structura factori risc

8/18/2019 Structura Factori Risc

1/55


2/55

CUPRINSPag.

CAP.1. Teorii privind e!"ni#$% "p"ri&iei 'i prod$!erii "!!iden(e%or de$n!) 'i "% *o%i%or pro+e#ion"%e1.1. Teoria fiabilităţii sistemelor 1.2. Abordarea ergonomică a securităţii sistemelor de muncă

134

CAP.2 ,ene-" "!!iden(e%or de $n!) 'i " *o%i%or pro+e#ion"%e2.1. Elemente implicate în realiarea procesului de muncă !i interacţiunealor 2.2. "actorii de risc de accidentare !i îmbolnă#ire profesională. $elaţiafactor de risc % cauă2.3. &inamica fenomenelor de accidentare !i îmbolnă#ire profesională2.4. 'tudiu de ca pri#ind stabilirea geneei !i dinamicii producerii unui cade accident colecti# datorat unei e(ploii de praf de cărbune

)

)

111*

1+CAP.3 F"!(ori de ri#! proprii e.e!$("n($%$i 'i #"r!inii de $n!)

3.1. "actori de risc proprii e(ecutantului 3.1.1. Cuno!tinţele !i deprinderile profesionale 3.1.2. ,nsu!irile !i capacităţile indi#iduale 3.1.3. -ariabilele indi#iduale de moment3.2. "actori de risc proprii sarcinii de muncă

24

2422*2)3/

CAP.4 F"!(ori de ri#! proprii i/%o"!e%or de prod$!&ie4.1. "actori de risc de natură fiică4.2. "actori de risc de natură c0imică4.3. "actori de risc de natură biologică4.4. Caracteristicile miloacelor de producţie care pot pro#ocasubsuprasolicitarea psi0ofiiologică a e(ecutantului

313133+

3)

CAP. F"!(ori de ri#! proprii edi$%$i de $n!).1. "actori de risc proprii mediului fiic de muncă.2. "actori de risc proprii mediului social de muncă

4/4/42

CAP.* Con!%$-ii 4Bi*%ior"+ie *

2


3/55

CAPITOLUL 1

TEORII PRIVIND MECANISMUL APARIIEI I PRODUCERII

ACCIDENTELOR DE MUNCĂ I AL BOLILOR PROFESIONALE

na dintre condiţiile necesare în înţelegerea si stăpnirea unui fenomen estecunoa!terea mecanismului intim de apariţie !i desfă!urare în timp a acestuia.

$elati# la bolile profesionale5 cunoa!terea lor a urmat în mare măsură e#oluţiamedicinii5 respecti# în ceea ce pri#e!te tratarea efectelor. Profila(ia lor s6a constatat însă că nu

poate fi despărţită de analia cauelor accidentelor de muncă5 deoarece nu e(istă o demarcaţienetă între factorii generatori ai celor două e#enimente.

,ncercările de e(plicare a geneei accidentelor de muncă au început în a doua umătatea secolului al 7l76lea5 cnd datorită re#oluţiei industriale în plină desfă!urare5 numărulaccidentelor si bolilor profesionale a crescut considerabil5 iar acţiunile pentru pre#enirea lor au început să dobndească un caracter organiat.Primele preocupări în acest sens puneau accidentele de muncă !i bolile profesionale e(clusi#

pe seama utilaelor !i ma!inilor5 respecti# a factorilor te0nici5 fiind cei mai e#idenţi !i relati#u!or de depistat. 8ăsurile pre#enti#e recomandate erau de natura ecranelor !i dispoiti#elor de protecţie pentru utilaele periculoase.,ntr6o etapă ulterioară s6a obser#at că !i factorii mediului de muncă 9temperatura ambiantă5umiditatea5 iluminatul5 gomotul5 #ibraţiile5 no(ele c0imice ele.: pot conduce la accidente demuncă sau boli profesionale. Ca atare5 eforturile pre#enti#e !i6au de#oltat aria5 inclund !i

preocupări pentru îmbunătăţirea mediului de muncă5 pentru crearea unei ambianţe

nepericuloase pentru organismul uman.&e subliniat că factorii te0nici !i de mediu cauatori de accidente erau studiaţi iolat5fără a se sesia interacţiunea !i interdependenţele între ei.

ltimii acceptaţi în calitate de caue ale accidentelor de muncă au fost factorii denatură umană5 în legătură cu ace!tia conturndu6se !i primele teorii pri#ind geneaaccidentelor. Astfel5 la începutul secolului al 776lea5 cercetările efectuate în Anglia !i '..A.

pri#ind rolul factorului uman în producerea accidentelor au condus la formularea teoriei predispoiţiei la accidente. Primele studii în acest sens au fost efectuate de cercetătorii;reenule 91)2/:5 continuate de 8arbe 91)23:5 ?a0@ !i orngold91)3*:.

Conform acestei teorii sunt predispuse la accidente persoanele care preintă anumite

caracteristici psi0ice indi#iduale înnăscute5 nemodificabile5 !i care pot ti in#estigate prinmetode psi0ometrice. Principalele caracteristici indi#iduale luate în considerare !i care erauasociate cu producerea accidentelor de muncă suntB temperamentul5 atenţia5 emoti#itatea5

plasticitatea gndirii etc. Pe baa acestor studii5 8arbe a enunţat legea de recurenţă saulegea lui 8arbe5 conform căreia accidentele s6ar produce cu precădere la acelea!i persoane5

predestinate prin caracteristici indi#iduale înnăscute.Cercetările ulterioare5 de!i nu au infirmat categoric teoria predispoiţiei indi#iduale la

accidente5 au permis formularea unor serioase criticiD caracteristicile indi#iduale au foststudiate iolat !i nu în interacţiune5 structurate în cadrul personalităţii5 a!a cum se manifestăele în realitate5 genernd comportamente concreteD teoria nu ţine seama de gradul de

periculoitate al muncii5 astfel înct frec#enţa mare a accidentelor la unele persoane s6ar putea

datora nu att e(istenţei unei predispoiţii indi#iduale5 cat mai ales unor riscuri obiecti#especifice locului de muncă.

1


4/55

&isputele pe marginea teoriei predispoiţiei la accidente5 a rolului factorilor indi#iduali în producerea accidentelor5 au condus la necesitatea re#iuirii ei. în încercarea dee(plicare a mecanismului de apariţie sau producere a accidentelor s6au introdus noţiuni noi carisc personal !i susceptibilitate la accidente 9accident labilit@: în locul predispoiţiei laaccident.înglobnd att factorii indi#iduali5 ct !i situaţionali 9respecti# ai acti#ităţii:5 susceptibilitatea

la accidente nu are un caracter in#ariabil 9nu este un dat înnăscut:5 ci se modifica în funcţiede interacţiunea caracteristicilor indi#iduale cu factorii specifici situaţiei concrete de muncă.Caracteristicile indi#iduale nu mai sunt considerate caue ale accidentelor5 ci condiţii ce potfa#oria producerea acestora. 'e acordă din ce în ce mai multă importanţă nu att studieriicaracteristicilor indi#iduale iolate5 ct mai ales in#estigării trăsăturilor globale ale

personalităţii.&e asemenea5 interesul se îndreaptă tot mai mult spre analia comportamentelor riscante5neadec#ate în ca de pericol5 după sc0ema stimul 6 reacţie. Această #iiune a condus în finalla formularea teoriei be0a#ioristă 9be0a#ior 6 comportament5 în lb. engl.:5 care e(plicămecanismul producem accidentelor de muncă printr6un comportament neadec#at reultat dininteracţiunea #ariabilelor personale cu #ariabilele situaţionale specifice acti#ităţii.

,n anul 1)2+5 cercetătorul american de origine germana . =. einric05 în lucrarea saFndustrial Accident Pre#ention 9Pre#enirea accidentelor industriale: face o clasificare acauelor accidentelor de muncă în acţiuni periculoase 9AP: !i condiţii periculoase 9CP:5de#oltnd un model al producerii accidentului5 cunoscut sub denumirea de modeluldominoului. Conform acestui model5 accidentul de muncă este reultatul coincidentei uneiacţiuni periculoase a omului cu o condiţie periculoasă5 care deri#ă din mediul de lucru5respecti# din procesul te0nologicD este suficient ca acţiunea sau condiţia periculoasă să ticsuprimată !i accidentul #a fi eliminai. 8odelul propus de einric0 este primul care e(plicămecanismul producerii accidentului prin prisma îmbinării mai multor caue9multicaualitate: si care are în #edere în mod e(plicit relaţia cauă 6efect în geneaaccidentelor de muncă.

8odelul propus de einric0 cunoa!te o largă răspndire în analiele accidentului demuncă la ni#elul practicii industriale. în special în perioada anilor 1)3/6 1950.

Gumătate de secol mai triu5 cercetătorul suede &. Peterson elaboreaă modelulCaualitate !i erori umane5 în care afirmă ca toate accidentele sunt reultatul unor eroriumane5 ele precednd sau fiind în legătură directă cu cauele acestora. El afirmă că oricecondiţie sau situaţie poate fi periculoasă5 dacă se acţioneaă suficient de periculos !i căorice condiţie poate de#eni nepericuloasă5 dacă se acţioneaă suficient de prudent 9inclusi#în sensul aplicării tuturor măsurilor de pre#enire:. 8odelul lui Petersen. de!i atribuiecaualitatea accidentelor e(clusi# erorii umane5 ia în considerare toate faele care conduc larealiarea unui obiecti# 9concepţie5 proiectare5 e(ecuţie5 e(ploatare: !i face deosebirea între

cauă si #ino#ăţie. Astfel5 e(istă erori din culpă !i erori Fară culpă5 ambele categoriiconstituind caue de accident5 dar numai primele putnd fi imputabile lucrătorului.Pornind de la ideile lui Petersen5 problematica cunoa!terii originii erorii umane s6a

de#oltat impetuos5 aungndu6se în preent ia mai mult de 2/ de tipologii ale erorii umane.Aceste tipologii diferă în funcţie de criteriul de clasificare ales 9origine5 natura acti#ităţii5faele de muncă ele.: în această direcţie preocupări deosebite au a#ut cercetători caB $igb@.'ingleton5 Adams5 $ousse5 $asmussen5 '


5/55

Cercetătorul suede $asmussen propune un modeH de analiă a erorii umane 9Arcalui $asmussen: care are la baă analia acti#ităţii 9a cţ iu ni i: operatorului5 structurată petrei ni#eluriB

6 acţiune baată pe cuno!tinţeB6 acţiune baată pe reguliD6 acţiune baată pe îndemnare.

8odelul propus aduce elemente noi în cunoa!terea originii erorilor umane5 îndeterminarea faelor emergenţei sale printr6o analiă psi0ologica subtilă.Problema e(plicării geneei accidentelor de muncă prin coincidenţa erorilor umane cu

condiţii periculoase obiecti#e 9factori te0nici: este reluată ulterior5 în di#erse #ariante5 înmaoritatea abordărilor moderne5 sistematice5 ale fenomenelor de accidentare !i îmbolnă#ire

profesională. Printre acestea din urmă se e#idenţiaă în mod deosebit teoria fiabilităţiisistemelor !i abordarea ergonomică a securităţii sistemelor de muncă.

1313 Teori" +i"*i%i()&ii #i#(ee%or3

"iabilitatea unui sistem repreintă calitatea acestuia de a funcţiona fără defecţiuni un

anumit inter#al de timp pentru scopul dat si în mediul pentru care a fost conceput. Ea see(primă matematic prin probabilitatea ca sistemul să6!i îndeplinească misiunea în condiţiideterminate. "iabilitatea unui sistem este reultatul fiabilităţii elementelor acestuia !i ainteracţiunii lor5 indiferent de dimensiunea sistemului sau de natura !i numărul elementelor sale.

Conceptul de fiabilitate acoperă parţial5 iar în unele cauri integreaă5 criteriile derentabilitate5 producti#itate !i securitate a sistemelor. ,mbunătăţind fiabilitatea sistemelor seamelioreaă implicit !i securitatea acestora5 respecti# caul particular de securitate a munciiîn cadrul sistemelor 9pre#enirea accidentelor de muncă !i a îmbolnă#irilor profesionale:.

Fn studiul fiabilităţii sistemelor se disting două categorii de elemente 6 te0nice !iumane 6 cărora li se urmăre!te îmbunătăţirea fiabilităţii. Clasice în acest sens sunturmătoarele metode de calcul a fiabilităţii te0nice a sistemelorD

6 metoda binomialăD6 metoda frec#enţei !i durateiD6 metoda 8onte CarloD6 metoda de analiă arborescentă a defecţiunilor unui sistemD6 metoda de calcul a fiabilităţii sistemelor cu autorul proceselor stoc0astice de tip

semi68arIo# 9în timp discret !i în timp continuu:.tiliarea acestor metode a condus la reultate remarcabile. Totu!i5 ele nu s6au

repercutat întotdeauna5 cum s6ar fi putut crede5 asupra fiabilităţii globale a sistemului5deoarece inter#ine factorul uman5 căruia nu i se poate pretinde să aibă5 în condiţii de

constrngere temporară5 stress5 ete.5 o fiabilitate constantă.Pornind de la această idee5 s6a de#oltat un nou curent de cercetare B fiabilitatea umanăPrimele studii sistematice în această direcţie au fost in iţ ia te de laboratoarele 'andia9'..A.:5 în legătură cu acti#ităţile din industriile aerodinamică si nucleară 9după accidentulnuclear de la T0ree 8ile Fsland din anul 1)J45 problema dobnde!te o amploare si oimportantă deosebită:.

Prin analogie cu definiţia fiabilităţii te0nice5 fiabilitatea umană se e(primă prin probabilitatea ca un indi#id să efectuee cu succes5 într6o perioadă de timp dată5 o sarcină prestabilită. A!a cum noţiunea de defecţiune 9pană: este în centrul conceptului defiabilitate te0nică5 cea de eroare umană constituie noţiunea de baă a fiabilităţii umane. ,ntr6ade#ăr5 s6a constatat că numai reducnd posibilitatea erorilor umane sau a consecinţelor lor

asupra sistemului se poate spera să se îmbunătăţească fiabilitatea globală a acestuia.Cercetările pri#ind fiabilitatea umană au condus la de#oltarea în paralel a două tipuride abordăriB

3


6/55

6 abordarea calitativă, care urmăre!te definirea erorii umane5 stabilirea tipurilor deerori !i a mecanismelor de apariţie a acestoraD studiul !i clasificarea ansamblului de eroriumane într6un sistem dat permite desprinderea de soluţii specifice sau comune fiecăreigrupe de erori. Aceste soluţii urmăresc fie eliminarea factorilor ce declan!eaă erorile5 fieînlăturarea consecinţelor5 respecti# conceperea unor sisteme tolerante la eroarea umanăD

6 abordarea cantitativă, care caută să estimee probabilitatea apariţiei erorilor umane

!i consecinţelor acestora asupra sistemului global.Abordarea cantitati#ă constă în e#aluarea probabilităţilor de apariţie a erorilor umanedeductibile în condiţiile date5 cu un dublu scopB

6 includerea datelor pri#ind fiabilitatea operatorului în calculul fiabilităţii globale asistemuluiD

6 generaliarea reultatelor pentru efectuarea de analie a priori de fiabilitate umană.8etodele de#oltate în această direcţie se caracterieaă prin atribuirea de

probabilităţi condiţionale pentru acţiunile umane !i comportă5 de regulă5 următoarele etapeB6 identificarea posibilităţilor te0nice de defectare a sistemuluiD6 e#aluarea influenţelor erorilor umane în defectarea sistemuluiD6 identificarea erorilor umane care ar conduce la defectarea sistemului 9analia

sarcinilor de muncă !i a factorilor ce influenţeaă performanţa:D6 analia erorilor umane produse dea în sistem 9bănci de date:D6 elaborarea arborelui de defecţiuni critice ale sistemuluiD6 e#aluarea cotei repreentate de eroarea umană în defecţiunile critice ale sistemuluiD6 propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea fiabilităţii globale a sistemului.&atorită costului foarte ridicat !i a dificultăţii efectuării calculelor 9necesită speciali!ti

!i timp îndelungat:5 metodele de calcul al fiabilităţii globale a sistemelor au o aplicabilitate practică restrnsă. Ea se limiteaă în preent la domeniul nuclear5 aerospaţial !i energetic5 încare riscurile !i gra#itatea consecinţelor în ca de accident sunt foarte mari !i ustificăeconomic astfel de analie.

1323 A*ord"re" eronoi!) " #e!$ri()&ii #i#(ee%or de $n!)

,ntreprinderea modernă repreintă un sistem organiat5 în care posturile de muncă seaflă în interacţiune constantă !i necesară5 în care funcţiile sale orientate spre realiarea unui

produs sunt repartiate între ser#icii. &e aceea5 în analia securităţii sistemelor5 respecti# aetiologiei !i profila(iei accidentelor de muncă !i a bolilor profesionale5 este necesară o#iiune globală asupra sistemului #iat 9loc de muncă5 atelier5 sector5 întreprindere:5 în caretoate elementele sistemului sunt în interacţiune !i care are în #edere optimiarea sistemului

prin adaptarea reciprocă a elementelor componente.,n cadrul abordărilor ergonomice5 accidentele de muncă !i bolile profesionale

constituie disfuncţii ale sistemului de muncă5 abateri de la starea sa normală de funcţionare.Cauele acestor disfuncţii trebuie căutate la ni#elul fiecărei componente a sistemului. ,ngeneral este #orba de un comple( de caue5 care concură la apariţia accidentelor de muncă !ia bolilor profesionale. Pentru depistarea lor se pleacă de la analia locului de muncă5 cuaccent pe determinarea riscurilor obiecti#e pe care le implică !i a modalităţilor de manifestareale acestoraD se analieaă apoi solicitările psi0o6fiiologice ale operatorului impuse desarcina de muncă5 de utilae !i de mediul de muncă. 'e constată apoi dacă personalul preintăcalităţile necesare 9aptitudini5 cuno!tinţe profesionale !i de securitatea muncii5 deprinderi etc:.

K astfel de analiă permite att punerea în e#idenţă a cauelor reale ale accidentelor demuncă !i îmbolnă#irilor profesionale după producerea acestora 9analia postaccident:5 precum!i depistarea apriorică a punctelor critice în sistemul analiat 9analiă preaccident:.

n aspect important al e(plicitării mecanismului producerii accidentelor de muncă încadrul abordărilor ergonomice îl constituie faptul că accidentul de muncă propriu6is9#ătămarea organismului: este considerat ca #eriga finală a unui lanţ de e#enimente

4


7/55

prealabile5 lanţ care repreintă sc0ema geneei accidentului 9dinamica produceriiaccidentului:.

Contribuţii de seamă la abordarea ergonomică a problemei securităţii în muncă au a#uto seamă de cercetători !i !coli de gndire din di#erse ţări. odată cu de#oltarea ergonomiei îngeneral.

Astfel5 în anul 1)+5 într6o încercare de descriere !i sistematiare a dinamicii

producerii accidentelor de muncă5 &epartamentul 'ănătăţii5 Educaţiei !i Lunăstării din '..A.făcea o clasificare a factorilor accidentogeni5 în care se sugera ideea de succesiune !idependenţa a acestora B factori de fond5 iniţiali5 direcţi !i indirecţi. Plecnd de la aceastăclasificare5 în anul 1)*5 cercetătoarea americană G. 'urr@ a elaborat un model deciional al

procesului de accidentare care se situeaă printre primele sc0iţe ale geneei accidentului demuncii.

,n anul 1)J35 cercetătorii de la "ondul pentru ambianţa muncii din 'uedia au preluat !ide#oltat modelul lui 'urr@5 punnd accent pe elementele de dinamică în producereaaccidentului de munca. &i#iiunea sc0ematică a desfă!urării unui accident elaborată de ci se

preintă astfelB6 Perioada premergătoare accidentului:

M "actori de fondB6proprii factorului umanD6proprii miloacelor materiale 9agenţi:B6ambientali.

M "actori declan!atoriB6proprii factorului umanD6proprii miloacelor materiale 9agenţi:D6ambientali.

6 Perioada accidentului:6tipuri de mi!cări 9accidentogene: iniţialeD6 reacţii de apărareD6modalitatea de producere a leiunii.

6 Perioada post-accident:6 scutire medicală !i recuperareD6spitaliareD6deces.

Fn această sistematiare se pune un accent deosebit pe rele#area dinamicii produceriiaccidentului în toată e(tensiunea ei. 'e remarcă5 însă5 absenţa neustificata din perioadaaccidentului a factorilor materiali.

,n acela!i an 91)J3:5 !coala germana5 prin cercetătorul 'Iiba5 a de#oltat Teoria purtătorilor de pericoleD punctul de plecare al concepţiei sale l6a constituit analia relaţiei

e(istentă între persoană !i obiect în cadrul oricărui sistem de muncă. Pericolul5 după'Iiba5 este o energie dăunătoare5 care5 daca este acti#ată5 poate pro#oca daune corporale9accident de muncă: sau materiale 9a#arie:. Energia dăunătoare poate fi asociată att

persoanelor 9lucrătorilor:5 ct !i obiectelor 9elementele materiale din sistem:5 care seconstituie astfel în purtători de pericole.

,n urul purtătorilor de pericole 6 persoană !i obiect 6 se poate desemna cte o onă periculoasă5 accidentul reultnd din intersecţia celor două one. Accidentul se diferenţiaă de boala profesională5 deoarece este brusc5 în timp ce boala apare într6un inter#al de timp multmai mare.

,n anul 1)+/5 cercetătorul german irc0ner5 baat pe teoria purtătorilor de pericole5 ade#oltat un model al geneei accidentelor de muncă5 în care face deosebirea între pericolul

asociat obiectelor 9pericol direct: !i cel asociat persoanelor 9pericol indirect:.,n acest model5 persoana5 obiectul .sau ambii pot fi purtători de pericole. "iecărui purtător de pericol îi este asociată o energie dăunătoare5 reultantă a diferenţei dintre energia


8/55

funcţională !i reistenţa specifică la aceasta a corpului persoanei. &acă diferenţa este poiti#ă5 energia dăunătoare caueaă #ătămări corporale 9leiuni sau moarte:. ,n caurile încare diferenţa este nulă sau negati#ă 9inclusi# prin sporirea reistenţei specifice aorganismului prin di#erse miloace de protecţie:5 energia dăunătoare nu are efect asupra

persoanei.Accidentul de muncă este considerat de irc0ner ca fiind o ciocnire bruscă !i

in#oluntară între persoană !i obiect5 ce are loc atunci cnd energia asociată acestora seacti#eaă brusc !i care are drept consecinţă #ătămări corporale5 Pentru că este brusc !inea!teptat5 accidentul se deosebe!te de boala profesională care se produce într6un inter#almare de timp.

,n ultimul timp5 cercetătorii germani5 pe baa unei documentaţii detaliate din ultimelerealiări în domeniu5 propun o clasificare comple(ă a riscurilor5 ţinnd seama de cele patruelemente ale sistemului de producţieB omul5 te0nica5 organiarea !i mediul !i de energiade#oltată de factorul de risc. 'e disting astfel următoarele categoriiB

6 energii mecaniceD6 energii electriceD6 energii c0imiceD

6 energii termiceD6 alte energiiD6 factori de ambianţă a munciiD6 factori fiiologiciD6 factori psi0ologiciB6 factori organiatoriciD6 factori combinaţi."iecare categorie este detaliată în factori de risc !i modalităţi de manifestare concretă

a acestora. ?ista factorilor de risc elaborată de cercetătorii germani repreintă una dintre celemai complete !i comple(e tratări ale problemei în discuţie5 remarcndu6se !i prin accentul

pus pe formele concrete de manifestare a factorilor de risc5 precum !i pe interacţiunileacestora.

Clasificarea factorilor de risc în cadrul fostului C.A.".$. reflectă mai adec#at !i maicomplet esenţa !i natura specifică a factorilor de risc.

Adoptndu6se criteriul de clasificare al mi!cării5 în sensul cel mai general alcu#ntului 6 mod de e(istenţă a materiei5 atribut inerent al acesteia5 s6au delimitat patrucategorii de factoriB fiici5 c0imici5 biologici !i psi0o6fiiologici.

,n cadrul fiecăreia se fac detalieri după mai multe subcriterii 9utila5 ambianţă5 mediunatural5 căile de pătrundere în organism5 efecte5 etc.:5 aungndu6se la un număr total de Jde factori de risc.

K contribuţie importantă la analia mecanismelor intime de producere a fenomenului

accidentării au cercetătorii francei5 în special din cadrul F.N.$.'.&ominanţa preocupărilor acestor cercetări o constituie eforturile pentru diagnoafocarelor de accidentare5 ca posibile disfuncţii accidentogene ale sistemului de producţie.?undu6se în considerare aspectele concrete ale dinamicii înlănţuirii !i îmbinării cauelor accidentogene se fac următoarele preciări utileB

6 un factor de risc situat în amonte în lanţul caual poate produce un număr mare !idi#ers de efecte accidentogene fără a se putea precia forma concretă de manifestare aacestoraD în consecinţă5 pre#enirea la ni#elul lor este atotcuprinătoare5 dar nesigură !iimprecisăD

6 un factor de risc situat în a#al în lanţul caual5 constituind o cauă potenţialăimediată de accidentare5 poate fi pro#ocat de mai multe caue situate în amonteD pre#enirea

la ni#elul lui repreintă o cale mai sigură de înlăturare a accidentului respecti#5 dar numai aacestuia în împreurările respecti#e5 deci foarte limitat.

*


9/55

Printre cercetările !i ino#aţiile metodologice din cadrul F.N.$.'. un loc deosebit îlocupă abordarea raporturilor de dependenţă dintre cauele accidentogene5 a înlănţuiriiacestora în succesiunea cauă 6 efect în producerea accidentelor. $ele#area !i sistematiareafactorilor de risc s6a făcut preponderent prin deducţie5 plecndu6se de la componentele de

baă ale oricărui sistem de producţieacti#itate5 considerate ca fiindB indi#idul5 sarcina5materialul !i mediul. Cu autorul unei matrice a înlănţuirii binare cauă 6 efect a acestor

componente în combinaţii de cte două5 cu elementele fiecărei combinaţii în ambele roluri9de cauă !i de efect:5 s6au dedus 1* tipuri de situaţii de accidentare. ?a acestea s6au maiadăugat tipuri de situaţii determinate de cei patru factori5 dintre care ultimul sub douăaspecte 9ambianţă fiică !i ambianţă socială: !i un factor global de riscuri generale5obţinndu6se un număr de 22 de tipuri de situaţii posibile de accidentare. Prin detaliereaacestora pe cte două5 trei sau mai multe modalităţi concrete5 s6a auns la un număr total de*4 situaţii posibile de accidentare.

Cu tot numărul relati# mare identificat5 situaţiile posibile de accidentare se aproprie prea puţin de realitatea concretă5 accentul punndu6se pe rele#area relaţiilor dintre cele patrucomponente ale sistemului de producţieD conţinutul unora dintre deficienţe este foarte #ag.

Nu s6a sesiat suficient faptul că pre#enirea accidentelor nu reidă în preîntmpinarea

acestor situaţii ca atare5 ci în contracararea factorilor de risc din care reultă ele.&e asemenea5 în delimitarea celor patru componente ale sistemului de producţie

e(istă unele inad#ertenţe care genereaă confuii. Astfel5 componenta indi#id5 definită lamodul general ca persoană fiică !i psi0ologică5 este considerată operaţional sub aspectulstărilor ei de sănătate5 oboseală5 al capacităţii profesionale5 #rstei5 atitudinii etc.5 careconstituie de fapt un substrat al comportării indi#idului. &e aceea5 ar fi mai potri#it ca acestsubstrat să fie luat împreună cu acţiunile accidentogene pe care le determină. Cercetătoriifrancei includ comportamentul accidentogen al e(ecutantului în cea de a doua componentăa sistemului5 denumită sarcină. &ar tot aici sunt grupate !i diferenţele de concepţie a ceeace are acesta de făcut5 amestecndu6se astfel două planuri distincte 9diferite:.

?a definirea celorlalte două concepte se constată că au fost luate în considerare5 fiecareîn parte5 global5 fără delimitarea stărilor !i #ariaţiilor accidentogene posibile ca efecte aleunor deficienţe premergătoare de pro#enienţă în principal organiatorică.

'e reţine însă ca importantă semnalarea celor două modalităţi posibile de manifestarea factorilor de riscB ca stări sau #ariaţii.

K lucrare mai recentă a cercetătorului france &umaine 91)+: propune modelareafenomenului accidentării5 lundu6se în considerare următoarele fae ale procesuluiB 1: Caue

precedente5 care produc apariţia unui ... 2: factor de declan!are5 ce antreneaă un ... 3: procesde declan!are5 care elibereaă ori acti#eaă un ... 4: agent distructi# potenţial !i : factorii săigeneratori5 care antreneaă un *: proces distructi# 9static sau mobil:5 susceptibil să se J:întlnească cu un ... +: organism #iu e(pus 9static sau mobil:5 în cursul ... ): mi!cării relati#e

a acestuia. 1/: Procesul de lo#ire care poate reulta din acesta produce o 11: lo#itură iniţială5a cărei e#oluţie sau 12: proces post6lo#ire #a determina gra#itatea finală a accidentului9recuperare totală5 parţială sau deces:.

8odelul face distincţie5 în cadrul pericolelor potenţiale5 între agenţii distructi#i potenţiali 9A&P: !i factorii generatori de agenţi distructi#i 9A&:. Primii sunt categorisiţi întrei familii distincteB

6 energiile latente5 naturale sau transformateD6 agenţii noci#i acti#i5 naturali sau artificialiD6 incompatibilităţile de mediu biologic5 prin ei desemnndu6se acei factori capabili să

pro#oace o #ătămare fiică5 c0imică sau biologica5 distructi#ă5 asupra obiecti#elor !isau aorganismelor #ii e(puse.

"actorii generatori de A&P repreintă5 de fapt5 condiţiile care permit acti#area A&PB eisunt definiţi ca mărimi sau factori asociaţi5 necesari pentru a constitui un A&P.

J


10/55

tilind analia tip arbore a cauelor accidentelor se propun + categorii de factori derisc5 a căror clasificare este preentată în figura 1.1.

8odelul propus preintă o scindare neustificată a planurilor5 care nu contribuie lau!urarea analiei !i identificării factorilor de riscD categoriile 4, J!i parţial 3 repreintă5 deasemenea5 o singură componentăB deficienţele de organiare. Nu este moti#ată nicidespărţirea factorilor de mediu în două categorii distincteB fiici !i psi0ici. Astfel de

demarcaţii sugereaă lipsa unui criteriu unitar de sistematiare.

"ig.1.1. Clasificarea factorilor de risc în modelul &umaine 91)+:

+


11/55

CAPITOLUL 2

,ENEA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ I A BOLILOR PROFESIONALE

2313 E%een(e%e ip%i!"(e 5n re"%i-"re" pro!e#$%$i de $n!) 'i in(er"!&i$ne" %or

Sistemul executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă

Fmplicnd e(istenţa unui raport între e#enimentul care constituie accidentul sau boala profesională !i e(ecutarea unei sarcini de muncă5 cele două noţiuni presupun o legăturăetiologica cu munca. Cu alte cu#inte fenomenele respecti#e se pot manifesta numai în cadrulunui proces de muncă5 în care omul apare ca e(ecutant al unei sarcini de muncă.

Fndiferent de natura sa5 la realiarea oricărei acti#ităţi producti#e este necesar sa e(iste !i să intre în relaţie patru elementeB e(ecutantul 6 sarcina de munca 6 miloacele de

producţie 6 mediul de muncă.E(ecutantul 6 omul implicat nemilocit în realiarea sarcinii de muncă5 Prin definiţie5

el este #ictima potenţială a oricărui accident sau boală profesională. "ără preenţa sa5 nici unincident sau accident nu constituie5 conform legii5 accident de muncă.'arcina de muncă 6 totalitatea acţiunilor pe care trebuie sa le efectuee e(ecutantul5 prinintermediul miloacelor de producţie pentru realiarea scopului sistemului de muncă5 !i acondiţiilor impuse de realiare a acestora.

8iloacele de producţie 6 totalitatea miloacelor de muncă 9unelte de muncă5miloacele de transport !i comunicaţie5 clădirile destinate producţiei5 recipientele !i depoitele

pentru păstrarea produselor etc.: !i a obiectelor muncii 9materiile prime: pe care oamenii lefolosesc în procesul de producţie.

8ediul de muncă 6 totalitatea condiţiilor fiice5 c0imice5 biologice !i psi0osociale încare e(ecutantul î!i desfă!oară acti#itatea5 cuprindeB mediu: fiic ambiant !i mediul social9ambianţa socială5 definită de relaţiile de grup5 moti#aţia muncii5 etc:.

Procesul de munca 6 poate fi definit ca unitate5 celulă elementarii a procesului de producţie5 repreentnd succesiunea în timp !i în spaţiu a acti#ităţilor conugate alee(ecutantului !i miloacele de producţie în cadrul sistemului de muncă.,n cadrul sistemului de muncă5 e(ecutantul !i elementele materiale intră în relaţie funcţională

prin intermediul sarcinii de muncă. ,n raport cu e(ecutantul5 sarcina !i mediul de muncăacţioneaă direct asupra acestuia5 în timp ce miloacele de producţie numai indirect5 prinintermediul sarcinii.

&in punctul de #edere al protecţiei muncii5 procesul de muncă manifestă douăcaracteristici esenţialeB preenţa omului în calitate de e(ecutant !i capacitatea elementelor implicate în realiarea lui de a constitui un sistem 6 sistemul de muncă.Prima trăsătură define!te procesul de muncă drept spaţiu de producere a accidentelor demuncă !i bolilor profesionale.

Cea de a doua caracteristică permite înţelegerea mecanismului de apariţie a celor douăe#enimente negati#e.

'istemul de muncă se poate defini ca un ansamblu constituit de unul sau mai mulţi

e(ecutanţi !i miloace de producţie care5 a#nd un scop comun de realiat 9procesul demuncă:5 interacţioneaă pe baa unui circuit informaţional5 în anumite condiţii fiice !i

psi0o6sociale ale mediului de muncă.

)


12/55

Prin urmare5 e(istenţa generică a celor patru elemente nu este suficientă pentruconstituirea unui sistem de muncă !i desfă!urarea unui proces de muncă. Ele trebuie săcoe(iste în spaţiu !i timp !i să interacţionee5 dar nu la întmplare5 ci în #irtutea unui scopcomun. 8odul în care se produc interacţiunile este esenţial pentru realiarea scopului propus.

&acă fenomenul accidentării !i îmbolnă#irii profesionale este pri#it ca un efectcircumscris obligatoriu unui proces de muncă5 pentru a aunge la cauele care l6au produs

trebuie să se stabilească !i să se analiee ce se întmplă în interiorul acestui spaţiu decircumscriere5 respecti# în interiorul sistemului de muncă.Fn condiţiile în care elementele implicate în realiarea procesului de muncă

funcţioneaă !i interacţioneaă corect5 ele #or realia scopul pentru care a fost creat sistemul5respecti# cel de a produce !i nu de a se autodistruge. Krice deficienţă la ni#elul unuia sau amai multor elemente5 repreentnd o abatere în funcţionarea prestabilită a sistemului5conduce la cre!terea entropiei5 deci la manifestarea tendinţei sale de autodistrugere5 inclusi#

prin #ătămarea omului. ?a fel5 în caul perturbării relaţiilor.Posibilitatea apariţiei unor astfel de abateri reidă în c0iar natura sistemului de

muncă5 definită de următoarele caracteristiciB'istemul de muncă este desc0is prin componenta om !i semidesc0is prin

componenta te0nică 9miloacele de producţie !i mediul fiic de muncă:. Kmul este capabilde sc0imburi informaţionale5 energetice !i de substanţă cu e(teriorul5 ceea ce îi permite săacţionee att în sensul conser#ării sate5 ct !i al autodistrugerii. Prima tendinţă ustifică

posibilitatea adoptării de măsuri de inter#enţie5 de pre#enire a accidentelor !i bolilor profesionale. Cea de a doua do#ede!te capacitatea e(ecutantului de a fi el însu!i sursageneratoare a acestor e#enimente.

Componenta te0nică are posibilităţi foarte limitate de astfel de sc0imburi cue(teriorul !i ele au loc numai prin inter#enţia omului.

'istemul de muncă este dinamic5 sc0imbndu6!i stările sub acţiunea legii timpuluiDse e#idenţiaă trei profiluri de stare5 semnificati# distincte după probabilitatea produceriiunor abateri de la funcţionarea normalăB

6 profilul de stare cu tendinţa optimiatoare5 caracteriat prin #ariaţii adapti#e poiti#e5 antientropiceD posibilitatea de apariţie a disfuncţiilor are #aloare mai ridicată laînceput5 cnd se face pentru prima dată conectarea componentelor în sistem !i cnd încă nueste rodat programul interacţiunilor dintre operatorul uman !i ma!inăD pe măsura realiăriicoadaptării reciproce se reduce probabilitatea abaterilorD

6 profilul de stare optimă5 caracteriat prin funcţionarea cea mai bună !ieficientă a sistemului în condiţiile date !i prin cea mai mică #aloare a entropiei5 deci prin ceamai mică probabilitate a disfuncţiilorD

6 profilul de stare in#oluti#5 în cadrul căruia parametrii funcţionali !i eficienţasistemului scad continuu5 tinnd spre limita critică de admisibilitate 9toleranţă:D pe

ansamblu scade gradul de organiare5 deci se măre!te entropia !i cre!te probabilitatea producerii abaterilor.'istemul este integrat5 înţelegnd prin aceasta că modul său de manifestare nu este

reductibil la stările !i trăsăturile componentelor luate separat sau la suma simplă 9aritmetică:.$eultă că în aprecierea posibilităţii de abatere de la funcţionarea sa normală trebuie a#uteîn #edere nu numai particularităţile componentelor luate iolat5 ci !i gradul de structurare !iconsolidare a comportamentului supraordonat al sistemului ca întreg.

'istemul este autoreglabil5 adică posedă capacitatea de a folosi informaţia despreefectele acţiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea e#entualelor abateri sau erori !i

pentru perfecţionarea acţiunilor #iitoare. &e regulă5 orice sistem de muncă este proiectat pentru îndeplinirea unui anumit gen de sarcini5 în concordantă cu anumiţi parametrii de ordin

cantitati# !i calitati# 9sistem 0omeostatic:. Fn cursul funcţionării5 ei trebuie să se menţină ctmai mult timp în limitele parametrilor stabiliţiD orice de#iaţie este o sursă de autodistrugere.

1/


13/55

'istemul de muncă este determinist prin construcţie !i relati# aleator prin modulconcret de funcţionare. El se caracterieaă prin legături precis determinate întrecomponente5 pe de o parte5 !i între intrare !i ie!ire5 pe de alta parte. Pe baa lor sestabilesc parametrii optimi de funcţionare5 considerndu6se că obiecti# nu ar e(ista moti#e calucrările să nu se desfă!oare a!a cum au fost proiectate. ,n realitate5 e(istă o diferenţăsemnificati#ă între etalon !i dinamica reală a sistemului. în primul rnd5 reultatul ce se

obţine în cursul funcţionării sistemului se abate adesea de la indicatorii cantitati#i !i calitati#i preconiaţiD în al doilea rnd5 stările care înlocuiesc dinamica sistemului diferă unele de altelenu numai în limitele unui inter#al mai lung de timp5 dar c0iar !i pe durata unei singure ile demuncă. Caracterul aleator al sistemului se e#idenţiaă !i în impre#iibilitatea apariţieidisfuncţiilor.

Abaterile de la funcţionarea optimă a sistemului nu conduc întotdeauna5obligatoriu5 la #ătămarea organismului uman. Pentru ca să se producă un astfel de efect estenecesar ca ele să se constituie într6un lanţ caual5 a cărui ultimă #eriga este întlnirea dintre#ictimă !i agentul material care o leeaă.

2 23 F"!(orii de ri#! de "!!iden("re 'i 5*o%n)vire pro+e#ion"%)3

Re%"&i" +"!(or de ri#!6!"$-)

"actorii de risc de accidentare !i îmbolnă#ire profesională sunt factori 9însu!iri5stări5 procese5 fenomene5 comportamente: proprii elementelor sistemului de muncă5 care

pot pro#oca5 în anumite condiţii5 accidente de muncă sau boli profesionale.Fn consecinţă5 problema pre#enirii accidentelor !i bolilor profesionale se reduce

la depistarea !i eliminarea sau ani0ilarea acţiunii acestora. &eoarece factorii de risc seregăsesc la ni#elul fiecărui element al sistemului de muncă5 măsurile de pre#enire #or corespunde la cel puţin unul dintre aceste elemente. &e e(emplu5 măsurile de pre#enirereferitoare la e(ecutant 9e(amen medical5 psi0ologie5 instruire: au ca scop eliminareafactorilor de risc proprii acestora5 generaţi de lipsa unor aptitudini fiice !i psi0icecorespunătoare5 lipsa cuno!tinţelor profesionale !i de protecţia muncii5 atitudinea necorespunătoare faţă de risc5 etc.

$eultă că primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care st impune estecel al elementului generator5 conform căruia distingemB

6 factori de risc proprii e(ecutantuluiD6 factori de risc proprii sarcinii de muncăD6 factori de risc proprii miloacelor de producţieD6 factori de risc proprii mediului de muncă.

Pentru ca aceasta clasificare să fie utilă5 respecti# pentru a permite încadrareadi#er!ilor factori într6una din categoriile preciate5 trebuie cunoscute formele lor concrete de

manifestare.'e aunge la un al doilea criteriu5 combinatD elementul generator !i formele demanifestare specifice ale factorilor de risc.

Factori de risc proprii executantului

Abaterea posibilă a e(ecutantului de la linia ideală pe care trebuie s6o urmee în

îndeplinirea sarcinii de muncă repreintă întotdeauna o eroare5 la ni#elul uneia sau a maimultora dintre #erigile de baă ale acti#ităţii de munca5 respecti#B6 erori de recepţie5 prelucrare si interpretare a informaţieiD

11


14/55

6 erori de deciieD6 erori de e(ecuţieD6 erori de autoregla.Eroarea e(ecutantului se concretieaă într6un comportament inadec#at din punctul de

#edere al securităţii muncii5 sub forma unei acţiuni gre!ite sau omisiuni 9întriere îne(ecuţie5 e(ecuţie gre!ită5 etc.:.

Factori de risc proprii sarcinii de muncă

E(istă doua forme de manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii de muncăB6 conţinut sau structură necorespunătoare a sarcinii de muncă în raport cu scopul

sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc9operaţii5 reguli5 procedeegre!ite5 absenţa unor operaţii5 metode de muncă necorespunătoare:D

6 subsupradimensionarea cerinţelor impuse e(ecutantului5 respecti# necorespunătoare posibilităţilor acestuia.

6Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

&upă natura acţiunii lor5 factorii de risc proprii miloacelor de producţie se potmanifesta sub următoarele formeB

6 factori de risc fiici5 respecti#B6 factori de risc mecanic5 a căror acţiune constă îneliberarea bruscă5 necontrolată !i contraindicată5 a energiei cinetice incorporate înmiloacele de producţie sau în părţi ale acestoraD6factori de risc termic5 în caul cărora riscul este determinat de acţiunea energieitermice incorporate în miloacele de producţie la contactul sau manipularea acestorade către e(ecutantD6factori de risc electric5 respecti# curentul electric5 la care riscul este generat de

posibilitatea contactului direct sau indirect al e(ecutantului cu energia electrică#e0iculată de miloacele de producţieD6 factori de risc c0imic5 a căror acţiune este determinata de proprietăţile c0imice

posibil generatoare de boli sau accidente5 ale substanţelor utiliate în procesul demuncăD6factori de risc biologic5 cu acţiune de natură biologică5 posibil generatoare de bolisau accidente5 în funcţie de caracteristicile microorganismelor utiliate în procesul demuncăD6factori de risc de subsuprasolicitare a e(ecutantului datorita condiţiilor deîndeplinire a sarcinii de muncă impuse de caracteristicile miloacelor de producţie.

Factori de risc proprii mediului de muncă

8ediul fiic ambiant poate preenta factori de risc sub formă de depă!iri ale ni#eluluisau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici5 precum !i de apariţii ale unor condiţii demuncă inadec#ateB

6 factori de risc c0imicD6 factori de risc fiic 9mecanic5 termic5 electric:D6 factori de risc biologicD6 factori de risc de subsuprasolicitare psi0ofiiologică a e(ecutantului.8ediul social 9ambianţa socială imediată: se caracterieaă prin factori de risc de

natură psi0ică5 al căror efect este suprasolicitarea e(ecutantuluiB6 neconcordanţe între statusuri !i roluriD6 relaţii primare necorespunătoareD

12


15/55

6 competente necorespunătoare ni#elului de responsabilitateD6 întreruperi sau relaţionări gre!ite în structura comunicaţionalăD6 neconcordanta relaţiilor informale cu cele formale.Corespondenţa biuni#ocă între factorul de risc !i măsura de pre#enire adec#ată nu

este posibilă în toate caurile5 deoarece de cele mai multe ori acela!i factor se elimină prinmai multe măsuri.

Totu!i5 analia reacţiei biuni#oce factor de risc % măsură de pre#enire în interiorulsistemului de muncă 9fig.2.1: oferă posibilitatea unei abordări sistematice a problematicii protecţiei muncii5 respecti# a etiologiei !i a profila(iei accidentelor de muncă !i bolilor profesionale.

&in acest punct de #edere5 o clasificare uitată a factorilor de risc îi împarte5 dupămodul în care pot acţiona5 în factori de risc de accidentare în muncă !i factori de risc deîmbolnă#ire profesională.

Nu este însă posibilă o delimitare foarte riguroasă a celor două categorii5 în anumitecondiţii5 diferenţa specifică este dală numai de ni#elul !i durata de e(punere a organismuluiuman5 astfel înct un factor de îmbolnă#ire poate de#eni factor de accidentare !i in#ers. &ee(emplu5 pnă la un anumit ni#el gomotul este factor de îmbolnă#ire5 producnd afecţiuni

ale organului auditi#D apariţia lui bruscă !i la o intensitate foarte mare poate conduce însă laaccident de muncă5 fie sub forma traumatiării organului auditi#5 fie prin acoperirea unuisemnal te0nologic important5 determinnd implicit o reacţie accidentogenă a e(ecutantului.$eciproc5 un factor de accidentare cum ar li fisu6 rărea unei conducte poate determina si oîmbolnă#ire profesională5 în funcţie de agentul transportat care este emanat în mediul demuncă prin fisură.

în legătură cu delimitarea în factori de risc generatori de accidente si de boli profesionale5 ea are la baă si o altă diferenţă5 care #ieaă modul de manifestare a acţiuniifactorilor de risc în sistemul de muncă 6 sub formă de #ariaţii sau stări.

-ariaţiile sunt mi!cările ce se abat de la mersul normal5 respecti# disfuncţiile bru!te aleelementelor implicate în realiarea procesului de muncă. Prin definiţie5 ele sunt specificeaccidentelor de muncă. -ariaţiile sunt proprii tuturor clementelor sistemului de muncăB serostogolesc obiecte5 o ma!ină porne!te necomandată sau nu răspunde la comanda de oprire5e(ecutantul se împiedică !i cade etc.

'tările sunt însu!iri5 proprietăţi5 deficienţe umane5 defecte ale miloacelor de producţiecu caracter relati# permanent5 moti# pentru care le întlnim mai ales în etiologia bolilor

profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus repreintă stăriD prin caracterulei permanent5 !i mi!carea funcţională a unei roţi dinţate constituie o stare5 care poate conduceînsă la apariţia unui accident de muncă !i nu a unei boli profesionale.

Producerea accidentelor presupune interacţiunea #ariaţiilor sau a #ariaţiilor cu stările."ără cel puţin o #ariaţie5 care să confere caracterul brusc5 impre#iibil5 interacţiunea stărilor

nu poate duce la accidentare.'pre deosebire de accidente5 îmbolnă#irile profesionale constituie5 de regulă5 efectulunei interacţiuni a stărilor.

13


16/55

"ig.2.1. $elaţia biuni#ocă factori de risc % măsuri de pre#enire a sistemului de muncă

14


17/55

,n anumite cauri5 stările se pot transforma în #ariaţiiD prin cre!terea bruscă aintensităţii5 stările pot de#eni #ariaţii accidentogene. ,n ultimă instanţă5 însă5 aceastătransformare este ea însă!i o #ariaţie. Astfel5 un ni#el prea ridicat de iluminare a locului demuncă repreintă5 în mod normal5 un factor de îmbolnă#ire5 deoarece afecteaă analiatorul#iual 9prin oboseală accentuată:. Cre!terea bruscă a aceluia!i ni#el de iluminare poate

pro#oca însă un accident5 prin orbirea directă a e(ecutantului.

,n ceea ce pri#e!te genea unora de către altele5 nu este e(clusă nici o posibilitateB caîn anumite condiţii o stare să generee o #ariaţie sau ca o #ariaţie să determine o stare.&e e(emplu5 preenţa gaelor e(ploi#e reultate în mod permanent din procesul

te0nologic în atmosfera locului de muncă repreintă o stareD acumularea lor peste un anumitni#el 9limita de e(ploi#itate: determină declan!area unei #ariaţii 6 e(ploia. Fn#ers5 fisurareaunei conducte repreintă o #ariaţieD în condiţiile în care prin conductă circulă un agent noci#5care se răspnde!te !i se menţine în atmosferă continuu5 înseamnă că #ariaţia a generat ostare.

n alt criteriu de clasificare util în analia posibilităţilor de pre#enire5 dar !i a geneeiaccidentelor de muncă !i a bolilor profesionale5 este natura factorului de risc5 respecti#B

6 factori de risc obiecti#i5 care nu depind de factorul uman5 !i sunt proprii numai

miloacelor de producţie !i mediului 9fiic: de muncăD6 factori de risc subiecti#i5 dependenţi de factorul uman5 proprii e(ecutantului !i

sarcinii de muncă.,n funcţie de contribuţia lor la producerea unui accident de muncă sau a unei boli

profesionale5 factorii de risc pot fiB6 principali5 prin a căror suprimare se elimină în mod cert posibilitatea producerii

#ătămării organismuluiD6 secundari5 care fa#orieaă efectele acţiunii factorilor principali5 !i a căror eliminare

nu constituie o garanţie a e#itării accidentării sau îmbolnă#irii.&upă situarea acţiunii lor în timp în raport cu momentul în care de#ine posibil sau se

produce accidentul sau îmbolnă#irea5 factorii de risc pot fi împărţiţi înB6 iniţiali5 a căror acţiune se manifestă cel mai departe în timp de momentul producerii

#ătămăriiD6 intermediari5 a căror acţiune se manifestă în inter#alul dintre momentul iniţial !i

#ătămarea efecti#ă sau posibilăD6 finali5 prin a căror acţiune se finalieaă factorul sau factorii de risc iniţiali într6un

accident sau o îmbolnă#ire.,n fine5 în raport cu modul în care prin acţiunea lor participă la producerea #ătămării5

se pot distingeB6 factori de risc direcţi5 a căror manifestare pro#oacă sau ar pro#oca nemilocit

accidentul sau boala profesională sau concură direct la producerea acestoraD

6 factori de risc indirecţi5 a căror acţiune genereaă factorii de risc direcţi5 nemilociţi.n tablou sintetic recapitulati# al clasificării factorilor de risc #a cuprinde următoarelecriterii !i categoriiB

6 Elementul generator din sistemul de muncăB6 factori de risc proprii e(ecutantuluiD6 factori de risc proprii sarcinii de muncăD6 factori de risc proprii miloacelor de producţieD6 factori de risc proprii mediului de muncăD

6 8odul de acţiune asupra organismuluiB6 factori de risc de accidentareD6 factori de risc de îmbolnă#ireD

6 8odul de manifestareB6#ariaţiiD6stăriD

1


18/55

6Natura lorB6 factori de risc obiecti#iD6 factori de risc subiecti#iD

6 Contribuţia la producerea #ătămării 9importanţa acţiunii lor pentru producerea#ătămării:B

6 factori de risc principaliD

6 factori de risc secundariD6 'ituarea în timp în raport cu momentul 9efecti# sau posibil: producerii #ătămăriiB6 factori de risc iniţialiD6 factori de risc intermediariD6 factori de risc finaliD

6 8odul în care participă la producerea #ătămăriiB6 factori de risc direcţiD6 factori de risc indirecţi.

"actorii de risc de accidentare !i îmbolnă#ire profesională se caracterieaă cu autorulni#elului de risc. Acesta repreintă un indicator con#enţional5 ce e(primă sintetic !i cumulati#dimensiunea riscurilor de accidentare !i îmbolnă#ire profesională e(istente într6un sistem. El

se determină în cadrul acti#ităţii de e#aluare a riscurilor5 pe baa combinaţiei dintre gra#itateasi probabilitatea consecinţelor ma(im pre#iibile ale factorilor de risc e(istenţi în sistemulrespecti# asupra personalului. Cu ct ni#elul de risc este mai mic5 cu att securitateasistemului este mai mare 9mărimi in#ers proporţionale:.

Pnă la #ătămarea efecti#ă a e(ecutantului5 preenţa !i acţiunea factorilor de risc poatefi oricnd ani0ilată prin măsuri corespunătoare5 e#itndu6se accidentarea sau îmbolnă#irea.&in acest moti#5 în faele anterioare producerii #ătămării factorii de risc repreintă caue

potenţiale de accidentare sau îmbolnă#ire profesională. &upă accidentîmbolnă#ire5 factorii5care potenţial puteau conduce la un asemenea reultat5 de#in caue reale5 efecti#e5 aleaccidentului de muncă sau bolii profesionale.

Prin urmare5 cauele reale de accidentare !i îmbolnă#ire nu sunt altce#a dect aceifactori de risc a căror preenţă !i manifestare s6a finaliat prin producerea efecti#ă a#ătămării. ,n terminologia uuală5 pentru a delimita !i a sublinia relaţia cu accidentul sau

boala profesională5 se folosesc noţiunile de factori de risc 9cauele potenţiale: !i caua deaccidentare în muncă !i îmbolnă#ire profesională 9cauele reale:.

Nefiind diferite ca esenţă de factorii de risc5 cauele de accidentare !i îmbolnă#ire profesională se pot clasifica !i ele după acelea!i criterii5 în acelea!i categoriiB cauedependente de e(ecutant5 de sarcina de muncă5 de miloacele de producţie5 de mediul demuncă5 directe 6 indirecte5 obiecti#e 6 subiecti#e etc.

2373 Din"i!" +enoene%or de "!!iden("re 'i 5*o%n)vire pro+e#ion"%"

Pentru ca să aibă loc un accident de muncă sau o îmbolnă#ire profesională estenecesară acţiunea simultană a doi factori de risc5 unul obiecti# !i celălalt subiecti#5 deoarecenumai astfel se poate produce impactul dintre #ictimă !i agentul material care îi afecteaăorganismul. "actorul subiecti#5 la rndul său5 propriu e(ecutantului constă cel puţin în simpla

preenţă a acestuia într6o onă periculoasă.&e regulă însă5 acţiunea celor doi factori de risc5 aceste caue potenţiale minime5

repreintă ultima #erigă a unor ade#ărate înlănţuiri de manifestări ale di#er!ilor factori de risc preenţi într6un sistem de muncă.

Cunoa!terea înlănţuirilor de factori de riscB preenţăacţiune 6 efecte care pot conducela accident sau la boală este necesară deoarece oferă posibilităţi de inter#enţie !i stopare la

timp a factorilor de risc proprii unui sistem de muncă sau care pot apărea pe parcursulfuncţionarii acestuia !i simularea tuturor implicaţiilor posibile ale preenţei !i acţiunii lor.Această modalitate de analiă preaccident este cea mai eficientă din punctul de #edere al

1*


19/55

protecţiei muncii deoarece permite realiarea securităţii muncii cu cele mai mici eforturi.8ăsurile de pre#enire pot fi orientate corect5 în sensul e#itării tuturor riscurilor reale5 e#entualîn ordinea gra#ităţii lor. Totodată5 se pot e#ita integral pierderile ce le6ar putea pro#ocaaccidentele !i bolile.

Atunci cnd este #orba de o boală profesionala5 datorita comple(ităţii fenomenelor !ilimitelor în in#estigare5 nu pot fi e#idenţiate operaţional dinamica !i interacţiunea factorilor

de riscD ele nu pot !i nu sunt pri#ite longitudinal5 în înlănţuire5 ci ca !i cum desfă!urarea lor ar a#ea loc într6o singură faă. Pentru fiecare gen de îmbolnă#ire se alege un set relati# larg decaue potenţiale. 'e procedeaă apoi la identificarea acestor factori de risc în situaţiain#estigată5 la determinarea #ariaţiei lor5 la estimarea !i determinarea efectelor în funcţie demodificările setului de caue in#estigate. Pe baa reultatelor obţinute se deduc apoilegăturile cauale 9modelul epidemiologic:.

Analia preaccident fiind totu!i dificilă5 !i relati# costisitoare5 nu se realieaă în preent dect pentru sistemele de munca cu grad foarte mare de periculoitate5 cum ar ficentralele nucleare.

,n practică5 se utilieaă analia postaccident5 care e#idenţiaă din toate înlănţuirile posibile ale factorilor de risc numai pe aceea care a condus efecti# la accident. Acesta este

moti#ul pentru care se e(pliciteaă în continuare genea !i modul în care se produce unaccident de muncă pornind de la premia că e#enimentul a a#ut dea loc5 rele#ndu6se !iargumentele care au stat la baa clasificărilor factorii or de risc5 respecti# a cauelor.

,n caul accidentelor de muncă5 dinamica fenomenului poale fi u!or diferenţiată5 ca oînlănţuire de caue6efecte care se desfă!oară în cursul efectuării procesului de muncă. ?a uncapăt al lanţului se afla caua iniţială situată cel mai departe în timp de momentul producerii#ătămării organismului5 dar după constituirea !i intrarea în funcţiune a sistemului de muncă.?a celălalt capăt se află caua finală5 aflată cea mai aproape de producerea leiunii.

,n dinamica producerii accidentului5 cauele se înlănţuie !i se îmbină din Oamonteîn Oa#al5 distingndu6se din acest punct de #edere două modalităţi de legăturiB

6 înlănţuirea lineară acauelor5 astfel înct caua din Oa#al constituie efectul cauei din Oamonte !i5 la rndul ei5caua efectului careQi succede în Oa#alD

6 îmbinarea a două sau maimulte caue5 care genereaă un anumit efect5 ce se constituie într6o cauă situată în Oa#al faţăde acestea !i care la rndul său poate determina un alt efect sau poate constitui caua finală.

,n orice situaţie5 pentru producerea accidentului este necesară constituirea lanţurilor lineare ale cauelorD ani0ilarea unei singure sec#enţe a acestora este suficientă pentru e#itarea#ătămării 9principiul dominoului:.

Conform celor afirmate5 se pot distinge alte două tipuri de caue. principale !i secundare. Cauele principale sunt cele a căror ani0ilare întrerupe lanţul caual5 cele care

constituie #erigile obligatorii pentru producerea accidentului. Cauele secundare sunt celecare se îmbină cu cauele principale5 contribuind la producerea altei caue principale.Preenta cauelor fa#oriante nu este obligatorie pentru apariţia unui anumit efectD ele doar contribuie la e#oluţia cauei principale5 în sensul producerii efectului.

,n dinamica producerii accidentului se disting trei fae posibileB- faa lB constituirea situaţiei de accidentare5 care începe cu caua situata cel mai

departe de momentul leiunii5 caracteriata prin următoareleB6 este aparent nediferenţiată faţă de situaţia normală5 astfel înct pericolul nu poate fi sesiat dect printr6o urmărire specialăD6 apare o situaţie periculoasă sesiabilă5 care este iniţiată de factorul umanD6 de regulă5 se poate inter#eni pentru pre#enirea accidentului5 att de către

e(ecutant5 ct !i de către factorii de deciieD6 faa a FF6aB desfă!urarea situaţiei de accidentare5 care constă în înlănţuirea !iîmbinarea mai multor caue5 genernd caua finalăD caracteristicile faei suntB

1J


20/55

6 are loc înlănţuirea !i îmbinarea mai multor caue5 într6un inter#al scurt detimpD

6 datorită criei de timp5 acţiunile de pre#enire ale e(ecutantului pot fiagra#anteD

6 e(istă totu!i posibilitatea5 foarte limitată faţă de faa anterioară5 de a seinter#eni pentru pre#enirea producerii leiuniiD

6faa a FFF6aB producerea leiunii5 faă în care acţioneaă caua finalăD6 este faa definitorie a accidentuluiD6 are loc impactul omului cu elemente ale miloacelor de producţie sau alemediului fiic ambiant5 care pro#ocă leiunea prin îmbinarea celor două lanţuride legături lineareD

6 se produce într6un timp foarte scurt5 astfel înct singurele posibilităţi de aacţiona sunt reacţiile refle(e de autoapărare ale e(ecutantului.

,n raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge astfel trei tipuri de caueBiniţiale5 intermediare !i finale5 iar în raport cu efectul produsB caue directe5 respecti# cauafinală5 al cărui efect este însu!i leiunea5 !i caue indirecte5 care produc o altă cauă5intermediară sau finală. Caua iniţială !i cauele intermediare sunt întotdeauna indirecteD cu

ct sunt situate mai în amonte de momentul producerii accidentului5 cu att oferă posibilităţimai largi !i mai sigure de pre#enire a producerii #ătămării.

Pentru producerea oricărui accident de muncă este însă obligatorie e(istenţa în timp !ispaţiu a două caue finale de natură diferită5 a căror îmbinare are ca efect însă!i leiuneaB cel

puţin preenţa omului 6 cauă subiecti#ă % la locul unde acţioneaă o cauă obiecti#ă5 propriemiloacelor de producţie sau mediului de muncă.

Cauele iniţiale !i cele finale sunt caue principale5 în timp ce cauele intermediare potfi formate att din caue principale5 ct !i secundare.

2343 S($di$ de !"- privind #("*i%ire" ene-ei 'i din"i!ii prod$!erii $n$i!"- de "!!iden( !o%e!(iv d"(or"( $nei e.p%o-ii de pr"+ de !)r*$ne

Pentru o mai bună e(plicitare a celor preentate se analieaă în continuare genea !idinamica unui ca real de accident colecti# de muncă care s6a produs la ,ntreprinderea8inieră -ulcan5 udeţul unedoara.

. !escrierea accidentului. ?a începutul sc0imbului F din iua de 1+ septembrie 1)+)5după efectuarea pontaului5 3+ de muncitori au fost repartiaţi să e(ecute în ona lucrărilor de

pregătire a panoului F din stratul 5 blocul K 5 sectorul F producţie5 următoareleB6amenaarea unui silo de cărbune între cotele 3J) !i 3)1D6montarea unei instalaţii de monoraiD6reparaţia unei combine de înaintareD

6montarea !i bran!area unei instalaţii de aera parţial56apro#iionarea locurilor de muncă cu materialele necesare.?ucrările trebuiau să se realiee simultan în ona specificată.&intre muncitori5 un sudor a fost distribuit pentru amenaarea gurii siloului5 lucrare

pentru care a fost introdus în subteran !i bran!at la reţeaua de alimentare cu energie electricăun transformator de sudură5 fără aprobările necesare.

&atorită faptului că în ta#anul lucrării miniere e(istau goluri neumplute5 s6a acumulatîn onă metanB de asemenea5 pe ta#anul5 #atra ţi pereţii galeriei era depus praf fin de cărbune.,n aceste condiţii la contactul flăcării de sudura cu praful de cărbune5 la orele 1/51+ s6a

produs o e(ploie5 în urma căreia toţi cei 3+ de muncitori au fost accidentaţi5 constatndu6se2) de cauri de deces si ) cauri de traumatisme5 arsuri !i into(icaţii cu mono(id de carbon5

ce au condus la incapacitate temporară de muncă.Prin probele e(istente5 comisia de cercetare a accidentului a concluionat cucertitudine că în momentul producerii e(ploiei se efectuau operaţii de sudare în siloD

1+


21/55

afirmaţia a fost susţinută !i de reultatele încercărilor realiate de FN'E8E7 Petro!ani cu praf de cărbune reultat din stratul 5 blocul K5 încercări din care a reie!it că aceasta seaprinde în contact cu flacăra de sudură la o concentraţie de J gm35 în amestec cu metan în#olum de 2R.

&upă ce s6au obţinut toate informaţiile pri#ind modul în care s6a produs accidentul5 se procedeaă la delimitarea !i fi(area lanţurilor cauelor5 în succesiunea din a#al spre

amonte.&eoarece înregistrarea !i e#idenţa accidentului de muncă se realieaă pentru fiecareaccidentat în parte5 #om analia caul sudorului.

". nali#a cau#elor care au condus la accidentarea mortală a sudorului. Pornind de lafaptul ca e#enimentul final 6 leiunea 6 este decesul #ictimei5 se pune întrebarea cum a a#utlocS5 aungndu6se astfel la cauele finaleB sudorul a decedat în urma impactului cu !ocule(ploiei pro#ocate de aprinderea amestecului e(ploi# de praf de cărbune ltima sec#enţă aaccidentului este deci următoareaB

,n consecinţă5 e(istă două lanţuri accidentogene5 din care unul a condus la preenţa#ictimei la locul accidentului5 iar cel de al doilea5 la aprinderea amestecului de praf decărbune. Caua finală. preenţa sudorului este proprie e(ecutantuluiD cealaltă caua finalăeste proprie mediului de muncă.

Analind primul lanţ caual5 următoarea sec#enţa o determinăm stabilind moti#aţia preenţei sudoruluiB de ce se afla sudorul la locul accidentului &eoarece e(ecuta o operaţiede amenaare a gurii siloului5 pentru care fusese repartiat5 operaţie dispusă spre realiare5fără a fi înscrisă în programul de lucra aprobat iniţial.

Krice întrebare s6ar pune5 se constată că nu se poate identifica în interiorul acestuisistem de muncă o cauă care să fi generat dispunerea e(ecutării respecti#ei operaţii deamenaare. Prin urmare ne aflăm în faţa unei caue iniţiale5 principală5 indirectă5 propriesarcinii de muncă. 'e continuă in#estigarea cu analia celui de al doilea lanţ. 'e puneîntrebarea OCare au fost cauele aprinderii cu e(ploie a prafului de cărbune Prima cauă5logic5 constă în e(istenta unui amestec e(ploi# de praf de cărbune în mediul de munca. Ea

este strict necesară5 deci o cauă principala5 indirectă5 proprie mediului de muncă. &ar nu estesi suficientă. "actorul declan!ator5 care a permis amorsarea e(ploiei5 a fost flacăra reultatădin sudare. A doua cauă o constituie astfel producerea unei flăcări reultată din e(ecutarea

#ictima9sudor:

FF. aprinderea cu e(ploiea depunerilor de prafde cărbune

leiunea9deces:

dispuneree(ecutareoperaţie deamenaareneinclusă

în programulde lucru

repartiaresudor

pentruamenaareasiloului

e(ecuţieoperaţie

de sudare

#ictima9sudor:

leiunea9deces:

1)


22/55

operaţiei de sudare fără dispoiţie a#iată !i aprobată 6 cauă principală5 indirectă5 propriee(ecutantului.aprindere

Ce a permis e(ecutarea operaţiei de sudură în condiţiile preciate ,n primul rnd5

atribuirea sarcinii de muncă sudorului5 fără ca operaţia să fie pre#ăută în programul de lucru!i5 implicit5 să aibă a#iarea !i aprobările necesare. 'e pune problema dacă au e(istat !i altecaue5 e#entual fa#oriante. 'e constată că era obligaţia att a !efului de brigadă5 ct !i amaistrului minier5 să #erifice dacă lucrarea a#ea aprobarea necesară5 în ca contrar ei trebuindsă o suspende. Pentru această sec#enţă5 derularea poate fi preentată astfel B repartiareasarcinii de muncă nepre#ăută în programul de lucrări5 combinat cu neefectuarea controluluide către !eful de brigadă !i tolerarea e(ecutării sudurii de către maistrul miner5 a permis

producerea flăcării care a iniţiat amestecul e(ploi#.

rmătorul pas ne conduce la identificarea cauelor formării amestecului e(ploi# de praf de cărbune. Pentru ca el să se producă5 înseamnă că au e(istat simultan o depunere de praf de cărbune la locul de muncă !i o acumulare de ga metan. Ce a permis acest lucruPraful de cărbune5 după cum reultă din analia procesului te0nologic5 se putea depune numaidacă nu se respectau următoarele B

6 utiliarea instalaţiilor de desprăfuire la tăierea cu combineleD6 utiliarea dispoiti#elor de împiedicare a formării depunerilor de praf la punctele de

de#ersare a cărbuneluiD6 asigurarea !istificării !i crearea baraelor cu !ist !i apă.,n urma anc0etei s6a constatat că nici una din măsurile menţionate nu a fost

respectată5 astfel înct aungem la cauele iniţiale ale formării depunerilor de cărbune.

flacără produsă de

sudură

formareamestece(ploi#

aprindere cue(ploie a

prafului decărbune

?eiunea9decesul:

dispunere

e(ecuţieoperaţie deamenaareneaprobată

absenţă control!ef brigadă

Acceptare

maistru minier

e(ecuţieoperaţiede sudare

flacărăsudură

aprinderecu e(ploiea prafuluide cărbune

leiune

2/


23/55


24/55

$eunind toate sec#enţele stabilite !i numerotnd cauele de la cele iniţiale spre celefinale5 obţinem o înlănţuire de 1) caue5 toate principaleD cauele 161* suni indirecteD 1J61+6directe. &intre ele5 cauele 1645 15 1*sunt proprii e(ecutantului5 1/5 115 135 1*5 1J5 1) 6

proprii mediului de muncă5 iar *5 14 6 caue dependente de milocul de muncă. Ca fae aledinamicii accidentului produs5 cauele 165 J6). 115 125 145 1 an condus la constituireasituaţiei de accidentare5 cauele *5 1/5 135 1*5 lJ au repreentat desfă!urarea situaţiei deaccidentare5 iar 1+61) au declan!at producerea leiunii.

&inamica producerii acestui accident poate fi completată cu un non lanţ caual5 care acondus la acceptarea e(ecutării de către sudor a operaţiei respecti#e în condiţii neconforme cunormele de protecţia muncii. ,n amonte #om întlni drept caueB atitudine necorespunătoarefaţă de pericol5 instruire necorespunătoare în domeniul securităţii muncii5 absenţa unei

propagande adec#ate.,n analiele postaccident e(istă situaţii în care5 căutndu6se caua iniţială si #ino#ăţia5

se depă!e!te c0iar sistemul de muncă5 repreentat de întreprinderea în care a a#ut loce#enimentul. Nu este #orba de caurile de forţă maoră5 de calamităţile naturale5 ci deanumite deficienţe care s6au constituit înainte de reunirea spaţială si temporală !i intrarea înfuncţiune a elementelor implicate în desfă!urarea procesului de muncă. Cel mai simplu

e(emplu este cel al ec0ipamentelor te0niceB un strung5 o turbină etc5 pot a#ea #icii ascunse de proiectare sau e(ecuţie5 care nu pot fi identificate la recepţie. Kdată ac0iiţionate !i introduseaceste utilae într6un proces de muncă efecti#5 deficientele lor pot de#eni5 în anumitecondiţii5 caue de accidentare.

Asemenea deficienţe5 premergătoare factorilor de risc propriu6i!i5 preintă treicaracteristici definitorii5 care le diferenţiaă de noţiunea de cauă de accidentare !iîmbolnă#ire profesionalăB

6 Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului a#ut în #edere5 ea re#enindaltor sisteme de muncă5 distincteD

6 ,n general5 nu e(istă posibilitatea de stabilire5 în momentul constituirii lor cadeficienţe5 a unei relaţii cu un sistem de munca determinatD

6 ,n caul acestui gen de abateri nu se poate determina o relaţie unică bipolară cauă 6efectD unei singure deficienţe îi corespund efecte diferite5 în funcţie de caracteristicilecelorlalte elemente cu care elementul deficitar #a constitui un sistem de muncă.

leiune

aprinderecu e(ploiea prafuluide cărbune

formareamestece(ploi#

absenţăcontrol

preenţămetan

amplasaregre!ită capde detecţie

nedotare cu

fiolecolorimetrice

22


25/55

,n baa diferenţelor menţionate5 deficienţele cu care pot intra într6un sistem de muncăelementele implicate în realiarea unui proces de muncă le #om desemna ca substrat caual alaccidentelor !i bolilor profesionale.

Ca moment5 substratul caual se constituie la ni#elul formării5 conceperii5 proiectării5e(ecuţiei !i organiării elementelor sistemului de muncă. Corespunător acestor etape5 înane(a 4 este preentat un tablou al deficienţelor potenţiale generatoare de accidente de muncă

!i boli profesionale cu care un sistem de muncă poate intra în funcţiune.Cunoscnd !i aceste deficienţe5 pentru realiarea unui model global complet alfenomenului de accidentare5 se poate alege ca punct de plecare momentul în care începeformarea5 respecti# concepţia elementelor ce #or fi implicate în realiarea procesului demuncă. K astfel de abordare se ustifică prin faptul că primele măsuri5 !i cu eficienţă ma(imă5constau în integrarea principiilor de securitatea muncii în realiarea sistemului de muncă.

în repreentarea grafică a modelului5 prima faă apare ca un inter#al care are ca limitemomentul în care începe formarea5 respecti# concepţia elementelor 9inclusi# acest moment:5 !imomentul în care începe constituirea sistemului de muncă 9e(clusi#:. Fnter#alul poate fiilustrat de mai multe semidrepte5 formate de mulţimea deficienţelor de natura substratuluicaual5 corespunătoare fiecărui element al sistemului de muncă.

A doua faă constă în inter#alul cuprins între momentul de începere a constituirii !iintrării în funcţiune a sistemului !i cel de întrerupere a procesului de muncă prin întlnirea#iolentă dintre #ictimă !i caua finală 9inclusi# ambele momente:.

,n baa relaţiei biuni#oce factor de risc 6 măsură de pre#enire5 cel mai lucrati# criteriu pentru identificarea factorilor de risc ce trebuie eliminaţi ani0ilaţi este cel care6i împartedupă elementul generator din cadrul sistemului de muncă.

,n funcţie de acest criteriu5 se detaliaă în continuare fiecare categorie de factori de risc5e(plicitndu6se modul în care5 acţionnd asupra e(ecutantului5 pot constitui caue deaccidentare !i îmbolnă#ire profesională.

23


26/55

CAPITOLUL 7

FACTORI DE RISC PROPRII E8ECUTANTULUI

I SARCINII DE MUNCĂ

7313 F"!(ori de ri#! proprii e.e!$("n($%$i

'tudiile !i analiele efectuate pri#ind fenomenele de accidentare !i îmbolnă#ire profesională au rele#at incidenţa maoră a factorilor de risc proprii e(ecutantului.

,n raport cu factorii de risc obiecti#i5 cu e(cepţia unor cauri reduse ca număr Ucalamităţi naturale5 de e(emplu:5 factorii subiecti#i 6 proprii e(ecutantului 6 se situeaă si laoriginea acestora5 deoarece omul este elaboratorul !i totodată cel care #erifică !i poateinter#eni asupra celorlalte elemente ale sistemului de muncăB miloacelor de producţie5mediului !i sarcinii de muncă.

Fndiferent de repartiţia sarcinilor între om !i ma!ină5 acti#itatea de muncă pe care odesfă!oară e(ecutantul cuprinde 4 sec#enţe principaleB recepţionarea !i constituireainformaţieiD elaborarea !i adoptarea deciiilorD e(ecuţiaD autoreglarea.

Ponderea acestor sec#enţe în structura diferitelor posturi de muncă sau a unuia !iaceluia!i post5 în perioade de timp diferite5 poate #aria5 dar preenţa tuturor e obligatorie.

8odul cum e(ecutantul realieaă aceste sec#enţe define!te comportamentul său demuncă 6 totalitatea faptelor5 actelor5 reacţiilor 9motorii5 #erbale5 afecti#e: prin care o persoanărăspunde solicitărilor sarcinii de muncă.

&in punct de #edere al securităţii muncii distingem un comportament normal5 care nu

conduce la periclitarea sănătăţii sau integrităţii anatomo6funcţionale a e(ecutantului5 !i uncomportament inadec#at5 care poate fa#oria sau declan!a un accident sau o îmbolnă#ire profesională.

Comportamentul normal presupune două componenteB6 e#itarea riscurilor5 prin respectarea prescripţiilor te0nice !i a reglementărilor de

protecţia muncii referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcinaD6 neutraliarea situaţiilor de risc create5 ceea ce implică sesiarea rapidă a acestora

9c0iar anticiparea lor:5 a elementelor critice5 prelucrarea rapidă a informaţiilor5 deciia !ie(ecuţia ei prompte !i rapide.

Comportamentul inadec#at sub aspectul securităţii muncii se manifestă prin conduitenesigure sau necorespunătoare situaţiilor obi!nuite sau neobi!nuite de muncă. Altfel spus. el

repreintă abaterea e(ecutantului de la modul ideal de îndeplinire a celor patru sec#enţe aleacti#ităţii prin care se realieaă sarcina de muncă5 abatere care poate consta într6o omisiunesau acţiune gre!ită.

,n consecinţă5 factorii de risc de accidentare !i îmbolnă#ire profesională propriie(ecutantului se pot subsuma unei erori la ni#elul #erigilor de baă ale acti#ităţii de muncă B

6 erori de recepţie5 prelucrare !i interpretare a informaţieiD6 erori de deciieD6 erori de e(ecuţieD6 erori de autoregla.&eosebit de importantă pentru stabilirea măsurilor de pre#enire este cunoa!terea

substratului caual al comportamentului inadec#at din punctul de #edere al securităţii muncii.

?a modul general5 comportamentul în muncă repreintă concretiarea capacităţii de muncă aindi#idului !i reflectă relaţia dintre ni#elul e(igenţelor adresate e(ecutantului 9sub formasarcinii de muncă: !i capacitatea sa de a le răspunde.

24

http://crbale/http://crbale/


27/55

Capacitatea de muncă repreintă o reer#ă potenţială de muncă mobiliată la un ni#elmai scăut sau mai ridicat5 în funcţie de cerinţele îndeplinirii sarcinii de muncă5 prinintermediul anumitor miloace de producţie !i în anumite condiţii de mediu. Capacitatea demuncă are un caracter dinamic5 #ariaă de la un e(ecutant la altul !i c0iar la acela!i indi#id lamomente diferite. Pe parcursul desfă!urării acti#ităţii5 principalele fae ale dinamiciicapacităţii de muncă suntB

6 faa de încălire5 caracteriată printr6o capacitate crescndă de muncă5 #alori relati#scăute ale rapidităţii !i preciiei operaţiilor !i atenţia instabilă 9deci faă prielnică produceriiaccidentelor:D

6 faa capacităţii optime de muncă 6 ni#el ma(im !i relati# constant al performanţeiD probabilitatea comiterii unei erori este minimăD

6 faa scăderii treptate a capacităţii de muncă5 caracteriată prin apariţia oboselii5 ceeace fa#orieaă producerea accidentelor.

Acelea!i fae se înregistreaă pe parcursul săptămnii !i al lunii. &iferenţeleindi#iduale preentate la ni#elul capacităţii de muncă depind de factori caB

6 ni#elul cuno!tinţelor !i deprinderilor profesionaleD6 însu!iri !i capacităţi indi#idualeD

6 temperamentD6 aptitudiniD6 caracterD6 #rstă5 e(perienţă profesionalăD6 stare de sănătate5 etc.

Capacitatea de muncă indi#iduală5 la rndul ei5 nu este constantă5 depinnd de factoride moment5 cu acţiune temporară5 respecti#B

6 obosealaD6 boalaD6 emoţiileD6 interesele de momentD6 stările de depresiuneD6 conflicte familiale sau profesionale

73131 C$no'(in&e%e 'i deprinderi%e pro+e#ion"%e

,n cursul perioadei de pregătire profesională5 #iitorii e(ecutanţi !i conducători î!iînsu!esc cuno!tinţele profesionale necesare e(ecutării meseriei !i î!i formeaă deprinderile demuncă pe baa cărora #or putea realia totalitatea operaţiilor care alcătuiesc sarcina de muncă.,n acela!i inter#al5 ei trebuie să6!i însu!ească cuno!tinţele pri#ind riscurile specifice acti#ităţiirespecti#e !i să6!i formee deprinderi de securitate în raport cu situaţiile de risc specifice.

Caracteristicile te0nicii actuale5 comple(itatea ma!inilor !i instalaţiilor5 interdependenţacrescndă a elementelor unui sistem de muncă fac necesară formarea e(ecutanţilor5 precum !ia conducătorilor !i sub aspectul personalităţii în ansamblu5 al posibilităţii de integrare înrelaţiile sociale comple(e ale întreprinderii5 al con!tientiării necesităţii îndepliniriiobligaţiilor care le re#in5 în condiţiile în care acţiunile fiecăruia contribuie la eficienţa !isecuritatea întregului sistem. ,n acest sens5 este necesar să se realiee în cadrul pregătirii

profesionaleB6 de#oltarea capacităţii de a înţelege interacţiunea elementelor sistemului5 locul

propriu în cadrul acestei interacţiuni5 efectele propriilor acţionări asupra diferitelor părţi alesistemului5 interrelaţiile umane5 etc.D acest obiecti# se realieaă pe baa însu!iriidependenţelor logice funcţionale ale procesului te0nologicD

6 de#oltarea fle(ibilităţii5 a capacităţii de adaptare la situaţii noi5 de a acţionaadec#at în caul producerii unor e#enimente noi5 nea!teptate.

2


28/55

731323 9n#$'iri%e 'i !"p"!i()&i%e individ$"%e

,n afara unor însu!iri !i a unor posibilităţi !i limite fiice !i psi0ofiiologicecaracteristice fiinţei umane5 e(istă !i însu!iri5 capacităţi particulare5 prin care oamenii sedeosebesc unul de altul. Aceste însu!iri indi#iduale pot fi cunoscute !i e#entual ca ni#el dede#oltare. Ansamblul tuturor trăsăturilor psi0ice !i fiiologice particulare5 caracteristice

pentru un anumit indi#id5 formeaă personalitatea acestuia. Trăsăturile care alcătuiesc personalitatea se pot clasifica în trei categorii mari B temperamentul5 aptitudinile !i caracterul.$emperamentul. &acă aptitudinile repreintă capacitatea unei persoane de a să#r!i un

act5 de a reol#a o problemă5 temperamentul5 de!i nu este o capacitate5 inter#ine princaracteristicile sale dinamice în orice acti#itate5 influenţnd5 condiţionnd uneori attcantitatea5 ct !i calitatea reultatelor acti#ităţii.

Trăsăturile temperamentale se reflectă în B #itea !i rapiditatea reacţiilor motoriiDgradul de acti#ism5 de #i#acitate !i #ioiciune5 intensitatea !i stabilitatea 9sau labilitatea:stărilor emoţionaleD u!urinţa sau dificultatea formării unor deprinderiD posibilitatea trecerii dela o acti#itate la altaD rapiditatea adaptării la situaţii noiD reistenţa la solicitări intense !i delungă duratăD reistenţa la acţiunea factorilor de stressD gradul de impulsi#itate sau de reţinere

9ec0ilibrul psi0omotor:.Trăsăturile temperamentale pot influenţa riscul de accidentare5 în funcţie de natura

locului de muncă. "olosind termenii tipologiei clasice5 se pot stabili următoarele categorii dedependenţeB6 în locurile în care reclamă rapiditate !i mobilitate5 o persoană cu temperamentflegmatic este mai predispusă la accident dect una cu temperament sanguin sau colericD

6 în acti#ităţile cu caracter monoton5 un indi#id coleric este mai predispus laaccidentare dect un indi#id flegmatic sau c0iar sanguinD

6 în locurile cu solicitări fiice sau neuropsi0ice de mare intensitate !i permanente5 un indi#id cu temperament melancolic #a fi mai predispus la comitereaaccidentelor 9datorită reistenţei sale mici la oboseală: dect unul cu temperament flegmaticsau sanguinD

6 în locurile de muncă care reclamă un bun ec0ilibru psi0omotor !i un bunautocontrol !i stăpnire de sine5 un indi#id cu temperament coleric este mai predispus laaccidente dect unul flegmatic sau sanguin.

,n acti#ităţile cu risc crescut de apariţie a unor incidente !i accidente sunt contraindicate persoanele care preintă lipsă de maturitate sau instabilitate în planul emoţional.

Aptitudinile se pot clasifica după mai multe criterii. nul dintre aceste criterii îlrepreintă ni#elul acti#ităţii psi0ice la care se situeaă respecti#ele însu!iri !i capacităţi5 !ianumeB ni#elul senorial 6 percepti#5 mental 9sau intelectual: !i psi0o6motorD la acestea seadaugă planul fiic al acti#ităţii omuluiB

Aptitudinile fiice cuprind o serie de calităţi care condiţioneaă e(istenţa !i posibilitateade manifestare a tuturor celorlalte aptitudini5 începnd de la efectuarea mi!cărilor !ideplasărilor5 de la posibilitatea recepţionării !i prelucrării informaţiilor !i pnă la capacitateade a elabora deciii. ?ipsa de deficienţe de natură fiică este indispensabilă în anumite limite

pentru îndeplinirea optimă a anumitor sarcini de muncă.Aceste aptitudini fiice se referă laB integritatea anatomo6funcţională a e(ecutantuluiD un

anumit tip de constituţie fiicăD o anumită conformaţieD forţă fiică etc.6 Aptitudinile senoriale6percepti#e reflectă particularităţile funcţionale ale aparatelor

senoriale !i ale procesului de percepţie. "iecare analiator se caracterieaă printr6o anumităcompetenţă5 determinată în parte genetic5 în parte constituită în cursul de#oltării ontogenetice5!i care face ca fiecare indi#id să se situee pe o anumită treaptă în scara performanţelor

senoriale. în structura acestei competenţe sunt incluse următoarele componenteB6 Capacitatea de admisie5 dată de numărul stimulilor sau al porţiilor de stimulare9e(citaţie: pe care un analiator le poate capta !i codifica în unitatea de timp. Lombardarea

2*


29/55

simultană a analiatorului cu un număr prea mare de semnale duce la imposibilitatearecepţionărilor corecte. Acela!i efect îl are nerespectarea inter#alului optim în care fiecareindi#id !i analiator poate realia recepţia !i codificarea primară a informaţiilor.

6 Capacitatea de transmisie5 care constă în #olumul de informaţii9semnale: pe care unanaliator poate să61 #e0iculee în unitatea de timp5 de lani#elul periferic al receptorului pnăla ni#elul central al blocului sinteei aferente

&intre analiatorii destinaţi recepţiei semnalelor din mediul e(tern5 labilitatea 9!i5respecti#5 #itea de transmisie: cea mai mare o posedă cel auditi#5 urmnd în ordine cel#iual5 cel tactil !i cel olfacti#.

6 Capacitatea reoluti#ă5 respecti# cantitatea ma(imă de informaţie pe care unanaliator o poate prelucra !i integra în unitatea de timp. Ea are la baă un ansamblu ordonatde operaţii de comparaţie5 măsurare 9e#aluare:5 analiă5 combinare5 sinteă 9generaliare:5clasificare5 substituţie etc. $eultatul concret a acestei capacităţi se e#idenţiaă în structuriinformaţionale senoriale5 în care se includ date semnificati#e despre dinamicatransformărilor obiectelor !i fenomenelor înconurătoare !i despre propria stare a indi#idului.Ea asigură diferenţierea !i identificarea semnalelor.

Alături de aceste capacităţi5 o serie de alte calităţi !i funcţii senoriale sunt solicitate5

deci necesare în realiarea sarcinii de muncă. Cea mai solicitată este sensibilitatea #iuală. ,nraport cu aceasta5 trebuie amintită senaţia de luminăD adaptarea la întuneric !i la luminăDacuitatea #iualăD cmp #iualD senaţia de culoareD #ederea binocularăD #ederea în relief.&eficienţe ale acestor funcţii pot preenta contraindicaţii absolute în maoritatea locurilor demuncă.

6 Aptitudinile mentale5 esenţiale pentru calitatea deciiei !i autoreglării în desfă!urareaunei acti#ităţi5 se definesc la ni#el general prin Oputerea !i funcţia intelectului de a stabililegături !i de a face cone(iuni între ele. Aptitudinile intelectuale inter#in însă nu numai în

procesul de deciie ci !i în cele de recepţie !i prelucrare a informaţiei5 în e(ecutarea acţiuniireultate ca necesitate în urma deciiei.

Aceste aptitudini se referă la calităţile B gndirii5 memoriei5 atenţiei !i la spiritul deobser#aţie.

,n procesul muncii5 omul are tot timpul de reol#at probleme5 printre care !i celereultate din producerea unor defecţiuni5 incidente te0nice !i care constau în determinarealocului5 a naturii !i cauei defecţiunilor5 precum !i în găsirea celor mai bune procedee deremediere. ,n procesul muncii pot apare gre!eli de gndire % sursă posibilă de pro#ocare aunor situaţii de risc. Pot apare astfel erori în etapa de recepţionare5 prelucrare !i interpretare ainformaţiilor5 erori de udecată !i raţionament în luarea deciiilor5 conducnd la confuii5omisiuni5 deciii pripite !i5 în final5 la reacţii inadec#ate situaţiei respecti#e.

Atenţia5 prin toate calităţile ei 9concentrare5 distributi#itate5 #olum etc.: participă larealiarea diferitelor sarcini de muncă. în industria modernă5 în care au apărut numeroase

locuri de muncă unde acti#itatea de supra#eg0ere !i control are o pondere mare5 stimuliicomplec!i !i numero!i solicită menţinerea continuă a atenţiei concentrate. 8enţinerea atenţieiîn caul unor semnale rare5 cu apariţie impre#iibilă5 necesită un ni#el ridicat de #igilenţă.&eficienţele atenţiei sunt deosebit de gra#e mai ales în acti#ităţile cu risc crescut de apariţie aunor situaţii critice sau în care situaţiile critice pot duce la accidente serioase.

'piritul de obser#aţie. Kbser#aţia este o formă superioară a percepţiei premeditată5diriată5 planificată !i selecti#ă. întreprinsă cu un anumit scop. Kbser#area înseamnăcercetarea !i studierea obiectului5 a situaţiei percepute. 'punem despre cine#a că are spirit deobser#aţie dacă este în stare să obser#e în obiecte !i fenomene ceea ce nu sare în oc0i5 dar

poate fi deosebit de important pentru sarcina pe care o are de reol#at. $apiditatea !i preciiaîn remarcarea unor lucruri puţin sesiabile la prima #edere5 dar importante sub aspectul

scopului urmărit5 este o caracteristică a spiritului de obser#aţie.

2J


30/55

'piritul de obser#aţie repreintă o aptitudine care se baeaă pe calităţile percepţiei !i pe cele ale atenţiei. -arietatea !i bogăţia stimulilor solicită o permanentă concentrare !idistribuire a atenţiei5 un ni#el ridicat al #igilenţei pentru sesiarea situaţiilor noi.

6 Aptitudinile psi0omotorii r

structura factori risc

Documents