I7731

411M1111a DISCURSUL

ROSTIT I iE

D. SPIRU C. HARETIIINISTRU AL MUUMUU' HUTU I AL CULTEL011

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DE LA 20 DECENBRE 1902

CU 01:ASIA

DESBATEREI MURMUR' ACELUI MINISTER

13UCURESCI

LATE STAT 1.1.71.

1903

IN

TNOEMEETIE

^,14orsermis,t'

xCAD*EUIA

BIBLIOTECA

88/ ell SOCIALISTE

Doi- milor &Tahiti,

Void profile. de ocasiunea ce 'ml procuradiscutiunea budgetulul din anul acesta ; casa aduc la cunoscinta Camerei cate-va lu-crurT cart crud ca o vor interesa, in ceea ceprivesce mersul invelamentulul nostru pu-blic in anil din urma.

Este necesara acesta expunere, bind -caBunt apr6pe cinci ani de and a inceputperioda de transformare a invetamentuluipe base legilor din 1898 §i 1899, i impre-jurArile nu permis Inca ca sa aducla cunoscinta nici a Camera, nici a Ca-pului Statulul, printr'un raport detaliat,cele ce se fac in ministerul pe care 'I conduc,pentru ca sa fill in cunoscinta de modulcum se aplica legile votale de d-vostre.

De aceea, sa nu ye surprinda data voidtine cuventul ceva maT mult, de §i nu voidinsista asupra tutulor lucrurilor pe carls'ar cuveni sa le ating.

'mt -au

o,

2

Pentru acela.i motiv, rog pe amicul metd. Mitescu sa 'ml permits ca, la cestiunearidicatA de d-sa, sa nu respund de catatunci cand va veni in discutie capitolul VII,acesta hind o cestiune specials, iar nuun object de discutiune generals.

deputat Gherghiceanu ii respundla inceput, ca sa inlatur din discutiune sipunctul special asupra caruia m'a intrebatd-sa, anume ce am de gand sa fac cu te-renul cu localul vechei gall, care mi seofera de catre orasul Ramnicu-Sarat.

Respund ea, in principiii, sunt hotarit saprimesc oferirea; insa, de cand a fost acoloinspectorul i architectul ministerului ca savada locul cladirea, fost imposibil same ocup de afacerea acesta. D-vdstre scitica, In timpul cand sunt Camerile deschise,timpul nostru pentru ludrarI este forterestrins.

Mara de acesta, cestiunea institutiundce este sa se faca la Ramnicu-Sarat estestrins legata cu o alts cestiune care nueste Inca resolvata, aceea a Casei de eco-nomii a corpulul didactic, proiect votat dejade Senat, i pe care II voiA aduce chiarmaine in discutiunea Camerel.°Cat pentru scOla profesionala din Ram-

nicu-Sarat, nu pot anul acesta sa fac nimicpentru (Ansa, pentru ca, cu budgetul nostru,asa de restrins cum este, nu am putut sacreez nici o cheltuiala neat pentru Stat.

Prinurmare, scola profesionalA din Ram-

D -lul

§i

'mi-a

3

nieu-Sarat, cum a trait pans acum, va maitrai Inca, pang cand vom vedea ce se pateface cu densa. ct

Vin acum la cestiunile generale, pe carile-a ridicat d. §tefan Ion.

0 D-lor, este anevoie, §i nu incerc ca saexpun inaintea d-vostre tote mesurile peearl a fost indus ministerul instructiunei sale is in anii din urma, pentru aplicarealegilor din 1898 §i 1899.

Sunt lest lucruri, In strinsa le-gatura cu budgetul, §i cari merits sa fieexpuse maT amenuntit inaintea d-vostre.

A§a este cestiunea frecuentarei §c6lelorrurale, atinsa de d. §tefan Ion.

D-lor, tote ramurile invetamentului pu-blic la not au capetat o desvoltare mai marede cat cea necesara, dupe trebuinteleafara de cloud: invetamentul primar rural§i invetamentul profesional. In colo, inve-tamentul secundar, cel primar urban §i celsuperior, ar putea, fara inconvenient, sa fierestrinse la proportiuni mai modeste, farasa inceteze de a respunde la trebuin teletereT. (A plause).

D-vostre, cari ati urmat desfa§urareaafacerilor publice de cati-x a anT incite, in-telegeti bine de ce a lost a§a.

Prima causa a reului a fost ca la 1864,cand s'a flout legea invetamentului, acelcare a fost autorul legel nu a avut timpulsa traga §i planul ei de aplicare. Guvernelese schimbail atunci de tree -patru on pe an.

.

tereI,

4

Acel care a facut legea nu a putut sit osplice, iar urma§ii lui au lucrat maT mulldupe inspiratia momentului. Asa s'a intern-plat, ca unele luat o desvoltareanormala, pe cand altele au rmas cu mullin urma. (Aplause).

In special, invecamentul profesional nuera atins de loc in legea de la 1864 ; cad,de ea intrebuinteza cuvinte ca scold reaI5,undid de aplicatiune, dar aceste cuvinte in-semnaii inteensa cu totul alt-ceva de ceeace intelegem not' prin §cola profesionala.

Legea din 1864 a pus jalonele unel or-ganisiiri a invetimentului, pentru aceavreme putem dice ca a fost destul de bineconceputa, deed trecem cu vederea unelegresell, cart se explica in mare parte prinimpregiurarile cand s'a facut legea. Darchiar de jalonele puse la 1864 noT nu ne-amtinut destul de bine. Pe unele drumurl ammers prea departe, iar pe altele am remasin urma.

Ast-fel, am remas in urma in inveta-mentul rural. Cause le sunt multe : lipsa delocalurl, lipsa de personal, lipsa de interesdin partea satenilor, §i altele multe.

Lucrurile nu maT pot merge Iasi tot asa.Suntem datori ca sa punem regula, carepapa acum a lipsit, in desvoltarea inveta-mentului nostru. (Aplause).

Acolo unde a luat prea marl prof ortii,trebue sit -1 restringem, sa oprim aventulpe care 'I-a luat, pentru ca tot atat de mare

par4T au

si

.

-gi

5

veil este, intr'un organism de Stat, desvol-tarea &normal& a unei pArti, ca §i lipsa dedesvoltare a altor parti.

Trebue numai de cat sa facem ce vomputea, ca sa ca§tigam timpul perdut inceea ce privesce invetamentul rural. Acoloavem lipsurl de mai multe feluri: ne lipsesclocaluri, ne lipsesce parte din personal,precum §i dotatiunea materials a scold.

D. At. Mitescu : $i executareaD. Sp. Haret, ministrul cultelor §i in-

structiunel publice : Intru cat privesce lo-calurile, iata ce se in Lempla. Comunele ru-rale sunt prea sarace, ca sa pita face fetaprime! for obligatiuni, necesarA ca sa alba§c61A, anume obligatiunel de a avea unlocal convenabil. Din asta causa, in multecomune nu s'aii putut infiinta scoff de loc,de vreme ce nu era macar un acoperi§sub care sa o adApostesca,iar pe undeinfiintat, populatiunea scolei era mai tot=d'a-una cu desevir§ire insuficienta.

Incbipuiti-ve sate in car! erail 400-500tie copii in versta de §cola, §i a caror §coldse rezuma intr'o camera de locuinta tera-nesca de 15 m. p.

Intro asemenea .cola, puteail sa incapacel mull 20 de copil; dar restul pans la400 ce Wean ?

Tocmai aci e locul sa r6spund d -lu! Mi-tescu : sa a plicAm legea obligativitatel; kamendam pe attend car! nu '0 trimit copiila scala. Dar sand satenii ne vor trimite

el.

s'aii.0

400 de copil §i noT nu vom avea loc de catpentru 20, a cul va fi respunderea ? A lor,a comuneT sail a Statului?

Iaca undo stn una din principalele rauseale reului; iaca pentru ce invetimentul ru-ral a dat asa de slabe resultate.

Statul a facut cheltueli marl pentru in-vetamentul rural, fare ca resultatul sa res-punda la a0eptarile luT. Dar sihntele luTau fost zadarnicite prin neputinta sail prininertia comunelor, earl trebuiail sa-I pro-cure localele necesare.

NoT, tend Infiintam o kola rura la unde-va,plateam un invetator care, dupe lege, eradator sa dea instructie la 80 de copil; daracestul invetator i se punea la dispositie osala abia pentru 20 de copii. Statul platendar invetatorul pentru 80, §i nu puteaprimi instructie de la densul de cat 20 de

Prin urmare, abia un sfert din chel-tuiala de Stat producea efect util;cele-alte trel sferturT emu aruncate in vent.

Pentru ce dar sa ne miram ea la Loragaiim abia 12 -15 °)0 Omen! earl sciti carte,dupe ce de 40 de anT avem legea inveta-ment And obligatoriii? (Aplause).

Este adeverat ca nu trebue sa luam inmod prea absolut acesta cifra. Proportiaacesta de 12-15°)0 de Omen! cude carte, s'a stabilit prin resultatele con-statate cu ocasiunea recruterel. Se scie ca,la recrutare, fie-care tear trebuie sa de-clare data scie carte, §i este o manic printre

6

copii.

.

recut&

sciinta

7

tineril de la tera ca sa declare ca nu soilcarte, chiar cand scil ; le-a intrat in capca cei earl snit"' carte, fac serviciti mailung.

Situatia dar nu este na de rea, dupecum ar 'Area dupe cifra citata de mine ;tot4 este departe de a fi stralucita.

El bine, partea acesta a reului, cea careprivesce localuri)e, cred CA' suntem pe talesa o indreptam. (Aplause).

0 sa trebuiasca ani de munch', dar suntempe calea cea buns. (Aplause).

Mai Anthill a venit infiintarea minunatelinstitutiuni a Case! qcOlelor, acum seseani. (Aplause). Camera de atunci II pusesela dispositiune 30 de milione, pentru ca saajute comunele in cladirea localurilor forde .cola. Cundiscett insa imprejurarile cariau facut ca acesta generosa intentie sa nupots fi indeplinita. Din cele 30 milione, s'attcheltuit numai vre-o 5 milidne, cariservit pentru a se face din noil vre-o surd§i mai bine de localuri de .call, pentrua se transforma §i complecta allele. Pro-portia nu este tocmai avantagiosa, fiind-capretul fie-carui local revine prea stump.

Dar lucrul se explica lesne. Anthill, eradificultatea cea mare de a construi in'abuneconditii. Intrega operatiune era dirigiata dela Buctiresci, de la Casa celelor. Era enormde grail sa se gasesca antreprenori pentrucite un local prin:fundurile judetelor, §i peurma era §i mai grew a priveghea ca aceqti

au

i

8

antreprenorl sa faca lucrarile bine. Malera si greutatea de a procura materialul, dea pazi legea comptabilitatei, qi ate altele.

Al duoilea reil a fost ca nol ne-am facutilusiune ca cele 30 miliOne vor fi fall ger-§it, si am facut planurl prea luxose pentrulocalurile ce aveam sa construim. Acum amrevenit la o apreciere mai justa a lucrurilor.(Aplause).

Acum cand nu mai avem nici o centimela Casa qcolelor pentru cladirile §colare, amdat voie ca sa se faca constructiunea dinon -ce material, cu singura conditie ca saalba dimensiunile cerute de lege i de ce-rintele igienice. (Aplause).

Nu mai cer temelie de piatra, nici ziduride caramida comprimata ; me multumesc §icu o constructie de gard, dar destul de mareca sa incapa copil in ea. Am lasat liberainitiativa autoritatilor locale, primar §i pre-fect, si s'ati pus cu totii pe lucru. Unii audat serbari, al ii all facut loterii, aril aufacut subscriptii, §i resultatul este ca inanul acesta s'ati cladit 234 locating de ;;cola.(Aplause).

Pentru anul viitor am promisiunl ca sevor face si mai multe. Sunt unele judete,cum e, spre exemplu, Braila, Putna §i altele,unde miscarea acesta a fost cu deosebireimbucuratore.

Sunt sigur ca miscarea inceputa nu vaslabi, asa ca pans in 9 sail 10 an! tete'§co-lile rurale vor avea locale bune yi incape-

9

tore, fail ca comunele sa se fi ruinat.(Aplause).

Vine acum o alts cestiune : cestiunea in-veca torilor.

Invetatorii pe car! recrutat pe la1864 si mai incOce, lama forte mult dedorit, cad nu eraii pregatiti in de-ajuns; bapot dice ca In mare parte nu eraii de loc.Legea permitea ca un absolvent a patruclase primare sa fie numit invetator. Ce seputea astepta de la denail?

Din fericire, Suveranul nostru ne-a inve-tat ce trebue sa facem. (Aplause).

El a infiintat prima scOld normala de in-v6tatori, §cola care a luat o desvoltare atatde insernnata, §i pa urma careea s'a maifacut §i altele. AtuncT a fost natural ca sase inscrie in lege ca numai normali§til safie invetatori. §i, in adever, acest principitia si fost inscris pentru prima ora in proiec-tul de lege din 1886, §i consacrat pe urmaprin legile din 1893 §i 1896. A§a se faceca acum corpul invetatorilor se recrutezadin ce in ce mai bine, §i ca putem comptape densul in unele impregiurari in car!alts data ilia nu era de gandit sane adresamla densul. (Aplause).

Sunt ministru acum de aprOpe duo! anT§i am cea mai mare multumire, constatandcu cat foc, cu cats sirguinia §i cu cats pri-cepere acest corp pate sa dea ajutor la celemai marl §i mai nobile intreprinderi. (A-plause).

.

1-am

10

. Pate cu alts ocasiune void putea vorbimai pe larg despre curentul excelent caredomnesce printre invetatori; ye void spuneatunci lucruri cart ye vor bucura. Nu potinsa sa tree fara sa amintesc de institutiabancilor populare, pe "Carl cu totil o pretuimasa de mult. Acosta institutiune este faptafor proprie. ( Aplause).

De la centru li s'ad dat numaT sfaturi siindemnuri, nimic alt.

Asa dar, in ceea ce privesce pe invetatori,suntem pentru viitor : invetatorif6rte meritosi i capabili avem acli in partile cele mai departate ale terei, atuncicand au ce le trebue, un local convenabil,material didactic, lemne pehtru incalclit siprimari cari sa nu'i necajesca prea tare, yeasigur ca se obtin resultate minunate, pecari am putea sa le aratam cu mandrie onunde, chiar si in terile cele mai inaintate.(Aplause).

Este, insa, un alt mare neajuns : nu avemdestui invetatori. Populatiunea scolara sa-tesca de la not este cam de 700.000 copii,si not avem abia 4.500 invetatori in cifrarotunda, dintre cart 500 sunt invetatori decatun.

Dar 4.500 invetatori nu sunt de ajunspentru 700.000 copii, chiar daca asi im-pune fie-caruia 80 copii, chiar daca co-muna da sala care sa contina acesti80 copii.

Acesta este o a duoa causa pentru care

lini. ti %T

'mt -ar

§i

§i

frecuentarea §ccilelor rurale, in loc sA fie de700.000 copil, este numal de 250.000. Primacausa a lost lipsa de localuri de aduoa este lipsa de invetatori.

In anul 1886, pe cand era d. Sturdzaministru al instructiel publice, s'a facut ostatistics forte minutiasa, dupe care s'a cal-culat pe urmA, sat cu sat, call invelatorIar trebui pentru ca Invetamentul rural salfie complectat, s'a gasit ca ar trebui sAavem 10.500 invetatorI, ca sä fie atati caitrebuesc. Astasli sunt numal 4.500, dedam avea un gol de 6.000 invetAtorI.

El bine, orb cats tragere de inima amavea cu totil sa Implinim acest gol enorm,sal bine ca nu curend se va putea face acesta;6.000 invetatorl represintA 6.500:000 leimal mull in budget pe fie-care an. Daca amsta sa a§teptam pans cand sa putem adaugiatata la un singur capitol din budgetul unuisingur minister, ar insemna ca ne condam-nAm sä nu ne vedem nici o data visul cuochi!, §i pate nici urma01

A trebuit dar sA cautam mijlocele dea mic§ora dificultatea, §i mijlocele acesteasocotesc ca s'aii gasit inteun mod forte fe-ricit ; iata cum:

Scala primary rurali are 5 clase. Celemal multe §colI rurale au un singur hive-tator. Prin urmare, In genere invetatorulrural are sa se ocupe de o data cu 5 serifde copi!, ba Inca de cele mal multe orb sunt6 serif, pentru ca incepetorii adese -ori sunt

§coll,

nostri.

11

12

impartitT §i ei in 2 serif. Invetatorul trebuedar ca, pe cand se ocupA sa in ete alfabe-tul pe prima serie, sa alba ochiul §i asupracelor-alte 5 serif, ca sa le link' in ordine,sail sa le dea cate ceva de lucru ca sa leocupe. °hose la ce results de aci pentrudensul este forte mare ; cad pentru un in-?Stator greutatea nu este atata ca sa aibainaintea lul 80 de copil, cat este ca ace§ti80 de copil sa fie impartiti in mai multefelurT deosebite. Este cert ca mai lesne esteinvetatorului sa aibi 80 de elevi de o sin-gura clasa, de cat 20 de elevi impartitl in6 clase diferite.

Acest lucru este sciut §i u§or de inteles.Preocupat de acesta greutate, Inca de

cand eram in guvern de rendul trecut, cuocasiunea unel convocarT a consiliulul ge-neral, am pus cestiunea: ce este de facutpentru ca sa putem reduce munca invet5.-torului, fats ca sa reducem invetamentul ?

Omeni forte distinO, cart faceafi partedin acel consiliii general, in special d. in-spector general Meissner d. inspectorHalitza, care est "ncil §i astayll in admi-nistratiunea mi rului, au gasit un mijloc forte ingeni ,s'ail gandit de a pune pecolarii de clasa duce la un loc cu eel de a

treia, intr'o clasa care se face In duoi ant ;iar pe eel de clasa IV la un loc cu eel de aV, intealta clasa, tot de duoi ani.

In realitate, §colarii fac dar tot 5 anT deinvetatura, frig Invetatorul nu are inaintea

§i

13

sa de cat 3 seriT de scolarT. Ast-fel dificul-tatea este redusa in proportiunea de la5 la 3.

Acesta, d-lor, a fost deja un progresenorm.

Dar atata nu a fost Inca de ajuns; caci, de sinu era' de cat 3 serif de scolarT, este evidentcu atunci cand invelAtorul se ocupa cu se-ria I, seriile II si III, neavend ce sa face, se-dead cu mainile la piept.

E adeverat ca programul dice ca in acestLimp seriile acestea sa se ocupe cu exer-citii indirecte ; dar aceste ocupatiuni indi-recte se -reduceaii in realitate la jucariI §iglume intro copii, invelAtorul mai avendgreutatea ca tins in frill, in timpulcand se ocupa si de seria cea-alts care invata carte.

Acestea sunt motivele pentru carT anulacesta, de la 1 Septembre, am dispus ca sase puns in aplicare o alts dispositiune;

sa vina la scale cu rendul : seria II asi a III-a numal de dimineta, seria I-a nu-mat dupe pranz.

Ce urmeza de aci? Urmeza ca la fie-caredata invetatorid are inaintea sa numal oserie, mult duoe, si se pOte ocupa cu den-sele in mod intensiv, ne mat perlend vre-mea cu alte seriT, ca sa le tine in ordine.Mal results Ca copiil, in timpul cat nu yinla scold, se pot ocupa acasi de alt-ceva pelanga parintii lor, si stiff ca tocmal acestaera una din cele mal marl dorinte ale le-

sal

sco-lari!

14

ranilor, una din causele pentru cari intrecut nu'§i duceail copiit la scola (Aplause).

Va sa pica realisez duce beneficil deo data, fara ca invetamentul sa sufere ; dincontra it intaresc, caci invetatorul patesa consacre tot timpul invetamentului, Faraa'sI mai perde vremea cu tinerea discipli-nei seriilor neocupate.

Dar mai este Inca un avantagiii mare :acela ca, cu localurile actuale, vom putea saavem un numer mutt mai mare de scolari,pate; chiar pans la induoit. Daca am, deexemplu, o sala in care 'neap 40 de elevi,este evident ca pot sa dad inteensa inve-(ament la 80, din cari jumetate ar veni di-

cea-alta jumetate dupe arniaV.Prin urmare, pot sa mare. frecuentareacu suta la suta, serVinda-me chiar cu loca-tele actuale. In realitate nu va fi tocmatasa, din cause cart nu au interes de a fiexplicate aci. Daca Dad void mars frecuen-tarea macar cu 500/a, fara sa cer nici unsacrificiii nod, cred ca ors: -tine va recunosceca este un resultat stralucit. §i pot sa vospun ca acest resultat '1-am realisat incate-N a judete, chiar din prima 4i a apli-carei noului orar. (Aplause):

In fine, noua dispositie va avea, pentruviitor, un alt avantagiii, mai mare patede cat tote cele pe earl le-am examinat pansacum.

Am spus adineauri ca, pentru complec-tarea personalulul didactic necesar inveta-

i

.

niinela i

ti

i

15

mentului primar rural, am avea nevoe deun total de 10.500 de invetatori, adica Inca6.000 peste eel Fe call ii avem deja, cutote ca, dupe lege, fie care din acesti have--tatori ar trebui sa aiba In semi pans la 80de copii. Cu noua dispositie, daca fie careinvetator ar avea in rendul de dimineta, nu80, ci 60 de copii, §i tot 60 In rendul dedupe amiall, el ar putea sa dea cu inles-nire invetamentul la un total de 120 decopii. A,sa find, un mic calcul arata ca unnumer de vre-o 6.500 invetatori ar fi deajuns, in loc de '10.500, cat se cerea cu ye-chiul orar.

lacy dar o economie de patru mil de in-vetatori, adica de vre-o patru milione ju-metate de lei; cu alte cuvinte, avem pentruviitor siguranta ca budgetul ministerululinstructiunei, la articolul invetamantuluirural, nu va cresce cu patru milione §i ju-metate, cu cart ar Ii trebuit sa cresca dacanu adopt am noul orar.

Vedeti, cite resultate bune pututrealisa prin o mesura care, nici macar nua fost o mesura de lege, ci un simplu ordinministerial. (Aplause).

Am insistat asupra acestul punct, nunumal din causa Insemnatatel lul, dar §ipentru ca 'ml era permis sa laud fara re-serva, fail a me teme ca voin fi taxat caom lipsit de modestie. Vic acesta, pentruca cea mai mare parte a merituluistabilireinoulul orar nu 'ml revine mie, ci staruinte

§i

.

s' aft

16

pricepereloi colaboratorilor earl me ajutain implinirea sarcinel mele.

Am spus ca prima parte a dispositielnostre, reducerea seriilor de la 5 la 3, farecare orarul de anul acesta nu ar fi fort po-sibil, 'se datoresce intr'o large mesura d-lorMeissner si Halitza.

Al douilea pas, si cel decisiv, este datoratin mare parte until simplu Moaner sitesc,pe care 'ml fac placerea numesc aci,ca se remana numele lul in analele Came-

ca resplate a serviciulul pe care, inmodestul lul cerc de activitate, a sciut saladuca tare'.

Acesta este Vasile Dorin, de la Rome-nescI, in judetul Iasi (Aplause).

Este adeverat ce ideea acesta era in aerla'minister incA mai de demult; dar noT, earlaveam respunderea, ne temeam se loam omesurkasade radicalLiale carela bune re-sultate nu ni se pereae destul de sigure.Numal staruintel lui Dorin se datoresce caam avut:curajul sa o aplicim; clot ne-amois ca el, care este chemat a aplica prin elinsusi mesurile nOstre, pole sa vada multelucruri pe cari noT, de aci, nu le vedem ;dace el are curagiul sa sustina cu atataste-ruinte mesura ce propune, este multi prohabilitate ca mesura este bune. De aceea,am esperimentat-o timp de un an in vre-ocite va si tend am vedut resultatele1, am generalisat-o. Acum mai trite rapor-le pe cart le primim sunt pline de laude

sii'l

ref,

- scot!,

gi

17

pentru snoul orar §i ne promit cele maibune resultate.

Ca sa resumez cele ce am spus pans a --cum, pot dar vice ca, in ceoa ce privesceinvetamentul rural, ne este permis sa avemsperanle bune pentru viitor, atAt din punc-tul de vedere al invelamentului, cat §i dinacel al budgetului. (Aplause),

Budgetul ministerulut instructiunel esteunul din acelea care, prin natura lui, estedestinat sa mai cresca. Acesta vine dincausa §colilor cari s'air infiintat merefi, §iearl n'att ajuns Inca la deplina for desvol-tare ; din causa invetamentului primar ru-ral, care, dupe cum spuseiti, trebue corn-plectat; din causa invetamentului profesio-nal, pe care avem sa-I injghebam aprope pede a-intregul; §i, in fine, din causa faimoseigradatiuni.

Prin urmare, on -ce s'ar face in acestbudget pentru a mic§ora sarcineleva fi bine venit.

Dintre tote causele pe cart le-am enume-rat, cea mai grava este acea a invetamen-tului primar rural. Dar am aratat ca cres-cerea ce are sa proving de aci, putern sa oreducem cu vre-o 4 milidne §i jumetate.Acesta este deja un resultat forte conside-rabil, pe care II punem la activul nostru.(Aplause).

In ce privesce invetAmentul profesional,socotela ce am presentat in expunerea demotive a beget din 1899 este destul de dove-

2

viitore,

,

18

ditdre. Acest invetament, data ar fi corn-plectat a§a cum cere acea lege, in ese an!§i in limitele legel, nu ar costa pe Stat decat opt sute de mii lei pe an, pe langa cares'ar adauga o sums aprope echivalenta dinpartea judetelor §i a comunelor. Dar acestacheltuiala este compensate cu prisos prineconomiile pe earl ea va permite se le facemin cele-alte ramuri ale inveramentuluT, qi inspecial in cel secundar.

Ating aci o cestie forte simlitere, darcare are o deosebita gravitate; de aceea, in

sa me explic lamurit.Am mai spus §i in alte imprejurari, §i

repet §i acum, ca invetamentul nostru se-cundar, adica liceele §i gimnasiile, costa preamult.

Ca sa ye facet! o idee, am sa ye daft osingura cifra : in Francia, Belgia, Germania§i Austria, patru WI din cele mai culte,invetamentul primar costa de 6 on mai multde cat cel secundar. La not nu costa nicl detree ori mai mult. Prin urmare, invetamen-tul nostru secundar costa mai bine de catde duos ori mai mult de cat in cele patrutart citate, in comparatie cu invetamentulprimar.

Cheltuim 9 milione §i un sfert pentru In-vetamentul primar, pe dud cheltuim treymilidne §i jumetate pentru Invetamentul se-cundar.

D-lor, este evident ca trebue se fie Ore-care raport intre intinderea invetamentului

19

primar si a celul secundar al unel ter!. Gra-dul de desvoltare al unuia presupune pe alcelul -alt. El bine, data in tee asa de inain-tate ca cele citate de mine si pentru cart

este o experienta stability de secole, estesuficient un invetamint secundar ca acel pecare Tail, cum sa credem no! ca in Roma-nia nu se face o cheltuiala zadarnica, candse intretine un invetament de duoe or! maidesvoltat ?

Invetamentul secundar, prin el 'must, nucreazi nici o cariera alta de cat pe cele bud-getare ; si este evident ca, dada este preadesvoltat, el produce o pletora de postulant!,in dauna tutulor celor-alte eerier!, earl re-man in suferinta. Iata pentru ce invetamen-tul nostru este supus la atatea critic!, ca nudi resultate bune, ca umple lira de postu-lant! de functiuni, ca nu respunde la tre-buintele adeverate ale tire!. Cererea defunctioned este determinate de intindereaterei si de trebuintele ei culturale si admi-nistrative, si cand °collie dati de duoeorl mai multi de cat trebue, este evidentca jumetate din ei vor fi intrebuintati, iarcea-alta jumetate va remane pe la usile sipe scarile ministerelor. Cum sa ne mai mi-r5m de desechilibrul pe care'! constatam ?(Aplause).

Aceste consideratilm'ati facut ca, Inca dela 4897, cand pentru prima Ora am venit laminister, sa am curagiul de a da alarma §ia spune pe fata si fara Inconjur, ca aci este

it'I

20

buba §i trebue adus lecul ; §i de atunci ne-incetat am insistat in tote ocasiile. In Sep-tembr41897, nu eram Inca inarmat cu le-gea invetamentului profesional ; cu tote a-cestea, am adresat circulars ca sa se re-stringa admisiunea §colarilor in cursul se-cundar, §i sA nu se primesca de cat aceia.earl dais dovesli ca pot merge mai departe.Pang atunci se scie ca u§ile liceelor §igimnasiilor era date in Mull, §i cine voiaintra, ca intr'o casa pustie.

Mai mult de cat atat. Inca la 1885, pecand aveam onorea a servi ca secretar ge-neral sub d. Sturdza, tot efi am insistat pelanga d-sa ca sa se dea cunoscuta ordonanta,dupe care admiterea in licee §i gimnasil sase faca prin concurs.

Vedeti dar ca nu era la mine numal oinspiratiune a momentului mesurile pe earlle-am lust de la 1897 incoce, i prin circu-lAri, §i prin ordine, §i prin legi.

Not am inscris in legea din 1898 ca ad-misiunea in heel) se face numai cu examen,ca sa se primesca numai eel bunt, §i ca mi-nisterul p6te suprima clasele inutile. Acestas'a facut pentru ca sa se marginesca admi-siunea, peste mesura de-mare, care se faceapans atunci in §colile secundare.

Dar mesura acesta mai este justificata §iprin alt-ceva §i ma! gray.

Din 1.000 de §colari, cart intra in clasa Isecundara, numai 250 ajung de terminiclasa IV-a, §i abia 92 termini pe a VII-a.

.

21

Clasa VIII-a s'a infiintat abia anul acesta,asa ca pentru densa nu avem Inca statii-tica ; dar nu 'mi a fost gra' sa calculez caabia 56 o vor termina.

Va sä licit, din 1.000 de ruled, earl pa-rasesc carierile banOse i sigure ale corner-°haul agriculture!, abia 56 vor putta saajunge o hartiorA la mans, cu caresa asedieze sterile ministerelor ; iar cei-altice se fac ?

Ce se face un teller care a urmat duosau trel clase de heel, caruia 'I-a intrat incap ca scie latinesce si franiuzescel Nu esteel un om pierdut (Aplause).

Cheltuim noT trel miliOne Vii. jumetate, cuscopul ca sa scOtem 56 omen! utili si 944 deproletari, nu numal inutill, dar chiar pri-mejdiosil (Aplause).

Iata situatiunea. Nu este acesta un peri-col pentru Stat ?

Si data acesta situAtiune va mai conti-nua, unde vom ajunge`?

Facultatea nostra de drept sc6te pe an,rare- mi -se, 200 de licentiati. Cap dinteensilintra in magistrature, cap in advocaturAee se fac ? Si Inca acestia sent no-

pentru ca au capetat o hartie care iimangae eel putin cu-ideea ca .aii terminalceva. Dar ce fac cei-alti, carT au remas pedrum, inainte de a ajunge la acea fericitaHeel*?

Cestiunea acesta este extrem de grave, si

xCADEm

¶. 13181.107FrAOZ/h,

§i _

sa aibd

§i

?

.

yi

rocitT,

_

cel-alll

22

ye rog sa ye dati soma de pericol, cum desigur v'ati §i dat.

sa nu credeti ca nu mai este nimic deqis in asta cestiune. Daca v'a1 spune totce ar fi de spus, v'ati pune mainele in cap.Dar pentru moment e destul atat.

Tgebue deci luate mesuri drastice ca sase puns cat mai curend capet acestel situatil.

Dar ce este de facut ?Fara induoiala, ca in vieta publics a unel

teri e nespus de greu sa fad un pas inapoi,in orT-ce directie, chiar cand directia ar figresita.

Vedeti ce s'a petrecut cu scOlele.infiintat o sums de gimnasil licee.

cu cata. usurinta I Era destul ca la discu-cutia budgetulul deputatil unel localitati sacera, §i Camera vota, convinsa a face bine.Acum facem bilantul, vedeti ce consta tam:ceea ce se credea ca e un bine, sa vede cane-a dus la un mare reil, i ca trebue sa daminapoi. Fi-va acum tot asa de usor sa des-facem, precum a fost de u§or ca sa facem ?

Evident ca nu. Suet deprinderi stabilite,sunt situatil dobendite ; se mai amestecaconsideratiunile de amor propriii. (Aplause).

Dar asemenea consideratii nici nu meritssa fie puse in cumpena, cand este vorba decestiuni asa de vitale pentru tera intrega.

Sa nu ni se spuna ca atunci, cand se des-.fiinteza un gimnasiii se lovesce in drepturilesail interesele cutarei localitati. (Aplause).

§i

.

S'ad§i

pi

pi

23

Este interesul eel mare al terei care pri-meza totul. (Aplause).

Am ajuns acum cu totil la convingerea canici o centima din avutul terei nu trebuecheltuita fara folos pentru (Musa. Si candconstat ca 50.000 lel sunt cheltuiti, nu numalin mod inutil, dar cu primejdie pentrii tera,sa nu fac eu nimic ca sa fac sa inceteze acestarisipa ? (Aplause).

Winne fereste I AST socoti ca lipsesc de ladatoria mea, care este de a spune adeverul,macar s'ar intempla. (Aplause).

In sensul acesta am facut deja ceva ; darceea ce mai remane de facut, trebue sa sefaca Meet cu bagare de semi.

InIelegeti ca nu eti voiu veni sa cer sataienn de o data budgetul invetamentului se-cundar, de si este de duo on mai mare decat trebue; dar stint pe tale, data nu sa 'Ireduc numal la 2 milione, In orl-ce cas sareduc cifra actuala in mod destul de sim-titor.

Deja anul trecut, prin budget, s'a redusun numer de clase divisionare de la diferitelicee, curl se gaseail inutile. S'a redus ungimnasiii din Berlad, un gimnashl la Slatina,un liceu la Braila ; la Berlad s'a transformatsada secundara de fete in .cola profesionala.Avem un castig de vr'o 45 clase, anul a-cesta preyed inceputul altor reducer! descoff pe unde nu sunt trebuitdre. (Aplauseprelungite).

Tote acestea represinta o economie deja

/

mime

§i

§i

24

facuta sari pe tale de a se face pand in pa-tru anT, prin reducer! succesive de cite oclass pe an a scolilor ce se suprima ; cacinu se p6te reduce un gimnasiii dintr'o data,ci se reduce class cu clash.

Tote acestea represintA o economie de maibine de 500.000 lei la invetimentul secun-dar. li vedeti, cea mai mare parte din eco-nomiile acestea realisat deja, si nu si-adat nimeni sema ca s'ati desfiiniat 40 declase in interval de 12 luny. Acesta este ceamai bund dovada ca acele clase nu respun-dean la o trebuinta simlita. (Aplause).

sunt convins ca tot asa va merge hi-crul si in viitor, data vor.fi luate mesurilecu bagare de soma si nu in mod violent.

Acestea nu sunt singurile reduceri cefacut in invetimentul secundar. Mai amInca reduceri de aprope 600.000 lei, ce s'ati(dent acolo. Dar acelea sunt de alts natura.Acelea eras cheltuell evident inutile, facutefdra a se inmulti colile, prin creatiuni deposturi inutile in scolile vechi.

Spre exemplu: impartirea unel clase de15 scolari in duoe, si plata a duoe serif deprofesori, in loc de una. (Aplause).

Economil de acestea am facut in prima-Ora anului trecut, in Septembre trecutin Septembre acesta, pentru aprOpe 600.000lei. (Aplause).

In resumat, budgetul ministeruluinostrueste indrumat pe calea economiilor si inpartea lul privitore la invetimentul secun-

Eii

s'au

si

s'ati

25

dar : economic deja [acute, sail earl vor aveaa se mai face in viitor. (Aplause).

0 a treia economie inseninata va Ii cutimpul la invetamentul primar urban. Dupecum spunea d. Stefan loan, not aveam 1.351institutor!. Populatia scolara a oraselor e de80.000 de copil, in cari intra §i aces ce '§iprimesc instructia in familie sail in §coliprivate, in numer de vre o 12.000. Prinurmare, chiar punend elite 70 de copiT defie-care institutor, ne-ar trebui vre-o 1.000de institutor! pentru a face fata tutulortrebuintelor. Asa dar, sunt 351 inutill.

De unde vine acesta ? Vine tot de acoloca comunele nu ad dat localurile necesare.Gaud inteun oral se fulfil* o scold cu 4clase, comuna inchiria o casa care nu erafacuta anume pentru §cola, o simpla casaparticulars cu camere de 20 safiL25 de me-tri patrati, in care nu incipeafi cu totul maimull de 80 de copil, pe cand ar fi trebuit säincapa 320. Remeneati dar pe din afara 240din eel 320, pentru care Statul platea peinstitutor!. Comuna atunci i ices : ',Tata 240copil car! wail loc in scold; trebue sa randministerul o a duoa §c616. .

Si ministerul o facer.; §i ast fel ministe-rul platea cats. trei qi patru renduri de in-stitutori, pe and trebuia sa platesa numaiun rend. Si acesta stare de lucruri existsi astAdi, in multe part!, pentru ca sunt

forte putine comune cari Merit datoriade viol construi localuri anume pentru volt.

.

'or-ad

26

Dar on cum ar fi, acest spor de institu-tors exisla; el au fost numi i, II avem, §i as-tali nu 'I putem arunca pe drumuri. Sun-tern dar nevoid a '1 plati pans la incetareafor din vieta, sau pang la esirea la pensie.

Iata pentru ce, de multe off, suntetica, atunci and se produce vre-o va-

canta in invetamentul primar urban, meaudits clicend ca postul acela se va desfiinta.

Anul trecut am desfinitat ast-fel vre-o 40de locuri. Anul acesta Inca, fate' cu dispo-sitiunile nouei legi a pensiunilor, s'au des-fiintat forte putine, Dar acesta sistema tre-bue urmata Inca mult timp, pentru ca saputem ajunge cu imputinarea institutorilorpans la numerul indestulator de 1.000.(Aplause).

lucrul nu este de negligiat, pentru cacel 351 de institutors imam represinta pen-tru budgetul nostru o sarcina inutila de1.100.000 lei pe an. Vedeti ce grozave po-veri s'ati impui budgetului Statului, numaidin causa ca comunele nu 'si-au facut da-toria.

A poi dad asa se presinta lucrurile; cladla invetamentul secundar avem un surplusde cheltueli pe cars '1 evaluez la un milioni jumetate; daca la cel primar urban mai

avem un milion mai bine, nu se mai cu-vine sa ne minim dad budgetul ministeru-lui instructiunei publice se ridica la cifrade 25 milione. Si inc nu trebue sa uitarnca cele 9 si jumetate miliene, pe earl le diet-

mi-rati

§i

§i

27

tuim pentru invetimentul primar suet inrealitate o cheltuiala comunala ; cad pre-tutindeni, afara de la noi, intretinerea have-tamentului primar este in sarcina comune-lor, iar nu in a Statului. Daca am da la oparte acesta cifra, budgetul ministeruluis'ar reduce la mai putin de 16 milidne, dincari cultele singure jail 5 milione. Ast-felprivit budgetul ministerului, nu se va maiparea nimenui prea incarcat; mai ales datatinem soma ca, cu densul, am organisat a-prope totul, intr'un timp de mai putin depatru decenii. (Aplause).

Sa fie bine inteles ca, data am amintit cacheltuiala invetamentutui primar ar trebuisa privesca pe comune, nu am avut in tentia saspun ca red a Post ca s'a facut asa cum s'afacut.

Din contra, cred ca bine este ca s'a facutasa, i ca trebue continuat Inca tot ast-felmai multi vreme. Comunele nu stint Incabine experimentate in manipularea aface-rilor scolare. Administrarea unei §coli estelucru destul de delicat, §i nu este prea mutta dice ca ea reclama cunoscinta aprofun-data a tuturor cestiilor technice cari oprivesc.

De aceea, cred ca actuala stare de lucruriva trebui sa mai dureze Inca cat -va timp.Gera ce justified acesta credinia, care nutrebue sa jign(csca pe nimeni, este ceea ces'a petrecut cu obligatiunile deja impuse co-munelor prin legea invetamentului primar.

28

Acosta lege a lasat in sarcina Statuluiplata personalului didactic, iar comunelorprocurarea localurilor de §cOla : §i v'am spuscum comunele '0-au indeplinit obligatiuneaacesta.

Daca s'ar fi facut i cu plata personaluluicum s'a facut cu localele, ce era sa fie `?Unde eram astadi cu invetamentul primar(Aplause).

De aceea, repet, bine este ca s'a facuta§a cum s'a facut ; dar trebuie sa prevedemviitorul, cand lucrurile se vor schimba inbine, §i sA ne preghtim pentru densul.(Aplause).

Imi mai roman putine de (ills in ceea ceprivesce invetamentul profesional.

D. Eduard Ghica §i d. Stefan Ion astadiau atins acesta cestiune, care este forte in-semnata.

Dar asupra ei nu insist astadi prea mult,cAci ea ar cere ore -sari desvoltari, pe carltimpul nu'mi permite sä le fac. E cert insaea, este nevoie sA organise» temeinic.inve-tAmentul phfesional.

Constatam cu totii ea acest invetament afost prea mult neglig'at in tot-d'a una la noi.

Ochil nostri au fost atintiti intr'una asu-pra invetamentului teoretic, secundar i su-perior, i acesta ne-a facut sa pierdem dinvedere aprope cu total invetamentul profe-sional. (Aplause).

Resultatul a fost ca avem ac,li prea multi

.

29

Orneni cart se ofera sa Nett servicil in primadirectiune, i o lipsa absoluta de orneni ne-cesari in a doua directiune.

Ve surprinde ca am fost nevoit sa facanuaturi, ca sa gasesc un Means sail unlemnar. Dar, care a fost §cOla care sa ni-Iformeze ?

D. I. Ath. Mitescu: De ce nu vi '1 -a for-mat scolele profesionale?

D. Spiru Haret, ministru cultelor si in-structiunel publice : Dar mi-I vor forma oregimnasiile d-vostre? Unde au fost uzineleatelierele cart sa formeze pe meseriasii nos-tri ? In alte parti scolele profesionale nu ailprea multa insemnata te, cad acolo meseriasilse formeza in uzine, in fabrici, In ateliere.Noe ne lipsesc tote acestea. Pana le vomavea, trebue ore sa asteptam cu mainile-in-cruccsate, ca sa ne cads din cer lemnarul saillacatusul de c ire avem nevoie ? De loc. Vomincepe cu colile profesionale pe carl le avem,si le vom imbunetati gradat. (Aplause).

Dac5 la 1864 am fi esitat sa infiintaminvetamentul secundar Universitatea, subcuvint ca ne lipsesc elementele necesare, ince stare ne am fi aflat nol astaclI7

Dar daca am fi inceput la 1864 sa facempentru profesionale ceea ce am facutpentru cele secundare si pentru Universi-tatI, a41 invetamentul profesional era sa steatot ala de bine ca celealte. (Aplause).

Trebue insa ca ceea ce nu am facut panAacum, sa se faca cel putin de aci inainte,

. si

colile

§i

30

qi incepend cu putin, sa putem ajunge lamult.

In invetamentul profesional este de con-siderat cu deosebire cestiunea invetamen-tului agricol. Si aci a§l vroi ca, in putinecuvinte, sa ye spun ce am putut face pansacum, cari sunt sperantele nostre pentruviitor.

Este adeverat ca §coli de agricultura nuam infiintat de cat noue ; d. Eduard Ghicam'a §i intrebat adineaurl, de ce am facutnumal atatea ?

Tata de ceMai anteiti o §cola de agricultura, fie ele-

mentara, fie inferior* are trebuinta de pa-ment, 20 sail 100 de hectare de fie-care§cola. Dar intinderea acesta de pament nuo am in tote partite; §i mai ales nu o amin localitatile cart sunt cele mai potrivitepentru infiintarea unel qcoli de agricultura.Acesta este prima cause.

A doua este ca invetamentul agricol ,vatrebui sa fie mult mai descentralisat de catinvetamentul meseriilor propriti Oise.

Nol avem 5 milione suflete de terani,adica un milion de capT de familil teranescl,cari se indeletnicesc cu agricultura. Inve-timentul agricol trebue pus la indemana tu-turora.

Legea invetamen tutu! profesional prevedeinfiintarea a cate patru §coli elementare deagricultura in fie-care judet,9i am sperantaca nu va trece mult ping ce sa se realiseze

:

9i

qi

z

acest desiderat. Dar ajunge numai atat?Aceste scoli vor fi forte utile pentru a formacu incetul o patura de terani posedand Ore-care instructie agricola mai rationale; eleinsa nu vor fi nici o-data de ajuns pentrucele 700.000 de copil de sateni. Trebue'Liar sa mai cautam i alte mijloce de ac-tiune.

Ei bine, acest mijloc Il avem, este in maimnested : este calla primary rurala. (Aplause).

Tot mereti S'a spus, i cu drept cuvint,ca una din principalele cause, pate cea maiprincipals din tote, earl fac ca scOlele ru-rale sa fie privite ca nerespundend che-rnarei lor, este ca ele nu respund la totetrebuir4ele imediate si simtite ale pranului.Noi 11 inve-tam pe teran geografia Americel,istoria resboielor, i altele Inca; dar candese copilul satenului din scela, tatal sailnu-1 vede ca este intru cat-va superior luiinsusi in ceea ce privesce nevoile lui imediate.

Cand copilul scie carte, rani induoialaacesta constitue, pentru densul o enormasuperioritate fala cu tatal sett; dar acestasuperioritate tatal nu scie sa o aprecieze.

Dar mai este si o alts consideratie. Tre-bue sa reeuriliscern ca pentru un om sarac,a consacra cinci ani de Mile pentru ca sanu capete alle imediat necesare, decat scrierea, citirea i calculul, este inadever prea mull. Ca sa ajunga cine-va satraiasca, sa iasa din nevoi, in lupta infier-Umtata care este astall pentru oxide*,

ACADEAR

BIZLIOTECAel ,.

notiuni

')

'81

trebue sa utiliseze fie-care minut al vietellul in modul cel mai fructuos posibil. §i sastea copilul, tocmai in versta cea mai bungde lucru, cinci ani de dile, ca sa aiba numaiatata folos real, teranului i se pare preamult; i sa v6 spun drept, §i mie mi se paretot asa.

§cOla rurala, ca sa respunda chemareiel, trebue sa fie o pregatire pentru vietateranesca sub tote manifestarile ei, ceamai principals dinteensele este activitateaagricola. El bine, in invetamentul nostrurural, tocmai partea acesta a fost meredsa crificata.

Noi am facut de la inceput o grecela,a caret explicare o void da indata,

anume : am facut stole la ora§e, si am con-siderat satele ca prelungirea ora§elor, a§aca satele au avut scoff lamina' la fel cucele de la °rase. Ba Inca la inceput sedaterurale eraff cu patru clase, ca .i la ora§e,cu tote ca la teed era un singur invetatorla patru clase. Mai in urma sail facut cinciclase, si d. Aurelian a incercat chiar sa fadsese, din earl cea din urma consacrata ex-clusiv agriculture!; dar acesta organisarenu s'a putut realisa, din causa dificultatilorbudgetare.

In fond, dar, .cola primary rurala nu di-fell' mai de loc de cea urbana. Dar se scieca acesta din urmA, prin organisatia el, esteun fel de vestibul al invOtamdntului se-eundar. Asa ca am inmultit si la tell §colT

.

§i

33

pregatitore pentru liceu, in loc de a facescoli pregatitOre pentru vieta Wanes&(Aplause).

Cum s'a facut acesta gresela, este usorde inteles, data observam ca prea adese-orTnoT privim pe teran nevoile lui cu ochilnostri de oraseni. Nu o data cele mai buneintentiuni ale nOstre au remas zadarnice,nu am putut face teranului tot binele ceam voit, pentru ca am asemuit prea mulenevoile qi aspiratiile lui cu ale orasenului,cu earl nu se potrivesc de cele mai multe

(Aplause).Va trebui, prin urmare, in ceea ce pri-

vesce invetamentul, sa cautam a repara gre-sela, sane silim sa acomodam invetamen-tul rural cu trehuin tele teranesci. (Aplause).

In prima linie a acestor trebuhAe esteca baiatul ce iese din ,Gala sa fie agricultorceva mai bun de cat tatal seir, va trebui peurma ca fill scolarilor de lull sa fie agricul-torl mai buni de cat densii; asa maideparte. Acesta este legea progresulul,eit me multumesc cu (Musa. (Aplause).

Nici nu 'mi trece prin minte sa taut ascote agricultori perfecti din scOla rurala ;acesta este imposibil.

Nici o data in vieta unul popor nu sefac salturi ; acesta este asa de adeverat,in cat chiar de am dispune de miliOnede un personal enorm, tot ar fi imposibil ase trece deo-data de la starea. inapoiata deastadi, la aceea pe care o dorim cu

orT.

ceva si

toil.

i

§i

pi

pi

1i

pi,

34

Sa ne luam dar gandul de la asemeneaaspiratil nerealisabile. EA unul mi '1-amluat, si me multumesc, cum am spus, se facca copiii teranilor sa scie ceva mai multiagricultura de cat parintii lor. (Aplause).

Procedand de la acest punct de vedere,ea am intreprins paneacum, done lucruri,forte modeste, dar cart pe mine me multu-mese si me incuragiaza prin resultatele dejadobendite. M'am suit ea prin 'cola sa fac a selAti cultura legumelor, .i al duoilea am eau-tat sa introduc in soil a rurala un invetamentpractic agricol forte modest.

Pentru ambele aceste lucruri, prima di-ficultate ce se ivea era personalul de inve-lament, care, cu tote ca este campus inmare parte din normalisti si aprope toti fibde sateni, nu poseda insa destule cunoscintepractice agricole.

Pada de-unayli agricultura se Moen inscolele normale camel cu creta pe table.Pe viitor socotesc ca vom reusi sa inlatu-ram acest ret, pentru ca tote scolele nor-male ce s'ati construit au cite o bucataconsiderabila de pament in jurul ler, si inprograma for am introdus agricultura, casciinta practice, care se va face pe campulscolei.'Fie-care class este datore sa lucreze cu

rendul o-data pe septemana pe camp, asaca ;agricultura nu se mai face acum cucreta: pe table, ci cu plugul pe camp.(Aplause. Bravo I).

1 '

I

'

35

Pentru viitor putem fi dar linistiti. As-tacli insA se simte lipsa de invetatorT pentruagriculture, din cause ca generalitatea fornu pot Inca sa aiba cunoscintele de earlavem nevoia. Sunt insa printre densii unii

caff se pricep, fie ca ail trecut prin verb -o,cola de agriculture, fie ca pregatitsinguri.

Putem compta sa avem cite 3-4 deacestia in fie care judet, pe cari 'ml propun

utilisez ca sa invete ,pe cei-alti; pearl'acesta, am instituit inveccitorii ambulanri

Tata ce inteleg prin invetator ambulant :el este un invetator ca toff darcari poseda acele cate-va cunoscinte de

agriculture, gradinarie, pOmologie, de earlam nevoia. Acestui invetator II daii con-gediii de sese lunI pe an, si platesc pesuplinitorul lui in comptul met , sailmai exact in comptul Casel scolelor ; cactide la d-vostre inch' nu am cerut nimic pen-tru acest scop. (Aplause).

In timpul celor 6 luni, invetatorul am-bulant este dator sa peregrineze la un nu-mer de scale rurale, cari sunt mai in veci-natatea locuintei 1111. IT dail in sena 7. 10sail 12 scoli, dupe cum sunt si imprejura-rile ; bine inteles, scoli din acele cart aillament, pentru ca sunt vre-o 4.200 de scollcars ail pAmenturi, prin irnproprietariri, sailalt-fel.

Invetatorul ambulaneeste dator sa se

s'aft

sal

ceT-alf,

36

dud la prima §cOla, anuntand de mai inaintesosirea lui.

Acolo gasesce pe invetator cu scolarii eelmai inaintati in versta, si se lucreza unasail doue (lite, sub ochil lui si dupe indica-tiunile lul.

Pe urma se duce la alts scOla, unde facetot asa ; asa mai departe.

Dupe ce a trecut pe la tote, se intorce laprima §cola, i asista la o noua serie de lu-crari.

Cu modul acesta, un singur invetator polesa dea tufa tamentul practic la un num& de7, 8 sail 10 scoli, dupe imprejurari. De in-vetamentul acesta profits nu numal scola-rii §colilor date in soma invetatorului ambu-lant, dar invetatorii for ; asa ca am spe-ranta ca, pans in cati-va an!, unit din ei sapots i ei la rendul for sa serve ca invata-tori ambulanti. Cu modul acesta, in putinavreme, prin generalisarea sistemulu!, amputea pe tot! invetatorii facem aptipentru invetamentul practic agricol.

Anul acesta nu am putut infiinta de cat32 de invetatori ambulant!, cate unul dejudet.

E evident ca e forte putin, dar nu aveammijlOce mai multe, fiind-ca si Casa §colelorare puteri marginite. pe urma era binesa incepem mai cu mic, de vreme ce eravorba de o cam data de o experienta. Ex-perienta s'a facut, si pot dice ca e incura-jatore. Nu 4ic ca a reusit de o potriva de

si

Si

pi

g7

bine peste tot, dar sunt multi invetatoriearl 'ml raporteza despre resultate fortetune ce s'ad dobendit, mai ales in partea grad in Ariel.

Ve citez un sat din judetul Prahova, undein duoi ani, din 201 case de sateni, au re-mas numal 14 fail grading de legume impre-jurul easel.

Gradinarii strain! eel mai multi an in-ceput sa dispara din multe localitati (A-plause).

In judetul Valcea, unde am fost in Sep-tembre trecut, mi s'a spus ca gradinariistraini, de unde mai 'nainte umplead tot ju-detul, acum nu mai sunt de cat in vre-oduoe centre, §i anume o mica grupa langaDrAga§ani i alta langa R.-Valcel; in restuljudetului, nu mai este nici unul. (Aplause).

Aceste incuragiari, forte modeste cacinu 'ml fac ilusil prea marl asupra for suntindrumari pentru viitor, cari merited sa fieaduse la cunoscinta d-vostre, pentru ca ebine ca Parlamentul sa °unison, eel putinin liniamente generale, ceea ce se face petaremul invetamentului. (Aplause).

Invetamentul trebue sa fie una din prin-cipalele nostre preocupari. Am avut acestapreocupare in trecut ; sa o avem §i astayli,§i cu deosebire sa o

numalavem pentru viitor,

pentru ca nu sa lucram, dar sa lu-cram in mod ordonat, pentru ca nici un, e-fort al nostru sa nu se piarda zadarnic.

Dace astacli resultatele in Invetament ar

38

fi in raport cu cheltuelile pe cari le-am fa-cut, am fi departe.

data resultatele nu sunt in raport cusilintele ce am pus, acesta vine din causaca acele silinte nu au fost tot-d'a-una in-dreptate in aceeasi directie. Prea adesea-orl s'a internplat ca unit sa anuleze ceea cearil edificasera cu marl greutati. De multeon asemenea lucruri regretabile sail intern-plat. din causa ca nu era o traditiuneministerul instructiunei publice, i ca demulte on ministrii nu cunosceatiroStul me-surilor butte de predeceseril tor.' Am spe-ranta ca, cel putin iutru cat privesce celesate -va rnesuri despre cari arn vorbit astacli,ATI:MA li fort destul de clar pentru ca urmasiimei sa nu se lovesca de acesta greutate.(Aplause).

Ca sa resumez vorbirea mea, si intru cateste vorba de budget, repel ca budgetulministerului in.structiunel este aseylat pen-tru viitor pe o tale de econonii, earl' suntde duoe feluri : pe de o parte, uncle chel-then pe earl* le faceam Ji pe earl nu le vommai face; i pe de alta, unele cheltueli pecart trebuia sa le facem in viitor, ripe cariiarasi nu le vom mai face.

Acestul budget de viitor, pe care vi-1 pre-sint, spec yeti da aprobarea d-vostre,(Aplause prelungite i indelung repetate).

PROS urn son A L I S1RO

jk,C, AD E 111

113 L oT ECA

,§i

ht

ca'i

41,-

;-

I I I I 1111 'II I 111 I

co