stop to shop mai 2012
DESCRIPTION
Stop to Shop Mai 2012TRANSCRIPT
![Page 1: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/2.jpg)
2 Stop to shop
Sumar
Director general
Andreea Bqnicq
Director Publicitate [i V~nz`ri
Ecaterina Utali
021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie
Cristian Scutelnicu
021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef
Roxana Bichi[
Redactori:
Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie
Foto:
Valentin S., Dreamstime
Revista editat` de:
Tycoon Media Press
parte a grupului
Adresa redac]iei:
Unirea Shopping Center
Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,
Bucure[ti
Fax: 021.30.30.236
Tiraj: 10.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui
material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq
publica]ie fqrq acordul prealabil scris al
Tycoon Media Press.
Nr. 116 - Mai 2012
62
10 INTERVIUDe vorb` cu Sanda Nicola
24 FashIoN aRchITEcTUREIstoria revistei de mod`
28 GENTLEMEN’s aGREEMENTby Adina Buzatu
44 WoMEN IN sTYLEby FANCY
58 IsToRIa BIJUTERIILoRDiamantul, Regele Bijuteriilor (V)
66 sToRY oF...Alexandra Feodorovna [i }arul Nicolae II Romanov
70 DEsTINa}IIVietnam, paradisul aventurierilor
“”
N-am fost niciodat`interesat de mod`,c~t de stil – o am-prent` dup` care e[tirecunoscut, care teface s` te sim]i celmai confortabil [ireprezint` baza de lacare porne[ti \ntr-o zide succes.
Un altfel de shopping marca
Marius Pancu
![Page 3: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/4.jpg)
4 Stop to shop
EditShop
Bunele maniere. Un termen pe care \l auzim. Dar oare \l \n]elegem? |laplicm \n via]a de zi cu zi? Ve]i descoperi \n paginile revistei un mate-rial despre o emsiune care \ncearc s ne reaminteasc [i chiar s ne\nve]e despre adevratele valori, despre comportamentul \n societate, des pre ce \nseamn s fii un om cu adevrat frumos. De aici mi-a venitideea acestei mici “dizerta]ii”.Astzi, \n mod, tot uzitm termenul “\n trend”. Pe vremea lui CocoChanel se vorbea de elegan]. Dar, oare, elegan]a se define[te doar prinoutfit? Eu cred c nu. Rafinamentul [i elegan]a sunt o chestiune de ati-tudine. |n prezent, ni se pare dep[it peisajul din secolele trecute cndcopiii erau educa]i din fraged pruncie cum s se comporte \n societate,\n cas - fa] de prin]i, ct de tare le este permis s rd, cum s steala mas sau cum s \[i tempereze tonul vocii. Dar, dincolo de toate aces-tea, se inocula de fapt bunul sim] [i respectul. Ni[te valori care \n zilelenoastre se cam duc pe apa smbetei… Cu att mai fascinant mi se parecnd vd un tnr de 20 de ani care [tie c trebuie s aib \n garderobun costum, care face dovada c are habar [i ce atitudine s adopte cnd\l poart sau care este sensul cuvntului galant. |mi plec plria [i \n fa]aunei femei care se comport ca o doamn, de la simplul gest al strngeriide mn [i pn la cum se urc \ntr-o ma[in. Bunele maniere ar trebui s ne \nso]easc de la primul pas fcut pestrad [i pn la atitudinea pe care o avem fa] de noi \n[ine. Degeaba\mbraci haine de firm, degeaba alegi cele mai scumpe localuri dac nuai un comportament adecvat [i nu e[ti manierat. Nu [tiu dac ar trebuiinventat o [coal \n acest sens sau dac ar trebui implementate cam-panii de con[tientizare social… Cert este doar c numrul oamenilor cuadevrat maniera]i scade sim]itor. Reflecta]i!
Roxana BichiRedactor {ef
În buna manierãa realitãtii
“”
Degeaba\mbraci haine de
firm`, degeabaalegi cele mai
scumpe localuridac` nu ai un
comportamentadecvat [i nue[ti manierat.
,
![Page 5: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/6.jpg)
Film
The Avengers
Regia: Joss Whedon
Cu: Scarlett
Johansson,
Robert
Downey Jr.,
Chris Evans,
Gwyneth Pal-
trow, Jeremy
Renner
Gen: Ac]iune
Premier` \nRom~nia: 04.05.2012
The Five-Year
Engagement
Regia: Nicholas Stoller
Cu: Jason
Segel, Emily
Blunt
Gen: Come-
die, Roman-
tic, Dragoste
Premier` \nRom~nia:04.05.2012
Extremely Loud and
Incredibly Close
Regia: Stephen
Daldry
Cu: Tom Hanks,
Sandra Bullock,
Thomas Horn
Gen: Aventuri,
Dram`, Familie
Premier` \nRom~nia: 04.05.2012
Friends with
Kids
Regia: Jennifer
Westfeldt
Cu: Adam Scott, Jennifer West-
feldt, Maya Rudolph, Chris O'-
Dowd, Kristen Wiig, Jon Hamm,
Megan Fox
Gen: Comedie
Premier` \n Rom~nia:11.05.2012
Safe
Regia: Boaz Yakin
Cu: Danni Lang,
Jason Statham,
Michael Jai White
Gen: Ac]iune
Premier` \nRom~nia: 11.05.2012
S-a furat mireasa
Regia: Jesús del Cerro
Cu: Jojo,
Adina Galupa
Gen: Comedie
Premier` \nRom~nia:11.05.2012
Dark Shadows
Regia: Tim Burton
Cu: Michelle Pfeiffer, Johnny
Depp, Eva Green
Gen: Comedie
Premier` \n Rom~nia:18.05.2012
What to Expect When
You're Expecting
Regia: Kirk Jones
Cu: Cameron
Diaz, Dennis
Quaid, Jennifer
Lopez, Matthew
Morrison
Gen: Comedie,
Dram`, Romantic
Premier` \nRom~nia:25.05.2012
Men in Black III
Regia: Barry
Sonnenfeld
Cu: Will
Smith,
Tommy Lee
Jones
Gen: Ac]iune,
Comedie, SF
Premier` \n Rom~nia:25.05.2012
StreetDance 2
Regia:Max Giwa
Cu: Tom
Conti
Gen:Dram`,
Muzical,
Romantic
Premier`\n Rom~ -
nia: 25.05.2012
Premierele lunii mai
6 Stop to shop
![Page 7: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/8.jpg)
8 Stop to shop
nEwS – agEnda lunii
1/05CiRCul Na}iONalDiN CHiNa
Un spectacol cu acroba]ii dincolo
de limite, executate de arti[tii care au
stabilit un etalon în domeniu. Arti[ti
reputa]i, personalit`]i din oper` [i ac-
tori faimo[i vor face un spectacol
original [i inconfundabil - ora 20:00,
Sala Palatului, Bucure[ti.
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
4-19/05EuROPafEsT 2012
13/05CONCERT aPOCalYPTiCa
17/05DON QuijOTE – TEaTRul MuNiCiPal DEOPERå {i BalET DiN kiEV
EUROPAfest, singurul festival din
Europa care reune[te muzica clasic`,
jazz, blues [i pop, a ajuns la cea de a
nou`sprezecea edi]ie. Timp de dou`
s`pt`mâni, EUROPAfest 2012 va aduce
pe scena muzical` a Capitalei peste 300
de muzicieni din 45 ]`ri.23/05CONCERT TuDORGHEORGHE – "VRE-MEa NEMaNiEi"
Maestrul Tudor Gheorghe \[i
continu` misiunea de redescoperire
[i de valorificare a artei poetice,
aduc~nd un plus de vibra]ie
crea]iilor inconfundabile semnate
de poetul basarabean Grigore
Vieru, \n cadrul unui spectacol –
eveniment, prezentat \n premier` -
Sala Palatului, ora 19:00.
Muzica lor vintage, sofisticat`,
cosmopolit` este o plimbare noc-
turn` prin marile porturi [i ora[e ale
lumii. Urm~nd albumul „A Retro-
spective”, concertul va face o tre-
cere \n revist` a celor 16 ani de
carier` Pink Martini [i va include cele
mai apreciate piese ale orchestrei:
"Una Notte a Napoli", "Hang On Lit-
tle Tomato", „¿Donde Estas Yolan -
da?", "Hey Eugene”, "Sympathique
(Je ne veux pas travailler)", "Lilly",
"Que Sera Sera" sau "Amado Mio".
Iubitorii muzicii rock au ocazia
s`-i vad` pe finlandezii de la Apoca-
lyptica \ntr-o atmosfer` unic` -
Arenele Romane, ora 19:00
Baletul Don Quijote se afirm` ca
unul din cele mai renumite balete cla-
sice, datorit` atmosferei feerice cre-
ate de muzica [i dansul în stil spaniol.
Balet în trei acte - Sala Palatului, Bu-
cure[ti, ora 19:30.
11/05GisEllE - GREaTRussiaN BallETs
Turneul din România face parte
din turneul mondial 2012 pe care
baletul l-a debutat în Statele Unite
[i Canada. Giselle este una dintre
cele mai cunoscute capodopere ro-
mantice, prezentat` în dou` acte
pe muzica lui Adolphe Adam [i sub
coregrafia lui Marius Petipa - Sala
Palatului, ora 19:00.
26/05CONCERT PiNk MaRTiNi
![Page 9: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/10.jpg)
10 Stop to shop
intErviu
Departe de celebritateazgomotoas de tabloid,Sanda Nicola este o jurnalist de televiziunecu 17 ani de experien].Nscut la Deva,ultra[co lit \n strin -tate, ea este imagineaprofesionistului de talie\nalt. A activat \nredac]iile de [tiri ale tu-turor televi ziunilor maridin Romnia. A sus]inutseminarii [i ateliere dejurnalism la Facultateade Jurnalistic din Ia[i,precum [i primul pro-gram de training – pro-duc]ie de [tiri [i dic]ie. Afost lider de opinie \nCampania European\mpotriva Cancerului deCol Uterin, boal pe careea \ns[i a \nvins-o. Cinevrea s vad cum seface jurnalism profesio -nist, s o urmreasc peSanda Nicola \n week-endla Digi24, televiziunea de[tiri full HD difuzat \nre]eaua RDS&RCS.
Jurnalism la suPerlativ
sandaNicola:
![Page 11: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/11.jpg)
Ai studiat jurnalism la BBCSchool [i London Academyof Media, ai o licen]` \n [ti-i n ]e sociale la Open Univer-sity din Marea Britanie, aif`cut cursuri de geopolitic`la Istanbul [i managementmedia la Glasgow. Toateaceste studii f`cute \nstr`i n`tate la [coli de pres-tigiu sunt o re]et` a succe-sului de care te bucuri \nteleviziune?Sanda Nicola: Sunt acumu l`ri
care m-au transformat \n toateprivin]ele, nu numai profesional.Am \nv`]at multe despre mine,despre ceilal]i, despre impactulsocial al muncii mele. Am tr`it ex-perien]e de lucru \n medii multi-et-nice, iar asta m-a schimbat mult.Nu [tiu dac` e o re]et` de suc-ces, nici m`car nu-mi pun proble -ma. Este doar parcursul meu [inu a[ schimba nimic p~n~ aici.
Ai debutat \n televiziune \nadolescen]`, la numai 17ani, la postul local 3TVDeva. Ce a sim]it liceeanaSanda Nicola c~nd s-a v`zutpentru prima dat` la televi-zor?S.N.: A fost groaznic. Mi se
p`rea ca fa]a mea e rotund` pre-
cum o lun` plin`, iar vocea esteenervant de strident`. Aveam unaccent ardelenesc foarte puterniccare mi-a dat mari b`t`i de cap. Afost nevoie de foarte multe ore dedic]ie [i mult antrenament vocalp~n` s` ajung la un timbru [i o in-tona]ie care s` nu oboseasc`telespectatorul.
Debutul la o v~rst` adoles-centin` este cumva legat defaptul c` ai cochetat ovreme cu ideea de a deveniactri]`? La 20 de ani erai\nscris` la facultatea de ac-torie...S.N.: Nu neap`rat. E \n pri mul
r~nd legat de faptul c` scri am larevista liceului meu, Liceul Dece-bal din Deva. Sigur c` m-a ajutat[i faptul c` de mic` am avut cu-rajul s` ies pe scen`, s` recit [is` c~nt \n fa]a unui public destulde numeros, dar nu m-am g~nditca voi face televiziune p~n` \nziua \n care chiar mi s-a propusasta.
Deva nu este numai ora[uldebutului \n televiziune, ci [iora[ul natal, de care te-aideclarat ata[at` pe site-ulteleviziunii B1TV. Ce teleag` cel mai puternic deacest` metropol` ardelean`de tradi]ie?S.N.: Cu riscul de a p`rea pa -
tetic`, o s` v` spun c` Deva e \nm`duva oaselor mele. Mi-e dor dec~te ceva de-acas` \n fiecare zi.Prietenii din copil`rie s-au do ve dit\n timp de ne\nlocuit [i ni c` ieri num-am sim]it mai liber` [i maiplin` de via]` ca acolo. Pe m`su -r` ce \naintez \n v~rst`, \n]eleg c~tde mult datorez comunit`]ii \ncare m-am n`scut [i am crescut.
Care sunt profesioni[tii dinteleviziune pe care i-ai avutmodel [i te inspir` [i ast`zi?S.N.: Mai \nt~i a fost Vladimir
Brilinsky, directorul de programeal minusculei sta]ii 3TV Deva. Dela el am \nv`]at c` jurnalismul nue o meserie ca oricare alta, ci opreocupare continu`, care implic`mult` responsabilitate fa]` de
intErviu
Nu m-am gânditca voi face tele-viziune pân` \n
ziua \n carechiar mi s-apropus asta.
Jurnalismul esteo preocuparecontinu`, careimplic` mult`
responsabilitatefa]` de privitor [i
care cere o perfec]ionarepermanent`.
Stop to shop 11
![Page 12: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/12.jpg)
intErviu
privitor [i care cere o perfec]io -nare permanent`. La 19 ani m-am \nt~lnit cu trainerii mei de laBBC School, Janet Smith [i EddieStartup. Faptul c` m-am bucuratde \ncrederea lor c~nd \nc` eramdoar un copil m-a f`cut s` prindaripi [i s` nu-mi pierd niciodat`speran]a c` voi face jurnalism lacote \nalte. {i, deloc \n ultimulr~nd, am avut parte de prieteniaVandei Condurache, unul dintrecei mai mari profesioni[ti de tele-viziune din Rom~nia. Vanda, fostdirector de programe la TVR Ia[i,a fost una dintre pu]inele femeide televiziune de la noi care, de[iaveau toate datele s` se impun`ca vedete, au preferat s` r`m~n`\n plan secund [i s`-i formeze peal]ii. Este responsabil` pentrusuccesul \n mass-media al IrineiP`curariu, al Andreei Marin [i alaltor profesioni[ti mai mult saumai pu]in celebri. Din p`cate, aplecat dintre noi acum 5 ani, \nurma unui oribil accident rutier.
Ai venit \n Bucure[ti c~nd s-a deschis Prima TV, la unconcurs de prezentatori, pecare l-ai [i c~[tigat. Av~nd\n vedere c~te tinereviseaz` la aceast` slujb`,ce le-ai sf`tui?
S.N.: S` se g~ndeasc` foar tebine \nainte. Via]a tr`it` \n prim-plan poate s`-]i aduc` multe sa-tisfac]ii, dar poate s`-]i \ntind` [imulte capcane. E important s` fiisuficient de matur` c~nd p`[e[ti\n lumina reflectoarelor, c~ndintri \n gura lumii [i a presei,c~nd trebuie s` dai randament laore fixe, indiferent de starea tafizic` sau psihic`. Munca \n tele-vizune nu \nseamn` doar ma -chiaj profesio nal [i vestimenta]iede firm`. |n seam n` mult` rigoa -re, r`bdare, per severen]` [i com-peti]ie acerb`.
|ntre 2001 [i 2004 ai lucrat\n departamentul de [tiri alAntenei 1. Ce amintiri pl` cu -te sau nepl`cute te leag` deacest post de televiziune?S.N.: |mi amintesc c` mun -
ceam enorm, \ntr-o redac]ie ex-trem de competitiv` [i eramfoar te m~ndr` s` fac parte dintr-ogarnitur` de jurnali[ti foarte buni.
La vremea aceeamun ceam al` turi deAlice Iacobescu, Cos- min Prelipceanu, VladPetreanu, Moi se Gu -ran, Maria Co man,Ade lin Petri[or, DanaGrecu, Carmen Moise,Oana Despa, Leti]iaZaharia, Paula S`cui,Mirela Voicu, Marilena
Nedelcu… Doam ne, c~t de mul]ioameni valoro[i pot s` numescf`r` s` stau pe g~nduri! Am\nv`]at foarte multe unii de la al]ii[i cred c` fiecare dintre noi a con-firmat c` [tie meserie oriunde aevoluat ulterior.
La Realitatea TV ai f`cutcoresponden]e externe.Care au fost evenimenteleinterna]ionale care te-aumarcat cel mai mult?S.N.: Atentatul terorist de la
Beirut din 2005, soldat cu moar -tea a 16 oameni, printre care [ifostul premier libanez Rafik Har-riri, ]inta atacului cu ma[ina cap-can`. Moartea Papei Ioan Paul alII-lea. Atentatele teroriste de laLondra, violen]ele din suburbiilePa risului, decesul lui SlobodanMi lo [evici \n \nchisoarea Tribuna -lu lui Penal Interna]ional de laHaga…
Scurta experien]` de la TVR]i-a adus \n 2006 o nominali -zare la Premiile ClubuluiRom~n de Pres`, la sec]iu -nea “Cel mai bun repor- taj/an chet` TV”, cu serialul“Rom~nii fac curte Re -ginei”, difuzat de TVR. Esteo onoare s` fii nomina li zat,ca \n cazul Oscarurilor?S.N.: Sigur c` orice recu noa[ -
tere a talentului [i efortului t`ueste o bucurie, dar n-a[ su praes-tima importan]a unei nominaliz`rila un premiu.
12 Stop to shop
![Page 13: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/13.jpg)
intErviu
|n 2007 ai devenit freelan -cer [i ai deschis PlayMedia, o firm` de activit`]ide produc]ie media, train-ing TV, comunicare [i PR.Ce a \nsemnat experien]ade antreprenor?S.N.: A \nsemnat multe taxe
[i impozite pe care le-am apreciatnedrepte, a \nsemnat acumul`ri\n plus \n materie de manage-ment [i contabilitate. Multe nop]inedormite, zeci de planuri de afa -ceri din care au ie[it doar dou`-trei, \ns` [i o schimbare radi cal`de perspectiv` asupra no]iunii de“patron”. Acum am un imens res -pect pentru cei care sunt capabililun` de lun`, la dat` fix`, s` pl` -teasc` salariile unor oameni latimp. Nu conteaz` dac` sunt 3, 3sute sau 3 mii. |n esen]`, estevor ba despre o uria[` responsabi -li tate fa]` de ni[te familii. Perfor-man ]a \n afaceri a patronuluide termin` calitatea vie]ii anga ja -]ilor s`i. Nu e lucru pu]in, nu e la\ndem~na oricui. N-am renun]at laantreprenoriat, administrez \n con- ti nuare activit`]ile Play Media, \npa ralel cu serviciul meu la Digi24.Prin Play Media colaborez \n con-tinuare cu trusturi de pres` in-
terna]ionale [i ofer media training.
Ca freelancer ai lucrat timpde 4 ani pentru France 24 [iAl Jazeera English. Ce\nseamn` s` faci jurnalismde asemenea anvergur`?S.N.: |nseamn` s` te aliniezi
obligatoriu unor standarde de ca -litate, obiectivitate [i s` dez vol]icapacitatea de a privi reali t`]iledin ]ara ta dintr-o per spec tiv`global`. Trebuie s` te debarasezineap`rat de propriile frustr`ricet`]ene[ti [i s` \n]elegi c` ceeace este tratat drept un maresubiect pe plan local poate fi ne-semnificativ la nivel interna]ional.
}i-a]i cunoscut so]ul, pemul ti premiatul jurnalist LiviuIolu, la Londra [i v-a]i re\n -t~l nit la Paris, c~nd am~n -doi relata]i despre violen]elecare au zguduit suburbiilecapitalei fran ceze. Sun` ascenariu de film. EsteParisul cel mai romanticora[ din lume?
S.N.: Pentru mine nu este,al]ii probabil v-ar r`spunde c` da.Eu nu cred c` romantismul esteoferit de arhitectura unui loc saude limba vorbit` \n jurul t`u. Evorba exclusiv despre atrac]ie re -ciproc`, un pic de mister, un picde st~njeneal` [i dorin]a de a fiacolo, cu cel drag, nic`ieri altun-deva. Scena poate s` aib` loc \ncort, \n mediul rural, \ntr-o maremetropol`, n-are importan]`. Per-soana s` fie cea potrivit`, restulnu conteaz`!
Este de notorietate faptulc` ai c~[tigat lupta cu can-cerul. Ce ai sim]it c~nd aifost diagnosticat` \n 2005?S.N.: C`-mi fuge p`m~ntul de
sub picioare. Cancerul este cate-goric o lec]ie de via]` care mi-aschimbat concep]iile, perspec-tiva, stilul de via]`... Victoriaasupra cancerului m-a determinats` devin lider de opinie \n Cam-pania European` \mpotriva Can-cerului de Col Uterin.
Ai sus]inut seminarii [i ate-liere de jurnalism la Facul-tatea de Jurnalistic` dinIa[i, precum [i primul pro-gram de training – produc ]iede [tiri [i dic]ie. Cum esteprofesoara Sanda Nicola?S.N.: Cred c` am reale vele -
it`]i de trainer. Mi-e drag s`-i ajutpe studen]ii mei s`-[i des copereabilit`]ile. Vreau \nainte de toa -
Stop to shop 13
Prin Play Mediacolaborez \n
continuare cutrusturi de pres`interna]ionale [i
ofer media training.
Cred c` amreale veleit`]i de
trainer.
![Page 14: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/14.jpg)
te s` le insuflu mult` \ncrede re \nei, e primordial \n meseria noas -tr`. Sunt prietena lor, \m par t` - [esc cu mult` bucurie tot ce [tiu,dar a[tept s` mi se r`s pun d` curespect [i serioziate \n munc`.
Dup` aproape 4 ani de jur-nalism freelance, ai intrat,din nou, \ntr-o televiziune.Ce te-a convins atunci?S.N.: Mi-am dorit un nou
\nceput \n rela]ia cu telespecta-torii rom~ni. Mi-a fost dor s` m`exprim rom~ne[te, mi-am propuss` \ncerc s` pun \n practic` aici
ceea ce am \nv`]at \n afar`. Azinu mai am niciun dubiu c`, oric~tde bine a[ cunoa[te o limb`str`in`, niciodat` nu voi reu[i s`transmit la fel de mult ca [i \nlimba mea matern`. {i a mai fostceva: op]iunea de a emigra sau ar`m~ne aici. C~nd am ales s`r`m~n, am hot`r~t c` trebuie s`fac tot ce ]ine de mine \nc~t s`nu-mi par` r`u. {i-atunci m-amag`]at de toate [ansele care mis-au oferit s` produc programe tv\n Rom~nia. N-am mai str~mbatdin nas [i n-am mai f`cut mofturi.
Emisiunea din weekend,“Genera]ia cu cheia deg~t”, a adus \n prim planreprezentan]ii genera]ieicare ast`zi sunt adul]i res -ponsabili, “st~lpii” societ`]iiactuale. Ai fost un copil cucheia la g~t?S.N.: M-am n`scut \n ‘78, \n tr-
o familie de muncitori dintr-unora[ mic. Sigur c` am copil` rit cucheia de g~t.
Care au fost invita]iiprefera]i ai emisiunii?
S.N.: Cu unii am rezonat maimult, cu al]ii mai pu]in… Pot s`spun c` edi]ia pilot cu dirijorulTiberiu Soare a fost una care m-amarcat \n mod deosebit, am fostadesea mut` de admira]ie \n fa]alui. |n interviul cu maratonistulPaul Dicu am fost \ntru totul \nlargul meu, conversa]ia a curs in-credibil de firesc pentru ni[te oa-meni care atunci se vedeau primaoar` [i am ajuns la intimit`]i careau provocat lacrimi de ambelep`r]i. De altfel, Paul a devenitimediat un prieten, de la care cersfatul \n momente dintre cele maidificile. N-a[ trece cu vederea nici\nt~l nirea cu Tudor Si[u. Ve]i fisurprin[i de c~te ori ne-am \nt~lnit\n p`reri despre familie, scop \nvia]`, reu[it` [i ratare.
Ai 17 ani de experien]` \nteleviziune. Te consideri oprofesionist` des`v~r[it`?S.N.: Nicidecum. Am doar 34
de ani [i fac parte dintr-o breasl`\n proces de maturizare, care \nc`nu [i-a definit clar criteriile de per-
intErviu
Fac parte dintr-o breasl`\n proces de
maturizare, care\nc` nu [i-a
definit clar cri-teriile de perfor-
man]`.
Mi-am dorit unnou \nceput \nrela]ia cu tele-
spectatoriiromâni.
14 Stop to shop
![Page 15: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/15.jpg)
forman]`. Mai am \nc` multe de\nv`]at [i de experimentat.
Mai toate jurnalele de [tiri[i emisiunile de divertismentmizeaz` pe violen]` [isenza]ional. Cum r`m~niprofesionist` \n goana dup`audien]`?S.N.: Depinde de ce \n]elege
fiecare dintre noi prin “profesio -nalism”. Pentru unii \nseam n`tocmai audien]` maxim`. Pentrual]ii, s` respecte punct cu punctmanualul. Eu a[ spune c` trebuies` urm`re[ti ambele obiective.Concret: m` str`duiesc s` facprograme ca la carte, sunt rigu -roas` \n ce prive[te abordarea,dar ]in mor]i[ s` fie sare [i piper\n ceea ce produc. Nu urm`rescaudien]` maxim`, ci una optim`,at~t c~t s` [tiu c` munca mea acontat. Iar fa]` de audien]a pecare reu[esc s` o atrag \mipropun s` fiu onest` [i util`. Nuvreau s` intoxic sau s` [ochez unmilion de oameni. Prefer s` fiu defolos pentru c~teva sute de mii.{i pentru ca toate acestea s` nur`m~n` doar dorin]e [i s` devin`realitate, am ales Digi24, loculunde facem [tiri \n cel mai profe-sionist mod cu putin]`.
De mai pu]in de dou` luniprezin]i [tirile \n weekend lanoul post de [tiri Digi 24,\ntre 17.00 [i 22.00. Este onou` provocare profe-sional`?S.N.: Este un r`spuns la ni[te
dorin]e pe care le aveam de cevavreme. S` lucrez din nou cu ni[teoameni pe care \i apreciam mult,
s` am acces la tehnologie deultim` genera]ie, s` mi se \ng` -duie s` fac din nou coresponden -]` extern` [i reportaj – “feli ile” deteleviziune pe care le \ndr`gesccel mai mult.
Cum \]i \mpar]i via]a \ntreprofesie [i familie?S.N.: Nu m` \mpart. C~nd am
treab` la munc`, sunt \ntru totulacolo, c~nd familia mea arenevoie de mine, atunci toate cele-lalte preocup`ri p`lesc. Cred c`am ajuns la maturitatea s` v`dlimpede care \mi sunt priorit`]ile\ntr-un moment sau altul [i cauts` p`strez un echilibru.
C~nd [i unde face femeiaSanda Nicola cump`r`turi?S.N.: Fac rar cump`r`turi, e o
\ndeletnicire care m` obo se[te.Sunt bucuroas` c` pentru vesti-menta]ia de studio alearg` unstilist, eu trebuie doar s` probezhainele \n cabina de la munc`, iarasta e o mare u[u rare. Mul]u -mesc, Nicole! C~nd merg totu[i lacump`r`turi, \n special pentrupantofi, \ncerc s` evit mall-urilepentru c` m` revolt` adeseanivelul pre]urilor. Prefer magazine -le mici de prin centrul vechi saude pe Calea Mo[ilor. Profit ori dec~te ori merg \n excursie undeva\n afar` s`-mi iau c~teva piese noipentru garderob`, deosebite [i lapre]uri rezonabile. Chiar nu suports` arunc nejustificat de mul]i banipe haine.
Ce rol joac` moda \n via]ata?S.N.: Minor. Am o talie care
nu-mi permite s` port chiar orice[i pun foarte mult pre] pe decen]`[i confort. A[adar, orice ar zicetrendul, eu o s` port tot pantalonidrep]i, fuste peste genunchi, blu -ze c~t mai lejere [i pantofi colora]icu talpa c~t mai joas`...
Felicia Chirv`[oiu
intErviu
Prefer maga-zinele mici deprin centrul
vechi sau de peCalea Mo[ilor.
Stop to shop 15
![Page 16: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/16.jpg)
EvEnimEnt
16 Stop to shop
Roxana Bichi[
a gusta pl`cerea vie]ii
Ideea acestui eveniment aplecat de la o no]iune pe c~t desimpl`, pe at~t de frumoas`: bu-curia prim`verii. “La Dolce Vitaca un dolce far niente. Ai sim]itvreodat` c` ai chef s` nu mai
A[a cum ne-a obi[nuit,cel mai a[teptat trgde mod [i culturvintage ne-a \ncntat\nc odat cu uneveniment inedit. |ncadrul unui Preview alcelei de-a 8-a edi]ii,peste 1.000 de persoane s-au pututbucura de atmosferaLa Dolce Vita, probndhaine vintage [i dedesigner \ndrzne] decolorate, gustndbunt]i [i pozndu-se\n ]inutele preferate.
for vintagebyvla Dolce vita
preview edition
![Page 17: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/17.jpg)
faci nimic? S` stai pur [i simplu[i s` la[i lucrurile s` se \nt~mplede la sine. S` gu[ti pl`cereavie]ii \n cel mai simplu mod posi-bil. Sun` pu]in cam pre]ios înzilele noastre, dar semnific`acela[i lucru: s` cuno[ti valoa -rea timpului liber dup` o pe-rioad` de munc` asidu` sau s`nu faci nimic, l`sând lucrurile s`se întâmple de la sine.”, ne
spune Laura C`lin, PR-ul eveni-mentului.
Tipic unui preview, organiza-torii [i-au dorit s` arate, \ntr-untur de for]` de o zi, ce preg`tescla t~rgul propriu-zis. “Acest eveni-ment a fost un teasing al edi]ieiextinse. Un preludiu, un t~rg cares` ne aduc` aminte, \n acela[itimp, de perioada de \nceput at~rgurilor noastre. Perioada c~nd
EvEnimEnt
Stop to shop 17
![Page 18: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/18.jpg)
18 Stop to shop
ne organizam \n cafenele [i carecrea o atmosfer` mai intim` dar,\n acela[i timp, o selec]ie maidur` - a fost ceva nou, pentru c`nimeni nu a mai f`cut un previewla un t~rg. De asemenea, a fost[i ceva vechi, \ntruc~t a[a am\nceput acum 4 ani.”, afirm`Laura.
|n cadrul evenimentului auparticipat 25 de expozan]i, ale[idup` o selec]ie care a durat 3s`pt`m~ni. Au participat cei maibuni expozan]i din domeniile:vintage, design (haine, accesorii,bijuterii), food &treats. “Preview-ul V for Vintage La Dolce Vita areunit at~t prietenii no[tri dinedi]iile anterioare, dar [i new en-tries din domeniile vintage, de-sign, bijuterii [i accesorii.”, spunorganizatorii.
Vintage autentic
|ntr-o atmosfer` boem`, ceiprezen]i s-au bucurat s` gustevintage autentic, printuri fan-teziste, pandante excentrice,]inute extravagante, imprimeuri
colorate, flori su -pra realiste pictatepe fuste [i rochii,bo boci metalici deag`]at \n piept,cercei \n form` demargarete, iri[i [itrandafiri, p`l` riidecorate, flori gla -sate \ntr-o invaziede culoare.
Printre partici-pan]i s-au num`rat[i vedete, precumSorin Brotnei –
solist Akcent, Radu Mada –stilist Acas` Tv, Oana Lis, LauraVargalui, M`d`lina Vintil` (ProFM), Noemi Revnic, Mirela Bu-covicean.
Am fost curio[i s` afl`m de-talii din spatele scenei. Foarteamuza]i, organizatorii ne-aupovestit cum cei mici, veni]i cuunul dintre p`rin]ii fascina]i devintage, ne\n]eleg~nd mare lucrudin eveniment, au dorit asiduus` se joace cu decorul, respec-tiv cu baloanele.
|n luna mai, edi]ia extins`
Edi]ia urm`toareeste V for Vintage,la Dolce Vita –edi]ia extins` - 5/6mai, sala Dalles:100 de expozan]i, 2zile, zon` de lounge[i happening pentrur`sf`]ul vizitatorilor.Cu alte cuvinte, va fiun exerci]iu deimagina]ie pe tem`.
Cei care \n aceast` lun` vorvizita t~rgul se vor putea l`saprad` senza]iilor tactile, imaginiipure [i bucuriei de a tr`i înprezent. Feminitate debordant`,frivolitate seduc`toare, par-fumuri [i texturi cople[itoare.
“V` pute]i preg`ti f`r`nelini[te de sec]iunile cu care v-am obi[nuit: vintage autentic,design vestimentar [i de acce-soriu, bijuterie [i bio&organic. Onoutate a acestei edi]ii este in-troducerea unei zone noi de in-teres: sec]iunea art&deco.”,ne-a spus Laura C`lin.
Alert [i dinamic, dar delicat[i inocent, a[a se poate definiun tur de for]` printre culoarele Vfor Vintage.
Ve]i pândi o pleiad` de rochiidelicate în culori revigorante [iprinturi creative, p`l`rii u[oare [ipandantive excesive, trandafiriputernici [i iri[i curajo[i, ochemare a naturii la unison cuavântul min]ilor creative dinspatele lor.
EvEnimEnt
![Page 19: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/19.jpg)
![Page 20: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/20.jpg)
20 Stop to shop
SpEcial
{n c~utarea romantismului PierDut
„Am început s` lu-crez în televiziune în1995, în perioa da eiromantic`. Aveam16 ani [i f`ceamaceast` meserieghidat` de instinct[i bun sim]. Deatunci am înv` ]at [iexperimentat con-tinuu în cele mai di-verse produc ]ii detelevizi u ne. De[ipublicul m` re-cunoa[te de la emi-siunea de muzic`pe care am realizat-o mul]i ani, carieramea a fost mult maibogat` [i divers` înspatele camereidecât în fa]a ei. Digi24 îmi d` ocazia s`reali zez o emisiunepe care mi-odoream demult.Bonton este desprevaloa re, bun sim] [ielegan]`. Reperec` ro ra le ducemdorul.”
Dana Gon]
Lec]ii de via]` de
„Bonton”
![Page 21: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/21.jpg)
SpEcial
una dintre [tirile lunii tre-cute a fost c`l`toriaaniversar` cu ocazia
\mplinirii a 100 de ani de c~ndTitanic a plecat \n primul [i, dinp`cate, ultimul s`u voiaj. Ceeace mi s-a p`rut cel mai frumoslucru din partea celor care aug~ndit acest eveniment a fostfaptul c` [i-au dorit s` \ntoarc`timpul. To]i cei de la bordul va-porului au fost invita]i s` \mbrace]inutele de la \nceputul secoluluiXX, asfel \nc~t, \mpreun` cu inte-riorul [i meniul de la bord carep`strau perfect atmosfera acelortimpuri, s` ne aducem aminte deanul 1912.
|ns`, ceva au uitat s` punc -teze. Nu po]i retr`i anul 1912 f`r`a face dovada comportamental amanierelor din acea perioad`.Cum era \nceputul secolului tre-cut? Plin de oameni educa]i, oa-meni care [tiau ce \nseamn`
con duita social`, ce presupuneelegan]a [i cum s` ai un compor-tament f`r` cusur.
{i astfel, am ajuns s` m`\ntreb dac` \n ziua de ast`zi maipunem accent pe acele calit`]i,dac` mai intereseaz` pe cinevace \nseman` cu adev`rat bunelema niere. Ei bine, un prim r`s punsl-am primit zap~nd. Aten]ia mi-afost atras`, \n dup`-amaiza uneizile de s~mb`t`, oprind teleco-manda pe DIGI 24, de emisiunea„Bonton”. Un altfel de pro gram. Oemisiune care \ncear c` s` neaduc` aminte despre ni[te regulisimple, dar care \i defineau pe ceide la \nceputul secolului XX cafiind rafina]i, mainera]i [i elegan]i.
O art`. O necesitate.De bonton
„Polite]ea a fost inventat` cas` ne suport`m unii pe al]ii.”, aspus domnul Alexandru Scarlat
Rossetii, unul dintre invita]ii emi-siunii „Bonton”. {i dac` v` g~n -di]i pu]in, e cum nu se poate deadev`rat. |ns` unii au f`cut dinpolite]e arta de a se face maimult dec~t suporta]i, ci chiar pl` -cu]i, iubi]i. Bunele maniere suntca florile: dac` nu le \ngrije[ti, seofilesc.
„Bonton” mi se pare o emi-siune necesar` \n peisiajul jur-nalistic rom~nesc. Difuzat` \nfiecare s~mb`t` de la 15.30, laDigi 24, se adreseaz` tuturorcelor care consider` c` a aveamaniere nu este o fi]`. Pentru c`un om manierat este un om c` -ru ia \i pas` de cei din jur. Careaju t`, respect`, f`r` s` se f` -leas c`, f`r` s` strige \n guramare, f`r` s` se bat` cu pumnul\n piept. {i da, exist` \n jurulnos tru oameni frumo[i, pe caremerit` s`-i cunoa[tem [i s`\nv`]`m ceva de la ei.
Stop to shop 21
![Page 22: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/22.jpg)
22 Stop to shop
SpEcial
Realizatorul emisiunii, DanaGon], face parte din genera]iat~n`r`. Cu at~t mai mult am fostcurioas` s` aflu de ce a g~ndito astfel de emisiune, \n condi -]iile trendului jurnalistic de azi.„Sunt, desigur, subiectiv`, poateu[or... romantic`. Unii m` vorcataloga de mod` veche, \ns`iubesc s` realizez aceast` emi-siune. Favoritul meu r`m~ne ma-terialul pe care noi l-am denumit„|n c`utarea romantismului pier-dut”. De ce? Au vorbit oameniminuna]i. Mi-a r`mas \n minte ovorb` a regretatului actor Ion Lu-cian, care depl~ngea faptul c`femeia a fost transformat` desocietate \ntr-un obiect de uz, nu\ntr-un ideal de atins, cum se\nt~mpla alt`dat`. De regul`, oa-menii de bonton stau \ntr-un con
de umbr`. Aceasta este [i ma -rea provocare: s`-i desco pe rim[i s`-i invit`m s` ne vorbeasc`.{i pentru c` tr`im \ntr-o lumef`r` „grani]e”, la „Bonton” avemo rubric` \n care str`inii ne po -vestesc despre obiceiurile [imanierele \n lume, pentru c`buna cre[tere \ncepe cu respec-tul fa]` de tot ceea ce estediferit.”, mi-a spus Dana.
Am fost sincer` \n discu]iacu ea [i i-am spus c` mi se parec` din via]a multora pare c`lipse[te un curs de bunemaniere. Am \ntrebat dac` emi-siunea pe care o realizeaz` sedore[te a fi un astfel de curs.„La «Bonton» oferim gratuit uncurs televizat de bune maniereaplicate la lumea \n care tr`im.|ntr-o lume \n care mitoc`nia a
devenit fapt divers iar tupeul ocalitate «Bonton» vorbe[te des -pre polite]e, buna cuviin]`, ele-gan]`, [taif, domnie. {i maiavem o [tire de ultim` or`: «mul -]u mesc» [i «te rog» nu cost` ni -mic!”, mi-a explicat Dana.
Civiliza]ia, oop]iune? Curs debune maniere aplicate la lumea \ncare tr`im
Pentru mult dorita via]` civi-lizat`, manierele alese NU suntun moft demodat, din contr` auredevenit o necesitate. „Cumomul sfin]e[te locul, explor`m \nfiecare edi]ie a emisiunii locuricu dichis. Iar la \ntrebarea de omie de puncte, «Cum sunt ro -m~nii?», ne r`spund, politicos,
![Page 23: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/23.jpg)
SpEcial
str`inii care tr`iesc \n Rom~ -nia.”, puncteaz` Dana Gon].
Am mers mai departe cu\ntreb`rile [i am aflat c` emisi-unea se bazeaz` pe personajevenerabile care au tr`it vremurile\n care noble]ea era un stil devia]` (ultimii boieri, Rosetti, La-hovary, Sturdza, B`l`ceanu Stol-nici) [i trateaz` sociologic [iantropologic dec`derea rela]iilorinterumane. „La Bonton admi -r`m elegan]a, recunoa[tem va -loa rea [i punem pre] pe bunelemaniere. V` ghid`m într-o lumeuitat`, dar nu definitiv pierdut`,lumea în care respectul [i bunulgust sunt la ele acas`. V` pre -zent`m oameni [i locuri [ic, des -coperim cultura [i manierelelu mii, cine am fost [i ce-amajuns, cum mai [tim s` ne
purt`m unii cu al]ii. V` invit`m s`face]i parte din clubul select aloamenilor a c`ror op]iune esteciviliza]ia.”, explic` realizatoarea.
Dup` ce am plecat din sediulteleviziuni DIGI 24 HD, am avutun sentiment pe care nu l-ammai \ncercat de mult. Acela c`,poate, lucrurile vor \ncepe s`evo lueze \n bine. Poate c` t~n` -ra genera]ie nu \[i va mai croigusturile doar pe baza can can-urilor [i a oamenilor care nu aunimic de spus sau de demon-strat. Prin emisiuni ca „Bonton”g`sim alternativa. Nu cred c`este un exerci]iu at~t de greu s`punem \n balan]` [i s` analiz`mdac` nu este, oare, mai bine s`adopt`m o conduit` elegant` [imanierat`, \n defavoarea frivo-lit`]ii [i nonvalorii. Ce ne repre -zint` mai bine? Asta r`m~ne s`descoperi]i fiecare dintre voi.Ceea ce pot eu s` fac este s` v`invit s` urm`ri]i emsiuni degenul „Bonton” [i s` asculta]i,pre] de c~teva zeci de minute,pove[ti ale unor oameni care auceva de spus cu adev`rat.
Roxana Bichi[
Stop to shop 23
![Page 24: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/24.jpg)
FaShion architEcturE
Istoria revistelor de mod`\nce pe \n urm` cu sute de ani.Prima revist`, \n mod paradoxal, afost creat` de un b`rbat pentrub`rba]i. Prima publica]ie dedicat`femeilor a ap`rut acum aproxima-tiv 319 ani, pe 27 iunie 1693, \nLondra. Str`mo[ul acestei publi -ca]ii este francezul Jean Donno deVise.
acces la noutate
Apari]ia unor reviste de acestgen reprezenta \n Fran]a, la finelelui 1600 [i \n timpul anilor 1700,pentru croitorii [i femeile care seaflau \n afara Cur]ii baza de infor-mare asupra a ceea ce se \nt~m -pla \n mod`. Cel mai uzat mod eraca schi]e ale hainelor s` fie com-pilate \n c`r]i care se reproduceau[i se vindeau, a[a cum era cazul“Mercure Galant”. Ca o urmarefireasc`, \n anul 1780, la Curtea
parizian` apar jurnali[tii de mod`,cei care se ocupau s` pu bli cepentru marea mas` \n reviste degenul “Cabinet des Modes”.
“Mercure Galant” era la baz`o publica]ie de critic` literar` pecare o citea chiar [i regele. Cu at~tmai mult aveau succes compila -]iile de schi]e de mod`. Pentru c`aceasta nu ap`rea cu regularitate,Ludovic XIV s-a adresat publicistu-lui [i i-a cerut ca revista s` fielunar`, av~nd ca scop lumi na reamin]ilor celor de la Curte. Astfel,\ncep~nd cu 1677 ea s-a pu blicatodat` pe lun`. |n mod firesc, ceeace interesa cel mai mult erau rubri-cile de b~rf` mon den` [i recenziilede mod`, care erau \nso]ite de de-sene ce ilustrau modele [i aveauinstruc]i uni despre cum, c~nd [ice trebuie purtat \n sezonul res -pec tiv. Aceas t` publica]ie poate ficonsiderat` pro totipul revistelorglossy de ast`zi.
(...)Febra revistelorde mod` cuprin -
dea Europa. |n1693, prima
revist` specia -lizat` pentru femei
a ap`rut la Londra: “Ladies'Mercury”. A fost
fondat` de publicistul [i
jurnalistul JohnDelton.
Revistade mod`Firescul }i necesitatea {n evolu|ia Fashion-ului
24 Stop to shop
![Page 25: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/25.jpg)
Febra revistelor de mod`cuprindea Europa. |n 1693, primarevist` specializat` pentru femeia ap`rut la Londra: “Ladies' Mer-cury”. A fost fondat` de publicis-tul [i jurnalistul John Delton.
A citi reviste de mod` deve ni -se un semn al bunului gust. Dejala \nceput de secol XVIII se aflauoriunde de la cabinele actri ]e lorp~n` \n birourile persoanelor pu-blice. |n Europa ap`ru ser` "Gour -nal des Luxus und des Moden" -\n Germania, "The Lady's Maga-zine" [i "Gallery of Fashion" – \nAnglia. Fran]a publica la concu -ren]` patru astfel de reviste, ilus-trate cu modele [i detalii ale celormai noi haine.
Frenezia cuprindeRusia [i america
Deja la \nceputul anilor 1860,femeile stilate din America pu -teau admira crea]iile lui CharlesFrederick Worth \n publica]ia“Harper’s Bazaar”. Iar pe m`sur`
ce al]i creatori de mod` \[i f`ceauapari]ia, munca lor putea fi admi-rata \n noi publica]ii ce luau fiin]`.
|n 1779, apare [i prima re-vist` pentru femei \n Rusia. Senumea "Fashionable MonthlyPubli cation” sau “Library for aLady's Ensemble”. La fel ca [i \nEuropa, redactorul – [ef [i publi-cist era tot un b`rbat, NikolaiNovikov. P~n` la finele lui 1850,Imperiul Rus avea peste 30 depublica]ii pentru femei, printrecare: “Shop Fashion and Handi-craft” (1851), “Swallow” (1859),“Fashion Store” (1861), “New Ru -ssian Bazaar” (1866), “Fashi onWorld” (1868). Articolele des premod` erau adesea traduse dinfrancez` [i includeau descrieri de-taliate despre varietatea ]inute lor[i accesoriilor. |n aceea[i perioa -d` \n Europa se lansau “Cos mo -politan” [i “Vogue”.
|n 1874, poetul Mallame pro-
duce “La Derniere Mode”, ce sedorea a fi o revist` de art` fash-ion. 18 ani mai t~rziu, Arthur Bald-win Turnure creaz` “Vogue” \nAme rica [i are ca scop s` furni -zeze at~t ilustra]ii, c~t [i tipare.
P~n` la \nceputul secolului XXrevistele de mod` erau cel maipopular mod de a r`sp~ndi ve[tilelegate de mod` [i trenduri, a[acum se lansau ele la Paris, leag` -nul fashion-ului mondial.
Ini]ial, hainele se ilustrau prindesen, dar odat` ce fotografia adevenit mai complex` la \nceputulsecolului trecut, presa de mod`folosea din ce \n ce mai mult fo-tografiile. |n acela[i timp, moda [iarta fuzionau \n ochii arti[tilor.Ace[tia nu doar pictau, ci realizau[i modele plus ilustra]ii de mod`.C~teva ziare printau at~t ilustra]ii,c~t [i fotografii fashion, al`turi descurte articole despre domeniulmodei semnate de scriitori mo -der ni. P~n` la momentul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, chiar[i “Vogue” [i “Vanity Fair” au pu -
Stop to shop 25
FaShion architEcturE
![Page 26: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/26.jpg)
FaShion architEcturE
bli cat ilustra]ii de mod` semnatede arti[ti moderni, \ncuraj~ndconexiunea dintre creatorii demod` [i arti[tii vizuali.
“Vogue” a func]ionat \n Ameri -ca nu doar ca s` ofere schi]e [imodele derivate din cele lansatela Paris, dar de asemenea s` pro-moveze moda fran]uzeasc`. Unuldintre renumi]ii designeri francezi,Paul Poiret, a scris \n edi]ia spe-cial` “Vogue” – care celebra al30-lea num`r – c` “Ast`zi estecea mai bun` metod` de comuni-care cu clientela select`”.
|n perioada 1912-1925, “LaGazette du Bon Ton” este ceamai renumit` revist` de mod` dinFran]a, av~nd ca pre] de abonare100 de franci pe an. Con]ine ilus-tra]ii exculisve (Cheruit, Doeuillet,Doucet, Paquin, Poiret, Redfern [iWorth). Revista \[i dorea, de ase -menea, s` fac` din mod` o art`al`turi de pictur`, sculptur` [i de -sen. Conform primului s`u edito-
rial: “hainele unei femei sunt opl` ce re pentru ochi [i nu pot fi ju -de cate mai prejos de orice alt`art`.”.
Influen]` extrem`
“Vogue” [i “Harpers’ Bazaar”aveau clientele abonate, dar [i pecele care cump`rau. |ns`, maimult dec~t at~t, se g`seau \n a -nu mite boutique-uri de mod`. Ast-fel, doamnele \[i puteau alegeunul din modelele prezentate \nreviste [i le comandau. De exem-plu, “Vogue” publica \n fiecarenum`r 33 de modele din Paris, iarreclamele ofereau [i mai multeimagini.
Ca rezultat al familiariz`rii curevistele de mod`, \n anii 1920clien]ii deja cereau crea]ii dup`numele celor care le-au f`cut, [inu prea mai alegeau \n func]ie defotografii pe care s` le dea sprerealizare la croitor. Iar acest faptnu a f`cut dec~t s` dezvolte onou` bran[`. Case de mod` dinState \[i doreau s` ofere mode -lele respective; astfel, pentru a levinde la New York, pl`teau celordin Paris dreptul de a copia mo -de lul [i de a folosi acelea[i ma-teriale, pentru ca mai apoi s` lev~nd` la retaileri – cum erauA.&L. Tirocchi.
Importan]a revistelor de mod`devine cu at~t mai mare c~nd \nanii 1920 \ncep s` dezbat`subiecte delicate, precum proble -mele evolu]iei sociale [i rolul fe-meii \n societate.
Pentru c` nici moda mascu -lin` nu era mai prejos, \n 1930apar “GQ” [i “Esquire”. Ele aco -
pe r` strict moda dedicat` dom-nilor.
Anii 1960 aduc tiparul color.Sunt reduse costurile [i se\mbunat`]esc at~t calitatea, c~t[i cantitatea revistelor de mod`.|n 1970, casele de mod` \[i di-versific` brand-urile, pun mare ac-cent pe publicitate [i aduc \npeisaj accesoriile [i parfumurile.Din 1980 programele de televizi -une fac o real` concuren]` revis-telor de mod`, dar cei vizionari au[tiut cum s` ]in` pasul cuevolu]ia.
De acum mai bine de 300 deani [i p~n` \n prezent, evolu]ia [i-a spus cuv~ntul asupra revistelorde mod`. Chiar dac` \n 2012multe sunt online, nu poate fischimbat cu nimic adev`rul con-form c`ruia apari]ia publica]iilorde mod` a fost o necesitate \npromovarea fashion-ului, dar [i unfiresc al evolu]iei modei din aceletimpuri.
Roxana Bichi[
26 Stop to shop
![Page 27: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/27.jpg)
Adina Buzatu:
“Scurt. Lungimeapantalonilor poatel`sa glezna la vedereatunci când purta]ipantofii potrivi]i.”
}inute TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
![Page 28: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/28.jpg)
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
28 Stop to shop
Adina Buzatu:
“Denimul este musthave-ul sezonului! Fie c` este vorba depantalon, c`ma[` ...sau chiar sacou.”
}inute TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
![Page 29: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/29.jpg)
Stop to shop 29
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu:
“Dac` nu ai curajul s`por]i pantaloni pesteglezn` cu [osetescurte (t`lpici), atuncir`mâne variantaacelora viu colorate.”
}inute TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
![Page 30: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/30.jpg)
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
30 Stop to shop
Adina Buzatu:
“Un accesoriu lamod`, dar [i foarteutil \n zilelec`lduroase de var`,p`l`ria este oinvesti]ie inteligent` –cump`rat` de la Bor-salino, ea nu se de-modeaz` niciodat`.”
}inute TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
![Page 31: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/31.jpg)
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Stop to shop 31
Adina Buzatu:
“De[i James Bondle-a purtat la smoking(Daniel Craig –Casino Royal),bretelele sunt acce-soriul potrivit [i pentru]inute casual.”
}inute TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
![Page 32: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/32.jpg)
32 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
nEwS From...
inel starmeli melo19,99 RON
Cercei Geishameli melo19,99 RON
evantaimeli melo14,99 RON
Br`]ar` Geishameli melo39,99 RON
Benti]` blackmeli melo
9,99 RON
Plicmeli melo79,99 RON
Geant` rusticmeli melo79,99 RON
Colier stonemeli melo39,99 RON
agrafe geometricalmeli melo
9,99 RON
![Page 33: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/33.jpg)
![Page 34: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/34.jpg)
34 Stop to shop
nEwS
Inspirat de industria modeidin New York,Paris, Londrasau Milano,
Mihaela Drafta,desemnat
recent cel maibun designer alanu lui trecut, alansat \n cursu llunii aprilie, la
Bucure[ti, omodalitate
modern deprezentare [ipromovare a
colec]ii lor salevestimentare.
Este voba despre
conceptu l deshowroom, un
altfel de magazin, gândit
\ntr-o loca]ie select dintr-o
zon exclusivist a
Capitalei.
MihaelaDRaFTashowroom ineDit
c@nd moda[nt@lne]te
cultura, iar afacerile se[mbin` cu arta
![Page 35: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/35.jpg)
Stop to shop 35
nEwS
O idee mai veche
Mai mult dec~t a fi cel maibun designer al lui 2011, Mi-haela Drafta \[i dore[te s` fiemereu o deschiz`toare de dru-muri, o inovatoare. Din pasiunepentru meseria sa [i din respectpentru cei c`rora se adreseaz`cu colec]iile sale, ea surprindecu idei deosebite.
Despre showroom-ul deschisrecent, Mihaela spune: “|nprimul r~nd, este un conceptcare la ora actual` reprezint` celmai bine modul \n care vreau s`comunic [i s` socializez cuclien]ii mei. Este o idee pe careo am de foarte mult timp [i pecare am reu[it, \n cele din urm`,s` o concretizez. De-a lungul tim-pului, am avut magazine \n cen-tre comerciale din diverse zoneale Capitalei, \ns` \n acest mo-ment o astfel de loca]ie nu maireprezint` neap`rat o afacerefezabil`. Chiriile \n mall-uri suntfoarte mari, iar clientela de acolonu [tiu dac` este, neap`rat,ceea ce caut eu.”.
Designer-ul ne-a m`rturisit c`a plecat din start cu ideea re-aliz`rii unui concept store com-parabil cu cele din afara ]`rii.Tocmai din acest motiv, a g~nditcu aten]ie [i grij` tot ce a ]inutde construirea acestui plan. “|nurm` cu un an, am \nchriat ocas` undeva \n zona Universit`]ii[i, dup` ce am renovat-o, mi-amdat seama c` este prea mic`pentru ce vreau s` fac. Astfel c`am renun]at la ea.
Ulterior, am g`sit aceast`loca]ie, din Nordul Bucure[tiului,
unde renovarea a durat ceva maimult, dar la final rezultatul a fostcel scontat.”, poveste[te Mi-haela.
inspirat` de Coco Chanel
Convin[i fiind c` totul a ple-cat de la acea IDEE, am \ntrebat-
![Page 36: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/36.jpg)
36 Stop to shop
nEwS
o pe Mihaela dac` a avut [isurse de inspira]ie.
“C`l`toresc foarte mult [iam avut ocazia ca, \n marileora[e ale lumii, s` vizitez [i s`studiez astfel de sisteme con-ceptuale de magazine.”, afirm`creatoarea.
Ascult~nd-o c~nd povestea,ceea ce ne-a fascinat nu a fostat~t pasiunea cu care vorbe[tedespre acest proiect [i sinceri-tatea cu care expune pa[ii pecare i-a urmat, ci str`lucireaaparte pe care a avut-o \n ochi
c~nd ne-a spus: “De asemenea,iubesc tot ceea ce Coco Chanela creat de-a lungul timpului [i unexemplu pentru mine a fost [iprimul ei showroom, care a de-venit un exemplu al unui busi-ness legendar.”.
Showroom-ul este mai multdec~t un magazin. Este o zon`de fashion, de cultur`, de so-cializare. Inedit este faptul c`,de c~ teva ori pe lun`, MihaelaDrafta va aduce \n acest spa]iuoameni interesan]i, care au cevade zis, care sunt deschi[i. “Vi -
sez la o mixtur` \ntre mod` [icul tur`, \ntre afaceri [i art`.Vreau deopotriv` s` creez un cli-mat de business, dar [i unul denetworking social, \n care oa-menii s` interac]ioneze [i s` sesimt` ca la ei acas`.”, spuneea.
{i pentru c` este un conceptcomplex, cei care \i vor trecepragul vor descoperi cu pl`cereca pe l~ng` crea]iile marca Mi-haela Drafta vor g`si [i altebrand-uri din str`in`tate, precum[i haine create de designeri
“Prin eveni-mentul de des chidere,am vrut s`facem cunos-cut` apari]iaacestui loc \nindustria mo -dei româ ne[ti.A fost un eve -niment plin desurprize [i deinvita]i speciali.Le mul]u mesccu aceas t`oca zie tuturorcelor care aufost al`turi demine.”
Mihaela Drafta
![Page 37: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/37.jpg)
Stop to shop 37
nEwS
rom~ni, mai mult sau mai pu]inconsacra]i.
|n numele clientului
Am rugat-o pe Mihaela s` fiearhitectul unui tur virtual pentrucititorii “Stop To Shop”.
“La primul etaj, exist` zonaunde sunt expuse doar produseby Mihaela Drafta. Zona deopening de la urm`torul etajeste una de evenimente, undese va str~nge lumea, unde la\nce put sunt doar haine dedam`, dar ulterior vor fi mixte.Zona de sus este destinat`brand-urilor afiliate.”.
Definindu-[i target-ul ca fiindpersoane p~n` \n 45 de ani, cuatitudine, care \[i doresc s` fie \n
trend, creatoarea dore[te a subli -nia aspecte clare legate de pre]:“Consider c` este un loc cu pre -]uri accesibile, estimate corect laputerea de cump`rare a rom~ nu -lui. Din punctul meu de vedere,Rom~nia nu e preg`tit` [i nuexist` suport real pentru pre]urilepracticate la marile brand-uri in-terna]ionale. Nu consider c` noi,designerii rom~ni, ne-am puteapermite s` practic`m astfel depre]uri, comparabile cu ale de-signerilor din str`in`tate, undeaceast` industrie este la un nivel
mult mai avansat fa]` de al nos-tru [i presupune o politic` de mar-keting mai complex`.”.
Mai mult, fiind ea \ns`[i o fe-meie activ`, a g~ndit programulastfel \nc~t s` \nt~mpine nevoiletuturor: “|n mare, va fi deschisdu p`-amiezile [i \n week-end,pentru c` se adreseaz` oame-nilor care muncesc. Accesul seva face pe baza unor program`rila numerele de telefon existentepe site-ul nostru.”, explic` Mi-haela.
Roxana Bichi[
“A fost o onoare s`primesc distinc]iade cel mai bun de-signer al anului2011, \n cadrulGalei “Femei deSucces 2011”, dina c`rei organizare af`cut parte FeliciaFilip [i pe a c`reiscen` au mai fostpremiate Prin]esaLia, Prin]ul Paul,Ecaterina Andro -nes cu, ElisabetaLip`, Andra, Simo -na Gherghe sauGabriela Vrân ceanuFirea.”
Mihaela Drafta
![Page 38: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/38.jpg)
Maria Lucia Hohan estedeja un nume \n modainterna]ional. Tnru ldesigner a fcut nuoda t dovada talentu-lui su apa rte, da r a [ireu[it s cuce reasc opia] ca re pentru mu l]irepre zin t un vis: Hollywood. A \mbrca to ser ie de actr i]e renu-mite, pr in tre ca re Ashley Tisdale – la“The 20th Annual EltonJohn AIDS FoundationAcademy Awards View-ing Pa rty”, Vanessa Hudgens – la premiera“Journey 2: The Myste-r ious Island”, Kather i neHeigl – la lansa rea dela Pa r is a “One For TheMoney”, Jenna De wan[i Kathleen Robertson– la “The 69th AnnualGolden Globe Awards”.
succesul de lahollywood
38 Stop to shop
FaShion nEwS
MARIA LUCIA HOHAN
![Page 39: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/39.jpg)
J Lo [i ]inuta din viitoarea colec]ie
Considerat` a fi una dintrecele mai importante fashion iconde la Hollywood, Jennifer Lopeza ales o ]inut` creat` de MariaLucia Hohan pentru una dintreapari]iile sale ca [i jurat \n cadrulshow-ului American Idol. |n ziua\n care JLo a purtat crea]iile de-signerului rom~n emisiunea afost urm`rit` de 16,5 milioanede spectatori.
Jennifer Lopez a purtat un topcu colier din cristale Swa rovskinegre (modelul Sophie), \n com-bina]ie cu o fust` din piele (modelCamille), ambele din colec]iatoamn`/iarn` 2012-2013.
Colec]ia urmeaz` s` fie lan -sat` \n toamna acestui an. Vede -ta a preferat un look mai simplu [imai construit dec~t cel cu care aobi[nuit MLH s` \m brace vedetelede peste ocean. Astfel, brandulMLH intr` \n aten]ia presei ame ri -cane cu piese de o cu totul alt`factur`.
“Sunt foarte onorat` dealegerea lui JLo, pentru c` este[tiut cu c~t` grij` \[i alege ]inutelepentru un show cu milioane despectatori. Mai mult dec~t at~t,este o vedet` care de]ine proprialinie de haine [i cunoa[te foartebine aceast` industrie de fash-ion” a declarat designer-ul MariaLucia Hohan.
Influen]a pe care o are JLo \npia]a de mod` american` a fost
cer tificat`, printre altele, [i desuc cesul fulminant al branduluiMarchesa, care a fost practicproiectat \n top branduri \n Sta teleUnite dup` ce artista a ales s`poarte rochiile lor pe covorul ro[u.
o nou` abordare
“Sunt foarte fericit` c` divape care o admir de at~]ia ani pen-tru look-ul ei impecabil a ales o]inut` casual MLH, pentru c` de-venise aproape un obicei cavedetele s` prefere rochiile cudrapaje, care sunt caracteristiceuniversului MLH, dar nu m` de-finesc ca [i designer. Noua colec -]ie este destul de diferit` iar Jlo[i, sper, [i alte vedete de talia ei,m` vor ajuta s` ar`t c` MLH esteun brand mai complex de at~t” apunctat Maria Lucia Hohan.
Tiparul standard al colec]ieiMLH a corespuns perfect cu]inuta lucrat` [i senzual` a vede-tei, nemaifiind necesar` nici oajustare, de[i nu au avut loc se-siuni de fitting.
Roxana Bichi[
Stop to shop 39
FaShion nEwS
![Page 40: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/40.jpg)
40 Stop to shop
EvEnimEnt
Romnia are multe calit]i!Asta \nv]m [i la [coal...
Mai mult dect att, s-a dusvestea prin lume c aici s-ar
gsi [i cele mai frumoasefete de pe planet. Pentru anu ne dezmin]i, am inventat\n Romnia tot felul de con-cursuri de Miss. {i totu[i, cuattea oportunit]i de afir-
mare, ]ara noastr a ob]inutpn \n prezent o singur
coroan la un concurs impor-tant de frumuse]e, pe planinterna]ional. De ce? Poatepentru c am spus "impor-
tant"? Ei bine, pare-se c \nziua de astzi tinerele
romnce nici nu prea auidee despre ceea ce e cu
adevrat important pe planmondial, \n aceast indus-
trie. Altfel nu ne putem explica \nghesuiala de lapreselec]iile pentru “Miss
Plaja” sau alte “competi]ii”de genul acesta.
|n consecin], am gsit decuviin] s punem pu]in
ordine \n lucruri, atunci cndvine vorba despre
concursurile de Miss.
visul De a Deveni miss
![Page 41: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/41.jpg)
Stop to shop 41
EvEnimEnt
“Miss Universe”
|n lume sunt 5 mari concur-suri de frumuse]e care conteaz`cu adev`rat \n aceast` industrie.Vorbim despre “Miss Universe”,“Miss World”, “Miss Earth”,“Miss International” [i “MissTourism International”.
Despre “Miss Universe” a[vrea s` vorbim \n cele ce urmea -z`, \ntruc~t, pe l~ng` faptul c`este cel mai longeviv concurs defrumuse]e din lume, este [i ceamai mare ma[in` mediatic`, lac~rma c`reia se afl` renumitulDonald Trump.
Titlul "Miss Universe" a fostacordat pentru prima dat` \n anul1926, \n ora[ul Galveston, Texas,USA, c~[tig`toarei primei edi]ii a"Concursului Interna ]io nal de
Tr`s`turi Fizice". Aceasta a fostMiss Fran]a. Motto-ul competi]ieiera: "Noi, tinerele femei ale Uni-ver sului, avem credin]a c` ome -nirea tinde c`tre pace, toleran]`[i în]elegere. Ne lu`m angaja-mentul s` promov`m acest mesajîn fiecare zi, oriunde ne-am afla.".
Românce la Miss Universe
Prima românc` înscris` lacon cursul de la Galveston a fostbu cure[teanca Magda Demetres -cu, câ[tig`toarea titlului MissRomânia în anul 1929. Aceas ta aob]inut atunci locul [ase, a primit100 de dolari [i un ceas br`]ar`.
În 1930, olteanca MarianaMiric` a reprezentat România încadrul aceluia[i concurs, ob]i -nând locul al treilea, cel mai bunloc câ[tigat vreodat` de o ro -mân c`. Contestatarii vremii sus -]ineau c` ea s-ar fi clasat pelo cul al doilea, dar a fost devan -sat` de Miss New Jersey, HelenHannan.
În urm`torul an, Erastia Perezi-a cucerit pe români cu farmeceleei [i a plecat la finala interna]io -nal`.
Criza din anii '30 [i oficialiiVaticanului s-au opus continu`riicompeti]iei care a fost reluat`abia în 1952, de data aceasta cudenumirea "Miss Universe". Con-cursul s-a desf`[urat în LongBeach, California [i au participatatunci doar 27 de ]`ri.
"Miss Universe" 1926 – Texas, USA
Erastia Perez,Miss România 1931
Magda Demetrescu,Miss România 1929
Mariana Miric,Miss România 1930
![Page 42: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/42.jpg)
42 Stop to shop
EvEnimEnt
Revenirea \ncompeti]ie
Dup` o absen]` de 60 de ani,România a revenit în concurs, înanul 1991, prin prezen]a DanieleiNane. A urmat o perioa d` de înc`7 ani, în care ]ara noas tr` a fostprezent` pe sce na celebrei com-peti]ii, prin participarea CorineiCorduneanu (1992), Angelic`iNicoar` (1993), Mihaelei Ciolacu(1994), Monic`i Tusac (1995),Robertei Anastase (1996), DianeiUrd`reanu (1997) [i Juliei Verde[(1998).
|n 1996, Miss Universe Or-ganization a fost cump`rat` deDonald Trump, iar din 2003 s-asemnat parteneriatul cu NBC,contract care a f`cut din MissUniverse cel mai popular con-curs de frumuse]e din lume.Show-ul de televiziune este dis-tribuit anual \n aproape 200 de]`ri [i se bucur` de o audien]`global` de aproximativ 2 miliar -de de telespectatori.
Finaliste Miss Universe Romnia 2010
Bianca Elena Constantin, Miss Universe Romnia 2009
Oana Paveluc, Miss Universe Romnia 2010
![Page 43: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/43.jpg)
Stop to shop 43
EvEnimEnt
România a lipsit din com-peti]ie înc` 11 ani. 2009 a fostanul care a marcat reintrareanoastr` în cursa pentru mareletitlu.
Bianca Elena Constantin acâ[tigat titlul "Miss UniverseRomânia 2009". Ea [i-a repre -zentat ]ara în Bahamas, al`turide alte 83 de concurente din în-treaga lume.
|n 2010, Oana Paveluc,elev` \n clasa a XI-a la momentulrespectiv, a primit responsabili-tatea de a reprezenta Rom~niala cea mai mare competi]ie de -di cat` femeilor [i pe 23 august2010 a p`[it pe sce na Miss Uni-verse, \n Las Vegas, StateleUnite ale Americii.
2011 a fost anul \n caretinerele din Rom~nia au primitun nou exemplu de ambi]ie, dinpartea Larisei Popa din Slatina.
T~n`ra de 24 de ani a fost\n coronat` “Miss Universe Ro -m~ nia 2011”, pe 29 iulie, dup`ce 2 ani consecutivi a participat
la finalele na]ionale, f`r` a primi\ns` vreun titlu.
Nu s-a mul]umit cu rezul-tatele ob]inute, astfel c`, timpde un an, s-a preg`tit asiduupentru a-[i \ndeplini un mare vis:acela de a reprezenta Rom~niala Miss Universe.
La data de 12 septembrie2011, Larisa Popa a evoluatal`turi de alte 88 de concurente,pe scena Miss Univer se, \n SaoPaulo, Brazilia. T~n`ra rom~nc` aob]i nut [i un prim titlu, ono rific,din partea organizatorilor [i preseiinterna ]ionale: «Miss Elegan]`».
Miss Universe România 2012
|n momentul de fa]`, Orga-niza]ia Miss Universe Rom~niase preg`te[te pentru lansareacampaniei de recrutare a con-curentelor pentru Miss UniverseRomania 2012.
Se pare c` pentru prima dat`\n istorie, finala interna]ional` seva desf`[ura \n luna decembrie.Ca urmare, [i selec]iile na]ionaleau fost am~ nate pentru sf~r[itullunii august, \nceputul lunii sep-tembrie.
Tinerele care doresc s` be -ne ficieze de oportunit`]ile par-tici p`rii la «Miss Universe» sepot \nscrie pe www.MissUniver -seRo mania.com.
Singurele con di ]ii sunt s`citeasc` re gula mentul cu aten]ie[i s` aib` spirit competitiv. Suc-ces!
Text: Roxana Bichi[Foto: Miss Universe
Romania
Finaliste Miss Universe Romnia 2011
Larisa Popa, Miss Universe Romnia 2011
![Page 44: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/44.jpg)
44 Stop to shop
woman in StylE
Îndr`zne[te s` atragiprivirile cu aceast`rochie din mii de paiete mici, cusute pelycra într-un tablou exploziv de culori,ideal` pentru petrece -rile de sear`.
Colec]ia prim`var`-var` 2012 FANCY
www.fancycouture.ro
![Page 45: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/45.jpg)
![Page 46: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/46.jpg)
46 Stop to shop
woman in StylE
Poart` o rochiedreapt` [i lejer` care î]imângâie corpul [i î]isubliniaz` discretformele.Combina]ia de culori oalegi tu.
Colec]ia prim`var`-var` 2012 FANCY
www.fancycouture.ro
![Page 47: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/47.jpg)
woman in StylE
Stop to shop 47
Vara aceasta este gu-vernat` de culoriaprinse. Încearc` orochie din voal de vis-coz` cu imprimeul flo-ral din culoarea tapreferat`: roz, verdesau turcoaz. Datorit`cutelor de pe piept [i acre]ului din partea infe-rioar`, aceast` rochieare un aer vesel [ifoarte feminin.
Colec]ia prim`var`-var` 2012 FANCY
www.fancycouture.ro
![Page 48: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/48.jpg)
woman in StylE
48 Stop to shop
Nimic mai confortabildecât o salopet` dinviscoz`, cu imprimeufloral [i împodobit` cuvolane din voal.
Colec]ia prim`var`-var` 2012 FANCY
www.fancycouture.ro
![Page 49: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/49.jpg)
![Page 50: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/50.jpg)
woman in StylE
50 Stop to shop
O rochie care cere s`fie purtat` în aceast`var`: feminin`, senzual`, boem` [icolorat`.
Colec]ia prim`var`-var` 2012 FANCY
www.fancycouture.ro
![Page 51: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/51.jpg)
Stop to shop 51
SpEcial
Povestea Kempo \ncepe \nurm` cu peste 2000 deani c~nd un c`lug`r bu -
dist, originar din India, a fosttrimis de maestrul s`u \n Chinapentru a crea o metod` de antre-nament fizic [i spiritual, \n vede -rea revigor`rii budismului aflat \nperioada de declin.
Ajuns \n China, Bodhiharmag`se[te peste tot c`lug`ri budi[tisl`bi]i fizic [i cu o stare de s`n` -tate precar`, cau zat` de seden-tarism si posturile de medita]ie [irug`ciune prelungite. Bodhiharmase stabile[te \n provincia Henan,\n M`n`stirea Shaolin. El se izo -lea z` pentru o perioad` \ndelun-ga t` \ntr-o pe[te r`, unde creaz`un set de exerci]ii de gimnastic` -nu mit “Cele 18 m~ini ale lui LO-HAN”.
Exerci]iile se bazeaz` pemi[c`rile suple, dar puternice aleanimale lor. |ntors \n m`n`s tire, in-troduce acest sistem de antrena-ment \n preg` tirea zilnic` ac`lu g`rilor, care \ntr-o perioad`scurt` de timp \[i \mbun`t`]escat~t stara fizic`, c~t [i pe ceamental`.
La un moment dat, M`n`s -tirea Shaolin a fost atacat` debande de t~lhari, care ca [i \n alter~nduri, vroiau s` jefuiasc` c`lu-garii de acolo, [tiind c` ace[tiasunt sl`bi]i [i incapabili de a ri-posta. De aceast` dat`, \ns`, auavut parte de o surpriz`. Preg`ti]ifizic prin antrenamentele KEMPO,ei au reu[it s` resping` atacurilet~lharilor [i s` omoare mul]i din-tre ace[tia.
Urmare a acestei lupte, c`lu -g`rii Shaolin au decis ca tehnicile
KEMPo2000 de ani \nslujba prezentului
arta sPiritului creativ }i inDePenDent
![Page 52: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/52.jpg)
52 Stop to shop
s` poarte denumirea de CHUANFA KEMPO sau SHAOLIN KEMPO– “ARTA LUPTEI TOTALE dinSHAOLIN”.
De atunci [i p~n` \n prezent,KEMPO a cunoscut o dezvoltareextraordinar` pe de o parte prinr`sp~ndirea acestei arte de c`trec`lug`rii mae[trii care c`l`toreaupeste tot \n Asia, c~t [i datorit`multor lupt`tori care veneau dinalte ]`ri \n China, pentru a se spe-cializa \n arta luptei.
KEMPO, de[i este unanim re-cunoscut ca fiind cea mai vecheArt` Mar]ial` atestat` documen-tar [i la \mbun`t`]irea c`reia auparticipat mii de instructori de petoate continentele, \nc` nu seconsider` o art` mar]ial` de lupt`complet`, fiind un proces \ntr-ocontinu` mi[care [i formare.
spirit creativ [i liber
KEMPO este doar un nume,referindu-se la tot ceea ce\nseamn` lupt`. |n limba rom~n`ne putem g~ndi la KEMPO ca fiind“lupta” \ns`[i, \n englez` ter-menul de KOMBAT sau MIXEDMARTIAL ARTS fiind cel maipotrivit pentru a defini aceast`art`. De asemenea, “Art of Fight”,“Arta Luptei Totale”, Real Kom-bat” sunt traduceri frecvente \nrom~n` sau englez` ale denumiriiKEMPO .
Vorbim de o viziune a luptei“open mind”. Pun~nd anumitelimite unei lupte \n sine sau unuistil de lupt` [i \ncerc~nd s` ar`]ic` nimic \n afara acelor limite sauacelui stil nu este bun sau nuexist` \nseamn` a pune limit`
tocmai libert`]ii [i spiritului cre-ativ, caracteristic fiin]ei umane .
Frumuse]ea KEMPO-ului con -st` tocmai \n multitudinea detehnici [i tactici de lupt` exis-tente, precum [i a g`sirii altoranoi. Totul este posibil pentru o
minte deschis` [i o mentalitateflexibil`: un maestru \n KEMPO nueste neap`rat acela care \i poate\nvinge pe al]ii, ci acela care\ncearc` s` fac` totul pentru pro-pria-i perfec]ionare.
Acest sport creaz` practi-can]ilor un spirit creativ liber [i in-dependent, care apreciaz` munca\n echip` [i conlucreaz` cu prac-tican]i din diverse stiluri de ArteMar]iale sau sporturi de lupt`, \ndirec]ia \mbun`t`]irii [i aperfec]io n`rii continue a tehnicilorde lupt`, f`r` orgolii.
|n prezent, din punct de ve de -re sportiv-competi]ional, KEMPOeste cel mai complex sport delupt` provenit din Artele Mar]iale.
SpEcial
"Pân acum nu am fost nevo it sm apr, dar cred c este foartebine s [tii anumite tehnici de au-toaprare, mai ales în zilele noas-tre. Kempo este foarte complexdin toate punctele de vedere,punnd accentul att pe preg -tirea tehnico-tactic, ct [i pe pre -gtirea psiho-fizic. Vin de fiecaredat cu mare plcere la antrena-mente". (Camelia Potec)
"Îmi place mult s fac sport, pentruc asta am fcut toat via]a. Amaflat lucruri ne[tiute despre Kempode la colegii mei din showbiz [i toatecomentariile erau la superlativ. Credc ar fi foarte bine dac s-ar intro-duce Kempo \n toate [coli le cametod de pregtire, dar [i deeduca]ie". (Kamara)
“|n domeniul ArtelorMar]iale, KEMPOeste cea mai \nalt`expresie a armoniei[i a puterii deadap tabilitate.”Marele Maestru Ying Kuchan
(c`lugar/mare maestru dinM`n`stirea Shaolin – China)
![Page 53: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/53.jpg)
SpEcial
KEMPo \n România
Introducerea ramurii de sportKEMPO \n Rom~nia se datoreaz`Prof. Amatto Zaharia, care senum`r` at~t printre fondatorii Fe -dera]iei Rom~ne de Arte Mar]iale,ai Asocia]iei Rom~ne de Kendo(scrim` japonez`), c~t [i ai Fede -ra]iei Rom~ne de Kempo. Prac ti-cant al Artelor Mar]iale Mixte, a[acum sunt cunoscute ca denumire\n ultimii ani, el este an tre norul lo-tului na]ional de peste 20 de ani,dar [i Pre[edintele Fe dera]ieiRom~ne de Kempo. Multi plu cam-pion european [i mon di al, Maes -tru Emerit al Sportului, Antrenor
Emerit, Amatto Zaharia este pio-nierul Kempo-ului [i al ArtelorMar]iale Mixte \n ]ara noastr`,fiind primul promotor de gale pro-fesioniste televizate (ProvocareaCampionilor).
KEMPo, sportul delupt` pentru campioni!
Kempo este traducerea \nlimba japonez` a sintagmei MMA
(Arte Mar]iale Mixte). Majoritateastilurilor mar]iale \[i au originile \nKempo, iar \n ]ara noastr` acestsport este o pepinier` de campi-oni mondiali [i europeni.
Federa ]ia Rom~n` de Kempose poate \ntrece de la egal la egalcu fede ra]ii omonime din ]`ri pu-ter nice precum Rusia, Fran]a,SUA sau Japonia. Kempo esteiubit nu doar de sportivii condu[ide Amatto Zaharia, ci [i de numesonore din sportul rom~nesc pre-cum campioana olimpic` CameliaPotec, [efa Federa]iei Rom~ne deTenis, Ruxandra Dragomir, saucampionul na]ional de raliuri, ValiPorcisteanu.
Roxana Bichi[
"Experien]a mea la antrenamentele de Kempo a fost in-cendiar [i la propriu [i la figurat. Întâi pentru c amînv]at cum s îmi folosesc pumnii [i picioarele, iar apoide la efortul fizic pe care l-am fcut cu Sensei AmattoZaharia: m-am înclzit atât de tare, c sim]eam c iaufoc la propriu. |n Kempo loviturile vin cu o vitez fan-tastic, pumni, picioare, secerri, arun cri, lupt la sol,imobilizri, fixri, strangulri, iar KO-ul plute[te în aerîn tot acest timp". (Vali Porcisteanu)
"Kempo este un sport cu adevrat inteligent, pe care mgndesc chiar s-l propun [i \n pregtirea sportivilor de laFedera]ia Romn de Tenis, ca metod alternativ depregtire fizic, att pentru a evita plafonarea, dar [i pen-tru a mai elimina din efectele negative ale stereotipiei [i mo-notoniei inerente antrenamentelor efectuate cu liniaritate. Nuar fi o noutate \n sport, pentru c pe plan mondial foartemul]i campioni practic diverse sporturi de combat ca hobby,\n tenis unul dintre ace[tia fiind chiar Novak Djokovic. Eu,cu siguran], voi \ncepe serios antrenamentele de Kempo".(Ruxandra Dragomir)
Stop to shop 53
“Jeet Kune Do estecea mai \nalt` expre- sie a Kempo-ului.”
Dan Inossanto Maestru Jeet Kune Do
![Page 54: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/54.jpg)
54 Stop to shop
BEauty Shop
Lapte hidratant dup` plaj`
GEROCOSSEN SUN(200 ml)
Balsam pentru p`rvopsit ActivaPlant, cu heliogenol [ikeratin` (protejeaz`p`rul deefecteleradia]iilor UV)(250 ml)
UN MATIN AUJARDIN – Gel de Du[(200 ml)
16,12lei
Gerocossen
8,25lei
Gerocossen
19lei
Yves Rocher
![Page 55: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/55.jpg)
Stop to shop 55
BEauty Shop
Supliment nutritivBio-Caroten+E, cu
vitamina E [i beta-caroten
(30 capsule)
Rimel Ultra-Volum(9 ml)
UN MATIN AU JARDIN – Ap` de Toalet`(100 ml)
Glosspentruvolum
(9 ml)
18,60lei
Pharma Nord
56lei
Yves Rocher95lei
Yves Rocher
44lei
Yves Rocher
![Page 56: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/56.jpg)
56 Stop to shop
BEauty Shop
Lapte pentru protec]iesolar` gama GEROCOSSEN SUN(FPS 15, 20, 25, 30 - 200 ml)
Lapte pentruprotec]ie solar`
pentru copii GEROCOSSEN
SUN(FPS 30 - 200 ml)
16,70lei
Gerocossen
17,41lei
Gerocossen
19,34lei
Gerocossen
21,28lei
Gerocossen
21,79lei
Gerocossen
![Page 57: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/57.jpg)
Stop to shop 57
BEauty Shop
Crem` pentru protec]ie solar` GEROCOSSEN SUN(FPS 50 - 100 ml)
21,92lei
Gerocossen
Masc` Supra LiftOVALE LIFTING
(40 ml)
89lei
Yves Rocher
UN MATIN AUJARDIN – Lapte parfumatpentru corp(200 ml)
35lei
Yves Rocher
![Page 58: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/58.jpg)
58 Stop to shop
iStoria BijutEriilor
Dac` \n 1747 Koh-I-Noorse afla \n Persia [i \iapar]inea celui care i-a
dat acest nume, respectiv NadirShah, \n timpul domniei lui ShahRukh se crede c` diamantul"Koh-I-Noor" a ajuns la AhmadAbdali. Se pare c` iscusitul ge -ne ral l-a primit de la \mp`ratdrept mul]umire pentru ajutoruloferit \n campaniile militare.
Anii trec [i piatra ajunge dela un conduc`tor la altul. Totulp~n` c~nd, pe 29 martie 1849,steagul englezesc este pus pecitadela Lahore iar Punjab estedeclarat` oficial parte a Imperiu-lui Britanic din India.
Unul dintre termenii “Tratatu-lui de la Lahore” era: “Piatra de-numit` Koh-I-Noor, care a fostluat` de la Shah Shuja-ul-Mulkde c`tre Maharajah Ranjit Singh,va fi predat` de c`tre Mahara-jahul din Lahore Reginei An-gliei.”.
Diamantul Koh-I-Noor a fostpredat celor trei membrii de-semna]i: Sir Henry Lawrence,fratele s`u mai mic, JohnLawrence, [i C.C. Mausel. Pen-tru a ajunge la Regin`, diaman-tul a trebuit s` plece din Lahorec`tre Bombay, la acea vreme orut` extrem de periculoas`, fiindrenumit` pentru ho]ii [i criminaliicare \[i f`ceau veacul \n acelezone.
Guvernatorul s-a ocupat per-sonal ca piatra s` ajung` \n si -gu ran]` la Bombay. Apoi, drumulc`tre Anglia l-a f`cut la bordulHMS Medea, sub secret absolut.Singurii care [tiau c` diamantuleste la bord, extrem de bine se-
Diamantul Koh-i-noor(partea a ii-a)
Regele Bijuteriilor (V)Diamantul,
![Page 59: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/59.jpg)
Stop to shop 59
iStoria BijutEriilor
curizat \n cutii de metal, erauc`pitanul vaporului, Ramsay, [icolonelul Mackeson. Drumul nua fost f`r` pericole.
Spre exemplu, c~nd vaporula ajuns \n Mauritius holera aizbucnit, iar personalul a refuzats` mearg` pe ]`rm pentru a ali-menta nava. |ns`, \ntr-un final,Medea a ajuns la Plymouth \nAnglia. Diamantul a plecat c`trePortsmouth de unde a fost pre-
luat de doi ofi]eri care l-au dus la“East India House”. Aici a fostpreluat de pre[edintele com-paniei. Acesta l-a dus Reginei lapalatul Buckingham, \n data de3 iulie 1850.
Refa]etarea
Directorii de la British Mu-seum au vrut s` fac` o copie adiamantului. Pe 19 aprilie 1851
au primit aprobarea. Replica afost realizat` de William Chap-man, \n prezen]a LorduluiBreadalbane, a Lordului Cawdor[i a lui Sebastian Garrard (res -ponsabilul cu bijuteriile regale).Odat` scos din cutia sa, Sebas-tian Garrard i-a stabilit greu-tatea: 186 1/10 carate, nu 279cum spunea Tavernier.
Profit~nd de ocazie, ReginaVictoria a aprobat s` fie organi-
Unul dintre termenii
“Tratatului dela Lahore” era:
“Piatra denumit`
Koh-I-Noor,care a fostluat` de la
Shah Shuja-ulMulk de c`tre
MaharajahRanjit Singh,va fi predat`
de c`tre Maharajahul
din LahoreReginei Angliei.”
![Page 60: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/60.jpg)
iStoria BijutEriilor
zat` o expozi]ie \n cadrul c`reiamarele public s` poat` admiradiamantul. Evenimentul a avutloc la Hyde Park. Popula]ia s-a\mbulzit s` admire pre]ioasapiatr`. Un corespondent al “TheTimes” relata: “Koh-I-Noor esteleul \ntregii expozi]ii.” .
Aceea[i publica]ie mai notac`, \ntr-un mod ciudat, poate dincauza t`ieturii, diamantul nustr`luce[te.
Acest fapt era punctat [i deguvernatorul Dalhousie, cel careavusese grij` s` duc` personalpiatra la Bumbay. Alt` persoan`dezam`git` de str`lucirea luiKoh-I-Noor a fost prin]ul consortAlbert. El l-a contactat pe SirDavid Brewster, omul de [tiin]`cunoscut pentru cercet`rile saleasupra fenomenului luminii po-larizatoare, pentru a-l \ntrebacum poate fi ret`iat diamantul.Dup` cercet`ri [i consult`ri cualte somit`]i din domeniiconexe, precum minerologie, s-aajuns la concluzia c` ret`iat arputea s` \[i piard` din greutate,ba mai mult integritatea pietreiar fi \n pericol.
|ns`, s-a luat decizia de a seapela [i la speciali[ti \n t`iereadiamantelor. Astfel, Garrard (bi-jutier al Coroanei) a fost \ns`rci-nat s` fac` un raport. El a apelatla Coster, din Amsterdam, carea concluzionat c` riscurile nusunt at~t de mari, ret`ierea fiindposibil`.
Pe 17 iulie 1852, Ducele deWellington s-a ocupat s` duc`diamantul Koh-I-Noor pentru pro-cesul de ret`iere. |ntregul pro-cedeu a durat 38 de zile, dup`
calcula]ii extreme, [i a costat40.000 de dolari ai acelor tim-puri. Rezultatul final a fost unbriliant oval ce c~nt`rea 108,93carate, ceea ce \nsemna opierdere sub 43%.
Multe voci au fost nemul ]u -
mite de rezultat din cauza aces-tei pierderi. Mai mult, presa aacuzat at~t bijutierii din Anglia c`[i-au pierdut \ndem~ narea \n re-definirea diamantelor, c~t [icalit`]ile profesionale ale celordin Amsterdam [i Paris.
Forma diamantului Koh-I-Noor a devenit stelar`: coroanapietrei are 33 de fa]ete, includepartea plan`, \n timp ce pavi li o -
nul are \nc` 9 fa]ete \n plus fa]`de cele 25 obi[nuite, \nsum~nd66 de fa]ete. De altfel, multediamante celebre au form` ste-lar`: “Tiffany Yellow”, “RedCross”, “Star of South Africa”sau “Wittelsbach”.
Presa a \ncercat s` fac`specula]ii depre faptul c` dia-mantul ar aduce ghinion celuicare \l poart`. Reginei nici c` i-ap`sat. Mai mult dec~t at~t, Vic-toria a dat ordin \n 1853 ca dia-mantul Koh-I-Noor s` fie montat\ntr-o superb` tiara.
Opera lui Garrards a fost ocoroan` sezna]ional` care, pel~ng` Koh-I-Noor, con]inea maimult de 200 de diamante. Maiapoi, \n 1911 Garrards creaz` onou` tiara pe care Regina Mary apurtat-o la ceremonia de \ncoro -nare. Aceasta con]inea numaidiamante, printre care [i Koh-I-Noor. |n 1937, diamantul estetransferat \n coroana realizat`pentru Regina Mam`, Elizabeth.Koh-I-Noor este montat \n Cru -cea Maltez` din partea fron tal`a coroanei.
|n 1947, guvernul din India asolicitat returnarea lui Koh-I-Noor. |n acela[i timp, Congresuldin Orissa a sus]inut c` diaman-tul apar]ine de fapt zeului Ja-ganath, \n ciuda opinieitre z orierului lui Ranjit Singh, carespunea c` este proprietateastatului. O alt` cerere a urmat \n1953, anul \ncoron`rii regineiElizabeth II.
Dar, adev`rata b`t`lie a\nceput \n 1976, c~nd PrimulMinistru al Pakistanului, ZulfikarAli Bhutto, \ntr-o scrisoare c`tre
60 Stop to shop
![Page 61: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/61.jpg)
Stop to shop 61
iStoria BijutEriilor
Primul Ministru britanic, JamesCallaghan, a formulat o cerereoficial` de returnare a diaman-tului \n Pakistan. Cererea i-a fostrefuzat`, \ns` Bhutto a fost asi -gurat c` Anglia nu va oferi dia-mantul niciunei alte ]`ri.Argumentul britanicilor a fost c`diamantul nu s-a c~[tigat \nr`zboi, ci le-a fost oferit \n modoficial. Istoric vorbind, este difi-
cil a se valida diferitele cereri.Dac` ar fi s` se ia \n calcul doaraspectul geologic, piatra arapar]ine Indiei, deoarece dinp`m~nturile sale provine.
|ns` [i acest aspect a fostrezolvat de un oficial al statuluiindian, Jawaharlal Nehru, primulPrim Ministru al Indiei Indepen-dente. El a spus la un momentdat: “Diamantele sunt pentru
\mp`ra]i, iar India nu are nevoiede \mp`ra]i.”.
|n 1992, un raport al CaseiRegale a stabilit: diamantul Koh-I-Noor are 105.602 carate,m`soar` 36.00 × 31.90 ×13.04 mm [i este montat \nCrucea Maltez` situat` \n parteafrontal` a Coroanei realizat`pentru Regina Mam`.
Roxana Bichi[
|n 1992, un raport al
Casei Regalea stabilit: dia-
mantul Koh-I-Noor
are 105.602carate,
m`soar`36.00 ×31.90 ×
13.04 mm [ieste montat
\n CruceaMaltez`
situat` \npartea
frontal` aCoroanei
realizat` pen-tru Regina
Mam`.
![Page 62: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/62.jpg)
Marius Pancuun altFel De shoPPing marca
Marius Pancueste o tân`r`
prezen]` \npeisajul jurnalis-
tic actual. Elface parte din
echipa DIGI 24,prezentând
„Digimatinalul”,de luni pân`
vineri, de la 7:00la 10:00. Echipa„Stop To Shop”a fost curioas`
s` afle cumvede el rela]ia cu
moda [i shopping-ul, mai
ales c`, de[i la\nceput de
drum, trebuie s`fie atent la vesti-
menta]ie,aflându-se peruta a ceea cenumim „vedet`de televiziune”.
62 Stop to shop
magazin dE SuFlEt
![Page 63: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/63.jpg)
Stop to shop 63
concurSS
trict
mas
culin
!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!
Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 23 mai 2012,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTRENDS by ADINABUZATU!
Când [i la ceteleviziuneprezint` [tirileSanda Nicola?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!
![Page 64: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/64.jpg)
Nu mod`, ci stil!
„N-am fost niciodat` intere-sat de mod`, c~t de stil – o am-prent` dup` care e[tire cu nos cut, care te face s` tesim]i cel mai confortabil [i re -prezint` baza de la care porne[ti\ntr-o zi de succes.
|n cazul meu, am fost \ntot-deauna adeptul stilului smartspre elegant [i chiar m` confruntcu o real` problem` atunci c~nd
situa]ia \mi cere s` adopt o]inut` sport. N-am dec~t o sin-gur` pereche de jean[i \n garde -rob` [i, oricum, de fiecare dat`c~nd o port cei din jur m` \ntrea -b`, ironic, dac` am p`]it ceva.
C~t despre tricouri... \ncro -pesc de o escapad` la munte de3 zile, dar nu mai mult! Astadac` nu vreau s` intru \n rezervape care o folosesc atunci c~ndpractic un sport propriu-zis. |nrest, dulapul meu abund` \n pan-taloni chinos, pantaloni de stof`,c`m`[i de toate culorile, materi-alele [i modelele [i sacouriaidoma.
Asta nu \nseamn` c` dis-creditez cumva stilul sport saupe cel casual. Sunt extrem defresh, de actuale [i [tiu c` mi-arveni mult mai bine [i ar fi maipotrivite v~rstei. |ns`, a[a m-amobisnuit [i a[a m` simt cel maibine.
apel la croitorie
Nu fac discrimin`ri \n func]iede pre] [i chiar cred c` po]i g`sicomori [i \n cele mai ieftine ma -gazine. Important e s`-]i vin`bine. {i nu este un cli[eu, ci unimperativ pe care \l resimt acut,din cauza faptului c` am dimen-siuni... mai mari dec~t medianormal`.
Acest aspect \mi d` aseme-nea b`t`i de cap, \nc~t am ajunss`-mi fac o baz` de date cucroitori de mod` veche. {ti]i voi:aceia dota]i cu centimetru [icret`.
La ei apelez din c~nd \n c~ndpentru c`m`[i sau sacouri.
magazin dE SuFlEt
64 Stop to shop
„Dulapulmeuabund` \npantalonichinos,pantalonide stof`,c`m`[i detoate culo-rile, materi-alele [imodelele [isacouriaidoma.”
„Nu fac dis-crimin`ri \n func]ie
de pre] [i chiarcred c` po]i g`sicomori [i \n cele
mai ieftine maga-zine. Important e
s`-]i vin` bine.”
![Page 65: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/65.jpg)
Nu v` g~ndi]i c` pre]ul etot... sur messure. Ajunge un-deva la nivelul unui item dinZara. Pe l~ng` Zara [i H&M, deunde cred c` toat` lumea \[i maicump`r` c~te ceva, \mi mai placMassimo Dutti, Bigotti, Cava-liere, Pal Zilieri sau Zegna [i, \ngeneral, locurile care v~nd lu-cruri simple [i pove[ti despretradi]ie [i calitate.
Atunci c~nd \mi doresc s`sparg pu]in rigorile, merg \ns`\n Entrance, un concept storeagreabil de l~ng` Ci[migiu,unul din locurile mele prefera -te, unde g`sesc cele mai in-teresante sacouri asimetricesau reinterpretate \ntr-o mani -er` modern`.
Iubitor de accesorii
|mi plac cel mai mult batis-tele [i le asortez cam la orice tipde ]inut` care implic` un sacou.Aici mai fac, din c~nd \n c~nd,extravagan]e [i-mi aleg batistede la Paul Smith, Robert Talbott,YSL. {i butonii trebuie s` fie decalitate - perechea mea prefe -rat` e una aurie, \n form` defagure - de la Lanvin. Am [i bu-toni foarte dragi, descoperi]i laun t~rg de antichit`]i, pe caream dat 40 de lei. Sunt aurii,atin[i de patina timpului, dar parfoarte regali. La capitolul cea-suri, \mi plac cele Atlantic. E opasiune pe care am mo[tenit-ode la tat`l [i bunicul meu.
Yves saint-Laurent &Burberry
C~nd merg \n str`in`tatesunt mereu stresat c` nu-miajunge timpul s` vizitez toateobiectivele, a[a c` nu \mi pro-gramez sesiuni de shopping. Semai \nt~mpl` s` ajung [i \n ma -ga zine, dar \nt~mpl`tor sau lite -ralmente t~r~t de partenerii dec`l`torie.
D`c` voi ave]i totu[i timp dea[a ceva, c`uta]i o c`ma[` alb`cu model piqué de la YSL [i untrench Burberry. Sunt mult maiieftine dec~t la noi [i v` vorscoate din orice situa]ie decriz`.”
Roxana Bichi[
magazin dE SuFlEt
„|mi plac cel maimult batistele [i le
asortez cam laorice tip de ]inut`
care implic` unsacou. (...) {i bu-tonii trebuie s` fiede calitate - pe re -chea mea prefe -rat` e una aurie,
\n form` de fagure- de la Lanvin.”
Stop to shop 65
![Page 66: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/66.jpg)
"Visul meu esteca, \ntr-o zi, s`
m` c`satoresc cuAlix H. O iubescde mult timp, [imai mult [i mai
pasional din1889, când a
petrecut 6s`pt`mâni \n
Petersburg(...)"Nicolae II
66 Stop to shop
Story oF...
Un Imperiu: Rusia. O familiecare a f`cut istorie: Romanov. Opoveste frumoas`, dar cu finaltragic: Alix [i Nicky. C~nd NicolaeRomanov a v`zut-o pe Alix vonHessen und bei Rhein (AlexandraFeodorovna Romanova), a fostdragoste la prima vedere. Poporulrus credea c` vor avea un destintragic, c`s`torindu-se at~t de re-pede dup` o moarte \n familie.
Din copil`rie
Prima dat` s-au v`zut la nuntasurorii ei, Ella, cu unchiul lui,Sergei Alexandrovich. Alix avea 12ani, iar Nicky 16. De atunci a fostimpresionat de frumuse]ea [i a -mabilitatea ei. C~nd avea 17 ani,prin]esa a revenit \n Rusia, laSankt Petersburg, pentru a-[i vizi -ta sora, Ducesa Elizabeta Feodo -
rovna. |n timpul acelei vizite l-arev`zut pe Nicky, deja un t~n`r de21 de ani. Re\nt~lnirea l-a impre-sionat at~t de tare, \ncat cei de laCurte au [i \nceput s` vorbeasc`despre o poveste de iubire.
|nainte ca Alix s` plece, Nico-lae i-a vorbit tat`lui s`u despre iu-birea lui [i despre faptul c` \[idore[te s` o ia de so]ie. |ns`,]arul Alexandru III nici nu a dorits` aud` de vreo logodn`. Consi -dera c` fiul lui este mult preat~n`r. }arina, pe de alt` parte, uraideea de a avea o nor` “nem ]oai -c`”. {i cum la Curte toat` lumea[tia despre toat` lumea, afl~ndu-se de opozi]ia Romanovilor fa]`de prin]es`, mul]i [i-au permis s`\[i bat` joc de de ea, pe la spate.Cum nu era at~t de naiv`, Alix [i-a dat seama de ceea ce se\nt~mpla [i a suferit enorm. Din
POVESTEA CU CARE S-A |NCHEIAT UN IMPERIU
Feodorovna}arul[i
Nicolae ii
Alexandra
![Page 67: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/67.jpg)
Stop to shop 67
fericire, lui Nicolae nu i-a p`sat denimic, ci doar de persoana ei. Oiubea [i continua s` spere c` \[iva \ndupleca tat`l.
Iar c~nd destinul \[i joac` alesale c`r]i, nimic nu poate inter-veni. Dup` aceast` vizit`, prin ]e -sa a primit o cerere \n c` s` toriede la prin]ul Albert Victor, fiul celmai mare al Prin]ului de Wales.Regina Victoria, bunica lui Alix,scria unui prieten: "Am aflat c`speran]a de c`s`torie dintre Eddy[i Alix s-a ruinat. Ea i-a scris [i i-aspus c` \i pare extrem de r`u s`\l refuze, dar nu se poate m`ritacu el, de[i \l admir` ca v`r, darare convingerea c` nu vor fi ferici]i\ntr-o c`s`torie.”. Era felul ei de a-i transmite lui Nicolae iubirea pecare i-o purta deopotriv`.
|n prim`vara lui 1889, c~ndAlix a vzitat Rusia din nou [i a statla sora ei Ella, \n Sankt Peters-burg, Nicolae a devenit un frec -vent vizitator al casei. Atrac ]iadin tre ei era mai puternic` [i maipasional` ca niciodat`. Searamergeau \mpreun` la concerte [ibaluri. Social vor bind, Alix nu im-presiona. Hainele ei p`reau mo -deste \n compa ra ]ie cu ]inuteleluxoase ale doamne lor din soci-etatea ]arist`. P`rin]ii lui Nicolaenu o agreau, }arul urm`rind uni-unea cu o nobil` din Fran]a, pen-tru a \nt`ri alian]a celor dou` ]`ri.Mai mult, prin ]esa era o protes-tant` devotat` [i nimeni nu cre-dea c` se va converti vreodat` laortodoxism.
|ns`, de parc` toate acesteanici nu ar fi existat, cei doi erauc~t se poate de \ndr`gosti]i. C~ndea a plecat \n Germania, Nicolae
nici nu s-a g~ndit s` se comporteca un burlac de 22 de ani, ci s-a\ngropat \n munc` [i studiu.
|n vara lui 1892 el scria \n jur -nal: "Visul meu este ca, \ntr-o zi,s` m` c`satoresc cu Alix H. Oiubesc de mult timp, [i mai mult[i mai pasional din 1889, c~nd apetrecut 6 s`pt`m~ni \n Peters-burg. Pentru mult timp am \n cer -cat s` \mi neg sentimentul c`acest vis va deveni realitate.".
{ansa lor
|ntr-un final, \n prim`vara lui1894 [ansa le-a sur~s. Cei maiproeminen]i membrii ai aristo -cra]iei europene se str~ngeau \nGermania, la Coburg, cu ocazianun]ii fratelui lui Alix, Ernest. Nico-lae a fugit direct la tat`l sau, i-aspus iar de iubirea pe care o arepentru prin]es` [i l-a implorat s` \i
permit` a-i cere m~na c~nd mer -ge la Coburg. }arul s-a opus vehe -ment. Era pentru prima dat` c~ndNicolae avea s` \[i \nfrunte tat`l,spu n~n du-i c` dac` nu se c` s` - to re[te cu Alix, atunci nu o vaface niciodat`. Auzind acestea,]arul a cedat.
|n aprilie, Nicolae a urcat labordul trenului spre Coburg. Alix l-a a[teptat la gar`, iar seara lacin` nu [i-au mai ascuns emo ]iile.|n diminea]a urm` toare, el a mersla Alix [i a cerut-o \n c`s`torie. Mait~rziu, scria \n jurnal: “Era extremde frumoas`, dar foarte tris t`. Ne-au l`sat singuri [i am \n ce putdiscu]ia pe care mi-o do ream deat~t de mult` vreme, dar \mi era[i foarte team`. Am vorbit p~n`pe la 12, dar f`r` nici un rezultat;ea \nc` nu este de acord s` \[ischimbe religia. S`ra ca fat`, apl~ns at~t de mult. Dar era maicalm` c~nd ne-am desp`r]it.”.
Alix se afla \ntr-o situa]ie decump`n`. Trebuia s` aleag` \ntreiubirea vie]ii ei [i iubirea pentrureligie. Din fericire, a primit ajutor.Regina Victoria, care se afla lanunt`, a f`cut tot ce i-a stat \nputere s` o conving`. Chiar [i fa-milia ei era de acord cu mariajul.Astfel, la o zi dup` nunt`, prin]esaa cedat.
“Ast`zi este prima zi de lo-godn` cu iubita mea, adorabilaAlix.”, scria Nicolae. "Este o zi su-perb`, de neuitat. O, Doamne, cemunte am dus pe umeri. Toa t`ziua parc` am mers \ntr-un vis,f`r` a-mi da seama pe de plinceea ce mi s-a \nt~m plat.”.
Amintindu-[i de faptul c`mama logodnicului nu [i-o
Story oF...
![Page 68: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/68.jpg)
Story oF...
dorea de nor`, Alix \i trimite oscrisoare emo]ionant`. Urmare aacestui gest, |mp`r`teasa \i scriefiului ei: “Alix este ca o fiic` pen-tru mine acum.”. {i ca dovad` anoi sale iu biri, |mp`r`teasa \i tri -mi te vii toa rei nurori un superb OuFabergé.
Trist a fost momentul c~ndNicolae a trebuit s` se re\n toarc`\n Rusia. Dar, la numai o lun` dis-tan]`, cuplul s-a reunit \n Anglia,pentru a-i face o vizit` Reginei Vic-toria. La Palatul Windsor, el i-aoferit lui Alix cadourile de logodn`,printre care o bro[` cu safire [idiamante [i un colier din perle,creat de Fabergé, – din partea}arului. |nainte de plecarea dinAnglia, ea a notat \n jurnalul lo-god nicului: “Sunt a ta, e[ti almeu, de asta sunt sigur`. E[ti\nchis \n inima mea, mica cheieeste pierdut` [i acum tu trebuies` r`m~i acolo pe vecie.”.
|nmormântarea [i nunta
Bucuria lor a fost brusc um bri -t` de boala ]arului Alexandru III.Pe 1 noiembrie 1894 acestamoa re, iar Nicolae II devine }ar.Diminea ]a urm`toare are loc pro-cesiunea \n biserica ortodox`.|ntor[i la palat, ]arul emite primuls`u decret, proclam~nd-o pe Alix“Marea Duces` Alexandra Feodo -rovna”. Avea s` urmeze nunta.Mai trist era faptul c` prima in-trare oficial` a prin]esei \n SanktPetersburg avea s` fie cu uncortegiu funerar, nu de nunt`.
La o s`pt`m~n` dup` \nmor -m~ntare, cei doi au avut ceremo-
nia de c`s`torie. Nunta s-a oficiatla Palatul de Iarn`, fiind o cere-monie simpl`. Poporul vuia. Ceib`tr~ni spuneau c` vor fi o familieblestemat`, \ntruc~t au f`cutnunta at~t de cur~nd dup` omoarte.
|n decembrie, cuplul s-amutat \n “Palatul Alexandru” laTsarskoe Selo. Erau ferici]i [inimic nu pu tea s` le tulbure iu-birea. Nicolae scria \n jurnal:“Fiecare or` care tre ce este o
ocazie s` \i mul]u mesc Domnului,din ad~n cul sufletului meu, pen-tru fericirea pe care mi-a acordat-o. Nu exist` cuvinte capabile s`descrie ce binecu v~n tare este s`tr`im \m pre un`.”. Sub aceast`not`, Ale xandra scrie: “Din ce \nce mai mult, mai puternic [i maiad~nc cresc iubirea [i devota-mentul meu pentru tine. Nu voiputea nicio dat` s` \i mul]umesc\ndeajuns lui Dumnezeu pentrucomoara pe care mi-a dat-o. Dom-nul s` te binecuv~nteze, iubiteso]. |]i acop`r fa]a cu s`rut`ri.”.
Via]a lor curgea normal. Din-
colo de afacerile de stat, erau cani[te oameni din popor care seiubeau [i puneau familia mai pre-sus de orice. El era atent cu ea,iar ea \n orice lucru \ntreprinsavea doar grija ca so]ul s` fiefericit. C~nd nu aveau problemede stat sau petreceri de onorat,}arul \[i scotea so]ia la o plim-bare, \n prag de sear`, prin SanktPetersburg. Se iubeau frenetic,tr`ind doar pentru clipele c~nderau \mpreun`. Nu s-au \n[elat
niciodat`. Au avut cinci copii:Olga, Tatyana, Maria, Anastasia[i Aleksey.
Povestea lor s-a terminat tra -gic, odat` cu abdicarea }arului \nmartie 1917. Toat` familia, inclu-siv copiii, a fost executat` \n iulie1918, dup` o lung` perioad` de\ncarcerare. Dac` a fost sau nublestemul de care vorbeau cei dinpopor, nici nu mai conteaz`. At~tc~t le-a fost dat s` fie \mpreun`,Nicolae [i Alexandra au tr`it ceamai frumoas` poveste dedragoste din istoria Romanovilor.
Roxana Bichi[
68 Stop to shop
![Page 69: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/69.jpg)
![Page 70: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/70.jpg)
70 Stop to shop
diScovEr thE world
VietnamPARADISUL AVENTURIERILOR
Primul lucru care \]i trece prinminte atunci cnd te gnde[tila Vietnam este rzboiu l carea \nceput \n 1959. Exoticadestina]ie este \nc un misterpentru mul]i dintre europeni[i este de o frumuse]erpitoare. Are nisipuri ro[ii,ape cristaline [i cel mai fasci-nant golf din lume, Halong. |nciuda rzboiu lui, ]ara [i-apstrat tradi]ia, monumentele[i este o Mecca pentrucolec]ionarii de perle auten-tice [i mtsuri fine.
![Page 71: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/71.jpg)
hanoi
C`l`toria \n Vietnam \ncepedin capitala ]`rii, Hanoi. Se spunedespre pincipalul ora[ al Vietna-mului c` este cea mai frumoas`capital` din Asia de Sud Est.Hanoi \mbin` perfect vechi templereligioase cu arhitectura moder -n`, cl`dirile asiatice [i con struc -]iile \n stil francez. Unul dintrecele mai interesante monumentedin Hanoi este Templul Literaturii.Este cea mai veche universitatedin Vietnam [i datea z` din anul1070. Aici au loc cele mai fru-moase spectacole muzicale sus ]i -nute la instrumente foarte ciu datecu nume aproape impronun]abile.Trebuie neap`rat s` vezi [i nu-merele P`pu[ilor pe Ap`. Este otradi]ie ce dateaz` din secolul 11[i spune \ntr-un mod vesel po -vestea Vietnamului.
Golful halong
Maiestuos [i misterios, golfulHalong este locul pentru care cu-vintele sunt prea pu]ine pentru adescrie minunea pe care natura acreat-o aici. Imagineaz`-]i peste3000 de insule, acoperite de jun -gl`, care ies din apele de smaraldprecum col]ii unui dragon. Tocmaide aceea Halong se mai nume[te[i Golful Dragonului Zbur`tor.Este art` pur`, o colec]ie nepre -]u it` de sculpturi cioplite de na -tur`. Fiecare insul` are un peisajunic, cu forma]iuni dolomitice [icalcaroase. Aproape 1000 dintreele [i-au luat numele \n func]ie deformele pe care aproape c` le imi -t`: Insula Elefant, Insula Coco[ul
Lupt`tor sau Insula Acoperi[.Sute de vase de croazier` plinecu turi[ti trec zilnic pe aici pentrua explora pe[terile, fiordurile [i re-cifele de corali. Nu doar peisajelespectaculoase impresioneaz`,golful este casa unor specii deplante unice \n lume [i a p`s`rilorexotice, mai mu]elor, antilopelor [iiguanelor. Num`rul total al viet` -]ilor care tr`iesc \n golful Halongnu este [tiut pentru c` foartemulte insule nu au fost atinse deom nici p~n` azi [i au r`mass`lbatice [i \nv`luite \n mister.
UNESCO a inclus golful care estea[ezat pe Delta Fluviului Ro[u \nPatrimoniul Universal \n 1994.
Duong Lam [I Lao cai
F` cuno[tin]` cu tradi]ia \nstare pur` [i nealterat` de seco -le! Duong Lam este situat la 50de kilometri vest de Hanoi. Esteun sat unic \n Vietnam, care ad` -poste[te 956 de case tradi]io na -le, vechi de aproximativ 200 deani. Locuin]ele centenare sunt fai -moase nu doar datorit` vechimiilor, ci [i a materialului din caresunt construite, lateritul, un tip desol ro[u specific zonei. Satul si-tuat pe Delta R~ului Ro[u sem~nde[te [i cu Pagoda Mia, untemplu construit \n secolul al XV-lea care ascunde peste 287 destatui de toate m`rimile. Cele mairenumite dintre ele sunt sculpturalui Buddha [i cele opt zeit`]iVajra. De aici pleac` direct \n LaoCai, o zon` plin` de pie]e autenti -ce care se desf`[oar` \n aer li ber.Triburile din mun]i confec]ioneaz`tot felul de obiecte artizanale pecare apoi le v~nd la pre]uri foartemici. Vei fi \nc~ntat s` vezi [iterasele spectaculoa se de orezcare coboar` \n valuri pe v`i [icreaz` un amestec interesant deculoare din verdele ierbii [i galbe-nul p`m~ntului.
My son
Este cel mai frumos muzeu \naer liber. Fosta capital` a Vietna-mului se afl` \ntr-o vale verde cup`duri dese. |n inima junglei,
Stop to shop 71
diScovEr thE world
![Page 72: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/72.jpg)
72 Stop to shop
l` ca[ul de cult doarme de aproa -pe 1500 de ani. Regele Bha dra -va rman a construit primul templula sf~r[itul secolului al IV-lea.P~n` s` fie lovit de r`zboi, MySon avea 71 de turnuri-templu,majoritatea orientate cu fa]a c`trer`s`rit. Acum au mai r`mas doar20 [i este bine s` le vizitezi dimi -nea]a, atunci c~nd lumina soare-lui care r`sare le spore[tefru mu se]ea. Fiecare templu are oarhitectur` unic` ce \ntruchi pea -z` o anumit` eta p` istoric` a cul-turii Cham, dar stilul predominantpentru toate este cel indian.
Vegeta]ia care acoper` tem-plele le confer` acestora un aerfascinant. |n 1999 My Son a fosttrecut pe Lista Patrimoniului UNESCO.
Phan Thiet
Locul care \n timpul r`zboiuluidin Vietnam a fost baza militar` aamericanilor face parte din re-gatul antic Cham. Aici se afl` cele
mai frumoase plaje aleVietnamului [i multe din-tre ele nu au fost explo-rate de turi[ti.
Sunt \n con jurate decocotieri [i pli ne de fasci-nante dune de nisip ro[u,care c`tre ]`rm se \m p-letesc armonios cu nisipulalb [i fin ca pudra. Apeleturquaz g`zduiesc un portpesc`resc unde te po]iplimba cu b`r cile tipic viet-nameze ale localnicilor. |nPhan Thiet po]i alege \ntremari lan]uri hoteliere, bu-ticuri originale sau pensi-
uni tradi]iona le. Indiferent pentruce vei op ta, nu rata SPA-uri: suntdivine [i exotice. Nu sta doar laplaj`, ori c~t de mult ]i-ar z~mbisoare le! Viziteaz` [i Templul VanThuy Tu. Vei g`si aici o colec]ie depes te 100 de schelete de bale n`[i pe[ti ciuda]i vechi de peste150 de ani.
Ecoul Negru
O alt` atrac]ie desenza]ie a Vietnamuluieste re]eaua imen s` detuneluri subterane dinHo Chi Minh. Are olungime de 121 Km [i afost numit` de militariiame ri cani Ecoul Negru.Tunelu rile erau folositede sol da]ii vietnamezidrept c`i de comunica -re, transport [i adapost\mpotriva bom barda -men te lor. Re]eaua aredor mi toare, buc`t`rii,camere pentru depozi -
tarea armamentului [i alimente -lor, dou` s`li pentru \ngrijiri medi -cale [i [edin]e [i ie[iri camuflate.
Nu pleca din Vietnam f`r` s`-]i cumperi m`car o perl` natural`de cultur`. La fermele de per~urile [i lacurile dulci din Nordul]`rii, rafinatele bijuterii cost` 7dolari bucata. Se g`sesc \n toateculorile, simple sau deja asam-blate \n cele mai frumoa se coli -ere. Cu 3 dolari mai ieftin` este[i cea mai fin` m` tase pe care opo]i achizi ]iona din aproa pe toatepie]ele vietnameze. Un alt avantajal Vietnamului este c` po]i m~nca\n voie. Buc`t`ria lor este consi -derat` una dintre cele mai s`n` -toa se din lume. Se bazeaz` pever de]uri proaspete, legume [ifructe de mare g`tite doar \n ap`[i condimentate cu ment`, chilisau busuioc thailandez, care aju -t` digestia. Sosurile dulci-picantete vor face s` te \ndr`goste[ti dearomele locale.
Florentina Ilie
diScovEr thE world
![Page 73: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/73.jpg)
![Page 74: Stop to Shop Mai 2012](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022042507/568c49961a28ab491694bef4/html5/thumbnails/74.jpg)
tEchnEwS
Nokia Lumia 800 este nouavedet` european` a popularuluiproduc`tor de smartphones fin-landez [i primul cu sistem de o -perare Windows Phone de laMicrosoft. Se pozi]ioneaz` ca unsmartphone high end, g~ndit at~tpentru business c~t [i pentru uti-lizarea u[oar` a re]elelor sociale[i pune accent pe design. Avempatru finis`ri, cyan, magenta, alb[i negru.
Sistemul de operare WindowsPhone 7.5 - Mango e bine op ti-mizat \n aceast` privin]`: ac cesla re]ele sociale printr-o singur`atingere, grupare facil` a con- tactelor, thread-uri de comuni careintegrate [i – se poate alt fel? –Internet Explorer 9...
Lumia 800 are un ecranClearBlack AMOLED de 3,7 inci,un procesor de 1,4 GHz cu ac-celerare hardware [i un procesorgrafic. Afi[ajul este din sticl`
foarte rezistent` la zg~rieturi [i[ocuri Corning Gorilla Glass. Nulipsesc tehnologia de top alentilelor Carl Zeiss [i redareavideo HD, care confirm` tradi]iatelefoanelor mobile Nokia de top\n domeniul multimedia.
Mobilul vine cu memorie in-tern` de 16GB [i, de dataaceasta \n tradi]ia Microsoft,avem stocare SkyDrive gratuit` \ncloud, de 25GB, care acum sepoate accesa [i direct din tele-foanele Windows.
Telefonul, care promite as-cultarea a p~n` la 55 de ore demuzic` sau vizionarea a 6 ore [ijum`tate de con]inut video,poate fi conectat prin la Wi-Fi,Bluetooth Stereo Audio, Blue-tooth 2.1 +EDR, are muf` USB2.0 High Speed, porturi microUSB [i muf` standard de 3,5 mmpentru a asculta muzica favorit`la c`[ti audio.
noKia revine {n elita smartPhones cu lumia 800, cu sistem De oPerare winDows
74 Stop to shop
Sistemul de operareWindows Phone
7.5 - Mango e bineoptimizat \n aceast`
privin]`: acces lare]ele sociale
printr-o singur` atingere, grupare
facil` a contactelor,thread-uri de comunicare
integrate [i – sepoate altfel? – Inter-
net Explorer 9...
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
NokiaLumia 800