standardul educational de instruire in rezidentiat anesteziologie-reanimatologie
DESCRIPTION
microsoft word.docTRANSCRIPT
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU”
STANDARDULeducaţional de instruire
prin rezidenţial la specializarea
ANESTEZIOLOGIE – REANIMATOLOGIE
CHIŞINĂU – 2008
CONFIRM APROB
Ministrul Sănătăţii Rector USMF “Nicolae Testemiţanu”Republicii Moldova Academician A.Ş. R.M. ______________Larisa Catrinici _________________ Ion Ababii
„_____” _______________ 2008 „_____” _______________ 2008
Standardul educational a fost discutat şi aprobat la:
şedinţa Consiliului Metodic Central Postuniversitar din „30 ” octombrie 2008 proces-verbal nr.____
Preşedintele Consiliului Metodic Central Postuniversitar, prorector activitate curativă şi instruire postuniversitară, dr.hab. în med., profesor universitar______________________ Vladimir Hotineanu
şedinţa Comisiei Republicane Ştiinţifico - Metodice de Profil„Anesteziologie şi Reanimatologie”
din „ 24” aprilie 2008 , proces verbal nr. 1
Preşedintele Comisiei conferenţiar universitar___________________ Serghei Şandru
şedinţa comună a catedrelor Anesteziologie şi Reanimatologie Nr.1 şi catedrei Anesteziologie şi Reanimatologie Nr. 2
din „ 26” martie 2008 , proces verbal nr. 3 Preşedinte şedinţeiprofesor universitar______________________ Victor Cojocaru
Standardul educational a fost elaborat de colectivul de autori :
Cojocaru Victor, dr. hab. În med, profesor universitar; Cazacu Gheorghe, dr. în med., conferenţiar universitar; Gurschi Nicolai, dr. în med., conferenţiar universitar; Cornogolub Alexandru, dr.în med., conferenţiar universitar; Borş Mihail, dr. în med., conferenţiar universitar.Rusu Petru, dr. în med., conferenţiar universitarŞtefaneţ Igor, dr.în med., conferenţiar universitarGuţan Vergil, dr. în med., asistent universitarCotelnic Anatol, dr. în med., asistent universitar
STANDARDUL DE FORMARE PROFESIONALA
Generalităţi
Competenţa profesională, calitatea şi securitatea asistenţei medicale, compararea
rezultatelor şi performanţelor, perfecţionarea medicinii ca ştiinţă şi practică, trebuiesc
percepute, actualmente, doar prin prisma unui sistem de referinţă unificat.
Crearea acestui sistem de referinţă, unitatea funcţională al căruia este standardul, este un
proces laborios şi plin de responsabilitate. Standardizarea, ca orice proces, are atât părţi
pozitive, cât şi negative. Considerarea factorilor sociali şi materiali în elaborarea
standardelor, fezabilitatea concepţiei şi mecanismelor de aplicare, reduc la o cotă
infimă laturile negative ale standardizării, în consecinţă, câştigă toţi - pacienţii,
personalul medical, adminidtrativ, iar în cele din urmă - şi statul.
In prezent, în Republica Moldova educaţia şi instruirea practică în specialitatea
Anesteziologie şi Reanimatologie este reglementată la nivel naţional de către Ministerul
Sănătăţii, USMF „N. Testemiţanu" şi Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din
Republica Moldova. Fiind o ştiinţă foarte complexă, în tangenţă cu majoritatea
specialităţilor bio-medicale, Anesteziologia şi Reanimatologia impune medicului
specialist atingerea mai multor competenţe - gnoseologică, prognostică, praxiologică,
managerială, evaluativă, in conformitate cu cadrul normativ, special elaborat. Pe lîngă
cerinţele faţă de calităţile profesionale ale medicului anesteziolog-reanimatolog, cadrul
normativ le stabileşte atât pe cele faţă de formarea şi atestarea absolventului
rezidenţialului, cât şi responsabilitatea USMF „N Testemiţanu" pentru calitatea pregătirii
specialiştilor.
Cu toată aparenţa cuprinderii tuturor posibilităţilor, standardul educaţional nu este o
instrucţiune pentru o situaţie concretă. In caz contrar, el ar fi fost absolutizat, iar acest fapt
duce, cu siguranţă, la degenerarea sistemului medical. El este un sistem de referinţă, ce
impune conştientizarea acţiunilor, creşterea peformanţei şi menţinerea calităţii unui medic
specialist.
2. Standardul de formare profesională.
2.1. Cadrul normativ
2.1.1. Specialitatea: 17.01 Medicină generală
2.1.2. Specializarea: 14.00.37 Anesteziologie-Reanimatologie
2.1.3. Titlul: Medic anesteziolog-reanimatolog.
2.1.4. Durata studiilor: Patru ani
2.1.5. Posibilităţi de angajare:
a). Medic anesteziolog-reanimatolog
* în secţiile de anesteziologie-reanimatologie
* de anesteziologie
* de terapie intensivă
* de toxicologie
* de stomatologie
* cabinetele de oxigenare hiperbarică
* cabinetele de tratament al durerii
* în echipele specializate (reanimobil) a serviciului de Urgenţă
* în secţiile terapie intensivă din instituţiile curativ-profilactice în domeniul:
ftiziopulmonologie, oncologie, cardiologie, boli infecţioase, chirurgie
cardiovasculară, neurologie (în instituţii medico-sanitare publice raionale,
municipale, şi republicane pentru maturi şi copii).
b). Profesor pe disciplina anesteziologie-reanimatologie la colegiile medicale şi
USMF "N. Testemiţanu".
c). Cercetător ştiinţific în instituţiile de cercetări ştiinţifice de profil chirurgical şi
nonchirurgical
d). Medic anesteziolog-reanimatolog în instituţiile medicale private
2.1.6. Posibilităţi de continuare a studiilor: doctorantura şi secundariatul
clinic pe specialitate (admiterea în bază de concurs).
2.2. Sistemul de acces: La specializarea anesteziologie-reanimatologie pot fi
admişi absolvenţii facultăţilor medicină generală a universităţilor de medicină, înmatricularea
- în baza susţinerii probelor de concurs.
2.3. Standard de formare profesională 2.3.1. Competenţa gnoseologică
Medicul anesteziolog - reanimatolog trebue să posede următoarele cunoştinţe,
dexterităţi şi abilităţi:
Glosar:
Dată clinică - informaţie prelucrată, obţinută prin observarea directă a bolnavilor,
care serveşte pentru rezolvarea
unei probleme.
Competenţă praxiologică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a executa
acţiuni eficiente, dobîndită
printr-o practică îndelungată.
Competenţă gnoseologică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a cunoaşte
realitatea şi de a ajunge la
adevăr.
Competenţă clinică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a achiziţiona şi a
utiliza datele clinice, pentru a
soluţiona problemele puse, în baza cunoştinţelor posedate din domeniu.
Competenţă prognostică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a prevedea
desfăşurarea în timp a unui
fenomen, proces, bazat e studiul circumstanţelor care îi determină apariţia şi
evoluţia.
Competenţă managerială - capacitatea şi priceperea unei persoane de a traduce în
practică cunoştinţele şi
acţiunile despre ansamblul activităţilor de organizare, de coducere şi gestiune.
Competenţă evaluativă - capacitatea şi priceperea unei persoane de a estima,
aprecia valoarea şi importanţa
fenomenelor, proceselor, obiectelor, datelor în temeiul cunoaşterii adinei a
problemei în discuţie.
A. Cunoştinţe generale:
Istoricul şi perspectivele dezvoltării anesteziologiei şi reanimatologiei;
legislaţia privind ocrotirea sănătăţii, documentele normative privind organizarea
şi activitatea sistemului asistenţei medicale şi instituţiilor medicale din republică;
- organizarea asistenţei anesteziologice - reanimatologice din republică;
- organizarea asistenţei medicale în condiţii de campanie, în cazuri de calamităţi,
cataclisme şi distrugeri în masă;
- organizarea asistenţei medicale din republică, a instituţiilor medico-
profilactice, subdiviziunilor şi interacţiunea lor funcţională;
- economica în sistemul ocrotirii sănătăţii publice;
- principiile activităţii instituţiilor medicale şi personalului medical în condiţiile
asistenţei medicale prin asigurări;
- responsabilitatea pentru erorile (greşelile) şi accidentele medicale în
anesteziologie - reanimatologie;
infracţiunile profesionale ale lucrătorilor medicali şi codul penal al Republicii
Moldova;
- drepturile şi libertăţile omului, protecţia socială a pacienţilor şi personalului
medical; drepturile şi responsabilităţile profesionale ale medicului anesteziolog-
reanimatolog; stressul şi riscul profesional, intoxiacaţia anestezică profesională;
- organizarea şi structura secţiei, clinicei şi grupului de anesteziologie-
reanimatologie din instituţiile medicale din republică;
- utilarea cu echipament şi instrumentariu specializat a sălilor de operaţie, secţiei
(saloanelor)de terapie intensivă, laboratorului expres, sălii de reanimare şi
tehnica securităţii în muncacu utilajul;
- normele igienice şi sanitare ale activităţii sălilor de operaţie, secţiei de terapie
intensivă şi reanimare;
- metodele de prelucrare şi dezinfecţie ale utilajului şi instrumentariul
anesteziologie -reanimatologie;
- principiile de construcţie şi funcţie a echipamentului anesteziologie-
reanimatologie;
- documentaţia de evidenţă şi observaţie din anesteziologie - reanimatologie şi
metodelestatistice de analiză;
- etica, aspectele juridice şi deontologia medicală în anesteziologie-
reanimatologie;
- etica, aspectele juridice şi deontologia medicală în transplantul de organe;
- standardele monitoringului în anestezie, terapie intensivă şi reanimare; limba de
stat şi limbi moderne;
- metodologia cercetărilor ştiinţifice;
- comentarea şi analiza articolelor ştiinţifice din literatura de specialitate;
- prelucrarea rezultatelor cercetărilor clinice şi ştiinţifice şi oformarea articolului
ştiinţific;
- tehnologiile moderne în anesteziologie- reanimatologie şi informatica medicală;
B. Cunoştinţe de specialitate
- anatomia topografică, fiziologia clinică şi patologică, diagnosticul clinic şi de
laborator, morfopatologia, farmacologia clinică, cardiologia, pulmonologia,
neurologia, hematologia, transfuziologia, tehnologiile informaţionale în clinică;
- argumentarea clinică şi farmacologică a preparatelor medicamentoase în
anestezie şi terapie intensivă;
- metodele contemporane de cercetare ale pacientului, pregătirea pentru
anestezie şi intervenţie chirurgicală, premedicaţia;
- clasificarea stării clinice a pacientului chirurgical şi aprecierea riscului
anestezico -chirurgical;
- obiectivizarea gravităţii stării pacientului, sistema de scoruri;
- metodele contemporane de anestezie în diferite domenii chirurgicale la
pacienţi cu şi fără patologii concomitente;
- aparatele contemporane de anestezie, perfuzie intravasculară, intratisulară,
intratecală continuă, ventilatoare pulmonare cu modalităţi şi tehnici moderne
- monitoarele funcţiilor vitale ale organismului, instrumentariului anesteziologie-
reanimatologie;
- standardele monitoringului intraanestezic şi în perioada de trezire a pacientului;
- metodele de ventilaţie pulmonară cu şi fără intubaţie traheală;
- metodele de anestezie şi analgezic locoregională;
- metodele de anestezie cu substanţe volatile, intravenoase şi combinaţiile lor;
- tratamentul durerii acute, cronice şi postoperatorii;
- hipotonia dirijată;
- hipotermia dirijată;
- anestezia în chirurgia abdominală;
- anestezia în chirurgia toracică;
- anestezia în chirurgia vasculară;
- anestezia în neurochirurgie;
- anestezia în chirurgia orală şi stomatologică;
- anestezia în obstetrică şi ginecologie;
- anestezia în traumatologie şi ortopedie;
- anestezia în urologie;
- anestezia în chirurgia cardiacă;
- anestezia în chirurgia oro-maxilo-facială;
- anestezia în chirurgia oro-rinolaringiană;
- anestezia la copii;
- anestezia în chirurgia ambulatorie;
- anestezia la bătrâni;
- anestezia în chirurgia de urgenţă;
- anestezia la pacienţi cu patologii concomitente şi grad avansat de risc
anestezico-chirurgical;
- anestezia şi terapia intensivă în transplantul de organ;
- indicaţiile şi tehnicile traheostomiei în anestezie;
- anestezia în condiţii de staţionar, policlinică, companie, transportare şi
calamităţi;
- metodele speciale de ventilaţie pulmonară în anestezie: prin jet, cu frecvenţe
înalte, cu două ventilatoare, a unui pulmon, fără ermetizarea conturului
respirator^ cu presiune diversă în conturul respirator;
- terapia de perfuzie-transfuzie în anestezie şi intervenţie chirurgicală;
diagnosticul şi tratamentul dereglărilor funcţiilor vitale în cadrul anesteziei şi
intervenţiei chirurgicale;
- moartea subită în anestezie;
- prevenirea complicaţiilor postanestezice-postoperatorii;
- sevrajul de ventilator şi detubarea pacientului;
indicaţiile pentru transferarea pacientului în secţia de terapie intensivă;
- metodele contemporane de cercetare şi explorare ale sistemelor vitale şi
monitoringul în terapia intensivă;
- metodele contemporane de terapie intensivă şi reanimare ale stărilor critice la
adulţi şi copii;
- terapia intensivă afecţiunilor aparatului respirator: bronhopneumopatia
obstructivă, astmul bronşic, edemul pulmonar, detresa respiratorie a adultului,
pneumohidrotoracele,embolismul pulmonar, pneumonia severă;
- metodele şi tehnicile contemporane de ventilaţie pilmonară controlată şi asistată;
- monitoringul în cadrul ventilaţiei pulmonare controlate şi asistate; sevrajul de
ventilator;
- tratamentul sindromului bronhoobstructiv cu ajutorul bronhoscopiei;
- îngrijirea pacientului cu traheostomă;
- terapia intensivă a insuficienţei cardiace, infarctul miocardic, dereglărilor de
ritm, crizei hipertonice, anginei pectorale; şocului cardigen;
- terapia intensivă a infecţiei chirurgicale generalizate, peritoniei, stării septice,
disfuncţiilor severe gastrointestinale; pancreatitei severe;
- terapia antibacteriană modernă; nutriţia enterală, parenterală şi mixtă;
- diagnosticul şi terapia intensivă a şocului septic;
- terapia intensivă a politraumatismelui grav, a şocului traumatic şi hemoragiei
severe;
- terapia intensivă a traumatismului toracic;
- terapia intensivă a traumatismului cranio-cerebral grav, accidentelor vasculare
cerebrale;
- terapia intensivă a afecţiunilor provocate de agenţi fizici (electrocutarea,
hipertermia, hipotermia); terapia intensivă a arsurilor grave;
- terapia intensivă a complicaţiilor hemotransfuzionale;
- terapia intensivă a dereglărilor sistemului de coagulare-anticoagulare;
- terapia intensivă a infecţiilor severe la copii;
- terapia intensivă a insuficienţei renale acute;
- terapia intensivă a insuficienţei hepatice şi sindromului hepato-renal;
- terapia intensivă a tulburărilor endocrinice severe (diabetul saharat,
hipoglicemia, feocromocitomul, insuficienţa suprarenală, adrenalo-hipofizare);
terapia intensivă a hipertermiei maligne;
- terapia intensivă a hipotermiei, hipertermiei maligne şi critici convalsive la copii;
- terapia intensivă a intoxicaţiilor exogene acute, şocului exotic;
- metodele contemporane de detoxicare;
- terapia intensivă a stărilor alergice grave şi şocului anafilactic;
- terapia intensivă a distrucţiei multiple de organe;
- resuscitarea cardio-pulmonară şi cerebrală (resuscitarea primară, secundară,
criteriile de oprire a resuscitaţii, perioada postresuscitare, condiţiile de
colectare a organelor pentru transplantare);
C. Tehnici şi manopere
1. Examinarea pacienţilor în secţia ATI şi reanimare.
2. Examinarea pacienţilor programaţi pentru intervenţii chirurgicale planice.
3. Examinarea pacienţilor programaţi pentru intervenţii chirurgicale urgente.
4. Determinarea riscului anestezic
5. Completarea fisei de observare clinică în secţia ATI şi Reanimare.
6. Pregătirea locului de lucru al anesteziologului.
7. Regulile de expluatare a aparatajului pentru anestezie.
8. Completarea fişei de observaţie.
9. Efectuarea manevrei triple (după Safar).
10. Aplicarea manevrei Djecson.
11. Principii de utilizare a cămilei orofaringiene.
12. Principii de utilizare a măştii faciale.
13. Efectuarea lavajului orofaringian.
14. Efectuarea sanării traheii cu cateterul.
15. Respiraţia artificială prin metodele simple ("gură în gură", "gură în nas"
16. Respiraţia artificială prin metoda" mască-sacul Ambu"
17. Funcţia şi cateterizarea venei periferice
18. Funcţia şi cateterizarea venei subclavie
19. Măsurarea presiunii venoase centrale
20. Regulile de expluatare şi conectarea cilindrilor cu gaze
21. Părţile componente esenţiale ale aparatajului pentru anestezie
22. Asamblarea conturului de respiraţie reversiv
23. Asamblarea conturului de respiraţie nereversiv
24. Părţile componente ale laringoscopului.
25. Principii de selectare şi utilizare a sondelor de intubare.
26. Laringoscopie directă orotraheală.
27. Tehnica efectuării respiraţiei artificiale cu masca.
28. Calculul volumului probabil de amestec gazos necesar pentru anestezie.
29. Masajul indirect al cordului
30. Administrarea intracardiacă a preparatelor medicamentoase în cazul
efectuării resuscitării
31. Monitorizarea activităţii cardiace (cu ajutorul cardiomonitoarelor)
32. Lavajul gastric prin sonda groasa
33. Aplicarea clisterelor evacuatoare
34. Cateterizarea vezicii urinare cu cateterul moale şi dur.
35. Aprecierea clinică a stadiilor anesteziei
36. Anestezia inhalatorie cu protoxid de azot
37. Anestezia inhalatorii cu ftorotan
38. Anestezia intravenoasă totală cu respiraţie spontană
39. Anestezia intravenoasă totală cu respiraţie mecanică continuă
40. Regulile şi tehnica de administrare a hemotransfuziei.
41. Construcţia şi folosirea fibrolaringoscopului
42. Tehnica intubaţiei nazotraheale
43. Tehnica intubaţiei endobronhiale
44. Funcţia şi cateterizarea venei jugulare
45. Funcţia şi cateterizarea venei femurale
46. Dezobstrucţia oro- şi nazofaringiană
47. Ventilaţia mecanică a pulmonilor: cu aparatele manuale; cu aparatele
pentru ventilaţie mecanică continuă.
48. Oxigenoterapia prin utilizarea sistemelor simple de inhalare a oxigenului
49. Catetrizarea transcutană a traheii
50. Tehnica conicotomiei si conicostomie cu acul Diufo.
51. Determinarea parametrilor ventilării mecanice a plaminilor după nomo-
grama Redford
52. Tehnica tamponamentului nazal anterior
53. Tehnica tamponamentului nazal posterior
54. Electrocardiografia
55. Defibrilarea inimii
56. Electrocardioversia
57. Metodele de titrare şi administrare a stupefiantelor
58. Nutriţia enterală prin sonda nazogastrală
59. Stimularea medicamentoasă a motoricii intestinale
60. Blocaj intercostal
61. Blocajul nn. ischiadic şi femural
62. Blocajul plexului brahial după Kulencampf
63. Blocajul n. brahial prin acces subaxilar
64. Funcţia lombară cu scop diagnostic şi curativ
65. Funcţia şi cateterizarea spaţiul epidural
66. Tehnica infuzie-transfuziei masive cu diureză forţată
67. Complexul de resuscitarea cardiorespiratorie-cerebrală.
68. Tehnica nutriţiei parenterale
69. Anestezia generală inhalatorie cu ftorotan şi protoxid de azot
70. Amestecul azeotrop şi metoda anesteziei
71. Neuroleptanestezia cu respiraţie spontană
72. Neuroleptanestezia cu ventilaţie mecanică
73. Ataranestezia cu respiraţie spontană
74. Ataranestezia cu ventilaţie mecanică
75. Anestezia generală cu Ketamină
76. Anestezia generala cu Sombrevină
77. Blocada ganglionară
78. Profilaxia aspiraţiei pulmonare
79. Intubaţia gastrică cu sonda Blakmore
80. Intubaţia nazogastrică.
81. Funcţia arterei radiale.
82. Funcţia arterei femurale.
83. Şuntarea arterio-venoasă în regiunea antebraţului.
84. Metodica hemocarboperfuziei
85. Terapia cu cuant.
86. Asigurarea asistenţei la operaţia de cataterizare a duetului limfatic
şi colectarea limfei.
87. Anestezia generala cu elemente de blocadă ganglionară
88. Hipotermia craniocerebrală
89. Funcţia şi cateterizarea aa. carotis ext. şi int.
90. Anestezia epidurală prelungită
91. Anestezia generală combinată
92. Tehnica exsanguinotransfuziei
93. Resuscitarea în neonatologie
2.3.2. Competenţa prognostică
Medicul anesteziolog-reanimatolog necesită pregătire pentru a efectua:
• Prognozarea evoluţiei patologiei la pacienţii de profil chirurgical şi nonchirurgical,
inclusiv la cei cu stări cu evoluţie critică.
• Orientarea pacientului la etapa de tratament în secţiile anestezie-reanimare,
inclusiv şi asigurarea reabilitării medicale şi sociale a pacientutlui
• Prognozarea evoluţiei morbidităţii şi complicaţiilor la diferite grupuri de pacienţi
• Prelucrarea, analiza şi sistematizarea informaţiei privitor la actualităţile şi
modernizării metodelor de diagnostic şi tratament în domeniul anesteziologie-
reanimatologie.
2.3.3. Competenţa praxiologică
Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să posede:
• Calităţi prevăzute de etica şi deontologia medicală şi de legislaţia profesională în
vigoare;
• Deprinderi profesionale de:
- Diagnostic şi evaluare clinico-biologică şi instrumentală a stării pacientului;
- Utilizare a metodelor de dirijare, susţinere, protezare şi monitorizare a funcţiilor
vitale afectate, inclusiv intraanestezic;
- Utilizare a tehnologiilor informaţionale în activitatea profesională şi de formare;
- Utilizarea tehnicii medicale
Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să fie apt pentru rezolvarea problemelor ce
ţin de:
- Diagnosticul, conduita şi profilaxia stărilor critice de origine chirurgicală şi
medicală sau pericolului atingerii acestor stări, in condiţiile prezenţei sau absenţei co-
morbidităţii;
- Evaluarea condiţiei pacientului, riscului anestezic şi alegerea tehnicii anestezice;
- Reabilitarea postoperatorie
- Activitatea consultativă şi cooperarea cu medicii de altă specialitate;
- întocmirea documentaţiei medicale
- Instruire şi cercetare
2.3.4. Competenţa managerială
Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să fie pregătit pentru a:
* Dirija acivitatea instituţiei medico-sanitare publice sau subdiviziunii medicale,
* Dirija personalul subaltern şi a crea un mediu favorabil de activitate în colectiv
* Monitoriza activitatea instituţiei sau subdiviziunii medicale
* Automonitoriza activitatea profesională
* Organiza şi dirija activitatea medicilor-specialişti de profil implicaţi în procesul de
diagnostic şi tratament al pacienţilor de profil
* Participa la activităţile societăţii, avînd scopul de a ameliora starea sănătăţii publice.
2.3.5. Competenţa de evaluare a activităţii profesionale
Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să fie pregătit pentru a:
Utiliza metodele moderne de autoevaluare a activităţii profesionale
Utilizarea rezultatelor autoevaluării pentru proiectarea în continuare a
activităţiiprofesionale
Utiliza rezultatele autoevaluării activităţii profesionale ca indicator pentru
determinarea necesităţilor de perfecţionare.
2.4. Strategii de evaluare
Evaluarea competenţelor profesionale se realizează prin Examen de Stat (testare, examen
practic, examen teoretic).
3. Standard curricular
3.1. Sistemul disciplinelor academice
Sistemul disciplinelor academice este format din:
- Discipline de specialitate de bază (SB): Anesteziologie-Reanimatologie,
Anesteziologie-Reanimatologie în pediatrie, Anesteziologie-Reanimatologie
în obstetrică - stagii 164 săptămîni (92,2 % din durata totală a stagiilor).
- Discipline speciale conexe: Toxicologie, Cardiologie clinică şi
electrocardiografie, Farmacologie clinică, Neurologie, Morfopatologie, Anatomie
topografică şi chirurgie operatorie, Diagnostic clinic şi de laborator, Tehnologii
informaţionale în clinică, Hematologie - transfuziologie - stagii 16 săptămîni (8,8 % din
durata totală a stagiilor).
- Discipline opţionale: Boli infecţioase, Alergologie clinică, Hepatologie
clinică, Nefrologie clinică, Sănătate publică şi management, Geriatrie,
Nutriţie, Bioetică, Imunologie.
Pregătirea teoretică:
- Prelegeri, cu reflectarea problemelor actuale în domeniul specialităţii, la
disciplinele de bază - 200 ore.
- Prelegeri, cu reflectarea problemelor actuale în domeniul specialităţii, la
disciplinele conexe - 100 ore.
Pregătirea practică: seminare:
- pentru disciplinele de bază - 439 ore.
- pentru disciplinele conexe - 92 ore.
lucrări practice:
- pentru disciplinele de bază - 2310 ore.
- pentru disciplinele conexe - 202 ore.
Alte forme didactice - prezentarea şi discutarea pacienţilor la vizitele profesorilor,
asistenţilor şi şefilor de secţii, participarea la conferinţele matinale a clinicii, pregătirea şi
discutarea referatelor, participarea la şedinţele Societăţii de specialitate, participarea la
anestezii.
Numărul total de ore didactice - 3343.
Stagii pentru 4 ani de studii - 180 săptămîni, din care:
164 săptămîni stagii în clinicile chirurgicale şi nonchirurgicale specializate pentru
disciplinele de bază, care vor include participarea la anestezii şi pregătirea pacienţilor
pentru anestezie, examenul clinic şi paraclinic al pacienţilor cu prezentarea şi
argumentarea rezultatelor, participarea la vizitele pacienţilor în secţiile de profil.
16 săptămîni stagii la catedrele şi în clinicile ce asigură studiile la ciclurile conexe -
lucrul sub conducerea, controlul şi în colaborare cu personalul catedrelor respective şi a
medicilor-specialişti, vizita şi discutarea pacienţilor, examenul clinic şi paraclinic,
diagnosticul şi tratamentul.
Durata activităţii rezidentului în clinică - nu mai puţin de 36 ore/săptămînă, inclusiv 18
ore didactice (ore curs, seminare, prezentarea pacienţilor şi argumentarea conduitei de
diagnostic şi tratament, participarea la conferinţe şi vizite matinale, managementul
pacientului în perioada perianestezică şi argumenarea respectivă etc.)
Gărzi - nu mai puţin de 4 lunar.
3.2. Obiectivele de formare în cadrul disciplinelor
3.2.1. Obiectivele de formare în cadrul disciplinelor de specialitate de bază:
• la nivel de cunoaştere
- fiziologia clinică şi mecanismele fiziopatologice de dereglare ale funcţiilor
sistemelor vitale ale organismului la maturi şi copii;
- manifestările clinice ale stărilor patologice cu evoluţie critică, examenul şi
analiza clinică, monitoringul funcţiilor vitale ale organismului;
sistemele şi scorurile de apreciere şi prognozare ale gravităţii şi evoluţiei stării
pacientului, inclusiv a riscului anestezico-chirurgical;
- teoriile, mecanismele şi metodele moderne de anestezie-analgezie,
inclusiv al echipamentului anestezic la maturi şi copii;
- reabilitarea postanestezică-postchirurgicală a pacientului;
- complicaţiile anesteziei, prevenirea şi combaterea lor;
- principiile şi metodele moderne de terapie intensivă şi îngrijire ale
pacienţilor cu stări patologice cu evoluţie critică de profil medical şi chirurgical;
- resuscitarea cardio-pulmonară şi cerebrală primară şi secundară şi conduita
în perioada postresuscitară;
- tratamentul dureri acute şi cronice;
- complexul integrat al examenului clinic, paraclinic şi monitoringul în
anestezie şi terapie intensivă;
- costul şi eficienţa în anestezie-terapie intensivă;
• la nivel de aplicare şi integrare:
- actul anestezie integral la pacienţii chirurgicali, tratamentul durerii acute şi
cronice;
- terapia intensivă şi îngrijirea pacienţilor cu stări patologice cu evoluţie critică;
- resuscitarea cardio-pulmonară şi cerebrală;
- consultul pacienţilor împreună cu medicii specialişti din alte domenii ale
medicinei
3.3. Strategii de evaluare
Evaluarea competenţelor profesionale se realizează prin examene de promovare
după fiecare an de studii la anesteziologie-reanimatologie şi colocviu diferenţiat la
Disciplinele speciale conexe: Toxicologie, Cardiologie clinică şi electrocardiografie,
Farmacologie clinică, Neurologie, Morfopatologie, Anatomie topografică şi chirurgie
operatorie, Diagnostic clinic şi de laborator, Tehnologii informaţionale în clinică,
Hematologie - transfuziologie. La disciplinele opţionale evaluarea se realizează prin
calificativul admis/respins.
4. Norme de asigurare şi monitorizare a procesului educaţional
4.1. Asigurarea cu cadre didactico-ştiinţifice.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" asigură
procesul de studii postuniversitare cu pesonal didactic - profesori universitari, doctori
habilitaţi şi doctori conferenţiari în raportul profesor / rezident =1/5.
Asigurarea didactico-materială se realizează de catedrele participante la
pregătirea postuniversitară a rezidenţilor la secialitatea anesteziologie-reanimatologie.
Bazele clinice şi baza tehnico-materială a catedrelor şi clinicilor care asigură
procesul de instruire a studenţilor vor fi utilizate şi pentru pregătirea medicilor
anesteziologi-reanimatologi. La bazele clinice raportul rezident / pacient = l / 3-5.
4.2. Termenii de realizare a procesului de studii
* Durata stagiilor de practică - 180 săptămîni.
* Durata orelor didactice timp de 4 ani - 2768;
* Activitate clinică – 2662 ore conform programului, inclusiv fiecare rezident
acumulează suplimentar încă 400 ore / an Activitate Clinică prin activitate în gărzi,
conferinţe practico-ştiinţifice, simpozioane etc.
* Durata sesiunilor - atestarea (examen de promovare) după fiecare din 4 ani de
studii - cîte l săptămînă.
* Durata vacanţelor - concediu de 30 zile după fiecare an de studii conform unui
grafic coordonat de catedră.
4.3. Evaluarea finală
Examenul de licenţă se realizează prin 3 probe: testare la calculator şi grilă,
examen practic şi examen teoretic oral. Materialele pentru examen (întrebări, teste,
bilete etc.) vor conţine întrebări din toate disciplinele prevăzute de planul de studii
proporţional timpului acordat pentru studierea lor. La Examenul de Licenţă se admit
persoanele care au îndeplinit integral programele conform planului de studii.
Absolvenţilor, care au susţinut cu succes Examenul de Licenţă, li se acordă
titlul de medic anesteziolog-reanimatolog.
5. Implementarea şi gestionarea standardului educaţional
Catedrele şi alte subdiviziuni ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie
"N. Testemiţanu", care perticipă la pregătirea medicilor anesteziologi-reanimatologi,
în activitatea lor didactică se conduc de cerinţele actualului document.