strategia de dezvoltare a comunei maieru, judetul bistrita ... file-prezenta zonelor cu risc natural...
TRANSCRIPT
Strategia de dezvoltare a Comunei Maieru, judetul Bistrita-Nasaud
Cap 1. Situatia existenta si disfunctionalitati
1.1. Cadrul Natural
1.1.1. Incadrarea in teritoriu
Comuna Maieru este situate in partea de nord a Judetului Bistrita-Nasaud, la odistanta de
58 de km de municipiul Bistrita si la 5 km de cel mai important centru urban, sangeorz-Bai.
Localitatile componente sunt centrul de comuna Maieru si satul Anies. Amandoua se afla
la poalele Muntilor Rodnei, traversate de raul Somesul Mare si de drumul national DN 17D.
Este situata la altitudinea de 470 m.
Suprafata totala este de 13016 ha din care 427 ha intravilan si 12589 ha extravilan.
1.1.2. Morfologie
Comuna Maieru este situata intr-o depresiune situate la contactul dintre cristalinul
Muntilor Rodnei si rocile vulcanice ale Muntilor Bargaului. Este marginita de 3 maguri de peste
100 m: Magura Caselor (la est), Magura Porcului (la nord), Magura de Jos (la sud).
Valea Somesului Mare este cea care a permis locuirea in aceasta comuna datorita marii
sale extensiuni. Cea mai mare extensiune a acesteia se afla la confluenta cu Raul Valea Caselor, de
pe teritoriul localitatii Maieru, datorita substratului format din roci sedimentare. Culoarul
Somesului Mare are forma unei arii depresionare flancata, la nord si sud de versanti abrupti.
1
Aceasta treapta de relief axa de polarizare a asezarilor omenesti si a cailor de comunicatii.
Piemontul limitrof este cel care face trecerea de la zona depresionara spre zona de munte,
piemontul fiind si el populat.
Valea Aniesului se remarca printr-o salbaticie a reliefului, raul curgand printr-o vale
adanca, cu pereti abrupti, pana in zona in care, la 3 – 4 km de satul Anies, in ingustele areale de
lunca sau chiar pe versantii mai domoli, apar casele locuite in permantenta.
Acelasi tip de relief se intalneste si in cazul raului Valea Caselor, care izvoraste din
Magura Porcului si traverseaza comuna Maieru, varsandu-se in Somes pe teritoriul aceleasi
comune.
Zona montana a Muntiilor Rodnei, cu altitudini intre 800-2000m, ocupa 70% din teritoriu.
Teritoriul montan este foarte bine impadurit, iar de la altitudinea de 1700 m incep pasunile alpine.
Din punct de vedere geologic, terenul este alcatuit din sedimente argiloase la suprafata,
amestecate cu resturi de roci eruptive provenite din degradarea rocilor primare. Sub stratele argilo-
nisipoase urmeaza, in zona de terasa, straturi de pietris si nisip cu liant, iar in zona de deal apar
depozite de gresii massive de culoare galbena cenusie. Muntii Rodnei sunt constituiti din roci
dacite si andezite, gresii, calcare, sisturi cristaline, sisturi argiloase si marmot-calcaroase.
Pe teritoriul celor doua sate se intalnesc terenuri aluneacoase.
In masivul Rodnei se mai pastreaza formatiuni glaciare.
Disfunctionalitati
- Din cauza versantilor abrupti, alunecarile de teren si surparile sunt frecvente; aceste
fenomene, au evident si o cauza antropica, si anume defrisarea irationala a padurile si
dezinteresul pentru replantarea arborilor
- In apropierea cursurilor de apa apare fenomenul de baltire a apei si imlastinire
- O mare parte a teritoriului nu poate fi folosita economic datorita declivitatii mari si
fragmentarii
- Existenta unor suprafete de teren care pot fi incadrate in categoria zonelor cu risc natural
mediu din cauza posibilitatii aparitiei alunecarilor de teren si prabusirilor. Pot si
considerate cu risc mediu intrucat au loc in zone in care populatia ar fi destul de putin
afectata de acest fenomen.
2
- Prezenta zonelor cu risc natural ridicat pe considerentelor aparitiilor frecvente a
alunecarilor de teren cu posibilitatea de a afecta gospodariile. Aceste fenomene au loc in
zonele unde au avut loc defrisari massive iar substratul este fragil – Valea Aniesului si
partial Valea Somesului
Pana in present nu s-au inregistrat astfel de evenimente cu implicatii majore.
1.1.3. Hidrografie
Reteaua hidrografica apartine bazinului hidrografic al Somesului Mare. Densitatea
afluentilor Somesului Mare este mica, dar tinand cont de faptul ca izvorul lor este in apropierea
comunei, au un debit destul de mare. Cel mai mare debit al apelor se inregistreaza primavera si
toamna datorita topirii zapezilor si ploilor abundente din amonte.
Distributia si configuratia actuala a apelor tradeaza substratul litologic si lupta acestora de
a se impune in structurile aflate intr-o relative stare de stabilitate. Atat Somesul cat si Aniesul au
reusit sa strabata zona montana si sa creeze vai prielnice pentru locuire. Acelasi lucru s-a
intamplat si in cazul unui alt afluent al Somesului, cu lungime si debit mult mai mic, dar care a
reprezentat un pol de atractie pentru asezari, Valea Caselor.
Un mare avantaj oferit de cursul acestor rauri este posibilitatea exploatarii lor din punct de
vedere economic, pentru producerea de energie verde pe considerentul exitentei, fie a unui debit
care sa permita exploatarea, fie a unei caderi pe pante abrupte, si astfel sa se creeze presiunea
necesara exploatarii in acest sens.
Apele subterane au o mare raspandire in tot arealul Muntilor Rodnei, deci le intalnim si
aici. Ele sunt rezultatul complexitatii tectonice si reperzinta o mare resursa economica. Rezerve de
ape minerale s-au descoperit la Anies, unde se si imbuteliaza. Aceste resurse de ape minerale sunt
insufficient exploatate, daca tinem cont de capacitatea mare a acestora de a se regenera. Exista un
singur centru unde acestea sunt captate, pe teritoriul localitatii Anies, dar sunt folosite doar pentru
consumul locuitorilor.
O mare problema creata de aceste rauri este inundatiile frecvente atat pe cursul Somesului
cat si al Aniesului. In fiecare primavara sau toamna au loc inundatii fie ale terenurilor fi ale caselor
care se afla in apropierea raurilor.
3
Disfunctionalitati
- cursurile de apa din acest perimetru au un debit destul de mare, mai ales primavara si
toamna, si produc inundatii frecvente
- sunt necesare lucrari de consolidare a albiei raurilor, in special pe cursul Somesului Mare
- insuficienta exploatare a apelor minerale, cu proprietati terapeutice deosebite
1.1.4. Clima
In comuna Maieru se intalnim trei microclimate:
- cel al Culoarului Somesului Mare, care este un climat de microdepresiune,
mai bland. Acest tip de climat se caracterizeaza prin circulatia mai intensa a aerului,
intensificarea vantului fenomene care au ca effect direct o frecventa mai mare a aparitiei
fenomenelor de inghet-dezghet. O problema cu care se confunta orice alta regiune cu o
situare geografica similara, este aparitia ceturilor generate de pozitionarea in apropierea
cursurilor de apa.
- Microclimatul de padure care preia din deficientele climatului de culoar,
prin moderarea vantului si aduce un plus de comfort termic prin moderarea temperaturilor.
- cel al zonei montane, un climat mai aspru cu vanturi puternice.
Temperatura medie anula oscileaza intre valorile de 6 grade C, in culoar, si 0 grade C,
in zona montana. Precipitatii, la fel, cresc o data cu altitudinea de la 700mm pana la 1200mm.
Cele mai mari cantitati de apa cad in perioada mai-iulie.
Climatul regiunii are o mare valoare turistica daca ne gandim la grosimea si durata
stratului de zapada care permite practicarea schiatului in zona montana pana tarziu.
Ca in multe alte depresiuni submontane, intalnim bioclimatul sedative de crutare, care
presupune moderarea factorilor climatici si astfel, organismul uman nu va avea de suportat
stimuli prea intensi. Si acest bioclimat poate avea valente turistice fiind recomandat pentru
persoanele care sufera de surmenaj, neavand contraindicatii indiferent de sezon. Deci se
preteaza perfect pentru practicarea agroturismului.
4
Bioclimatul tonico-stimulent de munte se intalneste in Muntii Rodnei la peste 800 m.
Acest bioclimat se caracterizeaza prin presiune scazuta a atmosferei si poate fi un avantaj
pentru cei care doresc sa practice sporturi de iarna sau agroturism.
Disfunctionalitati
- avand in vedere asezarea geografica a acestui teritoriu trebuie sa avem in vedere ca, in
permanenta, se va lovi de ingheturi tarzii, valuri de frig, care aduc mari stricaciuni
agriculturii, in special celei mai cultivate plante: cartoful.
- Fenomene climatice nedorite sunt ceata, poleiul, caderile massive de zapada care
ingreuneza transporturile rutiere
1.1.5. Biopedogeografia
1.1.5.1. Fauna
Fauna este reprezentate prin cateva specii ocrotite, in munti: ursul carpatin, cerbul carpatin,
cocosul de mesteacan, ierunca, vulturul plesuv, cocostarcul alb, cocostarcul negru.
De asemenea, mai intalnim: mistertul, pisica salbatica, capriorul, rasul, jderul, vulpea,
lupul, iepurele, veverita, viezurele, vidra, dihorul, nevastuica, ariciul, potarnichea, porumbelul
gulerat, turturica, cotofana, mierlele, cucul, pastravul, boisteanul, lipanul, mreana si cleanul.
Toate aceste specii au gasit aici un mediu prielnic pentru a se dezvolta, datoriat asezarii
altitudinale si vegetatiei.
1.1.5.2. Solurile
In comuna Maieru sunt prezente trei tipuri de soluri specifice zonei montane: soluri de pajisti
alpine, soluri brune acide montane de padure, soluri brune montane de padure. Aceste soluri nu
sunt foarte fertile dar se preteaza foarte bine pentru cultura cartofului si a porumbului.
1.1.6. Resursele locale
5
Nici o strategie de dezvoltare nu are valoare daca nu se pleaca de la valorificarea resurselor
locale. Din fericire, comuna Maieru are pe ce sa-si fundamenteze dezvoltarea.
Incepand de la resursele subsolului, depozitul de pirita care a dat nastere minei din Valea
Aniesului, si apele minerale. De asemenea, se presupune ca ar fi existat, pe teritoriul localitatii
Anies un zacamant de aur.
Resursele solului sunt numeroase. Solul permite dezvoltarea agriculturii pe diferite ramuri,
intrucat ofera posibilitatea exploatarii terenurilor atat pentru cultivarea de legume pentru comert
cat si varianta cultivarii de plante furajere pentru facilitarea cresterii animalelor.
Resursele agricole ofera populatiei recolta necesara supravietuirii, dar atata timp cat
terenurile nu sunt exploatate profesionist, ele nu vor oferi un support viabil pentru economie.
Resursele forestiere nu au fost nici o secunda uitate, acestea fiind cel mai mult exploatate
pe teritoriul comunei Maieru de cateva intreprinderi private, care fac cele mai mari exporturi de
lemn de tara. Pe baza resurselor forestiere s-au dezvoltat multe meserii si mestesuguri in zona, o
ocupatie de baza a locuitorilor fiind prelucrarea lemnului.
Nu trebuie piersute din vedere nici apele minerale, care printr-o exploatare eficienta ar
aduce un plus de venituri comunei.
Potentialul turistic este foarte bine reprezentat in zona atat datorita peisajului natural cat si
fondului cultural existent care ar putea fi exploatat la capacitate maxima.
Disfunctionalitati:
- desi terenul se preteaza pentru practicarea intensive a agriculturii, pentru
cultura cartofului, aceasta nu se face deoarece in zona se practica o agricultura de
subzistenta in conditiile in care fiecare locuitor are un mic petec de pamant pe care prefera
sa-l cultive singur desi nu obtine o recolta substantiala.
- Economia conumei s-a dezvoltat explusiv pe baza resurselor forestiere, care
sunt, evident, limitate, si refacerea padurilor nu se afla printre prioritatile localnicilor.
- Apele minerale sunt foarte putin exploatate, permitandu-se degradarea
acestora desi ar putea fi un stimulant al economiei locale
6
1.1.7. Resurse si obiective turistice
Potentialul turistic se caracterizeaza prin existenta resurselor turistice naturale si antropice.
Resursele naturale abunda, incapand cu relieful foarte spectaculos, cu contaste morfologice
rezultate din fragmentarea ridicata, culmi si piscuri cu rol de puncte de belvedere. Alernanta
culoarelor cu zonele inalte ofera un peisaj deosebit de frumos. Valea Aniesului este cea mai
promitatoare din acest punct de vedere datorita salbaticiei reliefului, prin pitorescul creat de cursul
raului Anies flancat de versanti abrupti.
Ca si zone protejate cu valoare naturala exista Izvoarele Mihaiesei si Parcul National
Muntii Rodnei, unde se interzice pasunatul, vanatul si culegerea plantelor.
Rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei este o rezervatie care contine ca si suprafata protejata
50 ha iar ca obiective protejate – roci cristaline si cocosul de mesteacan – LYRUX TETRIX.
Ca si obiective de real interes sunt fauna si vegetatia regiunii, caracterizate prin specii
ocrotite ca floarea de colt.
Prezenta bioclimatelor prezentate anterior reprezinta, de asemnea, un punct in plus dat
potentialului turistic natural.
Potentialul turistic hidrografic este generat de Valea Somesului si de Valea Aniesului, care
sunt vai de tip bargaie, caracterizate prin largiri si gatuiri successive, fapt care dau peisajului o
frumusete aparte. In plus, raurile pot fi folosite pentru agreement ca pescuitul sau inotul.
Resursele antropice sunt reprezentate atat de patrimonial construit cat si de traditiile si
obiceiurile locului.
Patrimoniul construit
In localitate Maieru, se remarca prezenta a catorva obiective de mare valoare:
- Biserica de piatra Cuvioasa Parascheva, mai cunoscuta sub denumirea de Biserica din
Deal, care dateaza din anul 1818
- Muzeul Cuibul Visurilor, unde sunt expuse obiecte etnografice (unelte agricole, costume
populare), istorice (vase dacice, schite, harti, documente), precum si documente care au
apartinut scriitorului Liviu Rebreanu, care a copilarit in localitatea Maieru. Muzeul detine
peste 6000 de piese, fiind una dintre cele mai mari colectii satesti din tara.
- Gospodariile se pot transforma si ele intr-un obiectiv turistic deoarece multe dintre ele
pastreaza inca stilul arhitectural rural si sunt decorate cu piese de mobilier facute de mana
7
localnicilor, peretii acoperiti cu asa numitele paretare rezultate dintr-o activitate
traditionala a femeilor de aici – tesutul.
Daca in trecut locuintele erau construite din lemn, aveau maxim doua camere separate de o
tinda, in present si-au facut aparitia vile construite din piatra acoperita cu marmura, cu etaj, cu
balcoane in loc de tarnat.
In localitatea Anies, patrimoniul construit este reprezentat prin ruinele cetatii Anies.
Aceasta a fost construita in sec. XVII avand ca scop supravegherea imprejurimilor.
Traditii si obiceiuri
Ocupatiile traditonale au fost cele care au inspirit folclorul intr-o mare masura. Traditia
pastoreasca si-a lasat urme prin numeroase legende, balade si doine. Multe dintre datinile
trecute s-au pierdut, un exemplu fiind datina Cununii, care este un ritual agrar. Aceasta datina
a fost readusa in present prin prelucrare si interpretare scenica, initial cu o echipa de scolari din
Maieru.
Obiecieul “Banda Jianulu” este o dramatizare in versuri populare si este interpretata la
sarbatorile de iarna. A fost pusa in scena de parintii lui Liviu Rebreanu.
Demne de luat in seama ca si atractii sunt obiceiurile traditionale de nunta, cu druste si
colacari, care au reprezentat intotdeauna un adevarat spectacol.
Rezultatul practicarii meseriilor traditionale, prelucrarea lemnului, tesutul, olaritul, sunt
obiecte de artizanat foarte appreciate in perioada actuala.
Disfunctii
- in ciuda existentei obiectivelor turistice, zona este foarte putin exploatata din acest punct
de vedere, singurele structuri de cazare fiind o pensiune de trei margarete pe Valea
Aniesului
- localnicii nu cunosc valoarea reala a bogatiei etnofolclorice pe care o detin
- infrastructura, atat de comunicatii cat si cea turistica este foarte deficitara
- neconservarea valorilor fondului contruit, inlocuirea caselor traditionale cu cele moderne
- pierderea traditiilor si obiceiurilor
- lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a agroturismului si turismului montan,
- needucarea populatiei cu privire la beneficiile pe care le-ar genera practicarea unui turism
intensive
8
- reticenta populatiei de a-si pune la dispozitia turistilor gospodariile
1.1.8. Starea mediului
1.1.8.1. Apa
Apele raurilor nu este de cea mai buna calitate datorita proastei gestiuni a acesteia.
Poluarea apei este generate de evacuarea apelor uzate direct in Somes si de aruncarea deseurilor
menajere in apa. O poluare mai mare se intalneste pe cursul raului Somes datorita traversarii mai
multor localitati de catre acesta, localitati in care nu exista o constiinta a conservarii mediului. De
precizat, cpe teritoriul comunei Maieru nu exista retea de canalizare si nici statie de epurare
1.1.8.2. Aer
Calitatea aerului se mentine la cote destul de bune datorita lipsei poluatorilor masivi,
singurele surse de poluare fiind traficul si cosurile de fum ale gospodariilor. Pe raza localitatii
Anies, ca surse de poluare avem gaterele de lemne, care represinta o sursa de poluare pentru toti
factorii de mediu.
1.1.8.2. Sol
Calitatea solului este destul de buna datorita neafectarii lui, pe suprafete mari, cu
ingrasaminte chimice, populatia utilizand ingrasamantul natural. Principala problema apare in
jurul gaterelor de lemne care depoziteaza neorganizat deseurile industriale.
1.1.8.4. Deseuri
Sistemul de gestiune al deseurilor este destul de precar. Chiar daca colectarea deseurilor se
face de pe fiecare strada, de patru ori pe saptamana, nu exista o groapa de gunoi amenajata,
9
acestea fiind depozitate la cariera din Sangeorz Bai care, momentan nu este functionala. Deseurile
industriale sunt o amenintare, intrucat firmele care le produc nu au un loc amenajat de depozitare a
deseurilor rezultate.
Disfunctionalitati:
- degradarea permanenta a aerului generate de cosurile de fum
- inexistenta constiintei de protejare a mediului in randul populatiei
- deversarea deseurilor industriale si menajere in cursul raurilor
- inexistenta unui sistem de canalizare
- depozitarea arbitrara a deseurilor
- slaba dotare cu spatii verzi pentru agreement
- nesalubrizarea strazilor
- agenti economici care functioneaza fara respectarea legislatiei de mediu
- inexistenta unei gropi de gunoi
- inexistenta statiei de epurare a apelor
1.2. Populatia
1.2.1. Evolutia populatiei
1
Se observa ca din anul 1850 pana in anul 2002, trendul populatiei a fost pozitiv, ajungand
de la 1875 pana la 7400 in 2002. Acest lucru s-a datorat activitatilor miniere din regiune, care au
atras forta de munca. Cresterea populatiei s-a datorat si sporului natural pozitiv, comuna maieru
fiind recunoscuta pentru numarul mare de copii pe familie.
In present, comuna Maieru are in total 1923 gospodarii si 7382 oameni, repartizati astfel:
Maieru detine 1451gospodarii si o populatie de 5615 de locuitori, iar Aniesul 482 gospodarii cu
1767 oameni.
1.2.2. Miscarea naturala/Miscarea migratorie:
1998 1999 2000 2001 20021. Populatia totala
din care femei
7423
3675
7447
3689
7471
3700
7545
3724
7660
3789
Miscarea Naturala
- nascuti vii
- decedati total
din care: sub 1 an
130
59
3
127
67
3
101
49
2
108
49
1
93
54
2Miscarea migratorie
Stabiliri de domiciliu in loc.
Plecari cu domiciliul din localitate
32
182
35
184
49
168
24
117
44
128
In ultimii ani, miscarea naturala a inregistrat scaderi, in conditiile in care numarul de
nasteri a scazut ca urmare a schimbarii legislatiei si a stilului de viata al locuitorilor. Chiar daca
1
stabilirile in localitate cresc nu reusesc sa compenseze numarul celor care aleg sa plece din
comuna. Deci trendul din ultimii ani, este, in general, negativ. Multe persoane au plecat in
strainatate sau inspre orase, iar natalitatea a scazut foarte mult. Problema cu care se confrunta
astazi comuna Maieru este imbatranirea populatiei, problema intalnita in majoritatea zonelor din
tara, in principal datorata lipsei de atractivitate pentru tinerii care au plecat din comuna la studii in
marile orase. In perceptia lor, zona este moarta din punct de verede al oportunitatilor de
dezvoltare, drept urmare decide sa se stabileasca in alte parti.
Un aspect pozitiv care rezulta din tabel, este numarul mic al deceselor la nastere, ceea ce
denota un sistem medical bine pus la punct.
1.2.3. Populatia pe nationalitati in 2002
PopulatiaRomani 7368Maghiari 14Tigani - Germani - Alte etnii -
Se poate observa o foarte mare omogenitate din punct de vedere etnic, a populatiei, fapt
deosebit de favorabil pentru ca nu se genereaza conflicte. Desi exista, cateva familii de tigani
in comuna, acestia nu se declara ca atare, ei reusind totusi sa se integrze foarte bine printer
populatia de etnie romana.
1.2.4. Populatia dupa religie in 2002
Religia PopulatiaOrtodoxa 5937Romano-catolica 16Greco-catolica 413Reformata 2Baptista 2
1
Penticostala 937Adventista 1Alta religie 58Atei -Fara religie 6Religie nedeclarata 10
Populatia comunei este majoritar ortodoxa, si dupa cum se poate observa, este o
comunitate credincioasa. Fiecare dintre aceste religii are un loc de cult. Sunt pastrate cu
sfintenie de toti localnicii toate sarbatorile de peste an.
1.2.5. Structura populatiei pe sectoare economice
- sectorul primar: 67,3 %
- sectorul secundar: 17,3 %
- sectorul tertiar: 15,4 %
O mare disfunctie s-a produs in cadrul populatiei active o data cu inchiderea minelor din
regiune, in conditiile in care la acea data 160 de persoane lucrau in domeniu. De pe urma
restructurarii, acesti oameni au ramas someri si, ca atare, si familiile lor au avut de suferit. Acest
lucru a avut consecinte si mai grave daca tinem cont ca majoritatea femeilor nu lucreaza, prin
urmare erau intretinute de sotii lor si-si bazau veniturile pe lucrul la mina.
Multi dintre ei s-au reprofilat pe domeniul constrictiilor, dar au fost si numeroase persoane
care nu si-au gasit un loc de munca in alt domeniu datorita slabei oferte. Cei mai mari ofertanti de
locuri de munca sunt firmele care se ocupa cu exploatarea lemnului, dintre care cea mai mare este
SC M.I.S. Grup SRL.
Oricum, evidenta populatiei active nu reperzinta un indicator real resurselor umane pentru
ca multi dintre localnici isi bazeaza supravietuirea pe practicarea agriculturii de subzistenta,
detinand oi, vaci, capre si sufficient pamant. O alta cauza ar fi ca, femeile nu doresc sau nu sunt
lasate de sotii acestora sa lucreze intrucat s-a inradacinat constiinta ca este o rusine sa nu-ti poti
intretine familia. Un alt aspect deloc de neglijat este lucrul la negru, deosebit de practicat de
locuitorii comunei.
1
Sectorul tertiar este foarte slab reprezentat, sistemul bancar bucurandu-se de o singura
filiala a Bancii Transilvania, iar industria turistica, asa cum am mai precizat este practic
inexistenta.
In sectorul public numarul de angajati este urmatorul:
Sectorul SalariatiAdministratie publica 9Invatamant 121Sanatate si asistenta sociala 38
O alta problema majora este lipsa personalului specializat angajat in domeniul public.
1.2.6. Numarul de elevi si personal didactic
2002Copii inscrisi in gradinite 356Elevi in invatamantul primar si gimnazial 913Elevi in invatamantul gimnazial 187Elevi in invatamantul professional 321Personal didactic in invatamantul prescolar 17Personal didactic in invatamant primar si gimnazial 57Personal didactic in invatamantul liceal 5Personal didactic on invatamantul profesional 24
Personalul didactic este in foarte mare parte calificat, iar infrastructura scolara este
suficienta pentru a suporta numarul mare al efectivului de elevi. Scoala este in general dotata cu
grupuri sanitare salubre, laboratoare, calculatoare. Nu sunt probleme majore in acest domeniu.
Disfunctionalitati:
- imbatranirea populatiei
- lipsa atractivitatii zonei pentru tineri
- situarea pe un trend general negative
- proportia foarte mare a femeilor inactive din punct de vedere economic
- slaba pregatire profesionala a marii majoritati a locuitorilor
1
- imposibilitatea adaptarii rapide la schibarile din sectorul economic
1.2.7. Tipologia localitatilor
Comuna Maieru este alcatuita din 2 localitati, satul Anies is satul Maieru. Localitatea
Maieru se incadreaza in categoria satelor foarte mari cu un numar al locuitorilor de peste 5000 de
locuitori, iar satul Anies se incadreaza in categoria satelor mijlocii cu un numar de peste 1000
locuitori
Sub aspectul vetrei, satele au o structura adunata, satele sunt insirate de-a lungul raurilor si
a ulitelor, ceea ce inseamna ca exista un bun potential de comunicatie. Forma vetrei este
dreptungiulara in ambele cazuri.
Desi o mare parte a populatiei nu locuieste la strada principala, majoritatea drumurilor nu
sunt asflaltate.
Centrul de comuna Maieru nu are o functie economica predominanta, ci are mai degraba o
functie mixta, imbinand functia agricola, administrativa, scolara. Sunt foarte putine persoane care
practica specializat agricultura, desi ca si activitate economica aceasta se intalneste in mai toate
gospodariile. La fel si cazul persoanelor care sunt angajate in industria lemnului, foarte putine sunt
specializate pe acest domeniu, deci nu se poate vorbi despre o functie economica a localitatii, cat
ma degraba despre activitate.
Nici satul Anies nu este specializat pe un sector economic, dar se remarca existenta
firmelor de exploatare a lemnului.
1.2.8. Dotari publice
Dotari publice exitente in centrul de comuna Maieru:
- biserici: 2 ortodoxe, o biserica catolica, 1 biserica pentricostala si un regat al
martorilor lui Iehova
- scoli: Grupul Scolar Maieru, care are 4 locatii
1
- gradinite: 3 gradinite private
- un punct medical cu 3 cabinete medicale si 2 apartamente pentru personal
- clinica veterinara in constructie
- un cabinet stomatologic
- primaria – constructie noua
- sediul politiei
- magazine: 18
- unitati de alimentatie publica: 6
- 2 farmacii
- 1 filiala a Bancii Transilvania
- Muzeu
Dotari existente in satul Anies
- o scoala
- dispensar
- 2 gradinite
- Biserici: 1 biserica ortodoxa si una penticostala
- Magazine: 4
- Unitati de alimentatie publica: 2
Disfunctionalitati
- numarul mic de mici comparative cu numarul de locuitori
- dependenta mult prea mare a satului Anies de centru de comuna din punct de vedere
administrative
- inexistenta persoanelor specializate pe posturile pe care au fost angajate
- lipsa unei specializari economice a asezarilor
1.3. Infrastructuri
Rolul infrastructurilor este vital in dezvoltarea unei regiuni. Doar prin dezvoltarea unui
sistem integrat de infrastructuri se poate obtine o dezvoltare economica sustenabila. Atata timp cat
nu se realizeaza investii in infrastructura de orice fel, este greu de imaginat ca acel teritoriu va
1
atrage investitori. Deci, orice strategie de dezvoltare trebuie sa porneasca de la starea de cantitatea,
calitatea si tipul de infrastructure existente.
1.3.1. Reteaua cailor de comunicatie
Comuna este traversata pe directia SV-SE de DN 17 D care este un drum de categoria a
III-a, modernizat, in strare necorespunzatoare datorita subdimensionarii, declivitatii mari si
faptului ca devin alunecoase pe timp ploios.
Din trama stradala doar cateva strazi sunt asfaltate, restul sunt fie pietruite fie nepietruite si
devin impracticabile pe timp de iarna sau ploios.
Dintre strazile laterale, asfaltate sunt doar doua, Valea aniesului pe o distanta de 1,5 km si
Strada Garii pe 200 m.
Teritoriul este traversat de calea ferata secundara Ilva Mica-Rodna Veche, cu o lungime,
pe teritoriul comunei de 6 km.
Pozitia geografica a comunei ii confera acesteia un dezavantaj foarte mare avand in vedere
ca se afla intr-o relative izolare. Linia de cale ferata se termina in comuna Rodna, o conuma aflata
la 10 km de comuna Maieru, la fel si legatura pe soseaua rutiera nu are continuitate cu alte regiuni.
Drumul care leaga conuma de cel mai important centru urban Nasaud, este in stare proasta,
legatura cu resedinta de judet Bistrita facandu-se pe aceasi sosea de legatura. Nu exista cale ferata
care sa lege comuna Maieru de centrul polarizator Bistrita, singura cale de legatura fiind soseaua.
Podurile care leaga partile localitatilor Maieru si Anies situate de o parte si de alta a
Somesului se afla intr-o stare precara, nefiind moodernizate de mult timp. Aceastea pot sa se rupa
in orice moment lasand o parte a populatiei izolata.
1.3.2. Echipare edilitara
Alimentare cu apa: in prezent, toata populatiei comunei are posibillitatea alimentarii cu apa
curenta, 99,9 % din populatie este racordata la reteaua de apa
Canalizare: nu exista
Alimentare cu gaz: nu exista
1
Alimentare cu energie electrica: Toata populatie are energie electrica, mai putin cateva
case pe Valea Aniesului; reteaua electrica are 32 de km si furnizeara energie la 99,9 % din
populatie.
Retea de telefonie: exista retea de telefonie pe toata suprafata comunei, mai putin cateva
case de pe Valea Aniesului.
1.4. Economie
1.4.1. Agricultura
Tinand cont de pozitionarea comunei Maieru, de conditiile de relief si climatice,
agricultura nu poate fi exploatata la cel mai inalt nivel, dar se preteaza pentru activitati ca cresterea
animalelor, cultura cartofului si porumbului. Marea majoritate a terenului agricol este proprietate
privata de marime mica si mijlocie. In principal terenurile sunt folosite pentru obtinerea produselor
pentru uzul familiei, nu exista nici un cadru organizat in care sa se practice agricultura. Numarul
de angajati in domeniul agriculturii este de 3 persoane, tocmai datorita acestui fapt. Desi
practicarea agriculturii este o ocupatie traditionala a satenilor, aceasta nu se face cu scop
comercial. De adsemenea, gradul de mecanizare al agriculturii este 0, drept urmare nici
productivitatea terenurilor nu este foarte mare. Localnicii nu folosesc ingrasaminte chimice, decat
foarte putin, drept urmare recolta este ecologica si de o calitate superioara
1.4.1.1. Cultura plantelor
In structura culturilor de camp, domina porumbul, urmat indeaproape de cartof. Cerealele
nu au gasit aici un mediu propice, recolta a fost slaba, drept urmare din 2002 nu se mai cultiva.
Legumicultura este o activitate predominanta, dar se practica pe terenuri restranse, doar
imprejurul casei.
Livezile nu trezesc un mare interes populatiei, numarul lor fiind constant din 1998 pana in
present, iar viile lipsesc cu desavarsire.
1
Suprafata agricola ce revine unui locator este de sub 1 ha, ceea ce demonstreaza
incapacitatea populatiei de a se autosustine pe baza resurselor agricole locale, fapt care impune
intensificarea agriculturii.
1998 1999 2000 2001 2002Suprafata agricola – ha, din care
- arabila
- livezi si pepiniere pomicole
- vii si pepiniere viticole
- pasuni
- fanete
4516
684
16
-
2483
1333
4516
684
16
-
2483
1333
4627
684
16
-
2594
1333
4627
684
16
-
2694
1333
4627
683
16
-
2595
1333Grau si secara
- suprafata cultivata – ha
- productia totala - tone
20
43
15
38
10
21
5
12
-
-Porumb boabe
- suprafata cultivate – ha
- productia totala - tone
350
735
380
1020
390
1080
375
950
380
1140Cartofi
- suprafata cultivate – ha
- productia totala - tone
131
1834
190
4810
212
5310
210
3868
210
4200Legume
- suprafata cutivata – ha
- productia totala - tone
16
101
20
194
23
408
22
408
22
360Productia de fructe - tone 210 221 1032 892 207
1
Productia agricola
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
1
Porumb boabe
Cartofi
Legume
Fructe
Se poate observa ca, desi cartoful se cultiva pe o suprafata mai mica, productia lui este mai mare,
deci de la acest produs agricol ar trebuie sa se inceapa orice schimbare in practicarea agriculturii.
1.4.1.2. Cresterea animalelor
Cresterea animalelor, la fel ca si cultura plantelor este o activitate de baza a populatiei
locale, dar nu se face la intensitatea mare. Desi exista scopul commercial in aceasta activitate, ea
nu reuseste sa sustina financiar familia care o practica. Aceasta activitate poate fi practica doar
pentru obtinerea unor venituri suplimentare, nu ca si activitate de baza.
Lipsa fermelor este cauza ineficientei cresterii animalelor, toate fectivele de animale de pe
raza comunei fiind proprietate personala si fiind tinute in grajdurile aferente casei de locuit.
Un avantaj mare oferit cresterii animalelor este productivitatea solului pentru plante
furajere, ceea inseamna ca fermele se pot dezvolta pe baza resurselor locale.
Animale Efectiv in 2002
2
Bovine – total, din care
- in gospodariile populatiei
1305
1305Porcine – total, din care
- ingospodariile populatiei
1900
1900Ovine – total, din care
- in gospodariile populatiei
5270
5270Pasari – total, din care
- in gospodariile populatiei
13200
13200
Se observa ca pozitia fruntasa este ocupata de pasari, practic nu exista nici o casa care sa
aiba in curte gaini. Dupa cum se poate vedea din tabel, toate efectivele de animale existente pe
raza comunei, se afla in gospodariile acestora.
Efectivul de porcine este, de asemenea, mare. Nu exista gospodarie care nu intretina cel
putin un porc tot timpul anului in vederea respectarii traditiei ignatului.
Productia animala 2002Carne – total tone – greutate vie 487Lapte de vaca si bivolita – total hl 32599Lana – kg 16000Oua – mii buc 1300
Productivitatea animala este destul de ridicata, iar aceasta realitate poate sta la baza
convingerii populatiei sa practice aceasta activitate intr-un cadru organizat, care sa le ofere
posibilitatea sa-si valorifice mult mai bine productia din punct de vedere economic.
In present exista in comuna 4 centre de colectare a laptelui, vanzarea celorlalte produse
animaliere fiind de competenta fiecaruia.
1.4.2. Industria si serviciile
Dupa inchiderea minelor din zona rodna si a celei din Anies, economia locala a avut mult
de suferit nereusind sa se adapteze la noile realitati. Astfel ca, acest sector economic, industria si
servicille, este foarte slab reprezentat. Pe raza conumei Maieru exista agenti economici cu profil
industrial, bazate pe industria lemnului, iar in domeniul serviciilor numarul agentilor economici
2
este destul de redus. Chiar daca Valea Aniesului este intesata de cabane, nici una nu se afla in
categoria pensiunilor, toate sunt case de vacanta, deci neintroduse in circuitul turistic. In afara de
cateva magazine, cateva unitati de alimentatie publica si o banca nu exista alte structuri care ar
putea fi incadrate in sectorul economic al serviciilor.
INDUSTRIA Nr Agenti
economici
NR.
ANGAJATI Alimentara - - Prelucrarea lemnului 23 115 Altele – mase plastice - -
In concluzie, comuna Maieru este complet dependenta din acest punct de vedere de orasele
din apropiere, cum ar fi Sangeorz-Bai, Nasaud si Bistrita care atrag o mare parte a fortei de munca,
la fel si orasul Cluj-Napoca care, in ciuda distantei, reprezinta un pol de atractie pentru populatia
comunei. De pe urma acestor orase si a comunei Sant, unde industria lemnului este mult mai bine
reprezentata reusesc localnici sa-si duca existenta. Drept urmare acesta este domeniul care necesita
cele mai multe investitii pentru a revigora economia.
Un plus s-ar putea acorda serviciilor medicale, care sunt in stare foarte buna atat din punct
de vedere al dotarilor cu aparate cat si al personalului.
Activitatile comerciale sunt prezente dar este greu de imaginat ca se poate obtine o
economie sustenabila fara incurajarea altor tipuri de servicii, incepand cu turismul.
Turismul, in ciuda marelui sau potential, nu este deloc valorificat din cauza needucarii
populatiei in acest sens. In present, s-a infiintat in localitatea Maieru o scoala post liceala cu profil
turistic care are menirea sa-i indrepte pe localnici spre aceasta activitate. Dar atata timp cat
infrastructura de primire a turistilor lipseste, este evident ca turismul nu se va putea dezvolta
optim.
Disfunctionalitati ale economiei
- foarte slab dezvoltata pe toate sectoarele
- agricultura se practica pentru uzul personal, nu in scop commercial
- turismul deloc valorificat
- industria monodezvoltata pe industria lemnului
2
- inexistenta sectorului servicii
1.4.3. Factori ai dezvoltarii economice
1.4.3.1. Factori inhibatori ai dezvoltarii
Dupa cum s-a vazut pana acum, in comuna Maieru activitatea predominanta este industria
lemnului, dar aceasta nu ofera premizele unei dezvoltari globale a economiei. Pentru ca acest lucru
sa se realizeze localnicii trebuie sa simta aceste minusuri sis a le valorifice. Este de dorit sa aiba
loc modificari in structura economica de ansamblu prin sprijirea dezvoltarii agriculturii intr-un
cadru organizat si prin dezvoltarea turismului.
Factorii inhibatori ai ezvoltarii sunt:
- pozitionarea comunei intr-o relative izolare, fara conexiuni intense cu restul
regiunilor mai dezvoltate
- imposibilitatea adaptarii populatiei la noile realitati economice
- existenta unui profund simt al proprietatii, fapt care ii determina pe localnici
san u accepte idea de a nu-si mai lucra pamantul si de a-l indroduce intr-un cadru organizat
de practicare a agriculturii
- infrastruca de comunicatii de proasta calitate
- slaba preocupare pentru fondul turistic existent si necunoasterea beneficiilor
care le-ar putea aduce aceasta activitate
1.4.3.2. Factori favorabili dezvoltarii
- pozitia geografica este atat un factor inhibator cat si unul favorabil, in conditiile in
care izolarea despre care am vorbit este un plus adus turismului reusind sa atraga turisti in
cautarea de relaxare
- infiintarea scolii postliceale cu profil turistic
- existenta resurselor turistice pretabile pentru toate tipurile de turism
2
- existenta unor piete neacoperite de alti agenti economici
Cap 2. Analiza S.W.O.T. a comunei Maieru
2.1. Cadrul Natural
Puncte tari Puncte slabe- existenta unui relief variat (culoar,
dealuri, munti) care ii asigura
diversitatea si posibilitatile de
dezvoltare
- prezenta microclimatelor de crutare, cu
potential turistic
- prezenta apelor minerale si a bogatelor
resurse de sol si de subsol
- pretabilitatea terenurilor pentru
practicarea agriculturii
- posibilitatea dezvoltarii pe baza
resurselor locale
- prezenta din belsug a masei lemnoase,
material prima de baza in dezvoltarea
comunei, pana in present
- Existenta apelor de buna calitate ce
asigura consumul pe timp indelungat
- pozitia geografica ii confera o
relativa izolare
- Din cauza versantilor abrupti,
alunecarile de teren si surparile sunt
frecvente
- In apropierea cursurilor de apa apare
fenomenul de baltire a apei si
imlastinire
- O mare parte a teritoriului nu poate
fi folosita economic datorita
declivitatii mari si fragmentari
- Necunoasterea valorii reale a
potentialului turistic
- Gestiunea deficitara a resurselor de
apa si neexploatarea apelor minerale
- Inexistenta unui sistem de canalizare
- Inexistenta unei gropi de gunoi
2
- potential turistic natural deosebit de
bine reprezentat.
- Faptul ca nu exista unitati industriale
poluante, comuna Maieru are un mediu
slab poluat
- prezenta pe arii mari a vegetatiei
forestiere
- Lipsa educatiei ecologice
- Lipsa strategiilor coerente de
dezvoltare a agro-turismului si a
turismului montan
Oportunitati Riscuri- declararea Muntilor Rodnei ca parc
national, ofera alte premise dezvoltarii
turistice
- posibilitatea atragerii fondurilor
europene pentru sprijinirea zonelor
rurale
- posibilitatea atragerii fondurilor
europene pentru infiintarea fermelor
- pretabilitatea apelor pentru constructia
de microhidrocentrale
- existenta legislatiei privind protectia
mediului, mai ales in parcul national
- instabilitatea terenurilor datorita
defrisarilor
- inundari frecvente primavara si
toamna
- deprecierea calitativa a pelor
minerale din cauza neutilizarii lor
- poluarea continua a apelor cu
deseuri menajere
- pierderea traditiilor si obiceiurilor
locale
2.2. Populatia
Puncte tari Puncte slabe- structura etnica omogena, fapt care nu - imbatranirea populatiei
2
creaza tensiuni
- existenta personalului calificat in
institutii publice (primarie, scoala,
punct medical)
- dotari publice superioare altor comune
- inexistenta populatiei cu probleme de
integrare sociala
- populatie constanta sau chiar in
regres in ultimii ani
- neatractivitatea zonei pentru tineri
specialisti
- imposibilitatea adaptarii populatiei
la schimbarile economice
- inexistenta unui centru polarizator
de rang I in apropiereOportunitati Riscuri
- preocuparea autoritatilor in atragerea
tinerilor prin sprijinirea investitiilor in
comuna
- crearea de centre de formare
profesionala
- populatie reticenta la schimbare
- esecul unei linii de dezvoltare va
genera neincredere
2.3. Infrastructuri
Puncte tari Puncte slabe- accesul populatiei in proportie de 99%
la alimentare cu energie electrica, apa si
telefonie
- starea precara a drumurilor
- multe strazi neasfaltate
- inexistenta alimentarii cu gaz
- inexistenta unei conexiuni bune cu
alte regiuni invecinate (Maramures,
Bucovina)Oportunitati Riscuri
- interesul autoritatilor pentru - deteriorarea continua a drumurilor
2
imbunatatirea infrastructurilor (proiecte
in derulare sau spre aprobare care
prevad devzoltarea infrastructurii)
- posibilitatea atragerii fondurilor pentru
realizarea acestor deziderate, conform
PATN, sectiunea 1- Cai de conumicatii
pe fondul cresterii traficului
2.4. Economie
Puncte tari Puncte slabe- cadru natural extreme de ofertant
pentru orice tip de activitati
- posibilitatea dezvoltarii economiei pe
baza resurselor proprii
- suprafete mari care pot fi introduce in
exploatari agricole
- inexistenta exploatarilor industriale
intensive inseamna un mediu natural
nepoluant, deci receptive
- forta de munca numeroasa cu
cunostinte in domeniul agricol
- existenta conditilor de dezvoltare a
turismului
- numarul mare de proprietati
individuale
- simt al proprietatii foarte bine
dezvoltat
- practicarea agriculturii de
subzistenta
- needucarea populatiei in spiritual
dezvoltarii pe baza turismului
- dependenta mare a populatiei de un
anumit tip de activitate –
exploatarea lemnului
Oportunitati Riscuri- atragerea de fonduri europene ce vizeza
dezvoltarea agriculturii si turismului in
vederea dezvoltarii rurale
- existenta unor persoane interesate sa
investeasca in aceste domenii
- facilitate fiscale acordate de primaria
- nemultumiri ce pot sa apara in
randul populatiei in urma aplicarii
de strategii ce contravin traditiilor
- posibilitatea de degradare a
mediului printr-o dezvoltare
necontrolata
2
comunei pentru investitori
- posibilitatea infiintari firmelor de
prelucrare a produselor agricole
Cap 3. Evaluarea situatiei existente. Factorii cheie ai dezvoltarii
3.1. Evaluarea Situatiei Existente
Prin prezentarea situatiei existente am incercat sa subliniez relatiile cauzale intre
componentele sistemului sis a clarific care dintre acestia reprezinta punctele tari ale teritoriului pe
care acesta poate sa-si asigure dezvoltarea, dar si disfunctiile create de aceiasi factori. Am pus in
relatie factorul natural si factorul antropic pentru a vedea cat de bine a stiut omul sa-si gestioneze
resursele oferite de natura si de asemenea, daca a reusit sa creze pe baza lor, structuri noi,
competitive.
Dintre toate elementele analizate, s-a detasat pontetialul turistic nevalorificat care trebuie
pus in valoare conform cu principiile dezvoltarii durabile. Doar pe baza unei astfel de dezvoltari se
poate imagina o crestere economica sustenabila care san u afecteze factorii de mediu sau sa
infraneze posibilitatile de dezvoltare ale generatiilor viitoare.
Binenteles ca, un astfel de deziderat nu se poate infaptui fara a se pune la punct o
infrastructura de calitate. In present, asa cum s-a vazut in analiza situatiei existente, la acest capitol
comuna Maieru nu se situeaza pe cel mai inalt. La fel de adevarat este si faptul ca nici pozitia
2
geografica nu este un avantaj din acest punct de vedere, astfel ca, de la nivelul structurilor
teritoriale mai mari, nu exista nici un interes economic in cresterea competitivitatii acestei zone.
Acesta necessitate trebuie sa fie simtita de autoritatile locale, care sa doreasca sa se alature
regiunilor invecinate mai dezvoltate.
Este de la sine inteles ca, construirea si modernizarea cailor de comunicatie va duce
instantaneu la cresterea atractivitatii zonei si la interesul de a dezvolta alte tipuri de infrastructure,
cum ar fi cele edilitare si cele turistice.
Un alt element important reliefat de analiza situatiei existente, este dependenta economica
a populatiei de un anumit sector economic, cel al exploatarii lemnului. Daca pana in urma cu
cativa ani, nu se putea imagina existenta fara prezenta exploatarii miniere, o data cu incetarea
acesteia au avut loc mari mutatii economice care au infranat cresterea nivelului de trai. Acest
aspect a adus in evidenta rezilienta foarte mare a sistemului teritorial si necesitatea implementari
unui sistem de reconversie profesionala care sa le permita locuitorilor sa se puna la current cu
noile realitati economice si perspectivele existente in spatiul lor.
Analiza S.W.O.T. a scos in evidenta resursele pe care trebuie sa se fundamenteze
dezvoltarea teritoriala, resurse care apartin atat cadrului natural cat si factorului antropic. Dintre
acestea, cele mai importante sunt resursa turistica si resursa umana, care poat sa transforme
comuna Maieru dintr-un teritoriu inadaptat intr-unul infloritor in care sa predomine sectorul
servciilor.
Chiar daca si agricultura se preconizeaza a fi un important factor al dezvoltarii, acesta se va
dezvolta intr-un timp mai indelungat intrucat schimbarile care trebuie sa aiba loc pentru ca aceasta
activitate sa poata fi viabila din punct de vedere economic vor avea efecte semnificative la nivelul
perceptiei localnicilor.
In strategia propusa vor fi luate in considerare toate aceste premise ale dezvoltarii, in
ordinea lor logica si a prioritatilor, respectand protectia si conservarea mediului. Desi comuna
Maieru nu se confrunta cu probleme de mediu este de asteptat ca acest lucru sa se intample, iar
rolul acestei strategii este sa stabileasca limita pana la care se poate intervenii fara afectarea
mediului.
2
3.2. Factori de baza ai amenajarii si dezvoltarii comunei Maieru
Un plan de amanajare al teritoriului trebuie sa aiba la baza principiile dezvoltarii durabile,
care presupun dezvoltarea economica sustenabila fara a afecta sansele de dezvoltare ale
generatiilor viitoare. Binenteles ca aceasta dezvoltare poate fi privita din mai multe unghiuri, cum
ar fi cel economic sau cel social. Ideal este ca dezvoltarea socio-economica sa se faca prin
optimizarea raporturilor om-mediu, adica respectul pentru mediu sa fie prezent in orice decizie se
va lua cu privire la dezvoltarea ulterioara.
In acest context, avem in vedere cateva elemente pe care se bazeaza strategia de dezvoltare
a comunei Maieru:
- imbunanatatirea coeziunii sociale si teritoriale in vederea determinarii unei
dezvoltari echilibrate
- modernizarea cailor de comunicatii avand in vedere influenta acestora
asupra dezvoltarii economice
- conservarea mediului pe fondul unei dezvoltari socio-economice sustenabile
- ridicarea nivelului de trai ca urmare a revigorarii economiei
- sensibilizarea localniciilor cu privire la posibilitatile de exploatare a
fondului turistic, atat natural cat si antropic
- initierea unei strategii de management al deseurilor
- zonificarea teritoriului in conformitate cu resursa economica principala
- valorificarea constienta a resurselor locale, pe care se bazeaza orice plan
viabil de dezvoltare
- identificarea disfunctionalitatilor existente la nivelul teritoriului si
propunearea unor solutii pentru remedierea acestora
- identificarea factorilor care fac din teritoriul comunei Maieru un teritoriu cu
specificitate aparte
Orice strategie de dezvoltare trebuie sa aiba cateva principii integratoare, din care vor
deriva toate celelalte optiuni privind dezvoltarea si amenajarea teritoriului. Astfel, in ordinea
prioritatilor, exista cateva propuneri fundamentale:
- dezvoltarea infrastucturilor pe baza carora sa se fundamenteze dezvoltarea
socio-economica, pe diverse sectoare
3
- sustinerea dezvoltarii unui turism de calitate prin promovarea valorilor
naturale si antropice ale locului
- intensificarea comunicarii intre comuna Maieru si orasele Bistrita, Nasaud
si Sangeorz-Bai, de care Maieru este dependenta din punct de vedere economic, social si
educational
3.3. Etapele dezvoltarii teritoriale
Etapizarea dezvoltarii teritoriale corespunde nevoii de stabilire a prioriatilor prin
identificarea principalilor factori care stopeaza progresul economic si social si oferirea de solutii
pertinente si la momentul potrivit. Astfel, nu este sufficient sa oferim solutii pentru revigorarea
economiei daca, in prealabil, nu oferim un cadru propice realizarii acestui deziderat, adica crearea
de infrastructure. Si, degeaba vom imagina o activitatea agricola intense daca nu cream legaturile
pentru gasirea unor piete de desfacere satisfacatoare.
In acest context, propunem pentru orizontul de timp imediat, urmatoarele:
Etapa 1, din anul 2010 pana in anul 2013:
- modernizarea infrastructurilor tehnice si cresterea accesibilitatii populatiei
locale catre centrele urbane
- atragerea investitorilor prin acordarea de inlesniri fiscale si posibilitatea
desfasurarii activitatii in conditii optime
- promovarea resurselor turistice antropice in vedrea constienzarii populatiei
despre valorile turistice remarcabile pe care le detin
- gestionarea deseurilor si valorificarea lor economica
Etapa 2, din 2013 pana in 2018 se va focalize pe mentinerea si consolidarea structurilor
create in etapa anterioara. Astfel, va avea urmatoarele coordonate:
- atragerea constanta de investitii in domeniile infrastructure tehnice, servicii,
agricultura
- organizarea de manifestatii culturale cu scopul de a incuraja agroturismul
- reinventarea invatamantului professional orientat spre crearea de meseriasi
care sa valorifice lucrul artizanal
3
- crearea de scoli de reconversie profesionala
- scaderea dependentei localitatii Anies de localitatea Maieru, prin crearea de
dotari publice si in sat Anies
Etapa 3, din 2018 pana in 2023 si ulterior:
- mentinerea interesului pentru conservarea mediului
- ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea multilaterala si echilibrata a
economiei
- investitii constante in infrastructura
- comunicarea permanenta cu centrele urbane
3. Obiective strategice generale
Obiectiv strategic 1. – Optimizarea conexiunilor cu teritoriile invecinate
Directii de dezvoltare ale obiectivului strategic 1
3.4.1. Modernizarea cailor de comunicatie
Asa cum s-a putut observa din prezentarea si analiza situatiei existente, comuna Maieru se
situeaza in partea nord-estica a judetului. Fiind inconjurata din trei parti de regiuni montane, a fost
destul de dificil pana la momentul actual, sa se creeze cai de comunicatii radiare care sa ajute
teritoriul sa comunice si cu celelate regiuni, in soeta Maramuresul si Bucovina. Singura legatura a
comunei Maieru este cu centrele urbane Sangeorz-Bai, Nasaud si Bistrita. Timpul a dovedit cat de
importante a fost si sunt aceste legaturi, in special din punct de vedere administrativ si educational.
Ar fi minimalist sa ne referim doar la limitele judetului in conditiile in care centrul polarizator
regional, orasul Cluj-Napoca si-a manifestat atractivitatea si asupra locuitorilor acestui teritoriu,
3
atat prin prisma existentei centrului universitar cat si pietei muncii care s-a dovedit a fi extreme de
primitoare pentru populatia active din comuna Maieru.
Daca starea precarea a drumurilor nu i-a impiedicat pe localnici sa plece spre alte zone,
infrastructura a fost un element important in luarea deciziei investitorilor de a se orienta spre acest
loc. Relativa izolare a comunei a fost cea care i-a dat conditia de “punct mort”, drept urmare, nici
cei care au crescut aici nu manifetau dorinta de a se intoarce.
De aceea, ca sa putem vorbi despre o dezvoltarea sociala si economica viabila trebuie sa
incepem de la acest capitol, si anume, infrastructuri.
Comuna Maieru are nevoie urgenta de modernizarea cailor de comunicatie, care nu au fost
aduse la realitatile si traficul din present, iar deficietele sunt sesizabile cu ochiul liber. Autoritatile
locale trebuie sa asigure accesibilitatea facila inspre si dinstre Maieru.
Pentru maiereni, dezvoltarea infrastructurilor de transport vor insemna accesibilitate
ridicata spre piete de desfacere, iar pentru investitori va acest sistem territorial va reprezenta o
oportunitate de afaceri.
Mai mult decat atat, comuna Maieru va avea nevoie de dezvoltarea infrastructurilor
edilitare, incepand cu construirea unui sistem de canalizare, stabilirea unei strategii de
management al deseurilor si terminand cu incurajarea infintarii de infrastructure de primire
turistica.
Doar in acest context, se poate vorbi despre un potential de atractivitate atat pentru
investitori cat si pentru turisti. Oricat de rustici am vrea sa fim, conditiile elementare cu care ne-a
obisnuit urabanul trebuie sa le regasim si in locul unde ne petrecem vacanta, iar investitorilor cu
cat le va fi mai comod sa-si pun ape picioare afacerea cu atat vor fi atrasi de aceasta zona.
Atractivitatea unei zone se traduce prin aport de venituri, cresterea gardului de
culturalizarea a populatiei locale, cresterea nivelul de trai si un interes crescand pentru calitatea
vietii.
In acest context, comuna Maieru trebuie sa provite de avantajele oferite de calitatea
resursei umane, de abundenta si unicitatea resurselor turistice si de existenta unui mediu putin
afectat de activitatile antropice.
Obiectiv strategic 2. – Dezvoltarea echilibrata a economiei
3
Directii de dezvoltare a obiectivului strategic 2
3.4.2. Evidentierea functionalitatii teritoriului
Functionalitatea unui teritoriu este, practice coloana vertebrala a acestuia, care sta la baza
oricarei dezvoltari economice ulterioare. Astfel, teritoriul trebuie sa functioneze optim pentru a
genera rezultatele asteptate, iar aceasta functionalitate, intr-un sistem territorial umanizat, este dat
tocmai de interventia antropica si dispunerea conditiilor naturale la necesitatile umanitatii.
Din evaluarea situatiei existente am constatat ca nici localiatatea Maieru si nici localitatea
Anies nu a o anumita functie pe care sa fie specializate. Specializarea, atat pentru oameni, cat si
pentru un sistem territorial, reprezinta un mare plus care trebuie valorificat. Este de dorit ca
fiecare localitate ce compune acest sistem territorial sa isi gaseasca o functionalitate in
conformitate cu resursele locale existente.
3.4.2.1. Transformarea localitatii Anies intr-un centru de atractivitate turistica
Localitatea Anies dispune de un impresionant fond turistic, nevalorificat pana in present.
Acest fond turistic cuprinde atat componenta naturala cat si cea antropica.
Compomenta naturala cuprinde Valea Aniesului caracterizata printr-o frumusete unica, cu
peisaje deosebit de salbatice si spectaculoase. O parte din aceasta zona este inclusa in Parcul
National Muntii Rodnei, fapt care ii confera un plus activitatii turistice. Tipurile de turism
practicabile, care sa valorifice cadrul natural al locului, sunt numeroase.
Asa cum am precizat in prezentarea situtatiei existente, climatul reprezinta un punct de
atractivitate pentru practicarea turismului curativ. Ecoturismul nu poate fi neglijat, un fenomen
atat de vehiculat in ultimii ani care respecta principiile turismului responsabil si manifesta un real
interes pentru factorii de mediu.
Turismul de weekend poate fi si el abordat prin construirea de amenajari destinate acestui
tip de activitate turistica. Este un fapt ca tursimul de weekend se practica pe Valea Aniesului, dar
se face intr-o forma neorganizata si din care localnicii nu au nici un beneficiu.
3
O prioritate a autoritatilor ar trebui sa o constiuie sprijinirea si incurajarea construirii de
structuri de primire turistica si astfel sa se asigure existenta elementelor de baza pentru
desfasurarea in conditii optime a sectorului economic al serviciilor.
Un alt deziderat al autoritatilor ar trebuie sa fie declararea Vaii Aniesului in regiune
turistica, inclusa in circuitul turistic national. Acest fapt ar duce la o promovare a potentialului
turistic, drept urmare fluxuri turistice s-ar orienta spre aceasta parte a teritoriului.
Pe langa potentialul natural existent, de o mare valoare este si resursa antropica,
reprezentata in special prin arhitectura, traditii si mod de viata rural. Acestea sunt elementele care
fac din comuna Maieru un loc cu o zestre culturala unica, pastrata nealterata datorita omogenitatii
entice. Agroturismul ar deveni, in acest caz, sursa principala de venit al localnicilor, in conditiile
in care nu exista locuinta care san u aiba ce arata turistilor.
3.4.2.2. Cooperarea autoritatilor cu localnicii in vederea exploatarii intensive a agriculturiiExploatarea intensiva a agriculturii are ca si avantaj major existenta resurselor locale
deosebit de favorabile. Orice plan de dezvoltare viabil trebuie sa inceapa de la valorificarea
economica a resurselor locale, iar ca o consecinta si aceast teritoriu se va dezvolta avand la
material prima locala.
In acest sens, nu trebuie pierduta din vedere pretabilitatea terenurilor agricole pentru
cultura cartofului si a plantelor furajere. Plantele furajere reprezinta o un produs agricol
valorificabil in sine, cat deasemenea, sta la baza activitatii agricole de crestere a animalelor. Acest
lucru este un plus acordat zonei de catre orice investitor din acest domeniu care, din start poate sa
inlature din planurile sale grija pentru procurarea furajelor.
In present, ca si disfunctionalitate majora la nivelul teritoriul este majoritatea covarsitoare
a terenurilor individuale si nemecanizarea agriculturii. Aceasta este cauza pentru care autoritatile
locale ar trebuie sa intervina, explicand populatiei ca vor obtine o productivitate mult mai mare si
venituri substantiale daca vor coopera in vederea valorificarii arealului disponibil.
Tinand cont atat de pozitia geografica cat si de tipul de relief existent, localitatii Maieru ar
trebui sa i se atribuie functia de localitate agricola pe considerentul existentei dimensiunilor mari a
terenurior arabile nesupuse fenomenelor naturale de risc.
3
Pentru ca acest fapt sa se realizeze este nevoie de investitii in acest domeniu si de
acordarea unor facilitate fiscale pentru cei care vor sa transforme agricultura de subzistenta
practica prin traditie, intr-o agricultura intensive. Binenteles ca nici un asftel de deziderat nu se va
putea realiza fara sprijinul autoritatilor locale care au puterea de a influenta perceptia localnicilor
si a-I determina sa adopte o atitudine pozitiva fata de aceste initiative.
Pe langa construirea de ferme un aspect important il constuie infiintare de centre de
prelucrare a produselor agricole care sa valorifice la fata locului productia, vegetala si animala,
obtinuta.
Obiectiv strategic 3 – Revitalizarea sistemului educational
Directt de dezvoltare ale obiectivului 3
3.4.3. Infiintare de centre de reconversie profesionala
Sistemul educational reprezinta fundamentul oricarei dezvoltari. Nu se poate imagina o
dezvoltare teritoriala fara sa fie asezata pe fondul unui sistem educational bine pus la punct si
organizat in conditiile realitatii din teritoriu. In orice domeniu este nevoie de oameni instruiti care
sa sties a puna in valoare oportunitatile oferite de natura si de componenta umana.
O problema care se intalneste peste tot in Romania si, prin urmare si in comuna Maieru,
este dezinteresul afisat pentru scolile profesionale, de arte si meserii. Desi sunt destule persoane
inscrise la aceasta forma de invatamant, acestia nu reusesc sa profeze in domeniul lor dat fiind
faptul ca inclusiv cadrele didactice se arata neinteresate de viitorul acestor elevi. Astfel, chiar daca
au absolvit o scoala profesionala elevii nu dobandesc calitatile care ar trebui sa-I transforme in
buni meseriasi.
De aici trebuie sa inceapa orice strategie orientata spre sistemul educational, cu atat mai
mult la nivel de comuna unde devin extreme de importante meseriile de templar, croitor, agricultor
si orice alta meserie care sa valorifice sistemul economic existent.
3
Concret, pentru comuna Maieru, daca se doreste dezvoltarea agriculturii si a turismului,
trebuie sa existe scoli care sa formeze specialisti pe aceste domenii si pe domeniile adiacente.
Astfel, ar trebui infiintate centre prin care doritorii sa poate obtine atestate care sa le
permita sa practice agricultura sau turismul la un nivel superior. De asemenea, modernizarea
centrelor de tamplarie si croitorie din care sa rezulte oameni capabile sa faca obiecte de artizanat
atat de cautate in present, sa realizeze costume populare care sunt foarte rare la momentul actual.
Domeniul silviculturii n-ar trebui ignorat dat fiind faptul ca supravietuirea comunei se
datoreaza, in principal, exploatarii masei lemnoase.
Complementar acestor activitati, orele de educatie privind respectful pentru mediu ar trebui
incluse in programa scolara. De asemenea, cursuri care sa aduca in present mostenirea culturala si
traditiile existe in regiune, pe motiv ca acestea au fost uitate si sunt putine persoane care inca mai
cunosc obieceiurile stravechi, obiceiuri care pot reprezenta o importanta resursa turistica.
3.5. Obiective sectoriale (pe domenii)
Pentru a evidentia importanta obiectivelor sectoriale trebuie sa avem in vedere structura
unui teritoriu. Orice teritoriu este definit ca un sistem, adica un cumul de elemente care
interactioneaza si ii dau acestuia o anumita specificitate. Existenta acestor relationari presupune ca
orice element este rezultatul unei influente si cauza aparitiei unui element nou. Privit prin prisma
relatiei cauza-efect apare ca si evidenta necesitatea elaborarii de strategii pe fiecare dintre
componetele care compun sistemul astfel incat rezultatul conlucrarii lor sa fie unul pozitiv.
Pentru ca sistemul sa functioneze optim trebuie ca toate elementele ce il compun sa fie in
parametrii otpim, incepand de la cadrul natural pana la aspectele sociale.
Pentru a stii care sunt componentele care au nevoie de interventii trebuie sa revenim la
analiza S.W.O.T. si sa stabilim cum putem valorifica punctele tari ale comunei astfel incat sa
diminuam efectul riscurilor si a atenua punctele slabe.
3.5. Baza naturala de sustinere
3
3.5.1. Cadrul natural si mediul
Obiectiv strategic 4 – Dezvoltarea socio-economica in conformitate cu
principiile dezvoltarii durabile
Pentru orice plan de dezvoltare si amenjare a teritoritoriul cea mai importanta parte este
cea a stabilirii strategiilor prinvind dezvoltarea economica. Aceasta nu se poate realiza fara
stabilirea unui raport optim intre om si mediu. Chiar daca toata economia este, in general bazata pe
exploatarea terenurilor, cadrului natural si mediului, aceasta exploatare trebuie facuta rational si
fiind constient de amenintarile la care ne expunem daca nu acordam un interes crescut
fenomenelor de risc natural.
Directii de dezvoltare ale obiectivului 4
4.1. Mentinerea in parametric optimi a factorilor de mediu prin inlaturarea riscurilor
4.1.1. Diminuarea riscului aparitiei alunecarilor de teren cauzate de factori naturali sau
antropici
- tinand cont de declivitatea mare a pantelor, este necesara impunerea unor masuri mai
stricte privind exploatarea lemnului
- replantarea cu arbusti a zonelor deja afectate de defrisari massive
- pentru evitarea pierderilor materiale si umane in cazul aparitiei acestor fenomene este
necesara interzicea constructiilor pe versanti sau in apropierea zonelor cu risc ridicat
- executarea de ziduri de sprijin sau pinteni de fixare in locurile amenintate de alunecari de
teren (dealuri)
- crearea de santuri pentru o scurgere a apelor provenite din precipitatii si topirea zapezilor,
care inlesnesc producerea fenomenelor
4.1.2. Prevenirea si combaterea inundatiilor
3
- amenajarea cursurilor raurilor
- construirea de santuri si rigole care sa permita scurgerea apelor
- interzicerea constructiilor in zonele inundabile
- indiguirea albiei raurilor in locuri und ear putea fi afectate de inundatii asezarile.
4.1.3. Limitarea interventiei antropice negative asupra componentelor de mediu apa, aer, sol
- crearea unei constiinte a mediului in randul populatiei
- crearea unui sistem optim de gestiune a deseurilor
- verificarea respectarii legislatiei de mediu de catre agentii economici
- inasprirea amenzilor pentru cei care arunca deseurile in locuri neamenajate in acest scop
- crearea unei gropi de gunoi
- replantarea padurilor defrisate irrational
- construirea unei statii de epurare a apelor menajere uzate
- realizarea unui sistem efficient de monitorizare a calitatii factorilor de mediu
4.2. Gestiunea si reducerea impactului deseurilor
In present, la nivelul Uniunii Europene sunt propuse cateva directii de dezvoltare pentru
gestionarea deseurilor, privind reducerea volumului deseurilor si valorificarea lor economica.
Pentru tara noastra, aceste directii se regasesc in:
1. Planul National de gestiune a Deseurilor
2. Planul de Amenajare a Regiunii Nord-Vest – Sectiunea “Protectia si conservarea mediului”
3. Programul Local de Management al Deseurilor
Scopul acestor studii este de a reduce impactul negativ al deseurilor asupra mediului si asupra
sanatatii populatiei. In plus, deseurilor pot insemna o sursa de venituri daca sunt valorificate
corespunzator.
4.2.1. Crearea unui sistem optim de gestiune a deseurilor
3
- amenajarea unei gropi de gunoi a comunei in localitatea Anies
- cresterea numarului de pubele care deservesc o strada
- colectarea selective a deseurilor
- verificarea respectarii legislatiei cu privire la managementul deseurilor de catre agentii
economici specializati pe exploatarea lemnului, care genereaza cea mai mare cantitate de
deseuri
- inasprirea regulamentului cu privire la depozitarea si colectarea deseurilor
4.2.2. Valorificarea economica a deseurilor
- elaborarea unor studii privind posibilitatile de valorificare pe piata a componentelor
recuperate din deseuri
- brichetarea rumegusului rezultat in urma prelucrarii masei lemnoase
- construirea unui minicentru de reciclare a deseurilor
3.5.1. Protectia si conservarea patrimoniului natural
Chiar daca o parte a comunei Maieru este inclusa in Parcul National Muntii Rodnei,
acest lucru nu o fereste de interventiile necontrolate ale componentei umane, interventii care
duc la degradarea aspectului si scaderea valorii patrimoniului natural si peisajului. Pentru ca
acest lucru sa nu se intample, este nevoie de interventii punctuale atat prin regulamente cat si
prin schimbarea atitudinii locuitorilor.
Obiectiv strategic nr 5: Protectia si valorificarea durabila a patrimoniului
natural
Directii de dezvoltare ale obiectivului 5:
5.1. Protectia patrimoniului natural
4
- interzicerea defrisarii in zonele deja afectate masiv de aceasta practica
- interzicerea constructiilor in arealele cu potential natural ridicat
- infiintarea unui centru cu activitate bazata pe protectia mediului care sa poata realiza
regulamente pertinente de protectie a mediului
- protejarea biodiversitatii prin instituirea regimului de protectie atat pentru fauna cat si
pentru vegetatie
- organizarea de activitati extrascolare in natura, pentru ca elevii sa inteleaga importanta
conservarii patrimoniului natural, si mai mult decat atat, sa-l cunoasca
5.2. Valorificarea patrimoniului natural
- promovarea turismului ecologic
- asigurarea mentinerii si expansiunii ariilor protejate
- realizarea unei evidente clare a elementelor ce necesita instituirea regimului de protectie
Patrimoniul natural al comunei Maieru nu este foarte afectat de activitatea antropica
intrucat aceasta a fost oarecum stopata de instuirea regimului de protectie din cadrul Parcului
Natural Muntii Rodnei. Principala problema care se cere rezolvata este defrisatul illegal, care pe
langa faptul ca aduce prejudicii insemnate mediului contribuie decisive la instabilitatea terenurilor.
Pe langa defrisat si braconajul este o problema. Din acest motiv este necesara infiintarea unui
centru specializat pe probleme de protectie si conservare a mediului care sa supravegheze
activitatea antropica sis a intervina in momentul in care nu este respectat regulamentul.
3.5.6. Componenta habitationala
Componenta antropica si habitationala este cea care face ca un sistem sa functioneze la
parametrii optimi sau sa prezinte disfunctionalitati massive. Acesta este nivelul la care trebuie
intervenit daca se doreste obtinerea unor rezultate remarcabile in plan teritorial. Educatia si
informatia sunt elemente principale care stau la baza dezvoltarii armonioase a unei regiuni. In
4
consecinta, interesul maxim trebuie acordat sistemului de invatamant, nivelului de cultura al
populatiei si accesul acestora la informatii. Este necesara aducerea la cunostinta populatiei de
catre peroanele autorizate a tot ce au localnicii mai valoros si cu potential de valorificare
mare.
Grija principala a autoritatilor trebuie sa se centreze pe crearea resorturilor care stau la
baza dezvoltarii teritoriale si cresterea calitatii vietii. Este necesara gasirea unor axe prioritare
de dezvoltare care sa puna in valoare resursele locale si pentru a optimiza folosinta celei mai
de pret resurse: terenul.
Obiectiv strategic nr 6: Atenuarea vulnerabilitatii teritoriale prin
planificare controlataDirectii de dezvoltare ale obiectivului 6
6.1. Scaderea dependentei localitatii Anies de centrul de comuna Maieru
Dependenta localitatii Anies de centru de comuna Maieru se manifesta la mai multe
niveluri, incepand de la cel educational pana la cel comercial. In Atari conditii, diferenta de
dezvoltare intre cele doua localitati este destul de mare ceea ce nu face decat sa incetineasca
dezvoltarea socio-economica a comunei per ansamblu. Pentru rezolvarea acestei probleme este
nevoie de interventii in domeniul dotarilor satului Anies.
In present localitatea anies nu dispune de farmacie si servicii medicale, de scoli liceale
sau profesionale, de magazine de tipul minimarketuri. Pentru a se apoviziona localnicii trebuie
sa se deplaseze in comuna Maieru sau in centrele urbane mai indepartate.
In concluzie, propunem:
- construirea unei scoli profesionale in localitatea Anies
- construirea unei farmacii si a unui dispensar
- construirea de magazine pentru aprovizionare localnicilor
- imbunatatirea transportului in comun intre cele doua localitati prin introducerea mai multor
autobuze
6.2. Amplificarea atractivitatii celor doua localitati
4
Atat localitatea Maieru cat si localitatea anies se confrunta cu fenomenul de depopulare
cauzat de sporul migratoriu negative. Cei care pleaca sunt in cautarea unui loc de munca, in
cautarea unui areal in care calitatea vietii sa fie superioara. Pentru ca acest lucru sa nu
continue, trebuie sa se asigure existenta dotarilor de care populatia are nevoie pentru a-si duce
existenta laa un nivel comparabil cu al altor locuri mai dezvoltate.
Pentru acest deziderat este nevoie de:
- realizarea infrastructurilor edilitare de baza, precum canalizare si alimentare cu gaz
- crearea de locuri de munca prin revigorarea economica si spijinirea investitorilor
- imbunatatirea cailor de comunicatie care sa permita accesul facil al fiecarei locuinte la
strada principala
6.3. Crearea premizelor de scadere a rezilientei teritoriale
Teritorilor care face obiectul acestui studiu s-a dovedit, in timp, a fi un teritoriu cu o
rezilienta foarte mare, in conditiile in care nu s-a putut adapta la schimbarile economice care
au avut loc. Astfel ca, desi industria miniera a disparut iar practicarea agriculturii de
subzistenta nu mai ofera un nivel de viata decent, populatia inca nu reuseste sa se reorienteze.
Acest fapt nu face decat sa incetineasca dezvoltarea si sa inchida portile unei cresteri
economice echilibrate.
Pentru ca rezilienta teritoriala san u fie un fapt este nevoie de:
- diversificare economica prin crearea conditiilor de dezvoltare a industriei prelucratoare, a
industriei alimentare si a industriei usoare
- sprijinirea mestesugurilor si crearea de locuri de formare a mesterilor
- dezvoltarea turismului
- dotarea cu utilaje agricole care sa sporeasca productivitatea terenurilor
- diversificarea profilelor pentru scolile profesionale
- aducerea la cunostiinta populatiei necesitatea si conditiile existente pentru revitalizarea
economiei
6.4. Asigurarea accesului locuitorilor la dotarile publice
4
Comuna Maieru se caracterizeaza printr-un relief de depresiune montana, ceea ce
presupune un relief cu pante destul de accentuate. Acest lucru presupune ca locuintele nu se
desfasoara liniar ci s-au construit acolo unde relieful a permis locuirea. Acest fapt coroborat cu
exploazia locuintelor din ultimii ani a dus la o indepartare a caselor de vatra initiala a satului.
Astfel ca, in present trebuie strabatut un drum destul de lung pentru a ajunge de la strada
principala pana la ultima locuinta de pe fiecare strada. Principala disfunctionalitate din acest
punct de vedere se intalneste in localitatea Anies, mai exact pe Valea Aniesului unde s-au
construit case inclusiv de-a lungul drumului forestier, pana la intrarea in munte.
Pentru ca si acesti locuitori sa poate beneficia de dotarile publice este nevoie de:
- introducerea transportului in comun pentru persoanele aflate la mare distanta de centrul
satului
- imbunatatirea drumurilor radiare
- racordarea intregii populatii la alimentarea cu apa si energie electrica
- imbunatatirea dotarilor publice in satul Anies
6.5. Specializarea functionala a localitatilor
Pentru a realiza o dezvoltare economica sustenabila este nevoie de exploatarea in
conditii optime a resurselor locale. Cea mai importanta resursa pentru o localitate rurala este
terenul. Acesta nu trebuie utilizat irrational ci adus la un nivel de functionare superior prin care
sa se obtina productivitatea sa maxima. Colaborarea celor doua sate este esentiala pentru
realizarea acestui deziderat, si astfel sa se creze o specializare a lor in functie de resursele
existente.
Asa cum s-a constatat in partea de analiza a situatiei existenta, principalele ramuri pe
care se poate obtine cresterea economica si a nivelului de trai sunt agricultura si turismul.
Aceste doua activitati au conditii optime de dezvoltare in ambele localitati, dar, pentru o
exploatare profesionala este nevoie de specializarea fiecareia pe una dintre aceste ramuri
economice. Aceasta specializare nu exclude insa existenta si a altor ramuri economice.
Dimpotriva, este de dorit sa existe diversificare economica pentru a nu crea piloni ai
dezvoltarii intr-un singur sens. Drept urmare, propunem:
- identificarea axelor de dezvoltare prioritara
4
- specializarea localitatii Anies pe turism si a localitatii Maieru pe agricultura
- promovarea valorilor patrimoniului cultural si construit
- colaborarea celor doua localitati in vederea stabilirii conditiilor optime de implementare a
strategiilor de dezvoltare
- identificarea resurselor locale exploatabile
3.5.7. Infrastructuri tehnice
Pentru orice sistem territorial infrastructurile reprezinta motorul care pune in miscare
economia si stau la baza cresterii nivelului de trai. Nu se poate gandi o strategie de dezvoltare
economica care san u aiba in centrul preocuparilor dezvoltarea si crearea de infrastructure. Fie ca
vorbim de cai de comunicatie sau infrastructure edilitare, toate sunt un semn al nivelului de
dezvoltare la care a ajuns acest teritoriu sis a determine trendul pe crae il va urma.
Orice investitor dornic sa-si creze o afacere intr-un anumit teritoriu va fi interesat de
accesibilitate si de dotarile existente. Astfel ca doar in momentul in care acel teritoriu va putea sa
fie compentent din acest punct de vedere va putea spera la investitii de amploare.
In plus, un element extrem de important sunt localnicii carora autoritatile trebuie sa le
asigure accesul facil la infrastructurile edilitare de baza. Standardele de viata sunt foarte ridicate in
prezent, iar pentru ca un teritoriu sa devina compentent din toate punctele de vedere trebuie sa aiba
suportul oferit de infrastructuri.
Obiectiv strategic nr 7 – Interconectarea componentelor sistemului prin
dotarea cu infratsructuri tehnice
Dezvoltarea unei anumite categorii de infrastructurii va determina sau va impune
construireaunui alt tip. La fel, inexistenta unei infrastructura poate infrana dezvoltare celorlalte.
De exemplu, infrastructurilor de alimentare cu apa trebuie sa li adauge cele de canalizare si
de epurare a apelor uzate. Or, in secolul XXI nu se poate imagina existenta unei comunitati fara
existenta acestui grad de confort elementar. In schimb, inexistenta cailor de comunicatie sau
4
precaritatea lor reprezinta un obstacol insemnat in calea dezvoltarii economice, mai ales in
domeniul serviciilor cu precadere in turism.
Realizarea infrastructurilor de alimentare cu apa determina un sistem optim de gospodarire
a apelor, astfel reusind sa se atenueze riscurile hidrice. Tot in sfera infratsructurilor intra si
sistemul de gestiune a desurilor care presupune existenta rampelor si gropilor de gunoi.
Punerea in aplicare a acestor deziderate de dezvoltare a infrastructurilor inseamna o
presiune mare asupra mediului, fapt care impune planificarea riguroasa a lor conform strategiei de
dezvoltare.
7.1. Realizarea unui sistem optim de gospodarire a apelor
In prezent, 99% din populatia comunei are acces la alimentarea cu apa. Problemele ce se
cer urgent rezolvate sunt lipsa canalizarii si a unei statii de epurare a apei pentru mentinerea apelor
la o calitate superioara.
Un sistem optim de gospodarire a apelor are nevoie de:
- amenajarea si protectia surselor de apa
- identificarea zonelor inundabile si interventii locale acolo unde situatia o
impune
- realizarea sistemului de canalizare
- realizarea statiei de epurare in conditiile in care comuna Maieru are un
numar mare de locuitori ceea ce presupune un volum mare a cantitatii de apa uzata
evacuate
7.2. Dezvoltarea si modernizarea cailor de transport
In ultimii ani densitatea numarului de masini a crescut considerabil, fapt ce impune
modernizarea cailor de transport rutiere si extinderea acestora. Calea ferata care strabate comuna
Maieru are o importanta locala pentru ca face legatura intre comuna Rodna si nodul feroviar Ilva
Mica. Foarte putine persoane circula in prezent cu trenul. Singura utilitate a acestei cai ferate este
data de transportul de lemn realizat pe acest mijloc de transport, drept urmare nu se impune
prioritizarea acestora.
4
In schimb, pentru a asigura accesul tuturor persoanelor la dotarile publice si pentru a se
evita izolarea localnicilor in sezoanele in care au loc inundatii, este nevoie de amenajari de
amploare. Astfel de amenajari sunt cuprinse in documentatii precum:
- Strategia de pietruire a drumurilor comunale
- Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest
- Strategia de dezvoltare a judetului Bistrita Nasaud
Ca si prioritate, propunem reabilitarea drumul national ce traverseaza comuna Maieru si
extinderea acestuia in latime avand in vedere ca ingustetea san u permite circulatia facila a
masinilor de mare tonaj. Ideala este colaborarea comunei Maieru cu alte comune invecinate in
vederea modernizarii cailor de comunicatie si in continuarea acesteia.
Un alt element de maxima importanta este reabilitarea podurilor de peste Somes, care se
afla in prezent intr-o stare proasta si ameninta sa lase localnicii de pe partea stanga a raului Somes
in izolare.
Pietruirea tuturor strazilor comunale trebuie sa se afle in centrul preocuparilor autoritatilor,
deoarece multe dintre acestea au declivitate destul de mare si devin impractibile pe timp de iarna.
Pana la momentul actual s-a inceput asfaltarea strazii Garii si Valea Caselor, dar este nevoie de
asflaltare strazii Haj, Purcioaia, Balasana.
O restructurare a cailor ferate nu se justifica in prezent.
7.3. Realizarea si modernizare infrastructurilor edilitare
Daca la unele capitole, cum ar fi alimentarea cu energie electrica, acoperirea cu telefonie
fixa si mobile si televiziuanea prin cablu, comuna Maieru se situaza pe un loc foarte bun, altele,
cum ar fi alimentarea cu gaz metan si energie termica lipsesc. Chiar daca asigurarea cu aceste
dotari nu reprezinta o prioritate, ele trebuie avute in vedere pentru viitorul apropiat. Doar asa se
vor putea pune bazele unei dezvoltari economice sustenabile, cu atat mai mult cu cat functionarea
la capacitate maxima a unor domenii, ca cel al serviciilor, sunt dependende de existenta acestor
dotari.
4
3.5.8. Structura socio-demografica
Obiectiv strategic nr 8: Augmentarea calitatii resurselor umane
prin crearea premizelor de dezvoltare
Directii de dezvoltare a obiectivului 8:
8.1. Diversificarea ofertei educationale pentru crearea de specialisti
Situatia existenta a comunei Maieru releva o mare disfunctionalitate in ceea ce
priveste persoanele calificate. Desi numerosi localnici au ca ocupatie de baza agricultura,
exploatarea lemnului, cresterea animalelor sau diverse meserii, foarte putini sunt cei care au o
calificare in domeniu, drept urmare si productivitatea muncii lor este scazuta. In plus, cei care
se specializeaza centrele educationale din municipiile Bistrita, Nasaud sau Cluj aleg san u se
mai intoarca in comuna, cea ce, evident, ca face ca rata populatiei educate din comuna sa fie
redusa.
Mai mult, daca se doreste o dezvoltare economica diversificata si viabila, aceasta
nu se poate face fara aportul localnicilor sau prin imigrarea persoanelor din alte localitati.
Drept urmare, comuna Maieru va avea nevoie de oameni specializati in domeniul turismului,
economiei, agriculturii si industriei prelucratoare pentru ca produsele lor sa devina competitive
pe pietele unde exista cerere.
Maieru dispune, in prezent, de o scoala profesionala, o scoala postliceala cu profil
turistic si un liceu cu profil economic. Dar este nevoie de o imbunatatire a calitatii predarii in
aceste scoli daca se doreste ca cei care frecventeaza cursurile lor sa aiba cunostinte suficiente
in domeniul in care se specializeaza.
Pentru ca aceasta dorinta sa devina un fapt, este nevoie ca urmatoarele masuri sa se
implementeze:
- reimbunatatirea si dotarea scolii profesionale cu aparatura specifica
domeniului
- angajarea de cadre didactice calificate in domeniile amintite
4
- incurajarea frecventarii acestor tipuri de scoli prin aducerea la cunostiinta
localnicilor perspectivele de angajare
- infiiintarea de scoli in concordanta cu ramurile economice ce se doresc
dezvoltate: scoli cu profil agricol, agro-alimentar, scoli cu profil industrial bazate pe
industria prelucratoare, scoli cu profil silvic
Este de sperat ca infiintarea acestor scoli va duce si la o crestere a numarului de
agenti economici din acest domeniu care sa ofere locuri de munca absolventilor. Un alt
beneficiu al infiintarii scolilor ar fi populatia tanara n-ar mai trebui sa plece din comuna pentru
efectuarea studiilor.
8.2. Diminuarea emigratiei pentru mentinerea unui trend demografic pozitiv
Comuna Maieru se confrunta cu un nivel al emigratiei foarte mare chiar daca
statisticile nu arata acest lucru. Multi din cei care pleaca isi mentin domiciliul in comuna, dar
de facto locuiesc in alte zone. In general, cei care pleac din comuna sunt persoanele cu studii
peste medie si care reusesc sa gasesca in alte zone un trai mai bun atat prin prisma veniturilor
si posibilitatilor de dezvoltare profesionala, cat si prin prisma dotarilor.
Pentru ca acest lucru san u persiste, este nevoie de cateva interventii:
- asigurarea dotarilor impuse de vremurile in care traim
- oferirea de facilitati studentilor cu domiciul in Maieru care vor sa isi
deschida propriile afaceri
- crearea de structuri economice viabile care sa ofere locuri de munca
- incurajarea investitiilor straine in zona prin acordarea de facilitati celor care
angajeaza localnici
3.5.9. Domeniul economic
4
Obiectiv strategic nr 9: Exploatarea resurselor locale in vederea
cresterii nivelului de trai
Directii de dezvoltare ale obiectivului 9
3.5.9.1. Agricultura
Agricultura trebuie privita ca o activitate economica de baza, mai ales intr-o zona
rurala. Aceasta ramura economica trebuie exploatata la un nivel maxim pentru a crea suportul
dezvoltarii celorlalte ramuri, precum industria alimentara, industria prelucratoare sau
agroturismul.
Agricultura trebuie sa fie capabila sa satisfaca atat nevoile de consum ale
localnicilor cat si realizeaze comert cu produsele agricole, fie ca sunt vandute ca si produse
finite sau ca materii prime pentru alte industrii.
In ultimii ani a explodat curentul “eco”, ceea ce reprezinta o mare oportunitate
pentru aceasta ramura economica careia conditiile de mediu din comuna ii permit sa dezvolte o
agricultura eco.
9.1. Exploatarea eficienta a terenurilor
Terenul este elementul de baza ce sta la dezvoltarea agriculturii, iar pentru a-l
aduce la performante maxime, trebuie exploatat rational in functie de calitatile acestuia.
Ca si masuri de implementare propunem:
- comasarea terenurilor prin promovarea formelor de asociere; cea mai mare
parte a terenurilor este proprietate private de mici dimensiuni pe care se practica o
agricultura de subzistenta cu o productivitate scazuta; este de dorit sa se incurajeze
asocierea taranilor in vedere infiintarii fermelor si pentru atragerea fondurilor europene
destinate acestui sector
- realizarea de studii cu privire la productivitatea terenurilor si pretabilitatea
sa pentru diferite culture
5
- zonificarea teritoriului in functie de functionalitatea data terenurilor
- mecanizarea agriculturii pentru obtinerea unei productivitati mai mari a
terenurilor
- utilizarea ingrasamantului animalier pentru a nu deteriora calitatea solului
9.2. Dezvoltarea sectorului vegetal
Datorita conditiilor de relief si a climei existente sectorului vegetal I se impun
anumite restrictii. Astfel ca, doar cultura cartofului si a porumbului au gasit conditii prielnice
de dezvoltare, fara interventii antropice. Cultura cartofului beneficiaza de productivitatea cea
mai mare a terenurilor, deci este de preferat ca dezvoltarea agriculturii sa inceapa de la acest
nivel. Binenteles ca nici celelalte culture nu trebuie ignorate, ci dimpotriva, trebuie gasit un
raport optim intre cerintele pietelor locale si regionale si posibilitatile de satisfacere a acestora.
Obiectivele punctuale pentru dezvoltarea acestui sector sunt
- orientarea culturilor agricole catre cerintele pietei
- incurajarea infiintari de microferme prin oferirea de facilitati fiscale
intreprinzatorilor
- dezvoltarea legumiculturii pentru comert, sector care se practica momentan
doar in jurul locuintelor si pentru consumul personal
- infiintarea de sere care sa ofere continuitatea procesului agricol si in
perioadele din an cand conditiile naturale nu permit acest lucru
- infiintarea de societati pentu plantarea plantelor medicinale si a celor de
décor, pentru care exista o piata de desfacere foarte mare
- cresterea ponderii plantelor furajere in totalul productiei vegetale, care sa
reprezinta atat un produs commercial in sine cat si pentru sustinerea sectorului zootehnic
- cultivarea ciupercilor este, de asemenea, un domeniu care isi gaseste
conditii prielnice in comuna Maieru si care in prezent este neexploatat
- angajarea in societatile noi infiintate doar a persoanelor care au pregatire
agricola
9.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic
5
Zootehnia este sectorul pe baza caruia sa se realizeze dezvoltarea agriculturii per
ansamblu. In prezent nu exista nici un agent economic pe raza comunei Maieru care sa practice
acest tip de agricultura intr-un cadru organizat. Chiar daca exista familii care cresc animale
productia animaliera nu este destinata comertului larg ci mai degraba pentru consumul propriu si
eventual pentru realizarea schimburilor. Dar zootehnia este un domeniu mult mai ofertant, de care
localnicii ar trebui sa profite.
Pentru realizarea acestui fapt este nevoie de:
- aducerea la cunostiinta localnicilor programele de finantare existenta in
acest domeniu
- incurajarea fermierilor prin facilitate fiscale
- infiintarea de ferme de porci, vaci, ovine si pasarine, care sunt animalele
cele mai intalnite in zona
- crearea unei forme de asociere a persoanelor care detin animale si
infiintarea unei societati cu caracter commercial
- crearea de ferme atat pentru comertul cu produse animaliere cat si pentru
carne
- asigurarea localitatiilor cu asistenta medicala veterinara
- infiintarea de firme cu profil piscicol
3.5.9.2. Industria9.4. Revigorarea economiei prin diversificare industriala
Pe raza comunei Maieru singura industrie care s-a remarcat este industria lemnului.
Aceasta industrie se afla localizata in localitatea Anies si este practicata de un numar de 3
firme. Aceste firme, alaturi de cele din comuna Sant, care sunt net superioare si ca marime si
ca volum de lemn exploatat, au plasat zona pe una din poztiile fruntase la exportul de lemn al
tarii noastre. A fost singura industrie care a rezistat in timp datorita abundetei masei lemnoase
si interesului proprietarilor. Totusi, aceasta industrie nu a reusit sa creasca cu mult nivelul de
trai al populatiei si nici nu se intrevad perspective in acest. Intradevar, ca aceste firme sunt cele
mai mari ofertante de locuri de munca, dar nu reusesc sa sustina toata economia comunei.
5
Pentru a dezvolta o economie viabila este nevoie de o diversificare a industriei, o
industrie care sa-si bazeze existenta pe resursele si forta de munca locala.
- Infiintarea de centre de prelucrare a produselor animaliere. Acestea trebuie sa vina in
sprijinul agriculturii si sa-I ofere un plus de competitivitate pe pietele de desfacere sis a
devina mai atractiva pentru investitori. La fel, si industria se va baza pe performantele
inregistrate in agricultura
- Infiintarea de centre de prelucrare a laptelui, a pieilor de animale si a carnii
- Infiintarea unui centru de reciclare a deseurilor, care sa coltecteze nu numai desurile
rezultate din comuna Maieru cat si din localitatile limitrofe
- Infiintarea de microhidrocentrale care au ca si avantaj cursurile raurilor Anies si Valea
Caselor cu pante destul de ridicate, mai ales in zona montana, plus debitul considerabil al
raului Somes
- Infiintarea de societati bazate pe prelucrarea lemnului din care sa rezulte obiecte de
mobilier si de artizanat, foarte cautate in ultima perioada
- Revigorarea mestesugurilor prin crearea de centre care sa valorifice munca meseriasilor,
atat prin comert cat si prin turism
3.5.9.3. Turismul
9.5. Crearea conditiilor necesare practicarii unui turism de calitate
Sunt foarte putine zonele care au reusit o dezvoltare bazata exclusive pe turism deoarece
turismul, este considerat a fiind o industrie a carui existenta este dependa de calitatea altor
elemente existente in teritoriu. Spre exemplu, nu se va putea dori o specializare pe turism a unei
zone in care infrastructurile tehnice sunt precare sau lipsesc. La fel, daca resursa umana este
reticenta cu turistii, evident ca acestia se vor indrepta spre alte zone cu traditie turistica unde
populatia este mai receptiva.
Deci pentru a converti comuna Maieru intr-o destinatie turistica trebuie mai intai:
- modernizarea cailor de comunicatie si cresterea gradului de accesibilitate pe
Valea Aniesului considerat principalul obiectiv turistic al zonei
- dotarea cu infrastructurii tehnice petru cresterea confortului
5
- demararea demersurilor pentru declararea comunei Maieru ca si zona
turistica
- incurajarea infiintarii de structuri de primire turistica prin acordarea de
facilitate fiscale si posibilitatea concesionarii terenurilor aflate in proprietatea primariei
- amenajarea unor spatii de campare pentru turismul de weekend
- angajarea personalului calificat in structurile turistice
- elaborarea hartilor cu trasee turistice practicabile
- infiintarea unui centru de informare turistica
- promovarea in randul localnicilor a tipurilor de turism posibil a fi practicate
si potentialul turistic pe care se bazeaza acestea
- infiintarea unui centru hipic care poate oferi atractivitate turistica atat vara
cat si iarna
9.6. Transformarea turismului intr-un vector al dezvoltarii durabile
Dezvoltarea durabila reprezinta acea dezvoltare actuala care nu compromite
posibiliatatile de dezvoltare a generatiilor viitoare. Cel mai usor de realizat acest tip de
dezvoltare este prin turism intr-ucat aceasta industrie nu face dact sa valorifice resursele
existente, nu sa le consume. In plus, turismul este un mare aducator de venituri daca este
practicat la standardele de calitate.
Comuna Maieru beneficiaza de un potential turistic impresionant, atat natural cat si
antropic. Pana in prezent acesta nu a fost valorificat deloc din cauza necunostintei valorilor pe
care comuna le detine si nici a avantajelor pe care turismul le poate aduce unui teritoriu.
Pentru a se putea practica un turism de calitate in aceasta zona trebuie sa se ia cateva
masuri, cum ar fi:
- promovarea valorilor naturale si antopice ale comunei
- readucerea in prezent a traditiilor si manifestatiilor populare
- crearea de festivaluri care sa valorifice portul si obiceiurile populare
- revigorarea mestesugurilor de pe urma carora sa rezulte obiectele de
artizanat atat de cautate in lumea moderna
5
- promovarea agroturismului prin care sa se valorifice ocupatiile traditionale
satesti precum si arhitectura sateasca pastrata intacta in unele locuinte de pe teritoriul
comunei
- rejucarea datinei “Cununii” si “Banda Jianului”, obiceiuri unice in tara
- promovarea valorilor locale in scoli
- implicarea localnicilor in activitatea turistica
Bibliografie
1. P. Cocean, Amenajarea teritoriilor periurbane, Edit. Presa Universitara Clujeana, an 20072. M. Muresianu, Potentialul turistic al baznului superior al Somesului Mare3. Consiuliul Local Maieru, Plan Urbanistic General al comunei Maieru4. www.prefecturabn.ro
5