starea mediului

Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006

1

CUPRINS INTRODUCERE ..........................................................................................................6 Capitolul 1.Cadrul natural .........................................................................................9

1.1.Caracteristici fizico - geografice ...................................................................................... 9 1.2. Resurse naturale ............................................................................................................ 18

1.2.1. Resurse naturale regenerabile................................................................................. 18 1.2.2. Resurse naturale neregenerabile............................................................................. 21

Capitolul 2. Aerul .....................................................................................................23 2.1. Introducere .................................................................................................................... 23 2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot �i de amoniac ............................... 23 (SO2, NOx, NH3)................................................................................................................... 23

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) .................................................................... 23 2.2.2 Emisii anuale de dioxid de azot (NO2) ................................................................... 25 2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3) ............................................................................. 27

2.3. Emisiile de compu�i organici volatili nemetanici ......................................................... 29 2.4. Pulberi în suspensie (PM10 ).......................................................................................... 30 2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) �i poluan�i organici persisten�i ..... 31

2.5.1. Emisii de metale grele (Hg, Cd, Pb)....................................................................... 31 2.5.2. Emisii de poluan�i organici persisten�i (POPs) ...................................................... 31

2.6.Calitatea aerului ambiental............................................................................................. 32 2.6.1 Concentra�ii ale dioxidului de sulf .......................................................................... 34 2.6.2. Concentra�ii ale dioxidului de azot......................................................................... 37 2.6.3.Concentra�ii ale amoniacului................................................................................... 40 2.6.4 Ozonul troposferic �i al�i oxidan�i fotochimici ....................................................... 42 2.6.5 Calitatea aerului ambiental – metale grele ............................................................. 42

2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic ..................................................................... 43 2.8. Schimb�ri climatice....................................................................................................... 43

2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser�: ........................................................ 43 2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon ......................................................................... 46 2.8.3. Emisii anuale de metan .......................................................................................... 47 2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot .......................................................................... 48 2.8.5. Emisii de gaze cu efect de ser� în sectorul energetic ............................................. 48

2.9. Zone critice sub aspectul polu�rii atmosferice .............................................................. 48 Capitolul 3. Apa ......................................................................................................51

3.1. Resurse de ap� .............................................................................................................. 51 3.1.1.Resurse de ap� teoretice �i tehnic utilizabile........................................................... 51 3.1.2. Prelev�ri de ap� ...................................................................................................... 51 3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor ............................................................. 53

3.2. Ape de suprafa��............................................................................................................ 55 3.2.1.Starea râurilor interioare......................................................................................... 55 3.2.2. Starea lacurilor ....................................................................................................... 59 3.2.3. Starea fluviului Dun�rea......................................................................................... 59 3.2.4. Calitatea apei Dun�rii pe teritoriul Rezerva�iei Biosferei Delta Dun�rii ............... 60

3.3.Ape subterane................................................................................................................. 60 3.4. Mediul marin �i costier-Nu este cazul........................................................................... 60 3.5. Apele uzate.................................................................................................................... 60

3.5.1.Surse majore �i grad de epurare .............................................................................. 60 3.6. Zone critice sub aspectul polu�rii apelor de suprafa�� i a celor subterane .................. 65 3.7. Concluzii ....................................................................................................................... 66

Capitolul 4. Solul .....................................................................................................67


2

4.1.Fondul funciar ................................................................................................................ 67 4.1.1.Reparti�ia solurilor Jue�ului Alba pe categorii de folosin��.................................... 67

4.2. Presiuni asupra st�rii de calitate a solurilor.................................................................. 68 4.2.1. Îngr��minte ........................................................................................................... 68 4.2.2.Produse pentru protec�ia plantelor........................................................................... 69 4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice. ................................................................. 70 4.2.4. Situa�ia amenaj�rilor agricole................................................................................. 70 4.2.5. Poluarea solurilor în urma activit��ilor din sectorul industrial............................... 70 4.2.6 . Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe c�rbune............................. 71

4.3. Calitatea solurilor .......................................................................................................... 71 4.3.1.Reparti�ia solurilor pe clase de calitate ................................................................... 71 4.3.2 Principalele restric�ii ale calit��ii solurilor .............................................................. 72

4.4 . Monitorizarea calit��ii solurilor.................................................................................... 73 4.5.Zone critice sub aspectul degrad�rii solurilor ................................................................ 75 4.6. Programe de reconstruc�ie,proiecte . Modalita�i de investigare .................................... 82 4.7. Indicatori de dezvoltare durabil�................................................................................... 90 Capitolul 5. Biodiversitate, Biosecuritate, Starea P�durilor, Mediul Marin �i

Costier ......................................................................................................................92 5.1. Biodiversitatea............................................................................................................... 92

5.1.1 Habitatele naturale. Flora �i fauna s�lbatic� din jude�ul Alba................................. 92 5.1.1.1 Habitatele naturale............................................................................................ 92 5.1.1.2 Flora �i fauna s�lbatic� ..................................................................................... 98

5.1.2 Specii din flora �i fauna s�lbatic� valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice........................................................................................................................... 108 5.1.3 Starea ariilor naturale protejate ............................................................................. 114 5.1.4 Rezerva�iile Biosferei ........................................................................................... 117 5.1.5. Situri Ramsar........................................................................................................ 117 5.1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit��ii............................................. 117

5.2. Biosecuritate................................................................................................................ 119 5.2.1. Reglement�ri în domeniul boisecurit��ii .............................................................. 119 5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurit��ii ............................................... 119

5.2.2.1. Cadrul institu�ional ...................................................................................... 119 5.2.2.2.Procedura de autorizare.................................................................................. 119 5.2.2.3. Evaluarea riscurilor ....................................................................................... 120

5.2.3.M�suri de monitotizare a riscurilor �i de interven�ie în caz de accidente ............. 120 5.2.4. Etichetarea �i trasabilitatea OMG ........................................................................ 120 5.2.5. Controlul implement�rii legisla�iei....................................................................... 120 5.2.6 Suprafe�e cultivate cu plante modificate genetic în judetul Alba.......................... 121 5.2.7.Plante modificate genetic cultivate în jude� .......................................................... 121

5.2.7.1. Soia................................................................................................................ 121 5.2.7.2. Porumbul ...................................................................................................... 121

5.2.8.Perspective ............................................................................................................ 121 5.3 Starea p�durilor ............................................................................................................ 121

5.3.1. Fondul forestier .................................................................................................... 121 5.3.2. Func�ia economic� a p�durilor ............................................................................. 121 5.3.3. Mas� lemnoas� pus� în circuitul economic.......................................................... 122 5.3.4 Distribu�ia p�durilor dup� principalele forme de relief......................................... 122 5.3.5 Starea de s�n�tate a p�durilor............................................................................... 122 5.3.6 Suprafe�e din fondul forestier parcurse cu t�ieri ................................................... 122 5.3.7 Zone cu deficit de vegeta�ie forestier� �i disponibilit��i de împ�durire ................ 123


3

5.3.8 Suprafe�e de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz�ri ....................... 123 5.3.9 Suprafe�e de p�duri regenerate în anul 2006......................................................... 123 5.3.10 Presiuni antropice exercitate asupra p�durii. Sensibilizarea publicului .............. 123 5.3.11 Impactul silviculturii asupra naturii �i mediului ................................................. 123

5.4 Mediul marin �i costier................................................................................................. 124 Capitolul 6. De�euri. Substan�e �i preparate chimice periculoase ...................125

6.1. De�euri ........................................................................................................................ 125 6.2. De�euri municipale �i asimilabile ............................................................................... 126

6.2.1. Generarea de�eurilor ............................................................................................ 126 6.2.2. De�euri biodegradabile......................................................................................... 128 6.2.3. Tratarea �i valorificarea de�eurilor municipale.................................................... 129 6.2.4. Eliminarea de�eurilor municipale........................................................................ 131 6.2.5. Colectarea �i transportul de�eurilor...................................................................... 133

6.3. De�euri de produc�ie.................................................................................................... 136 6.3.1. De�euri periculoase .............................................................................................. 137 6.3.2. Gestionarea de�eurilor de produc�ie periculoase.................................................. 138 6.3.3. De�euri nepericuloase .......................................................................................... 138 6.3.4. Gestionarea de�eurilor de produc�ie nepericuloase.............................................. 138

6.4. De�euri generate de activit��i medicale....................................................................... 139 6.5. N�moluri...................................................................................................................... 140

6.5.1 N�moluri de la sta�ii de epurare or��ene�ti �i Industriale...................................... 140 6.5.2. N�moluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale................................. 140

6.6. De�euri din echipamente electrice �i electronice ........................................................ 141 6.7. Vehicule scoase din uz-agen�i economici autoriza�i pentru colectarea �i .................. 141 tratarea VSU, num�r de vehicule colectate �i dezmembrate.............................................. 141 6.8. De�euri provenite din ambalaje................................................................................... 142 6.9. Impactul activit��ilor de gestionare a de�eurilor asupra mediului............................... 143 6.10. Ini�iative adoptate pentru reducerea impactului de�eurilor asupra mediului ........... 144

6.10.1. Ini�iative adoptate de c�tre agen�ii economici, institu�ii, ONG-uri ................... 144 6.10.2. Ini�iative adoptate de A.P.M. ............................................................................. 145

6.11. Tendin�e privind generarea de�eurilor....................................................................... 146 6.11.1. Prognoza privind generarea de�eurilor municipale (aspecte care ...................... 146 trebuie tratate - factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.) .......................................... 146 6.11.2. Prognoza privind generarea de�eurilor de produc�ie (aspecte car trebuie tratate factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.)..................................................................... 148 6.11.3. Îmbunata�irea calita�ii managmentului de�eurilor.............................................. 148

6.12. Substan�e �i preparate chimice periculoase ............................................................... 151 6.12.1. Importul �i exportul anumitor substan�e �i preparate periculoase...................... 151 6.12.2. Evaluarea riscului utilizarii substan�elor chimice periculoase asupra s�n�t��ii umane �i mediului .......................................................................................................... 151 6.12.3. Prevenirea, reducerea �i controlul polu�rii mediului cu azbest- ........................ 152 inventarul cantit��ilor de azbest de�inute de c�tre agen�ii economici �i institu�ii publice........................................................................................................................................ 152 6.12.4. Substan�e reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- ........................... 152 inventarul cantitatilor de ODS-uri.................................................................................. 152 6.12.5. Biocide (utilizare, import, export)...................................................................... 154 6.12.6. Poluan�ii organici persisten�i .............................................................................. 154 6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide.......................................................................... 154 6.12.8. Mercurul ............................................................................................................. 155

Capitolul 7. Radioactivitatea................................................................................157


4

7.1. Re�eaua jude�ean� de supraveghere a radioactivit��ii mediului .................................. 157 7.2. Situa�ia radioactivit��ii mediului pe teritoriul jude�ului Alba în anul 2006 ................ 157

7.2.1.Programul standard de supraveghere .................................................................... 157 7.2.2.Programul de supraveghere a activit��ilor cu posibil impact radiologic. ............. 159 7.2.3. Expunerea popula�iei in zonele cu posibil impact radiologic de pe teritoriul Romaniei ........................................................................................................................ 163 7.2.3.1; 7.2.3.2.; 7.2.3.3.; 7.2.3.4.;- Nu este cazul....................................................... 163

7.2.3.5 Expunerea populatiei în zone cu nivele de radioactivitate naturala modificata antropogenic ............................................................................................................... 163

7.2.3.6. – Nu este cazul .................................................................................................. 163 8. MEDIUL URBAN.................................................................................................164

8.1 A�ez�rile urbane........................................................................................................... 164 8.1.1. Amenajarea teritorial� .......................................................................................... 164 8.1.2. Concentrarile urbane ........................................................................................... 165 8.1.3. Spa�ii verzi �i zone de agrement.......................................................................... 165

8.2. Surse de ap� �i re�ele de canalizare ............................................................................. 165 8.2.1. Re�ele de alimentare cu ap�.................................................................................. 165

8.2.1.1. Apa potabil� .................................................................................................. 165 8.2.1.2. Ap� menajer�................................................................................................. 167

8.2.2. Re�ele de canalizare.............................................................................................. 167 8.3.Calitatea mediului în zonele urbane. ............................................................................ 168

8.3.1. Calitatea aerului.................................................................................................... 168 8.3.2. Calitatea apei ........................................................................................................ 174 8.3.3. Gestionarea de�eurilor.......................................................................................... 175 8.3.4. Zgomotul ............................................................................................................. 176

8.4. Starea de confort �i s�n�tate a popula�iei în raport cu starea de calitate a mediului ... 178 8.4.1. Efectele polu�rii aerului asupra st�rii de s�n�tate ................................................ 178 8.4.2. Efectele polu�rii apei asupra st�rii de s�n�tate..................................................... 178 8.4.3.Efectele slabei gestion�ri a de�eurilor asupra st�rii de s�n�tate............................ 179 8.4.4. Efectele polu�rii sonore asupra s�n�t��ii popula�iei ............................................. 179 8.4.5. Animale abandonate �i influen�a asupra st�rii de s�n�tate a popula�iei ............... 180

8.5. Obiective �i m�suri...................................................................................................... 180 8.5.1. Poluarea aerului.................................................................................................... 180 8.5.2. Poluarea apei ........................................................................................................ 181 8.5.3. De�euri ................................................................................................................. 181 8.5.4. Poluarea sonor� .................................................................................................... 182 8.5.5. Animale abandonate............................................................................................. 183 8.5.6. Transportul ........................................................................................................... 183 8.5.7. Spa�iile verzi......................................................................................................... 183 8.5.8. Agenda Local� 21................................................................................................. 183

8.6. Concluzii ..................................................................................................................... 184 Capitolul 9. Presiuni asupra mediului.................................................................185

9.1.Agricultura ................................................................................................................... 185 9.1.1. Interac�iunea agriculturii cu mediul ..................................................................... 185 9.1.2.Evolu�iile pe ultimii ani din domeniul agriculturii................................................ 185

9.1.2.1. Evolu�ia utiliz�rii soluilui în agricultur� ....................................................... 185 9.1.2.2.Evolu�ia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol ................................ 186 9.1.2.3. Evolu�ia suprafe�elor de p�duri regenerate.................................................... 186 9.1.2.4. Evolu�ia �eptelului......................................................................................... 186 9.1.2.5. Agricultura ecologic� .................................................................................... 186


5

9.1.3. Impactul sectorului agricol asupra mediului ........................................................ 187 9.1.4..Utilizarea durabil� a solului ................................................................................. 187

9.2. Industria....................................................................................................................... 188 9.2.1. Poluarea din sectorul industrial �i impactul acesteia asupra mediului. ................ 188 9.2.2. M�suri �i ac�iuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior�rii �i reducerii polu�rii industriale ....................................................................................................................... 192

9.3.Energia ......................................................................................................................... 195 9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului- prezentare general� ................... 195 9.3.2. Consumul brut de enrgie ...................................................................................... 196 9.3.3. Generarea de energie �i înc�lzirea la nivel de unit��i administrative................... 199 9.3.4. Impactul consumului de energie electric� asupra mediului ................................. 200 9.3.5. Impactul producerii de �i�ei �i gaz natural asura mediului ................................... 201 9.3.6. Energii neconven�ionale....................................................................................... 201 9.3.7. Evolu�ia energiei în perioada 1995 – 2006 �i tendin�ele generale în urm�torii ani in jud.Alba...................................................................................................................... 201

9.4. Transporturile .............................................................................................................. 202 9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi....................... 202 9.4.2. Evolu�ia transporturilor �i ac�iuni desf��urate în scopul reducerii emisiilor din transporturi. .................................................................................................................... 203 9.4.3. Situa�ia parcului auto la nivel jude�ean. ............................................................... 204

9.5. Turismul ...................................................................................................................... 205 9.6. Polu�ri accidentale. Accidente majore de mediu ........................................................ 209

9.6.1. Polu�ri accidentale cu impact major asupra mediului.......................................... 209 9.6.2.Polu�ri cu efect transfrontier ................................................................................. 210

9.7. Concluzii ..................................................................................................................... 210 Capitolul 10. Instrumente ale politicii de mediu în jude�ul Alba ........................211

10.1. Cheltuieli �i resurse pentru protec�ia mediului.......................................................... 211 10.2. Cheltuieli �i investi�ii efectuate de agen�ii economici în anul 2006 �i raportate la CJ Alba al G.N.M.................................................................................................................... 213 10.3. Fondul pentru mediu ................................................................................................. 213

10.3.1. Proiecte finan�ate prin Administra�ia Fondului pentru Mediu ........................... 213 10.3.2.Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto, ini�iat prin OUG nr. 99/ 2004 si aprobat prin Legea nr. 72/2005.......................................................................... 214 10.3.3.Contribu�ia jude�ului Alba la constituirea Fondului pentru Mediu ..................... 215

10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ............................................................... 215 10.4.1. Programul PHARE în România ......................................................................... 215 10.4.2. Programul ISPA în România.............................................................................. 216 10.4.3. Programul SAPARD în Romania....................................................................... 216

10.5. Planul Local de Ac�iune pentru Protec�ia Mediului-PLAM...................................... 217


6

INTRODUCERE

Jude�ul Alba este situat în partea central� a României, în zona de contact a podi�ului Transilvaniei cu Mun�ii Apuseni �i Carpa�ii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mure�, care traverseaz� jude�ul de la nord – est (în zona Ocna Mure�), la sud – vest (zona �ibot).

Sursa de informare : Planul de Amenajare Teritorial� al Jude�ului Alba.

Valori istorice �i culturale

Din cele mai vechi timpuri, teritoriul jude�ului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil apari�iei �i dezvolt�rii comunit��ilor umane. Printre cele mai importante descoperiri arheologice �i evenimente istorice consemnate de documente care puncteaz� istoria asez�rilor acestui jude�, amintim: repere �i relicve din epoca paleolitic� (Sohodol), din neolitic, perioada de tranzi�ie de la neolitic la epoca bronzului, epoca fierului Al�turi de tracii autohtoni, pe teritoriul jude�ului au fost prezen�i sci�ii �i apoi cel�ii.

Vestigii istorice : Cetatea Alba Carolina, (construit� între 1716-1738); ruinele Cet��ii Dacice-C�pâlna (sec. II î.Hr.-106 d.Hr.); ruinele cet��ii Dacice-Craiva (sec. II î.Hr.-I d.Hr.); vestigiile a�ez�rii romane de la Brucla-Aiud (sec. II-III d.Hr.) astazi doar ruine; cetatea Aiud (sec. XIII-XV) care face parte dintre cele mai vechi fortifica�ii urbane din Transilvania; cetatea de Balt� (sec. I î.Hr.-I d.Hr.) astazi doar ruine; cetatea T�u�i (1276); cetatea Uioara-Teleky (sec. XIII) ast�zi doar ruine; a�ezarea roman� Ampelum-Zlatna; Ocnele de sare romane-Ocna Mure�; palatul Voievodal-Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), fost� resedint� a lui Mihai Viteazul (1599-1600); castelul Martinuzzi-Vin�ul de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea �i guvernator al Transilvaniei; castelul Bethlen-Blaj (sec. XV.) - în prezent g�zduieste Muzeul or��enesc; castelul "Bethlen"-Cetatea de Balt� (1570-1580); castelul Teleky-Ocna Mure� (1742); castelul Bethlen-Sânmicl�u� (1668-1683), construit în stil renascentist târziu.; catedrala Romano Catolic�-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectur� medieval� din Transilvania, de aceeasi vârst� cu celebra Notre Dame, având un stil romanic târziu; biserica Evanghelic�-Sebe� (sec. XIII-XIV); biserica Romano Catolic�-Abrud (1270); biserica reformat� -Aiud (sec. XV); catedrala Ortodox� a Reântregirii-Alba Iulia (1921-1922);catedrala Greco-catolic�-Blaj (1738-1745); biserica reformat�-Cetatea de Balt� (sec. XIII);biserica "Sf. Gheorghe"-Lup�a (1421) ctitorie a cneazului Vladislav; biserica romanic�-Sântimbru (sec. XIII), refacut� de Iancu de Hunedoara în amintirea b�t�liei de aici; biserica reformat� Teiu� (sec. XIII); biserica romano-catolic� Teiu� (1448); biserica ortodox�-Zlatna(1424);mânastirea minorit� - Aiud (1724-1736); m�nastirea Râme�(1240); Biblioteca Batthyaneum-Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), înfiin�at� de episcopul Batthyani care dispune de peste 55.000 c�r�i, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule �i este între cele mai valoroase din România. Printre manuscrisele de aici exist� �i o parte a valorosului “Codex aureus” (sec. VIII), pe foi de pergament.

Muzee : Muzeul Unirii-Alba Iulia, printre cele mai vechi muzee din �ar� (1887), ce func�ioneaz� în cladirea "Babilon" (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colec�ie numismatic�, o colec�ie epigrafic� �i o


7

bibliotec� bine dotat� (peste 55.000 volume). De cl�direa “Babilon” apar�ine �i �coala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România ; Muzeul de �tiin�e naturale-Aiud (1794); Muzeul memorial "Avram Iancu", ad�poste�te documente �i proclama�ii , obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849; casa memorial� "Horea"; casa memorial� "Blaga"-Lancram (la 4 km de Sebe�), în locul natal �i de veci al filosofului �i scriitorului Lucian Blaga (1895-1961).

Monumente: Monumentul Horea, Clo�ca �i Cri�an-Alba Iulia, ridicat în memoria conduc�torilor r�scoalei de la 1784 ; monumentul de la Mirasl�u, dedicat o�tenilor lui Mihai Viteazul ; monumentul de pe Câmpia Libert��ii-Blaj, ridicat în amintirea Revolu�iei din 1848; monumentul ridicat pe locul unde au fost frân�i cu roata Horea �i Clo�ca - dealul Furcilor-Alba Iulia; statuia ecvestr� a lui Mihai Viteazul-Alba Iulia; statuia ecvestr� a lui Avram Iancu-Câmpeni; statuia poetului Lucian Blaga-Lancr�m.

Etnografie

"�ara Mo�ilor", focar de art� �i obiceiuri populare, din care se disting localita�ile: Avram Iancu -tradi�ional� vatr� a tulnicului folosit de femei, unde fiin�eaz� o vestit� echip� de tulnic�rese; Bucium -cel mai bogat �i mai interesant port popular românesc din aceast� parte a ��rii; C�pâlna -obiceiuri legate de existen�a oierilor; Laz -�coal� popular� de arte: �es�turi, cus�turi, pictur� pe sticl�; S�sciori -ceramic� ro�ie sm�l�uit� �i nesm�l�uit�; �ugag -�coal� popular� de art�: cioplitul lemnului; Vidra -a�ezare tipic mo�easc� cu me�teri tulnicari �i ciub�ra�i.

Sursa de informare : Direc�ia Jude�ean� de Statistic� Alba

Organizarea administrativ� a teritoriului : jude�ul Alba cuprinde : 4 municipii : Alba Iulia – re�edin�� de jude� ; Aiud, Blaj, Sebe�; 7 ora�e : Abrud, Baia de Arie�, Câmpeni, Cugir, Ocna Mure�, Zlatna �i Teiu� ; 66 comune �i 656 sate. Infrastructura

Re�eaua rutier� a jude�ului însumeaz� 2630 km drumuri publice, din care modernizate 402 km . Din total km. drumuri publice :

- drumuri na�ionale 419 km, din care modernizate 369 km. - drumuri jude�ene �i comunale 2211 km, din care modernizate 33 km.

Densitatea drumurilor publice este de 42,1 km/100 km2. Linii de cale ferat� în exploatare : Total :230 km din care : electrificate 131 km

- linii cu o cale 91 km; - linii cu dou� c�i 139 km ;

Densitatea liniilor de cale ferat� este de 36,8 km/1000 km2. A�ez�rile umane: La 1 iulie 2006, popula�ia stabil� jude�ului a fost de 378614 persoane, din care 58,1% (220317 persoane) se reg�sesc în mediul urban 41,8% ( 158297) se reg�sesc în mediul rural. Densitatea popula�iei este de 60,7locuitori/km2. Dezvoltarea economic� : Economia jude�ului cunoa�te în prezent un proces de cre�tere. Infla�ia a sc�zut considerabil, rata medie lunar� înregistrând o sc�dere de la


8

2,9% în 2000 la 0,7% în 2004, aceia�i valoare înregistrându-se �i în perioada ianuarie- iulie 2005.

În plan economic, s-au pus bazele unui parteneriat solid între administra�ia jude�ean�, cea local� �i mediul de afaceri, prin crearea mecanismelor de consultare �i luare a deciziilor. Au fost astfel înfiin�ate Comitetul de Dezvoltare Economic� �i Comitetul de Dezvoltare Rural�, organisme ce vor ajuta la dezvoltarea durabil� economic�, social�, cultural� �i spa�ial� mai accelerat� a jude�ului Alba.

Evolu�ia num�rului unit��ilor locale active din industrie, comer� �i alte servicii (unit��i mijlocii �i mari) este prezentat� în tabelul de mai jos:

Perioada 2003 2004 2005

Total unit��i locale active din industrie, comer� �i alte servicii 5054 5826 6468

Total unit��i– ind. extractiv� 22 20 20 Total unit��i– ind. prelucr�toare 1113 1238 1309 Total unit��i– prod. energie electric� 19 15 16

Din totalul produc�iei industriale a jude�ului, industria prelucratoare de�ine o

pondere ridicat�, urmat� de produc�ia de energie electric� �i industria extractiv� . Pe total jude�, numarul unit��ilor active( inclusiv cele mici) în anul 2005 a fost

de 6776, din care: 5777 unit��i cu un num�r de salaria�i cuprins între 0 �i 9; 772 unit��i cu un num�r de salaria�i cuprins între 10 �i 49; 180 unit��i cu un num�r de salaria�i cuprins între 50 �i 249 �i 47 unit��i cu un num�r de salaria�i peste 250. Cifra de afaceri a unit��ilor locale active la nivelul anului 2005 a fost de 6092,5 mil.lei. Num�rul �omerilor la sfâr�itul lunii noiembrie 2006 a fost de 12329 persoane. Rata �omajului a fost de 6,7% , în sc�dere fa�� de anul 2005 ( 8,2%).


9

Capitolul 1.Cadrul natural

1.1.Caracteristici fizico - geografice Jude�ul Alba este situat în partea central – vestic� a teritoriului ��rii �i ocup� o suprafa�� de 6.242 km2 ceea ce reprezint� 2,6 % din suprafa�a României �i este ancorat între mun�ii Apuseni înal�i de peste 1800 m, cei de la miaz�zi cu peste 2000 m altitudine �i Podi�ul Transilvaniei, la est, ceea ce prezint� o mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului �i subsolului �i locuri prielnice a�ez�rilor. La nord se învecineaz� cu jude�ul Cluj; la nord-vest cu judetul Bihor �i Arad; la sud-vest cu jude�ul Hunedoara; la sud cu jude�ul Vâlcea; la est cu jude�ul Sibiu �i la nord-est cu jude�ul Mure�; Punctul cel mai nordic al jude�ului se afl� situat la 46035’14” - latitudune nordic�, (comuna Arie�eni) iar cel mai sudic se afl� situat la 45024’09” – latitudine nordic� (comuna �ugag) .Punctul cel mai de vest se afl� situat la 20040’00” - longitudinea estic� (comuna Arie�eni), �i punctul cel mai de est la 24015’05”, - longitudinea estic� (comuna Cetatea de Balt�) . Principalele unit��i de relief Pe teritoriul jude�ului Alba se remarc� prezen�a unui relief variat cu predominarea celui muntos astfel: mun�i 52 %, dealuri 26 % �i zone depresionare �i lunci 22 %. Varietatea reliefului corespunde unei structuri geologice complexe cu o evolu�ie îndelungat� diferit� de la o zon� la alta cu compartimentare tectonic� �i asociere petrografic� distinct�. Unit��ile de relief se grupeaz� în: mun�i, dealuri �i podi�uri, depresiuni �i culoare. Unitatea montan� cuprinde sectoare neuniforme din orogenul Mun�ilor Apuseni- partea sudic�, estic� �i în m�sur� mai restrâns� doar termina�iile nordice ale Cindrelului �i Sebe�ului. Mun�ii Bihorului- partea sudic� din bazinul superior al Arie�ului se afl� pe teritoriul jude�ului Alba �i reprezint� unitatea ce mai înalt� din cadrul Mun�ilor Apuseni ( vârful Curcub�ta 1.849 m). Prezen�a �isturilor cristaline i-au imprimat un caracter de masivitate iar calcarele mezozoice au favorizat dezvoltarea unui spectaculos relief carstic. Sunt prezente �i suprafe�ele de netezire: F�c�ra� între 1500 m – 1700 m �i M�ri�el cu dou� trepte: una înte 1200m – 1400 m �i cealalt� la 800 m – 1000 m iar cea mai inferioar� Fene� – Deva la 600 m. Flancul sudic se prelunge�te cu masivul G�ina (1.486 m) cu o osatur� cristalin� str�puns de intruziuni vulcanice. Muntele Mare Se prezint� în jude�ul Alba cu flancurile sudice ce se întind la nord de valea Arie�ului. Este alc�tuit din �isturi cristaline str�punse de intruziuni granitice vechi bordate cu calcare cristaline. Un element specific este contrastul izbitor dintre netezirea culmilor �i îngustimea v�ilor ce coboar� spre Arie�. Mun�i Metaliferi Se întind în partea nord – vestic� �i sudic� a bazinului v�ii Ampoiului. Se remarc� printr-o constitu�ie complex�, rocile fli�ului cretacic fiind deseori str�b�tute de forma�iuni vulcanogene cu vârfuri ascu�ite ce tr�deaz� prezen�a conurilor �i a neckurilor vulcanice (Detunata 1.258 m, Poeni�a 1.437 m �i Fericeli 1.122 m). Partea sudic� este cunoscut� sub numele de Munceii Vin�ului (care au în�l�imi mai reduse (vf. Mare 1.,011 m) sunt alc�tui�i din roci ale fli�ului cretacic cu unele iviri


10

de calcare sub form� de mici olistolite (Piatra Tomii, Piatra Varului), Calcarele de la Valea Mic�. Mun�ii Tr�sc�ului Reprezint� cea mai extins� �i complex� unitate montan� a jude�ului. Din punct de vedere petrografic roca predominant� este calcarul. Nu sunt prea înal�i dar sunt bine popula�i. Caracteristice - suprafe�e de netezire precum Ciumerana – Bedeleu �i Râme� – Ponor. Prezen�a masiv� a calcarelor a determinat dezvoltarea tuturor formelor de relief specific: carst de platou, masive izolate, carst de craest� �i numeroase olistolite. Mun�i �ureanu Se desprind din nodul orografic al Parângului �i au o orientare sud – nord, au în�l�imi mari (Vârful lui P�tru 2.130 m), sunt bine împ�duri�i cu p�duri de foioase, conifere, iar peste limita superioar� a acestora se întind p��unile alpine. Mun�ii prezint� trei suprafe�e de eroziune ale Carpa�ilor Meridionali: Bor�scu, Râu Se� �i Gornovi�a iar pe în�l�imi p�streaz� urmele glacia�iunii cuaternare. Prezen�a p��unilor �i paji�tilor montane au favorizat dezvoltarea oieritului în special comunele �ugag �i S�sciori. Mun�ii Cindrelului Sunt mai slab reprezenta�i în jude�ul Alba doar pe dreapta Sebe�ului �i sunt alc�tui�i din sisturi cristaline .Relieful coboar� lin de la 2.000 m la aproximativ 900 m. Ca �i în Mun�ii Sebe�ului suprafe�ele întinse de eroziune sunt ocupate de p��uni. Unitatea dealurilor �i podi�urilor Aceast� unitate este alc�tuit� din dealurile piemontane ale Sebe�ului, cele ale Tr�sc�ului �i Podi�ul Transilvaniei. Dealurile piemontane ale Sebe�ului sunt alc�tuite din sisturi cristaline �i roci cretacic – paleogene. Aceast� zon� coboar� spre nord pân� la culoarul Mure�ului. Cuvertura groas� a depozitelor deluviale a înmagazinat bogate resurse de ap� puse în eviden�� de numeroase izvoare bogate situate pe rama marginal� nordic� a acesteia. Dealurile piemontane ale Trasc�ului reprezint� treapta intermediar� între mun�i �i culoarul Mure�ului. Se prezint� sub forma unor interfluvii largi ce coboar� lin care se pierd în terasele Mure�ului. Podi�ul Transilvaniei În jude�ul Alba unele subunit��i ale podi�ului Transilvaniei se afl� incluse par�ial (Podi�ul Târnavelor, Podi�ul M�h�ceni �i Podi�ul Seca�elor) iar altele (dealul Bilagului) în întregime.Podi�ul este format pe nisipuri, argile �i marne cu frecvente procese de versant. Interfluviile sunt largi �i orientate est – vest iar v�ile principale au terase bine dezvoltate. Din punct de vedere tectonic se disting dou� zone: una a domurilor gazeifere în partea de est (Cetatea de Balt� ) �i alta a cutelor diapire în vest (Ocna Mure�). Podi�ul Seca�elor se afl� în partea sud – estic� a jude�ului la sud de valea Târnavei. Este o unitate mai pu�in fragmentat� �i prezint� o dubl� înclinare est – vest �i sud – nord. Marnele, argilele �i nisipurile îi confer� o fizionomie de platou u�or v�lurit. Podi�ul M�h�ceni situat la nord de Valea Mure�ului este puternic fragmentat sco�ând în eviden�� roci paleogene �i neogene, un relief structural cu frecvente procese de versant. Dealul Bilag (404 m) este situat în unghiul de confluen�� al Mure�ului cu Ampoiul. Acest martor de eroziune apar�ine în vest muntelui iar în est podi�ului.


11

Depresiuni �i culoare Culoarul Mure�ului este o unitate de contact ce desparte Mun�ii Apuseni de Podi�ul Transilvaniei. Are altitudinea coborât� cuprins� între 220 m la confluen�a cu Sebe�ul �i 270 m la confluen�a cu Arie�ul. În zona de culoar se individualizeaz� dou� depresiuni Sebe� – Alba Iulia �i Teiu�, netede, sculptate în forma�iuni pliocene. Între Mun�ii Apuseni �i Carpa�ii Meridionali se întinde Culoarul Or��tiei cu altitudini mai coborâte �i Valea Mure�ului asimetric� ce se continu� spre est cu depresiunea – culoar Seca� cu frecvente procese de versant. Tot în categoria depresiunilor se pot aminti �i cele intramontane situate pe v�i Depresiunea Abrudului, Cîmpeni, Lup�a, Mogo�, Ponor, S�lciua �i Tr�sc�u �i apoi pe Valea Ampoiului, depresiunea Alma�ului, Zlatna, Ampoi .- Ampoi�a.

Pe�teri : Complexul carstic Scari�oara în Mun�ii Bihorului, cea mai mare pe�tera cu ghea�� din România . Ghe�arul are 18-20 m grosime �i un volum de circa 75.000 mc, - vechime 3.000 de ani; Huda lui Papar�- una din cele mai interesante pe�teri din Mun�ii Apuseni-Trasc�ului ce se desf��oar� de-a lungul a 2.000 m pe lâng� un pârâu subteran, cu lacuri �i cascade, s�li spa�ioase �i sectoare înguste de mare spectaculozitate; Ghe�arul de la Vârtop, 1.300 m altitudine; Ghe�arul de la Zgura�ti; Pojarul Poli�ei.

Chei �i defilee : cheile din bazinul V�ii Râme�ului, populate cu guri de pe�teri (47), cu ni�e, arcade, turnuri, corni�e sau poli�e structurale, unde se întâlnesc floarea de col� si garofi�a alb�, plante declarate monumente ale naturii; defileul Arie�ului; Cheile din bazinul v�ii G�lzii (Cheile Întregalde) care ad�postesc floarea de col� la cea mai scazut� altitudine din �ara : 590 m; Cheile Ampoi�ei-în Muntii Trasc�ului.

Re�eaua hidrografic� Râurile Râurile apar�in în exclusivitate bazinului Mure�ului, râu ce s-a adaptat la cel mai vechi traseu de leg�tur� tectonic� �i hidrografic� al Podi�ului Transilvaniei cu Depresiunea Panonic�. Teritoriul jude�ului Alba se afl� pe cursul s�u mijlociu pe care-l str�bate de la nord-est spre sud-vest pe o lungime de 141km, înscriindu-se pe contactul dintre munte �i Depresiunea Colinar� a Transilvaniei, unde din Holocen �i pân� azi a modelat un vast culoar care-i poart� numele. În jude�, râul Mure� intr� în amonte de confluen�a cu Arie�ul (270 m) �i iese dup� confluen�a cu pârâul B�c�in�i (202 m). Dintre afluen�ii Mure�ului amintim: - Arie�ul, cel mai mare afluent pe dreapta ( L = 107 km) care î�i adun� apele de pe latura sud - estic� a Mun�ilor Bihor apoi din Muntele Mare �i Tr�sc�u. Sub raport hidrologic prezint� cea mai important� resurs� de ap� pentru regiunea montan�. Pe traseul s�u în exclusivitate vest – est adun� afluen�i dintre care cei mai importan�i sunt pe dreapta, dup� confluen�a celor dou� Arie�uri la Mihoie�ti, Sohodol, Abrud (S = 229 kmp, L = 24 km, Mu�ca, �asa, Rimetea (S = 44 kmp, L = 16 km), iar pe stânga Valea Caselor, Valea Bistrii, Bistri�oara, Valea Mare S = 70 kmp, L = 19 km), Dobra, Valea Caselor, S�lciua, Po�aga, Ocoli� S = 112 kmp, L = 22 km). Dup� confluen�a cu Arie�ul, Mure�ul prime�te din Mun�ii Tr�sc�ului ca afluenti Valea Grindul, Valea Unirea, Valea Ciugud,Valea Mir�sl�u, Valea Aiudului (S = 176 kmp, L = 26 km), Valea Strem�ului (S = 229 kmp, L = 48 km), Valea Galda (S = 321 kmp, L = 34 km) Valea Ighiului �i Ampoiul (S = 576 kmp, L = 60 km) precum �i unele pâraie mai mici din Mun�ii Vin�ului : Valea Vin�ului, Valea Blandiana, Valea B�c�in�i.


12

Pe partea stâng� Mure�ul prime�te afluen�i mai mici, pâraie de câmpie ca Someghi, Ciunga, Pusta B�g�ului �i Râtu. Târnava Mare( L= 43 km) este urm�torul afluent pe stânga al râului Mure� . Î�i are izvoarele în partea vestic� a masivului vulcanic Harghita . Aval de localitatea Blaj zona Mihal� are loc unirea celor dou� Târnave: Târnava Mare �i Târnava Mic�. Pân� la Blaj, cele dou� Târnave au afluen�i mici de podi� f�r� importan�� deosebit� iar în aval de Blaj principalul afluent r�mâne Seca�ul Transilvan pe stânga (S = 356 kmp, L = 37 km). Urm�torii afluen�i ai Mure�ului pe partea stâng� sunt: Sebe�ul, Pianul (S = 133 kmp, L = 31 km) Cioara ( S = 150 kmp L = 15 km) �i Cugirul. Râul Sebe� (S = 1289 kmp, L = 96 km) este un râu tipic de munte cu amenaj�ri hidroenergetice �i cu mari rezerve pentru alimentarea localit��ilor din aval în sistem microregional. Râul prime�te afluen�i boga�i pe partea stâng� : Cibinul, Bistra, Dobra, iar dup� ce iese din mun�ii Seca�ului (S = 560 kmp, L = 42 km) Cugirul (S = 354 kmp, L = 54 km), râu care se formeaz� în amonte de ora�ul Cugir prin unirea Râului Mare cu Râul Mic.

La nivelul anului 2006, volumele de ap� scurse pe afluen�ii râului Mure� �i pe râul Mure�, în amonte de confluen�a cu râul Cugir sunt prezentate în tabelul 1.1.1.

Sursa de informare: Sta�ia Hidrologic� Alba

Tabel 1.1.1. Ape de suprafa�� Debit mediu anual

mc/sec Volum mediu anual

mil. mc Râul Mure� - amonte cf. cu râul Cugir 184 5802,6 Râul Sebe� - Petre�ti 10,8 340,6 Râul Târnava Mare – Blaj 20,1 633,9 Râul Târnave- av. cf.Târnava Mic� 35,4 1116,4 Râul Ampoi – B�r�ban� 7,02 221,4 Râul Mare – Cugir 6,34 199,9 Râul Arie�- amonte cf. r. Mure� 39,9 1258,3

. Lacurile Lacurile antropice sunt cele de pe Valea Sebe�ului : Oa�a, T�u, Obrejii de C�pâlna �i Petre�ti a c�ror ap� este folosit� atât din punct de vedere hidroenergetic cât �i în sistem microregional în alimentarea cu ap� a localit��ilor �i Lacul Cugir de pe Râul Mic – alimentare cu apa. În împrejurimile localit��ii Ro�ia Montan� se întâlnesc lacuri care dateaz� din secolul al XIX-lea T�ul Mare, �arina, Cornii, Brazi �i Anghel a c�ror ap� era folosit� la �teampurile exploat�rilor miniere. În Ocna Mure� se întâlnesc lacuri s�rate ca urmare a activit��ii de exploatare a s�rii.

În tabelul 1.1.2.sunt prezentate volumele de ap� normale, utile �i uzinate din lacurile de acumulare de pe Valea Sebe�ului la nivelul anului 2006 :


13

Surse de informare : Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Sebe� ; Sta�ia Hidrologic� Alba.

Tabel 1.1.2. (milioane mc.)

Nr. crt

Lac de acumulare Volum la NNR Volum util Volum

uzinat 2006

1 Oa�a 136,23 126 182 2 T�u 21,30 18,53 271 3 Obrejii de Capâlna 4,26 1,80 314 4 Petre�ti 1,36 1,12 342

Lacuri naturale Morfologia variat� a jude�ului Alba a permis formarea unor

variate tipuri de lacuri naturale, care îns� nu au mari volume de ap�. Plecând de la clasificarea genetic�, în judetul Alba se întâlnesc 3 tipuri de

lacuri : - de origine glaciar�- Iezerul �ureanu, lac de baraj morenaic, alimentat prin ploi, z�pezi, izvoare. Iezerul �ureanu, este format în mun�ii �ureanu �i are o suprafa�� ( conform L 5/2000) de 20ha.- rezerva�ie natural�- încadrare IUCN în categoria IV ; preluat în custodie în 08.06.2004. - de origine carstic�- Iezerul Ighiel, alimentat prin izvoare �i scurgeri de pe versan�i. Lacul s-a format în muntii Trasc�ului �i are o suprafa�� ( conform L 5/2000) de 20 ha- rezerva�ie natural�- încadrare IUCN în categoria IV ; preluat în custodie în 08.06.2004. - lacuri formate în zon� de alunecare, cu alimenta�ie prin precipita�ii sau subteran�, lacuri aflate în prezent într-o stare avansat� de colmatare : lacul P�nade, T�ul f�r� Fund, T�ul Savului, T�ul Baia, T�ul Puturos, T�ul cel Lung, T�ul f�r� Nume.

Iezerul Ighiel


14

Apele subterane - Sursa de informare : Sta�ia hidrologic� Alba Func�ie de factorul geologic, în jude�ul Alba s-au separate mai multe complexe acvifere:

• Complexul acvifer al rocilor cristaline- zona central� a mun�ilor Apuseni, începând cu valea Arie�ului pâna la limita vestic� a jude�ului, la izvoarele Cri�ului Negru, iar spre nord pâna la limita jude�ului. Debitele nu dep��esc 0,1-0,2 l/s.

• Complexul andezitelor �i bazaltelor – eruptivul neogen- dezvoltat în mun�ii Metaliferi, zona Ro�ia Montan�. Debitele nu depa�esc 0,1-0,15 l/s.

• Complexul epimetamorfic – zona sudic� a jude�ului, mun�ii Sebe�ului �i versantul de vest al mun�ilor Cindrel. Structura geologic� nu este favorabil� existen�ei apelor subterane, cu excep�ia sectorului localit��ii C�pâlna – zona calcaroas�. Debite 0,2-0,3 l/s. Din �isturile cristaline apar izvoare cu debite cuprinse între 0,2-0,3 l/s.

• Complexul Paleozoic- prezent în zona superioar� a Arie�ului –sector Arie�eni. Structurile acvifere sunt foarte slab reprezentate. Debitele izvoarelor sunt sub 0,1 l/s.

• Complexul mezozoic - depozite sedimentare -mun�ii Trasc�u – calcarele constituie axul central al grupei montane. Cele mai mari debite ale izvoarelor sunt înregistrate în zona marginal� a platoului Ciumerna – suma debitelor dep��e�te 150 l/s. Izvoarele sunt drenate prin râul Ighiu, valea Muntelui( izvorul Topli�a cu debit de 45 l/s) din bazinul hidrografic Ampoi�a, valea G�ldi�a în zona limitat� de platoul Ciumerna( suma debitelor cca.3 l/s).

Platoul Râme�- Ponor – cuprinde izvoare cu debite peste 200 l/s. • Complexul cretacic – cuprinde cea mai mare parte din arealul mun�ilor

Trasc�u, Metaliferi extinzându-se pân� în bazinul hidrografic Po�aga. De asemenea cuprinde �i cursul mijlociu al v�ii Pian �i cursul inferior al v�ii Sebe�ului – zona Petre�ti . Debitele oscileaz� în limita a 0,1-0,2 l/s.

• Unit��i depresionare montane - Depresiunea Câmpeni – Abrud - depozitul aluvionar are în apropierea

râurilor pân� la 3m grosime , nivelul freatic este la cca 2,2m . Debitele sunt importante, mai ales o dat� cu apropierea de re�eaua activ� cca. 40 l/s.

- Depresiunea Trasc�u - zona marginal� a depresiunii este foarte bogat� în acvifere. Debitele dep��esc 50 l/s. Sectorul central al depresiunii este u�or ridicat �i formeaz� cump�na de ape dintre Mure� �i Arie�.

- Depresiunea Zlatna – nivelul hidrostatic a fost interceptat la cca.7 m. Stratul acvifer este alimentat de scurgerile de pe versanti �i de râul Ampoi.Prin pomp�ri experimentale s-au ob�inut debite de cca. 2 l/s.

• Culoarul Mure�ului Pe teritoriul jude�ului Alba , culoarul Mure�ului este studiat din punct de vedere hidrogeologic prin urm�toarele sec�iuni:- tabel 1.1.3.


15

Tabel 1.1.3 Nr.crt. Localitate Nr. foraje Amplasament

1. Ocna Mure� 3 transversal peste Mure� 2. Decea 3 transversal peste Mure� 3. Aiud- R�de�ti 3 transversal peste Mure� 4. Mihal� 7 transversal peste Mure� �i Târnave 5. Alba Iulia 8 transversal peste Mure� 6. �ibot 6 transversal peste Mure� 7. �ard 3 transversal peste Ampoi 8. Oiejdea 1 în culoarul Teiu�- �ard 9. Craiva 1 în culoarul Teiu�- �ard

10. Vinerea 2 transversal peste Cugir

Forajele de studiu sunt alimentate cu ap� din depozitele aluvionare. Stratele acvifere au capacitate diferit� de debitare, între 2 l/s( profilul Decea) �i cca. 10 l/s ( profilul Mihal�)- zona de confluen�� Mure�, Târnave.

Depresiunea Transilvaniei - podi�ul Seca�elor- forajele executate au determinat structuri arteziene (

Ro�ia de Seca�, Ohaba), cu activitate bogat� spre sfâr�itul prim�verii. Debitele acviferelor nu dep��esc 0,2 l/s. Chimic, izvoarele sunt foarte bogate în clorur� de sodiu.

- podi�ul Târnavelor – respectiv interfluviul Mure�- Târnava Mic�, apari�ia la zi a apelor freatice se realizeaz� prin izvoare cu debite foarte mici, sub 0,1 l/s.

Chimismul �i mineralizarea apelor din podi�ul Seca�elor �i podi�ul Târnavelor sunt variabile. Mineraliza�ii între 0,5 �i 1g/l �i duritate între 20 �i 40 grade germane prezint� toate apele freatice cantonate în aceste zone. Astfel, în zona cutelor diapire – anticlinalul Ocna Mure�- Alba Iulia; zona Daia Român�- Miercurea Sibiului, gradul de mineralizare este cuprins între 1 �i 3,5 g/l. Apele cu grad de mineralizare mai mari de 3 g/l sunt utilizate la tratamente medicale. In func�ie de compozi�ia chimic�, se deosebesc urmatoarele tipuri de ape:

- feruginoase, sulfatate, bicarbonatate, calcice, sodice �i magneziene la Ghirbom

- feruginoase, sulfatate, bicarbonatate, sodice la Vingard - clorurate, sodice la Daia Român�, Sâncel - clorurate, sulfatate, sodice la Sântimbru - clorurate, sodice, si alte oligo-minerale la : Ohaba, Ro�ia de Seca�,

Sâncrai, B�g�u, Cun�a, Cut, Ocna Mure�. - ape u�or radioactive în zona Miercurea, la grani�a de est a jude�ului, pe

râul Seca� de Sebe�. - ape termale, la grani�a de sud a jude�ului( volcanism neogen) zona Cib.

Legat de emana�iile gazeifere, în jude� sunt prezen�i vulcani noroio�i în bazinele S�rata( afluent în Seca�- Sebe�) �i în cursul superior al râului Seca� de Târnava.

Caracteristici climatice

Clima jude�ului Alba este temperat – continental� cu u�oare nuan�e de excesivitate în zonele mai joase dar moderat� �i mai umed� în zona montan�. Prin pozi�ia sa jude�ul se afl� într-o zon� unde se simte influen�a circula�iei vestice peste care se suprapun �i influen�e ale circula�iei sud – vestice �i nord – nord – estice.


16

Relieful este factorul ce influen�eaz� climatul prin forma sa, expozi�ia versan�ilor �i altitudinea. Muntele constituie o barier� arografic�, iar culoarul Mure�ului favorizeaz� p�trunderea aerului din ambele sensuri, tot muntele determin� zonalitatea pe vertical� a tuturor elementelor climatice. Mun�ii Apuseni determin� �i procesele de phoenizare a aerului ce au loc pe rama estic� a acestora. Masele de aer mai umede în ascenden�a lor î�i pierd umezeala în mun�i iar în descenden�� pe versan�ii estici determin� un timp cu mult senin uscat �i mai c�lduros.

Cantitatea de precipitatii, temperaturile ( medii, maxime �i minime), nebulozitatea total�, presiunea amosferic� �i viteza vântului –medii anuale inregistrate în anul 2006 la sta�iile meteorologice din jude�ul Alba este prezentat� în tabelul 1.1.4. Sursa de informare: Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Serviciul Meteorologic de Asigurare a Calit��ii TG.Mure� Tabel 1.1.4

Nr crt Sta�ia Jude�

T Medie anual�

°C

T maxim� absolut�

°C

T Minim� absolut�

°C

Cantitatea anual� de precipita�ii

l/mp

Nebulo zitatea total�-media

anual� în zecimi

Presiunea atm

media anual�

Viteza v�ntului media anual� m/sec

1 Alba Iulia AB 9,9 33,5/VII -19,6/I 588,5 6,4 998,0 1,3

2 Blaj AB 9,9 33,0/VII,VIII -21,3/I 574,3 - 978,1 -

3 Sebe� Alba AB 9,5 33,7/VIII -20,7/I 589,6 6,6 987,6 2,7

4 Campeni AB 7,7 32,3/VIII -26,0/I 843,4 - 946,6 -

5 Ro�ia Montan� AB 5,7 27,7/VI -18,1/I 952,6 5,8 881,8 3,3

Manifest�ri ale extremelor climatice în jude�

Sursa de informare : Sta�ia Hidrologic� Alba Iulia �i Inspectoratul pentru Situa�ii de Urgen�� „Unirea” Jude�ul Alba.

Debitele principalelor cursuri de rîu din jude�ul Alba au înregistrat urm�toarele valori minime, maxime �i medii fa�� de valoarea maxim� istoric�:

Tabel 1.1.5 Ape de

suprafa�� -sta�ia

hidrologic�

Debit mediu 2006

mc/sec data 2006

Debit minim 2006

mc/sec data 2006

Debit maxim 2006

mc/sec data 2006

Debit maxim Istoric mc/sec

data �i anul înregistr�rii

R.Mure�-Ocna Mure�

111 16,4 30.12

606 1.04.

1370 03.07.1975

R. Aiudel- Aiud 1,83 0,317 2 �i

23.10.;18.11.

110 20.06.

130 12.07.2005

R. Târnava Mic�– Blaj

15,8 32,8 22.10.

75,5 04.04.

194 14.03.1981

(sta�ie înfiin�at� în 1978)

R. Târnave- Mihal�

35,3 7,68 26.01.

170 23.04.

1350 10.07.1975


17

R.Ampoi – Zlatna

3,13 0,200 13.10.

35,8 03.06.

116 14.07.1979

R.Ampoi – B�r�ban�

7,02 0,932 28.01.

83,2 11.08.

244 an 1975

R.Mure�-Alba Iulia

164 27,2 30.07.

790 21.04.

2400 11.05.170

R.Sebe�-Oa�a Frumoas�

2,29 0,324 31.12.

199 14.08.

15,3 24.05.1995

R.Sebe�-Petre�ti 10,6 1,05 15.07.

53 11.09.

189 02.06.1975

R.Mure�-Acmariu

182 41,6 28.10.

822 02.04.

1716 21.07.1998

(sta�ie înfiin�at� în 1977)

R.Mare Cugir– Cugir

5,79 0,987 29.01.

17 13.04.

48,6 18.06.1998

R. Arie�ul Mic-Ponorel

4,29 0,46 20.10.

48,5 29.03.

224 12.03.1981

R. Arie�-Sc�ri�oara

8,04 1,10 25.01.

61,0 29.03.

276 12.03.1981

R. Arie�-Câmpeni

19,1 2,16 28.10.

157,0 30.03.

735 12.03.1981

R.Abrud-Abrud 2,0 0,200 24-28.01.

37,4 23.03.

84,3 27.12.1995

R.Abrud-Câmpeni

4,73 0,400 25.01. �i 10.02.

92,8 23.03.

145 12.03.1981

Sintetic, pe categorii de obiective afectate, situa�ia pagubelor produse de

fenomenele meteorologice periculoase produse în perioada 2003-2006( înghe�, furtuni, ploi toren�iale, grindin�) este prezentat� în tabelul 1.1.6.

Tabel 1.1.6.

Categorii de obiective afectate

2003 2004 2005 2006

Case �i anexe gospod�re�ti

buc. 105 267 1101 1478

Obiective socio-economice - 1 buc. 18 -

Poduri �i pode�e buc 3 42 153 250

Drumuri na�ionale km 1,2 5,278 0,166 0,75

Drumuri jude�ene km 37 37,40 88,86 77,2

Drumuri comunale km 32,5 43,757 68,465 64,1

Str�zi km 5,39 14,98 18,83 56,4

Terenuri agricole ha 755,68 4103,35 5807

2111


18

Re�ele de alimentare cu

ap� �i canaliz�ri

2 prize de ap� potabila 2 - 1,8 km

Construc�ii hidrotehnice 1,1 km 2,248 km - 15,60 km

Re�ele electrice - 1,55 km 167 buc/3,34 km 114,1 Obiective

economice - 2 18 6

Pepiniere silvice 0,72 ha 0,1 ha Familii de albine

moarte 25 -

Mas� lemnoas� c�zut� - - 50 mc. -

Re�ele telefonice 194 stâlpi 0,2 km re�ea

Re�ele alim. cu gaze 0,2 km

Total pagube 149.463,631 mil. Lei(ROL)

192.229,83 mil. Lei(ROL)

54.884,079 mii lei ( RON).

54.165,685 mii lei ( RON).

1.2. Resurse naturale

1.2.1. Resurse naturale regenerabile. Din categoria resuselor naturale regenerabile relevante din punct de vedere economic pentru jude�ul Alba sunt p�durile, care ocup� o suprafa�� de 203951 ha( sursa de informare : R.N.P. Romsilva- Direc�ia Silvic� Alba), precum �i resursele hidroenergetice aflate în exploatare în special pe Valea Sebe�ului prin intermediul acumul�rilor Oa�a �i Lacul T�u ce pun în mi�care turbinele hidrocentralelor de la Gâlceag (cu o putere instalat� de 150MW) �i respectiv cea de la �ugag (cu aceea�i putere instalat�: 150MW). Pentru definirea indicatorului structural de mediu « resurse totale de energie primar� » s-au considerat consumurile de energii regenerabile la nivelul jude�ului Alba pe anii 2003- 2006. Acest indicator eviden�iaz� modificarea anual� a resurselor de energie primar� �i se constituie din însumarea resurselor totale anuale de energie primar�-produc�ie �i resursele totale anuale de energie primar�- importuri (din afara jude�ului). Energia primar� regenerabil� utilizat� în jude�ul Alba se se constituie din energia ob�inut� din resursele interne ale jude�ului (lemne de foc,energie elctric� de la SC Hidoelectrica SA Sebe�) precum �i din resurse externe – importuri (gaze naturale �i energie electric� primit� din re�eaua na�ional� de distribu�ie a gazelor �i respectiv sistemul na�ional de energie electric�). În tabelul 1.2.1.1. prezent�m situa�ia cantit��ilor de energie primar� utilizat� în anii 2003-2006 în jude�ul Alba pe fiecare categorie în parte �i total exprimat� în mii tone echivalen�i petrol.


19

Amenajare hidroenergetic� pe Râul Sebe�


20

Tabel 1.2.1.1.

RESURSA UM Resurse totale de energie primar� Resurse de energie primar� -produc�ie-

Resurse de energie primara -importuri-

2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Carbune - - - - - - - - - - - - Cocs din import - - - - - - - - - - - -

Gaze naturale Mil mc

349

248

229

253 - - - -

349

248

229

253 �i�ei - - - - - - - - - - - -

Lemne de foc Mii tone

228

228

70

41

228

228

70

41 - - - -

Al�i combustibili - - - - - - - - - - - - -

Energie hidroelectric�

Mw h

40.653

63.523

77.929

75.200

40.653

63.523

77.929

75.200 - - - -

Energie electric� din

import

Mw h

781.92

8

768.99

9

813.52

9

841.26

2 - - - -

781.92

8

768.99

9

813.52

9

841.26

2 Energie din

surse neconven�iona

le

Mw h

- - - - - - - - - - -

Energie total� din resurse

primare

Mii to.eq.petrol

458,5

373,5

299,7

309,5


21

458,5

373,5

299,7 309,5

0

100

200

300

400

500

mii

to.e

q.pe

trol

Energie total� dinresurse primare

458,5 373,5 299,7 309,5

2003 2004 2005 2006

Fig.1.2.1.1. resurse totale de energie primar�

Conform tabelului �i figurii de mai sus se constat� o sc�dere a acestui indicator în anii 2003-2005 urmat� de o u�oar� cre�tere în anul 2006 datorit� cre�terii consumului de energie rezultat� din arderea gazului natural �i a energiei electrice (hidro �i de import) mai ales prin cre�terea activit��ii economice a jude�ului (industria de prelucrare) în detrimentul utiliz�rii lemnului de foc pentru producerea energiei.

1.2.2. Resurse naturale neregenerabile. Structura petrografic� complex� pus� în eviden�� printr-un mozaic al forma�iunilor geologice face ca subsolul jude�ului s� dispun� de resurse variate în cantit��i apreciabile, altele mai rare dar de o valoare deosebit�. În jude�ul Alba întâlnim:

� z�c�minte aurifere la Baia de Arie� �i Ro�ia Montan� � z�c�minte polimetalice: Baia de Arie�, Alma�u Mare; � z�c�minte cuprifere: Ro�ia Poieni, Bucium-Izbita; � telururi auroargentifere: Baia de Arie�; � minerale argiloase rezultate din alterarea hidrotermal� a vulcanitelor Cârnic

(Ro�ia Montan�); � z�c�minte de sare la Ocna Mure�; � betonita de Ciugud �i Ocna Mure�; � gaze naturale la Cetatea de Balt� – T�uni; � calcare: Poiana Aiudului; � marmur�: Sohodol; � argile: Sântimbru, R�zboieni �i Blaj.

Forma�iunile cristaline, sedimentarul �i magmatismul au generat o serie de minerale utile precum �isturi verzi, pegmatite, gresii senoniene, gresii �i conglomerate cretatice, calcare, dolomite, argile, bazalte, dacite, cuartite, amfibolite, nisipuri, �i pietri�uri ce servesc ca materie prim� în construc�ii în industria ceramic� sau chimic�. Sunt r�spândite aproape pe toat� suprafa�a zonei montane �i se exploateaz� din cariere.


22

Nisipurile �i pietri�urile se exploateaz� din albiile râurilor la R�zboieni, Aiud, Galtiu, Sântimbru, Vin�u de Jos pe Mure�, S�lciua pe Arie� �i Cr�ciunelu de Jos pe Târnava. Pe lâng� resursele explotabile se mai întâlnesc �i altele ce ar putea face obiectul unor viitoare exploat�ri ca: � exploatarea unor structuri de adâncimi: Baia de Arie�, Bucium �i Alma�u Mare; � minerializa�ii de sulfuri (Cu, Pb, Zn) de pa Valea Ciorii; � cercetarea �i valorificarea aluviunilor aurifere de pe v�i � valoroficarea substan�elor argiloase din masivul Cârnic �i Cetate (Ro�ia Montan�); � valorificarea sulfurilor de cupru �i a metalelor rare din Mun�ii Bihorului; � valorificarea nisipurilor cuar�oase pon�iene de la Lopadea Nou� – Ocna Mure� �i a

cuar�ului (98 % Si 02) de la S�lciua, Vadu Mo�ilor �i Baia de Arie�; � Valorificarea pe plan local a ivirilor de ape minerale de la Cr�ciunelu de Jos �i Ocna

Mure�, apoi Lopadea Nou�, Tiur (Blaj) Cenade.


23

Capitolul 2. Aerul

2.1. Introducere Acest capitol cuprinde date privitoare la calitatea aerului din punct de vedere al emisiilor de poluan�i proveni�i din diferite activit��i ale surselor fixe sau de la surse mobile, cât �i date privitoare la calitatea aerului ambiental (la imisie). Pentru emisii interpretarea datelor s-a facut pe baza inventarului de emisii a poluan�ilor în aer întocmit pentru sursele fixe �i mobile din jude�ul Alba pe anul 2006 utilizând programul Corinvent �i a factorilor de emisie Corinair (pentru emisii) iar pentru imisii s-au utilizat datele de monitorizarea calit��ii aerului din re�eaua de supraveghere a aerului utilizând pentru compara�ie lilimitele admise corespunz�toare din Ordinul MAPM nr. 592/ 2002 �i STAS 12574/ 1987. 2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot �i de amoniac (SO2, NOx, NH3)

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) Evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2000 – 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.1.1.

Tabel 2.2.1.1 Jude�ul Alba 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii (SO2)

(t/an) 14300,77 16176 19903 13266 478,34 509,269 658,104

14300,77 1617619903

13266

478,34 509,269 658,104

0

5000

10000

15000

20000tone

SO2 (t/an) 14301 16176 19903 13266 478,34 509,27 658,1

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.2.1.1. Evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2000 – 2006

Men�inerea nivelului sc�zut a concentra�iilor de dioxid de sulf comparativ cu

perioada 2000 – 2003 se datoreaz� în principal sc�derii activit��ii industriale fa�� de acea perioad� dar �i a incet�rii activit��ii societ��ii SC Ampelum SA Zlatna care era sursa major� de emisie a dioxidului de sulf.


24

Se observ� totu�i o cre�tere a dioxidului de sulf în anul 2006 fa�� de anul 2004 �i 2005, acest lucru rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse comparativ cu anii 2004 �i 2005.

Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de SO2 în perioada 2000-2006 este prezentat� în tabelul 2.2.1.2.

Tabel 2.2.1.2. SO2

SNAP ( t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

01 0,156 0,142 0,150 1,122 0,927 2,0539 3,3036 02 0,336 0,317 7,30 133,3 112,121 65,924 28,7461 03 14012,8 15804 19483,7 12953 71,647 73,640 53,4612 04 0,209 0,09 0,110 1,020 13,319 75,561 232,1985 05 - - - - - - - 06 - - - - - - - 07 224,450 278,2 315,7 160,89 256,606 259,662 288,703 08 62,800 92,4 963 17,47 23,721 32,427 51,692 09 0,022 0,356 0,30 - - - - 10 - - - - - - - 11 - - - - - - -

Surse de emisie :

02 - instala�ii de ardere neindustriale 03 - arderi în industria de prelucrare 04 - procese de produc�ie (industria fontei �i o�elului) 07 - trafic rutier Pe sectoare de activitate evolu�ia emisiilor de SO2 este prezentat� în figura 2.2.1.2.

0

100

200

300

400

500

600

700toneSO2

2004 0,927 112,121 94,966 280,327 478,34

2005 2,0539 65,924 149,201 292,089 509,269

2006 3,3036 28,7461 285,6462 340,395 658,104

energetic neindustrial industrial transport total

Fig. 2.2.1.2. Evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2004 – 2006 pe sectoare

de activitate


25

În figura de mai sus s-a reprezentat grafic evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2004 – 2006 pe sectoare de activitate. S-a reprezentat doar aceasta perioad� deoarece în anii 2000 - 2003 valoarea dioxidului de sulf emis a fost de ordinul zecilor de mii de tone, incluzând acest� valoare în reprezentarea grafic� nu mai se putea vedea evolu�ia emisiilor pe ceilal�i ani.

2.2.2 Emisii anuale de dioxid de azot (NO2) Evolu�ia emisiilor de dioxid de azot în perioada 2000 – 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.2.1.

Tabel 2.2.2.1 Jude�ul Alba 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii (NO2)

(t/an) 37426,89 61933 59726 1603,4 2162,4 2140,491 2419,627

37426,89

61933

59726

1603,4 2162,4 2140,491 2419,627

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000tone

NO2 (t/an) 37427 61933 59726 1603,4 2162,4 2140,5 2419,6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.2.2.1. Evolu�ia emisiilor de dioxid de azot în perioada 2000 – 2006

Sc�derea semnificativ� a emisiilor de dioxid de azot la nivelul anilor 2003 - 2006

se datoreaz� sc�derii activit��ii industriale �i metodologiilor de calcul folosite (factori de emisie).

Comparativ cu perioada 2003 – 2005, în anul 2006 se observ� a cre�tere a emisiilor de dioxid de azot. Aceast� cre�tere rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse dar �i a cre�terii parcului auto.

Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de NO2 în perioada 2000-2006 este prezentat� în tabelul 2.2.2.2.

Tabel 2.2.2.2.

NO2 SNAP 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


26

(t/an) 01 465,319 119,416 125,0 281,70 226,19 237,505 245,8467 02 283,169 268,88 243,9 358,30 339,36 312,120 479,7666 03 79,335 91,12 19483,7 207,12 427,46 368,092 305,2473 04 35344,39 59826,000 57420,3 3,71 4,98 4,740 4,9838 05 - - - - - - - 06 - - - - - - - 07 952,150 1178,000 1375,7 667,40 1045,26 1063,307 1152,2215 08 302,490 450,000 470,5 85,17 119,16 154,724 231,5616 09 0,036 0,596 0,5 - - - - 10 - - - - - - - 11 - - - - - - -

Surse de emisie : 01 – arderi în energetic�

02 – instala�ii de ardere neindustriale 03 – arderi în industria de prelucrare 04 – procese de produc�ie (industria fontei �i o�elului) 07 – trafic rutier 08- alte surse mobile �i utilaje 09- tratarea �i depozitarea de�eurilor

În figura 2.2.2.3.se prezint� evolu�ia emisiilor de NO2 în perioada 2003-2006 pe sectoare de activitate

0200400600800

100012001400160018002000220024002600

toneNO2

2003 281,7 358,3 210,83 752,57 1603,4

2004 226,19 339,36 432,44 1164,41 2162,4

2005 237,505 312,12 372,83 1218,03 2140,491

2006 245,8467 479,7666 310,23 1383,78 2419,627

energetic neindustrial industrial transport total

Fig. 2.2.2.3. Evolu�ia emisiilor de NO2 în perioada 2003 – 2006 pe sectoare de

activitate Conform graficului de mai sus, cea mai mare pondere în emisiile de NO2 o are

sectorul de transporturi unde se emite o cantitate de cca 4 ori mai mult decât în sectorul industrial sau neindustrial.


27

2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3) Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.3.1.

Tabel 2.2.3.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii (NH3)

(t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78

8748

12149,1 11583,07 11993,78

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000tone

NH3 (t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.2.3.1. Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006

Cantitatea mai mare a emisiilor de amoniac în perioada 2004 – 2006 fa�� de anul

2003 se datoreaz� inventarierii mai multor surse de emisie �i a folosirii mai multor îngr��minte chimice cu azot în agricultur�.

Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de NH3 în perioada 2003 - 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.3.2

Tabel 2.2.3.2 NH3 SNAP

( t/an) 2003 2004 2005 2006

01 - - - - 02 18,920 18,760 10,7130 6,9091 03 1,580 4,600 5,5780 4,7706 04 - - - - 05 - - - - 06 1,650 3,120 0,0806 0,1443 07 - - - - 08 0,012 0,016 0,0230 0,0361 09 300,880 300,886 300,8860 301,1152 10 8425,860 11821,780 11265,7890 11680,8138 11 - - - -

Surse de emisie : 02 - instala�ii de ardere neindustriale 03 - arderi în industria de prelucrare 06 - utilizarea solven�ilor


28

08- alte surse mobile �i utilaje 09 - tratarea �i depozitarea de�eurilor 10 - agricultur�

0

5

10

15

20

tone

NH

3/an

2003 18,92 1,58

2004 18,76 4,6

2005 10,713 5,578

2006 6,9091 4,7706

neindustrial industrial

Fig. 2.2.1.3. Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 pe

sectoarele de activitate “industrial �i neindustrial”

300

8426

300

11822

300

11266

301

11681

02000

40006000

800010000

1200014000

toN

H3/

an

2003 300 8426

2004 300 11822

2005 300 11266

2006 301 11681

deseuri agricultura

Fig. 2.2.1.3. Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 pe sectoarele de

activitate “de�euri” �i “agricultur�” S-au reprezentat în grafice separate sectoarele de activitate, industrial cu

neindustrial �i de�euri cu agricultur�, întrucât ordinul de m�rime era diferit. Conform celor doua situa�ii prezentate se observ� c� cea mai mare emisie de amoniac provine din sectorul agricol.


29

2.3. Emisiile de compu�i organici volatili nemetanici Evolu�ia emisiilor de compu�i organici volatili nemetanici în perioada 2003 – 2006

este prezentat� în tabelul 2.3.1.

Tabel 2.3.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006

Emisii (NMVOC)

(t/an) 8408,64 9136,8 7114,27 6942,7

8408,64 9136,87114,27

6942,7

0

2000

4000

6000

8000

10000tone

NMVOC (t/an) 8408,64 9136,8 7114,27 6942,7

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.3.1. Evolu�ia emisiilor de compu�i organici volatili nemetanici în perioada

2003 – 2006 În perioada 2003 – 2006 se observ� o men�inere relativ constant� a emisiilor de

compu�i organici volatili nemetanici cu o u�oara sc�dere în anul 2006 datorit� utiliz�rii de�eurilor de lemn ca �i combustibil �i a sc�derii consumului de combustibil utilizat în activitatea de încalzire.

Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de NMVOC în perioada 2003 - 2006 este prezentat� în tabelul 2.3.2.

Tabel 2.3.2. NMVOC SNAP ( t/an)

2003 2004 2005 2006

01 10,9519 9,050 12,115 15,3918 02 1162,07 1159,02 613,534 286,3785 03 199,63 450,04 522,782 439,671 04 410,39 434,45 494,028 732,6855 05 81,400 73,70 73,707 54,2329 06 283,60 316,13 305,334 325,7397 07 877,86 1306,51 1239,039 1225,7772 08 12,030 17,210 21,521 30,614


30

09 - - - - 10 - - - - 11 5370,67 5370,67 3832,210 3832,2107

Surse principale de emisie :

02 - instala�ii de ardere neindustriale 03 - arderi în industria de prelucrare 04 - procese de produc�ie 06 - utilizarea solven�ilor 07 - trafic rutier, sta�ii de distribu�ie a benzinei 11- alte surse-paduri

2.4. Pulberi în suspensie (PM10 ) Evolu�ia pulberilor în suspensie în perioada 2005 – 2006 este prezentat� în tabelul

2.4.1. Tabel 2.4.1.

Jude�ul Alba 2005 2006 Pulberi în suspensie PM10

(t/an) 3866,25 1671,01

3866,25

1671,01

0

1000

2000

3000

4000tone

PM10 (t/an) 3866,25 1671,01

2005 2006

Fig. 2.4.1. Evolu�ia pulberilor în suspensie în perioada 2005 – 2006

Sc�derea valorilor emisiilor de pulberi în suspensie în anul 2006 fa�� de anul 2005 se datoreaz� sc�derii consumului de de�eu lemnos pentru înc�lzire precum �i a încet�rii activit��ii unor agen�i economici.


31

2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) �i poluan�i organici persisten�i

2.5.1. Emisii de metale grele (Hg, Cd, Pb) Cantit��ile de metale grele emise în atmosfer� în anul 2006 au fost: Hg- 1,011 kg, Cd- 3,13 kg �i Pb- 303,12 kg. Cel mai mult s-a emis plumb provenit din arderi în arderi în industria de prelucrare �i din procese de produc�ie. Mai putin cu mult a rezultat din emisiile dela sursele mobile, asta pentru c� a sc�zut cantitatea de benzin� cu plumb utilizat� în transport auto. În tabelul 2.5.1.1. este prezentat� evolu�ia emisiilor de metale grele în perioada 2001 – 2006

Tabel 2.5.1.1. Jude�ul Alba 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii metale

grele- (Hg+ Cd+ Pb)

(to/an)

4,9284 4,1278 10,24079 0,27113 0,28352 0,30732

4,92844,1278

10,24079

0,27113 0,28352 0,30732

0

2

4

6

8

10

12tone

Hg+Cd+Pb(t/an) 4,9284 4,1278 10,2408 0,27113 0,28352 0,30732

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.5.1.1. Evolu�ia emisiilor de metale grele în perioada 2001 – 2006

Sc�derea emisiilor de metale grele în perioada 2004 – 2006 fa�� de perioada 2001 – 2003 se datoreaz� reducerii activit��ii din sectorul metalurgiei feroase �i neferoase �i utiliz�rii tot mai mult în transporturi a benzinei f�r� plumb.

2.5.2. Emisii de poluan�i organici persisten�i (POPs) Compu�ii organici persisten�i reprezenta�i prin PAH �i DIOXINE sunt reg�si�i în emisile provenite din procesele de produc�ie (procese de contact) �i din transportul rutier.

Emisii POPS

(to/an) 2003 2004 2005 2006

PAH 0,005492 0,00622 0,00627 0,01324 DIOX 8,697x10-8 5,835x10-8 5,547x10-8 1345x10-8


32

În tabelul 2.5.2.1. este prezentat� evolu�ia emisiilor de poluan�i organici persisten�i în perioada 2003 – 2006.

Tabel 2.5.2.1 Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii POPs

(t/an) 0,0054 0,0062 0,0062 0,0133

0,0054 0,0062 0,0062

0,0133

0

0,002

0,004

0,006

0,008

0,01

0,012

0,014tone

POPs(t/an) 0,0054 0,0062 0,0062 0,0133

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.5.2.1. Evolu�ia emisiilor de poluan�i organici persisten�i

în perioada 2003 – 2006 Surse de emisie :

- procese de produc�ie (industria metalurgic�- elaborare �i fabricare font� , elaborare o�el)

- trafic rutier – SNAP 07 �i SNAP 08 – transport rutier �i alte surse mobile �i utilaje Cre�terea emisiilor de POPs în 2006 fa�� de 2005 se datoreaz� cre�terii produc�iei de

font� elaborat� (SC Saturn SA Alba Iulia), a produc�iei de piese din font� �i otel (SC Metalurgica SA �i SC Sitindustrie Romania SA Aiud), a cre�terii produc�iei de substan�e anorganice de baz� (SC GHCL UPSOM Ocna Mure�- silicat, sod� calcinat�) �i a cre�terii num�rului de surse inventariate.

2.6.Calitatea aerului ambiental Pân� în anul 2006 datele de monitorizare a calit��ii aerului la imisii s-au ob�inut prin

prelucrarea în laborator a probelor recoltate în re�eaua proprie de monitorizare aerului. În cursul anului 2006 APM Alba a instalat 3 sta�ii automate de monitorizare a calit��ii aerului, sta�ii primite prin contractul nr.84/11.01.2006 încheiat între MMGA �i DATAMAT ITALIA (lider), în asociere cu ORION SRL Italia �i ORION EUROPE Romania SRL, în baza acordului –cadru de împrumut dintre România �i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (ratificat prin legea nr. 68/26.03.2004) privind finan�area Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii �i poluarea aerului. Prin punerea în func�iune a sta�iilor de monitorizarea aerului se vor putea implementa prevederile directivei cadru de aer- Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind


33

evaluarea �i managementul calit��ii aerului – �i a directivelor fiice -Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limit� pentru dioxid de sulf, dioxid de azot �i oxizi de azot, particule în suspensie �i plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limit� pentru benzen �i monoxid de carbon în aerul înconjur�tor �i Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon .

Sta�iile au fost amplasate în urm�toarele loca�ii �i vor determina urm�torii parametri- tabelul 2.6.1.:

Tabel 2.6.1.

Ora� Tipul sta�iei Loca�ie Indicatori ce se vor determina

ALBA IULIA

fond urban Alba Iulia

str. Lalelelor nr. 7B SO2, NOx, CO, O3, PM10/ PM2,5,

Pb, COV, parametri meteo

SEBE�

Industrial-2

Sebe� str. M.Kogalniceanu (�coala

generala nr.4)

SO2, NOx, CO, O3, PM10/ PM2,5, COV, parametri meteo

ZLATNA

Industrial-1

Zlatna Str.T.Vladimirescu nr.14 (Grup �colar Industrial

Avram Iancu)

SO2, NOx, CO, O3, PM10/ PM2,5,

Pb parametrii meteo

Sta�iile vor supraveghea calitatea aerului în municipiul Alba Iulia la sta�ia de tip „fond urban” (f�r� influen�e ale emisiilor din industrie �i trafic) , în municipiul Sebe� la sta�ia de tip „industrial-1” ( cu referire la emisiile de pe platforma industriala Sebe�) �i în ora�ul Zlatna la sta�ia de tip „industrial-1” (emisii în aer datorate polu�rii istorice din zon�). În cursul anului 2007 sta�iile vor intra în func�iune urmând s� furnizeze date privind calitatea aerului ambiental.

Pentru caracterizarea calit��ii aerului ambiental din jude�ul Alba s-au efectuat în anul 2006 determin�ri de gaze �i pulberi prin prelevare de probe cu ajutorul pompelor de prelevare tip ICIM �i prelucrarea probelor în laborator prin metode fizico-chimice �i spectrale. Amplasarea punctelor de prelevare, tipul poluan�ilor monitoriza�i, concetra�ia medie anual� �i frecven�a de dep��ire este prezentat� în tabelul 2.6.1

Tabelul 2.6.1

Jude� Ora� Locul monitoriz�rii

Tip poluant monitorizat

(probe zilnice)

Num�r determin�ri U.M

Concentra�ia medie anual�

Frecven�a dep��irii

%

Alba Alba Str. Lalelelor NH3 365 mg/mc 0,0306 0,00 Iulia Nr. 7B NO2 365 µg/mc 13,5 0,00 SO2 365 µg/mc 9,43 0,00 Zlatna Str. G�rii NH3 47 mg/mc 0,033 0,00 NO2 47 µg/mc 18 0,00 SO2 47 µg/mc 18 0,00 Cu 48 mg/mc 0,00207 0,00 Pb 48 mg/mc 0,00026 0,00 Cd 48 mg/mc 0,000 0,00 Zn 48 mg/mc 0,00238 0,00


34

Pentru indicatorii SO2 �i NO2 interpretarea rezultatelor s-a f�cut conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/ 2002 considerând valorile limit� pentru protec�ia s�n�t��ii umane. Pentru NH3 �i metale interpretarea rezultatelor s-a f�cut conform limitelor prev�zute în STAS 12574/ 87. S-au facut determin�ri �i de PM10 dar rezultatele nu au fost concludente (determinarea nu s-a putut face în totalitate conform SR ISO 12341/2002). Pentru plumb s-a utilizat metoda de determinare SR ISO 9855/1998 din pulberi în suspensie determinate conform STAS 10813/ 76.

2.6.1 Concentra�ii ale dioxidului de sulf Punct de prelevare – Alba Iulia, Strada Lalelelor Nr. 7B Prin prelucrarea datelor rezultate din m�suratorile efectuate rezult� urmatoarele

concentra�ii medii anuale de dioxid de sulf - tabel 2.6.1.1 Tabel 2.6.1.1

2003 2004 2005 2006 Dioxid de sulf �g/mc 1,5 3,47 7,65 9,43

Valoarea limita pentru protec�ia ecosistemelor

Ordin MAPM nr. 592/ 2002 (�g/mc)

20

0

5

10

15

20

25

ug/m

c

Concentra�ii medii anuale 1,5 3,47 7,65 9,43

Valoarea limit� pentruprotec�ia ecosistemelor

20 20,00 20,00 20,00

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.1.1 Evolu�ia concentra�iilor medii anuale de dioxid de sulf

Valorile medii multianuale se încadreaz� sub valoarea de 20 µg/m3 -valoarea limit�

pentru protec�ia ecosistemelor conform Ord.M.A.P.M 592/2002. Evolu�iile concentra�iilor medii �i maxime de dioxid de sulf sunt prezentate în

tabelul 2.6.1.2.


35

Tabel 2.6.1.2

SO2 – Alba Iulia Concentra�ia maxim�

µg/mc Concentra�ia medie

µg/mc Anul 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Ianuarie 4,5 2,0 7,0 16,0 1,2 1,0 3,0 9,0 Februarie 3,3 3,0 9,0 13,0 1,5 1,0 4,0 7,0 Martie 2,2 1,0 9,0 18,0 1,5 1,0 4,0 8,0 Aprilie 2,3 9,0 8,0 16,0 1,4 4,0 5,0 6,0 Mai 3,3 7,0 17,0 12,0 1,7 3,0 8,0 6,0 Iunie 2,4 9,0 9,0 12,0 1,4 4,0 6,0 8,0 Iulie 2,4 11,0 21,0 14,0 1,4 5,0 10,0 7,0 August 3,3 8,0 19,0 18,0 1,9 5,0 7,0 11,0 Septembrie 3,0 16,0 21,0 23,0 2,0 7,0 13,0 12,0 Octombrie 3,0 8,0 16,0 25,0 1,0 4,0 11,0 16,0 Noiembrie 3,0 8,0 16,0 23,0 2,0 2,0 11,0 12,0 Decembrie 4,0 6,0 16,0 31,0 1,0 1,9 10,0 11,0

Dioxid de sulf - Str. Lalelelor

0,000

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

ug

/mc

Max 2003 4,5 3,3 2,2 2,3 3,3 2,4 2,4 3,3 3,0 3,0 3,0 4,0

Max 2004 2,0 3,0 1,0 9,0 7,0 9,0 11,0 8,0 16,0 8,0 8,0 6,0

Max 2005 7,0 9,0 9,0 8,0 17,0 9,0 21,0 19,0 21,0 16,0 16,0 16,0

Max 2006 16,0 13,0 18,0 16,0 12,0 12,0 14,0 18,0 23,0 25,0 23,0 31,0

Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Fig. 2.6.1.2 Evolu�ia concentra�iilor maxime anuale de dioxid de sulf

Concentra�iile de dioxid de sulf înregistrate în cursul anului 2006 sunt sub valoarea

limit� pentru protec�ia s�n�t��ii umane (125 µg/mc) conform Ord.M.A.P.M 592/2002.

Punct de prelevare – Zlatna, Str. G�rii


36

Prin prelucrarea datelor rezultate din m�suratorile efectuate rezult� urmatoarele concentra�ii medii anuale de dioxid de sulf - tabel 2.6.1.3 din punctul de prelevare Zlatna, Str. G�rii:

Tabel 2.6.1.3

2003 2004 2005 2006 Dioxid de sulf �g/mc 25,30 33.0 18.0 18.0

Valoarea limita pentru protec�ia ecosistemelor

Ordin MAPM nr. 592/ 2002(�g/mc)

20

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

ug/m

c

Conc.medii anuale 25,30 33,00 18,00 18,00

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.1.3 Evolu�ia concentra�iilor medii anuale de dioxid de sulf - Zlatna

Dep��irile valorilor limit� pentru protec�ia ecosistemelor în perioada 2003-2004 se

datoreaz� emisiilor provenite de la agentul economic SC Ampelum SA, cu profilul de activitate metalurgie neferoas�.

Evolu�iile concentra�iilor medii �i maxime de dioxid de sulf, sunt prezentate în tabelul nr. 2.6.1.4 Tabel 2.6.1.4

SO2 - Zlatna

Concentra�ia maxim� µg/mc

Concentra�ia medie µg/mc

Anul 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Ianuarie 250 291 13 36 182 210 10 27 Februarie 380 150 12 24 306 44 10 17 Martie 445 8 33 23 350 6 26 19 Aprilie 331 7 24 20 287 4 21 14 Mai 327 10 26 17 286 7 21 15 Iunie 342 16 20 19 262 13 17 17 Iulie 245 33 29 19 176 22 22 14 August 730 30 19 22 249 20 17 19 Septembrie 319 34 28 30 267 27 19 18 Octombrie 300 21 25 17 260 19 19 13 Noiembrie 320 13 17 19 260 11 14 15 Decembrie 240 18 18 29 155 11 15 22


37

2.6.2. Concentra�ii ale dioxidului de azot Prin prelucrarea datelor rezultate din m�suratorile efectuate de APM Alba în

punctul din str. Lalelelor nr. 7B, rezult� urmatoarele concentra�ii medii anuale ale dioxidului de azot:

Tabel 2.6.2.1 2003 2004 2005 2006 Dioxid de azot

�g/mc 16,6 12,90 23,00 13,5 Valoare limit� anual� pentru

protec�ia s�n�t��ii umane Ordin MAPM nr. 592/ 2002

40

0

10

20

30

40

50

ug

/mc

Valori medii anuale 16,6 12,90 23,00 13,50

Valoarea limit� anualapentru protec�ia s�n�t��iiumane

40,0 40,0 40,0 40,0

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.2.1 Evolu�ia concentra�iilor medii anuale de dioxid de azot

Alba Iulia Valorile se încadreaz� sub valoarea limit� anual� pentru protec�ia s�n�t��ii umane

conform Ord.M.A.P.M 592/2002 Evolu�iile concentra�iilor medii �i maxime de dioxid de azot sunt prezentate în

tabelul nr. 2.6.2.2 Tabel 2.6.2.2

NO2 – Alba Iulia



Anul 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Ianuarie 14,0 16,0 14,0 16,0 10,0 11,0 11,0 12,0 Februarie 18,0 16,0 19,0 15,0 13,0 10,0 13,0 11,0 Martie 27,0 18,0 23,0 23,0 16,0 10,0 14,0 13,0 Aprilie 27,0 18,0 19,0 20,0 18,0 13,0 13,0 13,0 Mai 33,0 18,0 20,0 16,0 16,0 12,0 14,0 13,0 Iunie 18,0 18,0 20,0 18,0 14,0 12,0 16,0 13,0 Iulie 29,0 25,0 20,0 17,0 13,5 15,0 14,0 13,0


38

August 95,0 28,0 17,0 25,0 35,4 14,0 13,0 15,0 Septembrie 26,0 20,0 23,0 24,0 17,0 14,0 15,0 15,3 Octombrie 18,0 22,0 22,0 26,0 13,0 15,0 14,0 15,5 Noiembrie 29,0 19,0 16,0 21,0 17,0 13,0 12,0 14,7 Decembrie 25,0 18,0 16,0 17,0 16,0 12,0 12,0 13,7

Dioxid de azot - Str. Lalelelor

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

Ug

/mc

Max 2003 14 18 27 27 33 18 29 95 26 18 29 25

Max 2004 16 16 18 18 18 18 25 28 20 22 19 18

Max 2005 14 19 23 19 20 20 20 17 23 22 16 16

Max 2006 16 15 23 20 16 18 17 25 24 26 21 17


Fig. 2.6.2.2 Evolu�ia concentra�iilor maxime anuale de dioxid de azot

Punct de prelevare – Zlatna Str. G�rii Prin prelucrarea datelor rezultate din m�suratorile efectuate rezult� urmatoarele

concentra�ii medii anuale de dioxid de azot - tabel 2.6.2.3

Tabel 2.6.2.3 2003 2004 2005 2006 Dioxid de azot

�g/mc 29.0 18.0 19.0 18.0 Valoare limit� anual� pentru

protec�ia s�n�t��ii umane Ordin MAPM nr. 592/ 2002

40


39

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

ug/m

c


2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.2.3 Evolu�ia concentra�iilor medii anuale de dioxid de azot - Zlatna

Valorile se încadreaz� sub valoarea limit� anual� pentru protec�ia s�n�t��ii umane

conform Ord.M.A.P.M 592/2002 Evolu�iile concentra�iilor medii �i maxime ale dioxidului de azot sunt prezentate în

tabelul Nr. 2.6.2.4 Tabel 2.6.2.4

NO2 - Zlatna



Anul 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Ianuarie 54 38 21 29 40 23 17 17 Februarie 40 18 18 21 31 14 17 17 Martie 33 16 28 27 26 13 21 21 Aprilie 30 35 30 25 23 29 22 22 Mai 42 19 25 20 37 18 20 20 Iunie 35 20 24 23 31 18 20 20 Iulie 36 25 25 20 28 20 21 21 August 38 16 25 31 32 13 19 19 Septembrie 30 18 24 17 23 16 21 21 Octombrie 30 18 15 13 23 16 13 13 Noiembrie 31 24 17 17 25 20 16 16 Decembrie 19 18 20 13 18 16 16 16


40

2.6.3.Concentra�ii ale amoniacului Prin prelucrarea datelor rezultate din m�suratorile efectuate în punctul de

prelevare din Alba Iulia, Strada Lalelelor Nr. 7B rezult� urmatoarele concentra�ii medii anuale de amoniac - tabel 2.6.3.1

Tabel 2.6.3.1 2003 2004 2005 2006 Amoniac

mg/mc 0,0389 0,0290 0,0273 0,0306 Concentra�ia maxim� admis�

conform STAS 12574/87 0,100

0,000

0,020

0,040

0,060

0,080

0,100

0,120

mg/

mc

Concentra�ia medieanual�

0,039 0,029 0,027 0,031

Concentra�ia maxim�admisibil�

0,100 0,100 0,100 0,100

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.3.1 Evolu�ia concentra�iilor medii anuale de amoniac

Valorile se încadreaz� sub concentra�ia maxim� admisibil� conform STAS

12574/87 Evolu�iile concentra�iilor medii �i maxime de amoniac sunt prezentate în tabelul

Nr. 2.6.3.2

Tabel 2.6.3.2

Amoniac – Alba Iulia

Concentra�ia maxim� mg/mc

Concentra�ia medie mg/mc

Anul 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Ianuarie 0,045 0,039 0,038 0,034 0,030 0,026 0,024 0,025 Februarie 0,047 0,046 0,042 0,036 0,030 0,036 0,026 0,026 Martie 0,058 0,046 0,046 0,058 0,032 0,032 0,030 0,028 Aprilie 0,058 0,039 0,039 0,037 0,042 0,026 0,026 0,026 Mai 0,056 0,045 0,040 0,037 0,041 0,030 0,028 0,028 Iunie 0,042 0,043 0,041 0,037 0,029 0,029 0,032 0,027


41

Iulie 0,058 0,045 0,037 0,037 0,033 0,034 0,027 0,029 August 0,110 0,045 0,042 0,079 0,074 0,031 0,031 0,037 Septembrie 0,083 0,053 0,043 0,091 0,051 0,036 0,030 0,039 Octombrie 0,055 0,038 0,040 0,073 0,035 0,027 0,027 0,040 Noiembrie 0,053 0,039 0,033 0,064 0,039 0,022 0,024 0,032 Decembrie 0,043 0,040 0,031 0,042 0,030 0,026 0,022 0,030

Amoniac - Str. Lalelelor

0,000

0,020

0,040

0,060

0,080

0,100

0,120

mg/

mc

Max 2003 0,05 0,05 0,06 0,06 0,06 0,04 0,06 0,11 0,08 0,06 0,05 0,04

Max 2004 0,04 0,05 0,05 0,04 0,05 0,04 0,05 0,05 0,05 0,04 0,04 0,04

Max 2005 0,04 0,04 0,05 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,03 0,03

Max 2006 0,03 0,04 0,06 0,04 0,04 0,04 0,04 0,08 0,09 0,07 0,06 0,04


Fig. 2.6.3.2 Evolu�ia concentra�iilor maxime anuale de amoniac

Punct de prelevare – Zlatna Str. G�rii

Tabel 2.6.3.3 2003 2004 2005 2006 Amoniac

mg/mc 0,058 0,033 0,034 0,033 Concentra�ia maxim� admis�

conform STAS 12574/87 0,100

0

0,02

0,04

0,06

0,08

mg/

mc


2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.3.3 Evolu�ia concentra�iilor medii anuale de amoniac - Zlatna


42

Evolu�iile concentra�iilor medii �i maxime de amoniac din punctul de prelevare

Zlatna ,Str. G�rii sunt prezentate în tabelul nr. 2.6.3.4 Tabel 2.6.3.4

Amoniac - Zlatna

Concentra�ia maxim� mg/mc


Anul 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Ianuarie 0,072 0,062 0036 0,034 0,055 0,057 0,026 0,031 Februarie 0,070 0,027 0,040 0,048 0,060 0,022 0,033 0,040 Martie 0,066 0,040 0,034 0,046 0,051 0,031 0,038 0,042 Aprilie 0,070 0,061 0,420 0,040 0,062 0,029 0,032 0,034 Mai 0,061 0,033 0,040 0,030 0,053 0,034 0,037 0,025 Iunie 0,063 0,038 0,042 0,044 0,052 0,042 0,034 0,040 Iulie 0,078 0,048 0,034 0,037 0,074 0,040 0,031 0,033 August 0,098 0,044 0,042 0,046 0,092 0,047 0,036 0,037 Septembrie 0,078 0,052 0,067 0,031 0,059 0,037 0,053 0,028 Octombrie 0,050 0,040 0,038 0,029 0,040 0,037 0,037 0,028 Noiembrie 0,050 0,048 0,034 0,034 0,044 0,037 0,027 0,031 Decembrie 0,038 0,030 0,030 0,026 0,032 0,025 0,022 0,025

2.6.4 Ozonul troposferic �i al�i oxidan�i fotochimici- nu se fac determin�ri .

2.6.5 Calitatea aerului ambiental – metale grele În re�eaua de monitorizare a calit��ii aerului sunt m�surate, plumbul, zincul, cuprul

�i cadmiul din pulberile în suspensie în Zlatna. Frecven�a de m�surare este s�pt�mânal�. Cele mai mari valori ale concentra�iilor la 24 ore, pentru plumb au fost de 4x10-5

mg/mc, iar la cadmiu valoarea a fost 0 mg/mc. Frecven�a de dep��ire a CMA-ului STAS 12574/87 la plumb este de 0 %.

Tabel 2.6.5.1

Indicator Localitatea Concentra�ia

maxim� mg/mc


CMA STAS 12574/87 mg/mc

Plumb - probe la 24 h

Zlatna

4x10-5

2,6x10-5

7x10-4

Cadmiu - probe la 24 h

Zlatna

0

0

0,2x10-5

Alte determin�ri-în cursul anului 2006 s-au efectuat determin�ri ocazionale de SO2, NO2 �i formaldehid� –probe de lung� durat� -în municipiul Sebe� - zona societ��ii SC Kronospan Sebe� SA . Nu s-au înregistrat dep��iri ale limitelor admise conform Ordinului 592/ 2002 �i STAS 12574/87. Concluzii: calitatea bun� a aerului la imisii indic� lipsa unei polu�ri semnificative a aerului din activit��ile desf��urate de agen�ii economici din jude�ul Alba.


43

2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic - nu de�inem date

2.8. Schimb�ri climatice

Respectarea prevederilor DIRECTIVEI 2003/87/UE- de instituire a unui sistem de tranzac�ionare a licen�elor de emisie de gaze cu efect de ser� �i de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS)

Protocolul de la Kyoto, prevede reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de ser� în perioada 2008-2012 (fa�� de nivelurile din 1990).

Directiva instituie un sistem de tranzac�ionare a licen�elor de emisie de gaze cu efect de ser� pentru a promova reducerea emisiilor de astfel de gaze într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor �i din punct de vedere economic.

În jude�ul Alba au fost inventaria�i 9 operatori care desf��oar� activit��i cuprinse în Anexa 1 a Directivei 2003/87/CE, dintre ace�tia 8 fiind autorizati �i având Planul de M�suri privind Monitorizarea �i Raportarea Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser� aprobat de catre ANPM Bucure�ti. Pentru cei 9 operatori, la nivelul jude�ului Alba, prin Planul National de Alocare au fost alocate certificate de emisii cu titlu gratuit, în num�r de 258.485 certificate pentru anul 2007 �i 1.317.905 certificate pentru 2008-2012 (un certificat de emisii de gaze cu efect de ser� este echivalent cu 1 ton� de dioxid de carbon emis în atmosfer�).

M�surile ce se impun pentru respectarea prevederilor Directivei: - Urm�rirea îndeplinirii Planurilor de M�suri privind Monitorizarea �i Raportarea

emisiilor de gaze cu efect de ser� întocmite de c�tre operatori; - Necesitatea efectu�rii de investi�ii substan�iale pentru reducerea emisiilor de gaze

cu efect de ser� �i a altor poluan�i rezulta�i din producerea de energie (SO2, NOx, pulberi), de�i emisiile de gaze cu efect de ser� produse de sectorul energetic au sc�zut fat� de anul de baz� 1989, producerea de energie r�mânând principala surs� de emisii de gaze cu efect de ser� .

Alte gaze cu efect de ser�- Prin Protocolul de la Kyoto privind schimb�rile climatice au fost stabilite un grup de �ase gaze cu efect de ser�. Dintre acestea fac parte �i hidrofluorocarburile(HFCs) substan�e folosite în instala�iile frigorifice de uz casnic �i industrial. În anul 2006 au fost inventaria�i conform Regulamentului 842/2006 privind principalele gaze fluorurate cu efect de ser�, 20 agen�i economici care desf��oar� activita�i cu agen�i frigorifici respectiv hidrofuorocarburi (R 134, R 134 A, R 404, R 507, R 410 ). Cantitatea total� de HFC-uri vehiculat� de agen�ii economici a fost de 2368,12 kg. În cadrul domeniului tematic “ Schimbarea climei �i energia” ca indicator structural de mediu general “emisii de gaze cu efect de ser�” sunt prezenta�i trei indicatori ce reliefeaz� stadiul reducerii acestor emisii, �i anume: - emisii totale de gaze cu efect de ser�, - intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser�, - emisii totale de gaze cu efect de ser� pe cap de locuitor.

2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser�: Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de ser�” reprezint� cantit��ile în tone/ an de CO2, CH4 �i N 2O, poluan�i ce sunt reglementa�i prin Protocolul


44

de la Kyoto. Toate ��rile trebuie s� realizeze progrese în ceea ce prive�te reducerea acestor gaze cu efect de ser�. Conform inventarului emisiilor de poluan�i în atmosfer� Corinvent 2006, au rezultat urm�toarele cantit��i de gaze cu efect de ser�: CO2 -1056229 Mg, CH4- 14344 Mg �i N 2O -1761,07 Mg. În total aceste gaze au însumat 1072334 tone.

Red�m în tabelul 2.8.1.1. evolu�ia cantit��ilor de gaze cu efect de ser� calculate conform inventarelor de emisii în perioada 2003 – 2006

Tabel 2.8.1.1.

ANUL Total tone din care:

CO2 (tone)

CH4 (tone)

N2O (tone)

2003 1319487 1303071 14400 2016 2004 1395784 1375051 18685 2048 2005 1107716 1091503 14516 1697 2006 1072334 1056229 14344 1761

Comparativ cu anul 2005, cantitatea total� de gaze cu efect de ser� a fost mai

mic� cu aprox. 35382 tone. În tabelul 2.8.1.2. sunt prezentate emisiile totale anuale de gaze cu efect de ser�

în perioada 2003 – 2006 exprimate în mii tone CO2 echivalent. Tabel 2.8.1.2.

Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 1903,373 2402,316 1922,408 1903,373

1903,3731922,408

2402,316

1903,373

0

500

1000

1500

2000

2500

3000( mii tone)

CO2 Eq (mii t/an) 1903,373 2402,316 1922,408 1903,373

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.8.1.2. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de ser� în perioada 2003 – 2006

Conform tabelului �i graficului de mai sus emisiile de gaze cu efect de ser� sunt în decre�tere, respectîndu-se astfel prevederile Protocolului de la Kyoto �i a CE Gothenburg 2001.


45

Indicatorul structural de mediu „Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser�”- reprezint� nivelul de decuplare dintre dezvoltarea economic� �i emisiile de gaze cu efect de ser�. Acest indicator se determin� prin raportarea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de ser� exprimate în tone echivalent CO2 la PIB. Pentru anii 2005 �i 2006 nu se cunoa�te PIB- ul corespunz�tor jude�ului Alba, se cunoa�te cu certitudine PIB pentru 2003 iar pentru 2004 valoarea este estimat� (conform datelor primite dela Direc�ia Regional� de Statistic� Alba).

Pentru reprezentarea acestui indicator structural de mediu am utilizat datele corespunz�toare anilor 2003 �i 2004.

Tabel 2.8.1.3. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (Gg CO2 Eq) 1903,373 2402,316 1922,408 1903,373

PIB (miliarde RON) 3,3747 4,2823 - - Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser� (Gg CO2 eq./miliarde lei pre�uri curente)

564,01 560,98 - -

564,01

560,98

559

559,5

560

560,5

561

561,5

562

562,5

563

563,5

564

564,5

Gg

CO

2/ m

iliar

de le

i pre

'uri

cur

ente

Intensitatea emisiilorde gaze cu efect deser�

564,01 560,98

2003 2004 2005 2006

Fig.2.8.1.3.-Indicatorul structural

„intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser�” �inând cont c� emisiile totale de gaze cu efect de ser� scad în anii 2005 �i 2006 �i

estimând o cre�tere a PIB- ului în aceea�i perioad�, consider�m ca evolu�ia acestui indicator va fi în sc�dere.


46

Indicatorul structural de mediu „emisii totale de gaze cu efect de ser� pe cap de locuitor” reprezint� nivelul de decuplare dintre dezvoltarea social� �i emisiile de gaze cu efect de ser�. S-au raportat emisiile totale anuale de gaze cu efect de ser� la total locuitori din jude�ul Alba; unitatea de m�sur�: tone echivalent CO2 / cap de locuitor.

Tabel 2.8.1.4.

Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (tone CO2 Eq / cap locuitor ) 4,93 6,27 5,06 5,02

5,02

5,06

6,27

4,93

3

4

5

6

7

8

9

10(tone)

CO2 Eq (t/caplocuitor)

4,93 6,27 5,06 5,02

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.8.1.4.- Indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de gaze cu

efect de ser�/ cap de locuitor” Conform tabelului �i graficului de mai sus se relev� sc�derea acestui indicator

structural de mediu începând din anul 2004 pân� îm 2006.

2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon Principalele surse de emsiie de CO2 o reprezint� arderile din sectorul energetic,

instala�ii de ardere neindustrial� �i arderi în industria de prelucrare dar �i emisiile din transportul rutier. În tabelul 2.8.2.1. este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de dioxid de carbon” pentru perioada 2003 – 2006.

Tabel 2.8.2.1.

Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale CO2 (mii tone) 1303,071 1375,051 1091,502 1056,229


47

1303,071 1375,051

1091,502 1056,229

0

200

400

600

800

1000

1200

1400( mii tone)

CO2 (mii t/an)

CO2 (mii t/an) 1303,071 1375,051 1091,502 1056,229

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.8.2.1. Emisiile totale anuale de CO2 în perioada 2003 – 2006 Acest indicator structural de mediu are o evolu�ie descresc�toare.

2.8.3. Emisii anuale de metan Indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de metan” s-a ob�inut

însumând emisiile provenite preponderent din agricultur� (fermenta�ie) �i silvicultur�. În tabelul 2.8.3.1. este prezentat� evolu�ia acestui indicator pentru perioada 2003 – 2006.

Tabel 2.8.3.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale CH4 (mii tone) 14,4 18,685 14,516 14,344

14,4

18,685

14,516 14,344

0

5

10

15

20( mii tone)

CH4 (mii t/an) 14,4 18,685 14,516 14,344

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.8.3.1. Emisiile totale anuale de CH4 în perioada 2003 – 2006 Acest indicator structural de mediu are o evolu�ie descresc�toare.


48

2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot Protoxidul de azot este emis cu prec�dere din activit��ile sectorului agricol �i din

silvicultur�. În tabelul 2.8.4.1. este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale de N 2O” pentru perioada 2003 – 2006.

Tabel 2.8.4.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale N2O (mii tone) 2,016 2,048 1,697 1,761

2,016 2,048

1,697 1,761

0

0,5

1

1,5

2

2,5

( mii toneN2O/an)

N2O (mii t/an) 2,016 2,048 1,697 1,761

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.8.4.1. Emisiile totale anuale de N2O în perioada 2003 – 2006 Acest indicator structural de mediu are o evolu�ie u�or cresc�toare datorit� cre�terii

emisiilor de N2O provenite din agricultur� (culturi f�r� fertilizatori, p��uni naturale) �i silvicultur� (p�duri de foioase neamenajate).

2.8.5. Emisii de gaze cu efect de ser� în sectorul energetic Cantitatea total� de gaze cu efect de ser� rezultate din inventarul emisiilor de

poluan�i Corinvent 2006- SNAP 01- este de 135492,8 tone din care 135480 tone CO2, 6,93 tone CH4 �i 5, 87 tone N 2O. Cea mai mare cantitate de CO2 s-a emis dela SC GHCL UPSOM Ocna Mure�- �i anume 132091 tone.

Comparativ cu anul 2005 cantit��ile de gaze cu efect de ser� emise din activit��ile SNAP 01 au crescut nesemnificativ (dela 134720 tone la 135492,8 tone).

2.9. Zone critice sub aspectul polu�rii atmosferice Principalele surse locale de poluare a aerului din jude�ul Alba sunt urm�toarele:


49

Instala�ii ce intr� sub inciden�a OUG 152/ 2005- IPPC 1.industria chimic� SC GHCL UPSOM SA Ocna Mure�- -producerea de substan�e chimice de baz�: s�ruri anorganice : sod� calcinat� �i produ�i secundari silica�i de sodiu, pulberi pentru sting�toare incendii, bicarbonat de sodiu. Activitatea societ��ii intr� sub inciden�a Ord. MAPM nr. 1144/ 2002-Registrul poluan�ilor cu emisiile de CO2. Societatea este în procedur� de reglementare pentru ob�inerea autoriza�iei de mediu, nu are emis� autoriza�ia de gospod�rirea apelor. Pe directiva IPPC a ob�inut perioad� de tranzi�ie pân� în 31.12.2009. Principalii poluan�i emi�i în atmosfer� sunt gaze de ardere cu con�inut de CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC. 2. Industria metalurgic� SC SATURN SA Alba Iulia- activitate sub IPPC: elaborare �i turnare font� instala�ia IPPC- instala�ie pentru elaborarea fontei cu o capacitate mai mare de 2,5 to/ or�. Societatea de�ine autoriza�ie integrat� de mediu pentru activitatea ce intr� sub inciden�a IPPC cu Plan de ac�iune ce are termen de finalizere 31.12.2007. Principalii poluan�i atmosferici sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, metale. SC METALURGICA SA Aiud- activitate sub IPPC: turn�torie pentru metale feroase cu o capacitate de produc�ie mai mare de 20 tone/ zi �i forje cu ciocane cu energia de lovire ce dep��e�te 50kJ/ ciocan. Societatea de�ine autoriza�ie integrtat� de mediu, cu plan de actiuni �i beneficiaz� de perioad� de tranzi�ie cu termen de finalizare 31.12.2014. Instala�ia a fost cumparat� de catre S.C. Remarul 16 Februarie S.A. Cluj Napoca , noul proprietar având obliga�ia de a- �i asuma obligatiile de mediu . Principalii poluatori emi�i sunt Principalii poluan�i atmosferici sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, metale. SC SITINDUSTRIE ROMANIA SA Aiud- activitate sub IPPC: turn�torie pentru metale feroase cu o capacitate de produc�ie mai mare de 20 tone/ zi. Are emis� autoriza�ia integrat� de mediu cu plan de actiuni , termen de conformare oct. 2007 ( nu beneficiaz�za de perioda de tranzi�ie ). Principalii poluan�i emi�i sunt sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, metale. 3. Industria de prelucrare a lemnului SC KRONOSPAN SEBE� SA Sebe� -activitate sub IPPC: producerea substan�elor chimice de baz�- hidrocarburi ce con�in oxigen -FORMALDEHIDA. Societatea are autoriza�ie integrat� de mediu �i se conformeaz� directivei IPPC. SC Kronospan Sebe� SA fabric� placi de medie densitate utilizând r��ini ureoformaldehidice pe care le fabric� în cadrul societ��ii. Instala�ia intr� �i sub inciden�a Directivelor SEVESO – obiectiv cu risc major- �i COV. Principalii poluan�i emi�i sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, �i formaldehid�. Societatea î�i monitorizeaz� permanent emisiile dela fabrica de formaldehid� , concentra�iile emise nu dep��esc valorile admise .


50

SC KRONOSPAN SEPAL SA Sebe�.-profilul de activitate este de fabricare placi aglomerate PAL. Societatea de�ine autoriza�ie de mediu. Principalii poluan�i emi�i sunt CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, �i formaldehid�. SC HOLTZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL Sebe�-profilul de activitate este prelucrarea primar� a lemnului fabricare de cherestea-r��inoase. Societatea are autoriza�ie de mediu f�r� program de conformare. Principalii poluan�i emi�i în aer sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC. Alte instala�ii SC STRATUSMOB SA Blaj- profilul de activitate fabricarea de produse finite �i stratificate din lemn. Societatea are autoriza�ie de mediu expirat�; în prezent activitatea societa�ii este în procedura de autorizare simpl�. În 13 februarie 2007 societatea a depus bilan�ul de mediu pentru autorizare -lipse�te la documenta�ie autoriza�ia de ape �i programul de conformare -APM Alba a cerut completarea documenta�iei. Societatea intr� sub inciden�a Directivei COV din solven�i cu activitatea de utilizare solven�i cu COV în cantit��i mai mari de 25 tone/ an. Poluan�i principali emi�i în atmosfer�: CO2, CO, SO2, NOx , Pulberi, CH4, NMVOC. Consider�m c� în jude�ul Alba nu exist� surse majore de poluare a aerului care s� determine existen�a zonelor critice sub aspectul polu�rii atmosferice.


51

Capitolul 3. Apa Date preluate de la Direc�ia Apelor Mure�-Tîrgu-Mure� �i Sistemul de Gospod�rire a Apelor Alba Iulia

3.1. Resurse de ap�

3.1.1.Resurse de ap� teoretice �i tehnic utilizabile Resursele de ap� teoretice �i tehnic utilizabile – an 2006 sunt prezentate în tabelul

3.1.1.1. Tabel 3.1.1.1

Resursa de suprafa�� (mii mc) Resursa din subteran (mii mc) Jude�ul Teoretic� Utilizabil� Teoretic� Utilizabil�

Alba 9.572.000 48.669 - 1.126 Nu se cunosc date privind resursele teoretice de ap� din subteran (conform Statiei

Hidrologice Alba). Tabelul 3.1.1.2. prezint� debitele �i volumele de ap� (medii anuale 2006) ale

râurilor din jude�ul Alba. Tabel 3.1.1.2

Ape de suprafa�� Debit mediu anual mc/sec

Volum mediu anual mil. mc

Râul Mure� - amonte cf. cu râul Cugir 184,00 5802,6 Râul Sebe� - Petre�ti 10,80 340,6 Râul Târnava Mare – Blaj 20,10 633,9 Râul Târnave- av. cf.Târnava Mic� 35,40 1116,4 Râul Ampoi – B�r�ban� 7,02 221,4 Râul Mare – Cugir 6,34 199,9 Râul Arie�- amonte cf. r. Mure� 39,90 1258,3

3.1.2. Prelev�ri de ap� Volumele totale de ap� captate în anul 2006 pe sectoare de activitate din surse de suprafa�� i subterane sunt prezentate în tabelul 3.1.2.1 Tabel 3.1.2.1

Jude�ul Volume captate din surse directe din care (mii mc)

Alba TOTAL din surse suprafa��

din surse de subteran

Surse re�ea Recirculare

TOTAL 49.795 48.669 1.126 4.972 29.925 Zootehnie 88 4 84 Iriga�ii 940 890 50 Silvicultur� - - Piscicultur� 1.880 1.880 - Ind. Extractiv� 5.942 5.916 26 Ind. Alimentar� 51 - 51


52

Ind. U�oar� 3 - 3 Ind.Prelucr.lemn. 1.473 1.432 41 Prelucr.Chimice 13.508 13.362 146 Ind.Met.+constr.Ma�ini 937 930 7 Mec.fin�_electronic� - - - Ind.mijl.transp. - - - Produc�ie Mobil� - - - Energ.electr.term. - - - Capt.prel.ap� aliment. 24.815 24.210 605 Construc�ii - - - Comert, serv.popul. 6 - 6 Transport 94 45 49 Invat.Sanatate 58 - 58 Alte activita�i. - - -

Corespunz�tor domeniului tematic „resursele de ap�” –indicatorul structural de mediu privind „Captarea apei” ne relev� urmatoarea statistic� pe anii 2003, 2004 , 2005 �i 2006 privind capt�rile de ap� din surse de suprafa�� i din subteran (tabelul 3.1.2.2.)

Tabel 3.1.2.2 Captarea apei UM 2003 2004 2005 2006

-din surse de suprafa�� Mil. mc 58,276 52,976 49,881 48,669 -din subteran Mil. mc 1,559 1,322 1,305 1,126

Total Mil. mc 59,835 54,298 51,186 49,795

59,83554,298

51,186 49,795

0

10

20

30

40

50

60

70

mil.

mc

captare apa 59,835 54,298 51,186 49,795

2003 2004 2005 2006

Fig. 3.1.2.2.- Indicatorul structural « captarea apei » Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul structural de mediu privind „Captarea apei” ne indic� o îmbun�ta�ire substan�ial� a acestuia prin sc�derea cantit��ilor de ap� prelevate din surse directe (de suprafa�� i subterane) pentru satisfacerea


53

necesarului de ap�, pentru procesare ap� potabil� �i sectoarele mari de activitate- industrie, zootehnie, iriga�ii, piscicultur�. Corespunz�tor domeniului tematic „resursele de ap�” –indicatorul structural de dezvoltare durabil�« Intensitatea consumului de ap�» referitor la consumul total de ap� din toate sectoarele, inclusiv ap� pentru potabilizare, în rela�ie cu popula�ia total� din jude�. Prezent�m evolu�ia acestui indicator în anii 2003-2006 în tabelul 3.1.2.3.

Tabel 3.1.2.3. 2003 2004 2005 2006

Volum total de ap� consumat� (mc). 59835000 54298000 51186000 49795000

Locuitori jud.Alba 385514 382971 379189 378614 Intensitatea consumului de apa (mc pe cap locuitor)

26,47

59,91

23,51

23,59

5983500054298000

51186000 49795000

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000

70000000

tota

l mc

cons

umat

i/loc

uito

r ju

det

intesitateaconsumului de apa

59835000 54298000 51186000 49795000

2003 2004 2005 2006

Fig.3.1.2.3.-Intensitatea consumului de ap�

Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul de dezvoltare durabil� « intesitatea consumului de ap� » are o evolu�ie descresc�toare în perioada 2003-2006.

3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor Sursa de informare: Sistemul de Gospod�rire al Apelor Alba Contribu�ia în anul 2006 în lei RON a diferitelor activit��i economice este prezentat� în tabelul 3.1.3.1.


54

Tabel 3.1.3.1

Nr. Facturat-Valoric (f�r� tva)

crt. Denumirea contribu�iei UM Facturat-

Fizic lei RON 1 Contrib.utiliz.res.ap� râu unit.ind. mmc 22318,171 781136,13

2 Contrib.utiliz.res.ap� râu unit.gosp.com.ind. mmc 4077,516 142713,16

3 Contrib.utiliz.res.ap� râu iriga�ii mmc 700,000 2100,00 4 Contrib.utiliz.res.ap� râu unit.piscicultur� mmc 1880,000 4512,00

5 Contrib.utiliz.res.ap� râu unit.gosp.com.pop mmc 19616,691 686584,26

6 Contrib.utiliz.res.ap� subt.unit.ind. mmc 363,001 16335,08 7 Contrib.utiliz.res.ap� subt.unit.agrozoot mmc 16,000 720,00 8 Contrib.utiliz.res.ap� subt.gosp..ind. mmc 2,623 118,08 9 Contrib.utiliz.res.ap� subt.gosp..pop. mmc 672,133 30246,02

10 Contrib.utiliz.res.ap� subt.iriga�ii mmc 10,000 450,00 11 Contrib.primire ape uzate-mat.în susp. to 2619,080 23309,85 12 Contrib.primire ape uzate-extractibile to 71,160 19426,71 13 Contrib.primire ape uzate-rez.filtr.105°C to 27969,355 928582,72 14 Contrib.primire ape uzate-cbo5 to 652,070 23735,19 15 Presta�ii Ac.Mihoiesti (mmc poz.2 , 5) mmc (774.940) 7168,24 16 Pietri�,nisip mc 326200,000 1141700,00 17 Taxe GA-Acte reglementare buc 46,000 13670,00 Total 3822507,44

Penalit��ile încasate pentru dep��irea valorilor limit� ale concentra�iilor de poluan�i la evacuare în emisar, sunt prezentate în tabelul 3.1.3.2.

Tabel 3.1.3.2. Nr. crt.

Agent economic TOTAL ( RON)

1 SC Kronospan SA Sebes 44899,67 2 Interbrew Romania Blaj 17980,80 3 Fabrica de Arme Cugir 2700,10 4 SC APA CTTA Filiala Cugir 4957,60 5 SC APA CTTA Filiala Blaj 3331,60 6 SC Stratusmob BLAJ 2820,00 7 Cuprumin Abrud 511968,23 8 CNCAF Deva-Fil.Ro�iamin Ro�ia Montan� 440571,18 TOTAL INCASAT 2006 1029229,18

Totalul de 1029229,18 RON reprezint� 79,77% din totalul penalit��ilor aplicate agen�ilor economici din jude�ul Alba în anul 2006 �i corespunde principalilor poluatori ai apelor de suprafa��. Se observ� c� cele mai mari penalit��i le-au pl�tit societ��ile din industria extractiv� : SC Cuprumin SA Abrud �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�.


55

3.2. Ape de suprafa��

3.2.1.Starea râurilor interioare Conform SINTEZEI APELOR, primit� de la Direc�ia Apele Române Târgu Mure�,

în bazinul hidrografic Mure�, jude�ul Alba, monitorizarea calit��ii apelor de suprafa�� curg�toare se realizeaz� pe 20 cursuri de ap� la nivelul a 27 sec�iuni de supraveghere. În tabelele de mai jos se prezint� starea ecologic� �i starea chimic� a râurilor din jude�ul Alba pe sec�iuni de supraveghere, lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea.


56

Starea ecologic� �i starea chimic� a râurilor din b.h. Mure�

aferente jude�ului Alba – 2006 Tip monitoring de supraveghere Tabel 3.2.1.1.

STAREA ECOLOGIC� Elemente de calitate biologice Elemente de calitate chimice �i fizico-chimice

Râul Sec�iunea MZB FPL mFB Încadr.

biol. RTA RO NUTR SAL PTS AICR Încadr. Chim.

Încadr Stare

ecologic�

Starea chimic�

Am. Ocna Mure� I II II II I I II II I II II II B Mihal�-pod II II III II I I II III I I III II B

Mure�

Am.Alba Iulia I II II II I II II II II I II II P(Cr,Cu, Pb)

Arie�eni I I I I I I I I I I I I B Av. Ac. Mihoie�ti I I I I I I I I I I I I B

Arie�

Am. Baia de Arie� I II II II I I I I III I III II P(Cu,Co) Gârda Seac� Cheile Gârdei I I I I I I I I I I I I B Abrud Câmpeni PB II II V I I I I IV I IV V B Valea Cerbului Valea Cerbului I I I I I I I I I I I I B Buninginea Priza Abrud I II II I I I I I I I I I B �tefanca �tefanca II II I II I I I I I I I II P(Cu,Ni)

Valea �esei Valea �esei PB III PB V V II I III V I V V P(Cu,Co, Cd,Ni,Pb)

Cioara Priza Baia de Arie� I I I I I I I I I I I I B Sart�� Sart�� I I II I I I I I I I I I B Cheia Sub Piatr� I I I I I I I I I I I I B Geoagiu Cheile Râme�ului I II I I I I I I I I I I B

Târnava Mare + Am. Blaj II II II II I II II II III I III II P(Cr,Cu, Cd,Ni,Pb)

Târnave Mihal� II II II II I II II II III I III II P(Cr,Cu,Co,Cd,Pb)

Târnava Mic� Petrisat II II II II I I I II II I II II P(Cr,Co, Pb)

Izvorul Ampoiului I I II I I I I I I I I I B Ampoi B�r�ban� II II II II I I I I I I I II B

Fene� Priza Zlatna I I I I I I I I I I I I B Gâlceag I I I I I I I I I I I I B Sebe� Oarda II II I II I II II I I I II II B

Seca� Apold I II II II I II II II I I II II B Râul Mare Cugir I I I I I I I I I I I I B Cugir �ibot I I II I I I I I I I I I B


57

. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea – 2006

(bazinul hidrografic Mure� – jude�ul Alba) Tabel 3.2.1.2 Starea ecologic� Starea chimic� Râul Lung FB – Clasa I B – clasa II M - clasa III S – clasa IV P – clasa V B - Bun� P - Proast�

Mure� 141 0 141 0 0 0 70 71 Arie� 107 49 58 0 0 0 66 41 Gârda Seac� 17 17 0 0 0 0 17 0 Abrud 24 0 0 0 0 24 24 0 Valea Cerbului 17 17 0 0 0 0 17 0 Buninginea 5 5 0 0 0 0 5 0 �tefanca 7 0 7 0 0 0 0 7 Valea �esei 10 0 0 0 0 10 0 10 Cioara 9 9 0 0 0 0 9 0 Sart�� 6 6 0 0 0 0 6 0 Cheia 18 18 0 0 0 0 18 0 Geoagiu 49 49 0 0 0 0 49 0 Târnava Mare + Târnave 41 0 41 0 0 0 0 41

Târnava Mic� 43 0 43 0 0 0 0 43 Ampoi 57 18 39 0 0 0 57 0 Fene� 19 19 0 0 0 0 19 0 Sebe� 96 88 8 0 0 0 96 0 Seca� 42 0 42 0 0 0 42 0 Cugir 67 67 0 0 0 0 67 0

km 775 362 379 0 0 34 562 213 Total % 46,71 48,90 0,0 0,0 4,39 72,52 27,48 Încadrarea s-a efectuat conform Ordin 161/2006, pentru concentra�iile medii anuale ale indicatorilor determna�i. Prescurt�ri: MZB – macrozoobentos; FPL – fitoplacton; mFB – microfitobentos; RTA – regim termic �i acidifiere; RO – regim de oxigen; NUTR – nutrien�i; SAL – salinitate; PTS – poluan�i toxici specifici; AICR - al�i indicatori chimici relevan�i; FB – Foarte bun�, B – bun�; M – moderat�; S – slab�; P – proast�; PB – pustiire biologic�. Starea chimic�: metale grele concentra�ia frac�iunii dizolvate (medii aritmetice).


58

În figura 3.2.1.2 de mai jos se prezint� reparti�ia lungimilor tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea apei din punct de vedere al st�rii ecologice.

47%

49%

4%0%

0%

IIIIIIIVV

Fig. 3.2.1.2 Lungimimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea apei

din punct de vedere a starii ecologice

Clasa de calitate V -Proasta P - râul Abrud în sec�iunea Câmpeni . Surse de poluare : ape de min� provenite

din zona Bucium Izbita (poluare permanent� cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile) �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� (poluan�i : metale grele �i suspensii nebiodegradabile) – societatea �i-a sistat activitatea în luna mai 2006 . Râul este declarat pustiit biologic la macrozoobentos.

- Valea �esei , afluent al râului Arie�. Surse de poluare: ape acide �i metale grele provenite din scurgerile de pe haldele de steril Steregoi, Geam�na �i Cuibarul, halde pe care în anul 1990 s-a declan�at fenomenul de biosolubilizare bacterian� . Pe valea �esii se înregistreaz� pustiire biologica la macrozoobentos �i microfitobentos. Pentru definirea indicatorului structural de mediu « Calitatea apelor de suprafa�� » s-a facut raportarea lungimilor de râu care se încadreaz� într-o anumit� clas� de calitate la lungimea total� a râurilor supravegheate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.2.1.3.

Tabel 3.2.1.3.

Clasa de calitate UM 2003 2004 2005 2006

I-FB % 00,00 21,87 46,71 II-B % 46,70 18,05 48,90 III-M % 31,60 31,60 00,00 IV-S % 21,70 14,24 00,00 V-P %

Clasificarea se f�cea în « 4 categorii de calitate» �i nu în « 5 clase de calitate ». 00,00 14,24 04,39


59

0

10

2030

40

50

60

%

clasa I-FB 0,00 21,87 46,71

clasa II- B 46,7 18,05 48,9

clasa III-M 31,6 31,6 0,00

clasa IV-S 21,7 14,24 0,00

clasa V- P 0,00 14,24 4,39

2003 2004 2005 2006

Fig. 3.2.1.3.-Indicatorul structural « calitatea apelor de suprafa�� » Conform tabelului �i figurii de mai sus, se constat� o cre�tere a procentului de ape de suprafa�� încadrat� în clasale de calitate I-« foarte bune »-FB �i II-« bune »-B pe baza sc�derii procentului pentru clasele «moderat�»-M, «slab�»-S �i «proast�»-P în perioada 2004-2006.

3.2.2. Starea lacurilor În cursul anului 2006 s-a monitorizat de c�tre Sistemul de Gospod�rire a Apelor Alba, lacul de acumulare Oa�a ce face parte din salba de lacuri de acumulare în regim hidroenergetic (Oa�a, T�u , Obrejii de C�pâlna ,Petre�ti) prin amenajarea hidroenergetic� a bazinului superior al râului Sebe� �i care sunt �i surse de alimentare cu ap� potabil� în sistem microregional sau local. În tabelul de mai jos se prezint� calitatea lacului din punct de vedere al gradului de eutrofizare. Calitatea lacurilor din jude�ul Alba – 2006

Tabel 3.2.2.1. Indicatori ai gradului de eutrofizare

Lacul Timp reten�ie

Fosfor total mgP/l

Azot mineral mgN/l

Biomas� fitoplanctonic�

maxim� din zona fotic�/

Biomas� medie anual�

mg/l

Clorofila „a”

mg/l

Încadrare global�

Oa�a 139 0,0048 ultraoligotrof

0,141 ultraoligotrof

3,660 mezotrof

0,92 ultraoligotrof

4,09 mezotrof Oligotrof

Lacul se incadreaz� în stadiul trofic Oligotrof 3.2.3. Starea fluviului Dun�rea - nu este cazul


60

3.2.4. Calitatea apei Dun�rii pe teritoriul Rezerva�iei Biosferei Delta Dun�rii - Nu este cazul

3.3.Ape subterane Foraje hidrogeologice

În tabelul 3.3.1. este prezentat� încadrarea forajelor hidrogeologice, pe categorii de calitate, conform legii 311/2004

Tabel 3.3.1.

Nr. crt.

Sec�iune de prelevare

Cod foraj

Categoria de

calitate conform

Legii 311/2004

Indicatori depasiti Conform Legii 311/2004

1 Totoi F1 N conductivitate,mangan dizolvat, sodium, sulfa�i, cloruri, duritate total�

2 Lunca( Ocna )Mure� F3 N mangan dizolvat, sulfa�i, duritate total� 3 Decea F3 N mangan dizolvat, duritate total� 4 R�de�ti F3 N mangan dizolvat, duritate total�

5 Mihal� F4 P-N substan�� organic� 6 Mihal� F7 P azota�i

7 Alba Iulia F3 N amoniu, mangan dizolvat, sulfa�i, duritate total�, substan�� organic�

8 Alba Iulia F5 N mangan dizolvat, sulfa�i, duritate total� 9 Jidvei F1 N mangan dizolvat, duritate total�, substan�� organic� 10 Fene� Ampoi F1 P-N cupru dizolvat, duritate total� 11 Fene� Ampoi F2 P-N cupru dizolvat, duritate total�

12 Blaj F2 N conductivitate,mangan dizolvat,sulfa�i, cloruri, duritate total�, substan�� organic�

13 Luncani F1 N mangan dizolvat, plumb dizolvat, duritate total�, sulfa�i

14 Izvorul Coasta Opri�a

Mun�ii Trasc�u P duritate total�, substan�� organic�

Conform tabelului de mai sus, singurele foraje care s-au încadrat în categoria de calitate “potabil�” au fost cele de la Mihal�- F7 �i Izvorul Coasta Opri�a- Mun�ii Trasc�ului.

3.4. Mediul marin �i costier-Nu este cazul.

3.5. Apele uzate

3.5.1.Surse majore �i grad de epurare Sursele majore de poluare ale apelor de suprafa�� din jude� apar�in urm�toarelor

activit��i economice: industria extractiv�, captare �i prelucrare ap� pentru alimentare ( sta�ii de epurare – ape uzate or��ene�ti), prelucr�ri chimice, industria prelucr�rii lemnului �i industria metalurgic� + construc�ii de ma�ini.

În tabelul 3.5.1.1 prezent�m principalele surse de poluare din jude�ul Alba ce au fost supravegheate prin analize de laborator de c�tre SGA Alba.

C


61

Tabel 3.5.1.1

Surse de poluare

Domeniul de

activitate Emisar

Volum total ape

uzate evacuate (mil.mc)

Poluan�i specifici Grad de epurare

%

Fil.Arie�min Baia de Arie� -evacuare iaz V.Sart��

Ind. extractiv�

V.Sart��-afluent al Arie�ului

1,488

Suspensii, reziduu filtrabil, mangan

0

-canal ape min�

Râul Arie� Metale frac�iune diz.,cupru, zinc

SC Cuprumin SA Abrud -iaz V.�esei

Ind. extractiv�

Râul Arie� 4,841 Suspensii, Fier ionic tot. cupru

0

Fil.Zlatmin Zlatna -st.epurare-iaz decantare

Ind. extractiv�

Râul Ampoi 38% -suficient epurat

-ape min� Larga

Pr.Bloria-afl. Geoagiu – afl,. R. Mure� jud. Hunedoara .

0,337 Fier ionic tot.,mangan dizolv., cupru, zinc

-ape min� Hane�

Pr.Turnului-afluent al r.Ampoi

reziduu filtrabil

Fil.Ro�iamin Ro�ia Montana -iaz V.S�li�tei

Ind. extractiv�

Râul Abrudel

2,691

suspensii, reziduu filtrabil, fier ionic

0 -canal ape min�

Pr.Ro�ia-afluent al r.Abrudel

Metale conc. tot.,mangan,cupru, zinc

SC Fabrica de Arme Cugir -canal 1 (ob.160+131)

Ind.metalurgic�+ c-�ii de ma�ini

Râul Cugir 0,480 Crom hexavalent 0

Intreprinderea Mecanic� Cugir -canal 2 (ob.47+170)


Râul Cugir 0,392 suspensii, crom hexavalent

0

SC Metalurgica SA Aiud -ape de r�cire


Râul Mure� 0,980 - nu necesit� epurare

SC Saturn SA Alba Iulia -evacuare direct�


Râul Ampoi 0,066 Evacuare directa in emisar fara trecere prin statie de epurare

0

SC IAMU Blaj -ev.statie epurare


Râul Târnava Mare

0,088 Suspensii, subst.organice exprimate in CCO-Cr

0

SC Pehart Tec SA petre�ti -canal ape menajere

Ind.prelucrare lemn

Râul Sebe� 0,801 - 100-suficient epurat�


62

SC Holtzindustrie Schweighofer Sebe� -sta�ia epurare

Ind.prelucrare lemn

Râul Sebe� 0,009 - 100-suficient epurat�

SC Kronospan Sebe� SA Sebe� -sta�ie epurare

Ind.prelucrare lemn

Râul Sebe� 1,109 Suspensii, subst.org.exprimat� în CCO-Cr, amoniu

0

SC Stratusmob SA Blaj -ape de r�cire

Ind.prelucrare lemn

Râul Târnava Mare

0,186

amoniu 52 % -suficient epurat

-ape menajere 48 % -nu se epureaz�

SC GHCL UPSOM Ocna Mure� -canal 1

Prelucrari chimice

Râul Mure�

-canal 2 9,732 Suspensii, 1-insuficient epurat

-canal 3 amoniu, calciu 99-nu se -batal epureaz� SC Interbrew Romania SA Blaj

Ind.alimentar�

Râul Târnava Mare

0,603 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, detergenti sintetici

0

SC Itul SRL Sântimbru -abator Sântimbru

Ind.alimentar�

Râul Mure� 0,008 - 100%-suficient epurat�

SC Transavia SA Galda de Jos -abator

Ind.alimentar�

Pr.Cric�u-afluent al V.G�lzii

0,126 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, azota�i

0

SC Apa CTTA -filiale Alba I., Apuseni-Câmpeni, Apuseni-Baiade Arie�, Abrud, Zlatna Cugir, Blaj, Teiu�, Ocna Mure�

Captare �i prelucrare ap� pt.alimentare

R.Mure� R.Arie� R.Abrudel R.Cugir- R.Tv.Mare R.Ampoi

12,130

88% -epurat� suficient 4%-epurat� insufficient 8%-nu se epureaz�

SC Argos RA Sebe�

Captare �i prelucrare ap� pt.alimentare

Râul Sebe� 2,118 azota�i 0

În tabelul 3.5.1.2.sunt redate volumele de ap� evacuate în anul 2006 pe activit��i din economia jude�ului, pe tipuri de epurare.


63

Tabel 3.5.1.2 Volume evacuate (milioane mc/an)

Necesit� epurare Se epureaz�

Activitatea din economia jude�ului

Nu necesit� epurare

Nu se epureaz� Insuficient Suficient Total

Total evacuat

Industria extractiv� - 0,607 8,686 0,143 9,436 9,436 Industrie alimentar� - - 0,729 0,008 0,737 0,737 Industrie u�oar� - - 0,046 - 0,046 0,046 Industrie prelucrare lemn

- 1,199 0,018 0,906 2,123 2,123

Prelucr�ri chimice - 9,639 0,093 - 9,732 9,732 Ind. Metal.+C-�ii ma�ini

0,980 0,066 0,960 - 1,026 2,006

Captare �i prelucrare ap� pt. alimentare

- 0,963 2,633 10,647 14,243 14,243

Transporturi - - 0,036 - 0,036 0,036 Inv��mânt �i s�n�tate

- - 0,042 - 0,042 0,042

Total general 0,980 12,474 13,243 11,704 37,421 38,401 Din volumul total de ape uzate evacuate în anul 2006 se disting urm�toarele

procente privind gradul (necesarul) de epurare al apelor evacuate: - 2,55% nu necesit� epurare - 32,48% nu se epureaz� - 34,49% se epureaz� insuficient - 30,48% se epureaz� suficient

Comparativ cu anii 2004 �i 2005 situa�ia calit��ii apelor evacuate “suficient epurate” s-a îmbun�t��it considerabil, astfel se identific� urm�toarele procente:

Tabel 3.5.1.3. AN 2004 2005 2006

% ape epurate suficient din total

evacuat

5,88

9,09

30,48

Cantit��ile de nocivit��i evacuate provenite dela principalele activit��i din

economia jude�ului Alba cu evacuare în apele de suprafa�� din bazinul hidrografic Mure� în anul 2006 sunt prezentate în tabelul 3.5.1.4

Tabel 3.5.1.4

Principalele activit��i din economia jude�ului Alba

Nocivit��i to/an Ind.

Extract.

Captare �i prelucrare

ap� alimentare

Prelucr�ri chimice

Ind. Prelucr�ri lemnului

Ind. Metal.+ C-

�ii TOTAL

Suspensii 2105,576 1256,931 1460,735 334,668 75,636 5233,546 CBO5 - 831,826 - 79,777 - 911,603 CCO-Cr 254,565 1650,429 - 372,288 80,688 2357,97 Amoniu - 296,285 110,731 15,479 - 422,495 Azoti�i - 9,517 - 0,054 - 9,571


64

Azota�i - 41,481 - 0,472 - 41,953 Azot total - 442,922 - 4,183 - 447,105 Fosfor total

0,257 48,342 - 0,576 0,145 49,32

Reziduu filtrat

16563,777

5365,061 17654,551 429,144 628,189 40640,71

Cloruri 120,057 869,685 7886,213 - 40,061 8916,01 Sulfa�i 3884,398 579,264 1109,071 42,413 31,512 5646,65 Calciu - 25,603 2987,847 - - 3013,45 Magneziu - 8,534 170,697 - - 179,231 Fier ionic total

207,440 - - - 0,220 207,66

Mangan 126,188 - - - - 126, 188 Crom hexav.

- - - - 0,300 0,300

Crom total - - - - 0,300 0,300 Cupru 46,914 - - - 0,041 46,95 Zinc 18,278 - - - 0,167 18,445 Cianuri totale

0,050 - - - 0,002 0,052

Cadmiu 0,032 - - - - 0,032 Plumb 0,062 - - - - 0,062 Detergen�i sint.

- 8,441 - - - 8,441

Fenoli - 0,103 - 0,023 - 0,126 Subst. extract.

- 56,055 - 4,949 0,506 61,51

În ceea ce prive�te cantit��ile de poluan�i evacua�i în apele de suprafat�,

red�m mai jos, tabelul 3.5.1.5. cu datele corespunz�toare anului 2006, comparativ cu anii preceden�i

Tabel 3.5.1.5. Substan�a poluant�

2000 to/an

2001 to/an

2002 to/an

2003 to/an

2004 to/an

2005 to/an

2006 to-an

Cloruri 68354 42024 17100 20680 16731,86 14643,092 8916,016 Materii în suspensie

8079 6588 7289 8361 7027,86 5394,876 5491,752

Reziduu fix 159139 119450 71161 66554 61762,03 52212,080 41620,842 Substan�e org.(CBO5)

4163 3080 3416 3324 3219,35 2133,742 1165,680

Fier ionic dizolvat

993 1971 907 1003 1238,762 249,825 207,687

Alte metale (Cr ; Cu ; Pb ;Zn ; Cd ;Mn)

329 637 376 437 220,654 190,077 192,000

Azota�i 83 81 84 50 69,30 48,960 43,844 Cianuri 0,173 0,138 0,382 0,129 0,171 0,017 0,052 Fenoli - 0,373 1,05 0,424 0,408 0,269 0,126 Fosfor total - - - 4,039 42,480 54,031 55,468

Din tabelul de mai sus se constat� o sc�dere a cantit��ilor de cloruri, reziduu

filtrabil, CBO5, fier ionic dizolvat, azota�i, fenoli, subst.extractibile în anul 2006 fa�� de 2005 datorit� nu neaparat al cre�terii graduluii de epurare al apelor evacuate cât al


65

reducerii produc�iei agen�ilor economici. Se remarc� o tendin�� de cre�tere a cantit��ii de fosfor total în anul 2006 fa�� de anii preceden�i- sursele de poluare sunt : zootehnie, industria prelucr�rii lemnului �i captare �i prelucrare ap� pentru alimentare. 3.6. Zone critice sub aspectul polu�rii apelor de suprafa�� i a celor subterane Zone critice sub aspectul polu�rii apelor de suprafa��

-Râul Mure� : aval confluen�� cu Târnavele 71 km, prezint� o stare chimic� proast�, - poluare cu metale ( crom, cupru, plumb).

-Râul Târnava Mare+ Târnave( aval de confluen�a cu Târnava Mic�) : 41 km – stare chimic� proast� – poluare cu metale grele : crom, cupru, cobalt, cadmiu, nichel, plumb. Surse de poluare : din jude�ul Sibiu �i Râul Târnava Mic�

-Râul Târnava Mic� : 43 km – stare chimic� proast� – poluare cu metale grele ( crom, cobalt, plumb). Surse de poluare : din jude�ul Mure�, platforma industrial� a ora�ului Târnaveni.

-Râul Arie� : 41 km – stare chimic� proast� – poluare cu metale grele ( cupru, cobalt). Surse de poluare : haldele de steril de descopert�, iazurile de decantare a sterilului de flota�ie aflate în conservare, apele de min� .

-Abrudel -24 km – stare ecologic� proast�. Pe râu s-a instalat fenomenul de pustiire biologic� la macrozoobentos. Surse de poluare : permanent� – apele de min� din zona Bucium Izbita �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�.

Râul Arie�, aval confluen�� cu Râul Abrud

Zone critice sub aspectul polu�rii apelor subterane Conform tabelului 3.3.1., singurele foraje hidrogeologice care s-au încadrat în categoria de calitate “potabil�” –P -în conformitate cu Legea 311/2004 au fot cele de la Mihal�- F7 �i izvorul Coasta Opri�a- Mun�ii Trasc�ului. Celelalte foraje hidrogeologice s-au încadrat în categoria N-nepotabil cu exceptia celui dela Mihal�- F4-si Fene�-F1�i F2-unde categoria de calitate este P-N, poluan�ii dep��i�i fiind substan�a organic� (Mihal�) �i cupru, duritate total� (Fenes F1 �i F2) ca influen�� a


66

polu�rii din zon�, repectiv poluarea istoric� din zona Zlatna ca urmare a activit��ii îndelungate a societ��ii SC Ampelum SA Zlatna.

În zona Podi�ului Târnavelor �i comunele Ro�ia de Seca�, Cenade, Pianu, Câlnic, Jidvei ( analize APM – ap� din fântâni) s-a constatat o poluare difuz� cu azota�i datorat� unei fertiliz�ri necontronate a terenurilor agricole, a depozit�rii haotice a de�eurilor menajere �i a dejec�iilor animaliere.

S-au supravegheat 2 foraje la Baia de Arie�- F1 �i F2- ca foraje de control pentru urm�rirea impactului pe care îl au sursele de poluare din zon� (iazuri de decantare apar�in�toare Filialei Arie�min Baia de Arie�- Sart��) asupra apei freatice (subterane).

3.7. Concluzii În jude�ul Alba sursa major� de poluare toxic� permanent� a apelor de

suprafa�� o reprezint� activit��ile din industria extractiv� prin : haldele de steril de descopert�, iazurile de decantare a sterilului de flota�ie �i îndeosebi prin apele de min�. Poluarea cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile a râurilor Arie� – aval de confluen�a cu râul Abrud, Abrud, Târnava Mare, Târnava Mic�, Ampoi �i în ultim� instan�� râul Mure�, are un caracter permanent �i a dus în timp, la intoxica�ia cronic� a organismelor ce populeaz� biocenoza acvatic�, aceasta devenind instabil�, neechilibrat�. Comportamentul �i circuitul metalelor grele la nivelul sistemului acvatic, poate fi asociat cu efecte toxice, în diferite grade, pentru toate, sau pentru unele componente biologice, prin simplificarea divesit��ii biologice �i deteriorarea patrimoniului genetic prin faptul c� �i în cantit��i mici, metalele grele manifest� o toxicitate puternic� prin acumulare în biomas� �i biotop. Ca urmare, toate tronsoanele de râuri din judet, poluate cu metale, fie prin emisii directe, fie indirect, prin afluen�i ( cazul râului Mure�), pot fi considerate zone critice.

Râul Abrud, aval confluen�� cu pârâul Izbicioara


67

Capitolul 4. Solul

4.1.Fondul funciar

4.1.1.Reparti�ia solurilor Jue�ului Alba pe categorii de folosin�� Evolu�ia reparti�iei terenurilor agricole pe tipuri de folosin�e la nivelul jude�ului Alba în anul 1995 �i în perioada 2000-2006 este prezentat� în tabelul 4.1.1.1. Tabel 4.1.1.1.

Suprafa�a (ha) Nr.crt Tip de folosin�a 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1 Arabil 131080 132762 132909 132961 131776 132035 132827 132410 2. P��uni 115373 117437 117649 117455 117640 118645 118740 119650

3. Fane�e �i

paji�ti naturale

70421 72227 72328 72227 73836 72514 71383 72743

4. Vii 5112 4774 4455 4455 4181 3818 3539 3502 5. Livezi 2503 1649 1588 1588 1408 1357 1528 1215 Total Agricol 324489 328849 328929 328686 328880 328639 328617 329520

322000

323000

324000

325000

326000

327000

328000

329000

ha

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

anul

Evolutia suprafetei agricole in perioada 1995 - 2006

Fig. 4.1.1.1.- Evolu�ia suprafe�ei agricole

în anul 1995 �i perioada 2000-2006

Fondul funciar dup� modul de folosin�� la 31.12.2006 este prezentat în tabelul 4.1.1.2 Tabel 4.1.1.2.

Suprafa�a Tipuri de folosin�� (ha) %

din total terenuri o Terenuri cu destina�ie agricol� 329520 56,51 o Terenuri cu destina�ie forestier� 228.054 39,11 o Terenuri aflate permanent sub ape 6.311 1,08 o Terentri intravilane ( cur�i, construc�ii) 12.789 2,17 o Terenuri destinate pt.transporturi

feroviare, situri arheologice etc… 7.987 1,36

o Total tipuri folosin�� 583.075 100


68

Dinamica �eptelului în perioada 2003-2006 este prezentat� în tabelul 4.1.1.3.

Tabel 4.1.1.3. Specificare U/M 31.12. 2003 31.12.2004 01.31.2005 31.12.2006

bovine total cap 76382 76803 78644 74925 din care matc� cap 44007 44112 44351 38924 ovine +caprine total cap 229090 232588 246643 171115 din care f�t�toare cap 177728 177680 177758 148916 porcine total cap 100749 102442 105075 100470 din care scroafe cap 5658 5493 5485 5249 p�sari total mii cap 2308 2526 2349 2278 din care ou�toare mii cap 992 1005 998 881 4.2. Presiuni asupra st�rii de calitate a solurilor.

4.2.1. Îngr��minte

În tabelul 4.2.1.1. este prezentat� situa�ia utiliz�rii îngr��mintelor chimice în anul 2006. Tabel 4.2.1. 1.

Ingr��minte chimice folosite. (tone substan�� activ�)

N+P2 O5 +K2 O ( kg/ha )

An

N P2O5 K2 O Total Arabil Agricol 2006 2679 1640 463 4782 63,12 59,7 -Total suprafa�� agricol� fertilizat� : 80132 ha , pe care s-au aplicat 4782 tone îngr��minte, din care: - arabil 65332 ha, pe care s-au aplicat 4124 tone îngr��minte, Culturile agricole pe care au fost aplicate îngr��minte chimice (substan�� activ�) pentru produc�ia anului 2006.

În tabelul 4.2.1.2.este prezentat� situa�ia culturilor agricole pe care au fost aplicate îngr��minte chimice ( substan�� activ�) pentru produc�ia anului 2006.

Tabel 4.2.1.2.

Total agricultur� Total sector privat Total de stat

Suprafa�a Cantitate Suprafa�a Cantitate Suprafa�a Cantitate

Denumire culturi

-ha- -tone- -ha- -tone- -ha- -tone- -Grâu �i secar� 14500 1080 14474 11651078 26 2

d.c. azotoase 7500 550 7487 549 13 31

-Porumb pentru boabe

29266 1898 29235 1896 31 2

d.c. azotoase 15068 1215 15053 1214 15 1

-Floarea soarelui 1300 95 1300 95

d.c. azotoase 700 50 700 50


69

-Soia boabe 880 92 850 90 23 1

d.c. azotoase 200 4 200 4

-Sfecl� de zah�r 686 54 650 50 36 4

d.c. azotoase 368 27 350 25 18 2

-Cartofi -total 4600 270 4600 270

d.c. azotoase 1800 120 2800 120

-Legume-total 2300 150 2300 150

d.c. azotoase 1800 120 1800 120

-Plante de nutre� -total

6200 235 6200 235

d.c. azotoase

3500 140 3500 140

-Alte culturi -total

5600 250 5590 249 10 1

d.c. azotoase 2304 100 2304 100

-P��uni naturale 9650 300 9616 298 34 2

d.c. azotoase 6300 170 6266 168 34 2

-Fâne�e naturale 2750 110 1734 109 16 1

d.c. azotoase 2500 85 2484 84 16 1

-Vii 2200 230 1841 2200 359 300 d.c. azotoase 1100 88 900 76 200 12

-Livezi 200 18 158 16 42 2 d.c. azotoase 120 10 120 10

.

4.2.2.Produse pentru protec�ia plantelor. Evolu�ia consumului total de pesticide în perioada 2000-2006 este prezentat�

în tabelul 4.2.2.1. Tabel 4.2.2.1. Anul Consum total de pesticide

( tone substan�� activ�) Revin la 1 hectar cultur� tratat�

( kg substan�� activ�) total insecticide fungicide erbicide total insecticide fungicide erbicide 2000

118,950

8,026

72,154

38,770

0,855

0,058

0,519

0,278

2001

126,076

10,167

82,015

33,894

0,910

0,073

0,592

0,245


70

2002

105,902

7,282

64,870

33,750

0,766

0,054

0,468

0,244

2003

83,380

9,816

49,587

23,977

0,606

0,072

0,360

0,174

2004

86,652

5,201

54,370

27,081

0,631

0,038

0,396

0,197

2005

99,846

5,850

66,605

27,391

0,728

0,043

0,485

0,200

2006

97,273

5,705

55,688

35,880

0,712

0,042

0,407

0,263

Ca suprafa�� de referin�� a acestor consumuri s-a considerat ca relevant�

suma hectarelor de arabil+planta�ii pomicole intre�inute+plantatii viticole +hamei, rezultate din situa�iile puse la dispozitie de DADR-Alba.

4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice. În jude�ul Alba suprafa�a de sol afectat� de reziduuri zootehnice este de 3,50

ha. În urma desfiin��rii marilor complexe zootehnice de cre�tere �i îngra�are a porcinelor �i bovinelor s-au redus sim�itor presiunile asupra st�rii de calitate a solurilor prin poluarea cu reziduuri zootehnice . Cu excep�ia complexelor de cre�tere pentru carne �i ou� din cadrul intreprinderilor AVICOLA , exploata�iile zootehnice sunt în propor�ie de 92% de tip extensiv respectiv gospod�rii ��rane�ti unde reziduurile zootehnice (gunoiul de grajd) sunt utilizate dup� fermentare, drept îngr��mînt natural, care folosit dupa normele din CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE nu are efecte asupra calit��ii solului.

4.2.4. Situa�ia amenaj�rilor agricole. În jude�ul Alba exist� sistem de iriga�ii pe o suprafa�� de 240 ha.

4.2.5. Poluarea solurilor în urma activit��ilor din sectorul industrial Parametri statistici ai con�inutului de metale grele (Cu, Pb, Cd) în zona Zlatna-determin�ri efectuate de APM Alba –probe de suprafa��(nu s-a determinat zincul).- tabel 4.2.5.1

Tabel 4.2.5.1. Pb

(mg/kg sol) Cu

(mg/kg sol) Zn

(mg/kg sol) Cd

(mg/kg sol) Parametrul statistic

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

Locul recolt�rii

Izvorul Ampoiului 56,20 - 115,70 - - - 1,18 -

Valea Morilor 245,69 - 322,65 - - - 1,73 -

Mal stâng râu Ampoi 108,29 - 316,10 - - - 1,89 -

Mal drept râu Ampoi 84,34 - 294,43 - - - 1,84 -

Patrângeni ~3 km de fosta surs� de poluare

261,29 -

131,14 - - -

1,75 -

Gala�i mal drept râu.Ampoi

74,17 -

196,02 - - -

0,61 -


71

Fene� ~6 km de fosta surs� poluare

68,99 -

143,56 - - -

1,30 -

Mete� 38,98 - 56,35 - - - 0,52 - Ampoi�a 30,46 - 53,53 - - - 0,37 - �ard ~ 30 km fosta surs� de poluare

20,56 -

116,87 - - -

0,16 -

Nu de�inem date statistice. La capitolul 4.5 «Zone critice sub aspectul

degrad�rii solului», sunt eviden�ia�i principalii poluan�i care contribuie la degradarea solului . Poluarea solului (ha) în anul 2006 în jude�ul Alba - tabelul 4.2.5.2

Tabel 4.2.5.2.

Poluan�i Total jude�

Ind. Ener- giei electrice �i termice

Ind. Extrac- tiv�

Ind. Metalur-gic� feroas�

Ind. chimic�

Ind. Alimen-tar�

Agricultura

Gospo-d�rie comu-nal�

Alte ramuri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total ,din care:

352,75 - 227,2 7,1 92,15 - 3,5 19 3,8

Cenu�� - - - - - - - - De�euri 21,55 - - - - - - 17,75 3,8 N�moluri 92.15 - - - 92,15 - - - - Dejec�ii 3,5 - - - - - 3,5 - - �lamuri - - - - - N�moluri de purare

1,25 - - - - - - 1,25 -

Noroaie 114,2 - 114,2 - - - - - - Steril 113 - 113 - - - - - - Zgur� 7,1 - - 7,1 - - - - - Suprafe�ele se refer� la depozitele de de�euri existente în jude�. 4.2.6 . Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe c�rbune. În jude�ul Alba nu exist� termocentrale pe c�rbune.

4.3. Calitatea solurilor

4.3.1.Reparti�ia solurilor pe clase de calitate Încadrarea solurilor pe clase �i tipuri în jude�ul Alba este prezentat� în tabelul 4.3.1.1.

Tabel. 4.3.1.1. Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Folo-

sin�� Total din care:

ha % din total folosin��





329520 947 0,28 24575 7,45 69115 20,97 103333 31,35 131240 39,82


72

Reparti�ia terenurilor pe clase de pretabilitate în jude�ul Alba – tabelul 4.3.1.2. Tabel. 4.3.1.2.

Suprafa�a tipurilor de sol,pe total agricol la sfir�itul anului 2006- tabelul 4.3.1.3.

Tabel. 4.3.1.3. Nr. Crt.

Denumirea solului

Suprafa�� (ha)

1 Litosoluri 23.740 2 Regosoluri 35200 3 Psamosoluri 456 4 Aluviosoluri 35.692 5 Entiantrosoluri 1.921 6 Cernoziomuri 21.111 7 Faeoziomuri 7.500 8 Rendzine 14.565 9 Nigrosoluri 556

10 Eutricambosoluri 16.262 11 Districambosoluri 21.429 12 Preluvosoluri 63.923 13 Luvosoluri 36.021 14 Planosoluri 330 15 Prepodzoluri 1.249 16 Vertosoluri 1.282 17 Andosoluri - 18 Gleiosoluri 9.058 19 Limnosoluri 779 20 Stagnosoluri 63 21 Solonceacuri 133 22 Histosoluri - 23 Erodosoluri 38.250

TOTAL 238.017

4.3.2 Principalele restric�ii ale calit��ii solurilor În tabelul 4.3.2.1. sunt prezentate suprafe�ele agricole care figureaz� în eviden�ele Oficiului pentru Studii Pedologice �i Agrochimie Alba ca poluate, pe tipuri de poluare-conform COD MESP 1987.

Tabel.4.3.2.1. Factor poluant COD MESP 1987 Suprafa�a afectat� ( ha)

Seceta -

-

Exces de umiditate in sol 28/13 27515 Eroziunea solului prin ap� – moderat 20/12 48.240

CLASA DE BONITARE ALE SOLURILOR I II III IV V Total

Nr. Crt.

Specificatie

ha nota ha nota ha nota ha nota ha nota ha 1 Arabil 886 89 19178 73 36145 52 34194 35 42007 14 132410 2 P��uni

Fâne�e 81 90 4723 69 31854 49 67741 31 87994 13 192393

3 Vii 447 72 815 47 1017 33 933 16 3502 4 Livezi 227 74 301 54 381 30 306 16 1215 5 Total 947 * 24575 * 69115 * 103333 * 131240 * 329520


73

Eroziunea solului prin ap� - puternic 20/13 24120 Eroziunea solului prin ap� - foarte puternic

20/14 33.720

Eroziunea solului prin ap� - excesiv 20/15 9.795 Eroziune eolian� 20/20 Nu este cazul Alunec�ri de teren în valuri 38/20 25.375 Alunec�ri de teren în trepte 38/30 5.971 Alunec�ri de teren curg�toare 38/50 755 Schelet excesiv de la suprafa�a solului

35/4 3.640

S�r�turarea solului accidental loc. Unirea Ocna Mure�

28/11 135

Compactarea solului Compactare primar�, formarea crustei

28/15 40.500 – grad de afectare al produc�iei agricole 11-25%

Rezerv� de humus – foarte mic� 144/015 43330 Rezerv� de humus – mic� 144/090 134250 Aciditate puternic� 63/>4,7 36240 Aciditate moderat� 63/5,2-5,6 115363 Asigurare cu fosfor – foarte slab� 72/002 60320 Asigurare cu fosfor – slab� 72/006 182440 Asigurare cu potasiu – foarte slab� 73/020 42.830 Asigurare cu potasiu - slab� 73/053 111260 Asigurare cu azot – foarte slab� 71/0120 138420 Asigurare cu azot – slab� 71/205-28/03,04 164930 Caren�e de microelemente(zinc) - - Poluare chimic� 28/03,04 5.503 Distrugerea solului prin excav�ri 28/01 89 Acoperire sol- de�euri �i reziduuri sterile

78/02 395

4.4 . Monitorizarea calit��ii solurilor.

Re�ele de monitorizare: - Municipiul Alba Iulia : 13 puncte de monitorizare - Municipiul Aiud, 4 puncte de monitorizare, municipiul Sebe�, 3 puncte

de monitorizare, municipiul Blaj �i ora�ele: Cugir, Teiu�, Ocna Mure�, Câmpeni, Baia de Arie� �i Abrud : 2 puncte de monitorizare.

- zona Zlatna, arealul care s-a aflat sub directa influen�� a emisiilor fostei surse de impurificare SC Ampelum SA – domeniu de activitate metalurgia cuprului, fabricarea sulfatului de cupru �i magneziu. Agentul economic �i-a încetat activitatea în anul 2004 : 10 puncte de monitorizare

Indicatorii monitoriza�i – metale grele: plumb, cupru, �i cadmiu, acumulate in orizonturile superioare ale solului. Toate probele au fost recoltate de pe terenuri agricole – folosin�e sensibile. In tabelul 4.4.1. este prezentat intervalul de varia�ie al metalelor grele acumulate în orizonturile superioare ale solului : zona Zlatna – �ard (~ 30 km de fosta surs� SC Ampelum SA) -an 2006.


74

Tabel 4.4.1.

Cupru mg/kg

Plumb mg/kg

Cadmiu mg/kg

Zona

recoltarii min. max. med. min. max. med. min. max. med.

Izvorul Ampoiului 31,35 192,60 115,70 11,39 133,12 56,20 0,21 2,61 1,18

Valea Morilor 38,14 826,25 322,65 36,98 911,60 245,69 0,15 5,35 1,73 Mal stâng râu Ampoi 45,64 931,60 316,10 21,16 249,02 108,29 0,17 6,18 1,89

Mal drept râu Ampoi 43,19 814,90 294,43 20,33 163,36 84,34 0,10 5,93 1,84

Patrângeni ~3 km de fosta surs� de poluare

39,85 269,81 131,14 39,30 864,00 261,29 0,19 5,70 1,75

Gala�i mal drept râu.Ampoi

40,17 410,00 196,02 33,70 146,73 74,17 0,09 1,26 0,61

Fene� ~6 km de fosta surs� poluare

59,95 417,50 143,56 29,33 194,10 68,99 0,11 5,60 1,30

Mete�

29,16 87,48 56,35 30,17 47,85 38,98 0,08 1,84 0,52

Ampoi�a

20,31 81,65 53,53 16,20 46,39 30,46 0,08 1,16 0,37

�ard ~ 30 km fosta surs� de poluare

26,46 387,50 116,87 6,15 31,17 20,56 0 0,10 0,16

Ord. 756/97 Praguri de alert� pt. folosin�e sensibile

100 50 3

Ord. 756/97 Praguri de interven�ie pt. folosin�e sensibile

200 100 5

Depa�iri ale pragurilor de interven�ie pentru folosin�e sensibile , conform Ordinului 756/1997 se inregistreaz� la plumb �i cupru( valori medii), în zonele aflate sub directa influen�� a fostei surse de poluare : Valea Morilor, malul stâng al râului Ampoi �i la plumb (~ 3 km de fosta surs� de poluare)- localitatea P�trângeni.

În zonele monitorizate din municipile Alba Iulia, Aiud, Sebe�, Blaj �i ora�ele:

Cugir, Teiu�, Ocna Mure�, Câmpeni, Baia de Arie� �i Abrud valorile metalelor grele se încadreaz� sub valorile de referin�� pentru urme de elemente chimice în sol- praguri pentru folosin�e sensibile- conform Ordinului 756/1997.


75

4.5.Zone critice sub aspectul degrad�rii solurilor. Situa�ia alunecarilor de teren – tabelul 4.5.1.

Tabel 4.5.1.

Tipuri de alunec�ri COD MESP 1987 Suprafa�a afectat� (ha) An 2005

Suprafa�a afectat� (ha) An 2006

Alunec�ri de teren în valuri

38/20 25361 25375

Alunec�ri de teren în trepte

38/20 5971 5971

Alunec�ri de teren curg�toare

38/50 755 755


76

Inventarul siturilor contaminate, natura poluan�ilor, tipul de activitate ce a provocat poluarea, suprafa�a contaminat� - ha -

este prezentat� în tabelul 4.5.2.

Tabel 4.5.2. Natura sursei de

poluare Natura

poluan�ilor Vârsta

polu�rii

Suprafa�a contaminat�

(m2)

Proiecte-programe

Nr. crt. Jud.

Numele proprietarului/administratorului/de�in�torului

sitului contaminat

Localizarea

sitului contaminat

Tipul de propriet

ate asupra

terenului

Tipul activit��ii

poluatoare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

DEPOZITE DE�EURI MINICIPALE

An închidere conf. HG 349/2005

1 AB Consiliul

Local Alba-Iulia

Pârâul Iovului

proprietate privat� a statului

depozite dep�euri

municipale

depozitare de�euri menajere �i industriale

metale grele, substan�e

organo-clorurate 1991 60 000 2015

2 AB Consiliul Local Sebe�

Sebe�, Drumul

D�ii


depozite de�euri

municipale


metale grele, azota�i, fosfa�i, subst. organice

1965 41 000 2009

3 AB Consiliul Local Teiu� Teiu�


depozite de�euri

municipale


metale grele, hidrocarburi,

substan�e organice

1993 13 000 2009


77

4 AB Consiliul Local Cugir

Cugir - Vinere

a


depozite de�euri

municipale


amoniu, substan�e organice

1982 45 000 2009

5 AB Consiliul Local Aiud Aiud


depozite de�euri

municipale

depozitare de�euri menajere

amoniu, substan�e organice

1968 25 000 2013

6 AB Consiliul Local Blaj

Blaj - Sâncel


depozite de�euri

municipale


amoniu, fosfa�i, substan�e organice

1981 24 000 2009

7 AB Consiliul

Local Ocna-Mure�

Ocna Mure� - Uioara de Jos


depozite de�euri

municipale


produse petroliere, substan�e

organice (NH4)

1960 25 000 2013

8 AB Consiliul Local Zlatna

Zlatna - Valea Mica

proprietate privata a statului

depozite deseuri

municipale

depozitare deseuri menajere

metale grele, sol acid, substante

organice 1977 11 300 2009

9 AB Consiliul Local Abrud

Abrud, zona

Ciuruleasa

proprietate privat�

depozite de�euri

municipale


substan�e organice 1978 35 000 2009

10 AB Consiliul

Local Câmpeni

Câmpeni -

Valea Bistrei


depozite de�euri

municipale


metale grele, sol u�or acid, substan�e organice

1965 10 000 2009

11 AB Consiliul

Local Baia de Arie�

Baia de Arie�


depozite de�euri

municipale


metale grele, sol acid, substan�e

organice 1991 20 000

Depozit de deseuri menajere amplasat

pe o halda industriala miniera, cu an de inchidere

2009 si care intra in programul de reecologizare


78

INDUSTRIA CHIMIC�

1 AB SC GHCL UPSOM

Ocna Mure� Unirea Propriete

te privat� Industria chimic�

Bataluri în conservare,Bataluri

în exploatare Cloruri 1894 15190000

An inchidere conf. HG 349/2005,

Batal nr.5,6 si de urgenta

31.12.2007

INDUSTRIA METALURGIC�

1 AB SC

AMPELUM ZLATNA

Zlatna proprietate privat� a statului

industria metalurgica

de�euri metalurgie neferoas�

metale grele, sulfa�i, ape acide 1747 470.000.000

activitate sistata, faza proiect

tehnic ecologizare

2 AB SC Saturn SA Alba

Iulia

Alba Iulia

Proprietate privat�

Industrie metalurgica

Hald� nisipuri uzate-zguri

Metale, r��ini 1970 45000

3 AB SC

Metalurgica Aiud

Pagida-Aiud

Proprietatea

privat� a statului

Industrie metalurgica

Hald� nisipuri uzate-zguri

Metale, r��ini 1879 39000

INDUSTRIA MINIER�

1 AB CUPRUMIN SA

Lup�a, Bistra, Abrud


ind. minier� de�euri miniere, ape acide

metale grele, ape acide 1977 11.210.910

în activitate; se elaboreaza planul

de inchidere

2 AB ARIE�MIN Baia de Arie�



metale grele, ape acide istoric� 845.175

activitate sistat�; faza proiect

tehnic închidere �i ecologizare

3 AB RO�IAMIN Ro�ia

Montan�




activitate sistat�; faz� proiect



79

4 AB ZLATMIN Zlatna, Alma�ul Mare






5 AB CONVERSMIN Bucium

proprietate privata a statului


metale grele, ape acide istorica 1.000.000



6 AB CNU MAGURELE

Arie�eni


ind. minier� de�euri miniere metale grele si radioactive 1987 9.800



7 AB B�I�A BIHOR

Avram Iancu


ind. minier� de�euri miniere metale grele �i radioactive 1980 15.000



8 AB SALINA OCNA

MURE� Livezile


ind. minier� de�euri nepericuloase calcar 1973 20.000 par�ial remediat

9 AB SALINA OCNA

MURE�

Ocna Mure�


ind. minier� de�euri nepericuloase sare istoric� 412.334



10 AB IMCOP CALCAR Strem� privat� ind. minier� de�euri

nepericuloase calcar 2003 46.000 în activitate

11 AB MINEXFOR DEVA Lup�a privat� ind. minier� de�euri miniere,

ape acide metale grele, ape

acide 1983 20.000

activitate sistat�, remediat�

necorespunz�tor


80

BENZIN�RII

1 AB

SC Petrom SA

Zona PECO Alba

Depozit PECO Alba Iulia B-dul

Ferdinand nr

89

Proprietate

privat�

Depozit activit��i

comerciale ind.petrolier�

depozitare combustibili

pierderi accidentale

din rezervoare sau conducte

Hidrocarburi lichide 1934

S totala = 8742

S contam. =

3200

Conf. adresei PETROM nr.

M214/24.10.2006,din luna august, depozitul

Alba Iulia a devenit neoperational.

2 AB

SC Petrom SA

Zona PECO Alba

Depozit PECO Sebe�

Str. C�l�ra�i,

nr.76

Proprietate

privat�


comerciale ind.petrolier�





S total� = 45444

S contam. =

30385

Far� activitate

3 AB

SC Petrom SA

Zona PECO Alba

Depozit PECO rezerva statului Peco

Sebe� Drumul

D�ii, f.n.

Proprietate

privat�


comerciale ind.

petrolier�





S total� = 76434

S contam. =

27850

Fara activitate, in curs de elaborare BM pt. inchidere.

4 AB SC Petrom SA Zona

PECO Alba

Depozit PECO AiudStr. G�rii, nr.14

Proprietate privat�


comerciale ind.

petrolier�

Depozitare combustibilipierderi

accidentale din rezervoare sau

conducte


S total� =5582S

contam=2850

Far� activitate, în curs de elaborare BM pt. închidere


81

5 AB

SC Petrom SA

Zona PECO Alba

Depozit PECO

Blaj Str. T. Vladimirescu nr. 46

Proprietate

privat�

Depozit activita�i

comerciale ind.petrolier

�





S total� = 5852

S contam.=

2550

Dezafectat in 2004

6 AB

SC Petrom SA

Zona PECO Alba

Depozit PECO Câmpe

ni str.

Garii, nr.8

Proprietate

privat�


comerciale ind.

petrolier�




Hidrocarburi lichide

1967

S total� = 1190

S contam.=

330

Suprafata total� a depozitului a

fost de 5440 mp. În 2005 conform

Legii 10 s-a restituit 4250 mp. Depozitul a fost

dezafectat în 2004.

AGRICULTURA

1 AB Zon�

vulnerabil� la nitra�i

Sântimbru

Proprie t��i

private Agricultura

Dejec�ii animaliere, Ingr��minte

chimice Nitri�i,Nitra�i 36300000


82

4.6. Programe de reconstruc�ie,proiecte . Modalita�i de investigare Modalit��i de investigare �i evaluare a polu�rii solului �i subsolului. - tabelul 4.6.1.

Tabelul 4.6.1. Metode de investigare �i evaluare utilizate

Metode geochimice Metode geofizice Foraje

Nr. crt. Jude�

Localizarea sitului contaminat

Tipul activit��i

i poluatoa

re

Prelev�ri probe de sol(mod recoltare,re�eanr. probe

Prelev�ri probe de ap� subteran�(loc recoltare)

Analize fizico-chimice

executate

Metoda utilizat�

(metodologia de

lucru,suprafa�a

investigat�/km profil realiza�i)

Tip foraj(hidroobserva�ie,preleva

re probe de roci),nr.foraje,

adâncime, carote

geofizice executate

Observa�ii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 DEPOZITE DE�EURI MUNICIPALE

1 Alba Pârâul Ioului

depozite de�euri

municipale

6 probe sol la adâncimea de 5 cm si 30 cm în zona N-V

(2probe); S-V (2probe); N-E

(2probe)

Nu s-au realizat foraje de

monitorizare sau pu�uri datorit� timpului

nefavorabil.

S-au determinat: Pb,

Cd, Mn, Cu, Fe, Cr, Zn, hidrocarburi petroliere

Forez�

manual� de la 5cm �i 30 cm.

2 Alba Sebe�, Drumul

D�ii

depozite de�euri

municipale

6 probe sol la adâncimea de 5 cm �i 30 cm

2 probe din 2 foraje în aval �i în amonte de

zona de depozitare a

de�eurilor

S-au determinat hidrocarburi aromatice

mononucleare �i policiclice; clorbenzen;

sulfuri, sulfati, metale(Cu, Mn,

Pb, Cd, Cr total, Ni, Zn)

2 foraje pentru prelevari probe

de sol la adâncimea de -

4 m

Datele referitoare la nr.probe, sol, apa

subteran�, metodele de investigare �i evaluare au fost

preluate din BM II. Nu se face o monitorizare

continu�.


83

3 Alba Teiu�

depozite de�euri

municipale

3 probe sol la adâncimea de 30 cm (2probe)

�i la 1 m (1proba) la o

distan�a de 10-50 m de depozit

S-au determinat: Pb, Cd, Cu, Zn si

pH

4 Alba Cugir - Vinerea

depozite de�euri

municipale

Nu de�inem date referitoare la metodele de investigare �i evaluare utilizate

5 Alba Aiud

depozite de�euri

municipale

12 probe f�r� specificarea modului de

probare

3 probe din 3 foraje din

zonele: N-E; E; S-V

Metoda electrochimic�: pH; gravimetric:

rezidiu fix, suspensii;

colorimetric: azot amoniacal, Fe, Pb, Cu, Zn, P, Cr, Cd, Mn;

volumetric: CCO-Mn

6 Alba Blaj - Sâncel

depozite de�euri

municipale

13 probe f�r� specificarea modului de

probare

3 probe din 3 foraje din zona de acces; din

N-V si N depozitului

Metoda electrochimica: pH; gravimetric:

rezidiu fix, suspensii,

petrol; colorimetric:

azot amoniacal, Fe, Pb, Cu, Zn, P, Cr, Cd, Mn, CN, F, fenoli; volumetric: CCO-Mn;

cromatografice: HAP


84

7 Alba

Ocna Mure� - Uioara de Jos

depozite de�euri

municipale

4 probe sol la adâncimea de 5 cm si 30 cm recoltate prin

forare manual�

1 prob� din fântana

S-au determinat: Pb,

Cd, Mn, Cu, Fe, Cr, Zn, hidrocarburi

petroliere, pH, azot amoniacal,

nitri�i, nitra�i, CBO5, duritate

total�

8 Alba Zlatna - Valea Mic�

depozite de�euri

municipale

6 probe sol la 2 adâncimi de

recoltare de 0-10 cm �i 10-20

cm

2 foraje care nu au interceptat panza freatica

pH; humus; P solubil; K

solubil; N total; aciditate hidrolitic�

2 foraje cu forez� manual�

la 5 si 6 m adâncime

9 Alba

Abrud, zona

Ciuruleasa

depozite de�euri

municipale

4 probe sol la 2 adâncimi de

recoltare de 0-10 cm si 10-20

cm

pH potentiometric în apa; P si K

extractie si dozare

spectrocolorimetric�; N total mineralizare �i

distilare; aciditate hidrolitic�

extrac�ie în acetat de Na

10 Alba Câmpeni - Valea Bistrei

depozite de�euri

municipale

3 probe sol din 3 puncte la

adâncimea de 30 cm la o

distan�� de 30-100 m de depozit

1 prob� din zona S prin excava�ie manual�

S-au determinat: Pb, Cd, Cu, Zn, pH


85

11 Alba Baia de Arie�

depozite de�euri

municipale

Depozit de de�euri menajere amplasat

pe o hald� industrial� minier�, cu an de închidere 2009 �i care intr� în

programul de reecologizare al

Exploatarii Miniere

INDUSTRIA CHIMIC�

1 ALBA Ocna Mure�

Industrie Chimic� nu

prelev�rile se fac lunar din 4

pu�uri

analize chimice complecte de

apa -mineraliza�ia �i

clorurile în limitele admise

nu


86

INDUSTRIA METALURGIC�

1 AB AMPELUM Zlatna

Ind. Metalurgi

e neferoas

a

Re�ea APM: probe prelevate

din 9 puncte control la

distante 0-35 km de sursa

între Zlatna �i Alba Iulia,

Periodicitate o data la doua

luni. S-au determinat

metale: Cu, Pb, Zn, Cd -

depa�irile sunt foarte mari în zona Zlatna, P�trânjeni,

Gala�i, Fene� �i care se

diminueaza in apropiere de

Alba-iulia

Pu�uri control; depa�iri Cu,

Fe, NH4, NO3

analize chimice,

biochimice,pedologice în cadrul BM,

activitatea fiind sistat�

nu

foraje piezometrice

prelevare probe apa subterana, foraje prelevari

probe sol

investigatii sistematice

amplasament uzin� �i împrejurimi,

nesistematice pentru zona extinsa

2 ALBA

SC SATURN SA Alba

Iulia

Industrie Metalurgi

c�

5 foraje hidro geologice de

control la piciorul haldei, 7 probe de sol în cadrul BM II, la adâncimi de

5-30 cm

Analize chimice complete de

apa - depa�iri la:

amoniu,sulfa�i,Na ,Fe, Mn. La analizele de sol

s-au determinat: pH,

humus, C organic,azota�i, sulfa�i, Mn, Cu,

Pb

nu 5 foraje hidroobservatie


87

3 ALBA

SC METALURGICA

SA Aiud

Industrie Metalurgi

c�

9 probe la o adâncimea de 5 �i 30 cm ,s -a folosit foreza

manual�, prelevarea s-a efectuat în mod

aleatoriu.

2 foraje hidro geologice pe

sensul de curgere al apei în zona haldei

Analize fizico- chimice si

analize chimice complete

pentru ap�: pH, suspensii CCO-Cr, reziduu fix,

metale Pb,As,Hg,Zn, Cu,Fe,Mg,Cr, Cd,Ni.Dep��iri la:Hg,Mn,Pb,Fe

.

nu nu

INDUSTRIA MINIER�

1 AB

CUPRUMIN

Abrud, Lup�a, Bistra

Ind. minier�

punctuale ,periodice, depa�iri Cu

punctuale, nesistematice;

depa�iri Cu

analize chimice (punctuale,

periodice): pH, suspensii, reziduu fix, sulfa�ii �i

metale grele;

nu

foraje pizometrice si

geotehnice stabilitate

iazuri, foraje prelevare probe

sol

Investigare nesistematic�

2 AB Arie�min, Baia de Arie�

Ind. minier�

punctuale, periodice,

nesistematice; depa�iri Pb, Zn,

As

punctuale, nesistematice,

periodice; depa�iri Zn

analize chimice:

depa�iri Cu, Pb, Zn, Cd, As,

Fe, Mn

nu




sol


3 AB Ro�iamin

Ro�ia Montana

Ind. minier�

punctuale, periodice,

nesistematice; dep��iri Pb, Zn,

As

punctuale

analize chimice:

depasiri Cu, Pb, Zn, Cd, As,

Fe, Mn

nu




sol



88

4 AB ZLATMIN Zlatna

Ind. minier�

punctuale nesistematice;

dep��iri Pb,Zn,Cu

punctuale,nesistematice;depa�i

ri Zn,Cu

analize chimice; depa�iri

Pb,Zn,Cu

nu




sol


5 AB

CONVERSMIN BUC., com

Bucium

Ind. minier�

punctuale;dep��iri Cu,Zn,As nu

analize chimice:

dep��iri Cu, Pb, Zn, Cd, As,

Fe, Mn

nu nu Investigare nesistematic�

6 AB

CNU MAGUR

ELE BUC., com.

Arie�eni

Ind. minier�

punctuale;nu sunt dep��iri nu

mineralogice, chimice,

radiometrice nu nu Investigare

nesistematic�

7 AB

BAITA BIHOR STEI, com.

Avram Iancu

Ind. minier� punctuale punctuale

mineralogice, chimice,

radiometrice nu nu Investigare

nesistematic�

8 AB

SALINA OCNA

MURE�, com.

Livezile

Ind. minier� nu nu nu nu nu neinvestigat

9 AB SALINA OCNA

MURE�

Ind. minier� punctuale nu

mineralogice, petrografice,

fizico-mecanice seismice

geotehnice, probe

geotehnice

Investigare sistematic� tasare

10 AB

IMCOP CALCAR

com. Strem�

Ind. minier� nu nu nu nu nu neinvestigat


89

BENZIN�RII

1

Alba

SC Petrom

SA Zona PECO Alba

Depozit PECO Alba Iulia B-dul

Ferdinand

nr 89

4 probe prelevate

aleatoriu; 2 din interiorul cuvei de reten�ie; 2 din exteriorul

cuvei de reten�ie

1 foraj

pH; materii în suspensie

substan�e extractibile

Foraj de hidroobservatii Pt. prelevari sol

s-au executat 3 foraje la

240 cm si 1 foraj la 100 cm

adâncime


90

4.7. Indicatori de dezvoltare durabil�. O prioritate este dezvoltarea durabil� a agriculturii în scopul protej�rii mediului prin diminuarea utiliz�rii fertilizan�ilor chimici �i cre�terea utiliz�rii celor naturali. Indicator structural: Consumul de îngr��minte chimice Indicatorul prezint� intensitatea utiliz�rii fertilizan�ilor chimici asupra suprafe�ei agricole �i se calculeaz� ca raport între consumul de îngr��minte chimice �i suprafa�a total� agricol�.- tabelul 4.7.1

Tabel .4.7.1. Consumul de îngr��minte chimice

Tip 2002 2003 2004 2005 2006 Teren agricol 15,66 18,39 20,75 14,25 14,58

Unitatea de m�sur�

Kg/ha Anul 2006 -Total teren agricol 327934 ha -Îngr��minte chimice utilizate 4782 tone -substan�� activ� - Indicator kg/ha 4782000/ 327934 14,58 kg/ha

15,66

18,39 20,75

14,25 14,58

0

5

10

15

20

25

kg/ha

2002 2003 2004 2005 2006

Anul

Consum de ingrsaminte chimice pentru perioada 2002-2006

Fig. 4.7.1 Indicator structural: Consumul de îngr��minte chimice

Indicator structural: Consumul de pesticide Indicatorul prezint� intensitatea utiliz�rii pesticidelor în agricultur� �i se calculeaz� ca raport între consumul de pesticide kg de substan�� activ� �i suprafa�a total� agricol� (ha). - Tabel nr 4.7.2


91

Tabel 4.7.2.

Consumul de pesticide Tip 2002 2003 2004 2005 2006

Teren agricol 0,766 0,606 0,631 0,728 0,712 Unitatea

de m�sur� Kg/ha

0,766

0,606 0,6310,728 0,712

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,50,6

0,7

0,8

kg/h

a

2002 2003 2004 2005 2006

Anul

Consum de pesticide in perioada 2002 - 2006

Fig. 4.7.2 Indicator structural: Consumul de pesticide

Indicator structural : Intensitatea agriculturii

Conform Agendei Locale 21 scopul acestui indicator este de a eviden�ia schimb�rile survenite în utilizarea productiv� sau neproductiv� a terenurilor agricole .

Indicatorul se calculeaz� ca raport între suprafa�a agricol� din anul curent �i suprafa�a agricol� dintr-un an de referin��. Anul de referin�� este 1995 - tabelul 4.7.3.

Tabel nr.4.7.3. Intensitatea agrculturii

2002 2003 2004 2005 2006 1,0129 1,0119 1,012 1,01 08 1,0106

Unitatea de m�sur� - %


92

Capitolul 5. Biodiversitate, Biosecuritate, Starea P�durilor, Mediul Marin �i Costier

5.1. Biodiversitatea

Genele, speciile �i ecosistemele Terrei sunt produsul unui proces evolutiv de peste 3000 milioane ani, fiind totodat� baza supravie�uirii speciilor noastre actuale (Europe’s Environment, 1995). Diversitatea biologic� sau “biodiversitatea”, este o m�sur� a varia�iei în gene, specii �i ecosisteme. Ea este valoroas� întrucât: -diversitatea este fundamentul stabilit��ii �i func�iilor durabile ale sistemelor naturale; -ofer� un cadru extrem de vast pentru utiliz�ri poten�iale �i neexplorate; -exist� dovada c� îndep�rtarea unor componente ale ecosistemelor poate avea efecte negative. Cuno�tin�ele actuale indic� faptul c� activit��ile umane erodeaz� resursele biologice �i reduc considerabil biodiversitatea planetei (Europe’s Environment, 1995). Este dificil de specificat gradul în care Europa sufer� de pierderea diversit��ii biologice. Întrucât rolul ecologic jucat de numeroase specii este înc� numai par�ial cunoscut, maniera cea mai în�eleapt� de urmat, recunoscut� la Conferin�a Na�iunilor Unite asupra Mediului �i Dezvolt�rii (UNCED), Rio de Janeiro (1992) este “principiul de precau�ie” �i evitarea ac�iunilor care diminueaz� inutil diversitatea biologic�. Jude�ul Alba este caracterizat de o fragmentare mare a reliefului, care a dus la formarea unor complexe de vegeta�ie de mare interes fitogeografic. În jude�ul Alba se întrepatrund dou� regiuni biogeografice: continental� �i alpin�

5.1.1 Habitatele naturale. Flora �i fauna s�lbatic� din jude�ul Alba

5.1.1.1 Habitatele naturale

În jude�ul Alba au fost propuse un num�r de 15 situri pentru re�eaua de arii naturale protejate Natura 2000. Siturile propuse pentru Natura 2000 Tabel 5.1.1.1.1

Nr. Nume Site Tip Judete 1 Apuseni SCI BH, CJ, AB 2 B�g�u SCI AB 3 Cheile Glodului, Cibului �i M�zii SCI AB, HD 4 Frumoasa SCI AB, HD, SB, VL 5 Frumoasa SPA AB, SB, VL 6 Molha�urile C�p��ânei SCI CJ, AB 7 Muntele Mare SCI CJ, AB 8 Muntele Vulcan SCI AB, HD 9 Padi�-Muntele Vl�deasa - pIBA SPA BH, CJ, AB 10 Padurea de stejar pufos de la Mirasl�u SCI AB 11 Paji�tile lui Suciu SCI AB 12 Râpa Ro�ie SCI AB 13 Trasc�u SCI CJ, AB 14 Valea Cepelor SCI BH, AB 15 Mun�ii Trasc�ului SPA CJ, AB

SCI – arie de interes special pentru conservare SPA – arie de protec�ie special� avifaunistic�


93

Habitatele naturale de interes na�ional identificate în jude� Tabel 5.1.1.1.2

Nr. crt.

Cod Natura 2000

Denumirea tipului de habitat Întâlnit în urm�toarele situri

Suprafa�a (ha)

1 3220 Vegeta�ie herbacee de pe malurile râurilor montane

Muntele Mare, Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni

793,3

2 3240 Vegeta�ie lemnoas� cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane

Parcul Natural Apuseni 761,5

3 3260 Cursuri de ap� din zonele de câmpie pân� la cele montane cu vegeta�ie din Ranunculion fluitantis �i Callitricho-Batrachion


4 4030 Tuf�ri�uri scunde/ lande uscate europene


5 4060 Tuf�ri�uri alpine �i boreale Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

5177,9

6 4080 Tuf�ri�uri cu specii subarctice de Salix

Frumoasa 1370,6

7 6150 Paji�ti boreale �i alpine pe substrat silicios

Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

8 6170 Paji�ti calcifile alpine �i subalpine Parcul Natural Apuseni, Trasc�u

326,6

9 6190 Paji�ti panonice de stânc�rii (Stipo-Festucetalia pallentis)

Parcul Natural Apuseni, Trasc�u, Cheile Glodului, Cibului �i M�zii

197,4

10 6410 Paji�ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae


89,8

11 6430 Comunit��i de lizier� cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor pân� la cel montan �i alpin


12 6510 Paji�ti de altitudine joas� (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Parcul Natural Apuseni, Valea Cepelor

799,5

13 6520 Fâne�e montane Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

22083

14 7120 Turb�rii degradate capabile de regenerare natural�


15 7140 Mla�tini turboase de tranzi�ie �i turb�rii oscilante (nefixate de substrat)


16 7150 Comunit��i depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase

Parcul Natural Apuseni

17 8110 Grohoti�uri silicioase din etajul montan pân� în cel alpin (Androsacetalia alpinae �i Galeopsietalia ladani)

Parcul Natural Apuseni, Valea Cepelor

83,7


94

18 8120 Grohoti�uri calcaroase �i de �isturi calcaroase din etajul montan pân� în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

Parcul Natural Apuseni, Trasc�u

811,6

19 8210 Versan�i stâncosi cu vegeta�ie chasmofitic� pe roci calcaroase


20 8220 Versan�i stânco�i cu vegeta�ie chasmofitic� pe roci sfiicioase


21 8310 Pe�teri închise pentru accesul publicului

Parcul Natural Apuseni 19037

22 9110 P�duri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Parcul Natural Apuseni, Valea Cepelor, Frumoasa, Cheile Glodului, Cibului �i M�zii

18212,3

23 9130 P�duri de fag de tip Asperulo-Fagetum


2966

24 9150 P�duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion


1528

25 9170 P�duri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

P�durea de stejar pufos de la Mir�sl�u, Trasc�u

875,9

26 9410 P�duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Frumoasa, Molha�urile C�p��ânei, Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni, Trasc�u

71028,7

27 9420 P�duri de Larix decidua �i/sau Pinus cembra din regiunea montan�


430,8

28 91Q0 P�duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros


29 91V0 P�duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Parcul Natural Apuseni, Trasc�u, Frumoasa

35619,4

30 91Y0 P�duri dacice de stejar �i carpen Parcul Natural Apuseni, Trasc�u, B�g�u

5311,8

Habitatele naturale de interes comunitar identificate în jude�

Tabel 5.1.1.1.3

Nr. crt.

Cod Natura 2000

Denumirea tipului de habitat Întâlnit în urm�toarele situri

Suprafa�a (ha)

1 4070* Tuf�ri�uri cu Pinus mugo �i Rhododendron myrtifolium

Frumoasa, Valea Cepelor 6860,6

2 6110* * Comunit��i rupicole calcifile sau paji�ti bazifite din Alysso-Sedion albi


3 6210* Paji�ti uscate seminaturale �i faciesuri cu tuf�ri�uri pe substrat calcaros (Festuco-Brometea) (* situri importante pentru orhidee)


4 6230* Paji�ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni, Frumoasa, Muntele Mare

23,7

5 6240* Paji�ti stepice subpanonice Râpa Ro�ie 4,3 6 7110* Turb�rii active Muntele Mare, Molha�urile

C�p��ânei, P.Nat. Apuseni 117,5


95

7 9180* P�duri din Tilio-Acerion pe versan�i abrup�i, grohoti�uri �i ravene

Parcul Natural Apuseni, Râpa Ro�ie

774,5

8 91D0* Turb�rii cu vegeta�ie forestier� Molha�urile C�p��ânei, Parcul Natural Apuseni

38,9

9 91E0* P�duri aluviale cu Alnus glutinosa �i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)


654,9

10 91H0* Vegeta�ie forestier� panonic� cu Quercus pubescens

P�durea de stejar pufos de la Mir�sl�u, Trasc�u

3180,6

Ap� curg�toare Tufi�uri cu Pinus mugo


96

P�duri acidofile cu Picea

Paji�ti calcaroase


97

Pante stâncoase calcaroase

Turb�rie activ�


98

5.1.1.2 Flora �i fauna s�lbatic� Specii de animale de interes na�ional identificate în jude�

Tabel 5.1.1.2.1 Codul Natura 2000

Denumirea �tiin�ific�

Prezent� in situl

Anexa 2 din Legea 345/2006

Anexele 3 din Legea 345/2006


2361 Bufo bufo

Frumoasa, P�durea de

stejar pufos de la Mir�sl�u

3B

2645 Cervus elaphus Molha�urile C�p��ânei 4B

Heteropterus morpheus

P�durea de stejar pufos de

la Mir�sl�u 3B

1213 Rana temporaria

Frumoasa, Molha�urile C�p��ânei,

Muntele Mare

3B 4A

2473 Vipera berus Frumoasa 3B Specii de animale de interes comunitar identificate în jude�

Tabel 5.1.1.2.2 Codul Natura 2000

Denumirea �tiin�ific�

Prezent� in situl

Anexa 2 din Legea 345/2006



2432 Anguis fragilis Frumoasa 3A

2432 Anguis fragilis P�durea de


3A

1308 Barbastella barbastellus

Parcul Natural Apuseni 3A

1308 Barbastella barbastellus Trasc�u 2 3A

1138 Barbus meridionalis Frumoasa 2 4A

1138 Barbus meridionalis Parcul Natural Apuseni 2 4A

1188 Bombina bombina Paji�tile lui Suciu 2 3A

1193 Bombina variegata B�g�u 2 3A

1193 Bombina variegata Frumoasa 2 3A

1193 Bombina variegata Molha�urile C�p��ânei 2 3A

1193 Bombina variegata

Muntele Mare, Parcul Natural

Apuseni, Trasc�u, Valea

Cepelor

2 3A


99

2361 Bufo bufo



3B

1201 Bufo viridis Frumoasa, Paji�tile lui

Suciu 3A

1085 Buprestis splendens Frumoasa 2 3A

1352 Canis lupus*

Frumoasa, Parcul Natural

Apuseni, Trasc�u

2 3A

4012 Carabus hampei B�g�u 2 3A

4014 Carabus variolosus Parcul Natural Apuseni 2 3A

4057 Chilostoma banaticum

Parcul Natural Apuseni 2 3A

4030 Colias myrmidone Parcul Natural

Apuseni, Trasc�u

2 3A

1281 Elaphe longissima Frumoasa 3A

1074 Eriogaster catax Parcul Natural

Apuseni, Trasc�u

2 3A

1065 Euphydryas aurinia Frumoasa,


2 3A

1203 Hyla arborea Frumoasa 3A

4048 Isophya costata Trasc�u 2 3A

4050 Isophya stysi Parcul Natural

Apuseni, Trasc�u

2 3A

1263 Lacerta viridis


stejar pufos de la Mir�sl�u, Paji�tile lui

Suciu

3A

2424 Lacerta vivipara Molha�urile C�p��ânei 3A

1083 Lucanus cervus

B�g�u, P�durea de stejar pufos de la Mir�sl�u,

Trasc�u

2 3A

1355 Lutra lutra Frumoasa,


2 3A


100

1060 Lycaena dispar Frumoasa,


2 3A

1361 Lynx lynx

Frumoasa, Parcul Natural

Apuseni, Trasc�u

2 3A

1310 Miniopterus schreibersi


1089 Morimus funereus P�durea de


2 3A

1323 Myotis bechsteini Parcul Natural Apuseni 2 3A

1307 Myotis blythii Parcul Natural Apuseni 2 3A

1321 Myotis emarginatus Parcul Natural Apuseni 2 3A

1324 Myotis myotis

Parcul Natural Apuseni, Cheile Cibului, Glodului

�i M�zii

2 3A

1292 Natrix tessellata Frumoasa 3A 4039 Nymphalis vaualbum Frumoasa 2 3A

4052 Odontopodisma rubripes Trasc�u 2 3A

1037 Ophiogomphus cecilia Frumoasa 2 3A

1056 Parnassius mnemosyne



3A

4054 Pholidoptera transsylvanica Trasc�u 2 3A

1256 Podarcis muralis Frumoasa 3A

4024 Pseudogaurotina excellens* Frumoasa 2 3A

1209 Rana dalmatina P�durea de


3A

1213 Rana temporaria

Frumoasa, Molha�urile C�p��ânei,

Muntele Mare

3B 4A

1306 Rhinolophus blasii Parcul Natural Apuseni 2 3A


101

1305 Rhinolophus euryale Parcul Natural

Apuseni, Trasc�u

2 3A

1304 Rhinolophus ferrumequinum


1303 Rhinolophus hipposideros


2 3A

1087 Rosalia alpina* Frumoasa 2 3A

1927 Stephanopachys substriatus Frumoasa 2 3A

1166 Triturus cristatus

Parcul Natural Apuseni, Trasc�u,

Frumoasa

3A

4008 Triturus vulgaris ampelensis

Molha�urile C�p��ânei,

Parcul Natural Apuseni,

Trasc�u, Valea Cepelor

2 3A

1354 Ursus arctos* Frumoasa, Molha�urile C�p��ânei

2 3A

1295 Vipera ammodytes Frumoasa 3A Scurt� descriere a unor specii din flora �i fauna s�lbatic� a jude�ului Mamifere 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoav� )

Capul + trunchiul 40-42 (45) mm; coada (20) 25-30 mm; craniul 14-15 mm; greutatea 4-5 g. �aua, în partea anterioar�, concav�, vârful posterior pu�in obtuz. Vârful cozii liber. Pe spate cafeniu deschis, ventral cenu�iu-ro�iatic �ters. R�spândit aproape în toat� Europa central� �i de sud. La noi, destul de comun atât la �es, cât �i la munte, iarna �i vara prin pe�teri, poduri de case, beciuri, firide, clopotni�e. Tr�ie�te în colonii mai mult sau mai pu�in numeroase sau indivizi izola�i. Se hr�ne�te cu diferite insecte, vânând mai ales imediat dup� asfin�itul soarelui pân� aproape de miezul nop�ii.

1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoav� ) Capul + trunchiul 60-65 (70) mm; coada 30-40 (42) mm; craniul 20-22 mm;

greutatea 25 g. P�rul lung, moale, str�lucitor. Pe marginea extern� a urechii, 10 pân� la 12 pliuri transversale. �aua, în partea central� a laturilor, concav� �i îngustat� în partea anterioar�, posterior cu vârful înalt �i conic. Coada cu vârful liber. Patagiul se prinde direct de c�lcâi. Pe spate, masculul sur cafeniu, femela mai ro�cat�. Abdomenul mai deschis, sur la mascul, sur-ro�iatic la femel�, niciodat� albicios. Patagiul cafeniu-cenu�iu întunecat.


102

R�spândit în cea mai mare parte a zonelor temperate �i meridionale ale Europei. La noi destul de frecvent, prin pe�teri �i ruine, în Oltenia, Banat �i Transilvania.

Zboar� mai mult noaptea (nu în amurg), aproape de p�mânt �i greoi. Se hr�ne�te cu fluturi de noapte, pe care-i prinde din zbor, pe lâng� arbori, ziduri �i stânci. Prim�vara apare mai mult sau mai pu�in devreme. Hiberneaz� în grupuri de 10-12 indivizi.

1308 - Barbastella barbastellus (Liliac cârn); Antebra�ul 25-41 mm; capul + corpul (45) 50-55 mm; anvergura 250-275 mm; coada 49-50 mm; craniul 12-14 mm; greutatea 6-9 g; formula dentar�: I 2-2/6, C 1-1/1-1, Pm 2-2/2-2, M 3-3/3-3 = 34. Urechile, cu marginea extern� dantelat�, se inser� anterior între ochi �i gur�; în partea intern�, la baz�, lipite. Tragusul triunghiular. P�rul, dorsal. �i patagiul negricioase cafenii întunecat, ventral sur cafenii. Firul de p�r la baz� negru. Uropatagiul, uneori, pe partea ventral�, aproape de baza cozii, cu peri albi.

R�spândit în regiunile muntoase din centrul Europei, precum �i în cele de step� �i silvostep� din partea sud-estic�. La noi destul de rar în zona p�durilor subcarpatice, semnalat în unele pe�teri din Oltenia, Transilvania. Zboar� destul de iute pe deasupra gr�dinilor. Prim�vara �i vara apare timpuriu, chiar pe timp de furtun� �i ploaie. Tr�ie�te mai mult izolat. Iarna st� suspendat printre cr�p�turile stâncilor din pe�teri, prin tunele sau pivni�e, în grupuri mici sau izola�i; vara se ascunde prin scorburile copacilor �i cr�p�turile zidurilor.

1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);

Antebra�ul 43-47; capul + trunchiul 50-65 mm; coada 50-60 mm; anvergura 280-300 mm; urechea 12-13 mm; craniul 14-16 mm; greutatea 9-12 g; formula dentar� I 2-2/6, C 1-1/1-1, Pm 2-2/3-3, M 3-3/3-3 =36. Cre�tetul capului bombat �i proeminent c�tre fa��. Urechile scurte �i late, triunghiulare, fixându-se cu marginea extern� de col�ul gurii. Tragusul concav c�tre interior, convex c�tre exterior. Patagiul se fixeaz� de tibie imediat deasupra c�lcâiului. Spatele cafeniu-sur, ventral cenu�iu-albicios. Firul de p�r la baz� mai întunecat, c�tre vârf mai deschis, atât pe spate cât �i ventral. R�spândit mai mult în partea meridional� a Europei. La noi în Dobrogea, Oltenia, Banat �i Transilvania, unde populeaz� pe�terile �i carierele de piatr�, formând colonii de mii de exemplare. Tr�ie�te �i prin scorburi, podurile caselor �i ruine. Iese la vânat la apusul soarelui �i este activ pân� în zori, zburând foarte sus �i iute. Femela na�te 1 pui. 1321 - Myotis emarginatus (Liliac c�r�miziu);

Antebra�ul 40-41 mm; capul + trunchiul 45-50 mm; anvergura 225-230 mm; coada 40-46 mm; urechea 15-17 mm; craniul 14-16 mm; greutatea 4-6 g; formula dentar� ca la Myotis beschsteinii . Urechile, aproape tot atât de lungi cât capul, dep��esc vârful botului cu 2-3 mm �i cu pavilionul extern în jum�tatea superioar� scobit în unghi drept. Tragusul îngust, ascu�it, ajungând pân� în dreptul scobiturii urechii, cu vârful îndreptat în afar�. Coada ascu�it� �i liber�. Fa�a cu peri scur�i �i de�i. Marginea buzei superioare cu o musta�� din peri tari. Uropatagiul f�r� franjuri. Spatele cafeniu-sur; abdomenul albicios, c�tre g�lbui-cenu�iu. Firul de p�r, la baz�, cafeniu-negricios, vârful pe spate sur-cafeniu, pe abdomen alb.


103

R�spândit ca �i Myotis nattereri . La noi, numai în Banat �i Transilvania. Zboar� mai mult pe marginea râurilor �i mla�tinilor, la suprafa�a c�rora vâneaz� insecte. Tr�ie�te prin podurile hambarelor, morilor sau prin pe�teri. Nu formeaz� colonii mari. De obicei convie�uie�te cu rinolofii. 1324 - Myotis myotis (Liliac comun)

Antebra�ul 60-64 mm; anvergura 340-355 mm; craniul 22-24 mm; greutatea 30-33 g; formula dentar� ca la Myotis bechsteinii . Fa�� de al�i lilieci are talia mare, urechile late, ovale, de aceia�i lungime cu capul. Tragusul lung, drept �i ascu�it. Patagiul se inser� pe metatarsiene aproape de baza degetelor. Ultima vertebr� codal� rudimentar� �i liber�. Urechile �i patagiul sure-cafenii deschis, translucide. Spatele cafeniu-fumuriu deschis, p�tat cu ro�u argintiu; abdomenul cenu�iu sau alburiu cu slabe nuan�e g�lbui. Firul de p�r negru-cafeniu, cu vârful mai deschis. R�spândit aproape în toat� �ara. Tr�ie�te prin pe�teri, poduri, clopotni�e. Iese la vânat târziu, zburând de-a lungul drumurilor cu copaci, destul de jos, încet �i greoi. Ierneaz� în pe�teri. Coloniile din numero�i indivizi 1352* - Canis lupus (Lup); Lungime 110-140 cm, lungimea cozii 35-45 cm, în�l�imea la greab�n 75 - 90 cm, greutate 30-50 kg. Asem�n�tor unui câine; corp cu picioare mai lungi, gât mai scurt. Femela este mai mic� la corp �i mai supl�. Coada totdeauna atârnat�. Ochii mai lateral decât la câine. Culoarea variaz� cu anotimpul �i latitudinea: de la cenu�iu-închis pân� la galben-cenu�iu, cu u�oare tente negricioase. În timpul verii culoarea tinde c�tre galben-roscat. Pe genunchii picioarelor dinainte, adeseori, are pete de culoare închis�. N�pârlirea are loc. Are din�i puternici, în deosebi canini, cu care sfâ�ie prada, �i un gât puternic, musculos, care-i permite s� se deplaseze cu o prad� grea. 1355 - Lutra lutra (Vidr� , Lutr� )

Capul + trunchiul (60) 70-90 cm; coada 35-40 (50) cm; în�l�imea la greab�n 30 cmurechea 20-28 (30) mm; talpa posterioar� 11-14 cm; greutatea 8-11 (15) kg. Femela este mai mic� decât masculul. Capul mic, turtit �i lat. Urechile rotunjite, scurte, pu�in ie�ite din blan�, acoperite de un opercul membranos. Ochii mici, aproape de col�urile gurii, cu pupila rotund�. Buzele groase, cea superioar� cu must��i. Nasul gola�, cu papile în re�ea. Picioarele îi sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membran� de înot. La înot se folose�te atât de picioarele dinapoi precum �i de coad�. Degetele daesupra p�roase, ventral nude. Blana cu peri moi �i m�t�so�i; cei moi la baz� cafenii deschis, c�tre vârf cafenii întunecat; perii m�t�so�i cafenii întunecat, str�lucitori. Spatele cafeniu întunecat �i lucios; ventral cafeniu deschis sau sur-cafeniu cu iriza�ii 'verzui' pe gât �i laturile corpului. Pe b�rbie, laturi �i pe mijlocul buzei superioare câteva pete neregulate, albe sau albicioase. Irisul cafeniu-castaniu. Tinerii mai mult sur-cafenii. Se întâlnesc foarte rar exemplare cu blana ro�cat� deschis, galben� sau alb�. Formula dentar�: 3.1.4.1. / 3.1.3.2. = 36. Longevitatea este de 18 – 18 ani. Sim�urile sunt foarte dezvoltate �i în egal� m�sur�: v�zul, auzul �i mirosul.

Vâneaz� adeseori în grup; este animal de amurg �i de noapte cu toate c� poate fi v�zut �i ziua. Poate rezista sub ap� 6 –7 minute f�r� s� ias� la suprafa��.Se hr�ne�te cu pe�ti, broa�te, raci, mamifere mici, acvatice. R�spândirea vidrei în Europa câr �i la noi depinde de posibilitatea procur�rii hranei ei de baz�: pe�tele.


104

Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie ��rmurile împ�durite ale apelor curg�toare �i st�t�toare, fie ele de munte sau de �es. R�spândit� din Europa pân� în Asia central� �i nordul Africii. La noi, localizat� în delt� �i pe lâng� râurile de munte bogate în p�str�vi. Tr�ie�te în ap� �i pe uscat, având vizuina cu dou� intr�ri.

1361 - Lynx lynx (Râs); Capul + trunchiul 80-100 (rar 130) cm; coada 11-26 cm; în�l�imea în dreptul

umerilor 60 cm; greutatea 35-40 kg. Buza superioar� cu must��i din peri lungi �i b��o�i. Blana cu peri de�i �i moi, alungi�i pe laturile capului, cu aspect de 'favori�i'. Culoarea variaz� dup� vârst�, anotimp �i individ. Obi�nuit sur-ro�iatic�, dorsal p�tat� cu alb �i cu numeroase puncti�oare ro�ii sau sur întunecate pe cap, spate �i gât. Partea ventral�, partea anterioar� a picioarelor, partea de sus a gâtului, buzele �i partea din jurul ochilor albe. Fa�a ro�cat� deschis. Urechile albe în interior, cu o dung� neagr� sau cafenie pe laturi. Coada de la vârf pân� la jum�tate neagr�, c�tre baz� neclar inelat�. Vara, blana mai mult ro�cat�, cu peri scur�i; iarna mai sur� �i cu peri mai lungi, femela mai ro�cat� �i cu favori�ii mai scur�i.

Specie nordic�, montan�, la noi prezent� în Carpa�ii Orientali. Predominant nocturn, singuratic �i retras. Foarte agil �i feroce. Consum� numai hran� proasp�t�, la mare nevoie �i hoitul ucis de el. Atac� ciute de cerbi, c�prioare, coco�i de munte, iepuri �i chiar oi, juncane; când atac�, rupe arterele �i linge sângele; din corp m�nânc� mai mult ficatul, rinichii, inima. Împerecherea prin februarie. Dup� 9-10 s�pt�mâni, femela na�te 2-3 pui, orbi, care v�d dup� 9 zile. Provocat sau r�nit de om, atac�.

1354* - Ursus arctos (Urs brun) Capul + trunchiul (150) 190-240 cm; coada (f�r� p�rul din vârf) 8 cm;

greutatea 300-350 (400) kg. Corpul masiv, spatele bombat, u�or înclinat c�tre umeri. Gâtul scurt �i gros. Fruntea bombat�; botul conic-trunchiat. Ochii mici, oblici, pupila rotund�. Picioarele puternice, destul de lungi; t�lpile scurte; unghiile lungi �i puternice. Blana crea��, cu peri moi, mai lungi pe fa��, abdomen �i între picioare, mai scur�i pe bot. Culoarea variabil� dup� anotimp �i, vârst�, de la cafeniu-curat, cafeniu-galben sau cafeniu ro�cat, pân� aproape negru, negricios sau pestri�. Lungimea p�rului variaz� dup� anotimp: cea mai mare este din decembrie pân� în aprilie – mai �i cea mai mic� în iulie – septembrie. Lungimea p�rului de iarn� este de 8-9 cm pe spate �i de 10-12 cm pe greab�n. Formula dentar� este: 3.1.4.2. / 3.1.4.3.=42. Dup� forma, m�rimea corpului �i a craniului �i dup� culoare, unii cercet�tori admit pentru �ara noastr� dou� forme: U. a. alpinus (ursul cafeniu / ursul de munte), în partea de nord a ��rii, în Mun�ii Rodnei �i Maramure�ului, de la 1000 m în sus, cu un regim de hran� mai mult carnivor, �i U. a. formicarius (ursul negru / furnicar / ov�sel), întâlnit� sub 1000 m, care se hr�ne�te mai ales cu vegetale. În tinere�e are de obicei un guler alb îngust, cu marginile bine limitate, care c�tre b�trâne�e se l��e�te, devine galben sau galben-cafeniu, apoi cafeniu-galben, pân� nu se mai recunoa�te.

Se hr�ne�te în tinere�e mai mult cu ghind�, jir, mere p�dure�e, zmeur�, afine, miere de albine, iarb� fraged�, ov�z în pârg, porumb necopt, diferite r�d�cini, muguri; c�tre b�trâne�e se hr�ne�te cu oi, pe�ti, p�s�ri �i ou�le acestora, iar la nevoie cu cadavre care n-au intrat în putrefac�ie.

Longevitatea este de 30 – 35 ani. Când este deranjat de la mâncare, morm�ie, atins de glon� scoate un urlet; între mam� �i pui exist� un mijloc de comunicare, un fel de groh�it. Este un animal plantigrad, iar urmele lui nu pot fi


105

confundate cu ale altui animal datorit� m�rimii lor. Deplasarea o face la pas sau la galop, rareori în trap. De�i pare animal greoi, totu�i alearg� bine �i rezist� timp îndelungat.

Maturitatea sexual� o are la vârsta de 3 ani. Împerechere prin aprilie-iunie; perioada de gesta�ie este de 7- 8 luni; ursoaica na�te prin ianuarie-februarie 1-5 pui foarte mici, cât un �obolan (20-25 cm lungime �i 400-500 g greutate), orbi (v�d dup� 28-35 zile) �i care stau pe lâng� ursoaic� 2 ani. Ritmul de cre�tere al puilor este destul de mare: la un an ating 25-30 kg, iar la 2 ani cca 100 kg. Se reproduce dup� 4 ani. Hiberneaz�. În general lini�tit, se fere�te de oameni; atac� când este r�nit, iar ursoaica când are pui.

Aria de r�spândire în prezent cuprinde câteva �inuturi p�duroase din Europa �i Asia. La noi de-a lungul întregului lan� carpatic, prin p�duri mari �i dese, pu�in umblate, lini�tite, cu stânci �i arbori c�zu�i. Amfibieni �i reptile 1193 - Bombina variegata (Buhai de balt� cu burta galben� )

Corp de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Forma corpului este mai îndesat� decât la Bombina bombina . Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiular� sau în form� de inim�. Cuta gular� slab conturat�. Negii de pe partea dorsal�, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numero�i spini mici �i ascu�i�i. Negii nu sunt grupa�i sau dispu�i simetric. Pielea pe abdomen aproape neted�. Pori mici, izola�i, r�spândi�i �i pe partea inferioar� a membrelor �i foarte numero�i pe talpa piciorului. Secre�ia glandular� este extrem de toxic�.

1166 - Triturus cristatus (Triton cu creast� )

Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm. Corpul este robust, oval în sec�iune, capul pu�in mai lung decât lat, botul rotunjit, f�r� �an�uri longitudinale. Lungimea cozii este mai mic� sau egal� cu a corpului. Cuta gular� este prezent�. În timpul reproducerii, femela are un �an� longitudinal dorsal, iar masculul o creast� dorsal� înalt�, zim�at�, întrerupt� brusc printr-o �a la baza cozii; coada turtit� lateral, cu o muchie superioar� �i una inferioar�. Pielea mai mult sau mai pu�in aspr�; capul �i parotidele cu pori eviden�i; pliul gâtului clar distinct. Din�ii vomero-palatini pe dou� rânduri paralele, foarte rar uni�i. Când se întind membrele de-a lungul corpului degetele se ating (spre deosebire de T. dobrogicus ). 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilv�nean)

Este cea mai mic� specie de triton. Lungimea total� 6 - 11 cm. Corpul este zvelt, în�l�imea trunchiului dep��ind întotdeauna l��imea. Capul turtit, mai lung decât lat. Limba mic� �i liber� pe laturi. Din�ii vomero-palatini dispu�i în dou� �iruri dep�rtate posterior, apropiate anterior, formând un 'Y' r�sturnat, care începe la nivelul n�rilor interne. Buzele dezvoltate, mai ales la femele în timpul reproducerii. Botul br�zdat deasupra cu 3 �an�uri longitudinale. Coada este mai lung� sau cel pu�in egal� cu restul corpului �i se termin� cu un vârf ascu�it, f�r� filament caudal. În perioada reproducerii, masculul cu o creast� dorsal� mai mult sau mai pu�in lat�, ondulat�, continu� de la ceaf� pân� în cap�tul cozii (f�r� �a). Femela, la baza cozii, cu o creast� joas� rectilinie ca o dung�, care se continu� pe coad�. Degetele late, turtite. La mascul, în timpul reproducerii, coada foarte comprimat�, cu creasta dorsal� u�or ondulat�. Pielea totdeauna neted�.


106

Nevertebrate:

1083 - Lucanus cervus (R�da�c� , R�gacea)

Corpul alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele si elitrele masculilor brune-castanii. Antenele sunt destul de lungi, m�ciuca lor fiind format� din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine pronun�at la aceast� specie.

Masculul are capul masiv �i mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari; culoarea elitrelor este brun�-castanie; lungimea corpului variaz� în limita 25-75 mm.

Femela are capul si mandibulele potrivite ca m�rime, iar culoarea elitrelor este neagr�; lungimea corpului - 25-50 mm.

Populeaz� p�durile b�trîne cu esen�e foioase, preferând in special p�durile de cvercinee, dar poate fi intalnit� �i în zonele de silvostep� si step�. Deseori adul�ii zboar� in gr�dini �i parcuri.

Ciclul reproductiv dureaza 5-6 ani, în func�ie de factorii climatici. Larva se dezvolt� în lemnul putrezit al diferitor esen�e cu frunze c�z�toare (stejar, mesteac�n, frasin, etc.), hr�nindu-se cu acesta. Gândacii tineri apar toamna, îns� nu p�r�sesc camera larvar� pân� in prim�vara urm�toare. În decursul zilei adul�ii pot fi observa�i pe trunchiurile stejarilor �i altor arbori hr�nindu-se cu scurgerile acestora. Zboar� în amurg în decursul perioadei mai-iulie.

Specia este r�spândit� in Europa, Asia Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.

1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare); Are ca habitat p�durile b�trâne cu esen�e foioase, preferându-le în special pe

cele de cvercinee; uneori poate fi intâlnit� �i în parcuri. Specia se dezvolt� în lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului,

frasinului. Femela depune ou�le câte 2-3 in cr�p�turile sau r�nile scoar�ei. Dup� circa 14 zile apare larva, care ini�ial se hr�ne�te cu scoar�a, iar mai apoi p�trunde în lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou pân� la adult) dureaz� de regul� 3 ani, îns� uneori se poate prelungi pân� la 5 ani. Adul�ii sunt nocturni �i crepusculari. Ziua se ascund in coroanele arborilor, scorburi, etc. Zborul are loc în lunile mai-august.

AREAL. Europa (Bielorusia, Italia, Fran�a, Grecia, România, Spania, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz, Transcaucazia, Asia Mic�, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est, Sicilia, Africa de Nord.

Specia este inclus� in anexele Conven�iei de la Berna ca specie rar� si amenin�at� cu dispari�ia.


107

Pe�ti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioag� );

Lungimea 15-28 cm. Spatele cafeniu-verzui (vân�t); abdomenul alb-g�lbui. Pe cap, laturi �i spate cu puncte �i pete mari întunecate. Masculii în perioada de reproducere cu tuberculi albicio�i pe cap. Icrele nu sunt otr�vitoare.

Tr�ie�te în acelea�i locuri ca �i B. barbus, în special în râurile de deal �i munte din Transilvania �i bazinul Bistri�ei.

1163 - Cottus gobio (Zgl�voc);

R�spândire: Este r�spândit în aproape toat� Europa. În România este un pe�te comun apelor de munte, fie râuri sau lacuri.

Biologie: Este un pe�te cu aspect de torpil�, cu prima jumatate mai umflat�, cu capul mare, carapacele branhiilor mari si late, prev�zute cu spini, ochii orienta�i în sus. Corpul este lipsit de solzi. Pe spinare are 2 înot�toare, una mai scurt�, alta mai lung� ce ajunge pân� lâng� coad�. Înot�toarea pectoral� este mare, în form� de evantai.

Coloritul este în general negricios, cenu�iu, maroniu cu pete dar difer� in func�ie de culoarea fundului, fiind un pe�te prad� are un mimetism natural foarte dezvoltat.

În general nu dep��e�te 10 cm în lungime si câteva zeci de grame. Hrana este format� în special din larve (mai ales l�t�u�i) dar atac� �i cuiburile

de icre ale p�str�vilor, din aceast� cauz� salmonicultorii îl consider� un pe�te d�un�tor.

9903 - Eudontomyzon danfordi (Chi�car) Adul�ii 17,6-30 cm, larvele 15,6-18 cm; în jum�tatea anterioar�, corpul turtit lateral. Din�ii (odontoizii) labiali supraorali la centru unicuspizi, pe laturi bicuspizi; odontoizii labiali suborali totdeauna bicuspizi; cei mediani interiori de lâng� discul oral bicuspizi, rareori mono- sau tricuspizi; lama lingual� impar� �i cu 9-13 cuspizi conici, cu medianul mai înalt. Adul�i, în general cenu�ii. Spatele albastru-cenu�iu sau cenu�iu-cafeniu închis. Laturile cenu�ii-g�lbui. Ventral, galben deschis sau albicios. Larvele ro�ii-vinete.

Prefer� zonele caracteristice scobarului �i mrenei. Prin specificul de hran� este animal de prad�; atac� de preferin�� pe�tii cu solzi mici (zgl�voci, grindei, mrene vinete, p�str�vi), sugându-le sângele �î carnea. Înoat� prin unduirea corpului. Se reproduce prin aprilie-mai. Larvele au form� vermoid� �i tr�iesc îngropate în n�mol, ca �i adul�ii, hr�nindu-se cu animale mici �î resturi organice. Se men�ioneaz� pentru Moldova din râurile: Ri�ca, Suceava, Moldova, Bistri�a, Siret, Prut; pentru Transilvania din Mure�, Some�, Cri�ul Negru, Strei, Olt. Se pescuiec prin r�stocirea pâraielor sau cu hârle�ul, prin scoaterea n�molului pe mal, sau momindu-i cu un pe�te mort legat cu o sfoar�, de care ei se fixeaz�

Plante 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic)

Habitat: Prin p�duri mai mult sau mai pu�in umbroase, pe coaste în tufi�uri, de preferin�� în terenuri calcaroase, în grupe sporadice. Perioada de inflorire: Mai-Iunie. Aria geografic�: Europa medie �i nordic�, în Peninsula Iberic�, în Italia �i în Peninsula Balcanic� rar� (lipse�te în regiunea mediteranean� totdeauna verde, în


108

litoralul Dalma�iei �i Muntenegrului, precum �i în Belgia �i Olanda); prin ��rile din Caucaz �i în Siberia.

5.1.2 Specii din flora �i fauna s�lbatic� valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Specii din flora s�lbatic� valorificate economic

Tabel 5.1.2.1

Specia – Denumire �tiin�ific� Cantitatea autorizat� (kg)

Achillea millefolium (flores) 53000

Achillea millefolium (herba) 10500

Aconitus tauricum (radix) 400

Acorus colamus (radix) 400

Adonis vernalis (herba) 2000

Aesculus hippocastanum 50000

Aesculus hippocastanum (flores) 1000

Aesculus hippocastanum (semen) 4000

Agrimonia eupatoria (herba) 4000

Albatrelus pescaprae 3000

Alchemilla vulgaris (herba) 11000

Allium ursinum (folia) 41000


109

Althea officinalis 1500

Amanita caesarea 14500

Anthyllis vulneraria (flores) 1000

Armillaria mellea 71000

Armoracia lapatipholia (radix) 1000

Arnica montana 17000

Artemisia absintium (herba) 6000

Atropa belladona (folia) 2000

Betula pendula 20000

Boletus edulis 631000

Brusture - Arctium lapa (folia) 2000

Calendula officinale (flori) 1000

Cantharellus cibarius 366300

Cantharellus cibarius 20000

Cantharellus cornucupioides 5000

Capsella bursa pastoris (herba) 4000

Centaurea cyanus (flores) 100

Centaurium umbellatum (herba) 3500

Cetraria islandica 2000

Chelidonium majus (herba) 1000

Cichorium intybus(radix) 400

Colchicum autumnale (semen) 4000

Convolvulus arvensis (folia) 14000

Corylus avellana (fructus) 20000

Corylus avellana (folia) 1000

Crataegus monogyna (folia) 8000

Craterellus cornucupioides 25000

Datura stramonium (flores) 1400

Dracil� - Berberis vulgaris (cortex) 200

Dryopteris filix-mas (herba) 3000

Dryopteris filix-mas (radix) 400

Epilobium hirsutum (herba) 1000

Epilobium montanum 10000


110

Epilobium parviflorum 4000

Equisetum arvense (herba) 10000

Eryngium planum (herba) 4000

Fagus sylvatica (muguri) 2000

Filipendula ulmaria (flores) 800

Fragaria vesca (fructus) 54000

Frangula alnus (cortex) 8500

Galium aparine (herba) 1000

Galium molugo (herba) 4000

Galium verum (herba) 2000

Gentiana asclepiadea 2000

Geranium robertianum (herba) 400

Geum urbanum (radix) 1000

Hedera helix (folia) 2000

Hedera helix (herba) 2000

Helianthus annuus (flores) 1000

Helleborus purpurascens (radix) 1000

Hieracium pilosella (herba) 400

Hippophae rhamnoides (fructus) 53000

Hydnum repandum 20000

Hypericum perforatum (flores) 9000

Inula helenium (radix) 400

Juglans regia (folia) 2000

Juniperus communis (fructus) 11000

Lactarius deliciosus 27000

Lamium album (flores) 7100

Leonorus cardiaca 2000

Lycopodium annotinum 1500

Lycopodium clavatum (herba) 2900

Lycopodium selago 500

Malus sylvestris 6000

Marasmius oreades 12000

Matricaria chamomilla (flores) 1000


111

Melilotus officinalis (flores) 1000

Mentha aquatica (herba) 1000

Mentha piperita (herba) 1000

Mentha pulegium (herba) 1000

Morchella sp. 16200

Ononis hircine 3000

Petasites hibridus (folia) 800

Pinus sylvestris (folia) 1000

Pinus sylvestris (muguri) 2000

Plantago lanceolata (folia) 2000

Pochivnic - Asarum europaeum (herba) 2000

Polygonum aviculare (herba) 2000

Populus nigra (cortex) 400

Populus nigra (cortex) 2000

Primula officinalis (flores) 1000

Primula officinalis (radix) 400

Primula veris FL 3000

Prunus spinosa (fructus) 107100

Pulmonaria officinalis (folia) 4000

Pyrus piraster (fructus) 6000

Rhodophyllus clypeatus 500

Ribes nigrum 5000

Ribes nigrum (folia) 2000

Ribes nigrum (fructus) 4000

Robinia pseudacacia (flores) 1000

Rosa canina (fructus) 142000

Rubus fruticosus (fructus) 101000

Rubus idaeus (fructus) 128000

Ru�cu�� de prim�var� - Adonis vernalis (herba) 2000

Salix alba 5000

Sambucus nigra (fructus) 34000

Sorbus aucuparia (fructus) 50000

Sorbus aucuparia (fructus) 2000


112

Stipa sp. 5000

Symphitum cordatum (flores) 1000

Symphitum officinale (radix) 2000

Tanacetum vulgare (herba) 1000

Tanacetum vulgare (herba) 1000

Taraxacum officinale (flores) 20400

Taraxacum officinale (folia) 2000

Taraxacum officinale (herba) 4000

Thuja occidentalis (folia) 1000

Thymus glabrescens 10000

Thymus pannonicus (T. marchalianus) 7000

Thymus serpyllum (herba) 2000

Tilia cordata (folia) 8000

Tilia tomentosa FL 10000

Tricholoma gambosum 13000

Trifolium pratense (flores) 100

Trifolium repens (flores) 100

Tuber aestivum 1300

Tuber mellanosporum 100

Tussilago farfara (flores) 100

Tussilago farfara (folia) 4000

Urtica dioica (herba) 12000

Urtica dioica (herba) 6000

Vaccinium myrtillus (fructus) 672000

Vaccinium myrtillus (folia) 1000

Vaccinium vitis-idaea (fructus) 217000

Veratrum album (radix) 1000

Viburnum opulus (cortex) 1000

Vinca minor (herba) 6000

Viola tricolor (herba) 400

Viscum album (folia) 12000

Xanthium spinosum holer� (herba) 2000

Zea mays (m�tase) 1000


113

Specii din fauna s�lbatic� valorificate economic Tabel 5.1.2.2

Specia de faun� pt. care s-a eliberat autoriza�ie (denumirea �tiin�ific� �i popular� a speciei

capturate)

Cantitatea/num�rul de exemplare capturate pt. care s-a eliberat

autoriza�ie(kg pentru melci si nr. exemplare pentru speciile

cinegetice)

Melci – Helix pomatia 240000

C�prior - Capreolus capreolus 6

Cerb comun - Cervus elaphus 2

Mistre� / Sus scrofa 15

Iepure / Lepus europaeus 55

Fazan / Phasianus colchicus 80

Potârniche / Perdix perdix 10

Porumbel s�lbatic / Columba oenas 15

Turturic� / Streptopelis turtur 10

Gugu�tiuc / Streptopelis decaocta 15

Graur / Sturnus vulgaris 50

St�ncu�� / Pyrrhocorax graculus 30

Gâsc� s�lbatic� / Anser anser 5

Ra�� s�lbatic� / Anas platyrhynchos 100

Sitar / Scolopax rusticola 10

Cormoran mare / Phalacrocorax carbo 5

Viezure - Meles meles 5

Urs / Ursus arctos 1

Lup / Lupus canis 1

Pisic� s�lbatic� / Felis silvestris 1

Râs / Lynx lynx 2

C�prior / Capreolus capreolus 38

Cerb comun / Cervus elaphus 15

Mistre� / Sus scrofa 106

Iepure / Lepus europaeus 51

Fazan / Phasianus colchicus 78

Potârniche / Perdix perdix 9

Coco� de munte / Tetrao urogallus 12


114

Porumbel s�lbatic / Columba oenas 2

Turturic� / Streptopelis turtur 5

Gugu�tiuc / Streptopelis decaocta 5

Graur / Sturnus vulgaris 140

St�ncu�� / Pyrrhocorax graculus 190

Gâsc� salbatic� / Anser anser 3

Gârli�� mare / Anser albifrons 2

Ra�� s�lbatic� / Anas platyrhynchos 97

Li�i�� / Fulica atra 10

Sitar / Scolopax rusticola 9

Viezure / Meles meles 13

Vulpe / Vulpes vulpes 189

Jder de copac / Martes martes 11

Jder de piatr� / Martes foina 9

Dihor / Putorius putorius 11

Nev�stuic� / Mustela nivalis 11

Bizam / Ondatra zibethica 1

5.1.3 Starea ariilor naturale protejate

La aceast� dat� în jude�ul Alba sunt declarate 83 de rezerva�ii de interes na�ional, 10 rezerva�ii naturale de interes jude�ean �i un parc natural.

Parcul Natural Apuseni este administrat de D.S. Oradea iar din rezerva�iile de interes na�ional au fost atribuite în custodie un num�r de 39 de rezerva�ii. Datorit� faptului ca majoritatea rezerva�iilor naturale sunt situate în fondul forestier, supravegheat de personalul silvic, pe parcursul anului nu au fost semnalate fenomene majore de degradare a rezerva�iilor naturale. Se constat� totu�i o presiune antropic� foarte mare în zona tampon a rezerva�iilor Cheile Întregalde �i Cheile Râme�ului.

Situa�ia ariilor protejate de interes na�ional din jude�ul Alba

Tabel 5.1.3.1

Nr crt Denumire Încadrare

IUCN

Suprafa�a (ha) conform cu L 5/2000

Preluat� în custodie la data de

Observa�ii

1 Detunata Goal� Categ. IV 24,00 08.06.2004 2 Râpa Ro�ie Categ. IV 25,00 3 Detunata Flocoas� Categ. IV 5,00 08.06.2004 4 Pintenii din Coasta

Jinei Categ. IV 1,00


115

5 Oul Ar�i�ei Categ. IV 0,20 6 Masa Jidovului Categ. IV 0,20 7 Stânca Grunzii Categ. IV 0,20 8 Piatra Despicat� Categ. IV 0,20 08.06.2004 9 Pe�tera Vân�t�rile

Ponorului Categ. IV 5,00 08.06.2004

10 Pestera Ghetarul Scarisoara

Categ. IV 1,00 Inclus� În Parcul Natural Apuseni

11 Pe�tera Ghe�arul de la Vârtop

Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul Natural Apuseni

12 Cheile Rametului Categ.IV 40,00 18.02.2004 13 Huda lui Papar� Categ.IV 4,50 08.06.2004 14 P�durea Vidolm Categ.IV 44,20 08.06.2004 15 Poiana cu narcise

de la Negrileasa Categ.IV 5,00 08.06.2004

16 Molhasurile C�p��ânei

Categ.IV 5,00 08.06.2004

17 Poienile cu narcise din Tec�e�ti

Categ.IV 2,00 08.03.2005

18 Iezerul �urianu Categ.IV 20,00 08.06.2004 19 Calcarele de la

Ampoi�a Categ.IV 10,00 08.06.2004

20 Cheile Întregalde Categ.IV 25,00 08.06.2004 21 Cheile Vali�oarei Categ.IV 20,00 08.06.2004 22 �esul Craiului –

Sc�ri�a Belioara Categ.IV 47,70 08.06.2004

23 Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului

Categ.IV 2,00

24 Dealul cu Melci Categ.IV 5,00 08.06.2004 25 Pârâul Bobii Categ.IV 1,50 26 Calcarele de la

Valea Mic� Categ.IV 1,00 18.02.2004

27 P�durea Sloboda Categ.IV 20,00 08.06.2004 28 Iezerul Ighiel Categ.IV 20,00 08.06.2004 29 T�ul f�r� fund de la

B�g�u Categ.IV 7,40

30 Cheile Gardi�oarei Categ.IV 15,00 Inclus� În Parcul Natural Apuseni

31 Cheile Ordâncu�ii Categ.IV 10,00 Inclus� În Parcul Natural Apuseni

32 Cheile Albacului Categ.IV 5,00 Inclus� În Parcul Natural Apuseni

33 Cheile V�ii Morilor Categ.IV 30,00 34 Cheile Po�egii Categ.IV 10,00 08.06.2004 35 Cheile Runcului Categ.IV 20,00 08.06.2004 36 Cheile Pociovali�tei Categ.IV 25,00 08.06.2004 37 Cheile Glodului Categ.IV 20,00 18.02.2004 38 Cheile Cibului Categ.IV 15,00 18.02.2004 39 Cheile Caprei Categ.IV 15,00 18.02.2004 40 Cheile Ampoi�ei Categ.IV 15,00 08.06.2004 41 Cheile V�ii Cetii Categ.IV 10,00 42 Cheile Galdi�ei �i Categ.IV 80,00 08.06.2004


116

Turcului 43 Cascada Vârciorog Categ.IV 5,00 08.06.2004 44 Cascada Pi�oaia Categ.IV 5,00 45 Piatra Cetii Categ.IV 75,00 08.03.2005 46 Luncile Prigoanei Categ.IV 15,00 47 Piatra Bulbuci Categ.IV 3,00 18.02.2004 48 Piatra Tomii Categ.IV 1,00 49 Piatra Varului Categ.IV 1,00 08.06.2004 50 Piatra Boului Categ.IV 3,00 51 Piatra Poienii Categ.IV 1,00 52 Piatra Grohoti�ului Categ.IV 5,00 53 Bulzul G�lzii Categ.IV 3,00 54 Cheile G�lzii Categ.IV 1,00 55 Cheile Tec�e�tilor Categ.IV 5,00 08.03.2005 56 Cheile Pravului Categ.IV 3,00 08.06.2004 57 Cheile Piatra B�l�ii Categ.IV 2,00 08.06.2004 58 Cheile Geogelului Categ.IV 5,00 08.06.2004 59 Cheile Plaiului Categ.IV 2,00 08.06.2004 60 Avenul din Hoanca

Urzicarului Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 61 Coiba Mic� Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 62 Coiba Mare Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 63 Pe�tera Vârtopa�ul Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 64 Huda Orbului Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 65 Pe�tera Hodobana Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 66 Avenul cu dou�

intr�ri Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 67 Izbucul T�uzului Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 68 Hoanca Apei Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 69 Avenul de la T�u Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 70 Pojarul Poli�ei Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 71 Avenul din �esuri Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 72 Izbucul Poli�ei Categ.IV 0,20 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 73 Izbucul Cote�ul

Dobre�tilor Categ.IV 0,20 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 74 Pe�tera de sub

Zgurasti Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 75 Pe�tera Poarta lui

Ionele Categ.IV 0.10 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 76 Pestera D�rninii Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 77 Izbucul M�ti�e�ti Categ.IV 1,00 Inclus� În Parcul


117

Natural Apuseni 78 Pe�terile Lucia

Mare �i Lucia Mic� Categ.IV 1,00

79 Pe�tera de la Gro�i Categ.IV 1,00 80 Cheile Mândru�ului Categ.IV 3,50 Inclus� În Parcul

Natural Apuseni 81 Cheile Silo�ului Categ.IV 3,00 08.06.2004 82 Cheile M�n�stirii Categ.IV 15,00 18.02.2004 83 Piatra Corbului Categ.IV 5,00 08.06.2004 84 PARCUL

NATURAL APUSENI

Categ. V 21220 2004

28% pe teritoriul jude�ului Alba, 32% Bihor, 40% Cluj

Situa�ia ariilor protejate de interes jude�ean din jude�ul Alba Tabel 5.1.3.2 Nr. crt. Numele Tipul Suprafa�a

[ ha ] Anul Declar�rii Observ.

1 PIATRA CRAIVEI - geologic� 10,00 1999 Nu are custode

2 MUNTELE PIATRA SECUIULUI

- complex� 350,00 1999 Nu are custode

3 LACUL PANADE - complex� 1,60 1999 Nu are custode

4 RAPA LANCRAMULUI - complex� 0,5 1999 Nu are custode

5 BAZINUL VAII INZELULUI - peisagistic� 260,00 1999 Nu are custode

6 VULCANII NOROIOSI DE LA BOZ

- geologic� 0,25 1999 Nu are custode

7 GRADINA BOTANICA DE LA BLAJ

- botanic� 9,00 1999 Nu are custode

8 PADUREA CARBUNAREA - botanic� 195,3 1999 Nu are custode

9 FANETELE DE PE DEALUL PRICOP


10 TINOAVELE DIN LUNCA TARTARAULUI


5.1.4 Rezerva�iile Biosferei – nu e cazul

5.1.5. Situri Ramsar –nu e cazul

5.1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit��ii Folosirea neadecvat� a zonelor umede afecteaz� negativ biodiversitatea. Amintim în acest sens impactul negativ al balastierelor asupra faunei piscicole �i a zonelor de cuib�rit. Regenerarea natural� a vegeta�iei arboricole este îngreunat� în multe cazuri de p��unat. Un control mai strict al acestei activit��i ar avantaja regenerarea natural�


118

a unor suprafe�e din fondul forestier sau din vecin�tatea apelor curg�toare. Habitatele marginale culturilor agricole sunt în mare parte distruse. Fragmentarea habitatelor naturale este o alt� cauz� a reducerii num�rului speciilor din fauna s�lbatic�. Indicatori de dezvoltare durabil� privind biodiversitatea Indicator: Arii protejate pe tipuri

Tabel 5.1.6.1. Arii protejate Tipuri 2002-2003 2004-2005 2006 Rezerva�ii naturale + Parcuri naturale 73 73 73 onumente naturale 27 27 27

Unitate de M�sur�: %

Fig. 5.1.6.1. Arii protejate pe tipuri Indicator: Specii amenin�ate cu dispari�ia

Tabel 5.1.6.2. Specii amenin�ate cu dispari�ia 2006 Specii pe cale de dispari�ie 0 Specii în pericol critic 1,6 Specii vulnerabile 3,3 Specii în declin 1,5

Unitate de m�sur�:

%

Arii protejate pe tipuri în perioada 2006

Rezerva�ii naturale +Parcuri naturaleMonumente naturale


119

Indicator: Ponderea ariilor protejate în suprafa�a total� Tabel 5.1.6.3

Ponderea ariilor naturale protejate în suprafa�a total� 2002-2003 2004-2005 2006

1,1 1,1 1,1

Unitate de m�sur�: %

00,20,40,60,8

11,2

%

2002-2003 2004-2005 2006

An

Ponderea ariilor protejate în suprafa�a total� în perioada 2002-2006

Pondere

Fig. 5.1.6.3. Ponderea ariilor protejate în suprafa�a total�

5.2. Biosecuritate 5.2.1. Reglement�ri în domeniul boisecurit��ii. Legea 214/19.04.2002 pentru aprobarea OG 49/2000,privind regimul de ob�inere,testare,utilizare si comercializarea organismelor modificate genetic ob�inute prin tehnicile biotehnologiei moderne,precum �i a produselor rezultate din acestea. Ordonan�a nr.49/30.01.2000. Ordinul MAPDR 46/2003 privind eviden�a agen�ilor economici care cultiv� plante modificate genetic. Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.

5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurit��ii 5.2.2.1. Cadrul institu�ional. Cadrul institu�ional în leg�tur� cu Biosecuritatea este asgurat de : Ministerul Medului �i Gospod�ririi Apelor; Ministerul Agriculturi Padurilor �i Dezvolt�rii Rurale; Ministerul S�n�t��ii; Autoritatea Na�ional� Sanitar Veterinar� �i pentru Siguran�a Alimentelor ;Autoritatea Na�ional� pentru Protec�ia Consumatorilor

5.2.2.2.Procedura de autorizare Autorizarea cultivatorilor se face de c�tre DADR


120

5.2.2.3. Evaluarea riscurilor

Organismele modificate genetic sunt fiin�e capabile de r�spândire �i reproducere. Ele î�i pot transfera genele str�ine c�tre speciile s�lbatice. Odat� eliberate, va fi practic imposibil� readucerea în laborator a organismelor transgenice. Agricultura cu organisme modificate genetic reprezint� continuarea agriculturii industrializate cu toate problemele sale cunoscute �i la o dimensiune chiar mai amenin��toare.

Poten�ialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variaz� de la caz la caz �i pot consta în :

- îmboln�viri ale oamenilor,incluzînd efecte de alergenicitate sau toxicitate

- îmboln�viri ale animalelor �i plantelor,incluzînd efecte de toxicitate �ide alergenicitate

- efecte asupra dinamicii popula�iilor speciilor aflate în mediul receptor �i asupra diversit��ii genetice a fiec�reia dintre aceste popula�ii

- o posibil� modificare a unor agen�i patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor infec�ioase sau apari�ia de noi factori patogeni

- compromiterea ac�iunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente

5.2.3.M�suri de monitotizare a riscurilor �i de interven�ie în caz de accidente • Identificarea oric�ror noi caracteristici genotipice �i fenotipice asociate cu

organismele modificate genetic, care pot avea efecte adverse asupra diversit��ii biologice într-un mediu poten�ial receptor, �inându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru s�n�tatea uman�;

• Evaluarea probabilit��ilor apari�iei acestor efecte defavorabile �inând cont de gradul �i tipul de expunere în mediul poten�ial receptor a organismului modificat genetic;

• O evaluare a consecin�elor care permit apari�ia acestor efecte • O estimare a riscului general reprezentat de organismele modificate genetic,

bazat� pe evaluarea probabilit��ii �i consecin�elor eventualelor efecte adverse identificate;

• O recomandare care s� men�ioneze dac� riscurile sunt acceptabile sau se pot controla, incluzând, acolo unde este necesar, identificarea strategiilor de control ale acestor riscuri;

5.2.4. Etichetarea �i trasabilitatea OMG Nu este cazul.

5.2.5. Controlul implement�rii legisla�iei

Controlul implement�rii legisla�iei �i a respect�rii ei de c�tre cultivatori se efectueaz� de c�tre o echip� format� din speciali�ti din cadrul DADR (Compartimentul OMG ), AJPC, DSVSA, GNM.


121

5.2.6 Suprafe�e cultivate cu plante modificate genetic în judetul Alba Singura cultur� de plante modificate genetic în jude�ul Alba este cultura de

SOIA. În urma procesului de autorizare �i a controalelor efectuate în teren a rezultat un num�r de 37 de cultivatori autoriza�i cu o suprafa�� de 11137 ha �i o produc�ie total� de 1084 tone.

5.2.7.Plante modificate genetic cultivate în jude�

5.2.7.1. Soia În jude� singura cultur� de plante modificate genetic in jude�ul Alba este

cultura de SOIA. Suprafa�a cultivat� este de de 11137 ha �i o produc�ie total� de 1084To.

5.2.7.2. Porumbul Nu e cazul

5.2.8.Perspective Nu cunoa�tem - func�ie de reglement�rile Europene în domeniu.

5.3 Starea p�durilor

5.3.1. Fondul forestier În jude�ul Alba fondul forestier are o suprafa�� de 203951 ha. P��unile împ�durite ocup� o suprafa�� de 5732 ha, p�durile de foioase au o suprafa�� de 92700 ha, iar cele de conifere o suprafa�� de 111251 ha.

5.3.2. Func�ia economic� a p�durilor Gospod�rirea ra�ional� a p�durii presupune stabilirea obiectivelor social economice �i ecologice ale acesteia c�utând s� armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere) cu strategia societ��ii umane (s� r�spunda nevoilor economico-sociale ale societ��ii). Func�ia economic� a p�durii, pârghie a cre�terii nivelului de trai �i calit��ii vie�ii, presupune folosirea însu�irilor naturale intrinseci ale ecosistemelor forestiere în men�inerea �i crearea unui mediu natural specific, de a exercita influen�e favorabile asupra mediului înconjur�tor, de a produce biomasa vegetal� �i animal�, de a infrumuse�a peisajul, etc. Cel mai important este aportul ecosistemelor forestiere la men�inerea echilibrelor în natur� din toate punctele de vedere, acestea constituind o conditie primordial� pentru asigurarea echilibrului economic. Func�ia economic� a p�durii – capacitatea acesteia de a produce �i pune la dispozi�ia economiei na�ionale: a. mas� lemnoas� de dimensiuni mari �i calitate superioar� (pentru furnir cherestea, rezonan��, etc.). b. mas� lemnoas� de mici dimensiuni pentru industria celulozei. c. mas� lemnoas� pentru construc�ii, industria minier� �i alte utiliz�ri.


122

d. producerea de biomas� energetic� pentru industria energetic� ce se poate realiza prin culturi energetice în terenuri în afara fondului forestier, inapte pentru agricultur�. e. lemn de foc pentru popula�ie pentru foarte multe zone din �ar�. f. diversitate de specii de vânat, fructe �i ciuperci comestibile, plante medicinale, cu posibilit��i de recoltare a acestora din fauna �i flora spontana a p�durilor. g. fazanerii �i p�str�v�rii de tip industrial pentru completarea efectivelor sub nivelul optim de pe fondurile de vân�toare �i pescuit, etc.

5.3.3. Mas� lemnoas� pus� în circuitul economic În func�ie de modul de valorificare, cota de mas� lemnoas� repartizat� D.S.Alba , se împarte în 4 categorii:

1. mas� lemnoas� destinat� agentilor economici de profil 2. mas� lemnoas� destinat� aprovizion�rii popula�iei 3. mas� lemnoas� destinat� nevoilor proprii ale R.N.P. 4. mas� lemnoas� în contrapartid� în construirea de drumuri forestiere din

bazinete inaccesibile Mas� lemnoas� pus� în circuitul economic: 70803 tone

5.3.4 Distribu�ia p�durilor dup� principalele forme de relief P�durile din jude�ul Alba sunt repartizate pe cele trei forme de relief, astfel: - câmpie - 12% - deal - 56%

- munte - 32%

5.3.5 Starea de s�n�tate a p�durilor

În anul 2006, starea de s�n�tate a p�durilor din jude�ul Alba a fost în general bun�, nefiind semnalate incendii, atacuri ale d�un�torilor sau dobor�turi de vânt pe suprafe�e mari. Pentru �inerea sub control a situa�iei s-au luat m�suri de evacuare a materialului lemnos infestat din p�duri �i s-au amplificat m�surile de combatere. Pentru diminuarea popula�iilor de insecte d�un�toare s-au luat m�suri suplimentare de amplasare în teren de curse cu nade feromonale atractante, a caror eficien�� a fost evident�. Suprafa�a de p�dure de pe raza O.S. Valea Ampoiului a fost afectat� negativ în anii preceden�i de emisiile fostei S.C. Ampelum Zlatna S.A. pe o suprafa�� de 6934,9 ha. În prezent se constatat� o îmbun�t��ire a st�rii de s�n�tate a p�durilor din acest areal datorit� încet�rii activit��ii economice a S.C. Ampelum Zlatna S.A.

5.3.6 Suprafe�e din fondul forestier parcurse cu t�ieri S-au efectuat t�ieri pe o suprafa�� total� de 20843 ha, t�ieri care promoveaz� regenerarea natural� �i igienizarea p�durilor.


123

5.3.7 Zone cu deficit de vegeta�ie forestier� �i disponibilit��i de împ�durire

În suprafe�ele administrate de D.S. Alba Iulia, toate suprafe�ele se reîmp�duresc în conformitate cu prevederile Codului Silvic, in maxim 2 ani de la lichidarea parchetelor de exploatare a masei lemnoase. În plus, toate golurile din fond forestier care nu au o destina�ie în administrarea acestuia sunt împ�durite pentru a intra in circuitul productiv �i de protec�ie a mediului înconjur�tor. Din acest motiv, în fondul forestier de stat nu exist� disponibilita�i de imp�durire, altele decit cele care decurg din procesul curent de exploatare – reîmp�durire. În schimb, în proprietatea altor de�in�tori, în special în zona de est a jude�ului, exist� numeroase terenuri degradate care �i-au pierdut capacitatea de produc�ie agricol�, sau sunt nefolosite �i pentru care cea mai bun� solu�ie ar fi împ�durirea. De�i exist� legisla�ie adecvat�, proprietarii de terenuri degradate nu manifest� interes fa�� de împ�durirea acestora chiar daca unit��ile silvice �i-au manifestat disponibilitatea pentru identificarea de perimetre de ameliorare, asisten�� tehnic� �i producerea materialului s�ditor.

5.3.8 Suprafe�e de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz�ri În anul 2006 nu au fost scoase suprafe�e din fondul forestier pentru alte utiliz�ri.

5.3.9 Suprafe�e de p�duri regenerate în anul 2006

În anul 2006 au fost regenerate 375 ha din care: 135 ha prin împ�duriri si 240 ha prin regener�ri naturale în suprafe�ele administrate de Regia Na�ional� a P�durilor. În terenuri din afara fondului forestier au fost executate împ�duriri pe o suprafa�� de 35 ha, o mare parte din acestea cu puie�i oferi�i sub form� de sponsorizare de c�tre Direc�ia Silvic� Alba Iulia, prin ocoalele silvice din structur�.

5.3.10 Presiuni antropice exercitate asupra p�durii. Sensibilizarea publicului

În scopul sensibiliz�rii popula�iei privind rolul �i importan�a p�durii în men�inerea echilibrului ecologic al ecosistemului, personalul silvic a participat la ac�iuni organizate în �coli, licee, universit��i, cu ocazia “Zilei P�mântului“ �i a “Lunii P�durii”, prezentând pe lâng� func�iile economice �i func�iile deosebite de protec�ie pe care le îndepline�te p�durea �i insistând pentru p�strarea integrit��ii �i continuit��ii acesteia. S-au organizat ac�iuni practice cu elevi �i studen�i sau reprezentan�i ai autorit��ilor locale, planta�ii în �antiere de împ�duriri din fond forestier sau din afara acestuia. Personalul silvic a participat la ac�iuni organizate împreun� cu autorit��i locale si ONG-uri în care s-a prezentat importan�a ariilor protejate din fondul forestier.

5.3.11 Impactul silviculturii asupra naturii �i mediului

P�durea este parte intrinsec� a mediului de via�� a societ��ii omene�ti care are �i un important rol de creare �i conservare a acestui mediu.


124

Împreun� cu alte tipuri de ecosisteme terestre p�durea intr� în alc�tuirea mediului de via�� terestru, în care tr�ie�te �i se dezvolt� societatea omeneasc�. Prezen�a �i înfa�i�area p�durii imprim� nota caracteristic� multor zone climatice iar defri�area ei masiv� poate duce la schimb�ri radicale de relief, ale caracteristicilor termice �i hidrice ale teritoriilor în cauz�, ale solurilor, la o modificare pronun�at� a mediului în ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are p�durea în evolu�ia reliefului , în formarea însu�irilor stratului de aer de lâng� sol �i a solului însu�i precum �i în conservarea acestora de-a lungul unor perioade lungi de timp. P�durea contribuie la formarea �i conservarea mediului dar ea îns��i, în lumea de ast�zi, are nevoie permanent� de ocrotire din partea omului pentru a-�i exercita în bune condi�ii func�iile legate de mediu. Acest lucru este legat de multifunc�ionalitatea p�durii, de faptul ca ea este nu numai parte a mediului ci �i producatoare de resurse economice, în primul rand de lemn. Cerin�ele fa�� de acest produs al p�durii sunt în continu� cre�tere.

Odat� cu cre�terea �i diversificarea cerin�elor societ��ii se pune problema cum pot fi satisf�cute concomitent aceste dou� deziderate: pe de o parte nevoia de a conserva p�durile, iar pe de alta, nevoia de a recolta cantita�i sporite de lemn �i alte produse vegetale �i animale, precum �i cea de a deschide turismului, recre�rii, din ce în ce mai multe p�duri. Cunoa�terea ecologic� a p�durilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologic� a m�surilor silvotehnice �i a altor masuri de gospodarire, constituie mijloacele cele mai eficace de a ghida interven�iile în sensul de a evita degradarea treptata a ecosistemelor forestiere prin recoltarea produselor p�durii, de a men�ine capacitatea lor mediogen� �i conservatoare de mediu.

5.4 Mediul marin �i costier Nu este cazul


125

Capitolul 6. De�euri. Substan�e �i preparate chimice periculoase

6.1. De�euri De�eurile reprezint� una din problemele cele mai acute legate de protec�ia

mediului. În fiecare an se genereaz� mari cantit��i de de�euri atât din produc�ie cât �i de la popula�ie, de�eurile municipale nepericuloase �i periculoase (de�eurile menajere �i asimilabile din comer�, industrie �i institu�ii), la care se adaug� alte câteva fluxuri speciale de de�euri: de�eurile de ambalaje, de�eurile din construc�ii �i demol�ri, n�moluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz �i de�euri de echipamente electrice �i electronice care au un mod de gestionare specific. Conform legisla�iei de mediu operatorii economici au obliga�ia de a valorifica de�eurile proprii prin reciclare, valorificare energetic�, tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) �i în ultimul rând eliminare: prin incinerare (pentru reducerea volumului) sau depozitare. În prezent, de�eurile nevalorificate sunt, în cea mai mare parte, depozitate. Unele activit��i de gestionare a de�eurilor pot prezenta un poten�ial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implic� emisia unor poluan�i în mediu. Gestionarea neadecvat� a de�eurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului �i apei subterane, afectând s�n�tatea uman�. Informa�iile privind generarea de�eurilor �i practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante în identificarea riscurilor poten�iale pentru mediu �i s�n�tate uman�, cât �i pentru verificarea modului de respectare a gestion�rii de�eurilor impuse prin legisla�ia în vigoare.

Începând cu anul 2005, baza de date s-a realizat, la nivel na�ional, printr-o aplica�ie SGBD in ORACLE “RENVSTAT”-aplica�ie realizat� în conformitate cu obiectivul proiectului “Armonizarea sistemului statistic din România cu cel statistic european-anchete statistice de mediu, Romania- EuropeAid/ 114921/D/SV/RO”.Aplica�ia realizeaz� rapoarte, în special la nivel de �ar� �i de regiuni, având �i date centralizate la nivel de jude�. Inventarul de�eurilor se realizeaz� anual, pe 3 tipuri de chestionare, func�ie de activitatea desfa�urat�: agen�i de salubritate, agen�i care trateaz� de�eurile �i agen�i economici generatori sau valorificatori de de�euri.

Pentru inventarul de�eurilor pentru anul 2005, din jude�ul Alba, au fost chestiona�i:

-11 agen�i de salubritate, din care doar 6 sunt agen�i specializa�i în servicii de salubritate, iar 4 sunt servicii în cadrul prim�riilor

-11 operatori de depozite municipale, din care 5 sunt servicii publice de administrare organizate în cadrul prim�riilor locale

- 49 agen�i economici, din care 9 agen�i economici desf��oar� activit��i de reciclare �i valorificare a de�eurilor. Au rezultat urm�toarele : S-au produs 4.163.997 to de�euri

-din care : - industriale 4.000.644 to ( 96 % ) - municipale 163 353 to ( 4 % )

S-au valorificat 515 047 to ( 12 %) S-au eliminat: 3.681.653 to ( 88 %)

- industriale 3.518.321 to - municipale 163 332 to


126

Evolu�ia cantit��ilor de de�euri produse în anul 2005 este prezentat� în figura 6.1.1.

Fig. 6.1.1 Evolu�ia cantit��lor de de�euri produse în jude� în perioada 1995-2005

Din graficul de mai sus rezult� evolu�ia cantit��ilor de de�euri produs� în jude�,

astfel : cantitatea de de�euri produs� în anul 2005 este cu 45 % mai mic� decât în 1995. Cauza sc�derii cantit��ii de de�euri este reducerea în principal a activit��ilor economice, îndeosebi în sectorul minier, chimie �i metalurgie. Sc�derea cantit��ilor de de�euri în anul 2005 fa�� de 2004 se datoreaz� închiderii activit��ii de la Filiala Arie�min Baia de Arie�, Filiala Zlatmin Zlatna �i reducerii activi��ii Filiala lei Ro�iamin Ro�ia Montan�.

6.2. De�euri municipale �i asimilabile

6.2.1. Generarea de�eurilor De�eurile municipale �i asimilabile, reprezint� cca, 3 % din de�eurile produse în jude�, responsabilitatea gestion�rii lor revenind administra�iei publice locale.

În jude�ul Alba de�eurile municipale generate sunt colectate la nivelul localit��ilor de c�tre municipalitate, ele având prin lege aceast� responsabilitate (Legea 101/2006 privind stabilirea cadrului juridic unitar privind înfiin�area, organizarea, gestionarea, exploatarea, finan�area �i controlul func�ion�rii serviciile publice de salubrizare a localit��ilor, f�când parte din sfera serviciilor comunitare �i se desf��oar� sub controlul, conducerea sau coordonarea autorit��ilor publice locale.). Fiecare Consiliu Local este obligat s� organizeze acest serviciu pentru popula�ie.

În jude� activitatea de salubrizare a localit��ilor este organizat� astfel: • În cele 4 municipii (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebe�) �i în 3 ora�e (Cugir, Ocna

Mure�, Teiu�) activitatea a fost concesionat� prin contracte încheiate între administra�ia public� �i 6 agen�i de salubritate care deservesc localita�ile respective �i cca.17 comune limitrofe (50 sate).

• În 4 ora�ele (Abrud, Câmpeni, Baia de Arie�, Zlatna) exist� «servicii publice de salubritate » organizate la nivelul Prim�riilor.

• În zonele rurale, activitatea de colectare a de�eurilor de la popula�ie �i agen�i economici este organizat� doar în localit��ile rurale din vecinatatea ora�elor, de c�tre agen�ii de salubritate care deservesc ora�ele.

• În comunele Cenade, Câlnic, Jidvei, S�li�tea, S�sciori, �ugag, Unirea, sunt organizate la nivelul prim�riilor servicii de gospod�rie comunal� care au în

Evolutia cantitatii de deseuri produse in judet in perioada 1995-2005

0

10000

Perioada

mii tone deseuri

Deseuri mii to 7614 8329 8862 5099 3117 1988 3069 4388 4460 4670 4164 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


127

dotare câte un tractor �i angajate 1-2 persoane, .De�eurile colecteate de la popula�ie sunt depozitate în locuri neorganizate, dispuse de Consiliul Local.

• În jude�ul Alba, a fost elaborat un « Studiu de Fezabilitate pentru Managementul Integrat al De�eurilor din jude�ul Alba » comandat de Consiliul Jude�ean Alba �i care va sta la baza acces�rii de fonduri de investi�ii externe pentru realizarea unui depozit zonal ecologic, pân� în anul 2013, a sta�iilor de transfer a de�eurilor, colectare �i sortare de�euri, compostare, dotare cu echipamente de colectare �i transport de�euri, închidere depozite neconforme, etc., în mod integrat pe jude�.

• În jude� sunt în derulare: o dou� proiecte Program PHARE 2003 –Schema de investi�ii pentru

proiecte mici de Gestionare a De�eurilor, pentru construirea a dou� « Sisteme de colectare selectiv� �i amenajare Sta�ii de transfer » la Aiud �i Abrud, cu termen de finalizare 2007-2008

o un Program Pilot pentru reabilitarea zonelor fierbin�i Zlatna �i Cop�a Mic�, pentru care au fost alocate fonduri pentru Reabilitarea sistemului de salubrizarea ora�ului Zlatna �i construire Sta�ie de transfer de�euri menajere, finan�area investi�iei este reglementat� prin Ordonan�a Guvernului nr. 40/2006, cu termen de finalizare anul 2013

o prin Ordonanta 7/2006 au fost aprobate fonduri pentru construirea Sta�iei de transfer de la Sohodol.

De�eurile municipale generate �i colectate în anul 2005 : 163 353 tone De�eurile municipale �i asimilabile sunt compuse din : -de�euri menajere de la popula�ie : 67 912 tone -de�euri menajere de la agen�i economici 46 421 tone De�euri din servicii municipale formate din: - de�euri stradale,din pie�e, spa�ii verzi 20 985 tone -de�euri din construc�ii �i demol�ri 28 014 tone -de�euri colectate selectiv 21 tone De�eurile menajere sunt colectate în amestec, ponderea fiec�rui tip de de�eu în cantitatea de de�euri menajere colectate este prezentat� în figura 6.2.1.1.


128

Fig.6.2.1.1 Ponderea tipurilor de de�euri în de�eurile menajere colectate în anul

2005

6.2.2. De�euri biodegradabile Din cantitatea de de�euri menajere colectate în amestec, cca. 58 % o

reprezint� de�eurile biodegradabile. În aceast� categorie sunt cuprinse : � de�eurile biodegradabile din gospod�rii � de�euri vegetale din parcuri �i gr�dini ; � de�euri biodegradabile din pie�e ; � n�molul de la sta�iile de epurare or��ene�ti .

Pentru de�eurile biodegradabile HG 349/2005 privind depozitarea de�eurilor prevede necesitatea sc�derii cantit��ii de de�euri biodegradabile depozitate, astfel :

� reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea produs� în anul 1995, pân� în anul 2006 (prelungire pân� în 2010)

� reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea produs� în anul 1995, pân� în anul 2009 (prelungire pân� în 2013)

� reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea produs� în anul 1995, pân� în anul 2016.

(pentru aceste obiective s-a solicitat perioad� de tranzi�ie, termenele de realizare au fost prelungite) Solu�iile de recuperare/reciclare �i reducere a materiilor biodegradabile depozitate sunt :

- compostarea (degradare aerob�) - degradare anaerob� cu producerea �i colectarea de gaz.

De�euri menajere de la popula�ie, în amestec, 41.57 % de�euri din servicii

municipale

12.85 %

de�euri menajere �i similare de la ag.ec

28.42%

de�euri menajere colectate separat ,

0.01 %

De�euri din materiale de constructii

? 17.15%


129

Nu se face o colectare separat� a materialului biodegradabil , dar în mediul rural

popula�ia practic� metode de reutilizarea lor în gospod�riile proprii.

6.2.3. Tratarea �i valorificarea de�eurilor municipale Prim�ria Municipiului Alba-Iulia, în colaboare cu SC SALPREST Alba, au

ini�iat o ac�iune de colectare selectiv� a hârtiei �i maselor plastice ( PET-uri), în zonele aglomerate (blocuri). Au fost instalate 70 containere de speciale pentru colectare selectiv� �i se preconizeaz� extinderea acestui sistem �i la zonele cu case.

În anul 2006, în jude�ul Alba, colectarea / valorificarea de�eurilor de ambalaje –PET s-a efectuat de c�tre urm�torii operatori :

-SC Ecoplast SRL Aiud – a colectat 127 to, valorificate la SC Theridian SA Tg.Mure� ;

-SC Cugireana Cugir - a colectat 4 tone, valorificate la SC Greentech SA Buz�u ; -SC IPMAT SRL Ocna Mure� - a colectat 29 tone, valorificate la SC Greentech

SA Buz�u �i la SC Theridian SA Tg.Mure� - SC Blue Line Tours SRL Aiud – a colectat 95 tone, valorificate la SC Greentech

SA Buz�u - SC Distripaper SRL Alba-Iulia– a colectat 66 tone, valorificate la SC Greentech

SA Buz�u Cantitatea de de�euri de PET-uri colectat� �i valorificat� în anul 2006 a fost

de 324 tone , din care cea mai mare parte s-a valorificat la SC GREENTECH Buz�u. În anul 2006 au fost colectate din jude�ul Alba 1739 to de�euri de hârtie �i

carton �i valorificate 1698 tone. În anul 2006 SC Pehart TEC SA Petre�ti a valorificat cantitatea de 6611 tone

maculatur� provenit� atât din jude�ul Alba (768 tone) – cât �i din alte jude�e din �ar�. Metalul este colectat separat �i predat la REMAT- uri de c�tre persoane

fizice, cert este c� pe depozitele de de�euri nu apare metal decât în cantit��i neglijabile.

În cursul anului 2006 prin prim�rii, �coli, institu�ii, agen�i economici, mass media s-au desf��urat campanii de con�tientizare în vederea colect�rii selective a de�eurilor de hârtie �i carton, mase plastice cu accent pe ambalajele din polietilentereftalat, în vederea valorific�rii lor prin fabrica de hârtie din jude� - SC Pehart TEC SA Petre�ti, respectiv colectorii autoriza�i pentru plastic .

Pentru celelalte componente ale de�eurilor menajere nu se efectueaz� o colectare selectiv�, respectiv sticl�, biodegradabil. Reciclarea de�eurilor municipale

Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectiv�, cantit��ile de de�euri municipale reciclabile colectate �i valorificate sunt sc�zute. Cu toate acestea, la nivelul regiunii exist� capacit��i de reciclare, �i anume: peste 85.000 t pentru de�eurile din hârtie �i carton; 20.000 t pentru de�eurile de sticl�; peste 3.500 t pentru de�eurile de plastic; 5.000 t pentru de�eurile metalice �i peste 10.000 t pentru de�eurile din lemn. Capacit��i de reciclare existente în Regiunea 7 Centru în anul 2006 – tabel 6.2.3.1.


130

Tabel 6.2.3.1.

Tip de de�eu Denumirea societ��ii/localizare

Descrierea activit��ii

Cantitate maxim anual� de de�euri

care poate fi procesat� (t/an)

S.C. PEHART TEC S.A .Petre�ti, jude�ul Alba

Fabricarea hârtiei �i cartonului

6.500

S.C. ECOPAPER S.A. Z�rne�ti, jude�ul Bra�ov

Fabricare hârtie �i carton

80.000

De�euri de hârtie �i carton

86.500 S.C. OMEGA PRODCOM S.R.L., Tirn�veni, jude�ul Mure�

Fabricare articole din sticl�

20.000 De�euri de sticl�

20.000 S.C. PRODUCTIE TEHNO STAR S.R.L., Sf. Gheorghe, jude�ul Covasna

Reciclare PE 1.000

S.C. HARPLAST S.A. Miercurea Ciuc, jude�ul Harghita

Fabricare produse din plastic

150

S.C. SALASTAR S.R.L. Mugeni, jude�ul Harghita

Fabricare produse din plastic

10

S.C. THERIDIAN S.R.L. Tg. Mure�, jude�ul Mure�

Reciclare PET 1.500

S.C. REPET S.R.L. Tg. Mure�, jude�ul Mure�

Reciclare mase plastice

1.000

De�euri din plastic

3.660 S.C. METALURGICA S.A. Aiud, jude�ul Alba

Fabricarea utilajelor pentru metalurgie

5.000 De�euri metalice

5.000 S.C.KRONOSPAN SEPAL S.A. , Sebe�, jude�ul Alba

Prelucrarea lemnului

200.000

S.C. IRIS SERVICE CIUC S.A., Miercurea Ciuc, jude�ul Harghita


2.800

De�euri de lemn

S.C. PHOENIX COMPANY S.A., Miercurea Ciuc, Harghita


1.000

S.C. INDUSTRY TRANSILVAN S.R.L., Gheorgheni, jude�ul Harghita


3.000

S.C. DETROIT CITY IMPEX S.R.L., Ditrau, jude�ul Harghita


1.000

S.C. APICOM S.R.L., Ciumani, jude�ul Harghita


2.500

De�euri de lemn

10.300


131

Containere pentru colectare selectiv�

Tratarea de�eurilor municipale

Nu se face nici un fel de tratare a de�eurilor menajere în vederea valorific�rii sau elimin�rii înaintea depozit�rii finale. Singura opera�ie la care sunt supuse de�eurile menajere colecate în amestec este o compactare în mijloacele de transport specifice ( autogunoierele compactoare).

Nu se face colectare selectiv� a de�eurilor biodegradabile, nu avem instala�ii de compostare sau de ob�inere biogaz.

Nu avem instala�ii de tratare mecano-biologic� a de�eurilor, nu se face nici m�car o balotare în vederea reducerii volumului de de�euri depozitate.

6.2.4. Eliminarea de�eurilor municipale Eliminarea de�eurilor municipale se poate realiza fie prin incinerare, fie prin

depozitare. Incinerarea de�eurilor municipale În jude� nu exist� instala�ii de incinerarea de�eurilor municipale. Coincinerarea de�eurilor municipale

În Regiunea 7 Centru exist� o Fabric� de ciment apar�inând Lafarge România, �i anume Uzina Hoghiz, jude�ul Bra�ov. Pân� în prezent în cadrul uzinei Hoghiz au fost coincinerate urm�toarele tipuri de de�euri solide: textile, hârtie, materiale plastice, piele, rumegu�, lemn, plut� cauciucat�. Conform informa�iilor furnizate, societatea investe�te într-o instala�ie cu 2 instala�ii de m�run�ire (shreddere), transport �i dozare automatizate, care vor permite utilizarea ca �i combustibil alternativ începând cu anul 2007 �i a de�eurilor municipale sortate. De�eurile municipale acceptate la coincinerare nu trebuie s� con�in� de�euri necombustibile, metale sau inser�ii metalice, pietre �i materii organice. Aceasta instala�ie ar putea prelua anual circa 30.000 t combustibil alternativ. În contextul experien�ei sale interna�ionale, Lafarge studiaz� posibilitatea de preluare �i a n�molurilor de la sta�iile de epurare ape uzate menajere. Depozitarea de�eurilor municipale

Depozitarea de�eurilor reprezint� principala modalitate de eliminare a de�eurilor municipale �i 97% din de�eurile de produc�ie.


132

În fiecare din cele 11 localit��i urbane exist� câte un depozit de de�euri menajere. Toate depozitele or��ene�ti au fost clasificate ca depozite de clas� « b » de de�euri nepericuloase, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea de�eurilor. Toate sunt depozite mixte. Al�turi de de�eurile menajere se depoziteaz� �i de�euri industriale, nici unul din depozitele urbane nu este conform cu prevederile legisla�iei în vigoare.

Conform calendarului de sistare al activit��ii prev�zut în anexa 5 din HG 349/2005, depozitele de de�euri municipale din jude�ul Alba î�i vor sista activitatea dup� cum urmeaz� :

- Câmpeni - An închidere 2009 - Abrud - An închidere 2009 - Baia de Arie� - An închidere 2009 - Zlatna - An închidere 2009 - Sebe� - An închidere 2009 - Teiu� - An închidere 2009 - Blaj - An închidere 2009 - Cugir - An închidere 2009 - Aiud - An închidere 2013 - Ocna-Mure� - An închidere 2013 - Alba-Iulia - An închidere 2015 În conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea, toate

depozitele neconforme au depus Bilan�uri de mediu de nivel I si II, respectiv evalu�ri de risc unde era cazul.

În mediu rural sunt amenajate locuri de depozitare mai mult sau mai pu�in

între�inute. Locurile de depozitare sunt stabilite prin Hot�rârea Consiliului Local. • În conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea, depozitele din

mediul rural trebuie s� fie închise �i redate circuitului natural, printr-o procedur� simplificat�, pân� la data de 16 iulie 2009.

• Comunele din aproprierea municipiilor �i ora�elor sunt deservite de serviciile de salubritate ale ora�elor respective, dar exist� �i câteva comune unde s-au organizat servicii de salubritate proprii.

În tabelul 6.2.4.1. se prezint� capacitatea disponibil� a fiec�rui depozit în anul

2005 pân� la momentul sist�rii activit��ii, anul prev�zut pentru sistarea activit��ii, precum �i suprafa�a total� estimat� a fi afectat� la momentul sist�rii depozit�rii. Capacitatea disponibil� de depozitare în anul 2005 în depozite neconforme clasa "b" din zona urban�

Tabel 6.2.4.1.

Jude� Depozit

Anul sistare depozitare

(cf HG 349/2005)

Capacitate disponibil� la

sfâr�itul anului 2005 (m3)

Suprafa�a depozitul la momentul

sist�rii depozit�rii

(ha) Depozit Or��enesc Teiu� 2009 1.500 1,3 ALBA Depozit Or��enesc Baia de Arie�

2009 1.500 2


133

Jude� Depozit

Anul sistare depozitare

(cf HG 349/2005)

Capacitate disponibil� la

sfâr�itul anului 2005 (m3)

Suprafa�a depozitul la momentul

sist�rii depozit�rii

(ha) Depozit Or��enesc Abrud 2009 15.000 3,5

Depozit Or��enesc Zlatna 2009 15.000 1,13 Depozit Municipal Câmpeni 2009 15.000 1 Depozit Municipal Sebe� 2009 16.000 4,1 Depozit Municipal Blaj 2009 87.000 2,4 Depozit Municipal Cugir 2009 137.000 4,5 Depozit Municipal Aiud 2013 44.200 2,5 Depozit Municipal Ocna Mure�

2013 64.300 2,5

Depozit Municipal Alba Iulia 2015 360.000 6

6.2.5. Colectarea �i transportul de�eurilor Serviciul de salubrizare a localit��ilor (precolectare, colectare, transport �i

depozitare de�euri municipale) se desf��oar� sub controlul, conducerea sau coordonarea autorit��ilor publice locale.

Activitatea de salubrizare, în jude�ul Alba se realizeaz� prin: − gestiune direct� de c�tre autorit��ile administra�iei publice locale, prin

compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local, pentru ora�ele Zlatna, Abrud, Câmpeni �i Baia de Arie�

− gestiune delegat� - autorit��ile administra�iei publice locale apeleaz� pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mul�i operatori de servicii publice, c�rora le încredin�eaz� (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zis� a serviciilor, precum �i administrarea �i exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realiz�rii acestora, astfel:

o În municipiile Alba-Iulia �i Sebe� salubritatea este asigurat� de 2 agen�i: SC Salprest SA Alba �i SC Schuster&CO Ecologic SRL Sibiu, punct de lucru Alba-Iulia

o În municipiul Blaj salubritatea este asigurat� de SC Transport Weber SA Blaj

o În municipiul Aiud salubritatea este asigurat� de SC Ediltrans SA Aiud

o În ora�ul Cugir salubritatea este asigurat� de SC Cugireana SA Cugir

o În ora�ul Ocna-Mure� salubritatea este asigurat� de SC Apa CTTA SA Alba, Filiala Ocna-Mure�

o În ora�ul Teiu� salubritatea este asigurat� de SC Salprest SA Alba


134

În tabelul 6.2.5.1. este prezentat num�rul agen�ilor de salubritate dup� forma de proprietate, iar în Anexa 2 se prezint� datele de identificare a agen�ilor de salubritate existen�i la nivel de regiune.

Forma de proprietate a agen�ilor de salubritate la nivel de jude�, în anul 2005

Tabel 6.2.5.1. Num�r agen�i de salubritate

Jude� Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu

capital mixt

Public� de

interes local

Total

Alba 3 - - 2 2 4 11 Total Reg. 30 4 3 15 9 19 80

Sursa: APM-uri, din raport�rile statistice ale agen�ilor de salubritate �i administra�iei locale

Tabel 6.2.5.2.

Localit��i deservite în anul 2005 Denumirea societ��ii Date de contact (adresa, telefon, fax, persoana de contact)

Urban Rural

SC Salprest SA Alba-Iulia Alba-Iulia, Str. Tudor Vladimirescu, nr.48 tel. 0258/815520 Sergiu Toma

Alba-Iulia, Sebe�, Teiu�

Vin�u de Jos, Ciugud, Galda de Jos, Strem�, Sântimbru, Pianu, S�li�tea, Mihal�, Cric�u, Ighiu, Daia Român�, �ibot, Co�lariu, Drâmbar

SC Schuster & CO Ecologic SRL Sibiu

Alba-Iulia, B-dul Victoriei, nr.58 tel. 0258/815868 Cristea Mircea

Alba–Iulia, Sebe�

Suburbii: Alba-Iulia: B�r�bant, Oarda de Jos si Oarda de Sus Sebe�: Lancr�m,Petre�ti

SC EdilTrans SA Aiud

Aiud, Str. Avram Iancu, nr.109 tel. 0258/862542 Zama Hora�iu

Aiud

SC Transport Weber SA Blaj Blaj, Str. Iuliu Maniu, nr.101 tel. 0258/714254 �arlea Nicolae

Blaj Valea Lung�, Cr�ciunelul de Jos, Sancel

SC Cugireana SA Cugir Cugir, Str. Victoriei, nr.14 0258/751138 Borza Daniel

Cugir

Prim�ria Zlatna - Serviciul Public Gospod�rire Comunal�

Zlatna, Str. Calea Motilor, nr.24-26 tel. 0258 856337/ 856583

Zlatna

Prim�ria Câmpeni - Serviciul Public Gospod�rire Comunal�

Câmpeni, Str. Avram Iancu, nr. 5 0258/771215 Motora Constantin

Câmpeni


135

Localit��i deservite în anul 2005 Denumirea societ��ii Date de contact (adresa, telefon, fax, persoana de contact)

Urban Rural

Serviciul Public de Salubritate Abrud

Abrud, Str. Pia�a Eroilor, nr. 1 0258/780519 Szucs Sanda

Abrud Ciuruleasa, Ro�ia Montan�

Prim�ria Baia de Arie� Baia de Arie�, Str. Pia�a Baii, nr.1 tel. 0258/775002 C�rbunar Ovidiu

Baia de Arie�

Serviciul Public de Administrare a Patrimoniului Sebe�

Sebe�, Str. Depozitelor, nr. 2A tel. 0258 730148 Munteanu Dan

Sebe�

Dotarea agen�ilor de salubritate

Pân� în prezent, practica curent� de colectare a de�eurilor menajere este colectarea în amestec. Colectarea selectiv� a de�eurilor menajere nu este înc� implementat�, realizându-se în prezent numai în cadrul proiectelor pilot sau prin achizi�ionare contra cost a unor materiale cu valoare de pia�� ridicat�.

Prim�ria Municipiului Alba-Iulia, în colaboare cu SC SALPREST Alba, au ini�iat o ac�iune de colectare selectiv� a hârtiei �i maselor plastice ( PET-uri), în zonele aglomerate (blocuri), au instalat 70 containere speciale pentru colectare selectiv� �i se preconizeaz� extinderea acestui sistem �i la zonele cu case. În cele ce urmeaz� se prezint� dotarea agen�ilor de salubritate existen�i la nivel de regiune atât în ceea ce prive�te colectarea de�eurilor menajere, cât �i în ceea ce prive�te transportul. Dotarea agen�ilor de salubrizare pentru transportul de�eurilor menajere,

Tabel 6.2.5.3. Num�r mijloace de transport

Jude� Autogunoiera

compactoare

Autotransportor

containere

Tractor cu

remorc�

AutocamioaneBasculant

e Altele Total

Alba 15 19 13 9 5 61 Total

Regiune 106 98 72 40 29 345


Gradul de acoperire cu servicii de salubritate În perioada 1999-2005, din analiza datelor se eviden�iaz� o cre�tere a gradul

de acoperire cu servicii de salubritate în jud.Alba de la 36% la 48 %, iar în mediul urban de la 60 %, la 74 %. Se observa clar o cre�tere a gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul în mediu urban cu 14 % , iar în rural cu 13% fa�� de anul 1999.


136

Evolu�ia gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Tabel 6.2.5.4. Grad de acoperire cu servicii de salubritate (%)

1999 2000 2001 2002 2003 2004

2005

Alba Total 36 39 41 44 45 47 48 mediul urban 60 62 63 68 69 71 74 mediul rural 1 5 10 12 12 12 13


Indicele de acoperire a popula�iei cu servicii de salubritate in jud.Alba

Populatie fara servicii de salubritate

52%

Populatie deservita cu servicii de salubritate

48%

Fig.6.2.5.4. Ponderea popula�iei care beneficiaz� de servicii de

salubritate

6.3. De�euri de produc�ie În anul 2005, în jude�ul Alba s-au generat 4 000 644 tone de�euri de produc�ie, din care s-au valorificat 515 047 tone �i s-au eliminat 3.518.321 to ne În tabelul 6.3.1. este prezentat� evolu�ia cantit��ilor de de�euri din jude�ul Alba, pe principalele tipuri de de�euri (inclusiv cele periculoase)

Tabel 6.3.1. Substan�a poluant�

Anul1995 to/an

Anul2000 to/an

Anul2001 to/an

Anul 2002 to/an

Anul 2003 to/an

Anul 2004 to/an

Anul 2005 to/an

Steril descopert� 4.193.000 110.375 364.068 1.325.000 1.578.940 1.925.000 845.000 Steril flotatie -din care periculoase

2.435.033 1.424.131 2.221.939 2.593.237 2.432.040 95.703

2.437.685 50.285

2.574.400 -

Cenu�� i zgur� 44.780 51.346 78.232 62.221 48.852 17.282 24.100 Le�ii ind. Chimic� 668.576 148.034 162.730 176.815 165.600 56.047 53.100 De�euri lemn 19.215 26.681 37.028 43.587 23.068 38.888 408.875 De�euri metalice 9215 11.847 22 354 13.553 10.832 24.783 25.861 Substan�e petroliere

22 110 134 151 302 354 214


137

N�moluri - sta�ii de epurare ind.

10.289 10.368 2.410 1.030 8.959 12.672 6.739

Alte de�euri 109.968 29.992 6.012 14.125 54.468 14 .423 62.355 TOTAL 7.490.098 1.812.884 2.894.907 4.229.719 4.323.061 4.526.958 4.000.644

Sc�derea cantita�ii de de�euri fa�� de 1995 se datoreaz� reducerii activit��ilor

economice din sectorul minier (s-a sistat activitatea Fil.Zlatmin Zlatna, Fil.Arie�min Baia de Arie�), chimie (le�iilor de la SC UPSOM), �i metalurgie. Din de�eurile generate în jude� 97 % sunt de�euri de produc�ie : minerit (3 419 075 to); cenu�� i zgur� din metalurgie (24 100 to); le�ii din industria chimic� (53 100 to); de�euri lemn (408 875 to); de�euri metalice (25 861 to); n�moluri de la sta�iile de epurare industriale (6739 to); alte de�euri (62 355 to) , gestionarea lor fiind în sarcina agen�ilor economici care le produc. Ponderea de�eurilor : - de produc�ie 96 % - urbane 4 %

Urbane4%

Industriale96%

IndustrialeUrbane

Fig.6.3.1 Ponderea de�eurilor de produc�ie / urban

6.3.1. De�euri periculoase

Din inventarierile f�cute au rezultat urm�toarele cantit��i de de�euri periculoase : • emulsii uzate de la ma�ini unelte 180 to • uleiuri uzate 214 to • de�euri din industria de ob�inere a pastei de Al

o zguri �i coji de Al 3 to o past� deferiz�ri, distilator 28 to o ambalaje periculoase 5 to

O alta categorie de de�euri periculoase o constitue echipamentele care con�in compu�i desemna�i PCB/PCT conform HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea �i controlul bifenililor policlorura�i �i altor compu�i similari. APM a urmarit termenele de eliminare a echipamentelor cu PCB prevazute în « Planurile de eliminare pentru toate echipamentele �i materialele care con�in compu�i desemna�i »


138

În anul 2006 trebuiau s� elimine, conform Planurilor de eliminare, urm�torii agen�i economici :

- SC Sitindustrie Romania SA Aiud 82 buc condensatori cu PCB - SC IAMU SA Blaj 36 buc condensatori cu PCB - SC Resial SA Alba Iulia 83 buc condensatori cu PCB

6.3.2. Gestionarea de�eurilor de produc�ie periculoase

Tratarea de�eurilor periculoase se face func�ie de provenien��, în vederea neutraliz�rii, respectiv în vederea valorific�rii, astfel :

• emulsii uzate de la ma�ini unelte –SC IAMU Blaj (117tone); SC Star Transmission Cugir(63 to)- se depoziteaz� în butoaie separate in vederea valorificarii prin coincinerarea in fabricile de ciment.

• uleiurile uzate au fost valorificate prin coincinerarea în fabricile de ciment sau au fost reutilizate la între�inerea utilajelor din dotare, mai pu�in pretentioase

• de�eurile de la SC Alba Aluminiu SA Zlatna (past� deferiz�ri, distilator), au fost valorificate în anul 2006 la SC TISECO SRL Bac�u

Pe parcursul anului 2006, au fost preda�i 343 buc��i condensatori cu con�inut de PCB spre incinerare : - SC Sitindustrie SA Aiud a predat 36 condensatori la SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca - SC IAMU SA Blaj a predat 36 condensatori la SC PRO AIR CLEAN SRL Timisoara - SC RESIAL SA Alba Iulia a predat 199 condensatori la SC SETCAR SRL Braila - SDFEE Electrica Transilvania Sud SA Sucursala Alba Iulia a predat 72 condensatori la SC SETCAR SRL Braila

6.3.3. De�euri nepericuloase În jude�ul Alba, principalii generatori de de�euri (nepericuloase), func�ie de tipul activit��ii desf��urate : � industria minier� -SC Cuprumin SA Abrud �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�,

generatoare de : o Steril descopert� 845 000 to/an o Steril flota�ie 2 574 075 to/an

� industria metalurgic�- SC Metalurgica SA Aiud, SC Sitindustrie România SA Aiud �i Sc Saturn SA Alba-Iulia, generatoare de :

o Cenu�� i zgur� 24 100 to/an � industria chimic�- SC GHCL UPSOM Ocna-Mures, generatoare de :

o le�ii 53 100 to/an � industria de prelucrare a lemnului : SC Kronospan Sebes SA, SC Kronospan

Sepal SA si Sc Holzindustrie Schweighofer SRL Sebes o de�euri lemnoase 408 875 to/an

6.3.4. Gestionarea de�eurilor de produc�ie nepericuloase Din cantitatea de de�euri generate au fost valorificate 515 047 tone din

urm�toarele tipurile de de�euri : - de�eurile lemnoase - de�euri de zguri �i cenu�i - de�euri metalice feroase si neferoase - de�euri de materiale c�ptu�ire �i refractare, din construc�ii �i demol�ri


139

- de�euri de hârtie �i carton Modalit��i de valorificare :

- De�eurile de lemn utilizate ca materie prim� la ob�inerea pl�cilor de tip PAL, PFL sau valorificate prin arderea în centrale termice sau sobe individuale;

- Hârtie �i carton-valorificate prin fabricile de hârtie din judet SC Pehart Tec SA, Petresti �i celelalte fabrici de hârtie din �ar�

- De�euri metalice, valorificate prin REMAT sau combinate siderurgice ; - Cenu�i �i zguri, reintroduse în fluxul tehnologic; - De�euri din C-�ii �i demol�ri utilizate la umpluturi la drumuri, gropi etc.

Valorificarea de�eurilor lemnoase �i a rumegu�ului a fost solu�ionat� astfel : � SC KRONOSPAN -SEPAL SA SEBES fabric� panouri stratificate (PAL)

folosind ca materie prim� rumegu�ul �i alte de�euri rezultate de la prelucrarea primar� a lemnului, de la fabricarea mobilei etc. din jude�ul ALBA �i alte jude�ele (Hunedoara, Sibiu, Cluj, Mure�, Dolj, Cara�). În anul 2006 a prelucrat o cantitate de 733 781 tone de de�euri lemnoase pe care le-a utilizat ca materie prim� în procesul de produc�ie. • În acest sens a organizat o re�ea de colectare a rumegu�ului �i de�eurilor

lemnoase din jude�ul Alba prin amplasarea a 45 de containere (40-50 mc/container) , în zonele de producere a de�eurilor lemnoase.

� Prin fermele de cre�terea p�s�rilor (ca a�ternut) � Prin unit��ile de prelucrare �i preparare produse din carne (la afum�torii) � Prin arderea în centralele proprii pentru producere de energie termic� �i abur

tehnologic (SC Stratusmob SA Blaj ;SC Montana SA Câmpeni; SC Kronospan Sebes)

� SC Pehart TEC SA Petre�ti, jud.Alba, a preluat maculatur� - 768 to în anul 2006, de la diferi�i agen�i economici de pe teritoriul jude�ului Alba

� Au fost valorificate de c�tre SC Pehart TEC Petre�ti în anul 2006 - 4474 to de maculatur�, din toat� �ara, s-au fabricat suporturi alveolare pentru ambalat ou�, hârtie igienic� �i hârtie de ambalaj de uz general.

� În anul 2006 din jude�ul Alba au fost colectate 1739 to maculatur�, au fost valorificate 1698 to la diferite fabrici de hârtie din �ar�. Situa�ia colect�rii �i recicl�rii fluxurilor speciale de de�euri pentru anul 2006 este

prezentat� în tabelul 6.3.4.1. Tabel 6.3.4.1.

Tip de�eu UM Colectat Valorificat Stoc 31.12.2006 -Hârtie –carton tone 1739 1698 131 -PET tone 317 321 3.5 -Ulei uzat tone 62 68.6 16.5 -Anvelope uzate tone 20 20 398 -Baterii �i acumulatori uza�i tone 240 245.60 2860 -De�euri lemnoase tone 737981 733781 10300

6.4. De�euri generate de activit��i medicale Cantitatea de de�euri periculoase medicale incinerat� în crematoriile spitalelor

din jud. Alba a fost de aprox.400 tone în anul 2006 . Men�ion�m c� de�eurile infectate �i în�ep�toare-t�ietoare, sunt arse în crematoriile spitalelor. Cenu�a �i celelalte de�euri asimilabile celor menajere sunt colectate de agen�ii de salubritate.


140

În scopul reducerii polu�rii aerului �i îmbun�t��irii calit��ii mediului în zonele protejate s-a stabilit « Închiderea etapizat� a instala�iilor de tratare termic� a de�eurilor medicale » conform HG 268/2005, a fost sistat� activitatea �i s-au emis avize de inchidere :

� În anul 2005 pentru Crematoriul de Spitalul Municipal Sebe� ; � În anul 2006 pentru 8 crematorii de la Spitalele Or��enesti : Abrud,

Câmpeni, Cugir, Ocna Mure�, Centrul de s�n�tate Baia de Arie�, Spitalul TBC Câmpeni, Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud �i Centrul de Recuperare �i Reabilitare Neuropsihiatric� Galda de Jos:

Au fost amenajate spatiile de depozitare temporar� a de�eurilor medicale periculoase �i au fost încheiate contracte cu firme autorizate pentru colectarea, transportul �i incinerarea de�eurilor medicale, la incineratoare autorizate.În anul 2007 vor fi închise înc� 2 crematorii de la Spitalul Municipal Blaj �i Aiud, iar în anul 2008 crematoriul de la Spitalul de Urgen�� Alba Iulia

6.5. N�moluri Evolu�ia cantit��ii de n�moluri produse în perioada 1995-2005 – tabel 6.5.1.

Tabel 6.5.1. Substan�a poluant�

Anul 1995 to/an

Anul 2000 to/an

Anul 2001 to/an

Anul 2002 to/an

Anul 2003 to/an

Anul 2004 to/an

Anul 2005 to/an

N�moluri-sta�ii epurare or��ene�ti

11212 5203 3322 3251 1407 1001 974

N�moluri – sta�ii de epurare ind.

10289 10368 9349 6098 8959 12672 6739

6.5.1 N�moluri de la sta�ii de epurare or��ene�ti �i Industriale N�moluri provenite de la epurarea apelor uzate or��ene�ti

• Cantitatea de n�moluri raportat� în anul 2006 de la sta�iile de epurare ora�ene�ti a fost de 974 tone substan�� uscat� (gestionat� în anul 2005)

• Deshidratarea n�molurilor la sta�iile de epurare or��ene�ti se face prin procedee naturale, respectiv pe platforme de uscare a n�molurilor.

• Sta�iile de epurare or��ene�ti , sunt în mare parte dep��ite din punct de vedere al capacit��ilor de epurare, la fel din punct de vedere al tehnologiilor utilizate.

• Eviden�a cantit��ilor de n�mol este incert� ; • Nu se face o valorificare a n�molurilor în agricultur� • N�molurile deshidratate sunt duse în principal la depozitele or��ene�ti de

de�euri, sau sunt evacuate necontrolat în apele de suprafa��. In anul 2006 nu s-a solicitat si nu a fost eliberat nici un certificat de împr��tiere pe sol a n�molurilor.

6.5.2. N�moluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale Cantitatea de n�mol rezultat� din sta�iile de epurare industriale, raportat� în anul 2006 a fost de 6739 tone. Principalele activit��i industriale de la care au rezultat n�moluri sunt :


141

• Fabricare bere �i mal� - Interbrew Romania-Filiala Blaj – au rezultat : efluen�i de sp�lare, borhot, drojdie, germeni de orez etc. Borhotul si drojdia au fost valorificate, numai 15 tone de namol de la statia de epurare ape uzate industriale au fost depozitate ;

• N�moluri de sp�lare �i cur��ire din industria alimentar� (SC Transavia SA Oiejdea), din industria celulozei �i hârtiei ( SC Pehart Tec SA Petresti), din industria constructoare de ma�ini, unelte ( SC IAMU SA Blaj, SC Uzina Mecanica SA Cugir)

6.6. De�euri din echipamente electrice �i electronice Gestionarea de�eurilor provenite din echipamente electrice �i electronice

(DEEE) este reglementat� prin HG 448/2005 �i are ca obiective principale prevenirea producerii de de�euri, refolosirea, reciclarea sau alte forme de valorificare a acestora, precum �i reducerea volumului de de�euri eliminate.

Cantitatea de DEEE ce trebuiesc colectate începând cu 2006 a fost stabilit�, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor/an. Având în vedere imposibilitatea atingerii acestui obiectiv, România a solicitat o perioad� de tranzi�ie de 2 ani.

România a stabilit în anul 2004, prin planul de implementare, obiective de colectare intermediare de 2 kg/locuitor/an pentru 2006, respectiv 3 kg/locuitor/an pentru 2007.

Autorit��ile locale din Jude�ul Alba au pus la dispozi�ie spa�iile necesare pentru înfiin�area punctelor de colectare selectiv� de�euri de echipamente electrice �i electronice (DEEE) astfel :

� În anul 2005 pentru 1 punct de colectare pentru jude�ul Alba, în incinta SC Cugireana Cugir

� Pân� la 30 iunie 2006, pentru 5 puncte de colectare în ora�ele cu peste 20 000 locuitori (Alba-Iulia, Sebe�, Blaj, Cugir �i Aiud).

� În anul 2006, au fost colectate 1,13 to DEEE ( fa�� de cca. 300 to, cât trebuiau colectate)

� Pân� la sfâr�itul anului 2006 nu s-a primit nici o solicitare din partea produc�torilor pentru punerea la dispozi�ie �i amenajarea spa�iilor de colectare DEEE.

�inta de colectare de 2 kg DEEE-uri/locuitor pentru anul 2006 nu a fost îndeplinit�, în principal datorit� nerespect�rii obliga�iilor ce le revin atât prim�riilor cât �i produc�torilor cu privire la organizarea colect�rii selective a DEEE. 6.7. Vehicule scoase din uz-agen�i economici autoriza�i pentru colectarea �i tratarea VSU, num�r de vehicule colectate �i dezmembrate

În jude�ul Alba, au fost autoriza�i conform HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificat� �i completat� de HG 1313/2006, urm�torii agen�i economici, pentru activitatea de colectare/tratare vehicule scoase din uz (VSU) : - 1 agent economic autorizat numai pentru activitatea de colectare VSU

- SC REMAT ALBA SA – Alba-Iulia - 3 agen�i economici autoriza�i pentru activitatea de colectare �i

dezmebrare/tratare VSU - SC TEHNO GENERAL JR. SRL Alba-Iulia

- AF IUONA� GHEORGHE Aiud - SC AUTO TIC SRL Aiud


142

� Cei 4 agen�i economici (care de�in toate cele 3 tipuri de autoriza�ii - Poli�ie , RAR,

Mediu) au fost înscri�i în Lista operatorilor economici autoriza�i s� desf��oare activit��i de colectare/tratare VSU – prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto 2006.

� În anul 2006 au fost colectate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto -172 buca�i vehicule scoase din uz, beneficiind de cei 3000 RON /buc aloca�i din Fondul de Mediu.

6.8. De�euri provenite din ambalaje Gestionarea ambalajelor �i de�eurilor din ambalaje, reglementat� prin HG

621/2005 cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, are ca scop prevenirea producerii de�eurilor de ambalaje, reutilizarea sau reciclarea lor precum �i alte forme de valorificare, care s� conduc� la reducerea cantit��ilor eliminate prin depozitare final�. Astfel, anual se întocme�te un inventar al cantit��ilor de ambalaje introduse pe pia�a româneasc�, precum �i a cantit��ilor de de�euri de ambalaje valorificate �i reciclate.

În jude�ul Alba au fost chestiona�i în vederea întocmirii inventarului la amabalaje un num�r de 69 agen�i economici. Ace�tia au raportat datele conform Ordinului 927/2005 pe categorii de raportori :

- 6 produc�tori/importatori de ambalaje - 30 produc�tori/importatori de produse ambalate - 8 produc�tori/importatori de produse ambalate sub 1 ton� - 12 operatori economici specializa�i - 13 consilii locale - operatori economici autoriza�i pentru preluarea responsabilit��ii – nu

avem în jud.Alba. În urma centraliz�rii datelor au rezultat urm�toarele : � Cantitatea de ambalaje introdus� pe pia�a intern� în anul 2005 = 372 to

- din care : - plastic 7,5 to - hârtie �i carton 367 to

� Cantitatea de ambalaje corespunzatoare produselor ambalate introdus� pe pia�a (sticl�, plastic, hârtie �i carton, metal, lemn) = 5362 to - din care : - ambalaje primare – 4815 to - ambalaje reutilizabile – 178 to

� Cantitatea total� de de�euri de ambalaje valorificat� = 3440 to - din care reciclate – 3352 to

Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare a de�eurilor de ambalaje se pot realiza individual sau prin delegarea responsabilit��ii de recuperare c�tre o firm� autorizat� în acest sens. Aceste obiective sunt etapizate pentru perioada 2005 – 2013 astfel :

- valorificare - de la 22% in 2005 – la 60% in 2013 - reciclare - de la 18% in 2005 – la 55% in 2013


143

6.9. Impactul activit��ilor de gestionare a de�eurilor asupra mediului Impactul depozitelor de de�euri industriale �i urbane asupra mediului Factorii de mediu sol, ape de suprafa��, ape subterane, aer , sunt afecta�i direct prin:

� depozitarea necontrolat� a unor de�euri industriale �i menajere ; � depunerea agen�ilor poluan�i evacua�i în atmosfer� ; � apele meteorice contaminate cu poluan�ii din aer ; � transportul pulberilor de c�tre vânt ; � infiltrarea în sol a apelor contaminate.

Datele prezentate arat� o situa�ie necorespunz�toare, riscurile majore rezultate din depozitarea lor, din neaplicarea m�surilor de eliminare sau de reducere a volumului acestora apar, mai evident în situa�ii de precipita�ii puternice, viituri, care antreneaz� cantit��i de de�euri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafa��, blocarea drumurilor de circula�ie, a podurilor etc. Depozite de de�euri industriale În jude�ul Alba, din inventarul pe 2005, s-au înregistrat 15 depozite industriale în func�iune :

� 3 halde de steril minier, în suprafa�� de 113 ha ; � 2 halde de zgur� �i cenu�i din metalurgie, în suprafa�� de 7.1 ha ; � 5 iazuri de decantare, în suprafa�� de 104 ha ; � 3 bataluri de le�ii, în suprafa�� de 92,1 ha ; � 2 depozite industriale, în suprafa�� total� de 3,8 ha. Cele mai mari suprafe�e sunt ocupate de haldele de steril minier, iazurile de

decantare din minerit �i batalurile de le�ii industriale. În jude�ul Alba, agen�ii economici din industria minier�, din Zlatna , Baia de Arie� , Abrud , Ro�ia Montan� (halde de steril �i iazuri de decantare) �i din industria chimic�- SC GHL UPSOM SA Ocna Mure� (bataluri), au în gestiune depozite de de�euri în conservare (închise), care necesit� lucr�ri de reconstuc�ie ecologic� �i urm�rire post închidere. În anul 2004 �i-a încetat activitatea Filiala Zlatmin Zlatna �i Filiala Ariesmin Baia de Aries, iar in 2005 activitatea s-a diminuat la exploatarile ramase in functiune. În ceea ce prive�te implementarea Directivei privind Depozitarea De�eurilor , conform HG 349/2005 pâna la 16 iulie 2009, toate depozitele industriale de de�euri nepericuloase vor trebui s� fie conforme , iar cele periculoase sau care depoziteaz� de�euri lichide vor trebui s� sisteze depozitarea pâna la 31 dec. 2006.

În consecin��, în judetul Alba, vor trebui s�-�i sisteze depozitarea pâna în 16.07.2009 în depozitele proprii care sunt neconforme cu directiva : SC Saturn SA Alba Iulia; SC Stratusmob SA Blaj �i SC Apulum SA Alba Iulia, urmând s�-�i g�seasc� alte solu�ii cum ar fi : valorificare de�euri, alte tehnologii de minimizare de�euri, s�-�i construiasc� depozite conforme sau s� depoziteze în alte depozite conforme. Cei trei agen�i economici au depus in termen (31.12.2005) bilan�urile de mediu.

O categorie aparte, tratat� separat �i in HG 349/2005 privind depozitarea le constitue h�lzile �i iazurile de decantare de la exploat�rile miniere: SC Cuprumin SA Abrud, Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� si Filiala Arie�min Baia de Arie�.

• Filiala Arie�min Baia de Arie� de�ine Iazul de decantare situat pe Valea Sart��ului care ocup� o suprafa�� de 6 ha unde au fost depozitate de�eurile de la


144

sp�larea �i flota�ia minereurilor cu con�inut de cianuri, a fost cuprins in calendarul de inchidere din HG 349/2005 la Depozite pentru de�euri lichide din industria extractiv� (iazuri de decantare) care sisteaz� depozitarea la 31.12.2005. În anul 2004 unitatea a sistat activitatea, �i depozitarea în iaz. A prezentat studiu de impact �i s-a emis avizul de mediu la planul de închidere al obiectivului �i acordul de mediu pentru lucr�rile de închidere �i ecologizare.

• Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� a depus Bilan�ul de Mediu de nivel I �i II, si Evaluarea de risc pentru Iazul de decantare de Valea S�li�tei . Societatea mai de�ine 17 halde pentru depunerea sterilului de mina, dar active numai 2 cele de la Valea Vede si Hop., În cursul anului 2006 unitatea �i-a sistat activitatea, �i implicit depozitarea in iaz, a primit avizul de mediu pentru încetarea activit��ii la mina Ro�ia Montan�.

• SC Cuprumin SA Abrud a prezentat « Studiul de evaluarea nivelului de risc pentru îmbun�t��irea gospod�ririi �i siguran�ei iazurilor de decantare �i a haldelor de steril de la mina Ro�ia Poieni » în vederea conform�rii pân� în decembrie 2011. Sunt prev�zute lucr�ri de investi�ii în valoare de cca.12 mil. Euro, finan�ate de Banca Mondial� în cadrul Programului de Protec�ie a bazinului Tisei. In cursul anului 2006 a depus documenta�ia pentru ob�inerea autoriza�iei integrate de mediu.

• SC GHCL UPSOM SA Ocna-Mure� a depus Bilanturile de mediu de nivel I �i II, termen de sistarea depozit�rii in cele 3 bataluri nr.5, nr.6 si de urgen��, conform HG 349/2005, 31.12.2007. A prezentat in cursul anului 2006 la APM Alba documenta�ia pentru închiderea celor 3 bataluri.

6.10. Ini�iative adoptate pentru reducerea impactului de�eurilor asupra mediului

6.10.1. Ini�iative adoptate de c�tre agen�ii economici, institu�ii, ONG-uri SC CUPRU MIN SA Abrud

- Func�ionarea la parametri proiecta�i a Sta�iei de neutralizare- ape acide, - Supraîn�l�area barajului de arocamente de la Iazul Valea �esei - Execu�ia lucr�rilor de reconstruc�ie ecologic� pe suprafe�ele haldelor de steril

aflate în conservare �i f�r� perspectiva de a fi activate ; Filiala RO�IAMIN SA – Ro�ia Montana –activitate sistata în anul 2006

- Executarea lucr�rilor de de lestare a digului Iazului de decantare Valea S�li�tei, in anul 2006 a fost finalizat� prima etapa pâna la cota +635m, finan�area este din surse bugetare SC AMPELUM SA Zlatna -închis� - stare falimentar�

- Prim�ria Zlatna a ini�iat un proiect pilot finan�at de MMGA pentru Reabilitarea zonelor fierbin�i Zlatna �i Cop�a Mic�

- au fost alocate fonduri pentru Reabilitarea sistemului de salubrizarea ora�ului Zlatna �i construire Sta�ie de transfer de�euri menajere, finan�area investi�iei este reglementat� prin Ordonan�a Guvernului nr. 40/2006, cu termen de finalizare anul 2013 SC METALURGICA SA Aiud

- Reutilizarea �underului în procesul tehnologic ; - Dezafectarea depozitului temporar de �under de pe platforma industrial� - Reducerea re�elelor �i maselotelor ; - Colectarea uleiului uzat conf. HG 662/2001 ; - Lucrari de reecologizarea partiala a haldei de zgur� de de�euri industriale


145

- Intra sub incidenta IPPC, detine autorizatie integrata de mediu cu Program de actiuni SC SATURN SA Alba-Iulia

- Reutilizarea par�ial� a nisipului uzat în procesul tehnologic ; - Dezafectarea haldei de nisipuri uzate prin valorificare prin coincinerare la fabrici

de ciment

6.10.2. Ini�iative adoptate de A.P.M.

- APM Alba a participat în anul 2006, la revizuirea Planului Regional de Gestiunea De�eurilor pentu Regiunea 7, cu Asistenta Tehnica PHARE 2004/016-772.03.03/04.01, care a ob�inut avizul de mediu nr.7 din 4.12.2006 emis de MMGA Bucuresti.

- A fost elaborat în form� draft Planul Local de Gestiunea De�eurilor pentru jude�ul Alba care a stat la baza elabor�rii PRGD 7 Centru revizuit, urmând ca forma definitiv� s� fie elaborat�, conform Legii nr.27/2007 privind aprobarea OUG nr.61/2006 pentru modificarea �i completarea OUG nr.78/2000 privind regimul de�eurilor, Consiliul Jude�ean Alba în colaborare cu APM Alba va elabora Planul Jude�ean de Gestionare a De�eurilor. Cadrul general �i metodologia de elaborare a PJGD va fi elaborat� în termen de 60 de zile de MMGA Bucure�ti.

- În Planul Jude�ean de Gestionarea De�eurilor se vor reg�si obiectivele �i �intele pe care trebuie s� le atingem în domeniul gestiunii de�eurilor conform planurilor de implementare a Directivelor Comunit��ii Europene �i a Planului Regional de Gestionarea a De�eurilor

� APM Alba a solicitat Consiliului Jude�ean Alba s� intervin� la Ministerul

Administra�iei Publice pentru repartizarea de fonduri în vederea întocmirii unui studiu de fezabilitate privind gestionarea integrat� a de�eurilor în jude�ul Alba. Astfel in anul 2006 CJ Alba a elaborat studiu de fezabilitate pentru Managementu integrat al gestion�rii de�eurilor în jude�ul Alba. S-a demarat �i un proiect de asiten�� tehnic� din Fond de mediu pentru preg�tirea SF-ului de gestionare integrat� pentru finan�are fonduri europene.

� APM Alba a f�cut demersuri la Autoritatea de S�n�tate Public� Alba, pentru închiderea crematoriilor existente conform Calendarului de închidere etapizat� a instala�iilor de tratare termic� a de�eurilor medicale periculoase prev�zut în anexa 9 la HG 268/2005 �i a a notificat spitalele pentru a evita întarzierile �i pentru a lua m�suri pentru alternativa gestion�rii de�eurilor medicale dup� 31.12.2006 (spitalele �i-au amenajat spa�iile de depozitare temporar� �i au încheiat contracte cu firme autorizate pentru colectarea, transportul �i incinerarea deseurilor medicale.

� Au fost finantate prin programului PHARE- Schema de Investi�ii pentru Proiecte Mici de Gestionare a De�eurilor, 2 proiecte pentru construirea Statiilor de transfer �i colectarea selectiv� a de�eurilor în zonele Abrud �i Aiud, care sunt în faza de licita�ie proiectelor tehnice.

� Prin Ordonan�a 7/2006 au fost aprobate fonduri pentru construirea Sta�iei de transfer de la Sohodol.


146

6.11. Tendin�e privind generarea de�eurilor

În vederea realiz�rii obiectivelor strategice privind gestionarea de�eurilor, m�surile �i ac�iunile întreprinse trebuie corelate cu cerin�ele gestion�rii de�eurilor în Uniunea Europeana.

Obiectivele care stau la baza activit��ilor de gestionare a de�eurilor în judetul Alba sunt în corelare cu obiectivele cuprinse în PRGD 7 Centru-revizuit în anul 2006 :

o Protec�ia resurselor primare sau a “dezvoltarii durabile”, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

o Prevenirea sau evitarea apari�iei de�eurilor, minimizarea cantit��ilor, reducerea cantita�ilor de de�euri prin valorificare,colectare selectiv�, reciclare material� sau valorificare energetic�, tratarea �i eliminarea de�eurilor în condi�ii de siguran�� pentru mediu.

o Tratarea mecano-biologica a de�eurilor biodegradabile în scopul recuper�rii (compost, biogaz etc) �i reducerii cantit��ii de de�euri biodegradabile depozitate cu 25 % pân� în 2010.

o Reducerea cantit��ilor de de�euri de ambalaje eliminate , prin valorificarea de�eurilor de ambalaje puse pe pia��, prin colectare separat� atât la surs� cât �i în puncte de colectare în vederea valorific�rii ca materii prime secundare;

o Responsabilitatea produc�torului �i responsabilitatea utilizatorului, astfel încât costurile pentru gestionarea de�eurilor s� fie suportate de generatorul acestora.

o Extinderea Serviciilor de colectare �i transport a de�eurilor pentru zona urban� de 100 % �i cel putin 90 % în zona rural� pân� în 2009.

o Igienizarea tuturor spa�iilor de depozitare necontrolat� a de�eurilor, desfin�area lor pana 16 iulie 2009.

6.11.1. Prognoza privind generarea de�eurilor municipale (aspecte care

trebuie tratate - factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.) Prognoza privind generarea de�eurilor municipale, în PRGD 7 Centru-revizuit,

s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2003 (prezentate în Capitolul 2 – Situa�ia existent�) �i considerând o cre�tere anuala de 0,8 %. Cre�terea anual� de 0,8 % a gener�rii de�eurilor municipale, determinat�, în principal, pe baza prognozei PIB, a fost utilizat� la calculul prognozei din Planul Na�ional de Gestionare a De�eurilor.

Calculul cantit��ii de de�euri municipale generate anual s-a realizat diferen�iat pe medii (urban �i rural) pe baza prognozei popula�iei, a gradului de acoperire cu servicii de salubritate �i a indicatorului de generare. În ceea ce prive�te indicatorul de generare s-a considerat o cre�tere anual� de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2003 în mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi;

În tabelul de mai jos se prezint� cantit��ile de de�euri municipale prognozate a se genera în 2008, 2010, 2011 si 2013, ani de referin�� pentru planificare.


147

Prognoza gener�rii de�eurilor municipale la nivel de regiune

Tabel 6.11.1.1. Cantitate de de�euri municipale (tone)

2003 2008-

prognoz� 2010

prognoz� 2011

prognoz� 2013

prognoz� De�euri municipale (de�euri menajere �i asimilabile din comer�, industrie, institu�ii, din care:

166058 136345 137727 138422 140.000

De�euri menajere colectate în amestec de la popula�ie, din care:

66552

81697

103907

104272

104850

Urban 62652 66697 69907 70272 70850 Rural 3900 15000 34000 34000 34000

De�euri asimilabile din comer�, industrie, institu�ii (colectate în amestec �i separat) 40368 20800 22000 22200 23000

De�euri din gr�dini �i parcuri 931 2100 2200 2250 2300

De�euri din pie�e 1057 1250 1270 1300 1350 De�euri stradale 5498 6240 6350 6400 6500 De�euri generate �i necolectate, din care: 43380 24258 2000 2000 2000

Urban 22119 15258 0 0 0 Rural 21261 9000 2000 2000 2000

Prognoza privind generarea de�eurilor biodegradabile municipale

De�eurile biodegradabile municipale reprezint� frac�ia biodegradabil� din de�eurile menajere �i asimilabile colectate în amestec, precum �i frac�ia biodegradabil� din de�eurile municipale colectate separat, inclusiv de�euri din parcuri �i gr�dini, pie�e, de�euri stradale �i de�euri voluminoase. Conform Raportului Agen�iei Europene de Mediu „Managementul de�eurilor biodegradabile municipale”, 2002, frac�ia biodegradabil� din de�eurile municipale este reprezentat� de: de�euri alimentare �i de gr�dina, de�euri de hârtie �i carton, textile, lemn, precum �i alte de�euri biodegradabile con�inute în de�eurile colectate. Prognoza gener�rii de�eurilor biodegradabile municipale

Pe baza prognozei de generare a de�eurilor municipale �i luând în considerare ponderile stabilite, se estimeaz� cantit��ile de de�euri biodegradabile municipale.

Prognoza gener�rii de�eurilor biodegradabile municipale

Tabel 6.11.1.2. Cantitate de de�euri biodegradabile (tone)

2003 2008 2010 2011 2013 Total de�euri biodegradabile din de�euri municipale 106277 87260 88145 88590 89600


148

Prognoza privind generarea de�eurilor de ambalaje Prognoza gener�rii de�eurilor de ambalaje s-a realizat considerând o cre�tere anual� de 10 % pentru perioada 2003-2006, de 7 % pentru perioada 2007-2009 si 5 % pentru 2010-2013. Ace�ti indicatori de cre�tere au fost stabili�i împreun� cu reprezentan�ii MMGA, ANPM si ARAM pe baza cre�terii indicatorilor de comer� cu am�nuntul �i a raport�rilor privind ambalajele �i de�eurilor de ambalaje. Prognoza privind generarea de�eurilor de ambalaje

Tabel 6.11.1.3. cre�tere 10 %/an cre�tere 7 %/an cre�tere 5 %/an

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Reg. 7 141.553 155.708 171.279 188.407 207.248 221.755 237.278 253.887 266.582 279.911 293.906 308.602 România 1.150.000 1.265.000 1.391.500 1.530.650 1.683.715 1.801.575 1.927.685 2.062.623 2.165.754 2.274.042 2.387.744 2.507.131

Conform datelor din baza de date privind ambalajele �i de�eurile de ambalaje �i a datelor statistice ale ��rilor europene cu o dezvoltare economic� mai apropiat� de cea a României, 60 % din cantitatea de de�euri de ambalaje provine de la popula�ie �i 40 % de la industrie, comer� �i institu�ii.

Pentru realizarea �intelor regionale de recuperare �i reciclare ambalaje este

prevazut� colectarea selectiv� �i valorificarea lor la unit��ile de valorificare din regiune;

Pentru reducerea biodegradabilului sunt prev�zute construirea sta�iilor de producerea compostului respectiv în mediul rural popula�ia practic� metode de reutilizarea lor în gospod�riile proprii.

Pentru eliminarea de�eurilor este prev�zut în SF Managementul Integrat al Deseurilor în jude�ul Alba construirea unui depozit ecologic zonal pentru jude�ul Alba, in zona Sebe� • este prev�zut� închiderea a 8 depozite existente în anul 2009 ; a 2 depozite în

2013 �i a unui depozit în 2015

6.11.2. Prognoza privind generarea de�eurilor de produc�ie (aspecte car trebuie tratate factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.) În jude�ul Alba, peste 90 % din de�eurile de produc�ie sunt de�euri generate în industria mineritului.

Prognoza gener�rii de de�euri depinde de strategia din minerit. Cert este sc�derea cantit��ii de steril de flota�ie �i descopert� în 2005, prin încetarea activit��ilor miniere la Zlatna, Baia de Arie� �i Rosia Montan�(în anul 2006). Este incert� inceperea investi�iei Gold Corporation Ro�ia Montan� �i situa�ia SC Cuprumin Abrud care la finele lui 2006 �i-a sistat activitatea

6.11.3. Îmbunata�irea calita�ii managmentului de�eurilor De�euri industriale

Responsabilitatea organiz�rii activit��ii de gestionare a de�eurilor de produc�ie este obliga�ia produc�torului în conformitate cu principiul – poluatorul pl�te�te. Unit��ile economice realizeaz� aceste activit��i cu mijloace proprii sau contacteaz� serviciile unor firme specializate , acestea din urm� fiind restrânse de


149

obicei pentru de�eurile menajere sau asimilabile celor menajere. Ob�iunile impuse produc�torilor ;

o Prevenirea apari�iei �i reducerea cantit��ilor generate prin aplicarea -tehnologiilor curate �i a celor mai bune practici , pentru noile investi�ii;

o Valorificarea prin refolosire ,reciclare material� �i energetic�; o Reducerea impactului activita�ilor industriale �i de exploatare minier�

asupra solului prin folosirea tehnologiilor adecvate ; o Identificarea �i reabilitarea solurilor poluate, reconstruc�ia ecologic� a

perimetrelor închise sau în conservare ; o Minimizarea impactului exploat�rilor miniere asupra solurilor,

reducerea gradului de contaminare a depozitelor de de�euri cu metale grele prin schimbarea tehnologiei �i recuperarea con�inutului de substan�� util� din de�euri ;

o Implementarea legisla�iei UE privind fluxurile speciale : ambalaje , baterii �i acumulatori , cauciucuri, uleiuri uzate , vehicule casate.

Implementarea Directivelor UE în ceea ce prive�te sistemul de

gestionare a de�eurilor menajere, transpuse in Planul Regional de gestiune integrat� a de�eurilor pentru Regiunea 7 Centru; prin :

� Realizarea unui sistem integrat pentru managementul de�eurilor la nivelul jude�ului ; este în lucru, comandat de Consiliu Jude�ean Alba “Studiu de Fezabilitate privind managementul integrat al de�eurilor în judet”, care va sta la baza acces�rii de fonduri europene.

� Realizarea a dou� sta�ii de transfer la Aiud �i Abrud , din fonduri Phare, care au fost selec�ionate în vederea finan��rii.

� Realizarea sta�iei de transfer de la Zlatna, prin proiectul de Reabilitarea zonelor fierbinti Zlatna �i Cop�a Mic�

� Elaborarea unei strategii pentru de�eurile solide ; � Reducerea cantit��ilor de de�euri menajere � Introducerea sistemului de colectare selectiv� a de�eurilor menajere ; � Crearea de depozite ecologice pentru depozitarea de�eurilor

menajere ; � Închiderea �i reconstruc�ia depozitelor menajere vechi, epuizate ;

Indicatori de dezvoltare durabil� Indicator: Cantitatea de de�euri or��enesti generat� pe cap de locuitor Indicatorii de generare a de�eurilor reprezint� raportul dintre cantitatea de de�euri generat� prezentat� în tabel �i num�rul total de locuitori din judet.

Tabel 6.11.3.1. Cantitatea de de�euri ora�ene�ti generat� pe cap de locuitor (to/loc)

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 0.399 0.401 0.521 0.516 0.522 0.493 0.483 0.535


150

0.399 0.401

0.521 0.516 0.5220.493 0.483

0.535

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

tone

des

eu g

ener

at /

locu

itor

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Cantitatea de deseuri menajere generata pe cap de locuitor in perioada 1998-2005

Indicator de generare

Fig. 6.11.3.1. Cantitatea de de�euri or��enesti generat� pe cap de locuitor

Indicator:Managementul de�eurilor Indicatorul reflect� modul de colectare al de�eurilor ora�ene�ti �i se calculeaz� ca raport între cantitatea de de�euri colectate �i cantitatea de de�euri ora�ene�ti generat�

Tabel 6.11.3.2. Managementul de�eurilor (%)

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 73 75 78 79 82 74 74 77

Indicator:Depozite de de�euri controlate Acest indicator se calculeaz� ca raport între num�rul de depozite de de�euri controlate (conforme) �i num�rul total de depozite. În jude�ul Alba nu exist� un depozit ecologic pentru depozitarea de�eurilor menajere. Indicator: Reciclare de�euri Indicatorul se calculeaz� ca raport între cantitatea de de�euri reciclate sau reutilizate �i cantitatea total� de de�euri alocat� pentru opera�iunile de reciclare

Tabel 6.11.3.3.

Reciclarea de�eurilor( %) 2001 2002 2003 2004 2005

54 48,5 48 73 88 Pentru calcul indicatorului nu au fost luate în calcul cantit��ile de de�euri

generate din industria minier� care sunt de ordinul milioane tone/an �i care se depoziteaz� în iazuri �i halde


151

Indicator:Ponderea cheltuielilor ocazionate de management de�eurilor �i PIB Ponderea cheltuielilor totale ocazionate de managementul de�eurilor în PIB

Tabel 6.11.3.4. Ponderea cheltuielilor ocazionate de managementul de�eurilor �i PIB 2003 2004 2005 2006 0.15 0.12

Tabel 6.11.3.5.

2003 2004 2005 2006 Investi�ii de�euri 477,3 4348,6 1176,97 6485,93 PIB (mii RON) 3 374 700 4 282 300 - -

6.12. Substan�e �i preparate chimice periculoase

6.12.1. Importul �i exportul anumitor substan�e �i preparate periculoase În vederea realiz�rii inventarului na�ional al agen�ilor economici importatori �i

exportatori de substan�e chimice periculoase reglementate prin HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consim��mânt prealabil în cuno�tin�� de cauz� pentru controlul importului �i exportului anumitor substan�e periculoase procedura PIC cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, în jude�ul Alba, în anul 2006 agen�ii economici care au efectuat opera�iuni de import/export de substan�e �i preparate chimice periculoase, dar acestea nu fac obiectul procedurii PIC.

Ca urmare a realiz�rii Inventarului privind agen�ii economici care de�in stocuri

de substan�e �i de�euri periculoase care vor deveni deseuri la 01.01.2007, s-au constatat urmatoarele: � Au fost identifica�i 5 agen�i economici care de�in pe stoc de�euri de substan�e chimice periculoase (SC Uzina Mecanic� Cugir, SC IAMU SA Blaj, Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural� Alba- Unitatea Fitosanitar�, SC PETROM SA Bucure�ti- Zona PECO Alba, SC Alba Aluminiu SRL Zlatna)

o din care 2 agen�i economici au întocmit planurile de eliminare prezentând �i evaluarea costurilor necesare elimin�rii.

� Nu avem nici un agent economic care s� de�in� substan�e chimice periculoase care s� devin� de�euri la 01.01.2007.

S-a realizat Inventarul substan�elor chimice aflate in stoc �i a de�eurilor de

substan�e chimice expirate din unitatile de înv��mânt din jude�ul Alba: �coli generale/profesionale, licee, universit��i.

6.12.2. Evaluarea riscului utilizarii substan�elor chimice periculoase asupra s�n�t��ii umane �i mediului

Evaluarea riscului utiliz�rii substan�elor chimice periculoase asupra s�n�t��ii

umane �i a mediului se realizeaz� conform prevederilor HG 2427/2004 care stabile�te ca obiective:

� crearea unui sistem coerent de evaluare �i control al riscului substan�elor existente, produse �i importate, pentru îmbun�t��irea protec�iei s�n�t��ii


152

popula�iei �i mediului � stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru popula�ie �i

pentru mediu asociate substan�elor existente � stabilirea unui cadru administrativ �i legislativ care s� permit� aplicarea de

c�tre România a legisla�iei europene privind evaluarea �i controlul riscului substan�elor existente, de la data ader�rii. S-a realizat inventarierea agen�ilor economici care produc/importa/utilzeaz�

substan�e chimice periculoase în cantit��i peste 10 tone �i peste 1000 tone pe an. În urma inventarului a rezultat c� în jude�ul Alba producatori de substante

chimice sunt : � peste 10 tone:

o SC Alba Aluminiu SRL Zlatna ( past� /pulbere de aluminiu ) o SC Metalurgica SA Aiud (fabric� de oxigen) o SC IMRAM SRL Ia�i-Filiala Zlatna (sulfat de aluminiu)

� peste 1000 tone : o SC Kronospan Sebe� SA ( formaldehid�, r��in� ureo-ormaldehidic�) o SC GHCL UPSOM SA Ocna-Mure� (sod� calcinat�, var industrial,

bicarbonat de sodiu, silicat de sodiu lichid �i solid)

Este necesar crearea unui sistem coerent de evaluare �i control al riscului substan�elor existente, produse �i importate, pentru îmbun�t��irea protec�iei s�n�t��ii popula�iei �i mediului �i de stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru popula�ie �i pentru mediu asociate substan�elor existente

6.12.3. Prevenirea, reducerea �i controlul polu�rii mediului cu azbest-

inventarul cantit��ilor de azbest de�inute de c�tre agen�ii economici �i institu�ii publice

În urma inventarierii cantit��ilor de azbest de�inute de c�tre agen�ii economici �i institu�iile publice au fost identifica�i �i notifica�i un num�r de 35 de agen�i economici dintre care 8 agen�i economici utilizeaz� sau comercializeaz� articole din azbest: o SC Saturn SA Alba-Iulia, SC Alba ALUMINIU SRL Zlatna, SC Prebet SA Aiud, SC

BOBO Com SRL Sebes, SC Crimbo Gaz SRL Zlatna, SC VIVA SRL Alba Iulia, SC Stratusmob SA Blaj, SC GHCL Upsom Romania SA Ocna Mures

o Au rezultat: � 26877 mp la cl�diri industriale , � 330 mp la cl�diri publice

6.12.4. Substan�e reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)-

inventarul cantitatilor de ODS-uri

Situa�ia consumului, recuper�rii �i recicl�rii ODS –urilor (agen�i frigorifici, spume, aerosoli, solven�i utiliza�i la degres�ri, agen�i de fumigare, etc). Prevederile Protocolului privind substan�ele care epuizeaz� stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 �i reglement�rile ulteriore, au impus reducerea consumului de ODS –uri, dar �i recuperarea �i reciclarea lor, in toate sectoarele de activitate în care acestea î�i g�seau aplicabilitate: refrigerare, spume, aerosoli, stingerea incendiilor, solven�i si fumiga�ia solului


153

Substan�ele care distrug stratul de ozon �i care fac obiectul protocolului de la Motreal sunt : clorofluorocarburile, par�ial �i complet halogenate, halonii �i tetraclorura de carbon, 1,1,1-tricloretanul, bromura de metil, precum �i hidrobromofluorocarburi �i hidroclorfluorocarburi (HCFC). Pentru eliminarea lor treptat� a fost elaborat în anul 1995, Programul Na�ional de eliminare treptat� a substan�elor care epuizeaz� stratul de ozon, cu asistent� COWI Consult, a Organiza�iei Na�iunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial� (ONUDI) �i a Institutului ICPIAF Cluj Napoca, în strans� colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului �i Gospodaririi Apelor , Ministerul Economiei si Comer�ului �i cu întreprinderile produc�toare �i consumatoare de substan�e care epuizeaz� stratul de ozon.

Principalele activit��i industriale în care sunt utlizate ODS-urile sunt: � între�inerea �i alimentarea echipamentelor de refrigerare �i de aer

condi�ionat , sub forma agen�ilor de r�cire (CFC-uri) � cur��irea �i degresarea suprafe�elor metalice sau a componentelor

electronice, ca solven�i (CCl4 sau halonii) � dezinfec�ia solurilor �i a depozitelor de cereale , cu bromur� de metil � produc�ia de spume, inclusiv cele de poliuretan în spray sau rigide

(HCFC) � produc�ia agen�ilor de stingerea incendiilor (HCFC)

În anul 2006 au fost inventaria�i:

� 12 agen�i economici care desf��oar� activit��i de service instala�ii de uz casnic, comercial, industrial cu agen�ii frigorifici hidroclorofluorocarburi(R22) �i clorofluorocarburi(R12)

� 5 agen�i economici care utilizeaz� substan�e clorurate (percloretilena, tricoloretilena, tetracloretilena �i hipoclorit) conform Regulamentului 2037/2000 privind substan�ele care epuizeaz� stratul de ozon.

Cantit��ile de substan�e vehiculate de agen�ii economici în 2006 au fost: � R22 1773,28 Kg

� R12 1014 Kg

� Percloretilena 785 Kg

� Tetracloretilena 46 KG

� Tricloretilena 1845 Kg

� Hipoclorit 94 Kg În România, firma ICPIAF Cluj autorizeaz� agen�ii economici care desf��oar�

activit��i de service la echipamentele frigotehnice �i de aer condi�ionat, pentru recuperarea �i reciclarea agen�ilor frigorifici.

Agen�i economici care s� utilizeze tetraclorura de carbon ca solvent în activit��i de degresare �i cur��are nu exist� în jude�ul Alba.

Nu avem importatori direc�i �i nu exist� agen�i economici care s� utilizeze la dezinfec�ia solurilor, bromura de metil.

Produc�tori de spume rigide (domeniul de refrigerare �i altele) �i spume flexibile nu sunt în jude�, doar produc�tori de extinctoare pentru stingerea incendiilor SC Alsting SA Alba. Umplerea extinctoarelor se realizeaz� cu o pulbere de stins incendii compusa din carbonat de calciu si sulfat de potasiu, substan�e care nu intr� în categoria ODS-urilor.


154

6.12.5. Biocide (utilizare, import, export)

Directiva 98/8/CE privind introducerea pe pia�� a produselor biocide a fost transpus� în legisla�ia româneasca prin HG 956/2005 privind plasarea pe pia�� a produselor biocide. Biocidele sunt clasificate în 4 grupe principale:

� grupa I - dezinfectante si produse biocide generale, utilizate pentru igiena uman�, spa�ii private �i zone de s�n�tate public�, igiena veterinar�, industria alimentar� �i de preparare a furajelor, apa potabil�;

� grupa II - conservan�i utiliza�i pentru : produse îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc �i materiale polimerizate, zid�rie, instala�ii de r�cire pe baz� de lichide �i a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de n�mol, fluide utilizate în metalurgie;

� grupa III - pesticide utilizate pentru combaterea bolilor �i a d�un�torilor � grupa IV - alte produse biocide utilizate ca �i conservan�i pentru produse

alimentare sau furajere, produse antibioderm�, fluide pentru îmb�ls�mare �i produse toxidermale, pentru combaterea altor vertebrate

6.12.6. Poluan�ii organici persisten�i Poluantii Organici Persistenti (POP) sunt substante chimice (pesticide,

substante chimice industriale, produse secundare) care intra in mediul inconjurator ca rezultat al unei activitati antropice, persista si se bioacumuleaza in organismele vii. POP-urile au impact nociv asupra mediului si efecte genotoxice, cancerigene si disfunctii endocrine asupra sanatatii umane. Cele mai importante categorii de POP-uri:

� Pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex si toxafen. � Substantele chimice industriale: hexaclorbenzen (HCB), bifenili policlorura�i

(BPC). � Produsele secundare: dioxinele �i furanii.

Cercet�rile �tiin�ifice evidentiaz� faptul c� POP-urile genereaz� efecte daun�toare semnificative asupra s�n�t��ii umane �i a mediului înconjurator. O caracteristic� important� a POP-urilor este ca acestea p�trund în lan�ul alimentar uman, trecând de la mama la copil prin placent� �i laptele matern.

Principalele criterii de identificare a POP-urilor sunt: persisten�a, bioacumularea, toxicitatea, volatilitatea, transportul pe distan�e lungi, bioaccesibilitatea, expunerea �i presiunea de vapori.

Tipuri de inventare pentru inventarierea POP-urile:

1. Inventar al emisiilor de POP-uri (sol, apa, aer); 2. Inventar al echipamentelor cu con�inut de PCB; 3. Inventar al surselor poten�iale de dioxine �i furani; 4. Inventar al stocurilor de POP-uri.

Rezultatele acestor inventare sunt prezentate la capitolul de emisii, capitolul de�euri periculoase, respective pesticide.

6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide Direc�ia Fitosanitar� Alba a autorizat 32 de agen�i economici care pot

desf��ura activit��i cu produse fitosanitare. Au fost autoriza�i pentru comercializare �i utilizarea produselor de uz fitosanitar din grupele I-IV numai 5 agen�i economici


155

(grupele I si II sunt considerate cu risc pentru sanatatea �i mediu), restul agen�ilor au dreptul s� comercializeze �i s� presteze servicii utilizând numai produsele din grupele III-IV considerate cu un risc mai scazut.

În jude�ul Alba nu exist� nici produc�tori �i nici importatori direc�i de produse fitosanitare.

În jude�ul Alba au existat 2 depozite care de�in de�euri de pesticide situate la Aiud �i la S.C.V.V.Blaj-Cr�ciunel.

Prin Proiectul Phare RO 2002/000-586.04.07 « Reambalarea, colectarea �i eliminarea de�eurilor de pesticide de pe teritoriul României » al c�rui beneficiar este MAPDR, este prev�zut� colectarea, reambalarea si transportarea de�eurilor de pesticide aflate în 130 spa�ii de depozitare, c�tre o instala�ie de incinerare a de�eurilor periculoase din Germania, în vederea distrugerii lor în condi�ii controlate.

Au fost localizate 3 spa�ii regionale de transfer, unde sunt colectate de�eurile de pesticide aflate în alte puncte de depozitare. Jude�ul Alba a intrat în prima etap� a acestui proiect cu cantitatea de 5164 kg �i 814 litri de�euri pesticide de la depozitul de la Aiud, iar în etapa a doua (an 2006) au fost eliminate �i restul de 2143 kg �i 0,84 litri de�euri de pesticide de la depozitul SCVV Blaj-Cr�ciunel.

De�eurile de pesticide au fost transferate la spa�iul regional de la Oradea de unde firma german� a asigurat activit��ile de ambalare, cânt�rire, etichetare a ambalajelor, transport interna�ional �i distrugerea de�eurilor în instala�ia proprie de incinerare.

6.12.8. Mercurul Organiza�ii neguvernamentale de s�n�tate �i de protec�ie a mediului împotriva

mercurului au cerut la Bruxelles, Comisiei Europene s� interzic� exporturile de mercur precum �i depozitarea în condi�ii securizate a mercurului nefolosit, in context cu Strategia Uniunii Europene in privin�a Mercurului. Toate p�r�ile sunt de acord cu faptul ca este nevoie de o interzicere a exporturilor de mercur pe plan european.

În martie 2006 Parlamentul European a cerut de asemenea o interzicere a exporturilor de mercur. Acest lucru ar fi in acela�i context cu decizia celui de-al 23-lea Consiliu de Guvernare UNEP, când UE a declarat c�tre guvernele lumii ca inten�ioneaz� s� opreasc� exportul acestei substan�e periculoase.

În noiembrie 2005 MMGA a solicitat o inventariere cât mai clar� a cantit��ilor de mercur existente (materii prime, de�euri) �i a modului de gestionare a acestora, si urm�rirea:

• evolu�iei pie�ei, ca urmare a viitoarelor restric�ii privind importul mercurului �i a compu�ilor cu con�inut de mercur; • modalit��i de stimulare a utilizatorilor pentru a înlocui mercurul cu alte materiale nepericuloase • metode de reciclare si valorificare. Au fost solicitate informa�ii din toate sectoarele de activitate în care se poate

g�si mercurul: � dispozitive electrice �i electronice (baterii, acumulatori, întrerup�toare),

componente cu con�inut de Hg din vehicule uzate, aparate de m�sur� �i control (termometre, manometre)

� amalgam dentar, surse de iluminat (tuburi fluorescente, l�mpi de neon ) � industria cloro-sodic�, industria cuprului, plumbului, zincului � produse medicinale, veterinare �i cosmetice, sectorul chime analitic� � de�euri contaminate din demol�ri � reziduuri provenite din arderea combustibililor fosili


156

� filter �i turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu con�inut de Hg � de�euri de la sp�larea gazelor cu con�inut de Hg, etc.

În jude�ul Alba, au fost inventariate: o 20 de cabinete stomatologice din municipiul Alba-Iulia, din care numai 3

cabinete mai utilizeaz� pentru realizarea plombelor amalgam de Ag cu Hg, în rest plombele utilizate sunt din composite

o agen�i economici din industria: o Chimic�- de�ine Hg la aparatele de masur� �i control o Ma�ini unelte �i prelucrare - de�ine de�euri de laborator cu con�inut de

Hg o Turnare fontei, tratamente termice - de�ine substan�e de laborator cu

Hg o Minier�, de prelucrare minereurilor auro-argentifer – folose�te Hg în

procesul tehnologic la amalgamare �i în laboratoare


157

Capitolul 7. Radioactivitatea

7.1. Re�eaua jude�ean� de supraveghere a radioactivit��ii mediului În jude�ul Alba se supravegheaz� radioactivitatea mediului prin Sta�ia de Supraveghere a Radioactivita�ii Mediului (SSRM) din cadrul A.P.M.Alba. Distribu�ia analizelor din total m�sur�tori în func�ie de tipul de prob� învestigat� este : aerosoli atmosferici 40,7% ; depuneri 13,5% ; ape 28,3% ; sol necultivat 1,1% ;vegeta�ie spontan� 1,1% ;debit doz� gamma 14% �i analize provenite din derularea unor Programe Speciale de Supraveghere 1,3%.

SSRM din cadrul A.P.M.Alba este prevazut� cu o dotare unitar� de echipamente (toate sta�iile au aceleasi echipamente) �i lucreaz� dup� o metodologie unic� de prelevare, preg�tire �i m�surare a probelor de mediu. Tehnicile de lucru sunt specifice fiec�rui tip de prob� �i sunt în conformitate cu prevederile “Indrumarului metodologic de lucru la Sta�iile Re�elei Na�ionale de Supraveghere a Radioactivita�ii Mediului.Sta�ia de Radioactivitate a Mediului Alba deruleaz� un program standard de supraveghere a radioactivit��ii mediului de 16 ore/zi �i un Program Special de Monitorizare a zonelor cu radioactivitate natural� modificat�, în conformitate cu cerin�ele LRM- ANPM Bucure�ti.In anul 2006,SSRM Alba a primit in cadrul Proiectului PHARE 2003/005-551.04.11.01.,o sta�ie automata pentru masurarea dozei gamma �i a parametrilor meteo , impreuna cu un Monitor de Radon/Thoron.De asemenea,prin investi�ia ANPM,Sta�ia RA-Alba a fost dotat� cu un lan� de m�sur� alfa-beta global performant.

7.2. Situa�ia radioactivit��ii mediului pe teritoriul jude�ului Alba în anul 2006

7.2.1.Programul standard de supraveghere În anul 2006 s-au efectuat toate prelev�rile �i m�sur�torile prev�zute în

programul standard �i special de lucru al laboratorului R.A., înregistrându-se doar unele disfunc�ionalit��i datorate întreruperii energiei electrice sau defect�rii unor aparate. S-au efectuat un num�r de 2752 analize beta globale (imediate �i întârziate) �i de doz� gamma extern�. S-au prelevat 1732 de probe de mediu. In intervalul ianuarie-octombrie2006, pompele de prelevare aerosoli au fost la reparat ,avand un înalt grad de uzur�.

În cursul anului 2006, activit��ile specifice beta globale determinate, nu au eviden�iat abateri de la media multianual� �i nici nu au fost înregistrate dep��iri ale limitelor de avertizare. În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limitele de aten�ionare - avertizare specifice fiec�rui factor de mediu monitorizat, valorile medii lunare ale m�suratorilor imediate la nivelul anului 2006 pentru : aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice �i ap� brut�


158

4,96,83

0

10

20

30

40

50

60Bq/mc

Valoarea medie lunara 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6,83 4,9

Limita de avertizare 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Ian. Feb. Mart Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Fig. 7.2.1.1 Aerosoli atmosferici - activitate specific� Beta Global� (Bq/mc) – valori medii lunare

Bq / mp zi

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

Valoarea medie lunara 0,450,440,570,780,780,740,550,950,420,570,520,69

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug

Sep

Oct Nov

Dec

Fig. 7.2.1.2 Depuneri atmosferice - activitate Beta Global� – valori medii lunare

- m�sur�tori imediate

Bq / mc

379,4

221,61177,15 178,23 203,03

433,23 433,15

263,99

168,31

255,44230,55226,98

0

100

200

300

400

500

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep OctNov Dec

Fig.7.2.1.3 Ap� brut� Râul Mure� - Activitatea Beta Global� – m�sur�tori imediate


159

Concentra�iile izotopilor radioactivi naturali radon �i toron (calculate), s-au situat în limitele specifice teritoriului jude�ului -valoare medie pentru lunile noiembrie-decembrie 2006 : 19,10 Bq/mc radon �i 0,30 Bq/mc toron. Valorile orare ale debitului de doz� gamma extern� nu au prezentat depa�iri ale limitelor de avertizare, mediile lunare fiind cuprinse între 0.081 �i 0.112 µGy/h. Activita�ile specifice ale factorilor de mediu monitoriza�i în anul 2006 s-au încadrat în limitele fondului natural de radia�ii. Comparativ cu anul 2005 situa�ia este prezentat� în tabelul 7.2.1.

Tabel 7.2.1.

Probe investigate U.M. 2006 2005 Prag aten�ie- avertizare

Aerosoli - m�surare imediat� Bq/mc 5,86 3,05 10 –50 Depuneri atm.- m�s.imediat� - m�s.la 5 zile

Bq/mp zi Bq/mp zi

0,62 0,30

0,79 0,32

200-1000 50-500

Sol necultivat Bq/kg 268,0 255,7 - Vegeta�ie spontan� Bq/kg 187,1 169,31 - Ap� potabil� Bq/mc 130,2 132,5 2000-5000 Ap� de suprafa��- m�s.imediat� -m�s. la 5 zile

Bq/mc 264,2 208,5

253,8 205,5

2000-5000

Doz� gamma absorbit� µGy/h 0,087 0,089 0.250 –1,0

7.2.2.Programul de supraveghere a activit��ilor cu posibil impact radiologic.

În cursul anului 2006 Sta�ia de Radioactivitate a Mediului a executat prelev�ri prelucr�ri �i m�sur�tori de probe în afara Programului Standard, în zonele : Abrud �i Baia de Arie�, considerate zone cu radioactivitate natural� modificat�. Nivelul radioactivit��ii beta globale pentru probele de ap� de suprafa��, sol necultivat �i vegeta�ie spontan� prelevate este prezentat în graficele de mai jos dup� cum urmeaz� :


160

a) Zona Abrud – Ro�ia Poieni - Ap�

Fig.7.2.2.1. – Activitate beta global� – Ap� de suprafa�� (m�sur�tori 5 zile)

- Sol necultivat

0

50

100

150

200

250

300

350

B q/kg

B q/kg 268 283 277,4 324 ,7 270,6 278 ,1 282,6 333 ,2 315,2

I II lll IV V V I V II V III IX

Fig.7.2.2.2Activitate beta global� – Sol necultivat (m�sur�tori 5 zile)

I Alba Iulia II Hald� Ro�ia Poieni III Hald� Valea Cuibarului IV Hald� Geam�na V Hald� depozit minereu s�rac VI Hald� depozit le�iere bacterian� VII Hald� carier� arocamente Vâr�ii Mici VIII Hald� steril Muntari IX Hald� instala�ie semiindustrial� de le�iere bacterian�

84,4135,779,8192,5192,5192,50

2000

4000

6000Bq / mc

Val. mas 192,5 192,5 192,5 79,8 135,7 84,4

Limita 5000 5000 5000 5000 5000 5000

Valea Cuibarului

Valea Steregoi

Valea �esei

Valea Stefancei

Pârâul Mu�canilo

Rezervor AP


161

- Vegeta�ie spontan�

0

50

100

150

200

250

Bq/kg

Bq/kg 187,1 150,5 120,6 143,8 206,9 78,2 156,5 120,4 92,3

I II lll IV V VI VII VIII IX

Fig. 7.2.2.3 Activitate beta global� – Vegeta�ie spontan� (m�sur�tori 5 zile) I Alba Iulia II Hald� Ro�ia Poieni III Hald� Valea Cuibarului IV Hald� Geam�na V Hald� depozit minereu s�rac VI Hald� depozit le�iere bacterian� VII Hald� carier� arocamente Vâr�ii Mici VIII Hald� steril Muntari IX Hald� instala�ie semiindustrial� de le�iere bacterian�

b) Zona Baia de Arie� - Ap�

Fig. 7.2.2.4. – Activitate beta global� – Ap� de suprafa�� (m�sur�tori 5 zile)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Bq-

mc

Val. mas 147 83,6 84,5 84,6 84,6 0 83,6

Limita 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000

Iaz V. Sart��

Râu Arie�

Valea H�rm�n

Valea Cu�ii

Iaz Braze�ti

Ie�ie st. ep. 1986

V. Sart��


162

- Sol necultivat

I IIlll

IV

0100200300400500

Bq/kg

Bq/kg 268 273,8 420,8 202,3

I II lll IV

Fig.7.2.2.5 Activitate beta global� – Sol necultivat (m�sur�tori 5 zile)

I Alba Iulia II Incint� Filiala Arie�min SA III Sta�ie epurare chimic� Br�ze�ti IV Sta�ie epurare chimic� etapa 1986

- Vegeta�ie spontan�

I II lll IV

050

100150200250300

Bq/kg

Bq/kg 187,1 267 189,3 212

I II lll IV

Fig.7.2.2.6 Activitate beta global� – Vegeta�ie spontan� (m�sur�tori 5 zile)

I Alba Iulia II Incint� Filial� Arie�min SA III Sta�ie epurare chimic� Br�ze�ti IV Sta�ie epurare chimica etapa 1986


163

7.2.3. Expunerea popula�iei in zonele cu posibil impact radiologic de pe teritoriul Romaniei

7.2.3.1; 7.2.3.2.; 7.2.3.3.; 7.2.3.4.;- Nu este cazul 7.2.3.5 Expunerea populatiei în zone cu nivele de radioactivitate naturala

modificata antropogenic Valorile activit��ilor specifice beta globale pentru probele din zonele cu radioactivitate natural� modificat� nu au dep��it pragurile de aten�ie – avertizare la apele de suprafa��. Pentru sol necultivat �i vegeta�ie spontan�, valorile activit��ilor specifice beta globale sunt comparabile ca ordin de m�rime cu media anual� calculat� la Sta�ia RA Alba Iulia.

7.2.3.6. – Nu este cazul


164

8. MEDIUL URBAN

8.1 A�ez�rile urbane

8.1.1. Amenajarea teritorial� Sursele de informare : Planul de Amenajare Teritorial� a Jude�ului Alba ;

Direc�ia Regional� de Statistic� ;Raport de Activitate al Consiliului Jude�ean Alba – an 2006 Re�eaua general� de localit��i din jude�ul Alba se compune 733 localit��i din care: 4 municipii,7 ora�e, 66 comune �i 656 sate. La 1 iulie 2006, popula�ia stabil� jude�ului a fost de 378.614 persoane, din care 58,1% (220.317 persoane) se reg�sesc în mediul urban �i 41,8% ( 158.297) se reg�sesc în mediul rural. Densitatea popula�iei este de 60,7 locuitori/km2 Dup� num�rul locuitorilor, ora�ele jude�ului fac parte din categoria ora�elor mijlocii. Municipiul Alba Iulia se încadreaz� la ora�e cu popula�ie între 50.000 - 100.000 locuitori. Municipiile Blaj, Sebe�, Cugir �i Aiud au o popula�ie cuprins� între 20.000 �i 50.000 locuitori. Ora�ul Ocna Mure� are o popula�ie cuprins� între 10.000 - 20.000 locuitori.Ora�ele cu o popula�ie sub 10.000 locuitori sunt: Teiu�, Abrud, Cîmpeni, Zlatna �i Baia de Arie� . Este necesar a se men�iona c� cifrele cuprind �i popula�ia localit��ilor componente �i satelor apar�in�toare aferente celor 11 ora�e. Procesul de urbanizare al jude�ului Alba prezint� o u�oar� cre�tere în anul 2006 fa�� de anul 2005 (58,1 % fa�� de 58,0 %). Indicatorul de dezvoltare durabil� „urbanizare” este tratat la capitolul 8.3.1- Calitatea mediului în zonele urbane- Calitatea aerului. Suprafa�a total� a jude�ului este de 624.157 ha, din care 1.374 ha apar�in mediului urban. Jude�ul Alba se situeaz� pe locul 11 în cadrul jude�elor ��rii din punct de vedere al num�rului de localit��i. Drept urmare densitatea localit��ilor în teritoriu înregistreaz� valori superioare mediilor pe �ar�: numar ora�e /1000 km2: 1,40( la nivelul României : 0,99); numar sate /100 km2 : 11,30 ( la nivelul României : 2,80). Num�rul foarte mare de localit��i rurale se reflect� �i în indicele privind num�rul de sate ce revin unei comune: 9 sate/comun� fa�� de 5 sate/comun� în medie pe �ar�. Sub aspectul distribu�iei în teritoriu este caracteristic� concentrarea a 75,5% din totalul a�ez�rilor rurale din jude� în zona Mun�ilor Apuseni (474 sate). Dezvoltarea zonelor comerciale, reziden�iale

Analizând actele emise de “Institu�ia Arhitectului �ef” (Raport de Activitate al Consiliului Jude�ean Alba – an 2006 ), în perioada anului 2006 se remarc� un trend ascendent al investi�iilor în jude�, respectiv dimamica dezvolt�rii economice din acest punct de vedere. Astfel, în anul 2006 au fost eliberate 230 certificate de urbanism, 198 avize ale structurii de specialitate în vederea eliber�rii certificatelor de urbanism, 89 autoriza�ii de construire, 68 de avize ale structurii de specialitate în vederea eliber�rii autoriza�iilor de construire pentru urm�toarele tipuri de lucr�ri: obiective de mic� industrie, prest�ri servicii cu utilit��i; spa�ii comerciale �i de alimenta�ie public�, inclusiv moderniz�ri; aliment�ri cu ap�, canaliz�ri, inclusiv extinderi; aliment�ri cu gaze naturale, re�ele de transport gaze naturale, extinderi, repara�ii, bran�amente; aliment�ri cu energie electric�, repara�ii, extinderi; moderniz�ri drumuri jude�ene, comunale, str�zi; amenaj�ri albii, diguri, terasamente, poduri; re�ele comunica�ii, radiocomunica�ii, TV; case de vacan��.


165

8.1.2. Concentrarile urbane Sursa de informare: Direc�ia Regional� de Statistic� Alba; Oficiul Jude�ean de

Cadastru �i Geodezie Alba. Situa�ia privind concentr�rile urbane din jude�ul Alba este prezentat� în tabelul 8.1.2.1.

Tabel 8.1.2.1. Suprafa��

total� jude� Alba ( ha)

Zona urban� ( ha)

Intravilan ( ha)

% zon� urban� din suprafa�a

jude�ului

Densitatea popula�iei în zona urban�

624157 1374 900 0,22 60,7 loc/km2 Conform celor prezentate în tabelul de mai sus, în jude�ul Alba exist� o concentrare mai mare de 50% a popula�iei în mediul urban (60,7 locuitori/ km2) la un procent de zon� urban� din total suprafa�a jude�ului de numai 0,22%.

8.1.3. Spa�ii verzi �i zone de agrement În tabelul 8.1.2.2. este prezentat� suprafa�a total� de spa�ii verzi în municipiile �i

ora�ele din jude�ul Alba la nivelul anului 2006 - date primite dela Prim�riile ora�elor: Tabel 8.1.3.1.

Municipii / ora�e Suprafa�� total� spa�ii verzi

( ha)

Suprafa�� spa�iu verde

mp/locuitor

Zone de agrement ( ha)

Municipii Alba Iulia 50 7,53 4,0 Aiud 32,5 11,55 15 Sebe� 32 20,06 18 Blaj 36 17,14 5,6

Ora�e Teiu� 3 4,72 0,10 Câmpeni 0,73 0,90 - Ocna Mure� 16 10,27 - Zlatna 2 3,77 - Cugir 59 23,6 - Abrud 2 3,12 - Baia de Aries 14,68 30,782 -

8.2. Surse de ap� �i re�ele de canalizare

8.2.1. Re�ele de alimentare cu ap� 8.2.1.1. Apa potabil�

Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba, S.C. CTTA S.A. Alba �i Filialele din zona Apuseni, SC Argos SA Sebe� Lungimea simpl� a re�elei de distribu�ie a apei potabile este de 848,1 km. Prizele de captare pentru apa potabil� sunt apele de suprafa�� i, în unele zone, apele subterane( izvoare). Ora�ele sunt aprovizionate cu ap� potabil� din sistemul public din sursele�

- sursa râu Sebe� - ora�ele Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebe�, Ocna Mure� �i Teiu� ; - sursa râul Mic Cugir - ora� Cugir ;


166

- sursa râul Arie�( acumulare Mihoie�ti)- ora� Câmpeni ; - sursa valea Fene�- ora� Zlatna ; - sursa valea Cioara, valea H�rm�neasa �i subteran izvorul Piatra Caprii -

ora� Baia de Arie� ; - sursa valea Buninginea �i subteran izvorul Vulcan - ora� Abrud. Pentru toate sursele de ap� potabil� exist� sta�ii de tratare. În tabelul 8.2.1.1.1. este prezentat� situa�ia aprovizion�rii cu ap� potabil� din

sistemul public pe anul 2006 Tabel 8.2.1.1.1.

Lungime ( km)

Volum total de ap� distribuit

( mii mc)- uz casnic

Num�r localit��i

Popula�ie racordat�

848,1 8932 12 174937 Pentru definirea indicatorului de mediu « resurse de ap� » la acest capitol de « mediu urban » prezent�m indicatorul structural de dezvoltare durabil� « Intensitatea consumului de ap� din sectorul public» referitor la consumul total de ap� din sectorul public în rela�ie cu popula�ia total� din jude�. Acest indicator reprezint� raportul între consumul de ap� din sectorul public �i popula�ia jude�ului Alba în anii 2003, 2004, 2005 �i 2006. Tabel 8.2.1.1.2.

2003 2004 2005 2006 Volum ap� consumat� în sector public (mc). 10206000 22946000 8918000 8932000

Locuitori jud.Alba 385514 382971 379189 378614 Intensitatea consumului de apa (mc pe cap locuitor) 26,47 59,91 23,51 23,59

26,47

59,91

23,51 23,59

0

10

20

30

40

50

60

70

mc/

cap

locu

itor

mc consum apa insectorul public/caplocuitor

26,47 59,91 23,51 23,59

2003 2004 2005 2006

Figura 8.2.1.1.2.- Indicatorul structural

« intensitatea consumului de ap� din sectorul public »


167

Indicatorul « intensitatea consumului de ap� din sectorul public» are o evolu�ie cresc�toare în 2003 �i 2004 urmând stabilizarea lui în 2005 si 2006 în jurul valorii de 23,5 mc pe cap de locuitor. Indicatorul de dezvoltare durabil� “ponderea popula�iei cu acces la ap� potabil�” reprezint� procentul din total popula�ia jude�ului a popula�iei urbane ce are acces la re�eaua de ap� potabil�.

Tabel 8.2.1.1.3. 2003 2004 2005 2006

Popula�ie ce are acces la re�eaua de ap� potabil� (locuitori)

173842

174058

174521

174937

Locuitori jud.Alba (locuitori) 385514 382971 379189 378614 Ponderea popula�iei ce are acces la ap� potabil� (%)

45,09

45,44

46,02

46,20

45,09

45,44

46,0246,20

44,5

45

45,5

46

46,5

%

Ponderea popula�iei ceare acces la ap�potabil� (%)

45,09 45,44 46,02 46,20

2003 2004 2005 2006

Fig.8.2.1.1.3.- Ponderea popula�iei ce are acces la ap� potabil�

8.2.1.2. Ap� menajer�- nu exist� re�ele de alimentare cu ap� numai în scop menajer.

8.2.2. Re�ele de canalizare Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Lungimea total� a re�elei de canalizare la nivelul ora�elor jude�ului Alba este de 385,98 km.

În tabelul 8.2.2.1. este prezentat� lungimea re�elelor de canalizare �i popula�ia racordat� în municipii �i ora�e, la nivelul anului 2006 : Surse de informare : SC Apa CTTA SA, Filiala Alba Iulia ; SC Urbana SA Blaj ; SC Ediltrans Aiud ; SC Argos SA Sebe� ; SC Cugereana SA Cugir ; SC Prego SA Ocna Mure�.


168

Tabel 8.2.2.1. Municipii/ora�e Lungime re�ele de

canalizare ( km)

Popula�ie racordat� num�r locuitori

Municipii Alba Iulia 162,2 48320 Aiud 30,3 13500 Sebe� 46,3 29115 Blaj 19 9000

Ora�e Teiu� 2,8 647 Ocna Mure� 18 7500 Zlatna 9,5 1820 Cugir 70 13527 Baia de Arie� 3,28 1190 Câmpeni 10,1 3100 Abrud 14,5 3000

8.3.Calitatea mediului în zonele urbane.

8.3.1. Calitatea aerului La nivelul jude�ului Alba, calitatea aerului urban este influen�at� de c�tre poluan�ii antropici : pulberi �i gaze rezultate din:

- consumul de energie bazat pe arderea combustibililor fosili în industrie, transporturi, sisteme de înc�lzire, arderea biomasei �i a de�eurilor vegetale

- culturi agricole - zootehnia - insuficienta salubrizare stradal� - depozitarea �i transportul de�eurilor menajere. Pentru caracterizarea calit��ii aerului în contextul cerin�elor europene s-au

definit urm�torii indicatori structurali de dezvoltare durabil�: A. Indicator de mediu “calitatea aerului în mediul urban”: 1. urbanizarea, 2. proiecte �i programe elaborate la nivelul municipiilor din jude� pe baza

Agendei Locale 21 (indicator prezentat la punctul 8.5.8.-Agenda local� 21) 3. emisiile totale de poluan�i atmosferici, 4. densitatea drumurilor publice, 5. spa�ii verzi în mediul urban.

B. Indicator de mediu”cheltuieli pentru protec�ia aerului” 1. ponderea cheltuielilor pentru protec�ia aerului

A-1. Urbanizarea

Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Urbanizarea este un indicator de dezvoltare durabil� ce exprimat� raportul dintre num�rul de locuitori din mediul urban �i popula�ia total�.


169

Evolu�ia indicatorului “urbanizare” la nivelul jude�ului Alba este prezentat� în tabelul 8.3.1.1 �i reprezint� procentul de popula�ie care locuie�te în mediul urban fa�� de total popula�ie a jude�ului. Tabel 8.3.1.1.

U.M. 2003 2004 2005 2006 Popula�ia total� stabil� a jude�ului la 1 iulie

nr. persoane

385514 382971 379189 378614

Popula�ia urban� a jude�ului la 1 iulie

nr. persoane

224036 222269 220076 220317

Grad de urbanizare % 58,1 58 58 58,1

58,10

58,00 58,00

58,10

57,94

57,96

57,98

58,00

58,02

58,04

58,06

58,08

58,10

58,12

%

grad de urbanizare 58,10 58,00 58,00 58,10

2003 2004 2005 2006

Figura 8.3.1.1.Indicatorul structural de mediu-urbanizare

Conform tabelului �i graficului de mai sus se constat� o cre�tere a indicatorului

de dezvoltare durabil� “urbanizarea” în anul 2006 fa�� de anul 2005. A-2.Emisii totale de poluan�i atmosferici-eviden�iaz� nivelul emisiilor anuale ale poluan�ilor SO2,NOx �i NH3 în tone/an. Situa�ia se prezint� pe anii 2000-2006 pentru SO2 �i NOx (exprimat în NO2) iar pentru NH3 pe perioada 2003-2006 , individual �i total emisii. Emisii de SO2

Tabel 8.3.1.2. Jude�ul Alba 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii (SO2)

(t/an) 14300,77 16176 19903 13266 478,34 509,269 658,104


170

14300,77 1617619903

13266

478,34 509,269 658,104

0

5000

10000

15000

20000tone

SO2 (t/an) 14301 16176 19903 13266 478,34 509,27 658,1

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 8.3.1.2 -Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� ”emisii de dioxid de

sulf” în perioada 2000 – 2006

Men�inerea nivelului sc�zut a concentra�iilor de dioxid de sulf comparativ cu perioada 2000 – 2003 se datoreaz� în principal sc�derii activit��ii industriale fa�� de acea perioad� dar �i a încet�rii activit��ii societ��ii SC Ampelum SA Zlatna care era sursa major� de emisie a dioxidului de sulf. Se observ� totu�i o cre�tere a dioxidului de sulf în anul 2006 fa�� de anul 2004 �i 2005, acest lucru rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse comparativ cu anii 2004 �i 2005.

Emisii de NO2

Evolu�ia emisiilor de dioxid de azot în perioada 2000 – 2006 este prezentat� în tabelul 8.3.1.3.

Tabel 8.3.1.3. Jude�ul Alba 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii (NO2)

(t/an) 37426,89 61933 59726 1603,4 2162,4 2140,491 2419,627

37426,89

61933

59726

1603,4 2162,4 2140,491 2419,627

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000tone

NO2 (t/an)

NO2 (t/an) 37427 61933 59726 1603,4 2162,4 2140,5 2419,6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 8.3.1.3.-Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� „dioxid de azot”

în perioada 2000 – 2006


171

Sc�derea semnificativ� a emisiilor de dioxid de azot la nivelul anilor 2003 - 2006 se datoreaz� sc�derii activit��ii industriale �i metodologiilor de calcul folosite.

Comparativ cu perioada 2003 – 2005, în anul 2006 se observ� a cre�tere a emisiilor de dioxid de azot. Aceast� cre�tere rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse dar �i a cre�terii parcului auto. Emisii de NH3 Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 este prezentat� în tabelul 8.3.1.7.

Tabel 8.3.1.4. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii (NH3)

(t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78

8748

12149,1 11583,07 11993,78

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000tone

NH3 (t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78

2003 2004 2005 2006

Fig. 8.3.1.4.- Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� „amoniac”

în perioada 2003 – 2006

Cantitatea mai mare a emisiilor de amoniac în perioada 2004 – 2006 fa�� de anul 2003 se datoreaz� inventarierii mai multor surse de emisie �i a folosirii mai multor îngr��minte chimice în agricultur�.

Emisii totale de SO2, NO2 �i NH3 Totalul emisiilor de SO2, NO2 �i NH3 în perioada 2003-2006 este prezentat�

în tabelul 8.3.1.9. Tabel 8.3.1.5.

Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Total tone

SO2,NO2, NH3 23617 14790 14233 27064


172

23617

14790 14233

27064

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

to/an

emisii totale to/ an 23617 14790 14233 27064

2003 2004 2005 2006

Fig. 8.3.1.5.- Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� “Emisii totale de

SO2, NO2 �i NH3 în anii 2003-2006 A-3.Densitatea drumurilor urbane”-Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Pentru definirea acestui indicator s-a eviden�iat gradul de extindere al re�elei rutiere prin raportarea lungimii totale a drumurilor publice din jude� la suprafa�a total� a jude�ului Alba.

În tabelul 8.3.1.10. este prezentat� evolu�ia densit��ii drumurilor publice la nivelul jude�ului Alba în perioada 2003-2005, pentru anul 2006 neexistând date centralitate la DRS Alba:

Tabel 8.3.1.6. Jude�ul

Alba

2003

2004

2005

2006 Densitate drumuri publice ( km/100 km2)

41,7

41,6

42,1

*

*Pentru anul 2006 datele nu sunt disponibile.


173

41,341,441,541,641,741,841,9

4242,142,2

%

Densitate drumuripublice

( km/100 km2) 41,7 41,6 42,1

2003 2004 2005 2006

Figura 8.3.1.6.- Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� –“Densitatea

drumurilor urbane” A- 4 .Spa�ii verzi în mediul urban- Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Acest indicator de dezvoltare durabil� prezint� procentul de spa�ii verzi existente în mediul urban �i se calculeaz� prin raportul dintre suprafa�a spa�iilor verzi �i suprafa�a total� a mediului urban. Pentru anul 2006 suprafa�a de spa�iu verde este estimat�, nefiind disponibil� înc� la Direc�ia Regional� de Statistica Alba. Tabel 8.3.1.7.

Jude�ul Alba

2003

2004

2005 2006

Suprafa�a total�- mediu

urban (ha) 1374

Suprafa�� spa�ii verzi în mediul urban

(ha)

251 251 267 271*

% spa�ii verzi 18,2 18,2 19,4 19,7


174

18,2 18,2

19,4

19,7

17

17,5

18

18,5

19

19,5

20

%

% spa�ii verzi 18,2 18,2 19,4 19,7

2003 2004 2005 2006

Figura 8.3.1.7. Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� -spa�ii verzi în mediul urban

Conform tabelului �i figurii de mai sus, indicatorul înregistreaz� o cre�tere semnificativ� în 2006 fa�� de 2003. B- Ponderea cheltuielilor pentru protec�ia calit��ii aerului Acest indicator de dezvoltare durabil� se calculeaz� ca raport între cheltuielile totale la nivel jude�ean pentru protec�ia calit��ii aerului �i Produsul Intern Brut �i eviden�iaz� investi�iile la nivelul jude�ului Alba în vederea creerii de tehnologii “curate” în rela�ie cu PIB-ul.-Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba ( PIB) Întrucât nu se cunoa�te PIB –ul pentru anii 2005 �i 2006 (nedetermina�i de catre DR Statistica Alba ), red�m acest indicator pentru anul 2004. În tabelul 8.3.1.12. sunt prezentate cheltuielile pentru protec�ia calit��ii aerului la nivelul jude�ului Alba în anul 2004:

Tabel 8.3.1.8. Cheltuieli totale pentru protec�ia calit��ii aerului-Mil.lei RON

0, 23115

Produsul intern brut. Mil. Lei RON 4282,3

% cheltuieli pt. protec�ia calit��ii aerului în PIB 0,0054

8.3.2. Calitatea apei Calitatea apei potabile

În tabelul 8.3.2.1.este prezentat� calitatea apei potabile din re�eaua de distribu�ie la nivelul anului 2006 în toate ora�ele din jude�: Surse de informare : SC Apa CTTA SA Alba; SC Argos SA Sebe� .


175

Ora�e

Num�r de probe prelevate din

re�eaua de distribu�ie

Numarul de teste bacteriologice care

nu corespund standardelor

%

Numarul de teste chimice care nu

corespund standardelor

% Alba Iulia 238 1,68 0,08

Aiud 57 2,34 0 Blaj 68 0,98 0

Sebe� 475 0 0 Abrud 66 1,01 0,64

Baia de Arie� 50 2,67 0,93 Câmpeni 104 0 0

Cugir 104 0 0 Teiu� 52 2,56 0

Ocna Mure� 55 3,02 0,96 Zlatna 58 1,14 0

Calitatea apelor de îmb�iere- sursa de informare: ASP Alba La nivel de jude�, sunt dou� �tranduri (Arini �i Petre�ti), alimentate din ape de suprafa�� (din râul Sebe� �i lacul de acumulare Petre�ti). �trandurile sunt intrate în AQIS-ul comunitar cu program de monitorizare. În anul 2006 �trandurile nu au func�ionat.

8.3.3. Gestionarea de�eurilor În fiecare an se genereaz� mari cantit��i de de�euri atât din produc�ie cât �i de

la popula�ie, de�eurile municipale nepericuloase �i periculoase (de�eurile menajere �i asimilabile din comer�, industrie �i institu�ii), la care se adaug� alte câteva fluxuri speciale de de�euri: de�eurile de ambalaje, de�eurile din construc�ii �i demol�ri, n�moluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz �i de�euri de echipamente electrice �i electronice care au un mod de gestionare specific. În jude�ul Alba de�eurile municipale generate sunt colectate la nivelul localit��ilor de c�tre municipalitate. Fiecare Consiliu Local fiind obligat s� organizeze acest serviciu pentru popula�ie prin:

• gestiune direct� de c�tre autorit��ile administra�iei publice locale, prin compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local, pentru orasele Zlatna, Abrud, Câmpeni �i Baia de Arie� , sau

• gestiune delegat� - autorit��ile administra�iei publice locale apeleaz� pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mul�i operatori de servicii publice, astfel este organizata salubrizarea în :Alba-Iulia, Sebe� , Blaj, Cugir, Aiud �i Ocna-Mure�

În fiecare din cele 11 localit��i urbane exist� câte un depozit de de�euri menajere. Toate depozitele or��ene�ti au fost clasificate ca depozite de clasa « b » de de�euri nepericuloase, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea de�eurilor. Nici unul nu este conform �i au fost e�alonate pentru închidere conform anexei 5 la hG 349/2005.

În jude�ul Alba, a fost elaborat un « Studiu de Fezabilitate pentru Managementul Integrat al De�eurilor din jude�ul Alba » comandat de Consiliul Jude�ean Alba �i care va sta la baza acces�rii de fonduri de investi�ii externe pentru realizarea unui depozit zonal ecologic, pân� în anul 2013, a sta�iilor de transfer a de�eurilor, colectare �i sortare de�euri, compostare, dotare cu echipamente de colectare �i transport de�euri, închidere depozite neconforme, etc., în mod integrat pe jude�.


176

În jude� sunt în derulare: - dou� proiecte Program PHARE 2003 –Schema de investi�ii pentru proiecte mici de Gestionare a De�eurilor, pentru construirea a dou� « Sisteme de colectare selectiv� �i amenajare Sta�ii de transfer » la Aiud �i Abrud, cu termen de finalizare 2007-2008 - un Program pilot pentru reabilitarea zonelor fierbin�i Zlatna �i Cop�a Mic�, pentru care au fost alocate fonduri pentru Reabilitarea sistemului de salubrizarea ora�ului Zlatna �i construire Sta�ie de transfer de�euri menajere, finan�area investi�iei este reglementat� prin Ordonan�a Guvernului nr. 40/2006, cu termen de finalizare anul 2013 - prin Ordonanta 7/2006 au fost aprobate fonduri pentru construirea Sta�iei de transfer de la Sohodol.

În perioada 1999-2005, din analiza datelor statistice s-a eviden�iat o cre�tere a gradul de acoperire cu servicii de salubritate, în mediul urban, în jud.Alba, de la 60% la 74 % urmând sa se extinda aria de acoperire pân� la 100 % pân� în 2009.

Pân� în prezent, colectarea selectiv� a de�eurilor menajere nu este înc� implementat�. Prim�ria Municipiului Alba-Iulia, în colaboare cu SC SALPREST Alba, au ini�iat o ac�iune de colectare selectiv� a hârtiei �i maselor plastice ( PET-uri), în zonele aglomerate (blocuri), au instalat 70 containere speciale pentru colectare selectiv� �i se preconizeaz� extinderea acestui sistem �i la zonele cu case, cantit��ile de de�euri municipale reciclabile colectate �i valorificate au fost sc�zute

În scopul reducerii polu�rii aerului �i îmbun�t��irii calit��ii mediului în zonele protejate s-a stabilit « Închiderea etapizat� a instala�iilor de tratare termic� a de�eurilor medicale » conform HG 268/2005, a fost sistat� activitatea �i s-au emis avize de închidere pentru: - în anul 2005 pentru Crematoriul de Spitalul Municipal Sebe� ; - în anul 2006 pentru 8 crematorii de la Spitalele Or��ene�ti Abrud, Câmpeni, Cugir, Ocna Mure�, Centrul de S�n�tate Baia de Arie�, Spitalul TBC Câmpeni, Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud �i Centrul de Recuperare �i Reabilitare Neuropsihiatric� Galda de Jos - în anul 2007 vor fi închise înc� 2 crematorii de la Spitalul Municipal Blaj �i Aiud, iar în anul 2008 crematoriul de la Spitalul de Urgen�� Alba Iulia Autorit��ile locale din jude�ul Alba au pus la dispozi�ie spa�iile necesare pentru înfiin�area celor 5 punctelor de colectare selectiv� de�euri de echipamente electrice �i electronice (DEEE), în ora�ele cu peste 20 000 locuitori (Alba-Iulia, Sebe�, Blaj, Cugir �i Aiud), În anul 2006, au fost colectate 1,13 to DEEE ( fa�� de cca. 300 to, cât trebuiau colectate)

În anul 2006 au fost colectate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto 172 buca�i vehicule scoase din uz, beneficiind de cei 3000 RON /buc aloca�i din Fondul de Mediu, gestionate de cei 4 agen�i economici autoriza�i conform HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificat� �i completat� de HG 1313/2006

În jude�ul Alba, calitatea mediului în zonele urbane, nu este afectat� de gestionarea de�eurilor generate de agen�ii economici, o mare parte din de�euri este valorificat�, iar restul sunt eliminate pe depozite organizate.

8.3.4. Zgomotul În anul 2006 APM Alba a efectuat 324 m�sur�tori ale nivelului de zgomot. În

tabelul 8.3.4.1. este prezentat� evolu�ia valorilor maxime ale nivelului de zgomot produs de traficul rutier( intersec�ii din municipii �i ora�e) . Perioada orar� în care s-au efectuat m�sur�torile a fost 8-15 ( trafic intens), în zilele lucr�toare.


177

Tabel 8.3.4.1.

Val. Max. [dB]

Nivel Zg.echiv.

STAS Nr. crt. Localitatea

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 10009/88 Alba-Iulia - Cetate

68 75 78 77 74 74 72 68 65

1. - Ora�ul de jos

92 72 80 77 74 75 76 71 65

2. Sebe� 72 81 80 78 83 80 82 80 65 3. Cugir 70 69 58 58 52 54 58 59 65 4. Zlatna 66 68 58 68 61 58 56 60 65 5. Blaj 67 73 64 60 60 70 72 65 65

6. Teiu� 70 74 70 58 61 62 73 70 65 7. Aiud 74 70 64 59 62 60 66 66 65 8. Ocna-Mure� 60 62 58 58 63 57 57 58 65 9. Abrud 62 60 58 62 59 56 61 58 65 10. Câmpeni 70 62 62 62 56 68 66 61 65 11. Baia de Arie� - - - 59 60 60 61 55 65

Conform tabelului de mai sus, majoritatea valorilor determinate au dep��it valoarea limit� admis� M�sur�torile de zgomot în zonele protejate au reliefat urm�toarea situa�ie prezemntat� în tabelul 8.3.4.2.

Tabel 8.3.4.2. Tip m�surare

zgomot Num�r m�sur�tori Maxima m�surat�

( dB) % dep��iri

Pie�e, spa�ii comerciale, restaurante în aer liber

27 67 11,94

Incinte de �coli �i cre�e, gr�dini�e, spa�ii de joac� pentru copii

- - -

Parcuri, zone de recreere �i odihn�

- - -

Incint� industrial� 18 67 5,55 Zone feroviare - - - Aeroporturi - - - Parcaje auto - - - Stadioane, cinematografe în aer liber

- - -

Trafic 189 80 23,8 Altele- zone locuibile 90 67 10

Conform tabelului de mai sus, în toate punctele de determinare s-au înregistrat dep��iri ale niveluluid e zgomot echivalent din cauza lipsei perdelelor de protec�ie antifonic� �i a amenaj�rilor corespunz�toare necesare.


178

8.4. Starea de confort �i s�n�tate a popula�iei în raport cu starea de calitate a mediului

8.4.1. Efectele polu�rii aerului asupra st�rii de s�n�tate Influen�a direct� a polu�rii aerului asupra s�n�t��ii popula�iei const� în

modific�rile ce apar în organismul persoanelor expuse ca urmare a contactului lor cu diferi�i poluan�i atmosferici. De cele mai multe ori, ac�iunea direct� a polu�rii aerului este rezultanta interac�iunii mai multor poluan�i prezen�i concomitent în atmosfer�. Efectele polu�rii aerului asupra s�n�t��ii pot fi directe �i de lung� durat�. Efectele directe, în ordinea gravit��ii pot duce la mortalit��i, cre�terea morbidit��ii, apari�ia unor simptome sau modific�ri fizio- patologice, modific�ri fiziologice directe �i/sau înc�rcarea organismului cu agentul sau agen�ii poluan�i. Efectele de lung� durat� sunt rezultatul acumul�rii poluan�ilor ( de tipul poluan�ilor cumulativi - plumb) pân� la atingerea pragului toxic. Efectele de lung� durat� apar prin expunerea prelungit� la ac�iunea poluantului . Manifest�rile patologice pot îmbr�ca aspecte specifice poluan�ilor( intoxica�ii cronice, fenomene alergice, efecte cancerigene, efecte mutagene �i teratogene) sau pot fi caracterizate prin apari�ia unor îmboln�viri cu etiologie multipl�, în care poluan�ii s� reprezinte unul dintre agen�ii etiologici determinan�i sau agravan�i ( boli respiratorii acute �i cronice, anemii).

Dup� tipul de ac�iune pe care o au asupra organismului, poluan�ii atmosferici sunt :

• cu ac�iune iritant� ( pulberi, SO2, NOx, ozonul �i substan�ele oxidante, amoniacul, clorul) ;

• cu ac�iune asfixiant� ( CO ); • cu ac�iune toxic� sistemic� (plumbul ); • cu ac�iune fibrozant� (pulberile cu densitate mare, azbestul) ; • cu ac�iune cancerigen� (hidrocarburile aromatice policiclice, azbestul,

arseniul, cromul, cobaltul, seleniul) ; • cu ac�iune alergizant� (pulberi minerale sau organice, substan�e

provenite din insecticide, medicamente, �.a.) • cu ac�iune infectant� (germeni patogeni din atmosfer�)

Nu de�inem date despre cazurile de îmboln�viri care se pot asocia poluan�ilor atmosferici. Nu exist� studii de s�n�tate bazate pe corela�ia poluant- expunere- impact asupra popula�iei la nivelul jude�ului Alba. Nu au fost episoade de polu�ri accidentale ale aerului care s� duc� la afectarea st�rii de s�n�tate a popula�iei .În mediul profesional au fost confirmate 4 cazuri de silicoz� în zona minier� (Baia de Arie�, Abrud –Cuprumin ). 8.4.2. Efectele polu�rii apei asupra st�rii de s�n�tate-Sursa de informare: Autoritatea de S�n�tate Public� Alba În condi�iile nerespect�rii normelor de igienizare a apei potabile, aceasta poate constitui un important factor de îmboln�vire pentru popula�ie. Exist� 4 îmboln�viri care au fost transmise Ministerului S�n�ta�ii ce ar putea fi din cauza consumului de ap� potabil� , boli cu transmitere hidric� �i anume : - boala diareic�, dizenterie , hepatit� acut� viral� tip Asi febra tifoidic� În jude� nu s-au inregistrat epidemii hidrice , iar bolile cu transmitere hidric� au aparut sub form� sporadic� .Incidentele prezentate nu au fost legate de forma hidric�.


179

8.4.3.Efectele slabei gestion�ri a de�eurilor asupra st�rii de s�n�tate La persoanele care lucreaz� in sectorul de salubritate nu s-au raportat cazuri de îmboln�viri profesionale �i nici absenteism medical prin bolile legate de profesie .

8.4.4. Efectele polu�rii sonore asupra s�n�t��ii popula�iei Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezen�ei simultane a mai multor sunete, în general, nearmonice, cu o intensitate, origine �i durat� diferite. Un sunet este dat de vibra�iile aerului, care sunt percepute de c�tre ureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibra�iile cuprinse între frecven�ele de 16-16.000 Hz. Vibra�iile cu o frecven�� sub 16 Hz sunt infrasunetele, iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele. Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezint� una din sursele cele mai importante de zgomot �i vibra�ii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele �i ciocanele pneumatice, utilizate la construc�ii �i între�inerea re�elei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. În blocurile de locuin�e: lifturile, aparatele radio �i televiziune, ma�inile electrocasnice, reprezint� tot atâtea surse de zgomot în cazul utiliz�rii nera�ionale. Nu în ultimul rând, la poluarea sonor�, particip� zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales dac� sunt la distan�� mic� de centrele de locuit. Modific�rile organice ce apar datorit� ac�iunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne, care, repetate în timp, duc la surditate de percep�ie (surditate profesional�). La intensit��i egale, zgomotele cu frecven�a mai înalt� sunt mai nocive decât cele cu o frecven�� joas�. În afara urechii interne, alte sisteme �i organe afectate vor genera tulbur�ri cardiovasculare (vasoconstric�ie cu cre�terea rezisten�ei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseal� general�, solicitare nervoas�, perturbare a somnului (insomnie precoce, agita�ie nocturn�, somn profund neodihnitor), cre�tere a excitabilit��ii neuromusculare �i a schimburilor respiratorii, sc�dere a motricit��ii gastrointestinale, cre�tere a activit��ii glandelor endocrine, st�ri de iritabilitate. În afara polu�rii sonore, mai exist� �i poluare infrasonor�, ultrasonor� �i cu vibra�ii mecanice. Poluarea infrasonor� este produs� de ma�ini de sp�lat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu benzin�, cu motoare Diesel, compresoare, turbine, mi�c�ri ale aerului, sub form� de vânt. Efectele asupra organismului sunt variate: cre�terea rapid� a oboselii, modific�rile cardio-vasculare (sc�derea tensiunii arteriale, cre�terea frecven�ei cardiace), cre�terea frecven�ei respiratorii (accelerarea ritmului respirator), tremur�turile membrelor �i sc�derea tonusului muscular. Din datele furnizate de Autoritatea S�n�t��ii Publice in anul 2006 s-au înregistrat 5 cazuri de hipoacuzii profesionale. Pe teritoriul jude�ului Alba exist� disconfort legat de zgomotul exterior cauzat de sursele mobile de poluare fonic� (transporturi rutiere) mai ales in Municipiul Sebe� unde transportul se exercit� pe dou� benzi –pe �oseaua european� care transverseaz� întreaga localitate ,neexistînd nici o variant� ocolitoare . În Municipiul Alba Iulia exist� zone punctiforme ( intersec�ia arterelor de mare circula�ie) unde dep��irile sunt inregistrate în timpul zilei �i cu prec�dere la sfir�itul s�pt�mînii .În interiorul spa�iilor de locuit nu s-au înregistrat dep��iri ale nivelului de zgomot avînd în vedere �i m�surile intreprinse de proprietarii acestor , spa�ii pentru izolare fonic� (montare geamuri termoizolante tip Termopan) În mediul industrial au fost confirmate 5 cazuri de hipoacuzii profesionale –personal ce lucreaz� in industria alimentar� (Elit Cugir-personalul care lucreaz� lîng� tocator).


180

8.4.5. Animale abandonate �i influen�a asupra st�rii de s�n�tate a popula�iei Sursa de informa�ie : Prim�ria Municipiului Alba Iulia ; Direc�ia Sanitar Veterinar� Alba

Eviden�a existent� la Prim�ria Municipiului Alba Iulia se refer� numai la câinii comunitari. În perioada 2005-2006 au fost eutanasia�i 783 de câini comunitari, un câine a fost adoptat �i 6 au fost revendica�i. La nivelul municipiului Alba Iulia exist� un singur ad�post pentru câinii comunitari cu o capacitate de 65 de locuri. Fondurile pentru între�inerea animalelor ad�postite provin din bugetul local.

Ca urmare a faptului ca, la nivelul jude�ului nostru, animalele abandonate nu sunt vaccinate, acestea exercit� un risc major asupra s�n�t��ii umane prin bolile pe care le pot transmite fie prin contact direct , fie indirect ( fecale, boli transmise animalelor domestice : câini, pisici etc ). Dintre bolile transmisibile amintim :rabia – care se poate transmite �i la om, echinococcoza/ hidatidoza , leptospiroza, bruceloza , râia ( scabia), . În anul 2006 s-au inregistrat un num�r de 121 de cazuri de mu�c�turi de animale în special c�ini �i pisici f�r� ca toate s� fie abandonate , pentru care s-au aplicat m�surile profilactice specifice.

Nu s-au înregistrat cazuri de îmboln�viri cu transmistere de la animal la om (rabie).

8.5. Obiective �i m�suri

8.5.1. Poluarea aerului Obiectivele �i m�surile privitoare la poluarea aerului sunt cuprinse în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu 2007-2013 În conformitate cu cerin�ele legisla�iei interna�ionale care transpune aproape integral aqisul privind protec�ia calit��ii aerului, a Strategiei Na�ionale privind Protec�ia Atmosferei ( HG 731/14.05.2004) �i a Planului Na�ional de Ac�iune în Domeniul Protec�iei Atmosferei ( HG 738/ 14.05.2004), în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu au fost identificate mai multe obiective ce cuprind m�suri pentru protec�ia calit��ii aerului:

• Realizarea de instala�ii de epurare a gazelor reziduale provenite din instala�ii sau înlocuirea celor existente. Controlul concentra�iilor de poluan�i emi�i �i la imisie în atmosfer� (specifici fiec�rei instala�ii) din instala�ii IPPC �i alte instala�ii

• Realizarea de instala�ii de re�inere a COV emi�i din activit��ile agen�ilor economici sau înlocuirea celor existente. Controlul emisiilor de COV ; realizarea bilan�ului de solven�i �i a planului de gestionare a solven�ilor organici cu con�inut de COV în conformitate cu actele de reglementare ale activit��ii societ��ilor.

• Respectarea cerin�elor tehnice impuse prin HG 893/2005 pentru limitarea emisiilor totale de COV pentru instal�tiile de depozitare a benzinei la terminale �i la înc�rcarea �i desc�rcarea containerelor mobile

• Respectarea cerin�elor HG 893/2005 pentru containerele mobile dup� descarcarea benzinei

• Respectarea cerin�elor tehnice impuse prin HG 893/2005 la umplerea rezervoarelor din sta�iile de benzin�.

• Elaborarea studiilor de fezabilitate �i accesarea de fonduri necesare construirii de variante ocolitoare pentru dirijarea traficului de tranzit în afara municipiilor �i ora�elor din jude�


181

• Întocmirea Planului de monitorizare �i alocare a emisiilor de CO2 Depunerea solicit�rilor pentru ob�inerea autoriza�iei privind emisiile de gaze cu efect de ser�.

8.5.2. Poluarea apei În conformitate cerin�ele prev�zute de Directiva 91/271/CCE privind epurarea apelor uzate urbane transpus� în legisla�ia româneasc� prin HG 188/2002, modificat� �i completat� prin HG 352/2005, privind modul de desc�rcare în mediul acvatic a apelor uzate Legea 112/2006 de de modificare �i completare a Legii Apelor 107/1996 în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu au fost identificate urm�toarele obiective ce cuprind masuri pentru protec�ia calit��ii apelor de suprafa�� :

• Proiectare/execu�ie sta�ii de epurare �i extindere/ execu�ie re�ele de canalizare în mediul urban: Câmpeni , Abrud , Baia de Arie�, Teiu�, Zlatna.

• Extindere �i modernizare sta�ii de epurare în mediul urban : municipiul Alba Iulia, municipiul Sebe�, municipiul Aiud, municipiul Blaj, ora� Cugir �i Ocna Mure�.

• Execu�ia de sta�ii de epurare, reabilitarea celor existente, realizarea de instala�ii de epurare/ preepurare a apelor uzate cu con�inut de substan�e prioritare/ prioritar periculoase, îmbun�t��irea �i eficientizarea procesului de epurare a apelor uzate industriale evacuate de c�tre agen�ii economici.

• Supravegherea lucr�rilor de închidere, conservare �i ecologizare post închidere a iazurilor de decantare, haldelor de steril din zona Apuseni.

• Colectarea organizat� �i valorificarea de�eurilor lemnoase de c�tre unit��i economice de profil.

• Finalizarea lucr�rilor la obiectivele: « Dezvoltarea aliment�rii cu ap� potabil� a localit��ilor aferente sistemului zonal al jude�ului Alba- sursa râu Sebe�» �i «Reabilitarea aliment�rii cu ap� potabil� a localit��ii Câmpeni» - sursa Mihoie�ti

• Modernizare sta�ie de ap� Petre�ti • Reabilitarea �i extinderea sistemelor de alimentare cu ap� potabil� în jude�ul

Alba. • Dotarea laboratoarelor de analiz� cu aparatur� performant� �i autorizarea

acestora. • Implementarea sistemului de management calitate- mediu, s�n�tate �i

securitatea muncii. • Realizarea unei sta�ii de clorinare intermediare pe aduc�iune în zona

B�r�ban�.

8.5.3. De�euri Obiectivele �i �intele trebuie s� reflecte respectarea ierarhiei de�eurilor,

acordând o importan�� deosebit� prevenirii de�eurilor �i promov�rii reutiliz�rii, recicl�rii �i valorific�rii, astfel încât s� fie redus impactul negativ asupra mediului. Obiectivele au fost armonizate cu strategia �i planul na�ional de gestionare a de�eurilor. Obiective:

- Extinderea sistemului de colectare a de�eurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire s� fie de 100 % în mediul urban �i minim 90 % în mediul rural


182

- Prevenirea producerii de�eurilor de ambalaje. Atingerea �intelor de valorificare material� �i energetic� a de�eurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative

- Reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative

- Eliminarea de�eurilor în conformitate cu cerin�ele legisla�iei în domeniul gestiunii de�eurilor în scopul protej�rii s�n�t��ii popula�iei �i a mediului

- Gestionarea corespunz�toare cu respectarea principiilor strategice �i a minimiz�rii impactului asupra mediului �i s�n�t��ii umane

- Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu atingere �intelor prev�zute de legisla�ie, con�tientizarea popula�iei privind necesitatea colect�rii selective a acestei categorii de de�euri

- Reutilizarea �i valorificarea componentelor din VSU M�suri:

- Identificarea unei solu�ii tranzitorii pentru atingerea obiectivului privind colectarea pân� la implementarea sistemelor integrate de gestionare a de�eurilor în jude�ul Alba

- Aplicarea sistemului depozit pentru toate ambalajele reutilizabile, de la produc�tor pân� la consumatorul final �i implementarea unui sistem de colectare selectiv� de la popula�ie a de�eurilor reciclabile (plastic, sticl� �i metal)

- Realizarea unui sistem de compostare a de�eurilor verzi (de�euri din parcuri, gr�dini �i pie�e), promovarea �i stimularea compost�rii individuale în gospod�rii �i/sau pe platforme

- Sistarea activit��ii de depozitare în depozitele urbane neconforme, realizarea sta�iilor de transfer �i asigurarea transportului de�eurilor corelat cu închiderea depozitelor neconforme si realizarea unui sistem tranzitoriu pân� la implementarea sistemelor integrate de gestionare a de�eurilor, care s� asigure transportul �i eliminarea de�eurilor din zonele în care este sistat� depozitare în depozitele autorizate

- Implementarea unui sistem de colectare separat� a de�eurilor periculoase din de�eurile municipale in vederea eliminarii

- Colectarea DEEE din gospod�riile popula�ie, colectarea DEEE de la achizi�ionarea unui echipament de acela�i tipsi preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare �i asigurarea recicl�rii acestora cu atingerea �intelor din HG 448/2005

- Preluarea de la ultimul de�in�tor a vehiculelor pe care le-au introdus pe pia��, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz VSU si predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a materialelor �i pieselor înlocuite, care constituie de�euri, c�tre agen�ii economici autoriza�i, potrivit prevederilor legisla�iei în vigoare.

8.5.4. Poluarea sonor� Obiectivele �i m�surile cuprinse în PLAM 2007 se refer� la urm�toarele ac�iuni pentru reducerea expunerii la zgomot a popula�iei:

� optimizarea transportului în localit��ile urbane ; � intre�inerea corespunz�toare a parcului auto ; � amenajarea de perdele de protec�ie vegetel�, unde este posibil, între zona

de locuit �i cea de circula�ie ; � amenajarea de spa�ii verzi pe terenuri virane;


183

� reglementarea circula�iei rutiere cu stabilirea unor trasee diferen�iate pe categorii de vehicule, care s� evite zonele compacte de locuin�e;

� realizarea unor centuri de trafic de tranzit în localit��ile situate pe drumurile na�ionale.

� insonorizarea cl�dirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calit��i superioare.

8.5.5. Animale abandonate –nu s-au primit date. 8.5.6. Transportul Sursa de informare: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia; Raport de activitate pentru anul 2006- Consiliul Jude�ean Alba, Cabinetul Pre�edintelui

În vederea îmbun�t��irii condi�iilor de trafic pe teritoriul jude�ului Alba se vor lua urm�toarele m�suri:

� Contractarea unui credit pentru reabilitarea �i modernizarea a 92 km de drumuri jude�ene în valoare de 50.000.000 lei.

� Întocmirea de documenta�ii tehnice în vederea acces�rii de fonduri externe nerambursabile pe diferite programme pentru reabilitarea drumurilor jude�ene.

� Realizarea �i implementarea unui concept general pentru trafic în municipiul Alba Iulia prin elaborarea studiului de trafic

� Reglementarea traficului în zona istoric� a municipiului – Cetate � Reglementarea condi�iilor de parcare în zona istoric� a municipiului, prin

amenajarea de noi locuri de parcare � Realizarea de variante ocolitoare pentru traficul rutier de tranzit în

localit��ile Sebe�, Blaj, Aiud, Teiu�

8.5.7. Spa�iile verzi Sursa de informare: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia.

Conform acestui document sunt prev�zute urm�toarele m�suri privind îmbun�t��irea calit��ii parcurilor �i spa�iilor verzi în parteneriat cu comunitatea local� :

� Reabilitarea planta�iilor �i amenaj�rilor în parcurile �i spa�iile verzi de importan�� or��eneasc�

� Constituirea de parteneriate cu organiza�ii ale comunit��ii pentru amenajarea �i între�inerea spa�iilor verzi din zonele de locuit

� Instituirea unei scheme de adoptarea a unui spa�iu verde de c�tre �coli, licee , asocia�ii de proprietari �i companii private.

8.5.8. Agenda Local� 21 La nivel jude�ean a fost definitivat� prima faz� de elaborare a « Strategiei de

Dezvoltare 2007-2013» În prezent se deruleaz� elaborarea fazei a doua. Strategia va fi finalizat� în iunie 2007.

La nivelul Municipiului Alba Iulia în perioada 2004-2005 s-a elaborat «Strategia de Dezvoltare », ce face parte din Programul Regional de Dezvoltare. Acest document a fost aprobat prin H.C.L. nr. 160/2005. În acest document sunt identificate obiectivele de dezvoltare ale municipiului �i planul de ac�iune al acestora.

Municipiul Sebe� nu are programe elaborate pe baza Agendei Locale 21 .


184

Municipiul Aiud : în prezent este în curs de derulare contractul de servicii încheiat în scopul elabor�rii «Strategiei de Dezvoltare» pe termen mediu. Termenul de realizare al Strategiei este mai 2007. Indicatorul structural de dezvoltare durabil� mediu “Agenda Locala 21” ce face parte din Indicatorul de mediu “calitatea aerului în mediul urban”: sintetizeaz� procentul de popula�ie care locuie�te în municipii unde s-au elaborat programe pe baza Agendei Locale 21 fa�� de total popula�ia municipiilor din jude�ul Alba

Tabel 8.5.8.1.

Popula�ie Total 4 municipii

Popula�ie din municipii unde s-au elaborate programe

pe baza Agendei Locale 21 -2 municipii (Aiud �i Alba

Iulia)

% popula�ie

142943 94505 66,11 Valoarea de 66,11% a acestui indicator relev� un procent peste 50% de

popula�ie din municipiile jude�ului Alba care beneficiaz� de programe pe baza Agendei locale 21

8.6. Concluzii În capitolul “Mediul urban” s-au eviden�iat problemele legate de starea de confort �i s�n�tate a popula�iei jude�ului Alba în rela�ie cu factorii de mediu ce o înconjoar� �i în care tr�ie�te. Indicatorii de mediu ce au fost caracteriza�i prin indicatorii de dezvoltare durabil� a mediului urban au eviden�iat o evolu�ie pozitiv� a acestora în perioada 2003-2006.


185

Capitolul 9. Presiuni asupra mediului.

9.1.Agricultura

9.1.1. Interac�iunea agriculturii cu mediul Agricultura este un factor poluant al solului, al apei de suprafa�� i subteran�

prin utilizarea excesiv�, necontrolat� a îngr��mintelor chimice �i naturale, a pesticidelor,a apei de iriga�ii necorespunz�toare calitativ �i cantitativ. Agen�i poluan�i: metale grele, compu�i ai azotului �i fosforului ( nitra�i, fosfa�i), germeni patogeni. Riscul de poluare cu nitra�i al apelor subterane este mare datorit� solubilita�ii ridicate al acestora în apa din sol. Nu de�inem date despre poluarea solului agricol,cu nitra�i, dar având în vedere c� sub ac�iunea precipita�iilor, poluan�ii de la suprafa�a solului sunt vehicula�i în profunzime �i de aici în pânza freatic�, indirect, prin expertizele fizico-chimice efectuate de APM putem stabili impactul pe care l-a avut, practicarea unei agriculturi necontrolate asupra apei subterane. Astfel, în zona podi�ului Târnavelor, este o poluare difuz� a apei subterane cu azota�i, acumula�i din fertiliz�rile necontrolate ale solului cu îngr��minte chimice. În aceast� zon� p�trunderea poluan�ilor din sol în stratul freatic a fost favorizat� �i de practicarea inadecvat� a iriga�iilor. În mediul rural, zona comunelor Ro�ia de Seca�, Cenade, Pianu, Gârbova, Câlnic, �ard, Mice�ti, prin fertilizare necontrolat� atât cu ingr��minte chimice cât �i cu îngr��minte naturale apa subteran� a fost poluat� atât chimic (azota�i) cât �i bacteriologic.( analize APM).

Din analizele efectuate în anii anteriori de c�tre Institutul de S�natate Public� din Cluj-Napoca,in zona de lunc� a Târnavei s-au g�sit �i valori crescute de pesticide în apele subterane . Riscul de poluare al apei subterane cu fosfa�i este limitat, cu excep�ia situa�iei în care îngr��mintele minerale fosfatoase sunt utilizate necorespunz�tor, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngr��mânt f�r� s� le absoarb�.Nu de�inem date despre poluarea apei subterane cu fosfa�i.

9.1.2.Evolu�iile pe ultimii ani din domeniul agriculturii 9.1.2.1. Evolu�ia utiliz�rii soluilui în agricultur�.

Tabel 9.1.2.1.1. Suprafa�a (ha) Nr.

crt

Categoria de

folosin�� 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1 Arabil 131080 132762 132909 132961 131776 132035 132827 132410 2. P��uni 115373 117437 117649 117455 117640 118645 118740 119650

3. Fane�e �i

paji�ti naturale

70421 72227 72328 72227 73836 72514 71383 72743

4. Vii 5112 4774 4455 4455 4181 3818 3539 3502 5. Livezi 2503 1649 1588 1588 1408 1357 1528 1215 Total Agricol 324489 328849 328929 328686 328880 328639 328617 329520


186

9.1.2.2.Evolu�ia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol În perioada 2001-2006 au fost scoase din circuitul agricol 85,70 ha. Pentru

anul 2006 în eviden�a OSPA ( date relative, cf. DADR) au fost întocmite documenta�ii pentru eliberarea avizului de scoatere din circuitul agricol astfel : tabel 9.1.2.2.1

Tabel 9.1.2.2.1.

Specificare Num�r documenta�ii Suprafa�� ( ha)

Scoateri definitive 345 85,07 Scoateri temporare 9 11,83

9.1.2.3. Evolu�ia suprafe�elor de p�duri regenerate În anul 2006 au fost regenerate 375 ha din care: 135 ha prin împ�duriri si 240

ha prin regener�ri naturale în suprafe�ele administrate de Regia Na�ional� a P�durilor. În terenuri din afara fondului forestier au fost executate împ�duriri pe o suprafa�� de 35 ha, o mare parte din acestea cu puie�i oferi�i sub form� de sponsorizare de c�tre Direc�ia Silvic� Alba Iulia, prin ocoalele silvice din structur�.

În anul 2005 au fost regenerate 427 ha din care: 195 ha prin împ�duriri �i 232 ha prin regener�ri naturale în suprafe�ele administrate de Regia Na�ional� a P�durilor. În terenuri din afara fondului forestier au fost executate împ�duriri pe o suprafa�� de 113 ha, o mare parte din acestea cu puie�i oferi�i sub form� de sponsorizare de c�tre Direc�ia Silvic� Alba Iulia, prin ocoalele silvice din structur�.

9.1.2.4. Evolu�ia �eptelului

Tabel 9.1.2.4.1. Specificare U/M 31.12. 2003 31.12.2004 01.31.2005 31.12.2006

bovine total cap 76382 76803 78644 74925 din care matc� cap 44007 44112 44351 38924 ovine +caprine total cap 229090 232588 246643 171115 din care f�t�toare cap 177728 177680 177758 148916 porcine total cap 100749 102442 105075 100470 din care scroafe cap 5658 5493 5485 5249 p�sari total mii cap 2308 2526 2349 2278 din care ou�toare mii cap 992 1005 998 881

9.1.2.5. Agricultura ecologic�

În Planul Local de Ac�iune pentru Mediu – Matricea de implementare : poluarea solului �i a apei subterane asociat� utiliz�rii în agricultur� a îngr��mintelor �i pesticidelor DADR, Direc�ia Fitosanitar�, Oficiul Jude�ean pentru Consultan�� în agricultur�, sunt cuprinse cu termen permanent în practicarea unei agriculturi ecologice prin :

- utilizarea controlat� a ingr��mintelor naturale �i chimice - utilizarea pesticidelor din clasele de toxicitate III �i IV, cu remanen�� i efect

rezidual sc�zut. - aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care s� asigure o

împr��tiere uniform� a pesticidelor pe terenurile agricole


187

-aplicarea pesticidelor în perioadele optime �i sub asisten�� specializat� - instruire a personalului societ��ilor de comercializare �i al utilizatorilor, privind

reglement�rile în vigoare cu referire la regimul pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele lor asupra mediului �i asupra popula�iei.

9.1.3. Impactul sectorului agricol asupra mediului

Agricultura este un factor poluant al solului, al apei de suprafa�� i subteran� prin utilizarea excesiv�, necontrolat� a îngr��mintelor chimice �i naturale, a pesticidelor,a apei de iriga�ii necorespunz�toare calitativ �i cantitativ. Agen�i poluan�i: metale grele, compu�i ai azotului �i fosforului ( nitra�i, fosfa�i), germeni patogeni. Riscul de poluare cu nitra�i al apelor subterane este mare datorit� solubilita�ii ridicate al acestora în apa din sol. Nu de�inem date despre poluarea solului agricol,cu nitra�i, dar având în vedere c� sub ac�iunea precipita�iilor, poluan�ii de la suprafa�a solului sunt vehicula�i în profunzime �i de aici în pânza freatic�, indirect, prin expertizele fizico-chimice efectuate de APM putem stabili impactul pe care l-a avut, practicarea unei agriculturi necontrolate asupra apei subterane. Astfel, în zona podi�ului Târnavelor, este o poluare difuz� a apei subterane cu azota�i, acumula�i din fertiliz�rile necontrolate ale solului cu îngr��minte chimice. În aceast� zon� p�trunderea poluan�ilor din sol în stratul freatic a fost favorizat� �i de practicarea inadecvat� a iriga�iilor. În mediul rural, zona comunelor Ro�ia de Seca�, Cenade, Pianu, Gârbova, Câlnic, �ard, Mice�ti, prin fertilizare necontrolat� atât cu ingr��minte chimice cât �i cu îngr��minte naturale apa subteran� a fost poluat� atât chimic (azota�i) cât �i bacteriologic.( analize APM).

Din analizele efectuate în anii anteriori de c�tre Institutul de S�natate Public� din Cluj-Napoca,in zona de lunc� a Târnavei s-au g�sit �i valori crescute de pesticide în apele subterane . Riscul de poluare al apei subterane cu fosfa�i este limitat, cu excep�ia situa�iei în care îngr��mintele minerale fosfatoase sunt utilizate necorespunz�tor, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngr��mânt f�r� s� le absoarb�.Nu de�inem date despre poluarea apei subterane cu fosfa�i.

9.1.4..Utilizarea durabil� a solului

În Planul Local de Ac�iune pentru Mediu, matricea de implementare – Poluarea solului �i a apei subterane, sunt stabilite obiectivele generale �i specifice, termenele �i sursele de finan�are pentru reducerea presiunilor naturale �i antropice asupra solului, în concordan�� cu principiile dezvolt�rii durabile.Direc�ia pentru Agricultur� �i dezvoltare Rural�, prin « Programul de Ameliorare a Terenurilor Degradate » pentru anul 2006 s-au f�cut investi�ii în executarea lucr�rilor de îmbun�t��iri funciare in perimetrele de ameliorare Câlnic, pe o suprafa�� de 50ha �i în perimetrul de ameliorare Jidvei pe o suprafa�� de 300 ha lucrare inceput� cu finalizare in anul 2007.De asemenea, s-au inceput lucr�rile in perimetrul de ameliorare Rîpa Ro�ie pe o suprafa�� de 110 ha cu finalizare in anul 2007.


188

9.2. Industria

9.2.1. Poluarea din sectorul industrial �i impactul acesteia asupra mediului. Principalele ramuri ale sectorului industrial din jude�ul Alba sunt: industria metalurgic�, industria prelucr�rii lemnului, industria chimic� ( fabricare produse anorganice de baz�, fabricare produse organice de baz�, fabricare vopsele, fabricare cutii de ambalaj din material plastic), industria alimentar�, industria ceramic�, por�elan , construc�ii, industria extractiv�.

Tendin�a de dezvoltare a produc�iei industriale în jude�ul Alba este exprimat� prin indicatorul structural de mediu « num�rul �i dimensiunea unit��ilor industriale» �i se calculeaz� ca raport între num�rul unit��ilor industriale din jude� cu mai mult de 50 de angaja�i �i num�rul total de unit��i industriale. – tabel 9.2.1.1. Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba

Tabel 9.2.1.1. 2003 2004 2005 Num�r total unit��i industriale 1154 1269 1345 Num�r unit��i industriale cu peste 50 angaja�i 144 153 148 Tendin�a de dezvoltare a produc�iei industriale % 12,4 12 11

*Pentru anul 2006 datele nu sunt înc� disponibile.

12,4 % 12 % 11 %

05

1015202530%

tendinta de dezvoltarea productieiindustriale

12,4 12 11

2003 2004 2005

Fig. 9.2.1.1. Indicatorul structural de mediu

« Num�rul �i dimensiunea unit��ilor industriale» Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul structural de mediu

privind „ num�rul �i dimensiunea unit��ilor industriale” ne indic� o tendin�� de sc�dere a produc�iei industriale datorit� sc�derii num�rului de unit��i cu peste 50 de angaja�i.

Indicatorul structural «Intensitatea energetic� în industrie» permite identificarea m�surii în care sectorul industrial este un consumator major de energie �i se exprim� ca procent al consumului de energie în industrie fa�� de consumul total de energie.- tabel 9.2.1.2.


189

Tabel 9.2.1.2. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006

Consumul de energie în industrie fa�� de consumul total de energie

(%) 60,05 52,37 45,49 31,03

31,03

60,05 52,37

45,09

20

40

60

80

100

%

consum industrie /consum total energie

60,05 52,37 45,09 31,03

2003 2004 2005 2006

Fig. 9.2.1.2. Intensitatea energetic� în industrie

pe perioada 2003 – 2006

Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul structural de mediu privind „intensitatea energetic� în industrie „ ne indic� o sc�dere substan�ial� a intensit��ii energetice industriale în anul 2006 fa�� de anul de referin�� 2003. Presiunile exercitate de activitatea industrial�, caracteristic� jude�ului Alba se manifest� asupra tuturor factorilor de mediu prin: contribu�ia la cre�terea emisiilor de gaze cu efect de ser� �i cu efect acidifiant, poluarea direct� a apelor de suprafa��, a solului cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile ( depozite de de�euri solide, depozitele de de�euri lichide nepericuloase- bataluri, depozite de de�euri lichide din industria extractiv�, în prezent aflate în stare de conservare, ape de min�) �i poluarea indirect� a apei subterane prin poluarea solului. Pentru factorul de mediu aer, poluantii emi�i din activitatea industrial� sunt( inventar de emisii 2006) : gaze, pulberi �i metale grele. În tabelul 9.2.1.3. sunt prezentate emisiile de poluan�i din sectorul industrial în anul 2006 :

Tabel 9.2.1.3 Poluan�i emi�i Cantitate de poluan�i emi�i

[ tone/an] CO2 416880,8 SO2 293,3885 NOX 552,919

NMVOC 1510,657 CH4 305,6923 CO 848,5879 N2O 25,38089 NH3 5,034781 TSP 356,8323 PM10 253,6065


190

PAH 0,00034 DIOX 13,44832 x10-6

Metale 2519,70981 x10-3

HCB 0,515 x 10-3

Benzo (a) 0,180268 x10-3

Pentru factorul de mediu ap�, cantit��ile de nocivit��i emise în apele de

suprafa�� în anul 2006, pe ramuri industriale, sunt prezentate in tabelul 9.2.1.4. Sursa de informare : Direc�ia Apelor Mure�, Târgu Mure�

Tabel 9.2.1.4 Principalele activit��i din economia jude�ului Alba

Nocivit��i to/an Ind.

Extract.

Captare �i prelucrare ap� alimentare

Prelucr�ri chimice

Ind. Prelucr�ri lemnului

Ind. Metal.+ C-�ii

TOTAL

Suspensii 2105,576 1256,931 1460,735 334,668 75,636 5233,546 CBO5 - 831,826 - 79,777 - 911,603 CCO-Cr 254,565 1650,429 - 372,288 80,688 2357,97 Amoniu - 296,285 110,731 15,479 - 422,495 Azoti�i - 9,517 - 0,054 - 9,571 Azota�i - 41,481 - 0,472 - 41,953 Azot total - 442,922 - 4,183 - 447,105 Fosfor total

0,257 48,342 - 0,576 0,145 49,32

Reziduu filtrat

16563,777

5365,061 17654,551 429,144 628,189 40640,71

Cloruri 120,057 869,685 7886,213 - 40,061 8916,01 Sulfa�i 3884,398 579,264 1109,071 42,413 31,512 5646,65 Calciu - 25,603 2987,847 - - 3013,45 Magneziu - 8,534 170,697 - - 179,231 Fier ionic total

207,440 - - - 0,220 207,66

Mangan 126,188 - - - - 126, 188 Crom hexav.

- - - - 0,300 0,300

Crom total - - - - 0,300 0,300 Cupru 46,914 - - - 0,041 46,95 Zinc 18,278 - - - 0,167 18,445 Cianuri totale

0,050 - - - 0,002 0,052

Cadmiu 0,032 - - - - 0,032 Plumb 0,062 - - - - 0,062 Detergen�i sint.

- 8,441 - - - 8,441

Fenoli - 0,103 - 0,023 - 0,126 Subst. extract.

- 56,055 - 4,949 0,506 61,51

În tabelul 9.2.1.5. este redat� evolu�ia cantit��ilor de metale grele emise în

apele de suprafa�� în perioada 2000-2006:


191

Tabel 9.2.1.5 Substan�a poluant�

2000 to/an

2001 to/an

2002 to/an

2003 to/an

2004 to/an

2005 to/an

2006 to-an

Metale total(Cr ; Cu ; Pb ;Zn ;

Cd ;Mn) 329 637 376 437 220,654 190,077 192,000

Se remarc� o sc�dere a emisiilor de metale grele în anii 2005 �i 2006 fa�� de

anii preceden�i, sc�dere datorat� sist�rii activit��ii din industria extractiv�. Totu�i, r�mân ca surse de poluare toxic� iazurile de decantare steril aflate acum în conservare, apele de min�, surse permanente de poluare , haldele de steril pe care s-a declan�at fenomenul de lixifiere bacterian�. Poluarea permanent� cu metale grele a apelor de suprafa��,- emisii provenite în urma activit��ilor din industria extractiv�, ramâne o problem� major�, având în vedere toxicitatea puternic� pe care acestea o manifest� asupra organismelor acvatice prin acumulare în biomas� �i biotop. În timp, s-a ajuns la intoxica�ia cronic� a organismelor ce populeaz� biocenoza acvatic�, aceasta devenind instabil�, neechilibrat�.

O alt� problem� îngrijor�toare o constituie cre�terea polu�rii apelor de suprafa�� cu substan�e cu caracter eutrofizant ( fosfor ), cre�tere datorat� nefunc�ion�rii la parametri sau lipsei sta�iilor de epurare în sectoarele din zootehnie, industria prelucr�rii lemnului �i captare �i prelucrare ap� pentru alimentare.

În tabelul 9.2.1.6 este redat� evolu�ia cantit��ilor de substan�e cu caracter eutrofizant emise în apele de suprafa��:

Tabel 9.2.1.6 Substan�a poluant�

2000 to/an

2001 to/an

2002 to/an

2003 to/an

2004 to/an

2005 to/an

2006 to-an

Azota�i 83 81 84 50 69,30 48,960 43,844 Fosfor total - - - 4,039 42,480 54,031 55,468

Presiunile asupra st�rii de calitate a solului sunt rezultate în principal din

activit��ile de minerit, metalurgie neferoas� �i fabricarea produselor clorosodice ( bataluri) .În capitolul 4, subcapitolul 4.2.5. este tratat� poluarea solului în urma activit��ii din sectorul industrial.

Polu�ri accidentale din activitatea industrial�

În tabelul 9.2.1.7. este prezentat num�rul polu�rilor accidentale, pe factori de mediu în perioada 1999 -2006 :

Tabel 9.2.1.7. Factori de mediu

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Aer 1097 1137 2138 1490 3540 100 2 - Ap� 2 4 11 5 1 2 1 1 Factor de mediu aer:

În perioada 1999-2004 : - Zlatna : num�rul polu�rilor accidentale include poluan�ii : SO2, - probe de 30 minute �i 24 de ore , pulberi în suspensie �i plumb din pulberi în suspensie – probe de 24 ore. Agent poluant SC Ampelum SA –profil de activitate : metalurgie neferoas�( activitatea de produc�ie a agentului economic a fost sistat� în 14 ianuarie 2004). Anul 2005 :


192

-Aiud : s-a înregistrat o poluare accidental� cu vapori de amoniac. Agent economic poluant: SC Ardealul SA - profil de activitate: producere �i comercializare bere (activitatea de produc�ie a agentului economic a fost sistat� la sfâr�itul anului 2004).

- Sebe�: s-a înregistrat o poluare accidental� cu pulbere fin� de lemn cca. 1 ton�. Agent economic poluant : SC Kronospan Sebe� SA - profil de activitate: fabricarea pl�cilor din fibr� lemnoas�. Factor de mediu ap�

-Râu Arie� - 3 polu�ri accidentale cu cianuri. Agent economic poluant: Filiala Arie�min Baia de Arie�- profil de activitate: extrac�ia �i prepararea minereurilor auro-argentifere( agent economic închis în anul 2004). - 11 polu�ri accidentale cu ape acide, metale grele �i suspensii nebiodegradabile. Polu�rile se datoreaz� fenomenului de biosolubilizare bacterian� declan�at în anul 1990 pe haldele de steril Steregoi, Geam�na �i Cuibarul, halde rezultate din depunerea rocilor excavate �i a minereurilor s�race ( con�inut sub 2% cupru) apar�in�toare agentului economic SC Cuprumin SA Abrud- domeniu de activitate: extrac�ie �i preparare minereuri neferoase. Polu�rile s-au produs pe fondul unor condi�ii meteorologice deosebite( ploi abundente, topiri de z�pezi). - Râu Mure� -3 polu�ri accidentale cu cloruri �i amoniu . Agent economic poluant: SC Bega UPSOM SA Ocna Mure� cu domeniu de activitate: fabricare produse anorganice de baz�.

-Râu Ampoi-2 polu�ri accidentale:cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile. Agent poluant SC Ampelum SA –profil de activitate : metalurgie neferoas�.

-Râu Cugir - 2 polu�ri accidentale : opoluare cu metale grele. Agent poluant : SC UM Cugir SA – domeniu de activitate : fabricare ma�ini unelte �i tehnic� militar� �i o poluare cu cianuri – emisii de la b�ile de acoperiri galvanice. Agent poluant SC Santol SA.

- Râu Abrudel – o poluare accidental� cu ape acide, metale grele �i suspensii nebiodegradabile. Agent poluant : SC Cuprumin SA Abrud.- domeniu de activitate: extrac�ie �i preparare minereuri neferoase.

- Râu Târnava Mare – 2 polu�ri accidentale : o poluare cu uleiuri. Agent poluant: SC Stratusmob Blaj - domeniu de activitate : fabricare mobilier �i PFL �i o poluare cu substan�e organice �i suspensii biodegradabile. Agenti poluanti : SC Stratusmob SA - domeniu de activitate : fabricare mobilier �i PFL �i Interbrew Romania Filiala Blaj – domeniu de activitate : fabricare bere.

- Râu Sebe� - 3 polu�ri accidentale : o poluare cu ape uzate provenite de la sec�ia de vopsitorie a agentului economic SC Ciserom SA , cu domeniu de activitate – fabricare ciorapi; o poluare accidental� cu autor necunoscut �i o poluare accidental� cu suspensii. Agent economic poluant SC Pehart Tec Petre�ti- domeniu de activitate - fabricare hârtie.

9.2.2. M�suri �i ac�iuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior�rii �i reducerii polu�rii industriale Sursa de informare : Comisariatul Jude�ean al G�rzii de Mediu.


193

Agen�i economici ce intr� sub inciden�a directivelor IPPC, COV, SEVESO II SC Saturn SA Alba Iulia –desf��oar� activitatea de prelucrare a metalelor- eleborare font� �i o�el. Agentul economic intr� sub inciden�a Directivei IPPC (2.4 instala�ie pentru elaborare font�) �i sub inciden�a Directivei COV (8.b ebo�are). Unitatea de�ine autoriza�ie integrat� de mediu cu plan de actiune care are termen de finalizare 20.10.2007. Conform H.G. nr. 349/2005 societatea trebuie s� sisteze depozitarea de de�euri industriale pe halda de nisipuri uzate de turnatorie în perioada1 ian. 2007 - 16 iulie 2009. SC GHCL UPSOM Ocna Mure�- desf��oar� activitatea de producere a substan�elor anorganice de baz�. Unitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (4.2.d-instala�ii chimice pentru producerea de substan�e anorganice de baz�). Este în procedur� de ob�inere a autoriza�iei integrate de mediu beneficiind de perioad� de tranzi�ie pe Directiva IPPC pân� în 31.12.2009. Pe directiva de�eurilor are perioad� de sistare depozitare de�euri lichide (bataluri ) pân� în 31.12.2007. Investi�iile în domeniul protec�iei mediului la acest agent economic au fost în valoare de 42.398.014,25 lei RON constând în lucr�ri la batalul de la Valea Soc�oarei. SC PEHART TEC SA Petre�ti- desf��oar� activitatea de producere hârtie. Unitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (6.1.b-instala�ii pentru producere hârtie �i carton cu o capacitate mai mare de 20 to/zi) �i beneficiaz� de perioad� de tranzi�ie pân� în 31.12.2012. Unitatea este în procedura de reglementare pentru ob�inerea autoriza�iei integrate de mediu cu program de ac�iune. Stadiul realiz�rii lucr�rilor de investi�ii în domeniul protec�iei mediului este urmatorul: în anul 2006, luna decembrie �i în anul 2007 luna ianuarie s-a realizat o investi�ie în valoare de 8.000.000 Euro necesar� rezolvarii problemei apelor uzate generate de societate. �i-a f�cut modernizarea ma�inii de fabricat hârtie tissue. SC Kronospan Sebes SA -desf��oar� activitatea de ob�inere a r��inilor formaldehidice �i a pl�cilor din lemn stratificat. Unitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (4.1.b-Instala�ii chimice pentru producerea substan�elor organice de baz�) �i sub incden�a Directivei Seveso II. Sec�ia chimic� este autorizat� cu autoriza�ie integrat� de mediu iar sec�ia de ob�inerea pl�cilor stratificate cu autoriza�ie simpl� de mediu. Activitatea celor 2 sectoare este automatizat� �i dispune de instala�ii moderne de depoluare. Se realizeaz� o automonitorizare continu� a emisiilor de formaldehid�. Emisiile de pulberi sunt monitorizate trimestrial. SC Kronospan Sepal Sebes SA -desfa�oar� activitatea de ob�inere a pl�cilor stratificate tip PAL. Unitatea intr� sub incidenta Directivei IPPC �i este în procedura de ob�inere a autorizatiei integrate de mediu. Activitatea este automatizat� �i dispune de instala�ii moderne de depoluare. Automonitorizarea emisiilor de formaldehid� �i pulberi se realizeaz� semestrial. Nu au fost stabilite m�suri privind realizarea unor investi�ii de mediu deoarece obiectivele sunt noi �i sunt dotate cu toate echipamentele necesare pentru protec�ia mediului. SC Stratusmob SA - desf��oar� activitatea de produc�ie mobilier. A fost sub inciden�a Directivei Seveso II pâna în ianuarie 2007 când, din cauza încet�rii activit��ii CET-ului, a fost scoas� de sub inciden�a acesteia. Este sub inciden�a Directivei COV (10.b-producerea altor tipuri de mobilier). Unitatea este în procedur� de autorizare. Lucr�rile de investi�ii în domeniul protec�iei mediului au constat în achizi�ionarea a 2 instala�ii de filtrare cu carbune activ în valoare de 28.000 lei RON ( decembrie 2006).


194

SC Transavia SA Oiejdea- desf��oar� activitatea de cre�tere intensiv� a p�s�rilor pe 6 amplasamente(Oiejdea, Galda, Sântimbru- 2 ferme, Pâcli�a, Unirea,). Activit��ile intra sub inciden�a Directivei IPPC (punctul 6.6.a - instala�ii pentru cre�terea intensiv� a p�s�rilor avind o capacitate mai mare de 40.000 capete) . Toate obiectivele sunt autorizate cu autorizatii integrate de mediu. Problemele principale la cele 6 ferme sunt reprezentate de depozitarea dejec�iilor evacuate din hale, canalizarea apelor uzate �i colectarea în bazine betonate vidanjabile. Stadiul realiz�rii lucr�rilor de investi�ii în domeniul protec�iei mediului este urmatorul:

-m�suri în derulare -3 ,cu termen de finalizare trim III 2007 pe fiecare obiectiv, m�suri cuprinse în planurile de ac�iune: reabilitare re�ele de canalizare + bazine betonate vidanjabile, realizare de foraje pentru monitorizarea freaticului; realizare de platorme de depozitare a dejec�iilor. Valoare investi�ie: 40.140 Euro. SC Avia SRL Alba Iulia desf��oar� activitate de cre�tere intensiv� a p�s�rilor în localitatea Sântimbru - 2 ferme. Activitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (punctul 6.6.a -instala�ii pentru cre�terea intensiv� a p�s�rilor cu o capacitate mai mare de 40.000 capete). Stadiul realiz�rii lucr�rilor de investi�ii în domeniul protec�iei mediului este urmatorul:

-m�suri în derulare -3, cu termen de finalizare trim III 2007, cuprinse în planurile de actiunie: reabilitare re�ele de canalizare + bazine betonate vidanjabile, ralizare de foraje pentru monitorizarea freaticului; realizare de platorme de depozitare a dejec�iilor) . Valoare investi�ie: 74.000 lei RON SC Metalurgica SA Aiud desf��oara activitate de prelucrare a metalelor- eleborare font� �i o�el. Societatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (2.4 instala�ie pentru elaborare font�) . Societatea de�ine Autoriza�ie Integrat� de Mediu cu Plan de ac�iune. Societatea a fost cumparat� de catre S.C. Remarul 16 Februarie S.A. Cluj Napoca , noul proprietar având obliga�ia de a transmite autorit��ii de mediu obliga�iile de mediu asumate . Societatea a f�cut investi�ii pentru îmbun�t��irea procesului tehnologic la cuptoarele electrice, la sistemul de canalizare al apelor uzate evacuate. S-au f�cut lucr�ri de dezafectare la depozitul de zguri. M�surile realizate în 2006 au fost în valoare de 205.223 Euro. În anul 2007 se continu� realizarea m�surilor din Planul de ac�iune care totalizeaz� o valoare de 125.550 Euro.

M�suri intreprinse la minele apar�in�toare societ��ilor miniere ce �i-a încetat activitatea. În afar� de agen�ii economici activi pretenta�i mai sus, în jude�ul Alba exist� o poluare istoric� provenit� dela societ��ile miniere ce �i-au încetat activitatea �i care au produs anterior poluare mai ales datorit� minelor, haldelor de steril depozitate pe sol, a iazurilor de decantare �i a polu�rii produse de emisiile din timpul func�ion�rii lor. SC Cuprumin SA Abrud -desf��oar� activitatea de exploatare �i preparare a minereului de cupru. Activitatea agentului economic a fost sistat� în ianuarie 2007. Obiectivele majore constau în realizarea programului de securizare- monitorizare ale problemelor cu care se confrunt� societatea : instabilitatea haldelor �i fenomenul natural de le�iere bacterian� declan�at pe haldele de steril, fenomen care genereaz� ape acide înc�rcate cu metale grele. Aceste ape ajung in iazul de decantare Valea �esii �i au o influen�� negativ� asupra calit��ii apei din iazul de


195

decantare �i implicit asupra râului Arie�. Pentru realizarea programului de securizare-monitorizare a acestor obiective este nevoie de 3.300.000 lei RON/lun� iar aceste fonduri nu sunt asigurate. Pe Directiva de�eurilor termenul de conformare este 31.12.2011.Investi�iile în domeniul protec�iei mediului la acest agent economic au fost:

-Supraîn�l�area barajului de anrocamente de la iazul Valea �esii, în valoare de 1.407.000 lei RON -Prevenirea fenomenului de poluare accidental� datorat sistemului de transport tulbureal�, în valoare 296.856 lei RON -Utilizarea varului în exces la uzina de preparare pentru asigurarea condi�iilor de demineralizare a apelor acide provenite din halde �i diminuarea acidit��ii acestora, în valoare de 1.062.896 lei RON -Realizarea documentatiei faza DDE pentru stabilizarea haldelor in valoare de 432.802 lei RON

MINA ZLATNA- Prin H.G. 1846/27.11.2004 a fost aprobat� închiderea definitiv� �i monitorizarea factorilor de mediu post închidere a Minei Zlatna. APM Alba a emis acordul de mediu pentru Lucr�ri de închidere si ecologizare. Finan�area lucr�rilor se va face cu fonduri din bugetul de stat. Actualmente se deruleaz� lucr�ri de închidere a subteranului. Iazurile de decantare sunt sub supraveghere permanent�, fondurile fiind asigurate de MEC. MINA RO�IA MONTAN� Mina se afl� in conservare . APM Alba a emis avizul de mediu la Planul de incetare al activita�ii. Actualmente se deruleaz� procedura de emitere a acordului de mediu pentru Lucr�ri de închidere si ecologizare. Fondurile pentru conservarea obiectivului �i supravegherea iazurilor de decantare sunt asigurate de MEC. MINA BAIA DE ARIE� Prin HG 1846/27.11.2005 a fost aprobat� închiderea definitiv� �i monitorizarea factorilor de mediu post închidere a Minei Baia de Arie�. APM Alba a emis acordul de mediu pentru Lucr�ri de închidere �i ecologizare. Obiectivul a fost predat MEC- Unitatea de Management a proiectului, în a c�rei responsabilitate se afl� derularea proiectului de ecologizare. Fondurile vor fi asigurate de Banca Mondiala. Supravegherea iazurilor si func�ionarea sta�iei de neutralizare de la iazul Sarta� se desfa�oar� cu fonduri de la MEC . Pan� în prezent s-a realizat închiderea a dou� sectoare miniere subterane si dezafectarea instala�iilor de cianurare.

9.3.Energia

9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului- prezentare general� Hidroenergia În jude�ul Alba, producerea de energie electric� este asigurat� prin

amenajarea hidroenergetic� a bazinului superior al râului Sebe� printr-un sistem de 4 microhidrocentrale.

Hidrocentralele afecteaz� factorii de mediu prin : modific�ri puternice ale corpului de ap� pe care s-au f�cut lacurile de acumulare (modific�ri ale biodiversit��ii naturale ale ecosistemului acvatic, prin modificarea condi�iilor de biotop), defri��ri, perturba�ii climatice, deplas�ri ale popula�iei din zone.


196

Energia termic� Combustibilul folosit pentru producerea energiei termice este gazul metan �i

biomasa ( lemn �i de�euri de lemn). Impactul producerii energiei termice se manifest� ( arderea combustibililor

fosili) asupra tuturor factorilor de mediu prin emisii de gaze cu caracter acidifiant, generatoare de ploi acide ; emisii de gaze cu efect de ser� generatoare de schimb�ri climatice, emisii de pulberi, metale grele, poluan�i organici persisten�i.

9.3.2. Consumul brut de enrgie Tabel 9.3.2.1.

Jude�ul Alba-2006

P�cur� Lemn de foc Gaz natural

Mii tone eq.petrol

3,35 27,23 258,21

În cadrul domeniului tematic „Intensitatea energetic� a economiei” se definesc mai mul�i indicatori structurali de mediu, fiecare este introdus la capitolul corespunz�tor. Intensitatea utiliz�rii energiei- Pentru definirea indicatorulului structural de mediu “Intensitatea utilizarii energiei” – tabel 9.3.2.2.- s-a calculat raportul dintre consumul intern brut de energie (exprimat în to.eq.petrol) �i PIB. INS-Direc�ia Regional� de Statistic� Alba ne-a comunicat PIB doar pentru anul 2003 iar pentru 2004 valoarea este estimativ�. Nu sânt înca procesate datele pentru 2005 �i 2006 pentru a avea PIB corespunz�tori acestor ani.

Tabel 9.3.2.2.

Consumul total anual de energie

tone echiv.petrol

Produsul Intern Brut

Miliarde RON

Intensitatea utiliz�rii energiei=consumul intern

brut de energie/ PIB tone echiv.petrol/ miliarde

RON (PIB) 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006

458578 373583 299304 310251 3,3747 4,2823* ** ** 135887 87239 * PIB estimate primit dela INS-Directia Regionala de Statistica Alba ** PIB nestabilit la data curenta de catre INS-Directia Regionala de Statistica Alba


197

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

to.e

q.pe

trol

/PIB

tone echiv.petrol/miliarde RON

135887 87239 0 0

2003 2004 2005 2006

Fig. 9.3.2.2.- Intensitatea utiliz�rii energiei

Conform tabelului �i figurii de mai sus indicatorul structural de mediu “intensitatea utiliz�rii energiei” a avut o sc�dere considerabil� în anul 2004 fa�� de 2003. Consumul anual de energie pe cap de locuitor- Acest indicator structural de mediu a fost definit ca fiind raportul dintre consumul intern brut de energie exprimat în tone echivalent petrol �i popula�ia total� a jude�ului Alba.

Tabel 9.3.2.3. Consumul total anual de energie

tone echiv.petrol

Populatia totala a Judetului Alba

*locuitori

Consum anual de energie pe cap de

locuitor Tone echiv. petrol pe cap

de locuitor 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006

458578 373583 299304 310251 385514 382971 379189 378614 1,19 0,97 0,79 0,82 * popula�ia stabil� la data de 1 iulie


198

Fig. 9.3.2.3.- Consum anual de energie pe cap de locuitor

În perioada 2003-2006 consumul anual de energie pe cap de locuitor a sc�zut constant dela 1,19 la 0,82 to. eq.petrol/ cap locuitor. Produc�ia de energie electric� de catre SC Hidroelectrica SA Sebes in jude�ul Alba în perioada 1995- 2006 este prezentat� în tabelul 9.3.2.4.

Tabel 9.3.2.4. Energia electric� produs� ( MWh)

An Total CH -

Gâlceag CH -�ugag CH -S�sciori CH -Petre�ti

1995 514396 199763 245172 62099 7362 1996 180398 42547 101569 33351 2931 1997 511604 184494 241108 78787 7215 1998 579188 205841 279043 86321 7983 1999 543847 211593 250965 74016 7273 2000 465890 193277 210026 57611 4976 2001 280354 99538 137273 39756 3767 2002 388952 140138 187589 55961 5264 2003 326296 130443 147887 43655 4284 2004 533095 205681 244767 75467 7180 2005 668.427 257.687 306.474 95.374 8.892 2006 505.000 192.000 233.000 73.000 7.000

Consumul de energie electric� în jude�ul Alba pe perioada 1995-2006 este prezentat� în tabelul 9.3.2.5.

Tabel 9.3.2.5. Jud.Alba 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

MWh x10-3

684 730 659 616 568 552 642 690 711 729 664 592

Consumul de energie electric� pe cap de locuitor în jude�ul Alba pe perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul 9.3.2.6.

1,19

0,97

0,79 0,82

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

to.e

q.pe

trol

/ cap

locu

itor

to. eq.petrol/ cap locuitor

1,19 0,97 0,79 0,82 2003 2004 2005 2006


199

Tabel 9.3.2.6. Jud.Alba 1999 200 2001 2002 2003 2004 2005 2006 popula�ia Consum

total MWh x10-3

568

552

642

690

711

729

664

592

Consum en.electic�/

locuitor (MWh/locuitor)

1,48

1,44

1,67

1,80

1,84

1,90

1,75

1,56

9.3.3. Generarea de energie �i înc�lzirea la nivel de unit��i administrative

Tabel 9.3.3.1. Volumul gazelor naturale

distribuite (mii mc.)

Jude�ul Alba Localit��i unde se

distribuie en.termic�

(nr.)

Localit��i unde se distribuie gaze

naturale (nr.)

Total

Din care pentru uz casnic

2006 1 105* 303775,1 262506,5 *-num�r de localit��i la nivelul anului 2005 conform DR Statistica Alba; pentru 2006 date indisponibile înc�. Conform tabelului de mai sus se distribuie energie termic� într-o singur� localitate (Alba Iulia) iar consumul de gaze naturale utilizat pentru uz casnic reprezint� 86,4 % din total consum de gaze la nivelul anului 2006 în jude�ul Alba. Energia termic� produs� la CET-urile apar�in�toare SC Dalkia Român� Alba Iulia în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul de mai jos. Combustibilul folosit a fost gazul metan.

Tabel 9.3.3.2. Energie termic�

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

(Gcal) 184545 156463 117842 85750 68729 35085 21746 11563

Energie termic� (Gcal)

184545

156463

117842

8575068729

3508521746 11563

0

50000

100000

150000

200000

Ene

rgie

term

ic�

prod

us�

(Gca

l)

Energie termic�(Gcal)

2E+05 2E+051E+05 85750 68729 35085 21746 11563

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 9.3.3.2.-Energia termic� în perioada 1999-2006


200

Conform datelor din tabel �i a graficului prezentat, produc�ia de energie termic� a sc�zut drastic dela 184545 Gcal în anul 1999 la 11563 Gcal în 2006. Aceasta s-a datorat faptului ca tot mai mul�i consumatori s-au debran�at dela sistemul centralizat de termoficare instalandu-�i centrale individuale. Ponderea energiei regenerabile- Conform Directivei cadru 77/2001/ CE, pân� în anul 2010, ponderea energiei regenerabile trebuie s� creasc� cu pân� la 20,1 %. Indicatorul de dezvoltare durabil� „Ponderea energiei regenerabile” reprezint� procentul de consum de energie electric� din surse regenerabile fa�� de consumul total de energie electric�. În jude�ul Alba se produce energie electric� de catre SC Hidroelectrica SA Sebe�.

Tabelul 9.3.4.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006

Total energie electric� (MWh) 822581 832522 891458 916462 Energie electric� din surse regenerabile-hidro (MWh)

40653 63523 77929 75200

% 4,9 7,6 8,7 8,2

4,9

7,68,7 8,2

0

2

4

6

8

10

%

% 4,9 7,6 8,7 8,2

2003 2004 2005 2006

Fig.9.3.4.1.-Ponderea energiei regenerabile Conform datelor prezentate mai sus ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie electric� are o tendin�� cresc�toare în perioada 2003-2005 cu o u�oar� descre�tere în 2006.

9.3.4. Impactul consumului de energie electric� asupra mediului Poluarea provocat� de instala�iile de producere, transport �i distribu�ie a

energiei electrice se manifest� prin : � Poluare vizual� care se resimte prin deteriorarea peisajului, mai pregnant� în

zonele rurale �i în special în zonele turistice. � Poluarea electromagnetic�

Din analiza categoriilor de impact al câmpului electromagnetic creat de elementele re�elei electrice de foarte inalt� tensiune rezult� c� în România nu se dep��esc limitele normate sau recomandate de standardele internationale. Singurele categorii care ar putea afecta popula�ia, sunt câmpul magnetic �i ionizarea creat� de descarcarea corona �i descarcarile par�iale.

� Poluarea psihic� provocat� de teama de apropierea de instala�iile energetice, efectele vizuale �i sonore ale acestora;


201

� Poluarea zonelor protejate este limitat� deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt evitate. In cazuri excep�ionale se apeleaz� la solu�ii tehnice ecologice, cum ar fi: montarea pe vârful stâlpilor de cuiburi de barz�, montarea pe izolatoarele de 110 kV de dispozitive antipas�re, folosirea de linii cu multiple func�iuni cu fibr� optic�, transmisii de înalt� frecven�� FIF. În cazul amplas�rii instala�ilor energetice în zone silvice, se efectueaz� defri��ri în faza de construc�ie, care se men�in �i pe perioada exploat�rii. O atentie deosebit� se acord� gestiunii �i controlului bifenililor policlorurati

(PCB) din componen�a condensatoarelor electrice în conformitate cu reglement�rile în vigoare aliniate la cerin�ele interna�ionale,pân� la eliminarea total� acestora din instala�ii.

9.3.5. Impactul producerii de �i�ei �i gaz natural asura mediului Nu este cazul

9.3.6. Energii neconven�ionale Nu este cazul

9.3.7. Evolu�ia energiei în perioada 1995 – 2006 �i tendin�ele generale în urm�torii ani in jud.Alba Consumul energetic în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul 9.3.7.1.

Tabel 9.3.7.1. Total

energie

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

(tone eq.petrol)

564475 546399 513345 470774 458578 373583 299304 310251

564475546399513345

470774458578

373583

299304310251

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

tone

eq.

pet

rol

(tone eq.petrol) 6E+05 5E+05 5E+05 5E+05 5E+05 4E+05 3E+05 3E+05

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig.9.3.7.1.-Consumul energetic în perioada 1999-2006


202

9.4. Transporturile Pentru definirea indicatorilor de dezvoltare durabil� privind domeniul tematic “transporturi” am definit doar indicatorul structural de mediu “automobile proprietate personal� pe cap de locuitor”, pentru ceilal�i indicatori nu am primit date dela Direc�ia Regional� de Statistic� Alba

9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi. Presiunile exercitate de transporturi se manifest� asupra tuturor factorilor de

mediu prin: contribu�ia substan�ial� la cre�terea emisiilor de gaze cu efect de ser� �i gaze cu efect acidifiant ; poluarea atmosferei �i indirect a solului, a apei subterane �i a apei de suprafa�� cu metale �i hidrocarburi; poluare fonic� �i vibra�ii.

Evolu�ia emisiilor din transporturi este prezentat� în tabelul 9.4.1.1.

Tabel 9.4.1.1.

An SO2 ( to)

NOX ( to)

CO ( to)

CO2 ( to)

Pb ( to)

TSP ( to)

2000 287 1255 11058 141051 3,3 115 2001 371 2805 11564 169653 2,5 155 2002 412 1846 12102 184613 2,5 173 2003 161 667 7524 85208 943x 10-3 58 2004 257 1045 11393 132797 759x10-3 93 2005 260 1063 10826 132750 139x 10-6 95 2006 315,291 1257,51 10247,56 140167 0,530x 10-3 120,125

Din tabel se constat� o cre�tere a emisiilor de poluan�i din transporturi în anul 2006 fa�� de anii preceden�i , dar �i o sc�dere substan�ial� a emisiilor de plumb în atmosfer�.

Emisiile de compu�i organici volatili nemetanici –NMVOC- rezulta�i din depozitarea benzinei �i distribu�ia sa la sta�iile service din jude� – an 2006 a fost de 1292,373 tone.

Conform declara�iilor societ��ilor comerciale ( inventar emisii) cantitatea de combustibil livrat� în anul 2006 a fost de 43934,91 tone din care: - total benzin� cu plumb : 4416,80 tone - total benzin� f�r� plumb: 14414,11 tone - total motorin� : 25104,15 tone.

Implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 94/63/CE privind

controlul emisiilor de compu�i organici volatili (COV) rezulta�i din depozitarea benzinei �i distribu�ia sa de la terminale la sta�iile service pentru instala�iile cu perioad� de tranzi�ie �i pentru cele noi.

În tabelele de mai jos sunt este prezentate situa�iile reglement�rilor din punct de

vedere a mediului al sta�iilor de distribu�ie carburan�i, instala�ii de depozitare la terminale, instala�ii de încarc�re �i desc�rcare a containerelor mobile la terminale, containere mobile inventariate în anul 2006.


203

Tabel 9.4.1.2.

F�r� perioad� de tranzi�ie, din care

Num�r total

sta�ii de distribu�i

e

Autorizate

În curs de autorizare

Cu perioad�

de tranzi�ie(2007)

Conforme cu HG 568/2001,modif.pri

n HG 893/2005

Necon forme

Instatii noi(PIF 2006)

Excep�ii de la Directiva (tranziteaz�

sub 100 mc/an)

64 59 5 12 32 - 7 13

Tabel 9.4.1.3.

Num�r total

terminale

Conforme cu HG 568/2001,modif.prin

HG 893/2005

Cu perioad� de tranzi�ie(2007;2008)

în func�iune

F�r� activitate*

Dezafectate**

4 - 2 1 1 2

* Depozit PECO rezerv� Sebe� (05.06.2006); ** Depozit Peco Blaj (2004), depozit PECO Câmpeni (2004).

Tabel 9.4.1.4. Num�r total

instala�ii Conforme cu HG

568/2001,modif.prin HG 893/2005

Cu perioad� de tranzi�ie(2007;2008)

în func�iune F�r� activitate

8 - 8 4 4

Tabel 9.4.1.5 Numar

containere mobile

Conforme cu HG 568/2001,modif.prin HG 893/2005

Cu perioada de tranzitie

11 11 -

9.4.2. Evolu�ia transporturilor �i ac�iuni desf��urate în scopul reducerii emisiilor din transporturi. Ac�iunile pe care Reprezentan�a Alba a Registrul Auto Român le desf��oar� în vederea reducerii emisiilor poluante sunt urm�toarele:

- verificarea emisiilor poluante la vehicule cu ocazia efectu�rii inspec�iilor tehnice periodice la termene scadente :

- 2 ani pentru autoturisme �i utilitare sub 3,5 to; - 1 an pentru utilitare peste 3,5 to; - 6 luni pentru vehiculele de transport persoane

- verificarea emisiilor poluante cu ocazia controlului în trafic, Registrul Auto Român fiind dotat cu autolaborator mobil prev�zut cu aparatur� pentru verificarea noxelor.

Limitele maxime admise ale emisiilor poluante sunt: - 4,5% pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie,

fabricate înainte de anul 1986 - 3,5% pentru vehiculele fabricate dup� 1986 - 0,3% pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie,

dotate cu catalizator, pentru o tura�ie mai mare de 2500 rot/min


204

- 0,5% pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie, dotate cu catalizator, pentru o tura�ie de ralanti.

- 2,5 m-1 pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie. - 3 m-1 pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie

cu alimentare for�at�

9.4.3. Situa�ia parcului auto la nivel jude�ean. Sursa de informa�ie: Direc�ia Jude�ean� de Statistic� Alba Situa�ia parcului auto în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul

9.4.3.1. Tabel 9.4.3.1.

Parc auto

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. 61912 63077 65725 66072 73319 72489 76576 78217

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

nr.a

utom

obile

Nr. 61912 63077 65725 66072 73319 72489 76576 78217

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 9.4.3.1.Situa�ia parcului auto în perioada 1999-2006 Evolu�ia parcului auto este cresc�toare conform graficului de mai sus. Indicatorul de dezvoltare durabil� “automobile proprietate personal� pe cap de locuitor” reprezint� un indicator din cadrul domeniului tematic “Transporturi”- nivelul reparti�ia pe moduri de transport” �i se define�te prin raportul dintre num�rul total de automobile proprietate personal� înmatriculate �i popula�ia total� din jude�. În tabelul �i figura 9.4.3.2. este prezentat� evolu�ia acestui indicator în perioada 2003-2006.

Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006

Automobile propr.personal�-nr. 45179 47292 48388 49424* Popula�ia total� jude� Alba-nr.locuitori 385514 382971 379189 378614 Automob.propr.personal�/ locuitor 0,118 0,123 0,127 0,131 * m�rime estimat�


205

0,11

0,115

0,12

0,125

0,13

0,135

nr.a

utom

.pro

pr.p

ers.

/ loc

uito

r

nr.autom.propr.pers./ locuitor

0,118 0,123 0,127 0,131

2003 2004 2005 2006

Fig. 9.4.3.2. Evolu�ia nr. de automobile proprietate personal� pe cap locuitor Conform tabelului �i graficului de mai sus acest indicator are o cre�tere evident�.

9.5. Turismul Având în vedere pozi�ia central� în cadrul ��rii �i la convergen�a unor artere turistice majore de importan�� na�ional� �i interna�ional� precum �i datorit� resurselor de care dispune, jude�ul Alba se situeaz� printre jude�ele din �ar� cu vaste posibilit��i în ceea ce prive�te dezvoltarea func�iunilor de turism �i odihn�. Începând cu zone de �es �i dealuri joase din lungul Mure�ului �i a Târnavelor, cu podgorii renumite, pân� la peisajul alpin al Muntelui Mare �i Bihorului din Apuseni sau ai �ureanului în sud, în cuprinsul jude�ului se întâlnesc variate forme de relief. Acestea alc�tuiesc un cadru pitoresc în care se înscriu numeroase obiective turistice dintre care unele de o deosebit� valoare �i de interes na�ional.


206

Peisaj pitoresc din Mun�ii Apuseni

Poten�ialul turistic este prezent pe aproape întreaga suprafa�� a jude�ului, fiind reprezentat de urm�toarele categorii de obiective: Obiective ale cadrului natural:

- zone de mun�i înal�i în partea de NV �i S a jude�ului cu mun�i având vârfuri de peste 1.800 m, paji�ti alpine, întinse suprafe�e împ�durite, zone cu condi�ii favorabile de schi (Vîrful lui P�tru, �urianu, Muntele Mare, Muntele G�ina, etc.);

- rezerva�ii naturale de o mare varietate : 84 de rezerva�ii - râurile de �es (Mure�, Târnave) �i de munte (Sebe�, Arie�, Ampoi, Galda,

Cetea, etc) cu posibilit��i pentru practicarea pescuitului sportiv; - zona colinar� cu renumitele podgorii: Jidvei, Blaj, Ighiu, Cric�u, �.a. - resurse balneo-climaterice în zona Ocna Mure� unde exist� importante

debite de ape în zona masivului de sare cu ridicate calit��i terapeutice în tratamentul unor afec�iuni reumatice, aparatul locomotor, anemii, sistemul nervos periferic.

- prezen�a în cadrul zonei montane a unor mici depresiuni însorite �i ad�postite de vânturi cu un climat blând, favorabil odihnei, precum: Arie�eni, Mogo�, Ponor, S�lciua, Întregalde, în cadrul c�rora se pot dezvolta complexe turistice sau se poate practica agroturismul. - monumente de arheologie, arhitectur�, istorie, precum: Cet��ile Alba Iulia, Sebe�, Aiud, cetatea dacic� de la Piatra Craivii, C�pâlna, cet��ile ��r�ne�ti Gârbova, Câlnic, Boz, S�sciori

- m�n�stirea Râme� , bisericile de lemn Lup�a, Gârda de Sus, etc. - monumente memoriale la Alba Iulia, Blaj, Mir�sl�u, etc. - arhitectura original� a caselor de la Arie�eni, Gârda, Vidra, Avram Iancu, Albac, Mogo�, Ponor, Râme�; - portul �i artizanatul de la �ugag, C�pâlna, Laz, S�sciori, Gârda de Sus; - târgurile �i s�rb�torile tradi�ionale din Mun�ii Apuseni. Alte obiective de interes turistic:

- muzeele Alba Iulia, Sebe�, Blaj, Aiud, Lup�a - biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia - muzeele etnografice s�te�ti: Lup�a, Remetea - muzeul memorial Avram Iancu


207

Orient�ri �i propuneri în vederea dezvolt�rii turismului în jude�ul Alba Având în vedere deficien�ele semnalate în ceea ce prive�te discrepan�a între poten�ialul turistic al jude�ului �i capacitatea redus� de re�inere a turi�tilor se impune realizarea unui program de dezvoltare a sectorului turism. În acest sens a fost elaborat� lucrarea "Studiu de amenajare turistic� complex� a V�ii Arie�ului", de c�tre ROMTURIST, care prevede m�suri concrete privind dezvoltarea bazei materiale turistice �i modernizarea celei actuale destinate turismului de circula�ie �i celui de odihn�, recreere �i sporturi de iarn� în prima etap�, precum �i consolidarea �i dezvoltarea ofertei turistice prin valorificarea complex� a tuturor resurselor turistice în etapa a doua. Concret, cele mai importante prevederi sunt:

• declararea �i organizarea satelor turistice Lup�a, S�lciua, Bistra, Avram Iancu; • modernizarea complexului turistic "Tulnicul" Câmpeni; • demararea amenaj�rilor de constituire a sta�iunii Arie�eni �i Vârtop prin

realizarea de dot�ri de cazare, alimenta�ie public� �i agrement; • amenajarea zonelor de recreere ce cuprind lacurile din preajma localit��ii Ro�ia

Montan� (T�u Mare, �arina, Corna, Brazi, Anghel); • extinderea �i amenajarea popasurilor Lup�a �i Gârda de Sus; • amenajarea pentru vizitare a pe�terilor Poarta lui Ionele, Huda lui Papar�; • modernizarea drumurilor spre Lacul Beli�, Poiana Florilor - Padi�, Curcub�ta

Mare, Muntele G�ina, Detunata; • dezvoltarea func�iei de odihn�, recreere sau sporturi de iarn� a localit��ilor

Arie�eni, Casa de Piatr�, S�lciua, etc. Extinzând problematica studiului la întreaga zon� a Mun�ilor Apuseni se mai pot ad�uga resursele înc� insuficient folosite de la Întregalde �i Râme� precum �i valorificarea Cheilor Cibului, Ampoi�ei, lacului Iezer (inclusiv modernizarea acceselor). Propunerile privind dezvoltarea unor localit��i ca Arie�eni �i Întregalde prin crearea în cadrul lor a unor dot�ri care în perspectiv� s� duc� la transformarea lor în sta�iuni climaterice �i turistice vor contribui la ridicarea gradului de urbanizare a jude�ului. În paralel, un centru cu profil similar este indicat a fi dezvoltat pe Valea Sebe�ului prin valorificarea poten�ialului turistic al Mun�ilor Sebe� �i a lacurilor de acumulare în cadrul unei sta�iuni climaterice posibil a fi realizat� pe malul lacului Oa�a. De asemeni, în apropiere, la Luncile Prigoanei exist� un amplasament deosebit de favorabil pentru realizarea unui complex turistic. De altfel întreaga zon� a v�ii Sebe�ului, prin accesibilitate �i deosebit� frumuse�e, este necesar a intra în aten�ia responsabililor jude�ului pentru orientarea eventualelor investi�ii din domeniul turismului c�tre aceast� zon�. Una din m�surile urgente de impulsionare a turismului în zona montan� este promovarea pe scar� larg� a agroturismului cu urm�ri benefice atât pentru turi�ti cât �i pentru localnici. Avantajele sunt evidente: investi�ii mici din partea ini�iatorilor, ridicarea gradului de civiliza�ie a unor zone �i intrarea lor în circuitul turistic. În prezent numai un num�r foarte mic de gospod�rii au fost atestate. Zona Mure� - Seca�, axat� pe artera de intens� circula�ie turistic� intern� �i interna�ional� de pe direc�iile Cluj - Alba Iulia - Sebe� - Sibiu DN 1 �i Arad - Sebe� - Sibiu (DN 7) datorit� valorii �i variet��ii obiectivelor turistice �i a nivelului general de dotare �i echipare prezint� în continuare condi�ii de dezvoltare pe profil complex (turism de tranzit, odihn� scurt� �i agrement, tratament balnear). Legat de acest din urm� aspect se impune realizarea unor dot�ri de cazare la Ocna Mure� pentru a se


208

crea un sector balnear menit s� duc� la extinderea �i diversificarea turismului de sejur în paralel cu dezvoltarea ora�ului Ocna Mure� din punct de vedere economic �i urbanistic. Zona Valea Târnavei Mici axat� pe DJ 107 Blaj - Târn�veni prin monumentele �i obiectivele culturale existente este indicat� a fi amenajat� pentru servirea turismului de tranzit. Propunerile privind dezvoltarea turismului în jude�ul Alba vor trebui s� �in� cont de faptul c� valorificarea resurselor existente trebuie s� �in� cont �i de men�inerea integrit��ii valorilor cadrului natural �i etno-cultural. Acest scop poate fi mai u�or atins prin crearea unor rezerva�ii ale biosferei de importan�� na�ional� (Rezerva�ia Mun�ii Apuseni) sau jude�ean� (Sc�ri�a _ Belioara, Bedeleu, Platoul Ciumerna). Valorificarea superioar� a poten�ialului turistic impune �i îmbun�t��irea echip�rilor de infrastructur� pentru a putea realiza circuitele turistice în cadrul zonelor, a unor circuite cu caracter interjude�ean cât �i accesele în zonele turistice �i spre obiectivele principale. În acest sens este indicat� modernizarea pentru turism a unor drumuri: Aiud - Abrud, Gîrda de Sus - Sc�ri�oara, Aiud - Buru, Ighiu - Iezer. Realizarea propunerilor privind dezvoltarea bazei de cazare �i servire în paralel cu îmbun�t��irea c�ilor de comunica�ie rutier� va face posibil� amenajarea în perspectiv� a traseului turistic Padi� - Sc�ri�oara - Cîmpeni - Abrud - Aiud - Sebe� - Oa�a, ce traverseaz� jude�ul pe o lungime de 220 km aducând o contribu�ie important� la dezvoltarea turismului intern �i interna�ional. O importan�� deosebit�, cu un impact favorabil în relansarea turismului, va avea integrarea centrului istorica Alba Iulia – bijuteria patrimoniului jude�ului Alba - în programele Institutului European pentru Itinerarii Culturale al Consiliului Europei în cadrul Programului Milenium, în curs de derulare. Pentru sus�inerea acestui program sub genericul “Cetatea dintre Imperii” s-a propus declararea unor zone de interes na�ional, în etape, zone care vor fi efectuate cu prec�dere lucr�ri de restaurare, consolidare, conservare �i punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv de reabilitare a construc�iilor, echipamentelor �i infrastructurii. Impactul turismului asupra mediului

În tabelul 9.5.1. sunt prezentate aspectele negative ale practic�rii turismului �i impactul lor asupra mediului

Tabel 9.5.1. Aspecte negative ale practic�rii

turismului Impact asupra mediului

Circula�ie turistic� necontrolat� (în afara traseelor marcate)

Distrugeri ale solului �i vegeta�iei; Perturbarea faunei; Declan��ri de incendii.

Flux turistic crescut Perturb�ri asupra mediului Modific�ri în comportamentul animalelor; Amplificarea formelor de poluare.

Dezvoltare excesiv� �i neadaptat� cerin�elor impuse de statutul de arie protejat�

Supraînc�rcare cu elemente de infrastructur�; Stiluri arhitecturale nearmonizate cu cele existente.

Lipsa dot�rilor de folosire a energiei alternative, a recicl�rii �i epur�rii apelor

Poluare fizic�, poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului.


209

utilizate, a depozit�rii �i compost�rii gunoaielor în cadrul structurilor turistice de primire �i de alimenta�ie public� Lipsa amenaj�rilor specifice, destinate popasurilor �i camp�rii

Degradarea peisajului prin acumularea de de�euri.

Exploatarea intensiv� a resurselor naturale cu valen�e turistice

Sc�derea gradului de atractivitate a resurselor.

Practicarea braconajului, a pescuitului �i vân�torii necontrolate

Sc�derea dramatic� a efectivelor de faun� s�lbatic�.

Hr�nirea animalelor Modific�ri în comportamentul animalelor; Turismul automobilistic (parcarea �i circula�ia în locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale)

Poluarea cu gaze de e�apament �i zgomot; Distrugerea de specii floristice; Poluarea aerului.

Culegerea speciilor floristice ca amintire Perturbarea biodiversit��ii naturale

9.6. Polu�ri accidentale. Accidente majore de mediu În anul 2006 nu au fost polu�ri cu impact major asupra mediului. În tabelul 9.6.1.1. sunt prezentate datele referitoare la singura poluare accidental�înregistrat� în 2006 în jude�ul Alba. Tabel 9.6.1.

Nr. Crt.

Data/ ora

Localizarea fenomenului

Agentul poluator/

cauza polu�rii

Factorii de

mediu afecta�i

Mod de manifestare

al fenomenului

M�suri luate Sanc�iuni

1. 15.10.2006 ora 12.

Raul Sebe�- Petre�ti

SC Pehart Tec SA

Petre�ti- profil de activitate:

prelucrare celuloz� �i

hârtie/ -Deversare necontrolat� de ape uzate cu con�inut de

fibr� celulozic�

ap�

- poluare accidental� cu

suspensii.

-Nu s- a înregistrat mortalitate piscicol�.

-sitarea imediat� a evacu�rii de ape uzate

-controlul evacu�rilor

de ap�.

Societatea a fost

sanctionata contraventional

de catre Comisariatul Judetean al

GNM cu amenda in valoare de 25000 lei (RON).

Evolu�ia num�rului de polu�ri accidentale pe factori de mediu în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul 9.6.1.2.

Tabel 9.6.2. Polu�ri

accident. 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Aer (nr.) 1097* 1137* 2138* 1490* 3540* 100* 2 - Ap� (nr.) 2 4 11 5 1 2 1 1

*-polu�ri sistematice ale aerului cu SO2-valori monentane �i zilnice- provenite de la SC Ampelum SA Zlatna- societate închis� în 14 ianuarie 2004. 9.6.1. Polu�ri accidentale cu impact major asupra mediului. Nu au fost înregistrate polu�ri accidentale cu impact major asupra mediului


210

9.6.2.Polu�ri cu efect transfrontier-Nu este cazul În tabelul 9.6.1.2. este prezentat num�rul polu�rilor accidentale, pe factori de mediu în perioada 1999 -2006 :

9.7. Concluzii Presiunile exercitate de sectoarele de activitate din agricultur�, industrie, sectoarele energetice, transporturile �i turismul se manifest� asupra factorilor de mediu prin deteriorarea calit��ilor naturale ale acestora. Pentru eliminarea presiunilor exercitate de practicarea unei agriculturi neecologice asupra mediului, în anul 2006 s-au f�cut investi�ii în executarea lucr�rilor de îmbun�t��iri funciare de c�tre Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural�, prin « Programul de Ameliorare a Terenurilor Degradate », s-au folosit preponderent îngr��minte naturale decât chimice, s-au regenerat p�duri prin împ�duriri. Pentru eviden�ierea reducerea presiunilor din sectorul industrial asupra mediului, s-a impus agen�ilor economici utilizarea de tehnologii performante (BAT) astfel încât emisiile provenite din procesele de produc�ie s� se încadreze în limitele admise. Pentru unit��ile ce au instala�ii sub directiva IPPC s-au emis autoriza�ii integrate de mediu ce regelementeaz� foarte strict acest lucru. Indicatorul structural «Intensitatea energetic� în industrie» ne indic� o sc�dere substan�ial� a intensit��ii energetice industriale în anul 2006 fa�� de anul de referin�� 2003. Pentru reducerea emisiilor din transporturi se impune utilizarea benzinei f�r� plumb �i dirijarea traficului greu pe rute ocolitoare, m�suri cuprinse în PLAM 2007-jude� Alba


211

Capitolul 10. Instrumente ale politicii de mediu în jude�ul Alba

10.1. Cheltuieli �i resurse pentru protec�ia mediului

Situa�ia investi�iilor din programele de etapizare �i conformare

Plan investi�ii pe 2006 (mii RON) Realizat în 2006 (mii RON)

Titular de investi�ie

Denumirea lucr�rii

Total Buget local

Buget de

stat

Alte surse

Surse proprii

Total Buget local

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

Consiliul judetean CJ ALBA Sistem

zonal de alimentare cu ap�

1675,48 1675,48 - - --

SGA Alba Acumularea Mihoie�ti

1063,58 1063,58 - - -

TOTAL 2739,06 2739,06 - - - Consiliile locale

Consilii Locale

Aliment�ri cu ap�

8704,7 5019,63 - 3685,07 - 3330,74 632,26 13,36 6,68 2678,44

Extindere retele de canalizare

8237,35 1470 - 6767,35 - 5336,74 1159,49 - - 4177,25

Sta�ii de epurare

650 50 - 600 - 319,58 319,58 - - -

Depozite de de�euri

42 42 - - - - - - - -

Spa�ii verzi 1000 1000 - - - 649,59 649,59 - - - TOTAL 18634,05 7581,63 - 11052,42 - 9636,65 2760,92 13,36 6,68 6855,69

Agen�i economici Agen�i

economici SC Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�

1600 - 1600 - - 1982 - 1982 - -


212

SC Cuprumin SA Abrud

1900 - - - 1900 3632,33 - 1407 1792,53 432,8

SC GHCL UPSOM Ocna Mure�

3800 - - - 3800 2744,86 - - 2744,86 -

SC Cugireana SA Cugir

403,44 - - - 403,44 252,17 - - 252,17 -

RAS Salina Ocna Mure�

167,8 - - - 167,8 46,1 - - 46,1 -

Apa CTTA Filiala Cugir

2,63 - - - 2,63 33,61 - - 33,61 -

SC Apulum Alba Iulia

22,53 - - - 22,53 36,89 - - 36,89 -

TOTAL 7896,4 - 1600 6296,4 8727,96 3389 - 3389 4906,16 432,8


213

10.2. Cheltuieli �i investi�ii efectuate de agen�ii economici în anul 2006 �i raportate la CJ Alba al G.N.M.

Totalul cheltuielilor de mediu din programele de conformare �i de etapizare,

pentru anul 2006, la nivelul judetului Alba se ridic� la valoarea de 21.103,67 mii RON din care: 8727,96 ( 41,36%) reprezint� cheltuieli ale agen�ilor economici, 2739,06 ( 12,98%) cheltuieli ale Consiliului Judetean Alba �i 9636,65 ( 45,66%) cheltuieli al consiliilor locale ore�ene�ti �i municipale.

Situa�ia cheltuielilor �i investi�iilor realizate pe linia protec�iei mediului de c�tre agen�ii economici din jude�ul Alba, în cursul anului 2006 sunt :

1. Filiala Ro�iamin SA Ro�ia Montan� – lucr�ri în valoare total� de 1982 mii RON, reprezentând:

- Lucr�ri de lestare a digului aval la iazul de decantare a sterilului Valea S�li�tei; 2. SC Cuprumin SA Abrud – lucr�ri în valoare total� de 3632,33 mii RON,

reprezentând: - Prevenirea fenomenului de poluare accidental� datorat� sistemului de transport tulbureal� ; - Utilizarea varului în exces la uzina de preparare pentru asigurarea condi�iilor necesare demineraliz�rii apelor acide provenite din halde �i diminuarea acidit�tii acestora ; -Lucr�ri pentru stabilitatea haldelor ; 3. SC GHCL UPSOM SA Ocna Mures – lucr�ri în valoare total� de 2744,86 mii RON, reprezentând: -Lucr�ri pentru evacuarea �i depozitarea rezidurilor ; 4. SC Cugireana SA Cugir – lucr�ri în valoare total� de 252,17 mii RON reprezentând: - Compactarea stratului de de�euri �i acoperirea lui cu material inert ; - Asigurarea deratiz�rii �i dezinsec�iei pe amplasament �i la punctele de

colectare a gunoiului menajer; - Dotarea cet��enilor �i agen�ilor economici cu euro-pubele; - Dotarea punctelor de colectare a gunoiului menajer cu euro-containere; - Achizi�ionarea a dou� autocompactoare pentru transport de�euri; - Reabilitare drum de incint� în halda de de�euri, alte lucr�ri; 5. SNS Sucursala Salina Ocna Mure� – lucr�ri în valoare total� de 46,1 mii RON reprezentâd: –Urmarirea prin m�sur�tori topografice a deforma�ilor suprafe�ei; 6. SC Apa CTTA Filiala Cugir – 33,61 mii RON reprezentâd: - Lucr�ri la sta�ia de epurare ape uzate Cugir; 7. SC Apulum SA Alba Iulia – 36, 89 mii RON

10.3. Fondul pentru mediu

10.3.1. Proiecte finan�ate prin Administra�ia Fondului pentru Mediu În cursul anului 2006 pentru sesiunile de proiecte ale Administra�iei Fondului

pentru Mediu : 10 ianuarie – 15 februarie si 15 iulie – 15 august , au fost depuse un


214

numar de 14 solicit�ri de finan��ri nerambursabile de catre agen�i economici, ONG-uri, autorit��i publice locale din jude�ul Alba .

În urma procedurilor de evaluare a solicit�rilor depuse, situa�ia proiectelor aprobate spre fina�are de c�tre Administra�ia Fondului pentru Mediu este urmatoarea :

Nr. crt.

Beneficiarul proiectului

Titlul proiectului

Durata de

implementare a proiectului

Modalitate

de finan�are

Categoria F – protec�ia resurselor de apa, sta�ii de epurare 1. SC Elit SRL

Cugir Sta�ie de epurare – Fabrica de procesare carne Oarda de Jos , Alba Iulia, str. Biruin�ei, nr. 46, judetul Alba

9 luni Nerambur sabil

2. SC IPEC SA Alba Iulia

Sta�ie pentru epurarea apelor tehnologice uzate

12 luni nerambursabil

Categoria J – Educa�ia �i con�tientizarea publicului privind protec�ia mediului 1. Asocia�ia

Veronica, Alba Iulia, jude�ul Alba

Ecologie în lumea pre�colarilor


2. Asocia�ia Pescarilor sportivi, Alba Iulia, judetul Alba

Campanie de educa�ie a popula�iei riverane privind protejarea resurselor acvatice vii din râurile jude�ului Alba


3. Asocia�ia ECOABRUD Abrud, jude�ul Alba

Un mediu mai curat pentru Apuseni


10.3.2.Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto, ini�iat prin OUG nr. 99/ 2004 si aprobat prin Legea nr. 72/2005. Agen�ii economici din jude�ul Alba autoriza�i s� desfa�oare în cursul anului 2006 activit��i de colectare �i tratare a vehiculelor scoase din uz au fost:

– pentru colectare REMAT ALBA SA ALBA IULIA

- pentru colectare �i dezmembrare conform autoriza�iei emise de RAR : S.C. TEHNO GENERAL J.R. S.R.L. ALBA IULIA S.C.AUTOTIC S.R.L. AIUD A.F. IUONA� AIUD


215

10.3.3.Contribu�ia jude�ului Alba la constituirea Fondului pentru Mediu Num�rul contribuabililor înregistra�i în anul 2006 la Fondul pentru mediu din

jude�ul Alba a fost de 1068 pl�titori. În tabelul 10.3.3.1. sunt prezentate sumele încasate în perioada 01.01.2006-

31.12.2006 din jude�ul Alba pe tipuri de obliga�ii bugetare. Tabel 10.3.3.1

Tip obliga�ie bugetar� Valoare (RON) De�euri 708.147,37 Ambalaje 7.983,13 Lemn 166.172,31 Poluan�i surse fixe 28.298,67 Poluan�i surse mobile 2.937,19 Chimice 11,16 Pesticide 0,00 Anvelope 1.236,85 Tutun 0,00 Terenuri 0,00 Vân�toare 0,00 Nedefalcate* 482.373,93 TOTAL 1.397.160,61

* Având în vedere c� plata la bugetul Fondului pentru mediu se face într-un singur cont, la rubrica „nedefalcate” sunt cuprinse toate sumele pentru care în documentul de plat� nu s+au precizat obliga�iile bugetare pentru care s-au virat aceste pl��i.

10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare În calitate de �ar� în curs de aderare, România a beneficiat anual din partea Uniunii Europene de o asisten�� financiar� substan�ial�, care a sprijit eforturile sale în preg�tirea pentru aderare. Asisten�a de preaderare UE a fost canalizat� prin urm�toarele instrumente financiare: PHARE, ISPA, SAPARD.

10.4.1. Programul PHARE în România Programul PHARE este primul instrument financiar nerambursabil de pre-aderare,

program lansat de Comisia European� în anul 1990, destinat ��rilor din Centrul �i Estul Europei, candidate la aderarea la Uniunea Europeana. Creat ini�ial pentru asisten�a Poloniei si Ungariei (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique), programul a fost extins la toate ��rile canditate din Europa Central� �i de Est.

Obiectivele PHARE sunt: • Înt�rirea administra�iilor �i institu�iilor publice pentru a func�iona eficient în

interiorul Uniunii Europene • Apropierea de acquis-ul comunitar (legisla�ia extins� a Uniunii Europene) �i

reducerea necesit��ii perioadelor de tranzi�ie • Promovarea coeziunii economice �i sociale


216

În anul 2006, în jude�ul Alba au fost implementate urm�toarele proiecte în cadrul programului PHARE:

1. „Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap� în jude�ul Alba”, proiect finan�at în cadrul programului SAMTID ��Programul de Dezvoltare a Infrastructurii în ora�ele mici si mijlocii - Faza pilot, valoarea pentru jude�ul Alba fiind de 7.698.795 euro; 2. „ Lucrari de infrastructur� edilitar� a Zonei Istorice - Reabilitatre �i

extindere re�ele de ap� potabil� �i canalizare în zona istoric� a municipiului Alba Iulia”, Phare CES 2001, în valoare de 949.340 euro;

3. „Sistem de colectare selectiv� �i amenajare sta�ie de de�euri în zona municipiului Aiud” proiect finan�at prin programul Phare CES 2003, în valoare de 829.280 euro. Acest proiect se afla in faza de elaborare a proiectului tehnic.

4. „Sistem de colectare selectiv� �i amenajare sta�ie de de�euri în zona turistic� Abrud, Rosia Montan�, Bucium, Ciuruleasa”, proiect finan�at prin programul Phare CES 2003, în valoare de 656.215 euro. Acest proiect se afl� în faza de elaborare a proiectului tehnic.

10.4.2. Programul ISPA în România Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) este unul dintre cele trei instrumente de finan�are nerambursabil� ale Comunitatii Europene �i a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului UE nr. 1267/1999 în vederea acord�rii asisten�ei pentru pregatirea ader�rii la UE a ��rilor din Europa Central� �i de Est, asisten�� acordat� pentru realizarea coeziunii economice �i sociale între state în domeniul politicilor privind infrastructura de transport si mediu. Obiectivele ISPA sunt urmatoarele:

• S� sprijine ��rile beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale UE;

• S� extind� �i s� concentreze re�ele de transport propriu cu cele transeuropene; • S� familiarizeze ��rile beneficiare cu politicile �i procedurile aplicate de fondurile

structurale �i de coeziune ale UE În domeniul protec�iei mediului, ISPA se concentreaz� pe “investi�ii masive” (legate de directivele de mediu, a c�ror implementare solicit� costuri foarte mari). Ele se refer� la urm�toarele domenii: rezerva de ap� potabil�, tratarea apelor reziduale, administrarea de�eurilor solide �i a celor periculoase �i respectiv poluarea aerului. În cursul anului 2006 în jude�ul Alba nu au fost implementate proiecte prin programul ISPA.

10.4.3. Programul SAPARD în Romania Programul SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture

and Rural Development) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini ��rile candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol �i în alte domenii legate de dezvoltarea rural�, precum �i în implementarea


217

acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricol� Comun� ( CAP - Common Agricultural Policy) �i la legisla�ia aferent�.

Obectivele principale ale programului sunt:

M�surile din programul SAPARD au ca scop principal facilitarea implement�rii acquis-ului comunitar, remedierea unor deficien�e ce caracterizeaz� agricultura în Romania, înainte de aderarea la Uniunea European�. În mod particular, sprijinul pentru aceast� masur� este destinat îmbun�t��irii situa�iei actuale a infrastructurii din cadrul spa�iului rural, a condi�iilor de via�� i a standardelor de munc� �i men�inerea popula�iei în spa�iul rural prin:

- ameliorarea accesului la re�eaua de drumuri comunale, jude�ene, na�ionale, c�i ferate, precum �i la exploata�iile agricole, obiective turistice de importan�� na�ional� sau alte obiective economice;

- sprijinirea activit��ilor economice comerciale �i turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;

- ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condi�iilor igienico - sanitare ale locuitorilor �i a activit��ilor productive desf��urate; - ameliorarea calit��ii mediului �i diminuarea surselor de poluare.

În cursul anului 2006 au fost finalizate dou� proiecte finan�ate prin programul SAPARD, proiecte demarate în cursul anului 2005. Acestea sunt :

1. Alimentare cu ap� potabil� a comunei Galda de Jos, proiect în valoare de 989.736 euro

2. Realizarea re�elei de canalizare �i sta�ie de epurare în comuna Ighiu, proiect în valoare de 989.950 euro.

10.5. Planul Local de Ac�iune pentru Protec�ia Mediului-PLAM Primul Plan Local de Ac�iune pentru Mediu (PLAM) pentru jude�ul Alba a fost

ini�iat �i implementat în anul 2003-2004 prin programul PHARE « Implementarea Aquis-ului de Mediu » în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03.

În tabelul de mai jos este prezentat stadiul de realizare al obiectivelor/ ac�iunilor incluse în PLAM 2004:

Num�r ac�iuni

Realizate In curs de realizare

Nerealizate Nu este cazul*

Total

Num�r ac�iuni cu termen de realizare pân� în 2006

88

72

35

24

219

Num�r ac�iuni cu termen de realizare mai mare de 2006

28

93

63

-

184

Total num�r actiuni PLAM

116 165 98 - 403


218

* Ac�iunile cuantificate cu “nu este cazul” au fost prev�zute pentru societ��i comerciale care �i-au sistat activitatea pân� în 2006 : SC Ampelum SA Zlatna, SC Resial SA Alba Iulia, Filiala Zlatmin SA Zlatna, Filiala Arie�min Baia de Arie�, Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�.

În vederea revizuirii PLAM 2004 a fost emis� prin Ordinul Institu�iei Prefectului jude�ului Alba nr.372/19 iulie 2007 componen�a Comitetului de Coordonare al Planului Local de Ac�iune pentru Mediu �i al Grupului de Lucru. În procesul de revizuire al PLAM 2004 s-a folosit „Metodologia pentru elaborarea �i implementarea programului regional �i local de ac�iune pentru protec�ia mediului” elaborat� în cadrul Proiectului PHARE R09804.04.01.001 “Înt�rirea capacit��ii institu�ionale �i administrative pentru gestionarea politicilor de mediu în conformitate cu Acquis-ul Communautaire”.

Identificarea problemelor/aspectelor de mediu în jude�ul Alba fost realizat� folosind urmatoarele surse informa�ionale:

- Chestionare pentru identificarea problemelor de mediu transmise la institu�ii publice locale, unit�� poluatoare majore, ONG-uri..

- Rapoarte �i studii de specialitate ale institu�iilor cu atribu�ii în controlul �i gestiunea mediului natural �i al activit��ilor antropice cu impact asupra mediului (Agen�ia pentru Protec�ia Mediului, Comisariatul Jude�ean al G�rzii Na�ionale de Mediu, Sistemul de Gospod�rire al Apelor Alba, Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural�, Autoritatea de S�n�tate Public�, SC APA CTTA etc); - Rapoarte, studii ale autorit��ilor administra�iei publice locale �i jude�ene din care s-au identificat problemele/aspectele de mediu; Metodologia utilizat� în evaluarea problemelor de mediu a avut in vedere: � Metoda expert: analiza problemelor cheie de mediu (cu impact major �i cu

afectarea unui segment mare de popula�ie) – evaluare realizat� de speciali�ti, bazat� pe informa�ii �tiin�ifice, m�suratori rezultate din monitorizare �i statistici referitoare la condi�iile de mediu din comunitate;

� Metoda participativ�: metod� bazat� pe consultarea problemelor comunit��ii, prin chestionarele transmise;

Multitudinea de probleme identificate a fost structurat� pe 15 categorii de probleme / aspecte de mediu, precum �i problemele /aspectele individuale din cadrul fiecarei categorii, care au fost ierarhizate �i prioritizate pe baza unor criterii specifice .

Pe baza rezultatelor procesului de prioritizare, a fost luat� decizia asupra categoriilor / problemelor individuale ce au fost selectate pentru includerea lor în planul de ac�iune.

În ordinea descresc�toare a scorului de ierarhizare, problemele de mediu au fost ordonate conform tabelului urm�tor: Nr. Crt

PROBLEMA Cod probleme

Scor ierarhizare

Scor prioritizare

1. Poluarea apelor de suprafa�� - ape menajere �i industriale

PM-02 37,80 156,66

2. Gestiunea de�eurilor PM-05 36,33 162,25 3. Pericole generate de catastrofe/

fenomene naturale PM-08 33,71 141,28

4. Calitatea �i cantitatea apei potabile PM-01 33,40 149,40


219

5. Poluarea solului �i a apelor subterane PM-03 32,42 147,00 6. Poluarea atmosferei PM-04 30,85 127,00 7. Urbanizarea mediului PM-11 30,50 129,50 8. Degradarea mediului natural �i

construit, monumente de art�, istorice �i situri arheologice

PM-09 30,00 153,00

9. Activit��i agricole �i dezvoltare rural� PM-07 29,33 143,33 10. Asigurarea st�rii de s�n�tate PM-12 29,00 145,00 11. Transporturi PM-06 27,66 100,66 12. Educatie ecologic� PM-13 26,00 130,50 13. Turism �i agrement PM-10 25,50 116,00 14. Înt�rirea capacit��ii APM PM-14 25,00 108,50 15. Aspecte legislative PM-15 24,00 112,00

Pentru rezolvarea problemelor de mediu l-a nivelul jude�ului au fost identificate 141 ac�iuni. Alegerea responsabililor de implementare / monitorizare a ac�iunilor a vizat patru mari categorii de institu�ii/organisme sau organiza�ii:

• Administra�ia public� local�, care conform legisla�iei în vigoare are o serie de atribu�ii cu privire la managementul administrativ al localit��ilor, inclusiv din punct de vedere al protec�iei calit��ii mediului înconjur�tor

• Agen�i economici – în urma identific�rii unor probleme care vizeaz� surse punctiforme de poluare alocate activit��ii unor agen�i economici, ac�iunile �i responsabilit��ile care revin acestora au fost preluate din Programele de Conformare, Programele de Etapizare existente sau în absen�a acestora, prin alocarea unor ac�iuni specifice de reglementare a activit��ii

• Institu�ii publice deconcentrate – m�surile �i ac�iunile care vizeaz� institu�iile publice deconcentrate conduc la cre�terea capacit��ii de monitorizare, control �i reglementare în domeniul protec�iei mediului înconjur�tor, precum �i m�suri care vizeaz� promovarea bunelor practici în domeniul mediului �i educa�ia ecologic�.

• Societatea civil� – o serie de m�suri cu caracter educativ au ca responsabili comunitatea local�, reprezentat� în special prin ONG-uri ca structuri comunitare capabile s� asigure aceast� implementare. Termenele de implementare ale ac�iunilor au fost corelate cu legisla�ia na�ional�

în vigoare, precum �i cu perioadele de tranzi�ie rezultate din negocieri la Capitolul 22 – Mediu �i men�ionate în Tratatul privind Aderarea României la Uniunea European�. Au fost identificate trei grupe de ac�iuni necesare rezolv�rii problemelor de mediu:

• Ac�iuni pe termen scurt (maxim 1 an) – ac�iuni care finalizeaz� o activitate anterioar� �i au termene scadente în anul 2007.

• Ac�iuni pe termen mediu (între 1 �i 4 ani) – ac�iuni care vizeaz� atingerea majorit��ii ac�iunilor prev�zute în Planul de Ac�iune, obiectivele strategice pe termen mediu fiind cel mai bine definite în contextul în care anul 2007 reprezint� anul în care România �i-a propus integrarea în Uniunea European�

• Ac�iuni pe termen lung (între 4 �i 10 ani) �i reprezint� ac�iuni care vizeaz� în general problemele complexe �i cu impact deosebit asupra mediului înconjur�tor, probleme care din punct de vedere al implement�rii legisla�iei europene în domeniu sunt incluse în Directivele Europene care solicit� tranzi�ie din punct de vedere al implement�rii în România.


220

Sursele poten�iale de finan�are incluse în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu sunt în general, de trei tipuri:

• Surse interne – respectiv surse existente în bugetul responsabilului de implementare

• Surse na�ionale – respectiv surse de finan�are care sunt incluse în diferite fonduri guvernamentale na�ionale �i care sunt alocate pentru tipurile de ac�iuni incluse în PLAM

• Surse externe – respectiv surse de finan�are extrabugetare, alocate de c�tre fonduri sau institu�ii interna�ionale, �i care în general vizeaz� tipurile de probleme de mediu identificate în Planul Local de Ac�iune.

Draft-ul preliminar al documentului PLAM 2004- revizia 1 2006 a fost supus dezbaterii publice prin transmiterea unui comunicat de pres� în presa local� �i postarea lui pe o perioada de minim 30 de zile pe pagina de web a Agen�iei pentru Protec�ia Mediului �i a Consiliului Jude�ean Alba. Documentul PLAM Jude� Alba a fost adoptat în �edin�a Comisiei Consultative a Consiliului Jude�ean Alba din data de 28 februarie 2007.

starea mediului

Documents