stima si acceptarea de sine

8/19/2019 Stima si acceptarea de sine

1/21

Stima de sine 2. Stima de sine

- Reprezinta modul in care ne evaluam pe noi insine in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti;

- Constientizarea valorii personale;

Fiecare fiinta este unica si are o valoare care merita sa fie respectata. O stima de sine pozitiva se bazeaza pe perceptia pozitiva despre propriile noastre comportamente, de aceea este important sane respectam nevoile si limitele pentru ca actiunile noastre sa ne puna in valoare, sa fie viabile inochii nostri.

Valoarea unei fiinte umane este data de:

- Suma comportamentelor, actiunilor si potentialitatilor sale trecute, prezente si viitoare;- Capacitatea fiintei umane de a se proiecta in viitor, de a-si constientiza, dori si anticipa

devenirea prin raportarea la eperientele si succesele anterioare si credinta despre propriaeficacitate.

Stima de sine constituie o valoare umană fragilă şi schimbătoare. Ea creşte de fiecare dată cândne străduim să ne respectăm standardele şi scade atunci când nu reuşim să atingem respectivele

standarde. Aşa încât, pe parcursul vieţii, este posibil să cunoaştem valori foarte înalte ale stimei

de sine, dar şi foarte scăzute Stima de sine se contureaz!, conform literaturii de specialitate, din" componente principale:

# sentimentul de si$uran%!

# cunoa&terea de sine

# sentimentul de apartenen%! 'la o familie, la un $rup, la o cate$orie socio-profesional! etc.(

# sentimentul de competen%!.

Stima de sine nu este, aşadar, o acţiune de defnire şi defnitivare de „sel-esteem”,nici egoism sau narcisism ce s-ar f dezvoltat printr-o astel de acţiune, ci, pur şisimplu, este recunoaşterea sentimentului de încredere că eşti în stare. ( psih.

Gabriela Clemen

S-a stabilit că stima de sine este o orientare relativ stabilă de ordin aectiv cătresine. oopersmit! "#$%&' spunea că, atunci c(nd vorbim despre stimă de sine, nereerim la evaluările generale pozitive şi negative ale propriei persoane. eea ceeste important să reţinem, în opinia autorului, este aptul că stima de sine nueste o trăsătură singulară, invariabilă "apud. )re!m S., *assin S., #$+$, p. %&'. aare mai multe componente şi c!iar dacă, în ansamblu, autoevaluarea noastră estepozitivă, eistă momente c(nd, din diverse motive, ne simţim fe incompetenţi, fe


2/21

ără valoare sau evaluăm pozitiv anumite aspecte şi negativ altele. nsă datoritănevoii de coerenţă şi stabilitate internă, stima de sine răm(ne esenţialmente stabilăpe parcursul întregii vieţi şi c!iar dacă eistă perioade în care ea este aectată de oserie de evenimente, se pare că ea revine la nivelul iniţial atunci c(nd condiţiile demediu se normalizează.

1. Imaginea de sine

- )ste definita de modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale,co$nitive, sociale si spirituale;- *e influenteaza comportamentele, de aceea este important sa dezvoltam convin$eri realistedespre noi insine.

Cativa indici pentru o ima$ine de sine pozitiva

- Relatii armonioase cu membrii familiei si cu cei din +ur;- erformantele scolareprofesionale;- sumarea unor responsabilitati in acord cu resursele proprii.

Cativa indici pentru o ima$ine de sine ne$ativa

- bsenta motivatiei sau o motivatie scazuta;- $resivitatea defensiva;- Comportamentele de evitare;- Rezistentele la schimbare.

3. Increderea in sine

- )ste realista si predictibila, deoarece se spri+ina pe rezultate concrete obtinute in trecut, peeperientele reale pe care o persoana le-a trait si care-i permit sa prezica rezultatele la care seasteapta in viitor;- Se bazeaza pe constientizarea propriilor cunostinte si competente intr-un anumit domeniu, perezultatele pozitive obtinute anterior;- )ste intretinuta prin abordarea treptata a altor eperiente in scopul de a fia si transferacompetentele, precum si pentru a descoperi alte competente de care nu eram constienti.

Cateva sugestii pentru dezvoltarea increderii in sine

- bordati treptat eperien%ele noi, deoarece e&ecurile repetate la eperien%e noi pentru care nureu&iti s! $!siti o eplica%ie pot avea efecte ne$ative asupra /ncrederii /n sine &i a stimei de sine0- Fiti fleibili pentru a recadra ac%iunile &i eperien%ele voastre astfel /nc1t s! vedeti partea bun!, pozitiv! a lucrurilor &i s! /nv!%ati ceva din ceea ce vi se /nt1mpl!0- !strati acele convin$eri care sunt bune pentru voi &i v! a+ut! s! v! schimbati cadrele dereferin%!. bordarea unei situa%ii dintr-o alt! perspectiv! v! permite s! v! schimba%i reac%iile, s!dezvolta%i comportamente noi, mai adecvate situa%iei prezente &i s! ob%ine%i astfel rezultate mai bune /n via%!.


3/21

Mesaje pozitive

- ot sa fiu fericita0- 2erit sa fiu iubita0- 2erit sa ma iubesc0

- Sunt ceea ce sunt prin propriile eforturi, nu din intamplare0- Sunt speciala0 etc.

Cum puteti sa va intariti stima de sine?

- 3ambiti cand sunteti criticati0- 4nvatati sa va adaptati0- Formati-va o parere personala si luati decizii0- cceptati complimentele care va plac si vi se par a fi sincere0- 5ati importanta ideilor voastre0- Fiti indul$enti cand faceti $reseli0

- Concentrati-va pe punctele voastre tari si reusitele voastre0- 4nvatati sa spuneti 6nu70- Respin$eti cu indiferenta orice remarca rauvoitoare0- 4nvatati din $reselile voastre pentru a nu le mai repeta0- Faceti din fericire un obicei0- cceptati cu seninatate cand ati $resit sau v-ati inselat0- cceptati-va neconditionat0- 2eritati mai mult decat credeti0- cceptati ca ceilalti sunt diferiti de voi0- Rezistati tentatiei de a va schimba doar pentru ca ceilalti sa va placa0- )vitati sa va creati suferinte inutile0

- *u luati nicio competitie prea in serios0- *evoile voastre personale sunt cele mai importante0- Refuzati fara sa va simtiti vinovati0- Formati-va o parere cat mai corecta despre ceilalti.0- 8anditi ca sunteti o persoana demna de respect.- 4ertati-va $reselile0- 8anditi pozitiv0- *u pastrati resentimente0- 4nvatati sa va rezolvati problemele0- parati-va interesele0.- veti incredere in voi0- sumati-va responsabilitatea pentru ceea ce vi se intampla0- Spuneti sau $anditi lucruri bune despre ceilalti0

/maginea de sine

Respectul de sine9Respectul de sine Sa poti sa faci compromisuri fara sa te compromiti in fatata. Sa stii ca, oricat de +os ai fi tentat sa cobori, tot al tau va fi chinul de a urca inapoi; sa te


4/21

$andesti bine cat de dispus esti sa-ti asumi riscul de a nu mai reusi urcusul. Respect de sineinseamna sa ii tratezi pe ceilalti asa cum ti-ai dori sa te trateze la randul lor si, daca vezi ca trece prea mult timp si asta nu se intampla, sa poti spune stop

5aca e ceva ce tine de mine si am posibilitatea de a face asta, o iau, pur si simplu, de la capat.

onstiinta de sineConstiinta "de sine' sau discernamintul de sine "acultatea dea se discerne, de a se patrunde, de a se 0udeca si aprecia pe sine' este capacitatea

de a f in legatura cu propria mea persoana, de a ma cunoaste si recunoaste, de a fatent la mine si in posesia mea in contetul bio-psi!o-social al eistentei melepersonale, pe care astel o validez intuitiv si re1eiv, realizind saltul de la individulbiologic la persona care isi constata unicitatea 2 deci personalitatea3 capacitatea dea ma autodetermina in propriile atitudini si de a avea controlul alegerilor mele,pentru a deosebi intre mine si altcineva, intre bine si rau, adevar si minciuna, intremoral si imoral3 este suma unor momente de constienta, de prezenta responsabilain propria viata, un continuum poliprocesual al propriei persoane care genereaza oimagine de sine unica, unitara si coerenta, incluzind sintetic trecutul, prezentul siprefgurind viitorul personal prin afrmatii autore1eive de tipul4 5stiu ca eram”,5stiu ca sunt”, 5stiu ca poate voi f”.

Cunoasterea de sineCunoa&terea de sine mer$e m1n! /n m1n! cu /ncrederea /n for%ele proprii. *u po%i avea /ncredere /n tine dac! nu te cuno&ti. 5ar ca s! a+un$i s! te cuno&ti, trebuie s! fii sincer cu tine.

*oi, oamenii, avem pl!cerea de a min%i &i de a fi min%i%i. 5e fiecare dat! c1nd ie&im din cas!, ne punem o masc!. 5e multe ori m-am /ntrebat oare cum ar fi lumea, dac! fiecare &i-ar ar!taadev!rata fa%!. ?i a&a sunt pu%ini cei care /%i arunc! un z1mbet, fie el sincer sau fals.

Ca s! a+un$i s! te cuno&ti, trebuie s! a+un$i s!-%i vezi &i s!-%i accep%i &i defectele, nu doar calit!%ile. Fiecare dintre noi avem p!r%i bune &i rele. @r!im cu ele, fie c! vrem, fie c! nu. 4ar

p!r%ile rele nu le putem ascunde sau masca la nesf1r&it. entru c! dac! /ncerc!m s! facem asta, laun moment dat, vor eploda.

Spunea cineva c! ne na&tem cu dou! animale /n noi: unul bun &i unul r!u. Va cre&te &i se vadezvolta animalul care va fi hr!nit &i /n$ri+it mai mult. Ans! nu putem s!-l hr!nim doar pe unul,iar pe cel!lalt s!-l i$nor!m, deoarece se va revolta, va rupe lan%ul, va evada &i va turba. @rebuies! hr!nim constant &i animalul r!u din noi, /ns! mai pu%in dec1t pe cel bun, dar astfel /nc1t s! nu


5/21

se observe. stfel, cu timpul, el va deveni mai slab &i mai mic, iar cel bun va fi mai puternic &imai mare.

*umai dup! ce a+un$em s! ne cunoa&tem vom putea reu&i s! credem /n noi. S! credem c! vomreu&i orice ne propunem &i c! orice se poate realiza. 4ar asta se va /nt1mpla numai dup! ce ne

alun$!m $1ndurile ne$ative. entru c! dac! mereu ne $1ndim c! 9nu se poateB sau 9e prea t1rzius!>B, cu si$uran%! c! a&a va fi.

Antotdeauna c1nd /%i stabile&ti o %int!, prive&te de+a dincolo de ea, ca &i cum ai fi dep!&it-o. poi,cu /ncredere /n tine, &tiind c1t de puternic e&ti, vei reu&i s! o atin$i cu si$uran%!.

5ra$ostea, daruirea de sine5ra$ostea de sine se observ! prin diverse comportamente: c1ndr!spundem la propriile noastre nevoi pentru a ne fi bine, ne acord!m dreptul de a fi fiin%e umanecu defectele noastre &i ne acord!m dreptul de a fi diferi%i f!r! s! /ncerc!m s! ne schimb!m pentru

a le face pe plac celorlal%i. 5ra$ostea de sine presupune &i faptul de a &ti c! avem /nc! ni&te r!ninevindecate care uneori ne fac s! ac%ion!m contrar a ceea ce dore&te inima noastr!, pentru a putea apoi s! mer$em mai departe f!r! s! ne sim%im vinova%i.

fi e$oist /nseamn! a vrea s! iei ceva care nu /%i apar%ine de la altcineva, pentru a-%i satisface propriile dorin%e &i capricii.

/ncrederea in sine

Nu putem schimba ceva pana cand nu acceptam acel lucru. Condamnarea nu elibereaza ci

asupreste ! C. ". #ung

$ovestea acceptarii mele ! $era Novacovici

rimul lucru pe care l-am facut in clipa in care mi-am acceptat cele mai mari defecte, a fost sa plec capul in +os, umil. *u umilit, dar umil.

Cred ca este aceeasi senzatie pe care o ai cu o clipa inainte de moarte cand iti dai seama ca defapt esti doar un muritor ca orice alta vietate ce a umblat pe amantul asta. Stii ca nu esti asasmecher cum te credeai, dar ca eista o bucurie in toata povestea asta. sa fra$il si vulnerabil , aiindraznit sa visezi si sa incerci sa cuceresti pamantul si cerul.

cceptarea de sine este o moarte si o renastere in acelasi timp.

entru ca ceva nou sa se nasca, ceva vechi trebuie sa moara.

Cand la varsta de D de ani mi-am dat seama ca tatal pe care nu il suportam, il uram pentru caera alcoolic si ne-a parasit era la fel ca mine, am plecat capul in +os pentru ca intr-o clipa am primit toate raspunsurile.


6/21

Stiam in teorie ca atunci cand urasti pe cineva, urasti de fapt trasaturile tale pe care le vezi incelalalt pentru ca e mai usor sa le vezi la altii, decat la tine. 2ult mai usor.

5ar dupa E ani de psiholo$ie, eu tot nu stiam ce pot sa am eu din ce are tata.

@ata era alcoolic si fu$ea de responsabilitati. )u nu aveam vicii la prima vedere si nicidependente si vroiam sa fac ceva cu viata mea.

@ata era impulsiv si strica toate relatiile cu cei din +ur, eu incercam sa lucrez la relatii si saconstruiesc ceva durabil.

)u incercam asa cum puteam sa pastrez cat de cat o relatie cu ambii parinti, el nu mai vorbea cu parintii lui 'bunicii mei(.

5aca puteam sa spun ceva clar, era ca sunt total 54F)R4@ de tata.

Si din nou, minunatele proverbe romanesti in care am $asit atat de multa intelepciune:

Bschia nu sare departe de trunchiB

@recusera de+a cateva luni de zile de cand faceam sport, iar eu sta$nam in munca mea de slabire.Slabisem destul de mult dar intr-un punct m-am blocat si nu mai pro$resam.

2-am trezit in fata $heretei cu fast-food, avand pofta sa mananc un ebab. Constiinta mi-a zisBarca vroiai sa slabestiB. 4ar eu am zis B 5oar azi, ca acum mi-e poftaB.

Si cu aceasta fraza, intrea$a mea lume s-a daramat.

m realizat ca Bdoar azi mai beau un paharB spune tata de D de ani.

)ram la fel ca el, sin$ura diferenta era substanta pe care o ba$am in mine. )l alcool, eu mancare.

5e asta eu nu mai pro$resam, pentru ca mancam zilnic cate o prostie si ma minteam cu B mai azi,doar acum, asa s-a nimerit ca mi-e foame si nu am ce sa manc in alta parteB.

4n acel moment, stii cum m-am simtit

)ram in plin razboi, si eu cu tata eram amandoi raniti in transee, doar ca el mai batran si mai

neputincios iar eu mai tanar si mai in putere.

)ram doi camarazi, raniti in acelasi razboi, incercand sa scapam cu viata din ororile razboiului.

2i-am dat seama in acea clipa ca tata nu are internet, antrenori de sport, coach, psiholo$i,terapeuti, nu stie ce e aia dezvoltare personala si nu ii intele$e rostul, locuieste sin$ur de GD deani, nu are un $rup de spri+in, nu are perspective de a-si schimba viata, toata lumea de la parinti,cole$i, fosta sotie l-au certat si acuzat ca e slab, ca e alcoolic si tot ce mai are acum la HH de ani


7/21

este un fiu care trece GD de minute pe saptamana la el, il vede beat, il uraste si fu$e de el, asacum au fu$it toti ceilalti.

2i-am dat seama ca si eu, si el dam aceeasi lupta. 4ar eu am atatea avanta+e si tot nu casti$ batalia. Cat de $reu trebuie sa ii fie lui

4n clipa aceea am lasat toate rahaturile deoparte si l-am iubit pe tata si m-am iubit pe mine. 2i-am +urat ca niciodata nu o sa il mai critic, +udec, cert.

5aca inainte nu il suportam mai mult de GD de minute pe saptamana, in ultimii G ani din viata lui,stateam impreuna cate un Ieeend intre$, in aceeasi camera, eu lucrand la calculator, el privindla televizor. )u de obicei nu suport sa imi fie invadat teritoriul si intimitatea psiholo$ica atuncicand vreau sa lucrez. *u suport pe nimeni prea mult pe lan$a mine mai ales daca vreau sa creez,sa scriu sau am idei faine pe care vreau sa le implementez.

Cu tata am stat cu mare placere in aceeasi camera zile intre$i, lucru pe care nu mi-l ima$inam

posibil in aceasta viata.4mpacarea cu tatal, cu G ani inainte ca el sa moara, este una dintre cele mai mari realizari alevietii mele. 4ar beneficiul a fost dublu. *u doar ca am avut un tata din nou la D, cu toate ca maimult eu aveam $ri+a de el, dar m-am recasti$at pe mine.

4ubirea pentru el si iubirea pentru mine au aparut in acelasi timp.

m inteles lupta pe care *O4 o dam, dusmanii si obstacolele pe care *O4 le avem de infruntat.m inteles ca daca *O4 nu ne spri+inim intre noi, nu e nimeni care va misca un de$et.

4n ziua in care am vrut sa mananc acel ebab si am avut revelatia, m-am dus la tata si l-am $asitin birt. entru prima oara l-am privit altfel, i-am luat o bere, am baut si eu cu el o bere iar lasfarsit, l-am imbratisat si i-am spus Bte iubescB. Si l-am tinut in brate. 2i-a zis ceva ce nu stiamcum suna din $ura lui. BSi eu te iubescB.

5esi nu i-am mai spus niciodata de atunci sa nu bea, in cateva saptamani nu a mai baut. Fara sa iispuna nimeni, nimic.

4n multele Ieeend-uri pe care le-am petrecut impreuna, nu a pus $ura deloc pe bautura.

ot doar sa banuiesc ca $olul acela din interiorul lui pe care incerca sa il umple cu cisterne de

alcool era in sfarsit plin. Cu iubire si acceptare. 4ar alcoolul nu mai era necesar pentru ca nu vroiasa uite de aceasta noua realitate in care petrecea zile la rand cu fiul, traind poate pentru primaoara in D de ani de la divort, o viata normala intr-o mica familie ' eu locuiam de+a cu Oana( incare era acceptat si iubit fara sa i se mai spuna ca nu e bun asa cum e.

Stiu ca poate povestea asta ti se pare un pic siropoasa insa trebuia sa o scriu , desi am mai scris-ode vreo ori, sub alta forma.


8/21

m scris-o pentru ca stiu ca o epersie ca B acceptarea de sineB nu iti spune foarte multe darilustrarea acestui proces intr-o poveste din aceasta, face lucrurile si pentru tine, mult mai clare.

Cum sa te accepti si ce inseamna asta

cceptarea de sine inseamna ca vine o clipa cand te imbratisezi pe tine, fizic, mental, emotional,spiritual si iti spui BJravo, bai0B

%ravo pentru ca te lupti bravo pentru ca incerci bravo pentru ca nu abandonezi lupta.%ravo pentru ca speri te ridici dupa ce cazi te incurajezi si o iei de la capat din nou si din

nou.

Oricine esti si oriunde ai fi, meriti un bravo. *u esti mai pre+os cu nimic fata de niciun alt om de pe amantul asta. oate ti se pare ca ai o viata foarte diferita, dar asta doar pentru ca lectiile talede viata sunt diferite.

Knul trebuie sa invete sa fie fericit fara bani si apoi , dupa ce invata, va avea toti banii din lume.

ltul trebuie sa invete sa isi umple $olul din interior cu iubire, nu cu alcool sau mancare.

4ar altul desi e copil de miliardar, trebuie sa invete ca nu banii sunt scopul vietii si nici dro$urile.

@oti platim pretul daca nu belim ochii la lectiile pe care viata ni le preda, in mod repetat, curabdare si uneori o raceala dura.

5iamantele se nasc sub presiune, iar viata stie asta si te vrea diamant.

Fericirea si implinirea pe care le cauti sunt de+a in tine dar sunt acoperite cu ura, cu acuzatii, cucritica si tot ce trebuie sa faci este sa te accepti cu adevarat ca fiind o fiinta etraordinara ce seafla aici sa invete lectii, unele chiar dure.

cceptarea de sine nu inseamna deloc ca ma accept si apoi ma culc si mor fericit, ca ma tavalescca un purcel in mocirla propriei mediocritati. ' imi cer scuze purceilor reali, ei nu au $resit cunimic(

cceptarea de sine inseamna ca aici si acum accept ca sunt o persoana puternica, plina de iubiresi potential de a schimba intrea$a lume si in acelasi timp accept ca de azi vreau sa imi folosescacest potential mai eficient.

Sa ma accept inseamna sa imi dau seama ca desi conditiile de viata si deciziile mele m-au adus in punctul acesta al vietii, toate astea se pot schimba incepand de azi.

Sa ma accept inseamna sa stiu ca ceea ce deciziile mele si comportamentele au stricat in ani dezile, nu poate fi reparat intr-o clipa ci punand in fiecare zi cate o caramida la noua constructie , lanoua mea viata.


9/21

cceptarea nu inseamna ca ii voi tolera tatalui meu comportamente distructive care ma afecteaza pe mine. 2a prote+ez impotriva lor si dupa ce ii ofer imbratisarea si acceptarea mea, ii pun clar invedere ca este responsabil de actiunile lui.

cceptarea neconditionata nu inseamna sa te sabotezi pe tine iar acceptarea celor din +ur nu

inseamna ca te lasi sa devii presul lor pe care isi ster$ picioarele.

*ici pe departe. Suntem personalitati alfa si cine ne calca pe coada invata repede sa nu mairepete $reseala.

@e accept insa fiecare dintre noi are $ranitele sale personale. ccept ca esti liber sa faci orice itidoresti in limita $ranitelor tale insa pe teritoriul meu, doar eu iau deciziile ce ma privesc.

Libertatea ta se termina acolo unde incepe libertatea celorlalti M Nohn Stuart 2ill

Sa ma acccept inseamna sa pot avea o fundatie solida de unde sa incep sa construiesc.

5aca eu nu ma accept azi asa cum sunt si nu ma iubesc asa cum sunt, inseamna ca eu cred casunt altcumva. stfel, traiesc o minciuna. Cum poti sa construiesti o cladire solida pe o fundatiedin aer

Cum incepe iubirea de sine si ast&el increderea in sine?

'n lucru il stiu sigur.

*u poti decide ca $ata, din clipa asta, eu ma iubesc si ma accept asa cum sunt. oti sa iti spuiasta, poti sa iti si repeti, dar pentru .P din cei care incearca asta, nu va functiona.

entru ca a te $andi la iubire, nu inseamna sa iubesti.

4ubirea inseamna F@) si C@4K*).

Nu te mai gandi deloc la iubirea de sine sau acceptarea de sine ci incepe sa te C(M$()*I

ca si cand te iubesti si te accepti.

1. +enereaza,ti corpul. 5aca repeti in continuu Bma iubesc si ma acceptB in timp ce te otravesti,manci ca porcul, ai vicii si abuzezi de corpul tau prin lipsa de somn, lipsa de miscare si privareacorpului de tot ce are nevoie pentru a fi in forma , ener$izat si sa te mandresti cu el in o$linda, te

minti la $reu si primul pas pentru a te accepta si a te iubi este sa privesti adevarul in fata. 5a, esti porc sau scroafa dar iti promiti tie ca in ciuda tuturor dificultatilor, vei face orice e nevoie ca saschimbi lucrul asta.

2. Invata si educa,te in continuu. 5e aceea iubesc dezvoltarea personala. *u trebuie sa fii psiholo$, om de stiinta, sau vreun mare intelept ca sa incepi 34 sa te dezvolti personal. 4ncepecu cel mai mic lucru posibil. Citeste zilnic dintr-o carte de dezvoltare personala. 4ntra intr-o


10/21

librarie in orasul tau si vei vedea raftul cu carti de dezvoltare personala. Cu asta incepeschimbarea ta. 5ezvolta-ti abilitatea de a face ceva.

*u eista nimic mai puternic decat sa faci in fiecare zi cate putin pentru o viata mai buna.

Citeste, fa sport, dezvolta-ti abilitatile si tot restul zilei iti apartine sa faci ce vrei tu. Sa dormi, sate +oci, sa te uiti la filme. Si stii ca orice ai face, te culci implinit ca si azi ai mai pus o caramidafundatiei pentru viitorul tau.

3. (&era,ti lucrurile care iti &ac placere. 4n masura posibilitatilor, ofera-ti lucrurile care iti plac.ctivitati, timp petrecut in felul tau preferat, lucruri materiale, muzica sau arta de orice fel. Oriceiti place tie mult, ofera-ti zilnic. Cum se comporta un om care iubeste Ofera ce are de dat ca saisi eprime iubirea. ai incepe cu tine0

". -ccepta,i pe cei din jur. 5aca te enerveaza cineva in +urul tau, primul care are o problemaesti tu. Oamenii sunt diferiti, cu nevoi diferite si nu uita ca libertatea ta se termina unde incepe

libertatea altora. Vrei respect, ofera-l0 Vrei libertate, ofer-o0H. 4arta-te cand $resesti sau iti vorbesti urat. Kneori cand facem o $reseala, ne spunem noisin$uri 9prostule, nu esti bun de nimic, iar ai $afat, ce va zice lumeaB . ) foarte important sa teierti tu pe tine pentru ca altfel te devalorizezi sin$ur si incepi sa te comporti incet si si$ur ca unom lipsit de valoare. oti sa schimbi discursul intr-unul pozitiv. B m $resit, imi pare rau, voi fimai atent. 4ncerc sa invat si macar sa nu repet aceeasi $reseala0B

*athaniel Jranden spune ca

cceptarea propriei persoane este refuzul meu de a ma afla intr-o relatie adversa cu mine. 5e

asemenea, nu ma pot ierta pe mine insami pentru o actiune, daca nu recunosc ca am facut-o.s continua spunand ca daca e sa ma accept, trebuie sa ma recunosc asa cum sunt. oate ca suntchiar varza pe toate planurile dar hei0

ltii au foat mai rau si s-au ridicat. Si eu pot.

Conditia necesara, desi nu suficienta, este sa incep sa ma descopar pe mine asa cum sunt, ce imi place si ce nu, ce talente am si ce nu, la ce sunt bun si la ce nu sunt.

Ce calitati am si ce defecte, ce sunt capabil sa indur si ce nu, cat ma tin bateriile si cat nu.

Si cu cat ma cunosc si ma accept pe mine mai mult, cu atat ma pot evalua mai bine si incep sa pot cere de la mine lucruri pe care le pot realiza cu succes. Si din succes mic in succes mic, imidau seama ca pot si incep sa fiu din ce in ce mai multumit de mine iar increderea mea in mineincepe sa creasca. Si crescand, prind cura+ si cer din ce in ce mai mult de la mine pana cand matrezesc ca pasesc alaturi de cei mai cura+osi si de succes oameni de pe acest amant.


11/21

4ncrederea in noi creste la fel cum creste si un copil mic: cu multa dra$oste, incura+ari si catevacicatrici care sa ii aminteasca sa fie atent la ce il incon+oara.

/ercitiu

Vreau sa te $andesti acum la o trasatura, defect sau orice aspect pe care il ne$i si nu il potiaccepta la tine.

5upa cum ai vazut, eu nu ma feresc sa iti vorbesc de intimitatea sufletului meu, pentru cavorbindu-ti tie despre mine, ma cunosc mai bine si ma iubesc mai mult.

4ntr-un comentariu mai +os vreau sa imi spui ce trasatura, defect sau aspect al tau esti dispus azisa accepti la tine si astfel sa iti cresti respectul fata de tine si sa incepi sa iti construiesti ofundatie solida pe care sa iti cladesti o viata minunata.

-cceptarea de sineSau0 Ce te de&ine te ca persoan?ș

cest articol face parte dintr-o serie:

Q. cceptarea de sine 'acest articol(G. cceptarea de sine /n practic!

. cceptarea de sine i politica de trib M /n cur1ndș

Ce ai face dac! ai tii c! eist! o strate$ie concret! care te poate face mai fericit i mai eficientș șacum, f!r! s! coste bani sau s! cear! foarte mult timp Cum te-ai sim i dac! /ncep1nd de azi nuțte-ai mai sim i vinovat, ru inat sau inferior nim!nuiț ș

Strate$ia pe care urmeaz! sa o prezint este cel mai important lucru pe care /l po i /nv! a de la unț ț psiholo$, i care are cel mai mare impact asupra fericirii i rela iilor noastre. Cu toate acestea,ș ș ț pu ine persoane reu esc s! o aplice consecvent i constant /n via a de zi cu zi, deoarece aceastaț ș ș țstrate$ie presupune o schimbare profund! de perspectiv!.

Strate$ia la care m! refer este acceptarea de sine, iar /n acest articol am sa /ncerc s! eplicaceasta strate$ie, urm1nd ca /n articolul viitor s! v! ofer eerci ii practice pentru a o pune /nțaplicare.

-cceptarea de sine

cceptarea de sine poate fi definit! ca urm!toarea convin$ere:7Sunt o fiin ! imperfect!, care $re e te uneori M eact la fel ca to i ceilal i oameni. 2! accept a aț ș ș ț ț șcum sunt, at1t cu comportamentele bune c1t i cu comportamentele rele, f!r! s! spun ca sunt oș persoan! bun! sau reaB.

http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/


12/21

5up! cum vedem, eist! doua componente ale accept!rii de sine:

Q. s! con tientiz!m faptul c! $re elile i imperfec iunea fac parte din condi ia umana, i suntș ș ș ț ț șimposibil de evitat complet, iș

G. s! evit!m etichetarea sau evaluarea $lobal! a propriei persoane 'de e. 7Sunt prostB( M iar

/n locul ei s! evalu!m doar comportamente noastre concrete 'de e. 72! comport proste teB(.ș

Ce înseamnă acceptarea de sine?

Spuneam c! acceptarea de sine presupune o schimbare fundamental! de perspectiv!. 5e fapt,este mult mai mult dec1t at1t. Antrea$a via ! suntem condi iona i s! ne evalu!m $lobal, s! neț ț țdefinim i s! ne etichet!m, fie de c!tre p!rinti '7) ti un copil bunr!uB( fie de c!tre sistemul deș ș/nv! !m1nt '7)lev ascult!tors1r$uinciosB( fie de c!tre via a profesional! '7n$a+atț țresponsabilproductivvalorosB( M /nc1t aceasta definire $lobal! a propriei persoane devine unobicei etrem de eersat.

roblema cu obiceiurile foarte eersate 'sau 7automatizateB( este c! nici nu ne d!m seama c! lefacem M i devin etrem de dificil de schimbat. 81ndi i-v! cum ar fi dac! de maine ar trebui saș țmer$e i doar pe partea st1n$! a trotuarului. C1t de repede v-a i adapta robabil, destul de $reu,ț țmai ales atunci c1nd sunte i obosit sau $r!bit. An plus, dac! nu ar eista nici o penalizare pentruț7mersul nere$ulamentar pe trotuarB a i prefera s! mer$e i la fel ca p1n! acum. cum adau$a iț ț țfaptul c! toat! lumea mer$e pe partea dreapta, i se uita nedumeri i i nemul umi i la dvs. dac! nuș ț ș ț țv! comporta i 7ca ceilal iB.ț ț

u te sim i vinovat sau ru inat! "ar a a eț ș ș normal #

Cultura de consum

@oat! aceast! presiune de a ne conforma la un standard nes!n!tos 'a ne eticheta i evalua $lobal(șduce la o societate disfunc ional!, i la indivizi neferici i i frustra i, care compenseaz! aceastaț ș ț ș țnemul umire profund! de sine prin diverse comportamente adictive 'dependen a de cump!r!turiț ți obsesia de a face bani, prieteni sau cuceriri(. rin aceste comportamente nu facem altcevaș

dec1t s! /ncerc!m sa-i convin$em pe ceilal i ' i implicit pe noi /n ine( c! suntem persoaneț ș șvaloroase M lucru care din p!cate nu o sa se /nt1mple niciodat!. i atunci /ncerc!m i mai mult,Ș ș

lucram mai intens, facem mai mul i bani, cump!r!m mai multe lucruri. Ans! niciodat! nu vomțavea suficiente lucruri sau realiz!ri /nc1t s! ne consider!m persoane valoroase. ceast! frustrarecontinu! constituie un motor ecelent pentru o economie de consum, /ns! e o strate$ie proast! pentru o calitate crescut! a vie ii M adic! pentru a fi ferici i i satisf!cu iț ț ș ț pe termen lung .

$er&ec ionismul i acceptarea de sineț ș


13/21

Jine, bine, dar cum r!m1ne cu performan a 5ac! m! accept a a cum sunt atunci cum m! maiț șdezvolt personal Anseamna c! ma mul umesc cu felul /n care sunt, adic! cu un +ob prost pl!tit,țcu multe ilo$rame /n plus, sau cu a face o treaba 7de m1ntuial!B, nu *u tocmai nemul umireațfa ! de ceea ce sunt m! face s! vreau s! fiu o persoan! mai bun!ț

ud etrem de des acest contraar$ument /n trainin$-uri, sau cu pacien ii cu careț lucrez. ceast!critic! apare datorit! confuziei pe care o fac oamenii /ntre acceptarea de sine iș evaluarea globală pozitivă. cceptarea de sine nu spune 7sunt un om bun i valorosB, ci spune c! 7sunt unșom imperfect , cu p!r i bune i p!r i releB. 5ac! /n cazul evalu!rii $lobale nemul umirea esteț ș ț țfa !ț de mine, c1nd m! accept necondi ionat simt nemul umire fa ! deț ț ț ceea ce fac. O persoan!care se accepta necondi ionatț nu are nimic de dovedit , i nu se compar! niciodat! cu ceilal i Mș țde i poate s! / i compareș ș comportamentul cu comportamentul altor oameni. ot s! vreau un +obmai bun sau s! dau +os ni te ilo$rame /n plus, nu pentru ca ceilal i s! m! aprecieze sau s! m!ș țaccepte 'ca sa fiu 7o persoana valoroasaB(, ci pentru mine.

4a un minut pentru a te $1ndi la urm!toarea /ntrebare: 5ac! ai trai pe o insul! pustie, c1te din

comportamentele pe care le faci acum le-ai mai face@oate comportamentele la care ai renun a pe o insula pustie le faciț pentru al i oameniț 'adic! pentru a dovedi ca e ti unș om valoros(.

Să nu uit să$mi iau cizmele %ucci&

Jine-bine dar nu e totuna dac! sunt nemul umit de mine, sau nemul umit de ceea ce fac ana laț țurma tot nemul umire este, nuț *u, pentru ca nemul umireaț de sine duce /ntotdeauna la depresie.

epresia i -cceptarea de sineș

5ac! vorbe ti cu oameni care se confrunta cu st!ri depresive, vei vedea un lucru care se repet!:șto i tind s! aib! performan e ridicate, / i fac treaba bine, ba chiar mult mai bine dec1t ceilal i.ț ț ș țRareori vei vedea o persoan! cu depresie care $re e te des, sau care are multe e ecuri la activ.ș ș șcestea sunt persoane care se evalueaz! $lobal pozitiv: 7sunt o persoan! capabil!, valoroas!B.roblema e c! atunci c1nd ei fac o $re eala substan ial! 'ceea ce e inevitabil la un moment dat( Mș țtoat! aceasta evaluare $lobal! pozitiv! este pus! la /ndoial! '7cum pot s! fiu o persoan!valoroas! dac! am f!cut o $re eala at1t de mareB(. Concluzia e astfel faptul caș nu sunt o persoana valoroas!, ci una lipsita de valoare0 'acestea sunt sin$urele op iuni ale unei persoane ceț

se evalueaz! $lobal M sau o persoana valoroas!, sau una lipsit! de valoare M nu eist! nimic lami+loc(. stfel perfec ionismul vine 7la pachetB cu depresia. *u se poate una f!r! cealalt!.ț

lternativa la perfec ionism i implicit la depresie este s! ne accept!m ca persoane imperfecteț șcare pot $re i, iar atunci c1nd acest lucru se va /ntampla 'inevitabil(, sa /n ele$em $re eala, i s!ș ț ș ș/ncerc!m s! schimbam felul /n care ne-am comportat. Comportamentul ni-l putem schimba, /ns!nu ne putem schimba pe noi /n ine M indiferent de comportament sau performan !, vom r!m1neș ț/ntotdeauna fiin e imperfecte.ț

http://www.muresanvlad.ro/psihoterapiehttp://www.muresanvlad.ro/psihoterapie


14/21

+inov ia i -cceptarea de sineț ș

5ac! m! evaluez $lobal, atunci c1nd voi /nc!lca o promisiune, sau voi dezam!$i pe cineva, voiconsidera ca sunt o persoana vinovată. 5ac! sunt convins de acest lucru, atunci eista doar dou! posibile ac iuni:ț

Q. m! voi sim i etrem de vinovat, i voi implora iertarea, renun 1nd la drepturile mele 'deț ș țe. dreptul de a spune nu( i voi /ncerca s! compensez prin promisiuni nerealiste sau alteș$esturi care nu au le$!tur! cu $re eala mea.ș

G. voi reac iona defensiv, cu repro uri sau acuze prin care /ncerc sa 7dau vinaB pe celalalt, caț șsa scap de starea de vinov! ieț

m1ndou! strate$iile reprezint! o fugă de responsabilitate. rima prin compensare, a doua prinevitare.

5ac! m! accept ca persoan! imperfect!, atunci mi se pare normal s! $re esc 'chiar dac! nu eș

bine sau frumos(, i /n loc sa cred caș sunt o persoană oribilă, vinovată voi sim i p!rere de r!uțfa ! deț ce am făcut . stfel /mi voi asuma responsabilitatea pentru ac iunile mele f!r! s! ma scuz,țf!r! sa m! +ustific i f!r! s! dau vina pe altcineva.ș

A fost pisica&

)u inea i -cceptarea de sineș ș

An mod similar ru inea este $enerat! tot de evaluarea $lobal!. tunci c1nd ceva ru inos esteș șdezv!luit celorlal i, sau dac! ceilal i privesc dezaprobator ceea ce facem noi, ne vom sim iț ț țru ina i pentru ca ne consideramș ț persoane slabe sau fără valoare. sta duce la tendin a de a nețascunde de ceilal i, fie prin evitarea contactului cu ei, fie prin minciuni '7nu e adevaratB(, scuzeți +ustific!ri '7altcineva sau altceva m-a determinat sa fac acel lucruB( fie prin atacuri la persoan!ș

'pentru a ne ap!ra 7reputa iaB(.ț

C1nd m! accept ca fiin ! uman! imperfect! care este predispus! $re elilor, voi lua aceste abateriț șca ceea ce sunt de fapt: comportamente care nu sunt pe placul celorlal i. t1t. Kneori voi dori sațle fac pe plac, i atunci voi /ncerca s! /mi schimb comportamentul, alteori voi considera cașnevoile mele sunt mai importante, i nu /mi voi schimba comportamentul. 5oar dac! ma acceptș

necondi ionat pot s! accept faptul ca e o ca unor oameni sa nu le placa de mine sau de ceea cețfac eu. Orice persoan! care este epusa unui public lar$ 'de la blo$$eri, traineri pana la politicieni sau vedete( tie ca este imposibil s! faci pe plac tuturora. Antotdeauna vor eistașoameni care dintr-un motiv sau altul nu vor fi de acord cu ceea ce faci, indiferent cât de mult te străduie tiș .

Ce te de&ine te ca persoan?ș


15/21

e scurt: nimic. 5efinirea propriei persoane printr-o simpl! etichet! 'profesor, p!rinte, mana$er,femeie, rom1n, etc( este reduc ionist!ț i face etrem de mult r1u. Cum face r!u @ransform! ni teș ș probleme concrete /n situa ii nerezolvabile datorita evalu!rilor $lobale: profesor slab, p!rinteț bun, mana$er ineficient, femeie puternic!, rom1n adev!rat, etc. Ce solu ie avem pentru astfel dețetichete S! schimb!m persoana cu 7o persoan! mai bunaB.

5ac! reformul!m aceste evalu!ri $lobale /n comportamente concrete, problemele devin mult maiclare ' i mai u or de rezolvat(:ș ș

valuare global -cceptarea persoanei i evaluarea comportamentuluiș

rofesor slab -T schimb!m persoana0'nu e $arantat c!urm!toarea persoan! nu se vacomporta la fel(

rofesor care are un comportament neproductiv -T Cecomportament An ce fel e neproductiv Ce comportament arfi mai productiv Cum /ncura+!m comportamentul productiv

Cu alte cuvinte, /ntrebarea 7ce m! define teB este o /ntrebare absurd!, f!r! sens. 2ai mult dec1tșat1t, este o /ntrebare irelevant!, care nu ma afecteaz! cu nimic0 Sin$urele lucruri care m!

afecteaz! sunt ceea ce fac, ceea ce simt iș ceea ce gândesc. Orice altceva este irelevant /n practic!. 5ac! cineva m! /ntreaba 7ce e ti tuB, un r!spuns adecvat ar fi 7Ce anume vrei s! tiiș șCu ce mă ocup Ce mă pasionează Ce mă preocupăB. cestea sunt /ntreb!ri cu adevaratrelevante.

Concluzie0

5e i suntem etrem de obi nui i s! ne evalu!m $lobal, s! ne definim ca persoane bune sau rele Mș ș țaceast! +udecat! are doar consecin e ne$ative. lternativa corect! este s! ne evalu!m doarțcomportamentul, doar acesta av1nd efect asupra celorlal i sau asupra noastr!.ț

-cceptarea de sine n practicSau0 Cum &ac s m accept a a cum sunt?ș

cest articol face parte dintr-o serie:

Q. cceptarea de sineG. cceptarea de sine /n practic! 'acest articol(

. cceptarea de sine i politica de trib '/n cur1nd(ș

*ot!: Anainte de a citi acest articol, citi i prima parte /n care eplic conceptul deț acceptarenecondi ionat! a propriei persoaneț .

Spuneam /n primul articol din aceast! serie c! acceptarea sinelui este un lucru etrem de dificilde pus /n practic! tocmai datorit! obi nuin elor noastre de a ne +udeca $lobal, i de a-i +udeca peș ț șceilal i $lobal 'ca persoane bune sau rele(.ț

http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine/


16/21

entru a schimba aceast! obi nui !ș ț e nevoie de practic! repetat!, pentru a /nlatura at1t evalu!rile$lobale din gândirea noastr!, c1t iș comportamentele noastre care confirm! acest stil de $1ndire.

entru /nceput am s! prezint ni te ar$umente /mpotriva evalu!rii $lobale, urm1nd ca mai apoi s!șdau eemple de comportamente prin care eprim!m acceptarea de sine /n interac iunile cuț

ceilalti.

-rgumente mpotriva evalurii globale0

14 valuarea sinelui nu e logicCum po i s! spui c! cinevaț este valorosvaloroas! Chiar dac! punem etichete celorlal i,ț/ntotdeauna avem /n vedere un comportament sau o situa ie specific!. Ce facem /n realitate estețs! $eneraliz!m o situa ie sau un comportament 'de e. 7cineva m-a stropit cu ma inaB( laț ș/ntrea$a persoan! 'este o persoan! rea(. Cum pot s! tra$ astfel de concluzii dintr-o sin$ur!eperien ! Chiar dac! am asistat la QDD de comportamente ne$ative ale persoanei, etichetareațeste tot o $eneralizare. 5e unde tiu c! /n viitor acea persoan! nu poate avea i comportamenteș ș

productive sau bune *u pot tiș cu certitudine niciodat!.

24 valuarea sinelui nu e adevrat

oate cu adev!rat cineva s! aib! QDDP din comportamente valoroaseutile i al ii care s! aib!ș țQDDP din comportamente $re ite sau neproductive ceste $eneraliz!ri /ntotdeauna i$nor!școntraeemplele 'acele situa ii care nu seț potrivesc cu eticheta(. Kn om 7valorosB are /ntotdeaunadefectele lui, a a cum un 7ho criminalB a avut cu si$uran ! /n via a sa i comportamenteș ț ț ț ș pozitive.

34 valuarea sinelui nu este util

5ac! primele ar$umente sunt pur teoretice, acest ar$ument este probabil cel mai important. Ce

facem atunci c1nd ne evalu!m $lobal *e sim im deprima i, vinova i sau ru ina i, ne comport!mț ț ț ș țdefensiv sau acuzator, min im sau /ncerc!m s! ne ap!r!m 7ima$inea de om valorosB 5evinețevident faptul c! evaluarea $lobal! nu m! a+ut! la nimic, dimpotriv! M /mi scade calitatea vie ii iț ș/mi afecteaz! rela iile cu persoanele relevante. 5e ce continu!m atunci s! ne evaluam pe noi i peț șal ii /n mod $lobalț

valuarea global ! o tendin nnscutț

a cum am mai amintit /n articolul despre ș cauzalitate avem anumite tendin e naturale /nn!scutețcare uneori nu ne a+ut! s! ducem o via ! /mplinit! i satisf!c!toare. $resivitatea, /ncerc!rilre deț ș

a-i manipula pe ceilal i i tendin a de a ne evalua $lobal s-au dezvoltat acum c1teva sute de miiț ș țde ani, /ntr-un mediu mult diferit de cel /n care tr!im ast!zi. Via a tribal! consta /ntr-o $oan!țcontinua pentru resurse 'hran!, alia i sau parteneri( /ntr-o lume /n care aceste resurse erau etremțde rare, iar competi ia dintre indivizi era deseori pe via ! i pe moarteț ț ș Q. Antr-un astfel de contet,manipularea, a$resivitatea i compararea continu! cu ceilal i era o premis! pentru supravie uireș ț ți transmiterea mai departe a resurselor pentru $enera iile viitoare.ș ț

http://www.muresanvlad.ro/cauza-si-defect/http://www.muresanvlad.ro/cauza-si-defect/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/#zp-832-57FQ8HW2http://www.muresanvlad.ro/cauza-si-defect/http://www.muresanvlad.ro/acceptarea-de-sine-in-practica/#zp-832-57FQ8HW2


17/21

An ziua de ast!zi /ns!, hrana, prietenii sau partenerii sunt mult mai u or de $!sit, competi ia esteș țde cele mai multe ori pa nica i deschis!, /nc1t aceste stucturi mentale arhaice nu mai sunt utileș ș/n mediul modern. Cu toate acestea le purt!m cu noi /n continuare, f!r! s! observ!m efectulne$ativ ce /l au asupra noastr! i a rela iilor noastre.ș ț

Evident, o problema de via a i de moarteț ș

5ac! /n ele$em acest lucru, atunci ne d!m seama c! evaluarea $lobal! nu pote fițniciodat! complet /ndepartat!. Cu toate acestea, practicarea accept!rii de sine i evaluareașcomportamentului poate deveni /n cele din urm! un obicei automatizat 'care nu cere efort(, la felcum sp!latul pe din i M de i nenatural M previne cariile i alte probleme de s!n!tate. racticareaț ș șaccept!rii de sine devine astfel o form! zilnic! de i$iena mental! i emo ional!.ș ț

Comportamente ce ntaresc acceptarea de sine

Cel mai eficient mod de a practica acceptarea de sine este s! ne schimb!m comportamentul /nrela ie cu ceilal i. m s! prezint /n continuare trei convin$eri de baz! ale persoanelor care seț țaccept! necondi ionat, i modul /n care se eprim! aceste convin$eri /n rela iile cu ceilal i:ț ș ț ț

14 Sunt su&icient nu am nimic de dovedit

cceptarea de sine nu /nseamn! faptul c! m! mul umesc toateț comportamentele mele0 ot s!consider c! sunt suficient /n acest moment, adic! nu trebuie s! mai fac absolut nimic pentru a fi ofiin ! normal!, careț de'a merit! aprecierea, iubirea i respectul celorlal i. 4ndiferent c1t lucrez, nuș țvoi fi niciodat! o persoan! mai bun! sau mai valoroas! dec1t sunt acum0 (omportamentul meueste /ns! o alt! problem!. ot /ntotdeauna s! /mi /mbun!t! esc performan a i comportamenteleț ț ș

concrete ' i /ntr-adev!r merit! s! o fac( M dar fiind con tient c! asta nu m! face o persoan! maiș ș bun! M /ntotdeauna voi fi imperfect i ș suficient M /n acela i timp0ș

O persoan! care se accept! necondi ionat nu simte nevoia s! se apare sau s! se +ustifice atuncițc1nd este criticat! de ceilal i. v1nd /n vedere c! i se pare normal s! aib! imperfec iuni sauț țdefecte, nu va /ncerca s! le ascund!, i / i va recunoa te $re elile /ntr-un mod simplu i direct.ș ș ș ș ș5e asemenea se va a tepta ca i ceilal i s! $re easc!, iar c1nd acest lucru se /ntampl!, va puteaș ș ț șdiscuta cu ei despre aceste $re eli direct, cu calm i cu respect. Cu alte cuvinte vorbesc despreș ș$re elile mele sau ale celorlal i eact la fel cum a vorbi despre vreme, sau despre alt subiectș ț ș banal i perfect normal.ș

24 Criticile i repro urile celorla i nu sunt &a de mine ci ntotdeauna &a deș ș ț ț ț ceea ce fac eu8andi i-v! cum a i reac iona dac! cineva i-ar ie i din pepeni sau v-ar +udeca pentru faptul c! i-ț ț ț ș șa i spus ca ast!zi va ploua. robabil v-a i $1ndi c! persoana respectiv! are o zi proast!, sau c!ț țavea ni te planuri la care inea mult, i care /i vor fi schimbate de c!tre ploaie. An nici un caz nuș ț șve i considera ca sunte i o persoan! rea, vinovat! sau f!r! valoare pentru c! afar! plou!0 oate v!ț țva p!rea r!u c! dvs. a i fost acela care i-a i dat vestea, dar cu si$uran ! nu ve i lua personalț ț ț țsup!rarea celuilalt. )act aceia i atitudine o are cineva care se accept! necondi ionat atunci c1ndș ț$re e te. Ai pare r!u c! a $resit, i ca cel!lalt e sup!rat, /nsa consider! $re elile normale, iș ș ș ș ș


18/21

reac ioneaz! /n consecin ! calm i non-defensiv. Chiar dac! cel!lalt face evalu!ri $lobale '7e tiț ț ș șneserios0B(, dac! m! accept ca persoan! imperfect! voi in ele$e c! celalalt nu este sup!ratț de persoana mea ci de un comportament specific al meu. An cazul acesta ar fi util s! aflu care e acestcomportament, nu

)ul umim pentru feedbac*$ul constructiv&ț

34 Sunt motivat de pasiunile mele nu de aprecierea celorlal iț

tunci c1nd nu urm!resc s! dovedesc celorlal i c! sunt o persoan! valoroas!, bun! sauț performant!, pot s! ma concentrez pe activit! ile care /mi facț mie pl!cere i care fac placereșoamenilor la care in. 5e eemplu, pot sa /mi cump!r o ma ina de lu, pentru c! ma pasioneaz!ț ș/ntr-adev!r ma inile, /mi place s! conduc, i ma bucur de interiorul luos, etc, sau pot s! /miș șcump!r o ma ina de lu pentru c! vreau ca ceilal i s! m! plac! sau s! m! invidieze ' i astfel s!ș ț șma convin$ i pe mine c! sunt o persoan! valoroas!(. ) clar c! satisfac ia /n primul caz va fi multș ț

mai mare, /n timp ce /n al doilea caz, nu voi ob ine ceea ce /mi doresc cu adev!rat, i anume s!ț șm! simt o persoan! cu adevarat valoroas! '7demn! de invidiatB(. Oric1t a /ncerca, aprecierea iș șaprobarea celorlal i nu ma vor duce la o p!rere pozitiv! despre mine, pentru ca o p!rereț pozitiv! fa ă de sineț este nesustenabil! M va fi /ntotdeauna pus! la /ndoial! de $re elile iș șimperfec iunile mele 'care sunt inevitabile(. 5in acest motiv, acceptarea de sine este sin$urațevaluare corect!, adev!rat! i care se poate men ine /n timp 'nu este invalidat! de e ecurile i deș ț ș ș$re elile noastre(.ș


19/21

Cum arat acceptarea de sine n practic

An continuare am s! v! ar!t cum se comport! o persoan! care se accept! necondi ionat,țcomparativ cu o persoan! care nu se accept! i se evalueaz! $lobal. 4ata ni te replici comune,ș ș precum i ce anume comunic! acele replici ș la nivelul rela ieiț .

)eplica 10 ) ti un an$a+at slab0șCe transmitela nivel de rela ie0ț

) ti o persoan! f!r! valoare dac! nu /ndepline ti a tept!rileș ș șnoastre.

5ac! nu m accept necondi ionat:ț

2! simt vinovat, nu spun nimic, astept s! se terminerepro urile, dup! care plec repede ru inat.ș șSau: devin desfensiv, $!sesc scuze sau +ustific!ri, dau vina peal i cole$i sau alte situa ii, /ncep s! m! cert i s! m! /nfuriu.ț ț ș

5ac! m accept necondi ionat:ț

Realizez c! celalalt este nervos; /ntele$ c! nu eu sunt problema, ci cel mult ceva ce am facut eu. tept ca cel!laltșs! se lini teasc!, i /ncerc s! aflu care e comportamentul careș șl-a deran+at. Ami cer scuze 'pt. comportament( dac! e cazul.Ancerc s! aflu ce ar fi dorit s! fac /n situa ia respectiv!.ț

)eplica 20 i $re it0șCe transmitela nivel de rela ie0ț

mbi$uu, poate su$era c! celalalt m! evalueaz! $lobal, dar poate ar!ta i surprinderea sau nemul umirea celuilalt.ș ț

5ac! nu m accept necondi ionat:ț2! panichez, /ncerc repede s! $hicesc ce am $re it i s! oferș ș

solu ii ca s! m! ierte cel!lalt.ț

5ac! m accept necondi ionat:țR!m1n calm, /ntreb detalii despre ce consider! cel!lalt c! am$re it, precum i ce dore te s! fac. *u ofer solu ii /nainte caș ș ș țcel!lalt s! clarifice ce dore te.ș

)eplica 30 Ce prostie0

Ce transmitela nivel de rela ie0ț

*u /mi pas! de nevoile i p!rerile tale. Sau: vreau s! teșintimidez ca sa /mi confirm c! sunt o persoan! puternic!,valoroas! 'se evalueaz! pe sine $lobal(.

http://www.muresanvlad.ro/niveluri-ale-comunicarii/http://www.muresanvlad.ro/niveluri-ale-comunicarii/http://www.muresanvlad.ro/niveluri-ale-comunicarii/http://www.muresanvlad.ro/niveluri-ale-comunicarii/


20/21

5ac! nu m accept necondi ionat:ț@ac i nu mai spun nimic, m! sup!r.șSau: consider c! mă atacă i ripostez, devin a$resiv iș șar$umentativ, m! ap!r atac1ndu-l pe cel!lalt.


*u am ce s! ap!r, nu am nimic de dovedit0 4$nor afirma ia iț ș/mi v!d de scopurile mele, nu m! las atras /ntr-o competi ie deț

$enul 7cine e mai bunB pentru c! realizez c! nu eist! oameni buni 'sau slabi( a a c! nu are nici un sens s! /mi stric bunașdispozi ie.țSau: pot s! /ncerc s! /n ele$ perspectiva celuilalt,ț fără să îmiargumentez părerea mea, dac! celalalt este o persoan!apropiat!. un /ntreb!ri i /ncerc s! v!d de ce cel!lalt puneșat1t de mult! pasiune /n acel lucru. ot face acest lucru doardac! /mi dau seama c! reac ia a$resiv! a celuilaltț nu are nicio legătura cu mine, ci este doar o dovad! de nesi$uran !,țcauzat! de faptul c! se evalueaz! $lobal M i astfel are nevoiașconstant! s! / i confirme c!ș nu este o persoan! slab!, ci una

puternic!, prin faptul c! /i atac! pe ceilal i.ț)eplica 50 Ce fel de om ar face asta Cum po i sa spui asa cevațCe transmitela nivel de rela ie0ț

) ti un om rau pentru c! ai facutspus acel lucru0ș


5evin defensiv i $asesc scuze sau +ustific!ri, spun 7nu astașam vrut s! spunB, 7interpretezi tu lucrurile $re itB, evitșresponsabilitatea pentru vorbele i comportamentul meu,ș pentru c! nu vreau s! fiu o persoană rea sau vinovată.


Ami asum responsabilitatea pentru ce am spus sau zis, f!r! s!m! consider r!u sau vinovat. Ancerc s! /ntele$ ceînseamnă comportamentul meu pentru celalalt i de ce s-aș

sup!rat. Ami cer scuze dac! /mi pare r!u '7/mi pare r!u pentruc! am spusf!cut astaB(, ist dac! nu /mi pare r!u, /ncerc s!empatizez cu cel!lalt '7/mi pare r!u c! te-ai sup!rat, nu astavroiam s! se /ntampleB(.

)eplica 60 ) ti un om etrordinar0șCe transmitela nivel de rela ie0ț

Ami place foarte mult de tine acum0


2! +enez i /ncerc s! schimb subiectul, nu consider c!ș merit complimentul, probabil pentru c! undeva /n sinea mea cred c!nu sunt o persoan! suficient de bun! ca s! merit aprecierilecelorlal i.țSau: /ncerc s! mai 7pescuiescB i alte complimente printr-oșatitudine fals! de umilitate: 7h, vechitura astaB 7Fii serios,nu e mare lucru0B 7*u sunt eu a a etraordinar0B Mșadic! +mai spune$mi i alteleș M cer i alte confirm!ri c! suntșo persoan! bun!.

5ac! m accept necondi ionat:ț 2! bucur de compliment printr-un simplu 7mul umescB f!r!țs! m! scuz, sau s! cer i alte complimente. Ancerc s! /ntele$ ceș


21/21

anume din comportamentul meu a fost apreciat de c!trecel!lalt 7Ce anume i-a pl!cutB, /ncerc s! in minte acel lucruț ți s! /l mai fac /n viitor M din nou, m! concentrez peș

comportament, i nu pe evaluarea $lobal! 'pozitiv! /n acestșcaz(.

Concluzie0

5ac! m! accept necondi ionat, nu voi reac iona defensiv i nu voi /ncerca s! imi apar 7valoareaț ț ș personal!B ci m! voi concentra pe comportamentul meu i pe a /n ele$e perspectiva celuilalt Mș țadic! ce anume apreciaza/l deran+aza la comportamentul meu.

stima si acceptarea de sine

Documents