună.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2000- 2600 de perechi ( 5 % din populaţia UE).

A234 Ghionoaie sură - Picus canus

Habitat: Poate fi întalnită într-o gamă largă de habitate, de la păduri mature de foioase şi de amestec, până la pădurile din zone mlăştinoase şi cele de luncă de-a lungul râurilor mari cu multe trunchiuri de copaci căzute. Este mai puţin comună în zonele urbanizate decât ghionoaia verde, dar apare şi în livezi şi parcuri, mai ales înafara sezonului de reproducere.

Ecologie: Specie sedentară. Strigătul mascululi poate fi auzit în aprilie, la fel ca şi darabana acestuia. Îşi face scorbura în copaci bătrâni, la 3-5 m înălţime. Femela depune 5-7 ouă, clocitul durează 17-18 zile. Puii sunt hrăniţi mai ales cu pupe de furnici de către ambele sexe, părăsind cuibul în iulie. Se hrănesc mai ales cu furnici, dar caută hrana şi pe trunchiul copacilor.

35

Distribuţie: Specie de ciocănitoare cu o distribuţie largă, ghionoaia sură este prezentă în Europa centrală şi de est şi pe tot cuprinsul Asiei pana în China, în păduri, de obicei la altitudini mai mari decat ghionoaia verde.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 45.000 - 60.000 de perechi (52% din populaţia UE).

A151 Bătăuş Philomachus pugnax

Habitat: Cuibăreşte în colonii mici în zonele de tundră, de la limita nordică a pădurilor până la ţărmuri. Pentru cuibărit are nevoie de zone umede, cum ar fi mici lacuri, zone litorale, râuri, mlaştini de coastă sărate sau alte zone umede de apă dulce. Are nevoie şi de porţiuni de uscat pentru jocul nupţial, respectiv pentru cuib. În pasaj apare în stoluri mari, poposeşte în zone umede de apă dulce sau marine, chiar şi pe păşuni cu vegetaţie foarte scundă.

Ecologie: Migratoare, traversează Europa începând cu luna pe un front larg, în stoluri mari. Iernează în Africa, ajungând până în partea de sud a continentului, dar şi în sudul Europei, Orientul Mijlociu şi India. Unele păsări rămân un sezon în locurile de iernat, fără să cuibărească. Masculii încep migraţia, femelele şi juvenilii pornesc mai târziu, părăsind toţi tundra în iulie. În Europa pot fi observate până la sfârşitul lunii septembrie. Se reîntorc între aprilie şi iulie, în funcţie de latitudine şi condiţiile meteo. Cuibul este pe sol, ascuns de vegetaţie ierboasă, doar femelele clocesc şi îngrijesc puii. Ponta din 2-4 ouă, clocitul durează 20 - 23 zile, puii zboară la vârsta de circa 28 zile. Se hrănesc cu nevertebrate, mai ales cu larve şi insecte acvatice. În afara sezonului de cuibărit şi cu material vegetal.

Distribuţie: Partea de nord al Europei, şi Siberia, la sud până la Lacul Baikal.

Populaţia din România: doar în pasaj

A220 Huhurez mare Strix uralensis

Habitat: Cuibăreşte în mai ales în regiunile boreale evitând pădurile dense de coniferi, mai degrabă în zonele mai joase, cu păduri de amestec şi câmpuri deschise. Insular în Europa de Est în Carpaţi şi în câteva alte habitate muntoase din Centrul Europei.

Ecologie: Rezident, iarna vânează în parcuri, zone deschise sau în apropierea aşezărilor omeneşti, unde prinde şobolani şi găini. Se hrăneşte mai ales cu rozători pe care le pândeşte de la un punct înalt, de regulă vârful unui copac. Cuibăreşte devreme, în martie sau începutul lunii aprilie. Foloseşte scorburi sau cuiburi părăsite pentru

36

reproducere. Ponta alcătuită din 3-4 ouă (chiar 6 în funcţie de abundenţa hranei) este clocită de femelă timp de 27-29 zile. Juvenilii rămân mai mult de o lună la cuib.

Distribuţie: Siberia şi insular în Europa Centrală şi de Est. La noi în făgetele din Carpaţi.

Populaţia din România: estimată la 12000 - 20000 perechi

A307 Silvie porumbacă - Sylvia nisoria

Habitat: specie relativ rară, preferă zonele deschise, calde, cu tufărişuri, cu copaci izolaţi, având preferinţe de habitat asemănatoare sfrânciocului roşiatic.

Ecologie: Migratoare, întreaga populaţie îşi petrece iarna în estul Africii. Pleacă în august şi revine târziu, la începutul lunii mai. Cuibul este solid, amplasat în copaci sau tufişuri, iar ponta constă din 4-5 ouă. Incubaţia durează 12-13 zile, puii zboară la vârsta de 10-12 zile. Hrana constă în primul rând din insecte şi alte nevertebrate, dar în afara sezonului de cuibărit consumă şi diverse fructe de arbuşti.

Distribuţie: Distribuţia speciei este una central-palearctică, cuprinsă între zona central-europeană (nordul Italiei) şi centrul Asiei.

Populaţia din România: estimată la 25000 – 40000 perechi

A166 Fluierar de mlaştină Tringa glareola

Habitat: Pădurile boreale şi tundra siberiană, zonele umede mlăştinoase, la malul înmlăştinat al unor lacuri,

Ecologie: Migratoare, apare în Europa Centrală la sfârşitul lunii iunie, şi le putem observa până la finele lunii septembrie. Migrează noaptea, locurile de iernare sunt în zonele lagunare şi de mlaştină din tropice. Se reîntorc primăvara aprilie - mai, pentru o scurtă perioadă de cuibărit. Cuibul este construit ascuns pe o denivelare, de regulă înconjurat de apă, sau mai rar în desişul tufişelor, pe sol. Ocupă şi cuiburi părăsite în copaci. Ponta numără 3 – 4 ouă, incubate 22 – 23 zile, puii zboară la 40 zile. De regulă masculul hrăneşte puii, femela părăseşte cuibul. Se hrănesc cu insecte, viermi, gastropode pe care le procură în apa puţin adâncă sau la mal.

Distribuţie: Zonele temperate şi subarctice ale Palearcticului, inclusiv zona pădurilor boreale. Din Europa Centrală a dispărut odată cu desecarea mlaştinilor.

Populaţia din România: doar în pasaj

37

A027 Egretă mare Egretta alba

Habitat: Zone umede continentale şi costiere. În Europa cuibăreşte doar în unele regiuni costiere (delte, lagune) sau în stufărişuri de apă dulce în sud-estul continentului. În afara perioadei de cuibărit o întâlnim în mai multe tipuri de habitate cu apă puţin adâncă, lacuri, mlaştini, râuri, eleştee.

Ecologie: Populaţiile din Europa sunt migratoare, părăsesc locurile de cuibărit în septembrie şi revine în martie. Iernează în Bazinul mării Mediteraneene în lagunele salmastre. Formează colonii mixte cu alţi stârci sau pelicani, mai ales în stuf din anul precedent, dar în tropice deseori pe copaci. Cuibul este construit din stuf, căptuşit cu alte materiale vegetale. Masculul adună materialele, femela construieşte. Clocitul începe de regulă în martie - aprile, de obicei o singură pontă alcătuită din 3-4 ouă. Clocitul efectuat de ambele sexe, şi durează circa 25 zile. Puii zboară la 35-40 zile. Adulţii năpârlesc după sfârşitul perioadei de cuibărit. Se hrănesc cu peşti, insecte, mamifere mici, uneori cu puii altor specii de păsări. Dacă este multă hrană pe uscat nu au nevoie de apă, toamna frecventează des terenurile agricole.

Distribuţie: Specie lar răspândite în zonele tropicale şi subtropicale ale Asiei şi Americii. Cuibăreşte şi în sud-estul Europei, şi în unele zone umede mai întinse din interiorul continentului; în pasaj şi iernat o întâlnim şi în alte regiuni ale continentului.

Populaţia din România: estimată între 900 - 1100 de perechi.

2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea

acestuia

În urma vizitelor efectuate la amplasament, s-a constatat lucrările se vor desfăşura pe terenuri agricole si pajisti. Nu au fost identificate habitate de interes comunitar.

Dintre speciile de păsări de interes comunitar din lista sitului ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului, în jurul şi în vecinătatea amplasamentului au fost identificate următoarele specii:

A089 Aquila pomarina A031 Ciconia ciconia A122 Crex crex A338 Lanius collurio

Având în vedere că prin natura investiţiei nu vor fi afectate locurile de cuibărit iar locurile de hrănire vor fi doar temporar deranjate, nu există un impact notabil al lucrărilor asupra acestora. Unele măsuri de reducere/prevenire vor fi prezentate în capitolul dedicat.

38

2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului

Având în vedere faptul că montarea conductei nu afectează în mod direct nici o specie comunitară, iar habitatele afectate de lucrări (săparea şantului) sunt doar terenuri arabile, parloage şi suprafeţe mici de păşune, considerăm că speciile amintite mai sus vor fi deranjate doar de prezenta muncitorilor si utilajelor, in perioada de implementare a lucrărilor. În perioada de operare aceste specii nu vor fi deranjate.

Nu se vor distruge habitate de cuibărire sau cuiburi. Suprafaţa ocupată prin montarea rezervorului de polstif este una foarte redusă. Astfel, doar lucrările de montare şi punere în funcţiune reprezintă o sursă de stres pentru aceste specii. De aceea se va respecta interdicţia de construire-montare în perioada mai-iulie.

Speciile de pădure (Aquila pomarina) nu vor fi afectate în nici un fel datorită faptului că nu vor fi internenţii care au ca rezultat distrugerea vegetaţiei forestiere (locurile de cuibărit) şi nu vor fi convertite spre o altă folosinţă suprafeţele deschise din jur (pajişti şi terenuri agricole, ca locuri de hrănire).

Speciile care cuibăresc în zona de tufişuri din apropiere (Lanius collurio) vor fi afectate uşor şi temporar, de prezenţa utilajelor şi a echipei de lucru. Totuşi, pentru a reduce sau elimina deranjul, sugerăm efectuarea lucrărilor în afara perioadei mai-iunie şi evitarea distrugerii tufărişurilor de pe treseul de lucru.

Specia de pajişte umedă prezentă în zonă (Crex crex) este importantă la nivel european şi nu există posibilitatea să fie deranjată de intervenţia plănuită. Specia nu a fost identificată în zona de intervenţie, ci la o distanţă considerabilă (min. 1,5 km), în consecinţă nu există nici un impact asupra ei.

Specia antropofilă existentă (Ciconia ciconia) cuibăreşte pe stâlpii de curent din localitatea învecinată (Valea) şi foloseşte ca zonă de hrănire şi terenurile din jurul amplasamentului. Fiind o specie care tolerează bine prezenţa umană, deranjul va fi minim. Totuşi, recomandăm ca lucrările să evite perioada de reproducere (mai - iulie).

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Conform fişei standard a sitului ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului, elaborată în anul 2007, speciile prezente au stare de consevare medie spre bună, inclusiv în zona de implementare a proiectului.

39

De asemenea şi speciile enumerate în fişa standard au o stare de conservare relativ bună. Bineînţeles că statutul de conservare favorabilă a unei populaţii se apreciază după un şir de studii şi observaţii efectuate într-o perioadă de mai mulţi ani, metodă care nu a putut fi aplicată în cazul realizării prezentului studiu.

Nu există studii mai recente în zona de implementare a proiectului care să reevalueze starea actuală de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Având în vedere faptul constatat în urma vizitei la amplasament, şi anume că în zona învecinată habitatele se găsesc într-o stare relativ bună de conservare, considerăm că acest lucru nu s-a schimbat semnificativ de la elaborarea fişelor standard a siturilor în discuţie.

Pe viitor, în procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetări complexe care vor evidenţia starea de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare, şi managamentul necesar pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gradului de conservare.

2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect

Având în vedere că speciile de interes comunitar identificate în jurul

amplasamentului din cadrul sitului ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului nu vor fi afectate în mod direct de implementarea proiectului, nu se poate vorbi de o evoluţie probabilă a situaţiei. Totuşi atragem atenţia, că amplasamentul va putea oferi loc de hrană/cuibărit pentru diferite specii de interes comunitar din sit. De aceea considerăm imperativ necesar interzicerea folosirii în viitor a insecticidelor sau altor chimicale cu efect similar cu efect generalizat, respectiv, refacerea în totalitate a vegetaţiei prin reaşezarea blocurilor de sol fertil.

Datorită prezenţei unor specii de păsări de interes comunitar cum ar fi Aquila pomarina, Ciconia ciconia, Crex crex sau Lanius collurio care cuibăresc şi se hrănesc în vecinătatea amplasamentului, putem spune că va exista un deranj temporar în perioada de efectuare a lucrărilor. De aceea, pentru reducerea impactului propunem in planificarea actiunilor evitarea perioadei mai – iulie.

2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar

În zona implementării proiectului integritatea sitului nu este afectată de lucrări sau planuri curente. Întreţinerea infrastructurii necesare extracţiei gazelor naturale este o activitate continuă, dar cu impact redus asupra sitului. Un pericol asupra integrităţii ariei îl reprezintă exploatările forestiere (fără a avea însă vre-o legătură cu proiectul în discuţie), abandonarea deşeurilor, abandonarea pajiştilor şi construcţiile ilegale.

40

În cazul investiţiei care face obiectul acestui studiu, prin natura ei, nu pune în nici un fel în pericol integritatea siturilor discutate, datorită dimensiunilor reduse şi deranjului minim cauzat.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate

în planul de management

Până în prezent, ariile de interes comunitar în cadrul cărora se va implementa proiectul în discuţie nu au un plan de management elaborat, aprobat sau în implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcţia conservării biodiversităţii.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes

comunitar

Conform fişei standard, habitatele şi speciile pentru care situl a fost desemnat se află într-o stare de conservare relativ bună. Totuşi, nu există studii recente la nivel de sit care să reevalueze starea de conservare a habitatelor.

Cu excepţia câtorva zone afectate de activităţile antropice – în special pajiştile seminaturale, cursurile de ape şi vegetaţia forestieră, în general habitatele au o stare de conservare bună.

2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

În zona studiată există mai multe presiuni antropice asupra ariilor de interes comunitar, care nu fac obiectul de studiu al lucrării de faţă – cum ar fi reabilitare de drumuri, construcţii în zone extravilane şi abandonarea lucrărilor agricole în zone de pajişti şi exploatare forestieră. Totuşi, aceste lucrări ar putea avea efect asupra habitatelor şi speciilor descrise, aflate în preajma locaţiei de implementare a proiectului.

41

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe termen scurt şi lung cauzate de

implementarea planului

Pe termen scurt prognozăm existenţa următoarelor impacturi:

- suprafaţa de sol şi implicit vegetaţia va fi afectată local prin amenajarea culoarului de lucru, săparea şanţului şi montarea colectorului gr. 5 Miercurea Niraj-semigrup 13_18 Miercurea Niraj pe p suprafaţă de 895 m x 10 m =8950 mp;

- suprafaţa de sol şi implicit vegetaţia va fi afectată local prin montarea conductei de ape reziduale S = 45 m x 10 m = 450 mp;

- suprafaţa de sol şi implicit vegetaţia va fi afectată local şi permanent prin montarea şi împrejmuirea rezervorului de polstif 5mc şi haba de etalonare S = 5 m x 7 m = 35 mp;

- Având în vedere habitatele existente (terenuri agricole), modul cum vor fi efectuate lucrările, planurile de refacere a solului şi suprafaţa extrem de redusă comparativ cu suprafaţa sitului Natura 2000, considerăm că impactul va fi

minim.

- Speciile de păsări semnalate în zona amplasamentului vor fi deranjate temporar de intervenţiile utilajelor. Dacă intervenţia se va desfăşura în afara sezonului de reproducre (mai - iunie), impactul va fi minim.

Pe termen lung prognozăm existenţa următoarelor impacturi:

- pe suprafaţa afectată de lucrările de montare, după finalizarea lucrărilor, există posibilitatea apariţiei de plante invazive, care ar putea afecta ecosistemele valoroase din zonă. În cazul în care situaţia este monitorizată şi au loc intervenţii la timp, impactul poate fi considerat redus.

- existenţa pe termen lung al unor structuri - rezervorul de polstif 5mc şi haba de etalonare S = 5 m x 7 m = 35 mp – impact minim, considerând că suprafaţa afectată este foarte redusă

- impactul datorat prezenţei umane (muncitori) şi creşterea traficului motorizat şi pietonal – acest impact se rezumă la lucrările de montare şi activităţile de întreţinere, impact minim deoarece zona este vizitată ocazional de echipe de întreţinere, fără a cauza un deranj semnificativ

asupra speciilor şi habitatelor comunitare.

42

Ca urmare nu se constată:

- afectarea speciilor de interes comunitar pentru care situl ROSPA028

Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului a fost desemnat - modificarea suprafeţei zonelor împădurite produsă din cauza proiectului

propus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de pădure - distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea

Roşie; - distrugerea populaţiei de plante sau animale de interes conservativ ridicat; - modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică; - degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea

solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.), - alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, amfibieni, reptile,

nevertebrate; - dinamica resurselor de specii de vânat - modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere,

contra frigului; - alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor

celor mai valoroase specii de ciuperci; - pericolul distrugerii mediului natural în caz de accident; - impact transfrontieră.

Totodată se constată:

- modificări locale şi minore asupra unor specii de păsări, deranjul cauzat de prezenţa umană, mai ales pe perioada realizării construcţiilor

3.2. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie,

operare şi dezafectare

Pentru perioada de construcţie impacturile au fost cuantificate la punctul anterior. În concluzie putem afirma că impacturile generate de această investiţie, pe perioada

construcţiei sunt reduse. Dacă se respectă normele şi regulamentul prezentat de Beneficiar, respectiv, dacă lucrările se vor face în afara sezonului de reproducere, impactul se rezumă la decopertarea solului pe o suprafaţă de aproximativ 35 + 8950 +

450 + 2000 = 11.435 mp din care doar 35 mp vor fi ocupate definitv.

Asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar pentru care situl ROSPA0028 a fost desemnate, impacturile sunt nesemnificative.

Pentru perioada de operare, având în vedere natura investiţiei (faptul că nu există surse de emisii poluante, elemente mobile ale construcţiilor, iar habitatele şi speciile de

43

interes comunitar nu vor fi afectate de construcţii şi activităţi) considerăm că impacturile vor fi inexistente.

3.3. Evaluarea impactului cumulativ

Având în vedere că în zona studiată există o reţea întreagă de sonde şi conducte utilizate pentru extracţia şi transportul gazelor naturale, impactul cumulativ s-a analizat ţinând cont de aceste structuri. Analiza s-a făcut într-un perimetru de 500 de m în jurul investiţiei (în cazul conductei, analiza s-a făcut pe o fâşie de teren cu lăţimea de 1000 m de-alungul acesteia, cu conducta situată la mijlocul acestei fâşii). În perimetrul astfel identificat sunt terenuri arabile şi păşuni, respectiv o parte a localităţii Valea. Tot în acest perimetru cad şi structurile existente Romgaz Valea.

Este important de menţionat că în perimetrul analizat pentru evaluarea impactului cumulativ se va realiza investiţia "Montare staţie de uscare gaze naturale Miercurea Niraj". Această investiţie aparţine Beneficiarului SNGN Romgaz SA. Staţia de uscare Valea va fi construită lângă Grupul 5 Miercurea Niraj, lângă drumul pietruit existent, pe un teren aflat în proprietatea SNGN Romgaz SA (teren împrejmuit, suprafaţă de circa 0.5 ha). Staţia de uscare şi dotările aferente vor ocupa o suprafaţă de circa 3000 mp. Investiţia a fost analizată în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Concluziile raportului studiului de evaluare a impactului asupra mediului, realizat de SC Green Partners SRL în parteneriat cu SC NaturalNet SRL arată că impactul acestei investiţii asupra speciilor şi habitatelor se va exercita mai ales prin decopertarea solului, realizarea unei platforme de beton şi unui tronson de drum pentru acces, în total pe o suprafaţă de 3000 mp. Dintre speciile listate în formularul standard al ROSPA0028, se amintesc speciile Anthus campestris şi Lanius collurio, ca şi posibil afectate de lucrările de construcţii. Mai jos redăm concluziile studiului în acest sens (pp 58-60):

“(…)Una dintre speciile de mare importanţă pentru SPA Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului este Crex crex. Preferinţe ecologice ale acestei specii sunt foarte limitate, în mod deosebit în perioada de cuibărire. În urma analizei habitatelor adiacente drumului, pentru această specie a fost identificată o suprafaţă de 0,5 ha habitate potenţial favorabile.

În aceste zone un nivel de decibeli crescut, atât în perioada de reabilitare cât şi în cea operare a drumului, poate genera un impact semnificativ asupra populaţiei de Crex crex. Conform practicilor europene (Măsuri de conservare pentru Crex crex) este recomandabil ca impactul fonic asupra speciei, în special în perioada de reproducere, să fie minim. Întrucât lucrările de construcţii se vor realiza pe tronsoane de drum la ditanţe apreciabile (cca 400 m) de habitatele favorabile speciei se consideră că zgomotul rezultat nu poate genera nici un impact negativ asupra speciei.

Concluzii Deranjul cauzat de prezenţa fizică a muncitorilor şi utilajelor în perioadele de activitate

poate cauza un discomfort major pentru încă două specii de interes comunitar, cuibăritoare în zona proiectului. Este vorba de speciile Lanius collurio şi Anthus campestris. Ambele specii folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri (Lanius collurio) sau zone agricole cu vegetaţiei ierboasă (Anthus campestris). Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obicei sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate daca se defrişează această vegetaţie arbustivă (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a

44

cuiburilor. Din această cauză, pentru a reduce impactul activităţilor propunem evitarea lucrărilor de reabilitare în lunile mai-iulie în zonă.

Ca urmare nu se constată:

- modificarea suprafeţei zonelor împădurite produsă din cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de pădure

- distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie; - distrugerea populaţiei de plante sau animale de interes conservativ ridicat; - modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică; - degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea

condiţiilor hidrologice etc.), - alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate; - dinamica resurselor de specii de vânat - modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, contra frigului; - alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor celor mai valoroase

specii de ciuperci; - pericolul distrugerii mediului natural în caz de accident; - impact transfrontieră.

Ca urmare se constată:

- modificări locale şi minore asupra habitatelor - deranj existent şi minim asupra câtorva specii de păsări, în perioadele de lucru la construcţia şi

viitoarele lucrări de întreţinere - deranj minim asupra altor grupuri (plante, nevertebrate, peşti, reptile, amfibieni) şi strict localizat

la suprafaţa redusă afectată de construcţie 4.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor posibil afectate din SPA

Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului I. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construcţii

- în vederea protejării speciilor Lanius collurio şi Anthus campestris este necesară evitarea lucrărilor de şantier în lunile mai-iulie;

- evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de construcţie a drumului, a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta SPA-ului;

- construcţiile de organizare de şantier şi de şantier propriu-zis să nu fie implementate pe suprafaţa SPA-ului Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului şi nici în raza de 0,5 km a acestuia;

- gropile de împrumut nu se vor face în incinta SPA-ului, iar reparaţiile utilajelor şi mijloacelor de transport în afara incintelor specializate legale va fi interzisă;

- drumurile de acces şi tehnologice temporare, cât şi toate suprafeţele a căror suprafaţă (învelişul vegetal) a fost afectat, vor fi refăcute şi vor fi redate folosinţelor iniţiale;

- efectuarea de lucrări de refacere a podeţelor fără a aduce prejudicii majore albiilor afluenţilor. (…)”

Având în vedere cele de mai sus, putem spune că investiţia studiată în prezentul studiu este de anvergură mai mică decât realizarea Staţiei de uscare.

Nu se vor crea elemente de infrastructură (drumuri, clădiri) noi, iar rezervorul şi conductele care se vor monta nu reprezintă elemente majore de infrastructură. Astfel, considerăm că impactul cumulativ este nesemnificativ.

45

Totuşi, pe viitor, se poate formula recomandarea ca în zona imediat învecinată (pe o rază de ca. 3 km) activităţile antropice să fie atent monitorizate în vederea

controlului privind abandonarea deşeurilor şi exploatările ilegale de pădure. Toate

investiţiile de construcţii şi amenajări de teren vor fi evaluate şi din punctul de

vedere al impactului cumulativ.

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru

componentele afectate de implementarea proiectului

- în vederea protejării speciilor de păsări cuibăritoare este necesară evitarea lucrărilor de şantier în lunile mai-iulie;

- evitarea afectării habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta SPA-ului de către infrastructura temporară creată în perioada construcţiilor;

- reparaţiile utilajelor şi mijloacelor de transport în afara incintelor specializate legale va fi interzisă;

- efectuarea decopertării în blocuri a solului fertil de pe suprafaţa de lucru (doar în cazul pajiştilor - în blocuri cu grosime de 20 cm, pe toată lăţimea suprafeţei de lucru) care să fie reaşezate după finalizarea lucrărilor;

- toate suprafeţele a căror suprafaţă (învelişul vegetal) a fost afectat, vor fi refăcute şi vor fi redate folosinţelor iniţiale;

- Evitarea distrugerii arborilor, pajiştilor, tufişurilor şi arbuştilor din perimetrul şi din jurul perimetrului de montare a conductei;

4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului

Considerăm necesar monitorizarea locaţiei pentru a evita apariţia unor specii de plante invazive (de exemplu Amorpha fructicosa) în apropierea habitatelor valoroase din situril Natura 2000. Totodată, considerăm că efectivele speciilor de păsări comunitare semnalate în jurul amplasamentului trebuie monitorizate anual.

4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare

Având în vedere natura planului şi localizarea acesteia – şi datorită faptului că nu vor fi afectate nici o specie şi nici un habitat de interes comunitar pentru care situl „ROSPA0028” a fost desemnat, nu considerăm necesare propunerea de astfel de măsuri.

46

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor

Pentru habitate:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. Au fost consultate toate materialele bibliografice disponibile care conţin informaţii specifice legate de distribuţia habitatelor ţintă la nivelul ariei studiate.

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren pentru evaluarea habitatelor. În cadrul acestei etape, colectarea datelor s-a făcut prin parcurgerea zonei amplasamentului, dar şi a zonelor învecinate din situl Natura 2000 studiat, în funcţie de caracteristicile şi distribuţia fiecărui tip de habitat. Numărul, forma şi mărimea eşantioanelor de vegetaţie necesare pentru fiecare habitat s-a stabilit în concordanţă cu caracteristicile structurale (variabilitatea) habitatelor studiate.

4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

Pentru speciile de păsări existente pe suprafaţa amplasamentului:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. În această etapă au fost compilate toate informaţiile existente despre locaţia studiată. Pe de o parte s-au adunat informaţiile anterioare existente despre speciile de haepetofaună şi păsări înregistrate în zonă. Pe de altă parte s-au adunat informaţiile despre habitate necesare studiului propus (varietatea habitatelor, distribuţia lor, asocierea speciilor ţintă cu habitatele folosite etc.).

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren (colectarea datelor) a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse.

47

Colectarea datelor s-a facut organizat pe grupuri de specii, bazat pe tipurile de monitoring specifice fiecărui grup conform literaturii de specialitate, prin metodele: acoperire totală – FC, observaţii din puncte fixe – PC, sau transecte – LT pentru speciile de păsări cuibăritoare.

Acoperire totală (FC). Pentru unele specii este posibilă acoperirea completă a habitatului ocupat de acestea şi implicit evaluarea precisă a numărului de perechi cuibăritoare. Astfel este cazul la Crex crex – unde în pajiştile folosite pentru cuibărit numărul masculilor cântători se poate evalua în întregime sau la Ciconia cionia – specie la care cuiburile active se pot număra în totalitate într-o zonă dată. Această metodă a fost preferată datorită suprafeţei mici a investiţiei. La fel este cazul şi pentru amfibieni.

Observaţii din puncte fixe (PC). Este cazul, în general, al răpitoarelor mari care pot fi evaluate din puncte fixe bine alese. În funcţie de comportamentul specie studiate, se alege o locaţiile de observare, distribuite spaţial corect pentru acoperirea zonei.

Transecte (LT). Pentru restul speciilor se fac transecte în care se înregistrează speciile într-o bandă continuă de lăţime standard prestabilită, de-o parte si de alta a transectului. Transectele sunt astfel distribuite încât să asigure pe de o parte o reprezentare echitabilă a tuturor habitatelor şi pe de altă parte să satisfacă cerinţele unei analize statistice ulterioare a datelor colectate.

Observaţiile din puncte fixe şi transectele au fost folosite pentru evaluarea suprafeţelor din imediata vecinătate a terenului ocupat de investiţie.

4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

5.2. Descrierea dificultăţilor

Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rare iar evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a speciilor şi a habitatelor de interes comunitar – nu au fost făcute. Ca urmare, informaţiile folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale şi din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru prezentul proiect.

Colectivul de evaluare a constat din:

- expert evaluator de mediu Sándor Attila

- biolog Lészai István László

- ecolog Domşa Cristian Constantin

48

CURRICULUM VITAE

1. Nume: Sandor

2. Prenume: Attila D.

3. Data si locul nasterii: 17.11.1973, Sovata 4. Nationalitate: română, etnie maghiară

5. Starea civila: căsătorit

6. Educatie:

Institutie (Data)

Data: 2000-2003

De la (luna / an)

Pana la (luna / an)

Calificare sau Diploma obtinuta

Universitatea din Debrecen, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii , Departamentul de Evoluţie şi de Biologie

Umană / programul de doctorat

Institutie (Data)

Data: 1998 - 1999

De la (luna / an) 1998

Pana la (luna / an) 1999

Calificare sau Diploma obtinuta

Central European University, Budapest, Ungaria. Master’s degree in Environmental Sciences and Policy

/ diplomă Msc

Institutie (Data)

Data: 1994 – 1998

De la (luna / an) 1994

Pana la (luna / an) 1998

Calificare sau Diploma obtinuta

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie, specializarea Biologie

7. Limbi straine: (Apreciati pe o scara de la1 la 5: de la 1 = Excelent la 5 = De baza)

Limba Citit Vorbit Scris

Engleză 1 1 1

Maghiară 1 1 1 Franceză 3 5 5 Franceză 3 5 5

8. Membru al unor corpuri/asociatii profesionale:

49

Society for Conservation Biology, Raptor Research Foundation, Magyar Madártani Egyesület, European Ornithologists’ Union

9. Alte aptitudini (calculator, etc): MS Word, Excel, Access, Outlook, PowerPoint, Internet, SPSS, Route, etc. 10. Pozitia profesionala actuala: consilier probleme de mediu

11. Vechimea la locul actual de muncă: 2 ani

12. Calificări relevante pentru proiect: - avizare, evaluarea cererilor de avize de mediu - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - directive UE - planuri de dezvoltare locală, verificarea acestora, consiliere - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - aptitudini manageriale şi financiare - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate - prezenţă în diverse foruri ştiinţifice 13. Experienţa specifică în regiune:

Tara Data (de la.. pana la) Numele si descrierea pe scurt a

proiectului

14. Experienta profesionala :

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor

2009 - prezent

Căpuşu Mare, jud. Cluj

Expert independent

Evaluator de mediu

Redactare studii de evaluare a impactului şi evaluări adecvate pentru planuri şi programe

2007 – august 2009

Târgu Mureş

APM Mureş consilier - avizare, evaluarea cererilor de avize de mediu, reglementări, controale pe teren, evaluări, studii de impact, - energie, sol, resurse naturale, păduri şi minerit - poluări, epurarea apelor (evaluare impact şi consiliere) - elaborare şi verificare proiecte normative

50

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor

- raportare - directive UE - planuri de dezvoltare locală, verificarea acestora, consiliere - elaborare propuneri de proiecte şi managementul proiectelor

2003 - 2006

Cluj - Napoca

Societatea Ornitologică Română

Director conservare

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, INTERREG) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - aptitudini manageriale şi financiare - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate - prezenţă în diverse foruri ştiinţifice - reprezentant din partea României la diverse întâlniri şi grupuri de lucru la nivelul UE

2001 - 2003

Cluj - Napoca

Societatea Ornitologică Română

Coordonator proiecte

- coordonatorul Monitorizării Păsărilor Comune - reprezentantul român al programului Păsări ca şi indicatori biologici

2000 - 2001

Deva Parcul Naţional Retezat

Biolog, expert biodiversitate

- evaluări de bază şi monitoring - reglementări - planuri de monitoring şi de management

15. Alte informatii relevante:

- coautor (2 cărţi), co-editor (2 cărţi), autor (2 capitole, 25 articole ştiinţifice, 52 prezentări la conferinţe

51

CURRICULUM VITAE

1. Nume: Lészai

2. Prenume: István László

3. Data si locul nasterii: 27.05.1981, Cluj-Napoca 4. Nationalitate: română, etnie maghiară

5. Starea civila: necăsătorit

6. Educatie:

Institutie (Data)

Institutie (Data)

Data: 2004 - 2005

De la (luna / an) 2004

Pana la (luna / an) 2005

Calificare sau Diploma obtinuta

Central European University, Budapest, Ungaria. Master’s degree in Environmental Sciences and Policy

/ diplomă Msc

Institutie (Data)

Data:2000 – 2004

De la (luna / an) 2000

Pana la (luna / an) 2004

Calificare sau Diploma obtinuta

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie, specializarea Biologie / diplomă de absolvire

7. Limbi straine: (Apreciati pe o scara de la1 la 5: de la 1 = Excelent la 5 = De baza)

Limba Citit Vorbit Scris

Engleză 1 1 1

Maghiară 1 1 1 germană 3 5 5

8. Membru al unor corpuri/asociatii profesionale: Asociaţia Transilvania Verde Asociaţia Grupul Milvus

9. Alte aptitudini (calculator, etc): MS Word, Excel, Access, Outlook, PowerPoint, Internet, 10. Pozitia profesionala actuala: consilier mediu, biolog

52

11. Vechimea la locul actual de muncă: 2 ani

12. Calificări relevante pentru proiect: - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - aptitudini manageriale şi financiare - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate - custodia ariilor protejate

13. Experienţa specifică în regiune:

Tara Data (de la.. pana la) Numele si descrierea pe scurt a

proiectului

14. Experienta profesionala :

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor

2007 - prezent

Târgu Mureş

SC NaturalNet SRL

Consilier mediu, biolog

- evaluări de specialitate în cadrul siturilor Natura 2000, capitole biodiversitate pentru diverse investiţii în situri natura 2000, studii de impact - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu)

2005 - 2008

Cluj - Napoca

Societatea Ornitologică Română

Coordonator proiecte

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu, AFM, GEF, Defra, etc) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate

53

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor

2004 - prezent

Cluj - Napoca

Asociaţia Transilvania Verde

Voluntar, coordonator proiecte

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (AFM, GEF, Fundaţia ptr. Parteneriat, etc) - activităţi legate de custodia unei arii protejate (Fânaţele Clujului) - activităţi manageriale - campanii de mediu, strângeri de semnături, etc

54

Europass Curriculum Vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume Domşa / Cristian Adresă(e) Str. Şomcutului Nr. 286, 405200 Dej, CJ, România

Telefon(oane) 004 0364 113 677 Mobil 004 0740 242 978

Fax(uri) 004 0364 113 677

E-mail(uri) cristidomsa@yahoo.com

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 1978 Aprilie 09

Sex Masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Experienţa profesională

Perioada Octombrie 2009 - Prezent

Funcţia sau postul ocupat Studii Doctorale

Activităţi şi responsabilităţi principale

Cercetare în domeniul distribuţiilor populaţionale la păsări pentru teza de doctorat

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Cercetare

Perioada Martie 2007 – Septembrie 2008

Funcţia sau postul ocupat Forest Officer

Activităţi şi responsabilităţi principale

Coordonarea proiectului Bulgaro– Român de cartare a pădurilor (pentru Romania)

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservare

Perioada Decembrie 2004 – Martie 2007

Funcţia sau postul ocupat GIS and Database Manager

55

Activităţi şi responsabilităţi principale

Lucru la desemnarea ariilor protejate (Reţeaua Natura 2000), analiza datelor spaţiale, dezvoltarea bazelor de date GIS

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservare

Perioada Octombrie 2003 – Decembrie 2004

Funcţia sau postul ocupat Coordonator de proiect

Activităţi şi responsabilităţi principale

Coordonarea proiectului de conservare pentru „Rezervaţia Naturală Lacul Ştiucii”, finanţat de EEconet şi Stichting DOEN Olanda

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservare

Educaţie şi formare

Perioada Octombrie 2008 – Iunie 2011

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie (în curs de obţinere)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

Distribuţia spaţială a speciilor de păsări bazată pe programul român de monitorizare a speciilor comune de păsari

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Doctor în Biologie / PhD

Perioada Decembrie 2004

Calificarea / diploma obţinută Operator GIS (nivel avansat)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

Curs GIS

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

ESRI România

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Nu are

Perioada Octombrie 2002 – Iunie 2003

Calificarea / diploma obţinută Masterat în Ecologie

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master / MSc

56

Perioada Octombrie 1998 – Iunie 2002

Calificarea / diploma obţinută Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

Ecologie şi protecţia mediului

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Licenţiat / BSc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română ă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1

Franceză Independent user

B1 Independent

user B1

Independent user

B1 Independent

user B1

Independent user

B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Bun organizator şi aptitudine pentru lucrul în echipă

Competenţe şi aptitudini tehnice Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare înaltă / high qualification) Identificarea speciilor de plante şi a habitatelor (calificare medie / medium qualification)

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Utilizator IT (avansat) Suită Office (Microsoft, OpenOffice) Baze de date (Acces, Filemaker, OppenOffice Base) GIS (ArcGIS) Photoshop, GIMP

Permis(e) de conducere Categoria B

57

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***, 2007, Formularul standard Natura 2000 a sitului ROSPA0028 Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005:

Habitatele României. Editura Technică Silvică. Bucureşti. SC Green Partners SRL şi SC NaturalNet SRL: Raport la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului pentru proiectul „Montare staţie de uscare valea, racordare la sistemul de gaze naturale, alimentare cu energie electrică, drum acces şi platforme, în localitatea Valea, judeţul Mureş - aparţinând SNGN Romgaz SA Sucursala Mureş”Studiu de Evaluare a Impactului realizat şi depus la APM Mureş în octombrie, 2009

Gafta, D., Mountford, O. eds., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România. Risoprint. Cluj-Napoca.

Manley, P.N.; Van Horne, B.; Roth, J.K.; Zielinski, W.J.; McKenzie, M.M.; Weller, T.J.; Weckerly, F.W.; Vojta, C. 2006. Multiple species inventory and monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.

Bibby C.J., Burgess N.D. et Hill D.A., 2000: Bird Census Techniques. - Academic Press, London, 2nd edition.

Bibby C., Jones M., Marsden S., 1998: Expedition Field Techniques. - Bird Surveys. Expedition Advisory Centre, Royal Geographical Society, London.

Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L. et Borchers D.L., 2001: Introduction to Distance sampling: estimating abundance of biological populations. - Oxford University Press, Oxford.

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279.

Gibbons D.W. et Gregory R.D., 2005: Birds. In: Sutherland W.J. [ed.]: Ecological Census techniques: a handbook. - Cambridge University Press, Cambridge, 2nd edition.

Gilbert G., Gibbons D.W. et Evans J., 1998: Bird Monitoring Methods - a manual of techniques for key UK species. - RSPB, Sandy.

Seiler, A., G. Veenbaas 1999. Landscape fragmentation due to Infrastructure. Presentation, IALE World Congress 1999, Snowmass, Colorado

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford.

Underhill L. et Gibbons D., 2002: Mapping and monitoring bird populations; their conservation uses. In: Norris K. et Pain D. [eds.]: Conserving bird biodiversity; general principles and their application. - Cambridge University Press, Cambridge: 34-60.

58

ANEXA I. - Hărţi* (hărţile din acest studiu sunt oferite cu titlu gratuit)

Harta 1. Localizarea investiţiei în raport cu aria naturală protejată (ROSPA0028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului)

59

Harta 2. Harta topografică a zonei investiţiei

Harta 3. Harta satelitară a zonei investiţiei

60

ANEXA II. – Fotografii