studiu de evaluare adecvată - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...
TRANSCRIPT
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 1
Studiu de Evaluare Adecvată
Planul de amenajament silvic al Pădurii
Gârboavele
Beneficiar: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi
Elaborator: P.F.A Georgescu P. Lucian
2013
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 2
Glosar de termeni:
UA - Unitate amenajistică;
STB – stejar brumăriu;
STP – stejar pufos;
SC – salcâm;
FR – frasin;
DT – diverse tari;
ARA – arabil;
TE – tei;
Ex. Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT: 30% stejar brumăriu; 30% stejar
pufos, 20 % tei, 20% tei.
SCI – sit de importanta comunitara;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 3
Introducere
Amenajarea pădurilor sau amenajamentul este ştiinţa şi practica organizării şi
conducerii structural - funcţionale a pădurilor în conformitate cu sarcinile complexe social -
ecologice şi economice ale silviculturii.
Aceasta se bazează pe conceptul dezvoltării durabile, cu respectarea următoarelor
principii:
principiul continuităţii - potrivit acestui principiu, prin amenajament se asigură
condiţii necesare pentru o gestionare durabilă a pădurilor (adică administrarea şi utilizarea
ecosistemelor forestiere, astfel încât să li se menţină şi să amelioreze biodiversitatea,
productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să li se asigure pentru
prezent şi viitor capacitatea de a exercita funcţii multiple ecologice, economice şi sociale la
nivel local, regional şi mondial, fără a genera prejudicii altor sisteme), astfel încât acestea
să ofere societăţii, permanent produse lemnoase şi de altă natură, precum şi servicii de
protecţie şi sociale cât mai mari şi de calitate superioară. Acest principiu se referă, atât la
continuitatea în sens progresiv a funcţiilor de producţie, cât şi la permanenţa şi
ameliorarea funcţiilor de protecţie şi sociale vizând nu numai interesele generaţiei actuale,
dar şi pe cele de perspectivă ale societăţii. În condiţiile amenajării pădurilor ca sisteme
cibernetice, în care fiecare componentă depinde de toate celelalte, iar acestea de întregul
sistem, şi invers, principiul continuităţii primeşte o interpretare teoretică şi practică în
viziune sistemică, izvorâtă din principiul de funcționare a sistemelor cu conexiune inversă.
Ideea de continuitate este inclusă în însăşi noţiunea de sistem cibernetic, care, odată
creat, nu numai că se menţine, din principiu, permanent în funcţiune, dar este şi într-o
continuă adaptare, tinzând prin conexiunea inversă spre starea optimă. Astfel, principiul
continuităţii capătă mobilitatea necesară pentru a putea corespunde oricăror împrejurări.
El implică, aşadar, atât păstrarea neştirbită a pădurii ca întreg, cât şi cultivarea,
organizarea, modelarea şi conducerea ei într-o perspectivă a dezvoltării durabile şi fiabile.
principiul eficacităţii funcţionale - acest principiu exprimă preocuparea
permanentă pentru creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor, precum şi
pentru valorificarea optimă a produselor acestora. Se urmăreşte creşterea productivităţii
pădurilor şi a calităţii produselor, ameliorarea funcţiilor de protecţie ale arboretelor, vizând
realizarea unei eficienţe economice a gospodăririi pădurilor, precum şi asigurarea unui
echilibru corespunzător între aspectele de ordin ecologic, economic şi social, cu cele mai
mici costuri.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 4
principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii - prin acest principiu se
urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale acesteia
(intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi a peisajelor) în scopul maximizării stabilităţii
şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.
1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS
1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,
informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,
substanţele sau preparatele chimice utilizate
Denumirea planului: „Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele„ poziţionat pe
teritoriul comunei Tuluceşti, respectiv municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.
Titularul planului: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat
Galaţi.
Elaborator: Studiul de evaluare adecvată, a fost elaborat de P.F.A Georgescu P.
Lucian, înscris în Registrul National al Elaboratorilor de Studii Pentru Protecţia Mediului.
Descrierea Planului:
Suprafața luată în studiu este formată din două trupuri de pădure: Pădurea
Gârboavele amplasată la obârşia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele şi trupul de
Pădure Zătun. Trupurile de pădure şi suprafeţele acestora sunt redate în tabelul de mai
jos:
Tabel nr. 1 Trupuri de pădure (bazinete) componente
Nr. crt.
Denumirea trupului de
pădure (bazinetului)
Parcele componente
Suprafaţa (ha)
Comuna (oraşul) în raza căreia se află
Gara SNCFR de destinaţie
Distanţa medie până la (km)
Ocol/Comună/Gară
1 Gârboavele 1-12, 14-16 399.70 Tulucești Tulucești 16 15 17
2 Zătun 13 2.80 Galați Galați 6 5 7
TOTAL 402.50
Faţă de amenajarea anterioară (realizată în 2000) unitatea studiată are în plus patru
parcele şi anume: parcela 13 (prin alipirea trupului Zătun) şi parcelele 14, 15 si 16 care
sunt drumuri.
În ceea ce priveşte mărimea parcelelor şi subparcelelor analizate în prezentul
amenajament, suprafața medie a parcelei este de 25,16 ha. Suprafaţa maximă a parcelei
este de 53,00 ha (parcela 5) iar cea minimă este de 0,40 ha (parcela 15). Suprafaţa
maximă a subparcelei este de 42,00 ha (5A) iar cea minimă este de 0,10 ha (8D).
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 5
Pădurile unității studiate sunt formate din foioase şi anume: stejar pedunculat şi
brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari. Ponderea pădurilor în cadrul
unității studiate este de 92%.
Tabel nr. 2 Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL MINISTERUL
MEDIULUI ALTI
F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) 402,5 402,5
S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10)
370 370
R A S I N O A S E 0 0
MOLID 0 0
- DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 0 0
BRAD 0 0
DUGLAS 0 0
LARICE 0 0
PINI 0 0
F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) 370 370
FAG 0 0
STEJARI 251,45 251,45
- PEDUNCULAT 0 0
- GORUN 0 0
DIVERSE SPECII TARI 118,55 118,55
- SALCAM 99,38 99,38
- PALTIN 0 0
- FRASIN 9,23 9,23
- CIRES 0 0
- NUC 0 0
DIVERSE SPECII MOI 0 0
- TEI 0 0
- PLOPI 0 0
- DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 0 0
- SALCII 0 0
- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 0 0
A L T E T E R E N U R I TOTAL 32,5 32,5
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA
0 0
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA
0 0
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM FORESTIERA
10,9 10,9
TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 2,5 2,5
- DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 2,5 2,5
TERENURI NEPRODUCTIVE 0 0
FASIE FRONTIERA 0 0
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER
19,1 19,1
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 6
Obiectivele social - economice şi ecologice avute în vedere la reglementarea prin
amenajament a modului de gospodărire a pădurilor s-au detaliat prin stabilirea ţelurilor de
protecţie, la nivelul unităţilor de amenajament. Ele se exprimă prin natura produselor şi a
serviciilor de protecţie sau social-culturale ale pădurii.
Din suprafaţa totala (399,70 ha) a Pădurii Gârboavele, 230 ha respectiv 219 ha a fost
declarată zonă protejată astfel:
aria naturală protejată Pădurea Gârboavele în suprafaţa de 230 ha este declarată
zonă naturală protejată de interes naţional şi monument al naturii conform Legii
5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea
III zone protejate, Pădurea Gârboavele, cod 2.403;
suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele
a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 prin Ordinul ministrului
mediului şi pădurilor nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă
comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România, poziţia 151: denumire sit – Pădurea Gârboavele, unitatea administrativ-
teritoriala şi suprafaţa unităţii administrativ - teritoriale cuprinsă în sit - comuna
Tuluceşti, judeţul Galaţi (4%), cod Sit Natura 2000 ROSCI0151.
Prin trasarea zonei protejate, se instituie în cadrul Pădurii Gârboavele două zone
despărţite de la nord la sud de drumul forestier FE001 (ce străbate Pădurea, de la sud-est
la nord, pe o lungime de 2,9 km): Zona protejată amplasata la vest de FE001 și
Zona de agrement amplasată la est de FE001.
Pădurile unității studiate (Gârboavele şi Zătun) sunt formate din foioase şi anume:
stejar pedunculat şi brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari.
Ponderea pădurilor în cadrul unității studiate este de 92% (370,00 ha), diferenţă de 8% o
reprezintă terenurile care servesc nevoilor de administraţie forestieră (3% - 10,90 ha),
respectiv terenuri scoase temporar din fondul forestier şi neprimite (5% - 19,10 ha)
Tabelul nr. 3 Evidenta suprafețelor din fondul forestier pe persoane fizice autorizate
Nr. crt.
Persoana juridica Folosința Suprafața (ha) UA Regimul juridic
1 Consiliul Județean Galați Pădure parc si
parc natural 383.40 1-16
Administrare operativă
2 APATERM S.A. Stație de
pompare şi puţ forat
0.10 7F Administrare
operativă
3 Consiliul Județean Galați Teren sport 0.10 10F1 Administrare
operativă
4 S.C. Dunărea S.A. Galați Restaurantul Căprioara
Restaurant 0.50 10F2 concesiune
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 7
Nr. crt.
Persoana juridica Folosința Suprafața (ha) UA Regimul juridic
5 Consiliul Județean Galați Parcare auto 0.10 10F3 Administrare
operativă
6 Consiliul Județean Galați Parcare auto 0.10 10F4 Administrare
operativă
7 Consiliul Județean Galați Muzeul satului 0.70 10F5 Administrare
operativă
8 Complexul muzeal de
științele naturii Parc zoologic 8.20 11F1
Administrare operativă
9 Consiliul Județean Galați Parcare auto 0.10 11F2 Administrare
operativă
10 Administrația taberelor
școlare Tabără școlari 2.20 12F1
Administrare operativă
11 S.C. Pibuni Ltd Galați
Complex Pibuni Bar de zi 0.80 12F2 concesiune
12 Consiliul Județean Galați Teren sport 0.10 12F3 Administrare
operativă
13 S.C. Steaua Dunării S.R.L. Galați – Complex Stejarul
Complex vile 3.60 12F4 concesiune
14 S.C. DUNASI S.R.L Galați
Restaurant Vânătorul Restaurant 2.30 12F5 concesiune
15 R.A. Cai de rasa -
Herghelia Tulucești Turn de apă 0.20 12F6 concesiune
Total 402.50
Figura nr. 1 Harta Generală a amenajamentului silvic Pădurea
Gârboavele – Unitati de productie UP.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 8
Vegetația forestieră situată în incintele menționate mai sus, este supusă regimului
silvic în conformitate cu reglementările juridice existente la data întocmirii
amenajamentului.
Fondul forestier total existent în Pădurea Gârboavele, indiferent de agentul economic
care îl administrează, este supus regimului special de conservare. În aceste condiții sunt
interzise defrișările de pădure, indiferent de scopul urmărit, sau extinderea construcțiilor de
orice fel. Dezvoltarea dotărilor turistice şi de agrement (locuri de parcare, puncte
comerciale, etc.) se va limita la suprafețele fără pădure existente în zona pădurii parc
(Valea Gârboavele).
Importanţa social-economică a economiei forestiere, în general, a sectorului silvic în
mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului
funcţiilor exercitate de către pădure. Aceste funcţii se împart în două categorii importante,
respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie.
Astăzi, problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit, în contextul
economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărţite după
destinaţia ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de
funcţii, după cum urmează:
grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie;
grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie.
Conform amenajamentului silvic, zona analizată se încadrează în grupa I, respectiv
păduri cu rol de protecţie deosebit.
Tabel nr. 4 Funcţiile pădurii
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumirea ha %
Grupa I
1-4A Păduri cu intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de pădure parc situate în jurul municipiului Galați (TII)
134.10 33
1-4A5B
Păduri de recreere de intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de parc natural (TII)
238.40 59
Total Grupa I 372.50 92
Alte terenuri 30.00 8
Total U.P. 402.50 100
Funcţia exprimă acţiunea în care este angajat un arboret în raport cu obiectivele social
economice şi ecologice. Stabilirea funcţiilor pe arborete determină implicit ţelurile de
protecţie. Intensitatea funcțională foarte ridicată pentru întregul fond forestier din Pădurea
Gârboavele, determină încadrarea pădurilor în regim de conservare deosebită şi obligă
administratorul acestuia să nu modifice folosințele actuale prin defrișări de pădure
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 9
indiferent de obiectul economic sau social avut în vedere. Dezvoltarea dotărilor specifice
agrementului se va limita la suprafețele destinate în prezent acestui scop.
Subunități de protecție
Reglementarea gospodăririi arboretelor se realizează în cadrul unei subunităţi de
gospodărire de tip M – păduri supuse regimului de conservare deosebită.
În cadrul acesteia, conform elementelor expuse în Tabel nr. 2 Funcţiile pădurii se
disting doua zone cu obiective de gospodărire:
zona cu regim de pădure – parc, situată pe Valea Gârboavele, în care frecventa
vizitatorilor si dotările de agrement existente presupun măsuri de gospodărire
specifice acestui obiectiv;
zona cu regim de parc natural, situat în bazinul Valea Mare, cu acces al
vizitatorilor numai pietonal si limitat, în care treptat se vor reconstrui
ecosistemele forestiere de tip natural specifice zonei.
În ansamblu, structura actuală a arboretelor şi cea de perspectivă sunt şi vor fi
asemănătoare în cele două zone, diferența fiind determinată de frecvenţa vizitatorilor şi
dotările de agrement din pădurea parc.
Constituirea subunităţilor de producţie sau de protecţie
Aplicarea măsurilor de gospodărire impuse de ţelurile urmărite s-a făcut în cadrul unei
singure subunități de protecție prezentată în tabelul de mai jos
Tabel nr.5
Subunitatea indicativ şi denumire
Constituirea subunităţii de producţie sau
protecţie Suprafaţa (ha)
Grupa funcţională şi categoria funcţională
protecţie absolută
terenuri de reîmpădurit
alte terenuri
TOTAL
M-conservare deosebită
Grupa 1-4B 131.60 2.50 - 134.10
Grupa 1-4B, 5B 238.40 - - 238.40
Alte terenuri - - - 30.00 30.00
TOTAL U.P. - 370.00 2.50 30.00 402.50
Ținând cont că, prin Planul de Management al Ariei Protejate Pădurea Gârboavele -
„Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecţia
arboretului matern, asigurându-se în permanenţă acoperirea solului cu vegetaţie. Arborii
uscaţi, bolnavi, afectaţi de fenomene naturale sunt extraşi pentru a se evita deprecierea
arboretelor. Parte din ei sunt lăsaţi pe loc, în vederea asigurării unui nivel ridicat al
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 10
biodiversităţii, ca „lemn mort” pe picior.” – s-a constituit o subunitate de protecție M –
conservare deosebită, ce permite atingerea obiectivelor de mai sus.
Tipuri de staţiuni în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele
În cuprinsul unității studiate au fost identificate trei tipuri de staţiuni, una de
productivitate superioară şi două productivitate mijlocie. Cel mai bine reprezentat este tipul
de staţiune 9.3.1.0 Silvostepă, stejărete xerofile Bm, cernoziom moderat - puternic levigat,
întinsuri largi pe platouri şi versanți superiori.
Tabelul nr. 6 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
Nr. Crt
Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate (ha) Tipuri şi subtipuri de sol Codul Diagnoza ha % Superioară Mijlocie Inferioară
Silvostepă, stejărete xerofile
1 9310
Silvostepă, stejărete xerofile B (i-m), cernoziom moderat-
puternic levigat, întinsuri largi pe platouri si versanți
superiori
316.80
78 - 316.80 - 1210 cernoziom
cambic
2 9320
Silvostepa mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu, Bm, cernoziom puternic levigat pe loess
52.90
13 - 52.90 - 1210 cernoziom
cambic
3 9614
Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens
humifer, freatic umed, frecvent s rar scurt inundabil.
2.80 1 2.80 - - 0403 aluviosol
molic
4 Alte terenuri 30.0
0 8 30.00
TOTAL U.P. 402.50
100 2.80 399.70
1 99
Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Pentru a satisface în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele luate
individual, cât şi pădurea în ansamblul său trebuie să îndeplinească anumite condiţii de
structură. Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât şi cea
corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se defineşte şi se detaliază prin stabilirea
bazelor de amenajare: regimul, compoziţia ţel, tratamentul, exploatabilitatea (exprimată
prin vârsta medie a exploatabilităţii) şi ciclu.
Regimul
Regimul reprezintă modul general în care se asigură regenerarea unei păduri şi
defineşte structura pădurii sub raportul provenienţei arboretelor.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 11
Pentru arborete, unității de protecție studiate s-a adoptat regimul codrului având în
vedere obiectivele social-ecologice generale şi necesitatea folosirii corespunzătoare a
capacităţii de protecție.
Compoziţia ţel
Compoziţia arboretelor sau proporţia speciilor este unul din factorii definitorii în
reglarea unei structuri corespunzătoare obiectivelor sociale şi ecologice adoptate pentru
subunitatea de protecție constituită.
Pentru fiecare arboret în descrierea parcelară este înscrisă compoziţia actuală şi
compoziţia ţel în raport cu funcţia lui principală ţinând seama de pădure, respectiv starea,
compoziţia actuală şi lucrările de îngrijire ce se vor executa.
Pentru subunitatea de protecție luată în studiu, compoziţia ţel este rezultanta mediilor
ponderate a compoziţiilor ţel ale tuturor unităţilor amenajistice din care este constituită
respectiva subunitate.
În tabelul de mai jos sunt redate compoziţia ţel pe S.U.P., tip de staţiune şi tip de
pădure.
Tabel nr.7
SUP Tip
staţiune Tip
pădure Compoziţia ţel
Suprafaţa (ha)
Suprafaţa pe specii (ha)
STP STB TE DT*
M
9310 8311 30STB 30STP 20TE 20 DT 319.60 95.88 95.88 63.92 63.92
9320 8111 30STB 30STP 20TE 20 DT 52.90 15.87 15.87 10.58 10.58
Total ha 372.50 111.75 111.75 74.50 74.50
% 100 30 30 20 20
Compoziţia actuală S.U.P. M : 41STP 27SC 27STB 2FR 2DT 1ARA
Total UP ha 372.50 111.75 111.75 74.50 74.50
% 100 30 30 20 20
Compoziţia actuală: 41STP 27SC 27STB 2FR 2DT 1ARA
*DT: MJ, MA,PAR, JU, VI, FR
Legenda: STB – stejar brumăriu; STP – stejar pufos, SC – salcâm, FR – frasin, DT –
diverse tari, ARA – arabil; TE – tei;
Pentru subunitatea de protecție, compoziția tel s-a determinat ca o medie ponderată a
compoziţiilor ţel pentru fiecare tip de pădure stabilite conform cu lucrarea “Îndrumări
tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor” - 2000.
Tratamentul
Ca baza de amenajare tratamentul definește tipul optim de structură urmărit în raport
cu obiectivele sociale, economice şi cu însușirile ecologice ale speciilor. În perspectivă,
pornind de la structurile actuale de tip echien, se va urmări diversificarea structurii pe
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 12
vârste şi dimensiuni, astfel încât să se obțină ecosisteme forestiere ecologic stabile cu
valoare estetică mai ridicată.
Reglementările tehnice în vigoare prevăd, pentru pădurile supuse regimului de
conservare deosebită, gospodărirea prin aplicarea numai de lucrări de conservare.
Lucrările de conservare cuprind toată gama lucrărilor necesare pentru regenerarea
arborilor.
În cazul Pădurii Gârboavele sunt necesare tehnologii specifice pentru pădurile de
cvercinee şi pentru arboretele de salcâm.
În cazul arboretelor de cvercinee xerofile, deși au vârsta maximă de 65 ani, se
preconizează crearea nucleelor de regenerare în punctele de regenerare naturală. În jurul
acestora se vor deschide ochiuri de 1000 mp în care în prima etapă consistenţa se reduce
la 0,5 - 0.6, se înlătură subarboretul, se intervine cu completări prin plantații şi se execută
susținut lucrările de îngrijire a semințișului. Tehnologia este specifică tăierilor progresive
cu deosebirea că în acest caz perioada de regenerare va fi de 30-40 ani.
Pentru arboretele de salcâm tehnologia de regenerare este identică cu tehnologia
crângului de jos – prin căzănire, urmată de lucrări de împădurire cu specii adecvate tipului
de stațiune.
Exploatabilitatea
Exploatabilitatea reprezintă starea de maximă eficacitate funcţională în raport cu
ţelurile de gospodărire urmărite. Vârsta, exprimată în ani, la care un arboret atinge această
stare, este vârsta exploatabilităţii. Întrucât Pădurea Gârboavele este constituită din fond
forestier supus integral regimului de conservare deosebită, devine obligatorie adoptarea
exploatabilității de protecție. Însușirile ecosistemelor forestiere, structura şi obiectivele
socio-economice, impun adoptarea unor vârste ale exploatabilității de protecție în limite
foarte largi, cuprinse practic între vârsta actuală şi în unele cazuri, limita fiziologică a
arborilor.
Ciclul
Nu se stabilește ciclu de producție, întrucât Pădurea Gârboavele este supusă
regimului de conservare deosebită.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 13
1.2. Obiective ale planului silvic ce se suprapun peste Arealul Ariei naturale
Protejate Pădurea Gârboavele ROSCI 0151
Suprafaţa Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele cuprinde următoarele unităţi
amenajistice: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5 A,B,C; 6 A,B,C; 7 A.
Suprafața inclusă în categoria 1.5B este mai mare decât cea inclusă în Legea 5/2000,
deoarece sunt incluse subparcele întregi în această categorie, iar limita rezervației nu este
pe limita acestora (ex. UA 6B unde limita rezervației trece prin interiorul acesteia).
În ceea ce priveşte suprapunerea UA cu situl de importanţă comunitară ROSCI 0151
Pădurea Gârboavele acestea sunt: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5
A,B,C; 6 A,B, C.
Fig. nr. 2 - Suprapunere Arii naturale protejate şi Rezervaţie naturală
peste Pădurea Gârboavele
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 14
Obiectivele planului – Amenajament silvic Pădurea Gârboavele (inclusiv trupul
Zătun)
Planul de amenajare silvică a Pădurii Gârboavele şi a trupului Zătun propune
realizarea următoarelor obiective concretizate prin:
1. Lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic
Pădurea Gârboavele.
2. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic.
3. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri prin refacerea arboretelor
slab productive şi substituirea celor cu compoziţii necorespunzătoare.
Lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic
Pădurea Gârboavele
Ansamblul lucrărilor de conservare cuprind toată gama de lucrări necesare (tăieri de
conservare, ajutorarea regenerării naturale, împăduriri, completări şi îngrijirea semințișului)
pentru regenerarea arboretelor în vederea ameliorării structurii acestora.
În cazul Pădurii Gârboavele tehnologia lucrărilor de conservare este diferențiată în
funcție de structura actuală a arboretelor. Suprafața şi volumul de recoltat prin tăieri de
conservare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 8 Lucrări de conservare - Suprafața şi volumul de recoltat prin tăieri în cadrul
amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele
UA S (ha) V (mc) V+5cr (mc) V de extras (mc)
1B 5.90 124 134 112
2B 12.00 144 169 139
3B 5.40 64 79 65
4C 3.20 20 40 10
5C 2.70 86 86 39
7B 5.40 114 164 98
8C 1.60 296 296 21
8E 0.60 116 116 8
9B 2.00 24 29 20
9C 2.00 94 109 15
10C 5.60 324 344 85
10F 0.80 155 155 10
Total 47.20 1561 1721 622
În arboretele constituite din cvercinee xerofile din UA: 8C, 8E şi 10F lucrările de
conservare se vor executa după tehnologia tăierilor progresive.
Ochiurile vor fi amplasate în zonele cu semințiș instalat sau se vor deschide noi ochiuri
de regenerare iar suprafața acestora nu va depăși 1000 mp. La prima intervenție, în
ochiurile ce se vor crea, pentru evitarea insolației consistenţa se va reduce pană la 0.5, se
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 15
va extrage subarboretul şi se vor efectua lucrări de ajutorare a regenerării naturale.
Suprafața totală de parcurs cu lucrări de conservare în cvercinee este de 3,0 ha.
Lucrările de conservare în arboretele de salcâm din UA: 1B, 2B, 3B, 4C, 5C, 7B, 9B,
9C şi 10C se vor executa pe suprafaţa de 44,20 ha unde există o generație de arbori care
au ajuns sau depășit vârsta optimă de regenerare vegetativa (20 ani).
Tehnologia de executare a lucrărilor de conservare în aceste arborete este identică
tratamentului tăierilor în crâng - căzănire prin care vor fi extrase exemplarele mature de
salcâm. Pentru realizarea unei regenerări corespunzătoare, tăierea în crâng, care se
execută în perioada de repaus vegetativ, va fi urmată în primăvara imediat următoare cu
lucrări de împăduriri cu speciile prevăzute în compoziție pentru regenerare.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 16
Figura nr. 3 Harta lucrărilor de conservare
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 17
Tabelul nr. 9 Planul lucrărilor de conservare propuse în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele
UA Supr. (ha)
Cons. Dist hm
Elem arb
Prop Vârsta CLP V
(mc) V+5cr
mc Denumire lucrări propuse
Volum de extras
mc %
1 B 0 0 0 SC 9 20 5 106 111 Tăieri de conservare 111 0
0 0 0 DT 1 20 5 18 23 Împăduriri (fără tăieri de
regenerare) 1 0
0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0
2 5,9 0,3 5 0 20 5 124 134 112 84
Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 B 0 0 0 SC 9 20 4 132 137 Tăieri de conservare 137 0
0 0 0 DT 1 20 3 12 32 Împăduriri (fără tăieri de
regenerare) 2 0
0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0
2 12 0,3 8 0 20 4 144 169 139 82
Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 B 0 0 0 SC 9 20 5 59 64 Tăieri de conservare 64 0
0 0 0 DT 1 20 3 5 15 Împăduriri (fără T de reg.) 1 0
0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0
2 5,4 0,3 9 0 20 4 64 79 65 82
Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 C 0 0 0 SC 3 20 5 10 10 Tăieri de conservare 10 0
0 0 0 SC 7 6 4 10 30 Împăduriri (fără T de reg.) 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0
2 3,2 0,3 1 0 6 5 20 40 10 25
Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 C 0 0 0 SC 8 20 4 59 59 Tăieri de conservare 12 0
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 18
UA Supr. (ha)
Cons. Dist hm
Elem arb
Prop Vârsta CLP V
(mc) V+5cr
mc Denumire lucrări propuse
Volum de extras
mc %
0 0 0 SC 2 35 4 27 27 Împăduriri (fără T de reg.) 27 0
0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0
2 2,7 0,5 3 0 20 4 86 86 39 45
Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 B 0 0 0 SC 6 20 3 92 97 Tăieri de conservare 97 0
0 0 0 SC 4 5 3 22 67 Ajutorarea reg. naturale 1 0
0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea semințișului 0 0
2 5,4 0,6 2 0 20 3 114 164 98 60
Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 C 0 0 0 STB 8 130 2 256 256 Tăieri de conservare 18 0
0 0 0 ARA 1 80 3 24 24 Ajutorarea reg. naturale 2 0
0 0 0 DT 1 80 3 16 16 1 0
2 1,6 0,6 6 0 130 3 296 296 21 7
Compoziție ţel 7STB 2DT 1TE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 E 0 0 0 STB 9 100 3 108 108 Tăieri de conservare 8 0
0 0 0 STB 1 55 2 8 8 Ajutorarea reg. naturale 0 0
2 0,6 0,6 1 0 100 3 116 116 8 7
Compoziție ţel 7STB 2DT 1TE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 B 0 0 0 SC 7 15 3 20 20 Tăieri de conservare 20 0
0 0 0 SC 3 5 3 4 9 Împăduriri (fără T de reg.) 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0
2 2 0,3 1 0 15 3 24 29 20 69
Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 C 0 0 0 SC 7 22 4 76 76 Tăieri de conservare 15 0
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 19
UA Supr. (ha)
Cons. Dist hm
Elem arb
Prop Vârsta CLP V
(mc) V+5cr
mc Denumire lucrări propuse
Volum de extras
mc %
0 0 0 DT 1 20 3 10 15 Ajutorarea reg. naturale 0 0
0 0 0 SC 2 10 4 8 18 0 0
2 2 0,7 4 0 22 4 94 109 15 14
Compoziție ţel 8SC 2DT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 C 0 0 0 SC 9 20 4 274 279 Tăieri de conservare 84 0
0 0 0 DT 1 20 3 50 65 Ajutorarea reg. naturale 1 0
2 5,6 0,7 1 0 20 4 324 344 85 25
Compoziție ţel 8SC 2DT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 F 0 0 0 STB 9 100 3 144 144 Tăieri de conservare 10 0
0 0 0 STB 1 65 2 11 11 Ajutorarea reg. naturale 0 0
2 0,8 0,6 1 0 100 3 155 155 10 6
Compoziție ţel 7STB 2DT 1TE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 47,2 0 0 0 0 0 1561 1721 622 0
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 20
Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor au avut ca scop realizarea sau
favorizarea unor structuri optime a arboretelor sub raport ecologic şi genetic, în
conformitate cu legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere, în vederea
creşterii eficacităţii funcţionale multiple a pădurilor.
Obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor au
vizat păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, creşterea gradului de
stabilitate şi rezistenţă a pădurilor la acţiunea agresivă a factorilor de mediu destabilizatori
(vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, etc.), precum si creşterea eficacității funcționale a
arboretelor şi pădurii în ansamblul ei. Stabilirea lucrărilor de îngrijire şi conducere pentru
fiecare arboret în parte s-a făcut în funcţie de starea acestora, în conformitate cu
prevederile din „Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”.
În ceea ce priveşte lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul
amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele, acestea vor consta în:
Curăţiri - au fost stabilite pentru UA 6D, 6E, 11C şi 13 (Trupul Zătun), arborete
tinere aflate în stadiul de nuieliş – prăjiniş. În parcela 13 (trupul Zătun) curățirile se vor
efectua doar pe 50% din suprafața, consistenta în acest UA fiind variabilă de la 0.8 la 0.9.
Suprafața efectivă de parcurs cu curățiri este de 2,40 (0,24 ha anual).
Curăţirile vor avea caracter de selecţie negativă, urmărindu-se îmbunătăţirea calităţii,
creşterii şi compoziţiei arboretelor prin extragerea arborilor rău conformaţi, accidentaţi,
bolnavi, dispersaţi sau uscaţi, înghesuiţi şi copleşiţi sau aparţinând unor specii sau forme
genetice mai puţin valoroase şi care nu corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor
ecologice.
Prin curăţiri se vor continua lucrările de selecţie începute prin degajări, punându-se
accentul pe protejarea şi favorizarea cvercineelor, extrăgându-se parţial exemplarele
speciilor ajutătoare.
Periodicitatea medie adoptată este de 10 ani, aceasta fiind stabilită în funcţie de
starea arboretelor, condiţii staționare şi lucrări executate.
Prin curăţiri se va recolta un volum mediu anual de 1 m3/ha, intensitatea maximă a
intervenţiilor fiind de 3,7 m3/an/ha. Curăţirile se pot efectua tot timpul anului.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 21
Figura nr. 4 Harta lucrărilor de îngrijire – curăţiri
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 22
Rărituri - au fost propuse în UA 8D, 11A şi 13 (Trupul Zătun) situate în afara ariei
naturale protejate şi a rezervaţiei peisagistice. Arboretele din aceste UA au consistenţe
mai mari de 0,8. În UA 11A şi 13 răriturile se vor efectua pe parte din suprafaţa: 0.7S
respectiv 0.5 S (gradul de acoperire) , deoarece consistenta în aceste arborete variază de
la 0.8 la 0.9. Suprafaţa arboretelor în cauză este de 7,80 ha, suprafaţa anuală de parcurs
fiind de 0,78 ha.
Aceste lucrări de îngrijire vor urmări reducerea prin selecţie pozitivă a numărului de
exemplare la unitatea de suprafaţă, micşorându-se temporar consistenţa în scopul
ameliorării structurii creşterii şi calităţii arboretelor precum şi a eficacităţii funcţionale a
acestora.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 23
Figura nr. 5 Harta lucrărilor de îngrijire – rărituri
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 24
În concordanţă cu tipurile de pădure şi starea arboretelor se va aplica răritura
combinată, care va urmări promovarea arborilor valoroşi pe biogrupe, intervenind atât în
plafonul superior cât şi în cel inferior.
Alegerea arborilor de extras este preferabil să se facă în timpul perioadei de vegetaţie,
pentru a se putea aprecia cât mai corect indicele de închidere a coronamentului.
Concomitent cu alegerea arborilor de extras se va face şi marcarea acestora, extragerea
acestora efectuându-se tot timpul anului. Intensitatea răriturilor a fost stabilită în raport de
consistenţa şi stadiul de dezvoltare al arboretelor, în concordanţă cu potenţialul staţional
(în funcţie de aceste considerente a fost stabilit şi numărul intervenţiilor în cadrul unui
arboret), respectându-se prevederile din „Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea
arboretelor”, nr. 2/2000.
Periodicitatea intervenţiilor este de 8 ani. Volumul de recoltat anual este 7 m3.
Intensitatea intervenţiei este de 9 m3/an/ha.
Tăieri de igienă - au fost prevăzute pentru toate arboretele care nu vor fi parcurse
cu tăieri de regenerare sau lucrări de îngrijire şi conducere, indiferent de vârstă,
consistenţă sau clasă de producţie, urmărindu-se asigurarea unei stări fitosanitare
corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare căzuţi, rupţi şi
doborâţi de vânt şi zăpadă, puternic atacaţi de insecte, precum şi a arborilor cursă şi de
control folosiţi la protecţia pădurii.
Tăierile de igienă se pot efectua tot timpul anului, fără restricţii, ori de câte ori starea
fitosanitară a pădurii impune acest lucru.
Periodicitatea intervenţiilor se va stabili de personalul tehnic al ocolului în funcţie de
starea fitosanitară a pădurii. Se vor efectua tăieri de igienă şi în arborete în curs de
regenerare, dacă în perioada dintre intervenţii se impune extragerea arborilor uscaţi, în
curs de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă. Suprafaţa anuală ce va fi parcursă
cu tăieri de igienă este de 299,9 ha, volumul corespunzător de recoltat fiind de 233 m3.
Intensitatea intervenţiei este de 0,8 m3/an/ha. Posibilitatea de produse secundare (curăţiri,
rărituri) este de 8 m3/an.
În tabelul de mai jos sunt redate lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor pe
tipuri funcţionale şi specii.
Aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se va face conform “Normelor tehnice
pentru îngrijire şi conducerea arboretelor” - 2000.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 25
Tabelul nr 10 Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor pe tipuri funcţionale şi specii
Legenda: STB – stejar brumăriu; STP – stejar pufos, SC – salcâm, FR – frasin, DT – diverse tari, ARA – arţar.
Specificări Grupa
funcţională
Suprafaţa de parcurs
(ha)
Volumul de extras (m3)
Posibilitatea anuală pe specii (m3 )
Total Anual Total Anual STP STB SC FR DT ARA
Degajări
I
II
Total
Curăţiri
I 2.40 0.24 7 1 1
II
Total 2.40 0.24 7 1 1
Rărituri
I 7.80 0.78 69 7 5 1 1
II
Total 7.80 0.78 69 7 5 1 1
Total curăţiri +rărituri
I 10.20 1.02 76 8 5 2 1
II
Total 10.20 1.02 76 8 5 2 1
Tăieri de igienă
I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1
II
Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1
Total U. P.
I 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1
II
I + II 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 26
Figura nr. 6 - Harta lucrărilor de îngrijire – tăieri de igienă
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 27
Posibilitatea prevăzută la categoria produse secundare este orientativă dar este
obligatorie parcurgerea întregii suprafeţe prevăzute cu lucrări executate la timp şi cu o
intensitate corespunzătoare.
La executarea tăierilor de îngrijire se va urmări parcurgerea întregii suprafeţe a
respectivului arboret, intensitatea însă va fi definită de starea acestuia chiar dacă nu se
realizează volumul înscris în plan.
În ceea ce priveşte volumul total posibil de recoltat (conservare plus produse
secundare) sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabelul nr 11 Volumul total posibil de recoltat în cadrul amenajamentului
silvic Pădurea Gârboavele
Specificări Grupa
funcţională
Suprafaţa
de parcurs
(ha)
Volumul de extras
(m3)
Posibilitatea anuală pe specii (m3 )
Total Anual Total Anual STP STB SC FR DT ARA
Tăieri de
conservare
I 47.20 4.72 622 62 4 57 1
Total 47.20 4.72 622 62 4 57 1
Produse
secundare
I 10.20 1.02 76 8 6 1 1
II
Total 10.20 1.02 76 8 6 1 1
Tăieri de
igienă
I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1
II
Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1
TOTAL U.P.
I 357.30 305.64 3026 303 126 83 85 5 3 1
II
I + II 357.30 305.64 3026 303 126 83 85 5 3 1
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 28
Tabelul nr 12 Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
Drum
R A R I T U R I C U R A T I R I D E G A J A R I I G I E N A Total vol. de
extras UA Suprf Vârsta
CNS
Vol. actual
Crest Nr. in.
SPR parcurs
Vol. de
extras UA
Supra-fata
Vârsta CNS
Volum actual Nr.
in.
SPR parcurs
Vol. de
extras UA Suprf Vârsta Suprf
Vol. de
extras
Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc
DP001 13 2,8 10 0,8 92 13 1 1,4 9 13 2,8 10 0,8 92 1 1,4 6 0 0 0 0 15
Total drum
2,8 10 0,8 92 0 0 1,4 9 2,8 10 0,8 92 0 1,4 6 0 0 0 0 15
Total cat.
drum 2,8 10 0,8 92 0 0 1,4 9 2,8 10 0,8 92 0 1,4 6 0 0 0 0 15
FE001 8 D 0,1 35 0,8 13 0 1 0,1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169,8 1321 1323
Total drum
0,1 35 0,8 13 0 0 0,1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169,8 1321 1323
FE002 11 A 9 18 0,8 594 47 1 6,3 58 6 D 0,5 4 0,9 6 1 0,5 1 0 0 104,3 788 847
0 0 0 0 0 0 0 0 6 E 0,3 5 0,9 3 1 0,3 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 11 C
0,2 5 0,8 3 1 0,2 0 0 0 0 0 0
Total drum
9 18 0,8 594 0 0 6,3 58 1 5 0,9 12 0 1 1 0 0 104,3 788 847
FE003 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25,8 219 219
Total drum
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25,8 219 219
Total cat.
drum 9,1 18 0,8 607 0 0 6,4 60 1 5 0,9 12 0 1 1 0 0 299,9 2328 2389
Total grupa
11,9 16 0,8 699 0 0 7,8 69 3,8 9 0,8 104 0 2,4 7 0 0 299,9 2328 2404
Total general
11,9 16 0,8 699 0 0 7,8 69 3,8 9 0,8 104 0 2,4 7 0 0 299,9 2328 2404
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 29
Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri
Lucrările de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri au rolul de a asigura
regenerarea la timp a fondului de protecţie cu speciile cele mai indicate din punct de
vedere ecologic şi cultural. Ele sunt grupate în planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri
(Tabel nr. 11 Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire) care conţine indicaţii referitoare
la toate lucrările necesare pentru asigurarea procesului de instalare şi regenerare a
pădurii.
La întocmirea planului lucrărilor de regenerare şi împăduriri s-au avut în vedere
situaţia terenurilor goale din fondul forestier şi nevoile de regenerare ce decurg din
aplicarea planului cu lucrări de conservare, urmărindu-se împădurirea tuturor terenurilor
goale, regenerarea suprafeţelor din fondul forestier parcurse cu lucrări de conservare,
asigurarea densităţii optime a arboretelor şi promovarea cu precădere a regenerării
naturale şi a speciilor autohtone valoroase.
Pentru această unitate de protecție, planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri,
cuprinde următoarele categorii de lucrări:
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale
A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
B. Lucrări de regenerare
B1. Împăduriri în terenuri goale din fond forestier
B3. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu lucrări de
conservare
C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv
C1. Completări în arborete tinere existente
C2. Completări în arborete nou create
D. Îngrijirea culturilor tinere
D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create
Lucrările de ajutorare a regenerării naturale se vor executa o dată cu primele lucrări de
conservare, pe întreaga suprafaţă de regenerat. Acestea constau din: mobilizarea solului,
extragerea subarboretului numai dacă acesta împiedică regenerarea, extragerea
seminţişului şi tineretului preexistent neutilizabil).
O atenţie deosebită se va acorda diagnosticării seminţişului (dacă este sau nu
utilizabil), pentru a se evita eventualele consecinţe silviculturale nedorite.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 30
Lucrările de îngrijire a regenerării naturale se vor executa în arboretele care se vor
parcurge cu lucrări de conservare şi în care procesul de regenerare s-a declanșat sau
urmează să se declanşeze. Acestea constau din: receparea seminţişurilor sau a tineretului
vătămat, descopleşirea seminţişurilor şi înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile
şi drajonii şi se vor executa în anii următori parcurgerii cu lucrări de conservare a
arboretelor respective. Aceste lucrări se vor executa în intervalul 15 august - 15
septembrie prin tăierea pe cât posibil de sub colet a exemplarelor enumerate şi respectiv a
buruienilor din jurul puieţilor. Se va avea în vedere curăţirea de resturi de exploatare a
parchetelor în vederea asigurării dezvoltării seminţişului; în cazul în care se constată că
buruienile împiedică dezvoltarea în bune condiţii a acestuia, se va proceda la
descopleşirea lui de 1-2 ori pe an.
Lucrările de regenerare ce se vor executa în cuprinsul acestei unităţi se referă la
împăduriri în poieni şi goluri si împăduriri după lucrări de conservare.
Împăduriri în poieni şi goluri se vor executa pe o suprafaţă de 2,50 ha, în UA 3D, 4D,
6C şi 10E. Pe baza indicaţiilor din „Îndrumări tehnice pentru compoziţii, scheme şi
tehnologii de regenerare” s-au stabilit pentru aceste unităţi amenajistice compoziţiile de
regenerare corespunzătoare.
Împăduririle se vor executa primăvara, urmând ca starea de masiv să se realizeze la
4-6 ani de la plantare. Anual se vor executa lucrări de îngrijire a culturilor (care vor consta
din îndepărtarea ierburilor din jurul puieţilor) şi completarea eventualelor goluri. În
executarea acestor lucrări se vor evita perioadele secetoase şi fierbinţi pentru a nu expune
puieţii brusc la acţiunea soarelui.
Împăduriri în suprafeţe parcurse cu lucrări de conservare se vor efectua în UA 1B, 2B,
3B, 4C, 5C, 7B, 9B, 9C, şi 10C pe o suprafaţă efectivă de 34,20 ha. Completări în arborete
tinere existente se vor efectua în UA 7C şi 10D pe o suprafață efectivă de 6,82 ha.
Completări au fost planificate pe 20% din suprafața efectivă de împădurit în arboretele
ce se vor crea în cursul deceniului. Pe durata executării acestor lucrări se vor respecta
normele cu privire la manipularea, transportul şi păstrarea materialului de plantat.
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere s-au planificat în arboretele ce se vor crea în
cursul deceniului şi constau în descopleşiri, mobilizarea solului din jurul puieţilor, revizuirea
puieţilor şi completarea golurilor neregenerate.
Aplicarea lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere este necesară pe toată perioada
premergătoare închiderii masivului, dar mai ales în faza de adaptare a puieţilor, când
aceştia sunt mai sensibili la acţiunea factorilor nefavorabili ai mediului înconjurător. De la
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 31
instalarea lor şi până la constituirea stării de masiv, culturile forestiere tinere sau nou
create vor fi ţinute sub observaţie, urmărindu-se atent evoluţia lor cu scopul de a stabili şi
aplica oportun măsurile de îngrijire necesare.
În tabelul de mai jos sunt prezentate lucrările de ajutorare a regenerării naturale,
împăduriri şi completări ce se vor executa în cursul acestui deceniu în cuprinsul unității de
protecție studiată.
Tabel nr. 13 Lucrări de ajutorare a regenerării natural, împăduriri şi completări
Categorii de lucrări Suprafaţa efectivă
(ha)
Suprafața de împădurit pe specii ( ha)
Cod Denumire STP STB TE DT
A Lucrări necesare pentru asigurarea
regenerării naturale 3.00
A 1.4. Mobilizarea solului 1.20
A 2.1. Receparea semințișurilor sau tineretului
vătămat 0.90
A 2.2. Descopleşirea seminţişurilor naturale 0.90
B Lucrări de regenerare artificială 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31
B 1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50
B 2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81
C Completări în arborete care nu au închis
starea de masiv 26.47 11.65 5.28 4.66 4.88
C1 Completări în arboret tiner existent 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85
C2 Completări în arboretele nou create
(B+C1*20%) 10.50 3.81 2.71 1.95 2.03
D. Îngrijirea culturilor tinere 52.49
D.2 Îngrijirea culturilor tinere nou create (B+C1) 52.49
D anual = (12D2)/10 62.99
Total de împădurit (B+C) 62.99 22.85 16.23 11.72 12.19
Unităţile amenajistice în care se intervine cu lucrări de ajutorare şi împăduriri,
suprafeţele efective, formulele de împădurire, numărul de puieţi pe specii sunt înscrise în
“Planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri – Tabel nr. 14”. La adoptarea formulelor de
împădurire s-a ţinut cont de tipul natural fundamental de pădure, ţelul de gospodărire şi
compoziţia ţel.
Tabel nr. 14 Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
UA TS TP
Compoziţia ţel Formula de împădurire
Compoziţia seminţişului utilizabil
Indice de
acoperire/seminţiş
Supraf. efectivă
(ha)
Suprafaţa efectivă de împădurit (ha)
Nr.
Suprf (ha)
Specii
STB STP TE DT
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 32
A1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale
A1.4. - Mobilizarea solului
În u.a.: 8C, 8E si 10F în suprafaţă totală de 3,00 ha. Mobilizarea solului se va executa efectiv pe 40% din suprafaţa totală a arboretelor de mai sus, efectiv, pe 1.20 ha.
A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
A2.1. - Receparea semințișurilor sau tineretului vătămat
În u.a.: 8C, 8E si 10F în suprafaţă de 3,00 ha. Lucrarea se va executa pe 30% din suprafaţa arboretelor nominalizate adică 0,90 ha.
A2.2. - Descopleşirea seminţişurilor naturale
În UA: 8C, 8E si 10F în suprafaţă de 3,00 ha. Lucrarea se va executa pe 30% din suprafaţa arboretelor nominalizate adică 0,90 ha.
Facem precizarea că procentele de mai sus, indicate la fiecare categorie de lucrare sunt orientative, urmând ca ocolul silvic, înainte de elaborarea planurilor anuale să execute prin personalul de teren o recunoaştere în subparcelele respective şi să determine cu exactitate
suprafeţele efective ce urmează a fi parcurse cu lucrările respective.
B. LUCRĂRI DE REGENERARE
B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier
B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri
3D 0.80 9310 8311
4STB 3STP 1TE 2DT 40STB 30STP 10TE 20DT
- 0.80 0.32 0.24 0.08 0.16
4D 1.00 9310 8311
4STB 3STP 1TE 2DT 40STB 30STP 10TE 20DT
- 1.00 0.40 0.30 0.10 0.20
6C 0.40 9310 8311
4STB 3STP 1TE 2DT 40STB 30STP 10TE 20DT
- 0.40 0.16 0.12 0.04 0.08
10E 0.30 9310 8311
4STB 3STP 1TE 2DT 40STB 30STP 10TE 20DT
- 0.30 0.12 0.09 0.03 0.06
Tot. 2.50 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50
Total B.1. 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50
B2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare
1B 5.90 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.3 -
5.90 1.77 1.77 1.18 1.18
2B 12.00 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.3 -
12.00 3.60 3.60 2.40 2.40
3B 5.40 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.3 -
5.40 1.62 1.62 1.08 1.08
4C 3.20 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.3 -
3.20 0.96 0.96 0.64 0.64
5C 2.70 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.5 -
0.81 0.24 0.24 0.16 0.16
7B 5.40 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.6 -
3.24 0.97 0.97 0.65 0.65
9B 2.00 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.3 -
1.60 0.48 0.48 0.32 0.32
9C 2.00 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.7 -
0.20 0.06 0.06 0.04 0.04
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 33
10C 5.60 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT
0.7 -
1.68 0.50 0.50 0.34 0.34
Tot. 44.20 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81
Total B 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU INCHIS STAREA DE MASIV
C.1. - Completări în arboret tânăr existent
2C 5.30 9320 8111
6SC 4FR 10STP
0.6 -
0.20 0.20
2D 0.50 9320 8111
10SC 10STP
0.7 -
0.15 0.15
3A 15.70 9310 8311
6STP 4STB 10STB
0.7 -
0.25 0.25
3C 4.40 9320 8111
7SC 3STB 7STB 2DT 1TE
0.7 -
0.40 0.28 0.04 0.08
4A 36.10 9310 8311
6STP 4STB 7STB 2DT 1TE
0.7 -
0.35 0.25 0.04 0.06
4B 3.70 9320 8111
6 SC 3FR 1STB 10STB
0.7 -
0.20 0.20
5A 42.00 9310 8311
6STP 4STB 10 TE
0.7 -
0.30 0.30
6B 13.70 9320 8111
8SC 2DT 7STB 2DT 1TE
0.6 -
5.48 3.84 0.55 1.09
8B 3.80 9320 8111
7SC 3AR 7STB 2DT 1TE
0.6 -
1.52 1.06 0.16 0.30
10A
22.70 9310 8311
7STP 3STB 10TE
0.8 -
0.30 0.30
7C 0.60 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 10STB
0.6 -
0.24 0.24
10D
9.40 9310 8311
3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP20TE20DT
0.30 -
6.58 1.97 1.97 1.32 1.32
Tot. 157.9 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85
C.2. - Completări în arboretele nou create (B+C1*20%)
10.50 3.81 2.71 1.95 2.03
D.ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE
D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (B+C2) pe suprafaţă totală de 52.49 ha.
R E C A P I T U L A T I E
A. Lucrări necesare pentru ajutorarea regenerării naturale
3.00
A1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 1.20
A1.4. Mobilizarea solului 1.20
A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 1.80
A2.1. - Receparea semințișurilor sau tineretul vătămat 0.90
A2.2. Descopleşirea seminţişurilor naturale 0.90
B. Lucrări de regenerare 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31
B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50
B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50
B2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare
34.02 10.20 10.20 6.81 6.81
B2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81
C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv
26.47 11.65 5.28 4.66 4.88
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 34
C1. Completări în arborete tinere existente 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85
C2. Completări în arborete tinere nou create 10.50 3.81 2.71 1.95 2.03
D. Îngrijirea culturilor tinere 52.49
D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 52.49
D anual= (12D2)/10 62.99
TOTAL DE ÎMPĂDURIT 62.99 22.85 16.23 11.72 12.19
Puieți necesari la hectar (mii buc.) 5 5 5 5
Total puieți necesari (mii buc.) 314.9 114.3 81.1 58.6 60.9
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 35
Figura nr. 7 - Harta lucrărilor de regenerare şi împădurire
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 36
În ceea ce priveşte lucrările de împădurire, în cadrul amenajamentului silvic Pădurea
Gârboavele, s-a optat pentru patru specii (stejar brumăriu, stejar pufos, tei şi diverse tari),
fiind corelate cu compoziţia ţel din interiorul UA.
Structura fondului de protecție (S.U.P. M) pe specii, la data întocmirii menajamentului,
este următoarea: 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA. Prin amenajamentul silvic Pădurea
Gârboavele se doreşte a se atinge următoarea compoziţie ţel:30STP30STB20TE20DT.
În unitatea studiată există 138,80 ha de pădure afectată de fenomenul de uscare.
Intensitatea fenomenului este în cea mai mare parte slaba (76% din suprafață). Apariția
fenomenului de uscare se datorează atât factorilor biotici (atacuri de ciuperci, insecte) cât
şi factorilor abiotici (secetă, temperaturi ridicate, lipsa apei în sol, soluri sărace în
substanțe nutritive, slab aerate, tasate). Specia cea mai afectată de acest fenomen este
salcâmul.
Având în vedere istoricul zonelor afectate de fenomenul de uscare, precum şi factorii
destabilizatori evidenţiaţi cu precădere în rândul speciei de Robinia, prin prezentul
amenajament se urmăreşte eliminarea treptată a acestei specii, şi introducerea unei specii
care se pretează la climatul şi structura solului din arealul analizat, respectiv spp. Tilia
(tei).
Prezenţa plantațiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor (brumăriu şi pufos)
şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin
invadarea acestora (având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a
acestei specii).
De asemeni plantația de salcâm existentă a ajuns la maturitatea de taiere (20-25 ani)
fapt ce constituie din punct de vedere forestier perioada propice de exploatare a masei
lemnoase.
Pentru a se ajunge la compoziţia ţel optimă, în viitorul apropiat, se va urmări
introducerea teiului pană la 20% şi mărirea proporţiei diverselor tari de la 2% cât este în
prezent la 20%. De asemenea se va mări suprafaţa stejarului brumăriu de la 27% cât este
în prezent la, 30%.
Tabelul nr.15 Dinamica dezvoltării 2000 - 2032
Anul amenajării
Denumirea (U.P.) (S.G.)
Suprafaţa[ha]
Proporţia speciilor Clasa de producţie
Vârsta medie [ani]
Totală Păduri Terenuri
de împădurit
Consistenţa medie
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 37
Alte terenuri
din fondul
forestier
0 1 2 3 4 5 6
2000 S.U.P. „M” conservare
399.70 364.80
9.40 41STP 29SC 27STB2FR
1DT 35
25.50 III2 0.70
2012 S.U.P. „M” conservare
402.50 370.00
2.50 41STP 27SC 27STB
2FR 2DT 1ARA 44
30.00 III2 0.66
2022 S.U.P. „M” conservare
402.50 372.50
- 40 STP 20SC 30STB
5TE 5DT III0
50
30.00 II1 II5 III3 II2 II3 II5 I1 II6
II6 II8 0.70
2032 S.U.P. „M” conservare
402.50 372.50
- 40STP 10SC 30STB
10TE 10DT 50
30.00 II1 II5 III3 II2 II3 II5 I1 II6
II6 II8 0.75
TEL S.U.P. „M” conservare
402.50 372.50 -
30STP 30STB 20TE 20DT
50
30.00 II5 0.75
În tabelul de mai jos, se va reda, compoziţia actual existentă în cadrul
amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele şi compoziţia ţel pe unităţi de producţie
propuse prin prezentul amenajament silvic, astfel:
Tabel nr. 16 compoziţia actuală şi compoziţia ţel prevăzută în amenajamentul silvic Pădurea
Gârboavele
UA Compoziţia actuală Suprafaţa
(ha) Lucrări propuse Suprapunere habitat(e)
Compoziţia ţel
1A
7STP3STB
14.20 Tăieri de igienă
40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.), Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
7STP3 STB
1B
9SC1DT
5.90
Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea
culturilor
40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
3STB3STP2TE2DT
1C 8FR2DT
1.00 Tăieri de igienă 40CO*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
8FR2DT
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 38
UA Compoziţia actuală Suprafaţa
(ha) Lucrări propuse Suprapunere habitat(e)
Compoziţia ţel
1D
10SC
9.30 Tăieri de igienă
40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) , Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
10SC
2A
4STB6STP
18.60 Tăieri de igienă
91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) ,
Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
4STB6STP
2B
9SC1DT
12.00
Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea
culturilor
40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament
silvic cu Robinia pseudacacia)
3STB3STP2TE2DT
2C 3FR7SC
5.30 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0*, Habitat
forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.)
4FR6SC
2D 10SC
0.50 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0* 10SC
3A 4STB6STP
15.70 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0* 4STB6STP
3B
9SC1DT
5.40
Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea
culturilor
40CO*, 91AA* 3STB3STP2TE2DT
3C
3STB7SC
4.40 Tăieri de igienă
91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament
silvic cu Robinia pseudacacia)
3STB7SC
3D -
0.80 Împăduriri (poieni si
goluri), îngrijirea culturilor
- 3STB 3STP2TE2DT
4A
4STB6STP
36.10 Tăieri de igienă
91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament
silvic cu Robinia pseudacacia)
4STB6STP
4B
6SC1STB3FR
3.70 Tăieri de igienă
91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament
silvic cu Robinia pseudacacia)
6SC1STB3FR
4C
10SC
3.20
Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea
culturilor
91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
3STB3STP2TE2DT
4D -
1.00 Împăduriri (poieni şi
goluri), îngrijirea culturilor
- 3STB3STP2TE2DT
5A 4STB6STP
42.00 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0*, Habitat
forestier (amenajament 4STB6STP
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 39
UA Compoziţia actuală Suprafaţa
(ha) Lucrări propuse Suprapunere habitat(e)
Compoziţia ţel
silvic cu Fraxinus spp.) , Habitat forestier
(amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
5B
8SC2STP
8.30 Tăieri de igienă
91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) ,
Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
8SC2STP
5C
10SC
2.70
Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea
culturilor
91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)
3STB3STP2TE2DT
6A 4STB6STP
16.70 Tăieri de igienă 91AA* 4STB6STP
6B
8SC1ARA1FR
13.70 Tăieri de igienă
91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.), Habitat forestier (amenajament
silvic cu Robinia pseudacacia)
8SC2DT
6C -
0.40 Împăduriri (poieni şi
goluri), îngrijirea culturilor
- 3STB3STP2TE2DT
6D 10SC
0.50 Curăţiri - 10SC
6E 10FR
0.30 Curăţiri - 10FR
6A1 - 0.20 - -
6A2 - 0.70 -
6C -
0.20 - - -
6R -
0.90 -
- - -
7A 4STB6STP
19.30 Tăieri de igienă 91AA* - rezervaţie 4STB6STP
7B
10SC
5.40
Tăieri de conservare, ajutorare regenerare naturale, îngrijirea
seminţişurilor
- 3STB3STP2TE2DT
7C 10SC
0.60 Îngrijirea culturilor,
completări -
8SC2DT
7D 4STB6STP
11.50 Tăieri de igienă - 4STB6STP
7F -
0.10 - - -
8A 4STB6STP
27.90 Tăieri de igienă - 4STP6STB
8B 7SC3ARA
3.80 Tăieri de igienă - 7SC3ARA
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 40
UA Compoziţia actuală Suprafaţa
(ha) Lucrări propuse Suprapunere habitat(e)
Compoziţia ţel
8C 8STB1ARA1DT
1.60 Tăieri de conservare, ajutorare regenerare
naturale -
7STB2DT1TE
8D 10ARA
0.10 Rărituri - 10ARA
8E 10STB
0.60 Tăieri de conservare, ajutorare regenerare
naturale -
7STB2DT1TE
9A 4STB6STP
14.40 Tăieri de igienă - 6STP4STB
9B
10SC
2.00
Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea
culturilor
- 3STB3STP2TE2DT
9C 9SC1DT
2.00 Tăieri de conservare, ajutorare regenerare
naturale -
8SC2DT
10A 3STB7STP
22.70 Tăieri de igienă - 7STP 3STB
10B 8SC2DT
3.10 Tăieri de igienă - 8SC2DT
10C 9SC1DT
5.60 Tăieri de conservare, ajutorare regenerare
naturale -
8SC2DT
10D 8SC2DT
9.40 Împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea
culturilor -
5SC5DT
10E -
0.30 Împăduriri (poieni şi
goluri), îngrijirea culturilor
- 3STB3STP2TE2DT
10 F 10 STB
0.80 Tăieri de conservare, ajutorare regenerare
naturale -
7STB2DT1TE
10A1 -
2.30 - - -
10A2 -
2.80 - - -
10F1 -
0.10 - - -
10F2 -
0.50 - - -
10F3 -
0.10 - - -
10F4 -
0.10 - - -
10F5 -
0.70 - - -
11A 9SC1DT
9.00 Rărituri - 9SC1DT
11B 4STB6FR 2.30 Tăieri de igienă -
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 41
UA Compoziţia actuală Suprafaţa
(ha) Lucrări propuse Suprapunere habitat(e)
Compoziţia ţel
5STB5FR
11C 8FR2 DT
0.20 Curăţiri - 8FR2 DT
11F1 -
8.20 - - -
11F2 -
0.10 - - -
12A 8STP2STB
3.80 Tăieri de igienă - 8STP2STB
12B 8STP2STB
0.30 Tăieri de igienă - 8STP2STB
12C 8STP2STB
1.30 Tăieri de igienă - 8STP2STB
12A1 -
1.50 - -
12C -
0.20 - - -
12F1 -
2.20 - - -
12F2 -
0.80 - - -
12F3 -
0.10 - - -
12F4 -
3.60 - - -
12F5 -
2.30 - - -
12F6 -
0.20 - -
13 9FR1DT
2.80 Curăţări, rărituri - 9FR1DT
14D -
1.20 - - -
15D -
0.40 - -
Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii
necorespunzătoare
În unele arborete slab productive din unitatea studiată a început regenerarea acestora
prin tăieri de conservare, iar celelalte arborete slab productive vor fi parcurse cu lucrări de
îngrijire şi conducere iar când vor ajunge la exploatabilitatea de protecție vor fi regenerate
prin tăieri de conservare.
Tabelul nr. 17 Evidenţierea zonelor slab productive
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 42
Caracterul actual al tipului de pădure
Suprafaţa (ha)
Arborete de tipul II (ha)
UA
Tăiere de conservare
Natural fundamental de productivitate mijlocie
0.10 0.10 8 D
Artificial de productivitate inferioară
97.60 97.60 1 B 1 D 2 B 2 D 3 B 4 B 4 C 5 B 5 C 6 B 8 B 9 C
10 B 10 C 10 D 11A
TOTAL ha 97.70 97.70
% 100 100
Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Aşa cum a fost prezentat mai sus în unitatea studiată există 138,80 ha de pădure
afectată de fenomenul de uscare. Intensitatea fenomenului este în cea mai mare parte
slaba (76% din suprafață). Apariția fenomenului de uscare se datorează atât factorilor
biotici (atacuri de ciuperci, insecte) cât şi factorilor abiotici (secetă, temperaturi ridicate,
lipsa apei în sol, soluri sărace în substanțe nutritive, slab aerate, tasate).
Reducerea acestui fenomen se poate face prin:
lucrările de îngrijire şi conducere, prin extragerea exemplarelor afectate de
uscare;
menținerea unei consistente pline în arborete;
menținerea şi introducerea acolo unde este cazul a subarboretului;
interzicerea pășunatului;
monitorizarea populațiilor de insecte (spp. Limantria, Tortrix) care produc
defolieri şi combaterea acestora prin metode care nu afectează mediul
înconjurător;
împădurirea golurilor pentru completarea consistenţei arboretelor;
crearea şi menţinerea unei structuri diversificate prin executarea de lucrări de
conservare;
parcurgerea cu tăieri de igienă, periodic, a arboretelor şi executarea de
completare a consistenţei ori de câte ori această necesitate apare;
asigurarea unei stări fito-sanitare corespunzătoare.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 43
Tehnologii de exploatare
Realizarea obiectivelor majore privind buna gospodărire a pădurilor, impune ca toate
lucrările ce se execută în cadrul pădurii să fie intercondiţionate între ele, cuprinse într-un
plan larg, fundamentat din punct de vedere ecologic.
În acest sens, o importanţă deosebită prezintă tehnologiile de exploatare adoptate,
respectiv modul şi timpul în care se recoltează masa lemnoasă. Gospodărirea raţională,
judicioasă a fondului forestier impune adoptarea unor tehnologii moderne de exploatare a
lemnului, prin care daunele aduse solului, arborilor pe picior şi seminţişului să rămână sub
limitele toleranţelor ecologice şi silviculturale (sub 7% la seminţiş, sub 5% la arborii pe
picior şi sub 1% solului).
Referitor la modalităţile de exploatare a lemnului, acestea vor trebui să asigure în
aceeaşi măsură interesele de regenerare ale arboretelor şi nevoile de protejare în cele mai
bune condiţii a mediului ambiant.
În ce priveşte termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos, se fac
următoarele precizări (conform ordinului nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor
privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al
materialului lemnos).
Tabel nr. nr. 18 Termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos
Lucrarea Epoca de execuţie
1. Tăieri de conservare
a. cvercinee şi amestecuri de diverse foioase
tăieri de însămânţare în afara anului de fructificaţie în tot cursul anului
abundentă sau mijlocie
tăieri de însămânţare în anul de fructificaţie 15. IX - 15. IV
tăieri de luminare şi lărgire a ochiurilor, precum şi racordarea lor 15. IX - 15. IV
2. Tăieri de îngrijire
a. curăţiri la foioase în tot cursul anului
b. rărituri la gorunete, stejărete, şleauri în tot cursul anului
3. Tăieri de produse accidentale şi tăieri de igienă în tot cursul anului
a. în arboretele fără regenerare în tot cursul anului
b. când se urmăreşte regenerarea parţială din lăstari sau seminţişul existent (sau când urmează a fi făcute semănături direct sub masiv)
15.IX-31.III
Se face menţiunea că perioadele prevăzute mai sus sunt maxime. În cazuri
excepţionale, în care sezonul de vegetaţie începe mai devreme sau se prelungeşte, se vor
stabili epoci de recoltare mai scurte. Depăşirea acestor termene nu se poate face decât cu
aprobare specială şi numai în anumite condiţii bine justificate). Pentru prevenirea eroziunii
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 44
terenului, în Pădurea Gârboavele, colectarea materialului lemnos se va face în mod
deosebit cu atelaje uşoare de gabarit redus.
1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70
Pădurea Gârboavele este amplasată în limitele teritoriale ale O.S. Galați, U.P. I
Mogoș, la 15 km spre nord de municipiul Galați şi la 1,5 km vest de comuna Tulucești,
fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La actuala amenajare alături de
pădurea Gârboavele a fost alipit şi trupul de pădure Zătun situat tot în raza orașului Galați.
Coordonatele geografice ale pădurii Gârboavele sunt 45,33 grade latitudine şi 24,33 grade
longitudine. Pădurea Gârboavele se află în întregime în proprietatea Consiliului Judeţului
Galaţi, conform Hotărârii de Guvern nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al
judeţului, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi.
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul studiat este situat în sud-estul Podișului
Moldovenesc, la nord de orașul Galați. Principalele căi de acces sunt drumul județean
255B.
Coordonate geografice ale limitelor obiectivelor planului – Amenajament silvic
pădurea Gârboavele
Tabel nr. 19 Coordonate geografice ale Pădurii Gârboavele şi trupul Zătun
Nr. pct. X Y
Pădurea Gârboavele
1 455606,113 733651,721
2 456847,319 733636,273
3 458577,45 733549,772
4 458749,82 733730,097
5 458666,059 733803,526
6 458662,337 733984,377
7 458312,838 734345,27
8 457912,163 735389,199
9 457731,086 735356,11
10 457556,15 735395,694
11 456829,003 735433,771
12 456010,307 735108,945
13 455969,706 734275,969
Trupul Zătun
1 441398,849 747940,917
2 441496,451 747939,622
3 441581,902 748031,289
4 441537,989 748096,989
5 441554,635 748174,616
6 441497,594 748181,896
7 441482,459 748103,047
8 441396,744 748076,735
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 45
Vecinătăţi, limite, hotare
Pădurea Gârboavele este constituită dintr-un singur trup de pădure amplasat la
obârșia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele. Amenajamentul actual include şi un
trup mai mic de pădure Zătun cu suprafața de 2,80 ha. Suprafaţa totală a
amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele este de 402,50 ha.
Tabel nr. 20 Limitele şi vecinătăţile pădurii Gârboavele şi a trupului Zătun
Trup de pădure
Puncte cardinale
Vecinătăţi Limite
Hotare Felul Denumirea
Gârboavele
Nord Terenuri agricole
artificială Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Est Terenuri agricole
artificială Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Sud Terenuri agricole
naturală Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Vest Terenuri agricole
naturală Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Zătun
Nord Terenuri agricole
naturală Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Est Terenuri agricole
naturală Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Sud Terenuri agricole
naturală Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Vest Terenuri agricole
naturală Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe
arborii de limită
Tabel nr. 21 Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier în studiu
Nr. Crt.
Puncte cardinale
Coordonate
X(N) Y(E)
Trupul Gârboavele
1 NV 458941.972 733547.831
2 NE 457918.424 736567.346
3 SE 455922.614 735143.286
4 SV 455840.235 733608.228
Trupul Zătun
1 NV 441596.201 747908.224
2 NE 441594.711 748193.157
3 SE 441368.224 748192.411
4 SV 441366.734 747905.240
Situaţia bornelor
În ceea ce priveşte situaţia bornelor, s-a păstrat numerotarea veche a bornelor,
conform tabelului de mai jos.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 46
Tabel nr. 22 Situaţia bornelor existente în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele
Denumirea trupului de pădure
Numerotarea bornelor
Numărul bornelor
Felul bornelor Parcelele unde sunt
amplasate
Gârboavele 1-25 25 borne beton cu numere vopsite
1-12, 14-16
Zătun 26-30 5 borne beton cu numere vopsite
13
TOTAL
Reţeaua de transport din cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele
Reţeaua de transport din unitatea studiată este constituită dintr-un drum public şi trei
drumuri forestiere în lungime totală de 5,40 km. Drumurile forestiere existente necesită o
întreţinere permanentă. Densitatea instalaţiilor de transport este de 13,42 m/ha din care
35,71 m/ha pentru drumuri publice şi 13,26 m/ha pentru drumurile forestiere. Fondul
forestier studiat este accesibil în totalitate.
Pentru determinarea accesibilităţii s-a luat în considerare distanţa de colectare în
raport cu centrul unităţii amenajistice. Arboretele unității studiate s-au situat la o distanţă
de până la 1,2 km pe direcţia de scurgere a materialului lemnos până la drumul existent
cel mai apropiat.
În etapa actuală nu sunt necesare şi eficiente alte drumuri. În pădurea parc
staționarea autovehiculelor este asigurată de trei parcări situate în UA 10F3, 10F4 şi 11F2
cu suprafața de 3000 mp şi de parcările existente în incintele restaurantelor şi vilelor din
UA 10F2, 12F2, 12F4 şi 12F5.
Tabel nr. 23 Reţeaua de transport din cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele
Nr. crt.
Indicativul drumului
Denumirea drumului
Lungimea (km) Suprafaţa
deservită (ha) în pădure în afara pădurii
Total
1. DRUMURI EXISTENTE
DRUMURI PUBLICE
1 DP001 0.10 0.10 2.80
TOTAL 0.10 0.10 2.80
DRUMURI FORESTIERE
1 FE001 2.90 2.90 224.60
2 FE002 1.20 1.20 127.70
3 FE003 1.20 1.20 47.40
TOTAL 5.30 5.30 399.70
TOTAL DRUMURI EXISTENTE 5.40 5.40 402.50
2. DRUMURI NECESARE (nu sunt)
3. DRUMURI PROIECTATE (nu sunt)
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 47
Construcţii forestiere
Pe teritoriul unităţii studiate există două cantoane silvice.
Tabel nr. 24 Construcţii forestiere existente în amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele
Utilizarea construcției
Amplasarea Suprafața
clădită (mp)
Starea construcției
Observații
Canton pădurar 6C 199 satisfăcătoare Necesită reparații
Canton pădurar 12C 200 satisfăcătoare Necesită reparații
Figura nr. 8 Localizare amenajament silvic Pădurea Gârboavele
TOTAL GENERAL 5.40 5.40 402.50
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 48
1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare,
dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a
planului
În general, elaborarea unui proiect de amenajare presupune următoarele etape:
I Studiu staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;
II Definirea stării normale a pădurii;
III Planificarea lucrărilor de conducere a procesului de normalizare a pădurii;
I Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere se face în cadrul lucrărilor de teren şi al
celor de redactare a amenajamentului şi are ca scop determinarea şi valorificarea
informaţiilor care contribuie la:
a) cunoaşterea condiţiilor naturale de vegetaţie, a caracteristicilor arboretului actual, a
potenţialului productiv al staţiunii şi a capacităţii de producţie şi protecţie a arboretului;
b) stabilirea măsurilor de gospodărire în acord cu condiţiile ecologice şi cu cerinţele
social-ecologice;
c) realizarea controlului prin amenajament privind exercitarea de către pădure în
ansamblu şi de către fiecare arboret în parte a funcţiilor ce i-au fost atribuite.
Amenajamentul conţine studii pentru caracterizarea condiţiilor staţionale şi de
vegetaţie, cuprinzând evidenţe cu date statistice, caracterizări, diagnoze, precum şi măsuri
de gospodărire corespunzătoare condiţiilor respective.
II Conducerea pădurii prin amenajament spre starea normală presupune:
- stabilirea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile (în funcţie de
obiectivele ecologice, economice şi sociale);
- stabilirea caracteristicilor fondului de producţie normal, adică a bazelor de
amenajare.
III Prin planificarea recoltelor se urmăresc două obiective: recoltarea produselor
pădurii şi îndrumarea fondului de producţie spre starea normală. Acest fapt face ca în
procesul de planificare a recoltelor să apară distinct următoarele preocupări:
- stabilirea posibilităţii;
- întocmirea planului de recoltare;
Ţinând cont de etapele întocmirii unui amenajament şi prezentate anterior, prin
implementarea planului nu se produc modificări fizice majore, ce decurg din plan.
Implementarea prevederilor amenajamentului silvic nu presupune realizarea de
modificări ale configurației actuale a terenului.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 49
Rețeaua de drumuri forestiere are o lungime de 5.40 de km și o stare satisfăcătoare
care asigură o accesibilitate de 100%. Având în vedere accesibilitatea în zonă, nu vor fi
necesare amenajarea/crearea unor noi drumuri forestiere, fiind doar necesare lucrări de
întreținere a acestora, în cazul în care acestea se vor deteriora, lucrări care nu modifică
amplasamentul, din punct de vedere fizic.
În timpul realizării tratamentelor silvice propuse prin prezentul plan de amenajament
silvic, se vor produce modificări fizice ale terenului, de mica amploare, cauzate de
doborârea arborilor şi transportul acestora.
1.4 Resursele naturale necesare implementării planului
Pentru implementarea prevederilor amenajamentului silvic, cu excepția masei
lemnoase care va fi exploatata, nu se vor utiliza alte resurse naturale.
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Singurele resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar sunt:
masa lemnoasă rezultată în urma tăierilor de regenerare, a tăierilor de conservare,
a lucrărilor de îngrijire (curăţiri şi rărituri) şi a tăierilor de igienă;
vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile, resurse melifere, plantele
medicinale.
Masa lemnoasă preconizată ce va fi exploatată pentru implementarea planului se
prezintă tabelar mai jos:
Tabel nr. 25 Volumul extras de masă lemnoasă în cadrul amenajamentului Silvic Pădurea Gârboavele
Specificări Grupa
funcţională
Suprafaţa de parcurs
(ha)
Volumul de extras (m3)
Posibilitatea anuală pe specii (m3 )
Total Anual Total Anual STP STB SC FR DT ARA
Degajări
I
II
Total
Curăţiri
I 2.40 0.24 7 1 1
II
Total 2.40 0.24 7 1 1
Rărituri I 7.80 0.78 69 7 5 1 1
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 50
1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora
Singurele emisii sunt provocate de utilajele de tăiere, recoltare, colectare şi transport
al materialului lemnos.
Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului analizat implică
utilizarea unui număr restrâns de utilaje, pe o perioadă scurtă de timp, precum şi o
concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de
poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.
În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere a amenajamentului silvic
Pădurea Gârboavele pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca
urmare a funcţionării motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării
lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic (emisii de praf), însă aceste emisii vor
fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.
Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă
restrânsă de timp, mai exact pe perioada lucrărilor de întreţinere şi conservare prevăzute
în prezentul amenajament silvic.
De asemenea singurul deşeu generat prin implementarea planului este rumeguşul
rezultat în procesul de fasonare a materialului lemnos. Cantitatea rezultată este însă foarte
mică putând fi reintegrată în circuitul biologic al naturii fără a produce dezechilibre. Pe
lângă rumeguş mai pot apărea şi deşeuri menajere ori posibile scurgeri de produse
petroliere care pot apărea în cazul unui management defectuos al utilajelor ce deservesc
la implementarea obiectivelor propuse prin prezentul amenajament silvic.
II
Total 7.80 0.78 69 7 5 1 1
Total curăţiri +rărituri
I 10.20 1.02 76 8 5 2 1
II
Total 10.20 1.02 76 8 5 2 1
Tăieri de igienă
I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1
II
Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1
Total U. P.
I 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1
II
I + II 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 51
Managementul deşeurilor
Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată:
deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,05 tone/an – provenite de la
lucrătorii angrenaţi în implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul
amenajament;
deşeuri de ambalaje (15 01 02 - ambalaje de materiale plastice) – 0,02 tone/an
– PET-uri provenite de la apă îmbuteliată pentru personalul angrenat;
rumeguş, aşchii - 03 01 05 - rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir,
altele decât cele specificate la 03 01 04 – 1 tonă;
Tabel nr. 26 – Managementul deşeurilor
Denumirea deşeului*)
Cantitate generată
an
Starea S, L,
semisol SS
Codul deşeului conform HG nr.
856/2002
Codul privind
principala proprietate periculoasă
**)
Managementul deşeurilor kg/an
V E R
Municipale 0,05 SL 20 03 01 - - D1 -
Ambalaje 0,02 S 15 01 02 - R5 - -
Rumeguş, aşchii
1 S 03 01 04 -
Reintroducere în ciclul
natural al pădurii
- -
V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;
Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de
deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri
vor fi respectate următoarele prevederi legislative:
H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor
preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri
acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;
Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor
deşeuri.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 52
1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului
(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate
temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice,
ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)
Suprafața luată în studiu este formată din două trupuri de pădure: Pădurea
Gârboavele amplasată la obârșia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele şi trupul de
pădure Zătun. Trupurile de pădure şi suprafețele acestora sunt redate în tabelul de mai
jos:
Tabel nr. 27 Trupuri de pădure (bazinete) componente
Nr. crt.
Denumirea trupului de
pădure (bazinetului)
Parcele componente
Suprafaţa (ha)
Comuna (oraşul) în raza căreia se află
Gara SNCFR de destinaţie
Distanţa medie până la (km)
Ocol/Comună/Gară
1 Gârboavele 1-12, 14-16 399.70 Tulucești Tulucești 16 15 17
2 Zătun 13 2.80 Galați Galați 6 5 7
TOTAL 402.50
Pădurea Gârboavele se află în întregime în proprietatea Consiliului Judeţului Galaţi,
conform Hotărârii de Guvern nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului,
precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi.
În tabelul de mai jos se prezintă modul de utilizare al fondului forestier în cadrul
amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele:
Tabel nr. 28 Categoria de folosinţă a terenului în cadrul amenajamentului silvic Pădurea
Gârboavele
Nr. crt.
Simbol Categoria de folosinţă
Suprafaţa
Totală Grupa I Grupa II
ha % ha ha
1 P Fond forestier total 402.50 100 - -
1.1 PD Terenuri acoperite cu pădure 370.00 92 370.00 -
1.2 PC Terenuri care servesc nevoilor de
cultura - - - -
1.3 PS Terenuri care servesc nevoilor de
producţie silvică - - - -
1.4 PA Terenuri care servesc nevoilor de
administraţie forestieră 10.90 3 - -
1.5 PI Terenuri afectate împăduririlor 2.50 - - -
1.6 PN Terenuri neproductive - - - -
1.7 PT Terenuri scoase temporar din fondul
forestier şi neprimite 19.10 5 - -
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 53
1.8 PO Ocupaţii şi litigii - - - -
Implementarea prevederilor amenajamentului silvic se va realiza fără modificări ale
suprafețelor destinate diferitelor categorii de folosință forestieră, incluse în situl Natura
2000.
Tabel nr. 29 Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale
C A T E G O R I E D E F O L O S I N T A Suprafaţa (Ha)
GRF. I GRF. II Total
A - Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 372,5 0 372,5
A1 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează
0 0 0
recoltarea de produse principale 0 0 0
A11 - Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă 0 0 0
A12 - Regenerări pe cale artificiala cu reuşita parțială 0 0 0
A13 - Regenerări pe cale naturala cu reuşita parțială 0 0 0
A14 - Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâtorilor de vânt
0 0 0
sau a altor cauze 0 0 0
A15 - Poieni sau goluri destinate împăduririi 0 0 0
A16 - Terenuri degradate prevăzute a se împădurii 0 0 0
A17 - Răchitarii naturale ori create prin culturi 0 0 0
A2 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează
372,5 0 372,5
recoltarea de produse principale 0 0 0
A21 - Păduri inclusiv plantații cu reușita definitivă 360 0 360
1 A 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 C 2 D 3 A 3 B 3 C 4 A 4 B 4 C 5 A 0 0 0
5 B 5 C 6 A 6 B 6 D 6 E 7 A 7 B 7 D 8 A 8 B 8 C 8 D 8 E 9 A 0 0 0
9 B 9 C 10 A 10 B 10 C 10 F 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B 12 C 13 0 0 0
A22 - Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușita parțiala
10 0 10
7 C 10 D 0 0 0
A23 - Terenuri de reîmpădurit în urma doborâtorilor de vânt sau a altor cauze
0 0 0
A24 - Poieni sau goluri destinate împăduririi 2,5 0 2,5
3 D 4 D 6 C 10 E 0 0 0
A25 - Terenuri degradate destinate împăduririi 0 0 0
B - Terenuri afectate gospodăririi silvice 0 0 10,9
B1 - Linii parcelare principale 0 0 0
B2 - Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului 0 0 0
B3 - Instalații de transport forestier: drumuri, căi ferate 0 0 2,1
şi funiculare permanente 0 0 0
14D 15D 16D 0 0 0
B4 - Clădiri, curți şi depozite permanente 6C 12C 0 0 0,4
B5 - Pepiniere şi plantații semincere 0 0 0
B6 - Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale şi melifere, etc.
0 0 0
B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administrației 0 0 7,5
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 54
C A T E G O R I E D E F O L O S I N T A Suprafaţa (Ha)
GRF. I GRF. II Total
6A1 6A2 10A1 10A2 12A 0 0 0
B8 - Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a 0 0 0
fructelor de pădure, uscătorii de semințe, etc. 0 0 0
B9 - Ape care fac parte din fondul forestier 0 0 0
B10 - Culoare pentru linii de înaltă tensiune 6R 0 0 0,9
B11- Fâșii de frontieră şi instalații aferente (G) 0 0 0
C - Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaștini, ravene, etc. 0 0 0
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier 0 0 19,1
D1 - Transmise prin acte normative în folosință temporare a unor organizații pt.
0 0 19,1
instalații electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc.
0 0 0
7F 10F1 10F2 10F3 10F4 10F5 11F1 11F2 12F1 12F2 12F3 12F4 12F5 2F6
0 0 0
D2 - Deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale 0 0 0
necesare, ocupații şi litigii 0 0 0
TOTAL : A + B + C + D 372,5 0 402,5
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/
reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie
necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare
poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar
Pentru planul supus avizării nu s-au propus servicii suplimentare de construcţii de
drumuri forestiere şi construcţii noi, dezafectare/reamplasarea de linii de înaltă tensiune,
etc.
1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei
de implementare a planului
Amenajamentul Ocolului Silvic Pădurea Gârboavele a intrat în vigoare la 1 ianuarie
2012, având o durată de aplicare de 10 ani până la 31 decembrie 2021. Revizuirea
acestuia se va efectua în ultimul an de aplicare adică în 2021.
1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului
Implementarea prevederilor amenajamentului silvic generează următoarele activități:
lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic
pădurea Gârboavele;
lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic;
lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 55
refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii
necorespunzătoare;
măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori.
1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria
naturală protejată de interes comunitar
Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele face parte din ocolul silvic Galați. Din punct
de vedere administrativ ocolul silvic Galaţi, se întinde pe raza municipiului Galați, a
orașului Tg. Bujor şi comunelor Vânători, Tulucești, Frumușița, Scânteiești, Rediu, Cuca,
Foltești, Măstăcani, Fârțănești, Băleni, Corni, Vârlezi, Jorăști, Smulți, Băneasa, Suceveni,
Oancea, Smârdan.
În cadrul Ocolului silvic Galați, situația ariilor protejate pe fiecare unitate de producție
în parte este următoarea:
în raza Unității de Producție I Mogoș exista situl de importanţă comunitară ROSCI
0163 Mogoş Mâţele, aflata în fond forestier proprietate privată;
în raza Unităţii de Producţie IV Suceveni există următoarele situri NATURA 2000:
ROSCI 0139 Pădurea Breana-Roșcani, parcelele 76 şi 77 (fond forestier de
stat);
ROSCI 0165 Pădurea Pogănești, parcelele 117,121 şi 123 (fond forestier
privat).
Suprafețele de fond forestier sunt gospodărite pe baza amenajamentelor silvice.
Având în vedere distanţele mari fată de unităţile amenajistice sus menţionate, precum şi
specificul activităţilor propuse prin amenajamentele silvice, având un regim special de
administrare, realizarea concomitentă a exploatării de masă lemnoasă în trupurile de
pădure învecinate nu conduc la efecte negative suplimentare asupra speciilor și
habitatelor, a mediului la modul general, în condițiile în care se ține cont de prevederile
amenajamentelor, respectiv, nu va exista/genera un impact cumulativ.
12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului
Nu este cazul.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 56
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES
COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
Caracterizarea biodiversităţii zonei
Pădurea Gârboavele are o suprafaţă totală de 399,70 din care 230,00 ha este
declarată zonă protejată de interes naţional conform Legii 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a zone protejate, din care
219,00 ha a fost declarat sit de importanţă comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele
prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor 1964/2007 privind declararea siturilor de
importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
Tabel nr. 30 - Suprafaţa Arii Protejate din Pădurea Gârboavele
Zona Suprafaţa (ha) Total (ha)
Zonă protejată 230,00 230,00
din care ROSCI 0151 219 219
Suprafaţa Totală 230,00 230,00
Arealul desemnat reprezintă o rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt
stabilite măsurile de protecţie a habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi
stejar brumăriu din zona de deal, dar şi specii de arbuşti, specifice asociaţiilor de
silvostepă.
Comunităţile de plante identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele
sunt specifice arealului de silvostepă, constituindu-se din câteva asociaţii specifice
arealelor silvice, cu arboret de consistenţă slabă, abundent invadată de flora stepică
înconjurătoare, având o putere redusă de regenerare din lăstari şi fiind evident modificată
prin introducerea a numeroase specii de arbori cultivaţi - frasin, mojdrean şi de salcâm
plantate.
Cele mai importante specii faunistice, sunt reprezentate de avifaună, herpetofaună şi
entomofaună.
2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea
planului etc.
Situl de importanţă comunitară Pădurea Gârboavele ROSCI 0151, este localizat în
zona stepică, fiind delimitat de următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 34' 36''
şi longitudine E 27º 59' 56'', având o suprafaţă totală de 219 ha.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 57
Aria naturală este localizat în sud-estul Podișului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de
silvostepă la nord de orașul Galaţi (în apropierea localităţii Tuluceşti) la o altitudine de 65 -
80 m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocupă o parte din
pădurea de agrement Gârboavele (proprietar - Consiliul Judeţean Galați).
Tipul dominant de vegetație sunt pădurile şi rariștile de stejar pufos (Quercus
pubescens) şi stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora).
Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele înclinate spre pârâul Manolache
în timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri
mici şi făşii înguste la limita sitului. Limita exacta între habitatul 91AA edificat de stejarul
pufos şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de realizat având în vedere
răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil.
Procentul de suprafață din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură (plopi sau arbori
exotici)”, reprezintă plantații de salcâm.
Aria naturala protejată ROSCI 0151 ocupă parcelele silvice 1A, B, C, D, 2A, B, C, D,
3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A şi parte din subparcela 6B conform amenajamentului
silvic al pădurii Gârboavele – vezi fig.nr.2 – Suprapunere amenajament silvic peste aria
naturala de interes comunitar.
Calitate şi importanță – situl de interes comunitar Pădurea Gârboavele se remarca prin
structura naturală foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de specii în etajul
arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porțiunilor de pădure închisa cu
rariști şi poieni. Trebuie menționată prezenta formelor „virescens” şi „atrichoclados” la
stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q.
pubescens). De asemenea este prezent Quercus virgiliana (chiar exemplare de Q.
virgiliana forma „pungens”). Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai
apar jugastrul (Acer campestre) şi vișinul turcesc (Prunus mahaleb) iar în subarboret
măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa),
cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorită subarboretului foarte dens
regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezenţa doar în ochiuri şi luminișuri). În
pătura erbacee trebuie menționata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Prin
amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcția specială de protecție fiind
supuse regimului de conservare deosebită. În plus, porțiunea de pădure inclusa în sit este
propusa ca rezervație.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 58
Vulnerabilitate - pădurea este folosită de populația din zonă (în special municipiul
Galați) pentru turismul de weekend în perioada de vară. Pentru a reduce impactul,
administrația a blocat drumurile de pământ pentru a opri accesul auto în interiorul pădurii
(în poieni). Prezenţa plantațiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor (brumăriu şi
pufos) şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente
prin invadarea acestora (având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă
a acestei specii).
Desemnarea sitului – Hotărârea Consiliului Județean Galați nr.46/10.11.1994, privind
instituirea regimului de protecție oficială a unor zone de pe teritoriul județului Galați Legea
nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului National - Secțiunea a III-
a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, poziția 2.403. O.U. nr. 236/2000,
publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobata cu modificări şi completări prin
Legea nr.462/2001, publicata în M. Of. nr.433/2001 Legislația europeana şi internațională:
Directiva Păsări79/409/CEE, Directiva Habitate, Floră şi Fauna 92/43/CEE, convențiile
internaționale privind diversitatea biologica şi dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-
economice locale
Tip de proprietate - pădurea este în întregime în proprietatea Consiliului Județean
Galați.
Statutul de protecție al sitului și legătura cu biotopurile CORINE
Clasificare la nivel național şi regional
Cod Pondere %
RO04 - Rezervație naturală 97.26
Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel național sau regional
Cod Tip Suprapunere % Numele sitului
RO04 - Rezervație naturală * 97.26 2.403.-Pădurea Gârboavele
Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine
Cod sit Corine Tip Suprapunere %
J057GL005 * 97.66
ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA
Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată
Activități și consecințe în interiorul sitului
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 59
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
Cod Intensitate % din
sit Influență
502 - Străzi, autostrăzi B
-
511 - Linii electrice C
0
609 - Alte complexe pentru sport, şi petrecerea timpului liber C
0
160 - Managementul silvic A 100.00 +
230 - Vânătoarea C 100.00 0
501 - Alei, poteci, drumuri, piste de biciclete C 5.00 -
620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură
C 20.00 -
Activități și consecințe în jurul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
Cod Intensitate % din
sit Influență
140 - Păşunatul C
0
243 - Braconajul, otrăvirea, capcane C
0
502 - Străzi, autostrăzi B
0
710 - Poluare sonoră C
0
230 - Vânătoarea C
0
160 - Managementul silvic A
+
409 - Alte forme de aşezări C
0
430 - Construcţii agricole C
0
500 - Reţea de comunicaţie C
0
606 - Parc de atracţii C
0
620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură
C
0
Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Consiliul
Județean Galați în calitate de custode al ariei naturale protejate.
Planuri de management al sitului - Amenajamentul Pădurii Gârboavele (Consiliul
Județean Galați) şi Planul de management al ariei protejate Pădurea Gârboavele.
2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului,
menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;
Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes
comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, cu modificările
şi completările ulterioare, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista
siturilor de importanţă comunitară, sunt:
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 60
Tabel nr. 31 Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește:
Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă
Stare de conservare
Evaluare globală
91AA - Vegetație forestieră ponto -
sarmatică cu stejar pufos
53.00 A C B B
91I0* - Vegetație de silvostepa
eurosiberiană cu Quercus spp. *
14.00 A C B B
40C0* - Tufărișuri de foioase ponto -
sarmatice * 3.00 A C B B
Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă
Tabel nr. 32 Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc
(Doniţă et al., 2005)
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a
habitatelor Valoare conservativă
conform HABITATELE DIN
ROMÂNIA, N. Doniţă Cod Denumire Cod Denumire
40C0* Tufărișuri de foioase ponto-
sarmatice
R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)
mare
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin
(Jasminum fruticans) (p.) mare
R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de
Caragana frutex mare
R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)
redusă
91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de
stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.)
foarte mare
R4162 Păduri vest – pontice mixte de
stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina
foarte mare
R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Echinops banaticus foarte mare
91I0* Vegetație de silvostepa
eurosiberiană cu Quercus spp.
R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus
petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum
mare
R4142
Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc
(Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
foarte mare
R4146
Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer
tataricum
foarte mare
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 61
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a
habitatelor Valoare conservativă
conform HABITATELE DIN
ROMÂNIA, N. Doniţă Cod Denumire Cod Denumire
R4148 Păduri panonice psamofile de
stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis
foarte mare
R4156
Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum
mare
R4157
Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu
(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum
mare
R4159
Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar
pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana
foarte mare
Tabel nr. 33 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Rezidenţă Migratoare
Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj
1088 Cerambyx
cerdo P - - - C A C B
1083 Lucanus cervus
P - - - C A C B
4033 Erannis
ankeraria R - - - B B A B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
Tabel nr. 34 Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Cod Nume Populație
Evaluarea sitului
Populație Conservare Izolare Evaluare globală
4097 Iris aphylla ssp.
hungarica R C C B B
4067 Echium russicum R C C B B
2093 Pulsatilla grandis V C C C C
4091 Crambe tataria V C C C C Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 62
Tabel nr. 35 Alte specii importante de floră si faună
Cod Denumire științifică Populație
2361 Bufo bufo C D
1261 Lacerta agilis C D
1263 Lacerta viridis C D
2469 Natrix natrix C D
1197 Pelobates fuscus C A
1209 Rana dalmatina C D
1210 Rana esculenta P D
- Tomares nogelii - B
1056 Parnassius mnemosyne C A
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar
afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile
naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
Funcțiile ecologice se referă la relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit
din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi
productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) şi a sistemelor
mixte (ecosisteme).
Pentru definirea funcțiilor ecologice se studiază în principal:
• relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor;
• raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător;
• relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi;
Conform formularului standard situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi a Planului de
management pentru situl de importanţă comunitară mai sus amintit adăpostește 3 tipuri de
habitate din care 2 prioritare, 3 specii de nevertebrate, 4 specii de plante enumerate în
anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE, precum şi alte specii importante de floră si
faună de interes comunitar/național.
Așa cum s-a menționat anterior, prevederile amenajamentului silvic propus, nu va
reduce suprafața habitatelor și nici efectivele populațiilor speciilor de interes comunitar
prezente în interiorul sitului NATURA 2000.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 63
2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul
implicat
HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ
Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie să
amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:
Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite
caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.
Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în
are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.
Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în
manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre
altitudine, climă, geologie etc.
Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul
asupra acestora.
Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate
naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă
conservativă statuată.
Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor
tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora
dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea
acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat ocupărilor de habitat asupra
speciilor cu importanţă conservativă.
Conform Planului de management pentru Pădurea Gârboavele habitatele şi asociaţiile
vegetale identificate sunt:
***
Asociaţii vegetale identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele:
a) asociaţii vegetale silvicole;
b) asociaţii vegetale stepice xerofile;
c) asociaţii vegetale sagetale şi ruderale.
asociaţii vegetale silvicole;
Quercetea pubescenti - clasa reprezintă pădurile termofile de stejari xerofili din
regiunea est-submediteraneană. Acestea sunt caracteristice în general silvostepei şi
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 64
formează mici insule în arealul pădurilor clasei Querco‐Fagetea, de aceea compoziţia
floristică a acestora reflectă interferenţa speciilor caracteristice celor două clase.
Specii caracteristice: Asyneuma canescens, Calamintha menthifolia, Carex humilis,
Centaurea indurata, Clematis recta, Dianthus trifasciculatus, Digitalis lanata, Echinops
banaticus, Euphorbia epithimoides, Fragaria viridis, Galium rubioides, Geranium
sanguineum, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Lychnis coronaria, Melittis
melissophyllum, Origanum vulgare, Polygonatum odoratum, Potentilla alba, P. micrantha,
Quercus dalechampii, Rhamnus cathartica, R. saxatilis ssp. tinctorius, Scutellaria
altissima, Sorbus domestica, Symphytum ottomanum, Tilia tomentosa, Veratrum nigrum,
Viola hirta, Crucianella angustifolia, Myrrhoides nodosa, Teucrium chamaedrys, Laser
trilobum, Ruscus aculeatus, Fraxinus ornus.
Subasociaţii prezente
Quercetum pedunculiflorae - Borza 1937 - Syn.: Violo suavis‐
Quercetum pedunculiflorae - Doniţă 1970; Centaureo stenolepi ‐
Quercetum pedunculiflorae - Doniţă 1970
Subasociaţia a fost descrisă de Borza A. în 1937 pe teritoriul cuprins între Prut şi
Nistru. Stratul arborescent este dominat net de Quercuspedunculiflora, întâlnindu‐se mai
rar Q. robur ca element subdominant. Acestora li se adaugă Acer campestre, Q.
dalechampii, Q.virgiliana, Fraxinus ornus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia
cordata,Ulmus minor.
Stratul arbustiv prezintă o structură variată şi o acoperire de 15‐30%, fiind constituit
din Acer campaestre juvenili, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa,
Cotinus coggygria, Cornus sanguinea, C. mas,Euonymus europaeus, E. verrucosus,
Viburnum lantana, Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina,
Amygdalusnana, Cerasus fruticosa, Sambucus nigra.
În stratul ierbaceu se remarcă prezenţa următoarelor specii: Clinopodium vulgare,
Asparagus tenuifolius, Viola hirta, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa
angustifolia, Vinca herbacea,Dactylis glomerata.
Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932
Subasociaţie ce prezintă fitocenoze edificate de Quercus pubescens şi Lathyrus
lacteus se dezvoltă la limita silvostepei cu zona pădurilor de stejar mezofil, ceea ce se
reflectă în structura lor floristică, prin participarea multor elemente ale clasei
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 65
Querco‐Fagetea. Stratul arborescent dominat de Quercus pubescens are o acoperire
redusă, în general de 50‐70%, permiţând dezvoltarea stratului arbustiv şi mai ales
ierbaceu, în care predomină multe elemente ale clasei Festuco‐Brometea.
În structura floristică a asociaţiei sunt prezente frecvent speciile: Quercus dalechampii,
Ulmus procera, Tilia tomentosa, Acer tataricum,Crataegus monogyna, Cornus mas, Rosa
canina, Prunus spinosa,Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus
tenuifolius,Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys,Geum
urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrumaquilegifolium, Festuca
valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris,
Xeranthemum annuum.
Aceri tatarici Quercetum pubescenti pedunculiflorae - Zólyomi 1957
Subasociaţia este prezentă în Pădurea Gârboavele din judeţul Galaţi - Sârbu et al.
1997, unde se întâlneşte pe platou şi pe pantele cu expoziţie vestică.
Stratul arborilor este format din Quercus pedunculiflora şi Q. Pubescens care
realizează o acoperire medie de 60-70%.Stratul arbustiv este alcătuit din Crataegus
monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare,
Rhamnus cathartica, realizând o acoperire de 20%.
Sinuzia ierboasă este formată din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium
sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia
peregrina, şi altele asemenea.
Cotino‐Quercetum pubescentis - Soó din anul 1931; Syn.: Galio
dasypodi‐Quercetum pubescentis - Doniţă 1970; Paeonio peregrinae‐ Carpinetum
orientalis - Doniţă 1970; Fraxino orni‐Quercetum dalechampii - Doniţă 1978.
Subasociaţia intrazonală în cadrul silvostepei apare pe forme de relief pozitive, cu
pante domoale. Extrazonal se întâlneşte pe coaste însorite, repezi, din cuprinsul etajului
pădurilor xeroterme. Substratul este constituit întotdeauna din calcare. Solurile sunt de tip
rendzinic, superficiale, semischeletice, cu conţinut mare de humus şi troficitate ridicată.
Stratul arborescent, mai mult sau mai puţin poienit, este format dintr-un singur etaj
superior, în care constant şi abundent domină Quercuspubescens, cu rare amestecuri de
Pyrus pyraster, Fraxinus ornus,Carpinus orientalis, Tilia tomentosa. Stratul arbustiv,
întotdeauna bine dezvoltat, se caracterizează în special prin Cotinus coggygria, care
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 66
acoperă de multe ori integral solul. Etajul arbuştilor, care în mod obişnuit se întâlneşte în
buchete, este dominat de Prunus spinosa, Crataegus monogyna şi Cornus mas.
Sinuzia vernală este reprezentată prin Paeonia peregrina, Veratrum nigrum, iar cea
estivală este alcătuită din Lithospermum purpurocaeruleum, Vincetoxicum hirundinaria,
Laser trilobum, Asparagus verticilatus, Galium dasypodium, Carex michelii, Thalictrum
minus, Bromus inermis, Filipendula vulgaris, Ajuga laxmanii, Agropyron intermedium,
Festuca rupicola, F. valesiaca.
Robinion pseudacaciae - M. Csűrös‐Káptalan 1968
Alianţa grupează plantaţiile de salcâm bogate în buruieni în stratul ierbaceu.Specii
caracteristice: Robinia pseudacacia, Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus
trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola.
Robinietum pseudocaciae - Arvat 1939
Plantaţii de salcâm ce se caracterizează printr‐o floră ierboasă foarte heterogenă, cu
multe buruieni ca: Ballota nigra, Anthriscus trichosperma, Urticadioica, Physalis alkekengi,
Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria petiolata.
Prunetalia spinosae - R. Tüxen 1952
Tufărişurile marginilor de pădure şi ale poienilor din păduri, precum şi a unor versanţi
uscaţi. Speciile caracteristice sunt comune cu cele ale alianţei Prunion spinosae.
Prunion spinosae - Soó 1951
Specii caracteristice: Acer campestre, Agropyron intermedium, Allium scorodoprasum,
Asparagus officinalis, Cornus sanguinea, Coronilla varia, Corylus avellana, Crataegus
calycina, C. oxyacantha, C. monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Prunus
spinosa, Rhamnus cathartica, Rosa agrestis, R. canina, R. eliptica.
Pruno spinosae‐Crataegetum - Soó 1927; Hueck 1931; Syn.: Prunetum moldavicae
- Dihoru 1969; Rubo caesii‐Prunetum spinosae - Raţiu et Gergely 1979
Tufărişurile de Crataegus monogyna şi Prunus spinosa prezintă o largă răspândire,
instalându‐se de preferinţă în ochiurile de pădure, la limita dintre acestea şi poienile din
interior, în locurile defrişate şi pe pante cu expoziţie estică sau sud‐estică. Structura
floristică a acestora este bogată şi variată, drept rezultat al răspândirii fitocenozelor de la
câmpie până în Subcarpaţi. De aceea, fitocenozele din zona de câmpie şi colinară
prezintă numeroase specii ale claselor Quercetea pubescentis‐petraeae şi
Festuco‐Brometea, care imprimă acestor grupări un caracter xerofil‐termofil. Fitocenozele
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 67
din zona colinară înaltă şi din Subcarpaţi abundă în speciile claselor Querco‐Fagetea şi
Molinio‐Arrhenatheretea, de aceea caracterul acestora este preponderent mezofil. De
asemenea, sunt prezente numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea
mediae, drept efect al factorilor antropogeni. Dintre speciile mai frecvente ale acestor
fitocenoze amintim: Clinopodium vulgare, Viburnum lantana, Origanum vulgare,Cornus
sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa canina, Acer tataricum,Asparagus officinalis.
Prunetum tenellae - Soó 1951; Syn.: Prunetum nanae Borza 1931.
Fitocenozele edificate de Amygdalus nana se dezvoltă cu precădere pe coaste
însorite şi mai rar pe marginea pădurilor. Împreună cu specia dominantă, se dezvoltă un
nucleu de specii caracteristice alianţei şi ordinului: Prunus spinosa, Ligustrum vulgare,
Acer campestre, Crataegusmonogyna, Rosa canina, Rhamnus cathartica, la care se
adaugă specii din clasele Quercetea pubescenti‐petraeae:Asparagus officinalis,
Cytisusnigricans, Hereochloë repens, Rosa gallica, Stachys recta, Thalictrum minus,Viola
hirta, Trifolio‐Geranietea, Agrimonia eupatoria, Dictamnus albus, Galium album, Solidago
virga‐aurea, Veronica austriaca, Festuco‐Brometea, Elymus hispidus, Festuca valesiaca,
Galium verum, Medicagofalcata, Poa angustifolia, Salvia nemorosa, Teucrium
chamaedrys, Molinio‐Arrhenatheretea, Dactylis glomerata, Elymus repens,
Stachysofficinalis şi altele asemenea.
asociaţii vegetale stepice xerofile
Botriochloetumischaemi - Kristiansen 1937; Pop 1977; Syn.: ass. Botriochloa
ischemum - Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi moldavicum - Dobrescu 1971;
Taraxacoserotinae‐Botriochloetum ischaemi - Burduja et al. 1956, Sârbu, Coldea et Chifu
1999.
Prezintă o răspândire la limita pădurii în zona de nord şi sud,pe valea lui Manolache.
Se observă o dezvoltare a asociaţiei în special pe versanţii însoriţi cu soluri puţin evoluate.
În structura acestor fitocenoze predomină elementele eurasiatice. Fitocenozele acestor
suprafeţe au o fizionomie caracteristică.
Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei: Fragaria viridis, Dorycnium
herbaceum, Sanguisorba minor, Scabiosa ochroleuca, Plantagolanceolata, Eryngium
campestre, Festuca valesiaca, Euphorbia virgata, Hypericum perforatum, şi altele
asemenea se regăsesc şi altele din Sisymbrietalia: Carthamus lanatus, Verbena officinalis,
Lactuca serriola, Erigeron annuus ssp. strigosus, Cephalaria transylvanica, fapt ce
demonstrează că aceste pajişti suferă un intens proces de ruderalizare.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 68
Solurile pe care este instalată asociaţia sunt reprezentate de cernoziomuri în diferite
stadii de levigare, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase. Acoperirea cu vegetaţie variază între
50% şi 90 % pe zonele studiate.
Festucetum valesiacae - Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956, Sârbu et al. 1999;
Syn.: Festucetum valesiacae Răvăruţ et al. 1956; ass. Festuca valesiaca Burduja et al.
1956. Asociaţia edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din zona de
pajişti instalate pe coastele din nordul şi sudul Ariei Naturale Protejate Pădurea
Gârboavele, versanţi însoriţi cu înclinări variabile de o parte şi de cealaltă a Văii lui
Manolache şi cu expoziţii pe direcţia văii.
Majoritatea acestor pajişti sunt intens păşunate şi într-un stadiu avansat de degradare,
fenomen marcat şi prin pătrunderea în compoziţia floristică a numeroase specii din clasele
Artemisietea şi Stellarietea mediae. De aceea, aceste pajişti şi-au modificat compoziţia
cenotică a fâneţelor, creând astfel condiţii pentru succesiunea unor fitocenotaxoni
secundari, cei mai frecvenţi fiind Taraxaco serotinae- Bothriocloetum ischaemişi Artemisio
austriacae-Poëtum bulbosae.
Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în funcţie de degradarea pajiştilor, are
o acoperire de 25-75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează şi Koeleria
macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii, Artemisia austriaca,
Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Salvia
austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum, Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla
argentea, Salvia nemorosa, Plantago lanceolata.
Pe alocuri, dominaţia speciei Festuca valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o
serie de specii ruderale. Printre acestea, mai frecvente sunt: Euphorbia cyparissias,
Eryngium campestre, Lappula squarrosa, Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C.
nutans, Erodium cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus
orthoceras, Erysimum repandum. De asemenea, o specie relativ constantă este Poa
bulbosa, care apare frecvent în zonele ruderalizate.
Chrysopogonetum grylli - Soó 1939
Ecologic şi fizionomic, pajiştile de Chrysopogon gryllus sunt în bună parte
asemănătoare cu cele de Botriochloa ischaemum şi de Festuca arundinacea, cu care de
asemenea se asociază. Asociaţia este mai puţin răspândită în arealul Pădurii Gârboavele
fiind caracteristică arealelor mai puţin uscate, cu un regim de umezeală atmosferică mai
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 69
ridicată, fiind semnalată în poienile din zona amenajării de salcâm pe firul văii ceea ce se
reflectă şi compoziţia lor floristică mai bogată.
Specii reprezentative pentru aceste asociaţii:Achillea setacea;Agropyron
intermedium;Arenaria serpyllifolia;Asperula campanutala octonaria;Calamintha
clinopodium;Carduus hamulosus;Convorvolus arvensis;Coronilla varia;Euphorbia
nicacensis;Falcaria vulgaris;Festuca valesiaca;Fragaria viridis;Galium parisieneInula
oculus-christi;Kocleria macrantha;Malabaila garveolens;Poa augustifolia;Rosa
gallica;Salvia austriaca;Silene otites;Stachys recta;Teucrium chamaedrys;Thymus
pannonicus;Veronica spicata orchidaea; Veronica tryphyllos.
asociaţii vegetale sagetale şi ruderale
Sclerochloo-Polygonetum avicularis -Gams 1927, Soo 1940
Asociaţie ce s-a instalat pe drumurile din arie sau de pe marginea acesteia, în locuri
bătătorite şi uscate din timpul verii. Solul prezintă în stratul superficial un orizont cu humus
nu foarte profund. Gradul de acoperire a vegetaţiei în releveele unde este prezentă
asociaţia este de 70%.
Specii reprezentative pentru această asociaţie:Capsella bursa-pastoria;Chenopodium
album;Descurania sophia;Lolium perene;Polygonum aviculare;Sclerochloa dura.
Fauna
Fauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este caracteristică lumii animale
care populează pădurile de amestec - stejar, salcâm, frasin, mojdrean - din zona Câmpiei
Moldovei. Suprafaţa relativ redusă a acestei Arii Naturale Protejate de 230,00 ha nu
permite conturarea unor teritorii individuale ale unor specii faunistice de talie mare, dar
gradul mare de naturalitate şi lipsa activităţilor antropice în această zonă atribuie acestei
suprafeţe un rol foarte important ca zonă de refugiu, hrănire, reproducere, creştere a
puilor.
Cele mai importante specii faunistice, atât prin faptul că sunt prioritare pentru
desemnarea de arii de protecţie conform Directivei Habitate, cât şi prin faptul că sunt
populaţii reprezentative sunt reprezentate de avifauna, herpetofauna şi entomofauna.
Importanţa populaţiilor faunistice este recunoscută şi prin desemnarea acestui areal ca
Sit de Importanţa Comunitară în cadrul reţelei ecologice Natura 2000, printre speciile de
faună sălbatică, în formularul standard al ariei de interes comunitar ROSCI 0151,
regăsindu-se şi acestea.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 70
Mamifere
Mamiferele de talie mare sunt reprezentate prin 4 specii identificate:mistreţul - Sus
scrofa L.;căpriorul - Capreolus capreolus; iepurele de câmp - Lepus europaeus; vulpea -
Vulpes vulpes.
De menţionat că Aria Naturală Protejată –230,00 ha - cât şi întreaga suprafaţă a
Pădurii Gârboavele se află în interiorul Fondului de vânătoare 44 Tuluceşti.Gestionarea
faunei cinegetice se face în baza contractelor încheiate cu autoritatea statului, conform
Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic.
În afară de aceste specii de talie relativ mare şi bine cunoscute, deosebit de
importante sunt o serie de mamifere de talie mică şi mijlocie.
Mamiferele mici rozătoare sunt slab reprezentate, prezenţa lor mai numeroasă fiind
semnalată la limita zonei forestiere cu terenurile agricole sau cu pajiştile xerofile stepice
situate în extremităţile sudice şi nordice. Unele specii de mici rozătoare sunt de o
deosebită importanţă, fiind listate în Directiva Habitate 92/43/EEC: popândăul -
Spermophilus citellus, dar şi specii cu conservare redusă precum şoarecele de câmp -
Microtus arvalis, şoarecele de pământ - M.Agrestis, şoarecele de câmp - Apodemus
agrarius şi hârciogul - Cricetus cricetus.
Herpetofauna
În urma monitorizării speciilor de amfibieni şi reptile s-au identificat 4 specii de
amfibieni şi 3 specii de reptile, distribuţia speciilor identificate în arealul Ariei Naturale
Protejate Pădurea Gârboavele.
În ceea ce priveşte amfibienii şi reptilele, cerinţele lor de habitat sunt foarte stricte,
fiind deosebit de importante în acest caz condiţiile de microhabitat prezente la faţa locului.
Reptilele, mai rezistente la uscăciune decât amfibienii, nu necesită prezenţa zonelor
umede în imediata apropiere, decât în măsura în care îşi găsesc hrana în aceste
ecosisteme.
În studiile privind structura herpetofaunei la nivelul Ariei Naturale Pădurea Gârboavele,
s-a realizat lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate, specificând pentru fiecare
categorie în parte statutul acesteia.
Fenologia herpetofaunei – Pădurea Gârboavele:
a) Bufo bufo - Broasca râioasă brună. Date relevante despre specie:este o specie
relativ mare şi robustă cu o piele plină de negi şi cu glande parotide mari. Ca şi la celelalte
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 71
broaşte, pupila este orizontală şi se despică în lumină puternică. Culoarea sa se schimbă
în funcţie de mediul înconjurător. În sezonul de împerechere, masculii se adună în ape
mici şi scot nişte sunete uşoare. Ouăle sunt depuse în coarde lungi, prin apă. Această
specie a fost întâlnită în zona pârăului Valea lui Manolache ce străbate Pădurea
Gârboavele de la nord la sud, şi în zona de est a ariei naturale - habitat de stejar pufos.
b) Lacerta agilis - Şopârla cenuşie. Date relevante despre specie: masculii au o
lungime totală de 20-23 cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totală de 15-
17 cm, din care coada 10-13 cm. Masculii adulţi sunt verzi-gălbui sau verde clar. Femelele
adulte prezintă dungi deschise bine pronunţate. Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-
14 ouă albe-gălbui. Clocirea durează 40-60 zile, uneori ajungând la 90 zile, dacă
temperatura nu este favorabilă. Puii ies prin august – septembrie. Această specie a fost
identificată prin pajişti, tufişuri, pe coastele ierboase ale pădurii, pe malurile ierboase ale
pârăului Valea lui Manolache preferând în special zone însorite.
c) Lacerta viridis – Guşter. Date relevante despre specie: lungimea totală 30-40 cm,
din care coada 20-26 cm. Are un pliu la gât; gulerul cu marginea posterioară denticulată,
formată din 7-12 placi. Masculii adulţi sunt verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru,
pe cap şi gât cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenuşii cu diferite nuanţe de la
cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe dar se pot
întâlni şi femele verzui cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea pătate cu negru.
Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale,
ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Această specie a fost observată prin
luminişurile şi lizierele pădurii de stejar.
d) Natrix natrix - Şarpele de casă. Date relevante despre specie: şarpe neveninos,
ochi şi nări poziţionate lateral, pupile rotunde. Femelele sunt mai mari decât masculii. Unul
dintre puţinii şerpi care "face pe mortul" şi elimină un miros respingător pentru a păcăli
prădătorii. Şarpele de casă s-a evidenţiat atât în zona pârâului Valea lui Manolache, cât şi
în zonele însorite, lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă acvatică - în cazul existenţei unor
acumulări de apă permanente sau temporare - sau/şi terestră.
e) Pelobates fuscus - Broasca de pământ, cunoscută şi sub denumirea de broasca
gheboasă.Date relevante: aceasta specie este prezentă în habitate ce conţin pământ
nisipos sau lutos, afânate, în care să se poată îngropa uşor. Importantă este prezenţa unui
mediu acvatic - în cazul existenţei unor acumulări de apă permanente sau temporare,unde
să îşi poată depune ponta şi unde să se poată dezvolta în primul stadiu de viaţa. În
România o găsim în zonele de şes şi de deal unde există condiţii favorabile. Specia este
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 72
prezentă şi în aria protejată în zonele umede create încă din primăvară pe zonele joase a
Văii lui Manolache.
f) Rana dalmatina - Broasca de pădure. Date relevante despre specie: este o specie
terestră, indivizii fiind foarte agili, capabili de sărituri lungi, uneori peste 2 m. Este activă
atât ziua cât şi noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hrăneşte cu insecte.
Sexele iernează separat, femelele în frunzişul mort, masculii pe fundul apelor, din
octombrie până în februarie-martie. Această specie este vulnerabilă, necesitând protecţie
în special în perioada de reproducere când adulţii se adună în bălţile de reproducere.
Această specie s-a evidenţiat în toată aria protejată, preferând zonele umbroase ale
habitatului de stejar - Quercus spp., unde stratul frunzelor moarte este consistent
asigurându-i habitate de iernare.
g) Rana esculenta - Broasca verde de lac. Date relevante despre specie: masculul are
6 - 9 cm, iar femela9 - 12 cm. Spatele verde, uneori cafeniu, cenuşiu, albăstrui, verde-
albăstrui sau întunecat cu pete şi marmorări neregulate, cafenii sau negre, uneori cu
dungă pe şira spinării, mai luminoasă. Capul prezintă un bot rotunjit sau prelung ascuţit.
Ochii foarte proeminenţi sunt aşezaţi latero-superior. Reproducerea: femela depune până
la 5.000 de ouă, în grămezi mari, care cad la fundul apei. Între 5 - 7 zile ies larvele, corp
ovoidal cu coada mai lungă decât corpul, care după două săptămâni devin mormoloci.
După 3 luni apar broscuţele. Această specie s-a evidenţiat pe întregul areal restrâns în
zona pârâului Valea lui Manolache şi în zonele cu umiditate mare, existenţa speciei fiind în
strânsă legătura cu nivelul precipitaţiilor şi existenţa cursului de apă a pârâului Valea lui
Manolache.
Tabel nr 36 Lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate în cadrul Ariei Naturale Protejate
Pădurea Gârboavele
Nr. crt
Specia Denumirea populară
IUCN RED LIST
Specie protejată inclusă în Cartea
Roşie a vertebratelor din
România
Directiva Habitate
OUG 57/2007
1 Bufo bufo Broasca
râioasa bruna LC * - Anexa 4B
2 Lacerta agilis Şopârla cenuşie
LC - Anexa 4 Anexa 4A
3 Lacerta viridis Guşter LC - Anexa 4 Anexa 4A
4 Natrix natrix Şarpele de
casă NT - Anexa 4 -
5 Pelobates fuscus Broasca de
pământ, LC * Anexa 4 Anexa 3
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 73
Broasca gheboasă
6 Rana dalmatina Broasca de
pădure LC * Anexa 4 Anexa 4A
7 Rana esculenta Broasca verde
de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A
IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate
“EN” – Periclitat, “NT” - Aproape ameninţat, “VU” – Vulnerabil, “LC” –Nepericlitat
Avifauna
Avifauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este reprezentate de 33 specii
de păsări, dintre care 13 specii se află cel puţin sub protecţia uneia din prevederile:
Directivei Păsări – Anexa 1, Convenţiei de la Berna – Anexa 2 - Specii de fauna strict
protejate şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, Anexa 3 - Specii de plante şi de animale a căror conservare a necesitat
desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunisticǎ.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 74
Tabel 37 – Specii de pǎsǎri protejate în ANP Pădurea Gârboavele
Nr. Crt
Specie Denumirea populară
IUCN RED LIST
Directiva păsări
Specie protejată inclusă în Cartea
Roşie a vertebratelor din România
OUG 57/2007
Categoria SPEC
Regim trofic
1 Asio otus Ciuf de pădure LC - - - Non-SPEC MIXT
2 Caprimulgus europaeus Caprimulg LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS
3 Carduelis carduelis Sticlete LC - - - Non-SPEC INS
4 Corvuscorax Corb LC - * Anexa 4B Non-SPEC ZOO
5 Corvuscorone Cioara grivă LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC MIXT
6 Corvus frugilegus Cioara de
semănătură LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC MIXT
7 Corvus monedula Stăncuţa LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC
E
MIXT
8 Coturnixcoturnix Prepeliţa LC ANEXA II/2 - Anexa 5C SPEC 3 MIXT
9 Cuculuscanorus Cuc LC - - - Non-SPEC INS
10 Dendrocopos major Ciocănitoarea pestriţă mare
LC Anexa 1 - - Non-SPEC MIXT
11 Dendrocopos medius Ciocănitoare de
stejar LC Anexa 1 - Anexa 3
Non-SPECE
INS
12 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare
pestriţă de gradină LC Anexa 1 - Anexa 3
Non-SPECE
INS
13 Emberiza hortulana Presura de
gradină LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS
14 Falcovespertinus Vânturel de seară NT - - Anexa 3 SPEC 3 ZOO
15 Fringilla coelebs Cinteză LC Anexa 1 - - Non-SPEC
E
INS
16 Hieraaetus pennatus Acvila mică LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 3 MIXT
17 Lanius collurio Sfrancioc roşiatic LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 3 INS
18 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte
neagră LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS
19 Lullula arborea Ciocârlie de
pădure LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS
20 Luscinia megarhynchos Privighetoarea
roşcată LC - - -
Non-SPECE
INS
21 Oriolus oriolus Grangur LC - - Anexa 4B Non-SPEC INS
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 75
Nr. Crt
Specie Denumirea populară
IUCN RED LIST
Directiva păsări
Specie protejată inclusă în Cartea
Roşie a vertebratelor din România
OUG 57/2007
Categoria SPEC
Regim trofic
22 Parusmajor Piţigoi mare LC - - - Non-SPEC INS
23 Parus palustris Piţigoi sur LC - - - - INS
24 Passer domesticus Vrabia de casă LC - - - SPEC 3 INS
25 Passermontanus Vrabie de câmp LC - - - SPEC 3 MIXT
26 Phasianus colchicus Fazan LC ANEXA II/1 - Anexa 5C Non-SPEC VEG
27 Phylloscopus collybita Pitulice mică LC - - - Non-SPEC INS
28 Pica pica Coţofană LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC ZOO
29 Picus canus Ghionoaie sură LC ANEXA I - Anexa 3 SPEC 3
30 Streptopeliadecaocto Guguştiuc LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC VEG
31 Sturnusvulgaris Graur LC ANEXA II/2 - Anexa 5C SPEC 3 MIXT
32 Turdus merula Mierlă LC ANEXA II/2 - - Non-SPEC
E
INS
33 Upupa epops Pupăză LC - * Anexa 4B SPEC 3 INS
IUCN – International Union for Conservation of Nature - Lista roșie a speciilor protejate
“EN” – Periclitat, “NT” – Aproape ameninţat, “VU” – Vulnerabil, “LC” –Nepericlitat
4 categoriiSPEC – Species of European Concearn, în care se încadrează speciile din avifauna României:
În viziunea BirdLife International sunt desemnate următoarele categorii de specii de păsări, cu referire exclusivă la avifauna Europei, fiecare fiind indicată prin
literele „SPEC” (iniţialele de la „species of European concern”) şi o cifră:
SPEC 1 – Specii de interes de conservare la nivel global, ameninţate pe întreaga întindere a
arealelor lor, implicit dependente de conservare.
SPEC 2 – Specii concentrate în Europa şi cu un statut de conservare nefavorabil.
SPEC 3 – Nu sunt concentrate în Europa şi au un statut de conservare nefavorabil.
SPEC 4 – Specii concentrate în Europa şi cu un statut de conservare favorabil.
Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se
află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite de conservare pentru protecţia lor;
Regimul trofic: PR = specii prădătoare MIXT = specie omnivoră, VEG = specie vegetariană, ZOO = specii zoofage care se hrănesc cu nevertebrate, INS=
Specii insectivore.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 76
În zona Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost semnalate specii comune
de păsări specifice zonei de silvostepă a pădurilor de foioase şi arbuşti, specii
cuibăritoare de pădure: Asio otus – ciuf de pădure, Caprimulgus europaeus- caprimulg
Cuculuscanorus - cuc, Dendrocopos major – ciocănitoarea pestriţă mare, Dendrocopos
medius – ciocănitoare de stejar, Dendrocopos syriacus – ciocănitoare pestriţă de grǎdină,
Emberiza hortulana – presura de grǎdină, Fringilla coelebs – cinteză, Lullula arborea –
ciocârlie de pădure, Luscinia megarhynchos – privighetoarea roşcată, Streptopelia
decaocto – guguştiuc, Phasianus colchicus – fazan, Upupa epops – pupăză, specii
cuibăritoare de tufărişuri: Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic, Lanius minor - sfrâncioc cu
frunte neagră, Coturnix coturnix - prepeliţa, Passer montanus – vrabie decâmp.
Păsările răpitoare sunt slab reprezentate fiind semnalate 2 specii: Hieraaetus
pennatus – acvila mică si Falco vespertinus – vânturel de seară, acesta din urmă fiind
semnalat la limita pădurii cu terenurile agricole. S-a evidenţiat faptul ca pădurea nu
funcţionează ca barieră, păsările răpitoare folosind teritorii de hrănire şi în afara pădurii.
Astfel, specia Hieraaetus pennatus utilizează şi zona pajiştii xerofile unde sunt semnalate
specii de rozătoare mici: popândăul – Spermophilus citellus, şoarecele de câmp –
Microtus arvalis, şoarecele de pământ – M. agrestis, şoarecele de câmp – Apodemus
agrarius şi hârciogul – Cricetus cricetus.
Au fost semnalate şi specii comune fără interes conservativ care nu cuibăresc în zona
Pădurii Gârboavele, specii aflate în căutare de hrană la limita pădurii sau pe terenurile
agricole, pajiştile xerofile, zone de tufărişuri – fam Passeriformae şi Corvidae.
Evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi observaţii asupra
locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului
implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe – marşrut – pe
transecte dispuse de-a lungul căilor de acces din Aria naturală Pădurea Gârboavele.
Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi
ecosisteme omogene.
Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fişa
de observaţie pe baza datelor meteorologice, temperatura, direcţia şi intensitatea vântului,
vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia, specia şi numărul de exemplare
observat. Monitorizarea speciilor de păsări s-a realizat începând cu luna aprilie până în
luna iulie 2011 fiind parte integrantă din obiectivul Planul de Management al ariei naturale
Protejate Pădurea Gârboavele.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 77
Nevertebrate – Caracteristici entomologice ale Ariei Naturale Protejate Pădurea
Gârboavele
Entomofauna Pădurii Gârboavele este relativ cunoscută. Studii privind diversitatea
fluturilor în acest areal au fost realizate în 1964-1972 de către Vladimir Olaru în colaborare
cu A. Alexinschi, I. Nemeş, A. Popescu Gorj, I. Drăghia, aceştia publicând articole şi note
ştiinţifice în care sunt semnalate 574 de specii – Marcu Aurora & Laszlo Rakosy, 2002, ele
fiind păstrate în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.
Trebuie menţionat că 19,16% dintre speciile identificate în aceste studii, sunt ocrotite la
nivel naţional, fiind incluse în listele UICN şi Lista Roşie a fluturilor diurni din România –
Rákosy, L. 2003. Dintre speciile periclitate, cu risc mare de a deveni extincte, menţionăm:
Hyponephele lycaon – Khun, 1774, Pyrrhia purpurina- Esper, 1804, Mazaria incarnate-
Freyer, 1838, Conistra ragusae macedonica - Pinker, 1956, Cleoceris scoriacea – Esper,
1789, Hadula stigmosa – Cristoph, 1887, Aglia tau – Linnaeus, 1761, Apatura ilia – Denis
şi Schiffermüler, 1775, Eudia pavonia – Linnaeus, 1758, Papilio machaon – Linnaeus,
1758, Saturnia pyri – Denis şi Schiffermüler, 1775, iar dintre speciile critic periclitate, cu
risc extrem de mare de dispariţie, amintim: Tomares nogelii dobrogensis – Caradja, 1895,
şi Polyphaenis viridis – De Villers, 1789.
Dintre Lepidoptere – fluturi diurni şi nocturni este important de menţionat specia
prioritară Erannis ankeraria – Staudinger, 1861, din Anexa a II a Directivei Habitate,
conform formularului standard Natura 2000, pentru ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi,
de asemenea, speciile Parnassius mnemosyne – Linnaeus, 1758 şi Zerynthia polyxena-
Denis şi Schiffermüler, 1775, specii de interes comunitar ce necesită protecţie strictă,
incluse în Anexa IV a directivei Habitate.
Lepidopterele, în special speciile de interes comunitar, Parnassius Mnemosyne,
Zerynthia polyxen Erannis ankeraria au fost semnalate în Aria Naturală Protejată
identificându-se exemplare izolate în zona habitatelor de stejar pufos şi stejat
pedunculat. Dintre Speciile de interes naţional, specii care necesită o protecţie strictă,
conform Anexei 4, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi
completările ulterioare, există referiri la speciile de fluturi Hyponephele lycaon şi Apatura
metis,Freyer, 1829.
În ceea ce priveşte specia Tomares nogelii, menţionăm că aceasta este o specie cu
localizare strictă, fiind identificată pentru prima dată în România în anul 1866 de către
Mann în apropierea oraşului Tulcea – Dinca, V. & colab, 2009 -, şi apoi identificată şi în
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 78
Pădurea Gârboavele, V. Olaru care colectează în anii 1970 – 1972 aproximativ 80 de
exemplare ce se regăsesc în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele
Naturii Galaţi. La sfârşitul anilor `80 specia nu a mai fost găsită nici în Pădurea Gârboavele
dar nici în împrejurimile oraşului Tulcea. Pădurea Gârboavele reprezintă limita vestică a
arealului de răspândire a acestei specii în Europa. Caracterul strict localizat pentru
Tomares nogelii este dat de prezenţa speciei Astragalus ponticus Pall., Fabaceae, ce
reprezintă principala hrană a larvelor acestui fluture.
Dintre Coleoptere – gândaci, în urma observaţiilor efectuate PE PARCURSULANILOR
2010-2013 în Pădurea Gârboavele, se identifică speciile Cerambyx cerdo – Linnaeus,
1758, Lucanus cervus – Linnaeus, 1758, Morimus funereus – Mulsant, 1863 şi
Osmoderma eremita – Scopoli, 1763, ca fiind vulnerabile, ele regăsindu-se în Directiva
Habitate a Uniunii Europene – EU Directive 92/43/EEC, fiind incluse în speciile de interes
comunitar care necesită protecţie strictă şi pentru care este necesară stabilirea unor zone
speciale de protecţie. Lista Roşie a speciilor de floră şi faună sălbatică din zona de graniţă
România-Republica Moldova, menţionează pentru Pădurea Gârboavele, în urma studiilor
realizate în acest areal, speciileAromia moscata – Linnaeus, 1758, Calambus bipustulatus
– Linnaeus, 1767, Calosoma sycophanta – Linnaeus, 1758, Carabus Syn, Hydrocarabus
variolosus – Fabricus, 1787 şi Oryctes nasicornis – Linnaeus, 1758, ca fiind specii
periclitate, prezentând un risc foarte mare de a deveni extincte, şi include alături de
speciile de gândaci cuprinşi în Directiva Habitate, şi specia Bolbelasmus unicornis –
Schrank, 1798 ca fiind vulnerabilă. Aceeaşi listă include musca gigantică - Satanas gigas
– Eversmann, 1855, albina valga – Xylocopa valga – Gerstaeker, 1872, albina violacee –
Xylocopa violacea- Linnaeus, 1758, bondarul de argilă – Bombus argillaceus – Scopoli,
1763 şi bondarul de stepă – Bombus fragrands – Pallas, 1771 ca fiind specii periclitate, iar
viespea de stepă – Scolia hirta – Schrenck, 1781 şi viespea gigantică – Scolia maculata
Drury, 1773, le include în lista speciilor vulnerabile pentru Pădurea Gârboavele.
Fauna de heteroptere – ploşniţe din Pădurea Gârboavele reuneşte 39 de specii,
marea majoritate fiind larg răspândite în toate regiunile României, excepţie făcând însă
speciile: Carpocoris mediteraneus – Tamanini, 1958 din Familia Pentatomidae care a mai
fost găsită punctiform în judeţele Constanţa, Tulcea şi Caraş-Severin, Rhopalus rufus –
Schilling 1821, cunoscută prin două exemplare femele colectate în 1964 de Kis. B din
Craiova şi Dubova judeţul Dolj şi confirmată ca specie nouă pentru fauna României în
urma studiilor realizate în perioada 2004-2009 – Şerban C. 2009a, 2009b, 2010,
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 79
Stictopleurus pictus – Fieber, 1861, specie cunoscută doar din Judeţul Dolj, Bihor, Tulcea
şi Maccevethus errans caucasicus – Kolenati, 1845, o specie rară, întâlnită în regiunile de
câmpie.
Tabel nr 38 Lista speciilor de nevertebrate din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele
Nr crt
Specia Vulnerabile
VU
Aproape amenințate
NT
Critic periclitate
CR
Periclitate EN
Familia Lasiocampidae
1 Malacosoma neustriam,
Linnaeus, 1758 - * - -
2 Trichiura crataegi,
Linnaeus 1758 * - - -
3 Machrothylacia rubi,
Linnaeus, 1758 - * - -
4 Gastropacha quercifolia,
Linnaeus, 1758 - * - -
Familia Sphingidae
5 Acherontia atropos,
Linnaeus, 1758 * - - -
6 Sphinx ligustri,Linnaeus,
1758 - * - -
7 Marumba quercus, Denis
& Schiffermuller, 1775 - * - -
8 Hyles euphorbiae,
Linnaeus, 1758 - * - -
9 Hyles galii, Rottemburg,
1775 * - - -
10 Hyles livornica * - - -
11 Deilephila elpenor,
Linnaeus, 1758 - * - -
12 Dolbina elegans, Bang-
Haas 1912 * - - -
Familia Saturniidae
13 Saturnia pyri, Denis & Schiffermuller, 1775
* - - -
14 Aglia tau Linnaeus, 1761 - - - *
15 Eudia pavonia, Linnaeus,
1758 - - - *
Familia Papilionidae
16 Iphiclides podalirius,
Linnaeus, 1758 * - -
17 Papilio machaon, Linnaeus, 1758
- - - *
18 Parnasius mnemosyne,
Linnaeus, 1758 * - - -
19 Zerynthia polyxena, Denis
şi Schiffermüller, 1775 * - - -
Familia Pieridae
20 Aporia crataegi, Linnaeus, - * - -
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 80
Nr crt
Specia Vulnerabile
VU
Aproape amenințate
NT
Critic periclitate
CR
Periclitate EN
1758
Familia Nymphalidae
21 Polygonia c-album,
Linnaeus, 1758 - * - -
22 Melitaea cinxia, Linnaeus,
1758 - - - -
23 Melitaea phoebe, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
24 Melitaea trivia, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * -
25 Hyponephele lycaon,
Kuhn, 1774 - * - *
26 Apatura ilia, Denis şi Schiffermüller, 1775
- - - *
Familia Lycaenidae
27 Satyrium ilicis, Esper,
1789 * - - -
28 Satyrium spini, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
29 Tomares nogelii
dobrogensis Caradja, 1895
- - * -
Familia Geometridae
30 Alsophila aceraria, Denis
& Schiffermuller, 1775 - * - -
31 Combiaena bajularia,
Denis & Schiffermuller, 1775
- * - -
32 Plaiogramma etruscaria,
Zellerm, 1849 - * - -
33 Jodis lactearia, Linnaeus,
1758 - * - -
34 Cyclophora puctaria,
Linnaeus, 1758 - * - -
35 Scopula tesselaria,
Boisduval, 1840 * - - -
36 Scopula decorate, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
37 Idaea rufaria, Hubner,
1799 - * - -
38 Idaea muricata, Hufnagel,
1767 - * - -
39 Idaea rusticate, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
40 Idaea obsoletaria, Ramburg, 1933
- * - -
41 Idaea trigeminata, Haworthm 1809
- * - -
42 Idaea moniliata, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 81
Nr crt
Specia Vulnerabile
VU
Aproape amenințate
NT
Critic periclitate
CR
Periclitate EN
43 Idaea dilutaria, Hubner,
1799 - * - -
44 Idaea deversaria, Herrich-
Schaffer, 1847 - * - -
45 Lythria purpuraria,
Linaeus, 1758 - * - -
46 Catarhoe rubidata , Denis
& Schiffermuller, 1775 - * - -
47 Costaconvexa
polygrammataBorkhausen, 1794
- * - -
48 Pelurga comitata,
Linnaeus 1758 - * - -
49 Calostygia aptata, Hubner,
1813 - * - -
50 Philereme transversata,
Hufnagel, 1767 - * - -
51 Perizoma lugdunariam, Herrich-Schaffer, 1855
- * - -
52 Perizoma bifasciatam,
Haworth, 1809 - * - -
53 Abraxas grossulariatus,
Linnaeus, 1758 - * - -
54 Tephrina arenacearia, Denis & Schiffermuller,
1775 - * - -
55 Neognopharmia
stevenaria Boisduval, 1840
- * - -
56 Epione repandaria,
Hufnagel, 1767 - * - -
57 Therapis flavicaria, Denis
& Schiffermuller, 1775 - * - -
58 Ennomos erosaria, Denis
& Schiffermuller, 1775 - * - -
59 Ennomos quercaria,
Hubner, 1813 * - - -
60 Eilicrinia trinotata, Metzener, 1845
- * - -
61 Crocallis tusciaria, Borkhausen, 1793
- * - -
62 Calotois pennaria,
Linnaeus, 1761 - * - -
63 Lycia hirtariaClerck, 1759 - * - -
64 Agriopis bajaria, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
65 Cleorodes lichenarias,
Hufnagel, 1767 - * - -
66 Odonthognophos
dumetatas, Treitschke, * - - -
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 82
Nr crt
Specia Vulnerabile
VU
Aproape amenințate
NT
Critic periclitate
CR
Periclitate EN
1827
67 Chariaspilates formosaria,
Eversmann 1837 - * - -
68 Dyscia conspersaria,
Denis & Schiffermuller, 1775
- * - -
69 Eranis ankeraria, Staudinger 1861
* - - -
Familia Lymantriidae
70 Leucoma salicis, Linnaeus, 1758
- * - -
71 Ocneria rubea, Denis &
Schiffermuller, 1775 - - - -
Familia Arctiidae
72 Eilema caniola, Hubner,
1808 - * - -
73 Eilema palliatella, Scopoli,
1763 - * - -
74 Chelis maculosa
mannerheimi Duponchel, 1836
* - - -
75 Spilosoma urticae, Esper,
1789 - * - -
76 Arctia festiva, Hufnagel,
1766 * - - -
Familia Noctuidae
77 Herminia tenuialisRebel,
1899 - * - -
78 Catocala elocata, Esper
1787 - * - -
79 Catocala hymenaea,
Denis & Schiffermuller, 1775
- * - -
80 Catephia alchymista,
Denis & Schiffermuller, 1775
- * - -
81 Oxicesta geographica,
Fabricius, 1787 - * - -
82 Acronicta strigosa, Denis
& Schiffermuller, 1775 - * - -
83 Simyra albovenosa,
Goeze, 1781 - * - -
84 Cryphia raptricula, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
85 Acontia titania, Esper,
1798 * - - -
86 Phyllophila abliterata,
Rambur, 1833 - * - -
87 Eutelia adulatrix, Huber,
1813 - * - -
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 83
Nr crt
Specia Vulnerabile
VU
Aproape amenințate
NT
Critic periclitate
CR
Periclitate EN
88 Trichoplusia, Hubner,
1803 - * - -
89 Cucullia santonici, Hubner * - - -
90 Cucullia scrophulariae, Denis & Schiffermuller,
1775 - * - -
91 Cucullia thapsiphaga,
Treitschke, 1826 - - - -
92 Calophasia opalina Esper,
1794 * - - -
93 Pyrrhia purpurina, Esper,
1804 - - - *
94 Mazaria incarnate, Freyer,
1838 - - - *
95 Aegle kaekeritziana,
Hubner, 1799 - * - -
96 Platyperigea kadenii,
Freyer, 1836 - * - -
97 Athetis gluteosa, Treitschke, 1845
- * - -
98 Proxenus lepigone,
Moschler, 1860 - * - -
99 Polyphaenis viridis, de
Villers, 1789 - - * -
100 Dicycla oo , Linnaeus,
1758 - * - -
101 Cosnia diffinis, Linnaeus,
1786 - * - -
102 Conistra ligula, Esper,
1791 - * - -
103 Conistra ragusae
macedonica Pinker, 1956 - - - *
104 Episema tersa, Denis &
Schiffermuller, 1775 * - - -
105 Cleoceris scoriacea,
Esper, 1789 - - - *
106 Dryobotodes eremite,
Fabricius, 1775 - * - -
107 Nonagria typhae, Thunberg, 1784
- * - -
108 Hadula stigmosa,
Cristoph, 1887 - - - *
109 Lacanobia splendens,
Hubner, 1808 - * - -
110 Hadena luteago, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
111 Hadena perplexa, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
112 Hadena irregulais,
Hufnagel, 1766 * - - -
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 84
Nr crt
Specia Vulnerabile
VU
Aproape amenințate
NT
Critic periclitate
CR
Periclitate EN
113 Orthosia miniosa, Denis &
Schiffermuller, 1775 - * - -
114 Graphiphora augur,
Fabricius, 1775 - * - -
115 Euxoa distinguenda
rumelica Burosin, 1935 * - - -
116 Agrotis crassa, Hubner,
1803 * - - -
Tabel nr 39 Lista speciilor de heteroptere colectate din Pădurea Gârboavele în perioada
2005-2009
Nr. crt
Specie Răspândirea pe teritoriul României
Frecvenţa Zonă
Familia Plataspidae
1 Coptosoma scutellatum, Geoffroy, 1785 ++++ Toate regiunile
Famila Cydnidae
2 Cydnus aterrimus, Forster, 1771 +++ Toate regiunile
Familia Scutelleridae
3 Odontotarsus pupureolineatus, Rossi, 1790 +++ Reg. deluroase şi câmpie
Familia Pentatomidae
4 Ancyrosoma leocogrammes, Gmelin, 1781 +++ Reg. sudice
5 Graphosoma lineatum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile
6 Sciocoris sulcatus, Fieber, 185) +++ Regiuni sudice şi vestice
7 Aelia acuminata, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile
8 Aelia rostrata, Boheman, 1852 +++ Toate regiunile
9 Neottiglossa leporina, Herrich-Schaffer, 1830 +++ Reg. sudice
10 Eysarcoris ventralis, Herrich-Schaffer, 1830 +++ Reg. sudice
11 Staria lunata, Hahn, 1834 ++++ Reg. sudice
12 Carpocoris purpureipennis, De Geer, 1775 ++++ Toate regiunile
13 Carpocoris mediteraneus, Tamanini, 1958 + Jud. Constaţa, Tulcea
Caraş-Severin
14 Carpocoris pudicus, Poda, 1761 +++ Toate regiunile
15 Dolycoris baccarum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile
16 Palomena prasina, Linne, 1761 ++++ Toate regiunile
17 Euryderma ventrale, Kolenati, 1846 ++ Toate regiunile
18 Euryderma ornatum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile
19 Euryderma oleraceum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile
Familia Coreidae
20 Gonocerus acuteangulatus, Goeze 1778 +++ Toate regiunile
21 Syromastus rhombeus, Linnaeus 1767 ++++ Toate regiunile
22 Coreus marginatus, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile
23 Ceraleptus gracilicornis, Herrich-Schaeffer
1835 ++++ Toate regiunile
24 Coriomeris denticulatus, Scopoli 1763 ++++ Toate regiunile
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 85
Familia Alydidae
25 Alydus calcaratus, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile
Familia Rhopalidae
26 Corizus hyoscyami, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile
27 Rhopalus parumpunctatus Schilling 1829 ++++ Toate regiunile
28 Rhopalus subrufus, Gmelin 1790 ++++ Toate regiunile
29 Rhopalus rufus Schilling 1821 + Sudul Banatului: Craiova,
Dubova
30 Rhopalus maculatus, Fieber 1837 ++++ Toate regiunile
31 Rhopalus conspersus, Fieber 1833 +++ Toate regiunile
32 Brachycarenus tigrinus, Schilling 1829 +++ Toate regiunile
33 Stictopleurus punctatonervosus, Goeze 1778 ++++ Toate regiunile
34 Stictopleurus abutilon, Rossi 1790 ++++ Toate regiunile
35 Stictopleurus pictus, Fieber 1861 + Jud. Dolj, Bihor, Tulcea
36 Maccevethus errans caucasicus, Kolenati 1845 + Reg. de câmpie
37 Myrmus miriformis, Fallén 1807 +++ Toate regiunile
38 Chorosoma schillingi, Schilling 1829 +++ Dune nisipoase din regiune
de câmpie
Familia Stenocephalidae
39 Dicranocephalus albipes, Fabricius 1781 ++++ Toate regiunile
Total
+-rară, ++-sporadică, +++-frecventă, ++++- larg răspândită
Habitate şi ecosisteme
Habitatele identificate în arealul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt
specifice zonei de stepă, speciile edificatoare fiind specifice subzonei cu păduri şi rarişti de
stejari mezofili, rolul edificator îl au speciile Quercus spp. ca şi tufărişurile de Prunus
spinosa şi alţi arbuşti.
Descrierea habitatelor s-a realizat conform formularelor standard pentru descrierea sitului
de Interes Comunitar ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele.
Din analiza habitatelor existente pe întreaga suprafaţă a Ariei Naturale Protejate Pădurea
Gârboavele au fost descrise după următoarea schemă:
a) cod şi denumire;
b) corespondenţa cu NATURA 2000, EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC
HABITATS, EUNIS;
c) suprafeţe aproximative;
d) compoziţia floristică;
e) valoarea de conservare.
Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 86
Situl Natura 2000 ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele a fost instituit ca arie naturală
protejată în baza Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011. Situl se întinde pe
o suprafaţă de 219 ha, suprapunându-se complet peste Aria naturală de interes naţional în
suprafaţă de 230,00 ha.
Tipul dominant de vegetaţie al sitului Natura 2000 este reprezentat de pădurile şi
rariştile de stejar pufos Quercus pubescens şi stejar brumăriu Quercus pedunculiflora.
Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele înclinate spre pârâul Manolache în
timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri mici
şi fâşii înguste la limita sitului. Limita exactă între habitatul 91AA edificat de stejarul pufos
şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de realizat având în vedere
răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil.
Procentul de suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură plopi sau arbori
exotici”, reprezintă plantaţii de salcâm. Situl este format din parcelele silvice 1A, B, C, D,
2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A şi parte din subparcela 6B conform
amenajamentului silvic al Pădurii Gârboavele.
Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea de
specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porţiunilor de
pădure închisă cu rarişti şi poieni.
Trebuie menţionată prezenţa formelor „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul
brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis - Q. pedunculiflora x Q. pubescens.
De asemenea este prezent Quercus virgiliana - chiar exemplare de Q. virgiliana forma
„pungens”. Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul -
Acer campestre şi vişinul turcesc - Prunus mahaleb iar în subarboret măceşul - Rosa
canina, păducelul - Crataegus monogyna, porumbarul - Prunus spinosa, cornul - Cornus
mas, scumpia - Cotinus coggygria. Datorită subarboretului foarte dens regenerarea
naturală a stejarilor este redusă - prezentă doar în ochiuri şi luminişuri. Prin
amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcţia specială de protecţie fiind
supuse regimului de conservare.
Habitate de interes comunitar stabilite conform Ordinului ministrului mediului şi pădurii
1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,
Anexa 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost
declarat situl de importanţă comunitară ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele, habitatele şi
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 87
speciile care austat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:
(vezi Tabel nr. 27 Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le
privește).
Suprafeţele habitatelor prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI 0151
Pădurea Gârboavele sunt date cu exactitate, pe baza informaţiilor existente din planurile
de amenajament dar corectate în urma deplasărilor în teren.
Suprafeţele habitatelor identificate în situl de importanţă comunitară Pădurea
Gârboavele în suprafaţă totală de 219 ha sunt:
Tabel nr. 40 – Suprafaţa habitatelor existente cartate în ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele
Cod Denumire habitat Suprafaţa - ha %
40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice 4,72 2,15
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
149,14 68,10
91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp.
15,08 6,9
Amenajament silviccu Robinia pseudacacia 45,18 20,63
Amenajament silviccu Fraxinus spp. 4,88 2,22
Conform fişei sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, au fost identificate 3 habitate,
respectiv 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, 91AA Vegetaţie forestieră ponto-
sarmatică cu stejar pufos, şi 40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice. În urma
deplasărilor în teren şi a cartării habitatelor au fost semnalate/identificate 5 habitate
forestiere, având următoare distributie:
- 40C0* Tufărişuricaducifoliate ponto-sarmatice –au fost semnalate în partea de V,
NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de 4,72 ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă
totală a sitului;
- 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos –a fost semnalată cu
precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea centrală de la N-S, ocupând o
suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,10% din suprafaţă totală a sitului;
- 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp –a fost identificat în
partea central - nordică a sitului, ocupând o suprafaţă de 15,08 ha, reprezentând 6,9% din
suprafaţă totală a sitului;
- Amenajament silvic cu Robinia pseudacacia – localizată în partea vestică şi
centrală a sitului, având o orientare de la N la S, ocupând o suprafaţă de 45,18 ha,
reprezentând 20,63% din suprafaţă totală a sitului;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 88
- Amenajament silvic cu Fraxinus spp. –a fost identificată în partea centrală a sitului,
ocupând o suprafaţă restrânsă 4,88 ha, reprezentând 2,22% din suprafaţă totală a sitului.
Descrierea habitatelor de interes comunitar identificate în Aria Protejată Pădurea
Gârboavele(Habitatele din România - Doniţă et al., 2005):
a) 40C0*Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice CLAS. PAL.: 31.8B7
Habitat prezent pe întreg arealul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele ce
prezintă o valoare conservativă mare ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.
Este reprezentat de tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile
pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limită
estică a pădurilor de stejari Quercus spp., din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar
tătăresc - 41.7A22 şi pădurilor stepice subeuxinice - 41.7A3, care fac parte din habitatul
91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.
Tufărişurile caducifoliate ponto-sarmatice cu o abundenţă a speciilor Crataegus
monogyna, Ligustrum Vulgare, Rosa canina, Prunus spinosa şiCotinus coggygriaprezintă
o largă răspândire pe întreaga suprafaţă a sitului de interes comunitar ROSCI 0151
Pădurea Gârboavele, instalându‐se de preferinţă în ochiurile de pădure, la limita dintre
acestea şi poienile din interior, în locurile de pantă cu expoziţie estică sau vestică. Se
poate evidenţia o delimitare a habitatului mai ales în zona vestică la limita pădurii cu
terenurile agricole. Structura floristică a acestui habitat este bogată şi variată, drept
rezultat al răspândirii fitocenozelor pe întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.
Specii de plante: Crataegus monogyna Prunus spinosa, Rhamnus catharticus,
Asparagus verticillatus, Ligustrum vulgare, Cotinus coggygria, Rosa canina, Cornus
sanguinea, Viburnum lantana, Rhamnus cathartica, Euonymus europaeus, Balota nigra,
Dactylis glomerata, Polygonatum latifolium, Bilderdykia convolvulus, Achillea ochroleuca,
Galium aparine, Physalis alkekengi, Sambuscus nigra, Silene alba, Ajuga reptans,
Chenopodium album, Euphorbia esula, Carex spicata, Viola alba, Fragaria vesca, Poa
silvicola, Melica ciliata, Taraxacum officinale , Vicia cracca, Carex michelii, Viola hirta,
Dictamnus albus, Phleum phleoides, Rubus caesius, Clamintha clinopodium, Allaria
petiolata, Urtica dioica, Lapsana communis, Leonurus cardiac, Actiunum tomentosum,
Erigeron Canadensis, Stellaria media, Artemisia vulgaris, Bromus sterilis, Chaerophyllum
temulentum, Torolis japonica, Cichorium intybus, Plantago major, Cannabis ruderalis,
Chenopodium hygridum, Fraxinus excelsior, Geranium pusilum, Morus alba, Cucumbalus
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 89
baccifer, Torolis arvensis, Mycelis muralis, Parthenocissus quinquefolia, Sonchus
arvensis, Anthriscus cerefolium, Agrostis stolonifera.
HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132, R3133;
As. Veg: Prunion spinosae - Soó 1951; Pruno spinosae‐Crataegetum- Soó 1927,
Hueck 1931 - Syn.: Prunetum moldavicae – Dihoru, 1969; Rubo caesii‐Prunetum spinosae
- Raţiu et Gergely 1979; Prunetum tenellae - Soó 1951 - Syn.: Prunetum nanae - Borza
1931.
b) 91I0* Păduri stepice euro-siberiene de Quercus spp. –CLAS. PAL.: 41.7A
Păduri xerotermofile de stejar Quercus spp. Prezente în zonele cu climă continentală,
cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess - soluri de tip
cernoziom, Q. pubescens Q. pedunculiflora şi Quercus robur domină stratul arborescent al
acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite din Aceri
tatarici-Quercion - Zólyomi 1957.
Se remarcă prezenţa speciilor reprezentative de Q. pubescens, Q. pedunculiflora Q.
robur,, Q. petraea, Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus
monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica.
Se remarcăde asemenea şi prezenţa stratului arbustiv prin speciile: Acer campestre
juvenil, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa, Cotinus coggygria, Cornus
sanguinea, C. mas,Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana,
Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Amygdalusnana,
Cerasus fruticosa, Sambucus nigra.
Stratul ierbaceu este alcătuit din speciile: Clinopodium vulgare, Asparagus tenuifolius,
Viola hirta, Geum urbanum,Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa angustifolia, Vinca
herbacea,Dactylis glomerata.
Acest habitat se întrepătrunde cu habitatul 91AA fiind o întrepătrundere mozaicată a
speciilor Quercus robur, Q. pedunculiflora şi Q. Pubescens. De asemenea în zona Văii lui
Manolache se constată o degradare a acestui habitat ca urmare a prezenţei speciei
Robinia.
HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159
Valoare conservativă: mare.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 90
As. Veg: Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932; Quercetum
pedunculifloraecerris - Morariu 1944; Quercetum pedunculiflorae - Borza 1937;
c) 91AAPăduri est-europene de stejar pufosCLAS. PAL.: 41.7371, 41.7372
Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând
enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale.
Include subtipurile: 41.7371 Păduri tracice de stejar pufos
Speciile de stejar pufos - Quercus pubescens sunt însoţite şi de specii precum Q.
pedunculiflora şi Quercus robur., Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea,
Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus
cathartica şi alte elemente floristice. De asemenea se constată un habitat mozaicat şi prin
prezenţa celorlalte specii de stejar Q. pedunculiflora şi Quercus robur.
Specii de plante: se constată de asemenea prezenţa unui strat arbustiv cu speciile
Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Evonymus europaeus, Ligustrum
vulgare, Rhamnus cathartica.
Stratul ierbos este format din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium
sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia
peregrina, Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus
tenuifolius,Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys,Geum
urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrumaquilegiifolium, Festuca
valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris,
Xeranthemum annuum.
Indivizi ai speciilor Echium russicum - Capul şarpelui şi Iris aphylla ssp. hungarica -
Stânjenel, Paeonia peregrina - Bujorul românesc, au fost semnalaţi foarte rar, indivizi fiind
identificaţi în ochiurile unde nu s-a dezvoltat arboretele asigurând condiţii prielnice de
dezvoltare a unor specii iubitoare de lumină.
HdR R4158, R4161, R4162, R4163
Valoare conservativă: mare.
As. Veg: Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932 ; Aceri tatarici
Quercetum pubescenti pedunculiflorae - Zólyomi 1957, Cotino‐Quercetum
pubescentis Soó - 1931- Syn.: Galio dasypodi‐Quercetum pubescentis - Doniţă 1970;
Paeonio peregrinae‐ Carpinetum orientalis - Doniţă 1970; Fraxino orni‐Quercetum
dalechampii - Doniţă 1978.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 91
d) Habitate forestiere - amenajamente silvicecu Robinia pseudacacia şi Fraxinus
spp.
Asociaţii de tip Robinietum pseudacaciae – Arvat 1939. Este reprezentată prin
plantaţii de salcâm, situate în partea de sud şi vest a Pădurii şi pe conturul văii lui
Manolache.
Stratul arborilor cu înălţime de 12-14 m este format din speciile Robinia pseudacacia,
Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus excelsior şi Fraxinus ornus. În stratul
arbustiv se întâlnesc sporadic indivizi de Crataegus monogyma, Rosa canina, Prunus
spinosa şi Rhamnus catharctica. Stratul ierbos este foarte heterogen cu apartenenţă
cenotică, acoperind solul până la 30 %.
Valoare conservativă: redusă.
Stratul forestier este format din speciile: Robinia pseudacacia cu acoperire mare, dar
se semnalează şi prezenţa speciilor Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus
excelsior şi Fraxinus ornus, precum şi a speciilorarbustive Cornus sanguinea, Acer
campestre - juv., Gleditsia triacanthos juv., Crataegus monogyna, Rosa canina. Se
semnalează de asemenea şi arbori răzleţi de Quercus spp.
Stratul ierbos este format din speciile: Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus
trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola, Physalis
alkekengi, Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria
petiolata.
e) Vegetaţie de pajişti xerofile
Habitat instalat la marginea Ariei Naturale Protejate la limita sudică şi nordică în
prelungirea Văii lui Manolache.
R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca
Corespondenţe: NATURA 2000:
EMERALD: 34.9 Continental steppes
CORINE: PAL.HAB: 34.951 Western Anatoliansteppes
EUNIS: E1.222 Moesio-Carpathian andropogonid steppes
Asociaţii vegetale: Botriochloetum ischaemi - Krist. 1937,Pop 1977.
Răspândire: reprezintă păşunile de şes din stepă şi silvostepă şi pe dealurile din zona
pădurilor de stejar, din Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei - Pădurea Gârboavele;
Staţiuni: Altitudini de 100–400 m;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 92
Clima: T = 11–70C; P = 400– 800 mm;
Relief: teren plan, coaste uşor înclinate până la moderat înclinate cu expoziţie sudică,
sud-estică şi sud-vestică.
Structura: caracteristice sunt gramineele stepice, xerofile, care alcătuiesc etajul
superior de 50–65 cm şi cu acoperirea de 60–85%. Dintre aceste plante, nelipsite în cadrul
fitocenozelor sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus,
Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogongryllus, Stipa capillata,
S. lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca,Achillea setacea, Jurinea
mollis. Plantele scunde alcătuiesc etajul inferior, dintre care cele mai reprezentative sunt:
Teucrium polium, Trigonella monspeliaca, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium
arvense, Thymus zygoides, Galium humifusum, Minuartia viscosa, Bombycilaena erecta,
Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima.
Valoare conservativă: redusă.
Compoziţie floristică: specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum;
Specii caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola.
Altespecii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum,
Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp.
jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Teucrium
polium, Asperula cynanchica, Taraxacum laevigatum, Eryngium campestre, Euphorbia
seguierana, Galium humifusum, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus
onobrychis, Trifolium campestre, Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.
As. Veg. Botriochloetum – Andropogonetum - ischaemi -Kristiansen 1937; Pop 1977
Syn.: ass. Botriochloa ischemum - Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi
moldavicum - Dobrescu 1971; Taraxacoserotinae ‐ Botriochloetum ischaemi - Burduja et
al. 1956 - Sârbu, Coldea et Chifu 1999.
f) Comunităţi ruderale/sagetale
R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Loliumperenne, Sclerochloa
dura si Plantago major.
PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities
EUNIS: –
Asociaţii vegetale: Lolio – Plantaginetum majoris - Linkola 1921; Berger 1950,
Sclerochloo – Polygonetum avicularis - Gams 1927; Soó 1940.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 93
Habitat identificat de-a lungul drumurilor, locurile bătătorite, marginea vestică cu
terenurile agricole cultivate.
Structura: majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două
straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale,
Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea
calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina
foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum
aviculare.
Valoare conservativă: redusă.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago
major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.
Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,
Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum
murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.
*** text preluat din Planul de managament al Ariei Protejate Pădurea Gârboavele
2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Corespunzător obiectivelor social-economice amenajamentul Pădurii Gârboavele
precizează funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile. Repartizarea arboretelor
pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale s-a realizat prin zonarea funcţională, ţinând
seama de funcţia prioritară, pe care o îndeplineşte fiecare arboret.
Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în mod direct de mărimea
efectivelor populaţionale, ci de gradul de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la
factorii de risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele sale
populaţionale sunt mai mici. Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât măsurile
active de management care se impun sunt mai ample.
Arealul desemnat al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele reprezintă o
rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt stabilite măsurile de protecţie a
habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi stejar brumăriu din zona de
deal, dar şi specii de arbuşti specifice asociaţiilor de silvostepă.
Această pădure de tip natural a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI
0151 şi Arie Naturală Protejată, în flora inventariată fiind identificate un număr de 7specii
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 94
de importanţă naţională, respectiv Achillea ochroleuca, Crambe tataria, Echium russicum,
Iris aphylla ssp. hungarica, Linaria genistifolia, Pulsatilla pratensis ssp. Hungarica,
Pulsatilla grandis, care necesită o conservare şi o atenţie deosebită.
Starea de conservare a sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboaveleîn prezent este bună
conform Planului de Management. Consistenţa arboretului este însă slabă, fiind abundent
invadată de floră stepică înconjurătoare. Regenerarea naturală a speciilor lemnoase
dominante este redusă, efectuându-se mai cu seamă din lăstari, pe când regenerarea din
sămânţă este foarte slabă.
Conform legislaţiei în vigoare managementul forestier se face în baza prevederilor
amenajamentelor silvice, cu luarea în considerare a unei strategii pe termen lung, care
poate depăşi 60 ani, cât şi prin elaborarea unui plan pe termen scurt, mai detaliat, pentru o
perioadă de 10 ani.
Suprafaţa Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este inclusă în Amenajamentul
silvic Gârboavele, cuprinzând următoarele unităţi amenajistice forestiere: U.A. 1ABCD,
2ABC, 3ABCD, 4ABCD, 5ABC, 6ABC. Actualmente, înfiinţarea şi îngrijirea pădurii se face
de Serviciul public de administrare a domeniului public şi privat al Judeţului Galaţi în
colaborare cu Ocolul Silvic Galaţi din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor pe baza planului
de amenajament silvic.
Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecţia
arboretului matern, asigurându-se în permanenţă acoperirea solului cu vegetaţie. Arborii
uscaţi, bolnavi, afectaţi de fenomene naturale sunt extraşi pentru a se evita deprecierea
arboretelor. Parte din ei sunt lăsaţi pe loc, în vederea asigurării unui nivel ridicat al
biodiversităţii, ca „lemn mort” pe picior.
Având în vedere regimul de conservare a arboretului din interiorul sitului Natura 2000
şi a ANP, intervenţiile vor fi efectuate prin lucrări speciale de conservare. Acestea
urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare
corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite.
Prin implementarea amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele se urmăreşte atât
menţinerea stării actuale de conservare a ariei natural Pădurea Gârboavele, cât şi
îmbunătăţirea acesteia.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 95
2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,
procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP,
suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe
termen lung)
Aşa cum reiese şi amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele, în fiecare caz în parte,
măsurile de gospodărire/conservare au fost direct corelate cu funcţia prioritară atribuită
pădurii. Bineînţeles, că acolo unde este cazul, acestea se vor adapta necesităţilor speciale
de conservare ale speciilor de interes comunitar pentru care siturile au fost desemnate. Ca
urmare, regimul de protecţie nu trebuie impus doar pentru simplul fapt că pădurea
respectivă a fost inclusă în Reţeaua Natura 2000.
În ceea ce priveşte habitatele, Amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele şi a trupului
Zătun urmăreşte o conservare (prin gospodărire durabilă) a tipurilor de ecosisteme
existente. Aşadar este vorba de perpetuarea aceluiaşi tip de ecosistem natural
(menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea structurii şi funcţiilor lui). Lipsa măsurilor de
gospodărire poate duce la declanşarea unor succesiuni nedorite, către alte tipuri de
habitate. Astfel, măsurile de gospodărire propuse vin în a dirija dinamica pădurilor în
sensul perpetuării acestora nu numai ca ca tip de ecosistem (ecosistem forestier) dar mai
ales ca ecosistem cu o anumită compoziţie şi structură.
Implementarea obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic analizat nu modifică
structura şi dinamica populaţiilor şi speciilor, nu modifică suprafaţa ariei protejate de
interes comunitar şi nici numărul de speciilor sau al exemplarelor din lista de interes
comunitar.
2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar
Custodele (Consiliul Judeţului Galaţi) prin planul de management veghează pentru
menţinera integrităţii ariei naturale protejate.
În conformitate cu bunele practici europene şi naţionale de protecţie şi conservare a
valorilor naturale, Planul de management promovează dezvoltarea durabilă, integrând
strategiile economice şi sociale ale comunităţilor cu principiile, practicile şi acţiunile de
protecţie şi conservare a naturii în condiţiile respectării tradiţiilor şi culturii zonale şi
regionale.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 96
Obiectivele asumate de amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele, susţin integritatea
ariei naturale protejate de interes comunitar şi conservarea pe termen lung a habitatelor
forestiere de interes comunitar din zona analizată. Lucrările prevăzute în amenajamentul
silvic se va realiza sub stricta supraveghere a cel puţin unui specialist cu informarea
periodic şi acceptul custodelui.
Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea planului este la scară restrânsă şi
nu va afecta integritatea şi stabilitatea siturilor naturale, dacă se vor respecta măsurile
propuse atât în Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele cât şi a recomandărilor propuse
prin prezentul studiu de evaluare adecvată, respectiv respectarea legislaţie în vigoare.
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo
unde au fost stabilite prin planuri de management
Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care
să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane şi conservarea speciilor şi
habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului
natural din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele. Planul de management
urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de
interes naţional şi comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea
patrimoniului ariei şi sitului Natura 2000 Pădurea Gârboavele.
Obiectivul general al Planului de management este îmbunătăţirea şi menţinerea într-o
stare de conservare favorabilă a habitatelor existente, dar şi a populaţiilor de specii rare şi
periclitate din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, conservarea şi
promovarea biodiversităţii şi a diversităţii culturale pentru dezvoltarea durabilă a regiunii.
Obiectivele specifice din cadrul Planului de management al Ariei Naturale Protejate
Pădurea Gârboavele sunt:
a) Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi habitatelor din Aria Naturală
Protejată Pădurea Gârboavele;
b) Întărirea capacităţii administrative a custodelui prin stabilirea unor mecanisme
adecvate pentru planificarea şi desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei
Naturale Protejate Pădurea Gârboavele;
c) Corecta informare a comunităţilor locale şi factorilor de decizie faţă de valorile naturale
ale Ariei protejate;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 97
d) Educarea vizitatorilor şi formarea unui comportament în spiritul imperativelor de
conservare a patrimoniului natural, în contextul dezvoltării durabile locale şi regionale;
e) Asigurarea condiţiilor optime pentru ca activităţile de turism şi recreere din zonele
învecinate Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele să respecte regulile de
conservare a patrimoniului natural;
f) Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Naturale
Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale cum ar fi:
baze de date privind biodiversitatea şi habitatele specifice, website în care publicul şi
specialiştii să poată sesiza probleme legate de calitatea managementului şi altele
asemenea.
În elaborarea prezentului Plan de management s-a ţinut cont de Planul Local de
Acţiune pentru Mediu, ediţia 2009, revizia II, redactat sub coordonarea Agenţiei Regionale
pentru Protecţia Mediului Galaţi, şi de majoritatea obiectivelor acestuia ce revin ariilor
protejate, cum ar fi: îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător prin intermediul menţinerii
suprafeţelor împădurite; reducerea impactului încălzirii globale ;conservarea diversităţii
biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică;
reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor; îmbunătăţirea calităţii mediului şi
asigurarea unui nivel înalt al calităţii vieţii în zonele urbane şi rurale
De menţionat este faptul că amenajamentele silvice pentru fondurile forestiere incluse
în ariile naturale protejate de interes naţional sunt parte a planurilor de management.
Amenajamentul silvic nu influenţează negativ studiile şi proiectele elaborate anterior, chiar
le completează prin valorificarea eficientă a resurselor, în condiţiile dezvoltării durabile.
2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor
Conform Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, a
fost apreciată pe baza unei scări cu 5 trepte, ţinând cont de şansele speciilor ariei de a se
menţine pe termen scurt 1-10 ani, mediu 10-20 de ani şi lung peste 20 de ani, luând în
calcul efectivele populaţionale, de amploarea factorilor de risc - naturali sau/şi antropici; şi
de vulnerabilitatea acestor plante la ameninţări. Semnificaţia calificativelor este
următoarea:
a) foarte bună – specii de plante cu efective populaţionale medii sau mari, aflate într-
o stare favorabilă de conservare, stare care se va menţine pe termen lung, în lipsa
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 98
unor factori de risc semnificativi naturali sau antropici care să afecteze habitatul/
habitatele sau populaţia speciei; este starea ideală de conservare a unei specii şi
nu necesită intervenţii active de management;
b) bună – specii de plante cu efective populaţionale medii sau mici, aflate într-o stare
de conservare bună dar care se poate degrada pe termen mediu datorită unor
factori de risc /ameninţări naturali sau antropici la adresa habitatului/habitatelor sau
a populaţiei specie. Necesită intervenţii de management pentru restabilirea stării
favorabile de conservare;
c) satisfăcătoare – specii de plante cu efective populaţionale mici sau foarte mici,
aflate într-o stare de conservare acceptabilă/satisfăcătoare, dar vulnerabile pe
termen scurt la acţiunea unor factori de risc, naturali sau antropici, la adresa
habitatului/habitatelor sau a populaţiei/populaţiilor speciei; necesită intervenţii de
management pentru restabilirea stării favorabile de conservare;
d) nesatisfăcătoare – specii de plante aflate într-o stare de conservare
nesatisfăcătoare, în prezent vulnerabile la factorii de risc, naturali sau antropici, în
pericol de dispariţie din zona investigată dacă nu se acţionează în scurt timp pentru
îndepărtarea factorilor de risc şi pentru restabilirea stării favorabile de conservare;
e) proastă – specii de plante lipsite de protecţie, extrem de vulnerabile la factorii de
risc, naturali sau antropici, aflate în pericol iminent de dispariţie din zona investigată
dacă nu se acţionează imediat pentru îndepărtarea factorilor de risc şi pentru
restabilirea stării favorabile de conservare.
Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în mod direct de mărimea
efectivelor populaţionale, ci de gradul de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la
factorii de risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele sale
populaţionale sunt mai mici. Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât măsurile
active de management care se impun sunt mai ample. Starea actuală de conservare a
plantelor de importanţă naţională şi comunitară din Pădurea Gârboavele, în raport cu
factorii de risc şi impactul acestora în lipsa unor intervenţii de management este
prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 41 Starea actuală de conservare a speciilor de floră importanţă naţională şi comunitară
din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele
Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea
Gârboavele Efective populaţionale Starea actuală de conservare
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 99
Specii de floră
Iris aphylla ssp. hungarica* foarte mici nesatisfăcătoare
Echium russicum* foarte mici nesatisfăcătoare
Pulsatilla grandis* mici satisfăcătoare
Crambe tataria* mici satisfăcătoare
Pulsatilla pratensis ssp. hungarica** mici satisfăcătoare
Linaria genistifolia medii bună
Achillea ochroleuca medii bună
* specii menţionate în fişa sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele **specie propusă a fi introdusă în fişa Sitului de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, specie menţionată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, cu completările şi modificările ulterioare, Anexa 3 Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică; - efective populaţionale mari - 100-1000 indivizi/m
2, medii - 10-100 indivizi/m
2, mici - 2-10 indivizi/m
2, foarte
mici - 1-2 indivizi/m2;
Tabel nr. 42 Starea actuală de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile de importanţă
naţională şi comunitară din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele
Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea
Gârboavele Efective populaţionale Starea actuală de conservare
Specii de amfibieni şi reptile
Bufo bufo C nesatisfăcătoare
Lacerta agilis C foarte bună
Lacerta viridis C bună
Pelobates fuscus C satisfăcătoare
Rana dalmatina C nesatisfăcătoare
Rana esculenta P nesatisfăcătoare
Natrix natrix C bună
efective populaţionale C – specie comună, P – prezentă
Tabel nr. 43 Starea actuală de conservare a speciilor de faună de importanţă naţională şi
comunitară din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele
Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151Pădurea
Gârboavele Efective populaţionale Starea actuală de conservare
Specii de faună
Caprimulgus europaeus D bună
Carduelis carduelis C satisfăcătoare
Dendrocopos medius C satisfăcătoare
Dendrocopos syriacus D satisfăcătoare
Emberiza hortulana D bună
Falcovespertinus D nesatisfăcătoare
Hieraaetus pennatus P satisfăcătoare
Lanius collurio D bună
Lanius minor D bună
Lullula arborea D satisfăcătoare
Oriolus oriolus P satisfăcătoare
Picus canus D satisfăcătoare efective populaţionale C – specie comună, D – populaţie nesemnificativă, P – prezentă;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 100
Tabel nr. 44 Starea actuală de conservare a speciilor de insecte de importanţă naţională şi
comunitară din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele
Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea
Gârboavele
Efective populaţionale
Starea actuală de conservare
Specii de insecte
LEPIDOPTERE
Aglia tau Linnaeus, 1761 V nesatisfăcătoare
Eudia pavonia , Linnaeus, 1758 V nesatisfăcătoare
Iphiclides podalirius, Linnaeus, 1758 P satisfăcătoare
Papilio machaon, Linnaeus, 1758 V nesatisfăcătoare
Parnasius mnemosyne , Linnaeus, 1758 P bună
Zerynthia polyxena, Denis şi Schiffermüller, 1775
P bună
Aporia crataegi , Linnaeus, 1758 D satisfăcătoare
Polygonia c-album, Linnaeus, 1758 D satisfăcătoare
Hyponephele lycaon, Kuhn, 1774 P bună
Apatura ilia , Denis şi Schiffermüller, 1775 V nesatisfăcătoare
Satyrium ilicis , Esper, 1789 P satisfăcătoare
Eranis ankeraria, Staudinger 1861 P satisfăcătoare
Mazaria incarnate, Freyer, 1838 V nesatisfăcătoare
Polyphaenis viridis, de Villers, 1789 C bună
Conistra ragusae macedonica Pinker, 1956
V nesatisfăcătoare
Cleoceris scoriacea, Esper, 1789 V nesatisfăcătoare
Hadula stigmosa, Cristoph, 1887 V nesatisfăcătoare
COLEOPTERE
Cerambyx cerdo LINNAEUS, 1758 P satisfăcătoare
Lucanus cervus LINNAEUS, 1758 P satisfăcătoare
Morimus funereusMULSANT, 1863 P nesatisfăcătoare
Osmoderma eremita , SCOPOLI, 1763 P nesatisfăcătoare
Aromia moscata , LINNAEUS, 1758 D nesatisfăcătoare
Calambus bipustulatus , LINNAEUS, 1767, D nesatisfăcătoare
Calosoma sycophanta , LINNAEUS, 1758, D nesatisfăcătoare
Carabus variolosus, FABRICIUS, 1787 D nesatisfăcătoare
Oryctes nasicornis,LINNAEUS, 1758 D satisfăcătoare
Bolbelasmus unicornis,SCHRANK, 1798 D nesatisfăcătoare
HIMENOPTERE
Satanas gigas,EVERSMANN, 1855 D nesatisfăcătoare
Xylocopa valga,GERSTAECKER, 1872 D nesatisfăcătoare
Xylocopa violacea, LINNAEUS, 1758 D nesatisfăcătoare
Bombus argillaceus , SCOPOLI, 1763 D nesatisfăcătoare
Bombus fragrands , PALLAS, 1771 D nesatisfăcătoare
Scolia hirtaSCHRENCK, 1781 C bună
Scolia maculata , DRURY, 1773 C bună
HETEROPTERE
Carpocoris mediteraneus , TAMANINI, 1958 R bună
Rhopalus rufus SCHILLING 1821 V bună
Stictopleurus pictus , FIEBER 1861 R bună
Maccevethus errans caucasicus , KOLENATI 1845
R bună
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 101
efective populaţionale: C – specie comună, D – populaţie nesemnificativă, R – rară, P – specie prezentă, V
– foarte rară
Tabel nr. 45 Starea actuală de conservare a habitatelor din situl ROSCI 0151 Pădurea
Gârboavele şi ANP Pădurea Gârboavele
Habitate sit ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi ANP
Starea actuală de conservare
40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
bună
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
bună
91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp.
bună
Vegetaţie forestieră cu Robinia pseudacacia
bună
Vegetaţie forestieră cu Fraxinus spp. bună
După cum se poate observa starea actuală a arboretelor din ariile naturale protejate
de interes comunitar este bună. Având în vedere că în cadrul amenajamentului silvic
studiat au fost semnalate masive fenomene de uscare în masă în special asupra speciilor
de Robinia, prin prezentul amenajament se doreşte înlocuirea acestuia cu specii de Tilia,
specii care se pretează la condiţiile climatic şi pedologice din cadrul Pădurii Gârboavele.
Pe lângă tei se vor planta şi specii de stejar brumăriu, stejar pufos precum şi diverse tari.
Astfel prin implementarea amenajamentului silvic actual se doreşte a se atinge
compoziţia ţel: 30STP30STB20TE20DT faţă de 1STP27SC27STB2FR2DT1AR cât este în
prezent, urmărindu-se a se realiza un echilibru ecologic şi natural între speciile dominante
ce formează habitatele prioritare din interiorul sitului NATURA 2000.
Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct asupra
habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.
2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate
de interes comunitar
Nu este cazul.
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-
economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează impactul
direct şi indirect a surselor asociate implementării planului analizat. Consecinţele asupra
mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 102
3.1. Identificarea impactului
3.1.1. Impactul actual
Perimetrul destinat implementării planului analizat este amplasată în limitele
teritoriale ale O.S. Galați, U.P. I Mogoş, la 15 km spre nord de municipiul Galaţi şi la 1,5
km vest de comuna Tuluceşti, fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La
actuala amenajare alături de pădurea Gârboavele a fost alipit şi trupul de pădure Zătun
situat tot în raza oraşului Galaţi. Coordonatele topografice ale pădurii Gârboavele sunt
45,33 grade latitudine şi 24,33 grade longitudine.
Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor desfășurate de
societăţile care îşi desfăşoară activităţile în interiorul Pădurii Gârboavele precum şi a
activităţilor agricole desfăşurate în imediata vecinătate a zonelor analizate, impact asupra
solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului si apei datorat zonelor
de agrement din interiorul pădurii Gârboavele, precum şi utilizarea drumurilor forestiere şi
a drumului public DP001 ce traversează pădurea de la sud la nord.
3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu
Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectului
analizat sunt următoarele:
Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;
Impactul asupra biodiversităţii locale;
Impactul asupra mediului social şi economic.
Impactul asupra calităţii aerului
În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se
manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul
teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii
atmosferei fiind redusă.
Prin implementarea amenajamentului silvic propus, vor rezulta emisii de poluanţi în
aer în limite admisibile. Acestea vor fi:
emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi amenajamentului silvic.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 103
Cantitatea de gaze de eșapare este în concordanță cu mijloacelor de transport folosite și
de durata de funcționare a motoarelor acestora în perioada cât se află pe amplasament;
emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi şi pulberi) de la utilajele care vor deservi activitatea din amenajamentului silvic;
emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de tăiere (drujbe) care vor fi folosite în activitatea de
exploatare a amenajamentului silvic;
pulberi (particule în suspensie) rezultate în urma activităților de doborâre, curățare,
transport și încărcare masă lemnoasă. Emisiile de suspensii rezultate pe durata lucrărilor
în cadrul unui amenajament silvic sunt greu de cuantificat deoarece natura lucrărilor,
mijloacele auto folosite precum şi condiţiilor meteorologice din perioada de exploatare pot
influenţa cantitatea de pulberi (particule în suspensii) în zona de impact. Cantitatea de
particule în suspensie este proporţională cu aria terenului pe care se desfăşoară lucrările.
Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a planului este de tip:
direct negativ - emisii datorate activităţilor de implementare a amenajamentului
silvic Pădurea Gârboavele, care pot afecta speciile de floră şi faună a zonelor
învecinate datorită sedimentării acestora;
indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte
pot fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu
echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea
pulberilor.
Se poate afirma, totuși, că nivelul acestor emisii este scăzut și că nu depășește limite
maxime admise și că efectul acestora este anihilat de vegetația din pădure.
Măsuri de diminuare a impactului
În activitatea de exploatare forestiera nu se folosesc utilaje ale căror emisii de noxe
să ducă la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a animalelor
din zonă. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun o serie de
măsuri precum:
folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte
normele de poluare EURO 3 – EURO 5;
efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor
și a mijloacelor auto;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 104
etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfășurării lor pe suprafețe restrânse (1
– 2 ha) de pădure;
folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei
activități și evitarea supradimensionarea acestora;
evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto;
utilizarea strictă a căilor de acces existente din interiorul amenajamentului silvic.
Zgomot și vibrații
Zgomotul și vibrațiile sunt generate de funcționarea motoarelor sculelor (drujbelor),
utilajelor și a mijloacelor auto. Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive
și al nivelului tehnic superior de dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se
vor situa în limite acceptabile. Totodată mediul în care acestea se produc (pădure cu multă
vegetație) va contribui direct la atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare.
Consecinţe asupra calităţii solului prin implementarea proiectului
În activitățile de exploatare forestieră pot apare situații de poluare a solului datorită:
eroziunii de suprafață în urma transportului necorespunzător (prin târâire sau semi-
târâire) a buștenilor;
tasarea solului datorită deplasării utilajelor pe căile de acces;
alegerea inadecvată a traseelor căilor provizorii de acces;
pierderi accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele
auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră;
depozitarea și/sau stocarea temporară necorespunzătoare a deșeurilor.
Prin implementarea planului în zona propusă se va genera un potenţial impact asupra
factorului de mediu sol de tip:
Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului
existent al solului şi impactul datorat lucrărilor propuse prin amenajamentul
silvic. În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile, ambele sunt
reversibile în aceeaşi măsură;
Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma
lucrărilor executate în cadrul amenajamentului silvic, însă după terminarea
lucrărilor zonele afectate se vor regenera rapid, având în vedere specificul
zonei.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 105
Măsuri de diminuare a impactului
În vederea diminuării impactului lucrărilor de exploatare forestieră asupra solului se
recomandă luarea unor măsuri precum:
adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, cel puțin
acolo unde solul are compoziție de consistență ”moale” în vederea scoaterii
acesteia pe locurile de depozitare temporară;
alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o
declivitate sub 20 % (mai ales pe versanți);
alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să evite,
pe cât posibil, coborâri pe pante de lungime și înclinație mari;
alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să
parcurgă distanțe cât se poate de scurte;
dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră cu anvelope de
lățime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol și implicit reducerea
fenomenului de tasare;
refacerea portanței solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de
scoatere a masei lemnoase, dacă s-au format șanțuri sau șleauri;
platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone
care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate
situate limitrof în zonă, etc.);
drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi
selectate să fie în sistem impermeabil. În pădurea Gârboavele staţionarea
autovehiculelor este asigurată de trei parcări situate în UA 10F3, 10F4 şi 11F2 cu
suprafața de 3000 mp şi de parcările existente în incintele restaurantelor şi vilelor
din UA 10F2, 12F2, 12F4 şi 12F5;
pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele
auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat
prin decopertare. Pământul infestat, rezultat în urma decopertării, va fi depozitat
temporar pe suprafețe impermeabile de unde va fi transportat în locuri specializate
în decontaminare.
Consecinţe asupra calităţii surselor de apă
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 106
Pădurea Gârboavele este străbătută de la nord la sud de două pâraie Valea Mare şi
Valea Gârboavele. Din punct de vedere hidrografic aceste pârâuri au caracter temporar,
ele persistând în perioadele umede ale anului, în special toamna şi primăvara.
Vegetaţia forestieră existentă în păduri are un rol deosebit de important în protejarea
învelişului de sol şi în reglarea debitelor de apă de suprafață și subterane, în special în
perioadele când se înregistrează precipitaţii importante cantitativ.
În urma desfășurării activităților de exploatare forestieră și a activităților silvice poate
apare un nivel ridicat de perturbare a solului care are ca rezultat creșterea încărcării cu
sedimente a apelor de suprafață, mai ales în timpul precipitaţiilor abundente, având ca
rezultat direct creșterea concentraţiilor de materii în suspensie în receptorii de suprafață.
Având în vedere caracterul temporar al celor două pârâuri nu preconizăm un impact
negativ asupra factorului de mediu apă.
Totodată mai pot apare pierderi accidentale de carburanți și lubrefianți de la utilajele și
mijloacele auto care acționează în zona amenajamentului silvic analizat.
Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:
Direct negativ – rezultat ca urmare a spălării terenurilor/versanţilor în perioada
lucrărilor de implementare a obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic
analizat, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente către cursuri de
apă nepermanente ce traversează de la nord la sud zona analizată;
Indirect negativ şi rezidual – ca urmare a afectării calităţii apelor de suprafaţă
datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activităţile
fiziologice ale personalului angrenat în implementarea obiectivelor prevăzute în
amenajamentul silvic analizat.
Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele
măsuri:
este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă ;
stabilirea căilor de acces provizorii la o distanță minimă de 1,5 m față de orice curs
de apă;
depozitarea resturilor de lemne și frunze rezultate și a rumegușului nu se va face în
zone cu potențial de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 107
unor posibile viituri care pot apărea în urma unor precipitaţii abundente căzute într-
un interval scurt de timp;
eliminarea imediată a posibililor efecte produse de pierderi accidentale de
carburanți și lubrifianți;
este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau
a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile
cursurilor de apă;
este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la
exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă;
evitarea traversării cursurilor de apă de către utilajele și mijloacele auto care
deservesc activitatea de exploatare;
3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi
integrităţii sitului
Reţeaua ecologică NATURA 2000 urmăreşte menţinerea, îmbunătăţirea sau refacerea
stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din
siturile NATURA 2000, luând în considerare relaţiile economice, sociale şi culturale
specifice la nivel regional şi local ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Prin
urmare această reţea ecologică nu are în vedere altceva decât gospodăria durabilă a
speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din siturile NATURA 2000.
Însăşi existenţa unor specii şi habitate într-o stare bună de conservare, chiar în zone
cu management activ aşa cum sunt habitatele din situl de importanţă comunitară ROSCI
0151 Pădurea Gârboavele, atestă faptul că gestionarea durabilă a resurselor naturale nu
este incompatibilă cu obiectivele NATURA 2000.
De menţionat este faptul că amenajamentele silvice pentru fondurile forestiere incluse
în ariile naturale protejate de interes naţional sunt parte a planurilor de management.
În ceea ce priveşte habitatele, Amenajamentul silvic al analizat urmăreşte o
conservare (prin gospodărire durabilă) a tipurilor de ecosisteme existente. Aşadar este
vorba de perpetuarea aceluiaşi tip de ecosistem natural (menţinerea, refacerea sau
îmbunătăţirea structurii şi funcţiilor lui). Lipsa măsurilor de gospodărire poate duce la
declanşarea unor succesiuni nedorite, către alte tipuri de habitate. Astfel, măsurile de
gospodărire propuse vin în a dirija dinamica pădurilor în sensul perpetuării acestora nu
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 108
numai ca tip de ecosistem (ecosistem forestier) dar mai ales ca ecosistem cu o anumită
compoziţie şi structură.
Amenajamentul Silvic al Pădurii Gârboavele prin măsurile de gospodărire propuse
menţine sau reface starea de conservare favorabilă a habitatelor naturale, prin
gospodărirea durabilă a pădurilor.
Amenajamentul Silvic a avut ca bază următoarele principii:
principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii;
principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori
protecţie;
principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii;
principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;
principiul estetic, etc.
Având în vedere cele expuse/prezentate mai sus, putem concluziona că, măsurile de
gospodărire a pădurilor, prescrise de Amenajamentul Silvic propus, sunt în spiritul
administrării durabile a acestor resurse, fiind acoperitoare pentru asigurarea unei stări
favorabile de conservare atât a habitatelor forestiere luate în studiu, cât şi a speciilor de
interes comunitar ce se regăsesc în suprafaţa cuprinsă de el.
Impactul direct este manifestat asupra habitatelor forestiere identificate pe suprafața
de aplicare a Amenajamentelor Silvice din cadrul sitului ROSCI 0151 Pădurea
Gârboavele. Asupra speciilor de interes comunitar din cadrul sitului se va exercita un efect
redus si indirect. Impactul lucrărilor silvice asupra habitatelor s-a realizat prin analiza
efectelor acestora asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare pentru
fiecare tip de habitat identificat în cadrul Pădurii Gârboavele.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 109
Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91I0* - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. prin analiza
efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
a. suprafaţa
a1. suprafaţa minimă
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
a2. dinamica suprafeţei
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b. etajul arborilor
b1. compoziţia
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Se ameliorează compoziţia
arboretului, în concordanţă cu tipul
natural de pădure Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice tipul natural de pădure
Îmbunătă-ţirea
calitativă a
arborete-lui sub raportul
compoziţi-ei
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Se înlătură parţial sau integral a speciile sau exemplarele
copleşitoare care intervin negativ în reglarea echilibrului habitatului.
Impact pozitiv datorat ameliorarii compoziţiei arboretului existent în
habitatul 91I0*
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
b3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări Impact pozitiv dator ţinerii în frâu a
speciilor nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, precum şi ameliorarea
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 110
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
compoziţiei arboretului, etc
b4. Consistenţa
- cu excepţia arboretelor în curs de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat prin reducerea desimea arboretelor pentru permite regularizarea creşterii în grosime şi în înălţime, precum şi a configuraţiei
coroanei
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
b5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat ameliorării stării de desime, a compoziţiei şi
calităţii arboretului, rărirea şi selecţia în masă prin extragerea exemplarelor
necorespunzătoare ca specie şi conformare, etc
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
b6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări Se reduce numărul arborilor aflați în curs de descompunere, valorificarea
masei lemnoase rezultate, etc
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
c. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)
c1. compoziţia
fără schimbări fără schimbări fără fără
Creează condiţii corespunzătoare favorizării instalării seminţişului
fără fără fără fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 111
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
schimbări schimbări natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de
pădure
schimbări schimbări schimbări
c2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări Impact pozitiv generat prin selectarea
puieţi corespunzători tipului natural de pădure
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat promovării prin regenerarea generativă precum şi
ameliorarea stării de desime, a compoziţiei şi calităţii arboretului
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c4. grad de acoperire
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat asigurării dezvoltării seminţişului existent utilizabil deja instalat fie instalarea unuia nou, acolo unde încă nu există
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
d1. Compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv nesemnificativ datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d2. Specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
e. Stratul ierbos
e1. compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 112
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
subarboretului. Favorabil instalării speciilor ierboase
e2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi subarboretului. Favorabil instalării speciilor ierboase
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos prin analiza
efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
a. suprafaţa
a1. suprafaţa
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 113
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
minimă
a2. dinamica suprafeţei
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b. etajul arborilor
b1. compoziţia
Impact pozitiv datorat regenerării naturale a speciilor caracteristice habitatului precum şi promovarea seminţişului natural în mai multe etape
fără schimbări
Impact pozitiv generat prin completarea zonelor din care puieţii s-au uscat, au dispărut sau au fost afectaţi de diverşi factori dăunători. În ceea ce priveşte speciile alese pentru împădurirea/completarea vor fi doar specii de Quercus spp.
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datort îmbunătăţirii calitative a arboretelui
sub raportul
compoziţiei, precum şi
ameliorarea stării de
desime, a compoziţiei
şi calităţii
arboretului
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat ţinerii
în frâu a speciilor
nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţilor
, precum şi ameliorarea compoziţiei
arboretuluişi a condiţiilor de creştere etc.
b2. specii alohtone
Impact pozitiv
datorat
conservării
speciilor de
fără schimbări
Impact pozitiv datorat
împădurii
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Impact pozitiv
generat prin ţinerea în
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 114
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
interes
comunitar
91AA în
detrimentul
speciilor
alohtone/invazi
ve
zonelor prin puieţi
corespunzători
tipului natural de
pădure (Quercus
spp)
selectarea
puieţi corespun
zători tipului
natural de pădure
frâu a speciilor
nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţilor, precum
şi menţinerea
şi promovarea romovarea
exemplarelor valoroase (Quercus
spp)
b3. mod de regenerare
Favorizează instalarea
semințișului în zonele greu regenerabile
naturale
fără schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării condiţiilor de creştere şi
dezvoltare a speciilor ce
vor fi plantate
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării prin
extragerea
arborilor uscaţi, rupţi şi
doborâţi, vătămaţi
etc
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării compoziţiei arboretului precum şi
ameliorarea condiţiilor de creştere etc
b4. Consistenţa
Impact pozitiv fără schimbări Impact fără
fără schimbări
fără schimbări
Impact pozitiv
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Crează condiţii
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 115
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
- cu excepţia arboretelor în curs de regenerare
datorat
selectării
speciilor cu
valoare
conservativă
mare (Quercus
spp)
pozitiv
datorat
alegerii
speciei
dominante
din habitatul
91AA
(Quercus
spp)
schimbări datorat ameliorării calitative
a arboretelui
sub raportul
distribuţiei lor
spaţiale, activând creșterea
în grosime a arborilor valoroși
corespunzătoare
favorizării instalării
seminţişului natural, format
din specii proprii
compoziţiei tipului
natural de pădure
b5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
Se extrag arbori
uscaţi sau în curs de uscare,
căzuţi, rupţi sau
doborâţi de vânt sau zăpadă, puternic
atacaţi de insect, etc
fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Se extrag arbori
uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi sau
doborâţi de
vânt sau zăpadă, puternic
atacaţi de insect, etc
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Se înlătură arborii
uscaţi sau în curs de
uscare
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 116
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
b6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
Impact pozitiv datorat
controlării şi gestionării durabile a
speciilor de arbori aflaţi în
curs de descompunere
pe sol
fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Se extrag arbori
uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi sau
doborâţi de
vânt sau zăpadă, puternic
atacaţi de insect, etc
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Se înlătură arborii
uscaţi sau în curs de
uscare
c. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)
c1. compoziţia
Impact pozitiv prin urmărirea şi obținerea de seminţiş natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de pădure
fără schimbări
Impact pozitiv datorat atât alegerii speciilor caracterisitice habitatului 91AA (Quercus spp.) cât şi creării condiţiilor corespunzăto are favorizării instalării seminţişului
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Creează condiţii
corespunzătoare
favorizării instalării
seminţişului
natural, format din
specii proprii
compoziţiei tipului
natural de
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin ameliorarea calitativă a arboretelui
sub raportul
compoziţiei
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 117
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de pădure
pădure
c2. specii alohtone
Impact pozitiv datorat aelectării puieţilor şi a speciilor dominante din cadrul habitatului 91AA corespunzători tipului natural de pădure
fără schimbări
Impact pozitiv datorat utilizării
puieților autohtoni specifici
habitatului 91AA, în
detrimentul altor specii
invazive (Robinia spp)
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin
selectarea
puieţi corespun
zători tipului
natural de pădure
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
urmărit prin obținerea de
seminţiş natural, format
din specii proprii
compoziţiei tipului natural
de pădure (91AA)
c3. mod de regenerare
Impact pozitiv datorării
condiţiilor de creştere şi
dezvoltare a arborilor
valoroşi cât şi pregătirea arboretului
pentru regenerare
fără schimbări
Impact pozitiv datorat folosirii puieților
obținuți pe cale
generativă din surse controlate
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat
promovării prin
regenerarea
generativă precum
şi ameliorar
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării compoziţiei arboretului; creşterea rezistenţei arboretului la acţiunea factorilor
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 118
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
specifice
tipului natural
de pădure
ea stării de
desime, a compoziţi
ei şi calităţii
arboretului
vătămători precum şi
ameliorarea condiţiilor de creştere şi
dezvoltare a arborilor şi arboretului;
c4. grad de acoperire
Impact pozitiv
generat prin
promovarea
exemplarelor
valoroase,
ameliorarea
compoziţiei
arboretului
precum şi prin
ameliorarea
condiţiilor de
creştere etc.
fără schimbări
Impac pozitiv datorat
ameliorării prin
completare a golurilor din care
puieţii s-au uscat, au dispărut
sau au fost afectaţi de
diverşi factori
dăunători
fără
schimbări fără schimbări
fără schimbări
Impact pozitiv datorat asigurării dezvoltării seminţişului existent utilizabil deja instalat fie instalarea unuia nou, acolo unde încă nu există
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin ţinerea în
frâu a speciilor
nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţil
or etc.;
d. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
d1. Compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără schimbări
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d2. Specii alohtone
Impact pozitiv nesemnificativ
fără schimbări Impact pozitiv datorat utilizării
fără fără fără Impact pozitiv
fără fără fără Impact pozitiv
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 119
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor
puieților
autohtoni
specifici
habitatului
91AA, în
detrimentul
altor specii
invazive
(Robinia spp)
schimbări schimbări schimbări generat prin
selectarea
puieţi
corespun
zători
tipului
natural de
pădure
schimbări schimbări schimbări nesemnificativ datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor
e. Stratul ierbos
e1. compoziția floristică
Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi subarboretului. Favorabil
instalării speciilor ierboase
e2. specii alohtone
Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi subarboretului. Favorabil
instalării speciilor ierboase
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 120
Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice prin analiza efectelor asupra
criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
a. suprafaţa
a1. suprafaţa minimă
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
a2. dinamica suprafeţei
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b. etajul arborilor
b1. compoziţia
Impact pozitiv datorat regenerării naturale a speciilor caracteristice habitatului precum şi promovarea seminţişului natural în mai multe etape
fără schimbări
fără schimbări – în cadrul habitatului 40C0* nu se vor realiza împăduriri
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datort îmbunătăţirii calitative a arboretelui
sub raportul
compoziţiei, precum şi
ameliorarea stării de
desime, a compoziţiei
şi calităţii
arboretului
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat ţinerii
în frâu a speciilor
nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţilor
, precum şi ameliorarea compoziţiei
arboretuluişi a condiţiilor de creştere etc.
b2. specii alohtone
Impact pozitiv
datorat
conservării
speciilor de
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Impact pozitiv
generat prin ţinerea în
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 121
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
interes
comunitar
40C0* în
detrimentul
speciilor
alohtone/invazi
ve
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri
selectarea
puieţi corespun
zători tipului
natural de pădure
frâu a speciilor
nevaloroase, copleşitoare,
a lăstarilor, a
preexistenţil
or, precum
şi
menţinerea
şi
promovarea
exemplarelo
r valoroase
(C.
monogyna,
L. vulgare,
R. canina,
P.s spinosa
şi C.
coggygria)
b3. mod de regenerare
Favorizează instalarea
semințișului în zonele greu regenerabile
naturale
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării prin
extragerea
subarbuşt
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării compoziţiei
subarbuştilor specifici
habitatului
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 122
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
împăduriri iloror uscaţi, rupţi,
vătămaţi etc
precum şi ameliorarea condiţiilor de creştere etc
b4. Consistenţa
- cu excepţia arboretelor în curs de regenerare
Impact pozitiv
datorat
selectării
speciilor cu
valoare
conservativă
mare (C.
monogyna, L.
vulgare, R.
canina, P.s
spinosa şi C.
coggygria)
specific
habitatului
40C0*
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării calitative
a subasrbuşt
ilori sub
raportul distribuţiei lor spaţiale
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Crează condiţii
corespunzătoare
favorizării instalării
seminţişului natural, format
din specii proprii
compoziţiei tipului
natural de pădure –
40C0*
b5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia
fără schimbări fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat de
degajarea şi
îngrijirea
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Se înlătură subarbuştii uscaţi sau în curs de
uscare
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 123
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
arboretelor sub 20 ani)
împăduriri arbuştilor ce
formează habitatul 40C0*
b6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
Impact pozitiv datorat
controlării şi gestionării durabile a
speciilor de subarbuşti
aflaţi în curs de
descompunere pe sol
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat de
degajarea şi
îngrijirea arbuştilor
ce formează habitatul 40C0*
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Se înlătură arborii
uscaţi sau în curs de
uscare
c. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)
c1. compoziţia
Impact pozitiv prin urmărirea şi obținerea de seminţiş natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de pădure – 40C0*
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Creează condiţii
corespunzătoare
favorizării instalării
seminţişului
natural, format din
specii proprii
compoziţi
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin ameliorarea calitativă a
subarbuştilor sub
raportul compoziţiei
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 124
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
ei tipului natural de pădure –
40C0*
c2. specii alohtone
Impact pozitiv datorat selectării puieţilor şi a speciilor dominante din cadrul habitatului 40C0* corespunzători tipului natural de pădure
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin
selectarea
puieţi corespun
zători tipului
natural de pădure
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
urmărit prin obținerea de
seminţiş natural, format
din specii proprii
compoziţiei tipului natural
de pădure (40C0*)
c3. mod de regenerare
Impact pozitiv datorării
condiţiilor de creştere şi
dezvoltare a arborilor
valoroşi cât şi pregătirea arboretului
pentru regenerare
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat
promovării prin
regenerarea
generativă precum
şi ameliorarea stării
de
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv datorat
ameliorării compoziţiei
subarbuştilor;
creşterea rezistenţei
subarbuştilor la acţiunea factorilor
vătămători
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 125
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
desime, a compoziţi
ei şi calităţii
subarbuştilor
precum şi ameliorarea condiţiilor de creştere şi
dezvoltare a subarbuştilor
şi subarboretul
ui;
c4. grad de acoperire
Impact pozitiv
generat prin
promovarea
exemplarelor
valoroase,
ameliorarea
compoziţiei
subarbuştilor
precum şi prin
ameliorarea
condiţiilor de
creştere etc.
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri
fără
schimbări fără schimbări
fără schimbări
Impact pozitiv datorat asigurării dezvoltării seminţişului existent utilizabil deja instalat, fie instalarea unuia nou, acolo unde încă nu există
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin ţinerea în
frâu a speciilor
nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţil
or etc.;
d. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
d1. Compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără schimbări
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 126
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
d2. Specii alohtone
Impact pozitiv nesemnificativ datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor
fără schimbări
fără
schimbări –
în cadrul
habitatului
40C0* nu se
vor realiza
împăduriri)
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv
generat prin
selectarea
puieţi
corespun
zători
tipului
natural de
pădure –
40C0*
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv nesemnificativ datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor
e. Stratul ierbos
e1. compoziția floristică
Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi subarboretului. Favorabil
instalării speciilor ierboase
e2. specii alohtone
Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi subarboretului. Favorabil
instalării speciilor ierboase
Evaluare impact pe
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 127
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
categorii de lucrări
Legendă matrice impact
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Neutru/fără schimbări
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 128
În ceea ce priveşte impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91I0* - Vegetaţie de
silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., prin analiza efectelor asupra criteriilor ce
definesc starea favorabilă de conservare, se poate observa că lucrările prevăzute prin
prezentul amenajament silvic - lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (curăţiri,
rărituri, tăieri de igienă) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.
Habitatul 91I0* a fost identificat în partea central - nordică a sitului, ocupând o
suprafaţă de 15,08 ha, reprezentând 6,9% din suprafaţă totală a sitului fiind prezent sub
forma unei insule înconjurat de habitate precum habitat forestier (amenajament silvic cu
Robinia pseudacacia), habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) şi vegetație
forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos. Această situaţie se datorează în mod deosebit
managementului forestier defectuos prin înlocuirii tipurilor naturale de pădure cu plantaţii,
de cele mai multe ori de specii exotice (în special salcâm – Robinia pseudacacia). La
acestea, într-o mai mică măsură, se poate adăuga şi dirijarea defectuoasă a amestecurilor
(în arboretele exploatabile în curs de regenerare şi în seminţişurile şi arboretele tinere
parcurse cu lucrări de îngrijire).
Prin lucrările prevăzute în prezentul amenajament silvic pentru habitatul 91I0*
Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp., şi prin toate operaţiunile culturale
se vor promova speciile de cvercinee caracteristice tipului natural fundamental de pădure,
şi anume spp cu Quercus.
Pentru habitatul de interes comunitar 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu
stejar pufos prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de
conservare, se poate observa că lucrările prevăzute prin prezentul amenajament silvic –
lucrări de consercare (tăieri de conservare şi împaduriri), lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor (tăieri de igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri
(îngrijirea culturilor tinere) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.
Habitatul a fost semnalată cu precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea
centrală de la N-S, ocupând o suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,10% din suprafaţă
totală a sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele.
În ceea ce priveşte lucrările de împădurire în cadrul habitatului analizat (91AA
Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos) se vor efectua numai cu specii
corespunzătoare şi cu provenienţe controlate, respectiv specii de Quercus, fiind interzise
introducere altor specii invazive, etc.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 129
Analizând impactul lucrărilor silvice asupra Habitatul 40C0* - Tufărișuri de foioase
ponto-sarmatice, asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare, în urmă
realizării matricii de impact a lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic - lucrări
de consercare (tăieri de conservare), lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (tăieri
de igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri (îngrijirea culturilor
tinere) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.
Habitatul este semnalat în partea de V, NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de
4,72 ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă totală a sitului,ce prezintă o valoare
conservativă mare, ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.
Este reprezentat de tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile
pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limită
estică a pădurilor de stejari Quercus spp., din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar
tătăresc, care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.
Având în vedere structura habitatului, suprafaţa acestuia şi măsurie de management
prevăzute în amenajamentul silvic, care este parte componentă a planului de management
pentru Aria Natruală Protejată Pădurea Gârboavele, considerăm că starea de conservare
a habitatului 40C0* va creşte semnificativ.
Suprafaţa păduroasă a U.P., în raport cu modul de regenerare se împarte astfel : 3%
regenerare din sămânţă, 5% din plantaţii şi 92% din lăstari. Modul de regenerare,
nesatisfacator în prezent, se va îmbunătăţi în viitor prin promovarea regenerării naturale,
adoptându-se tratamentele adecvate şi ajutorându-se regenerarea naturală.
Cele mai valoroase specii din cuprinsul U.P. în studiu, sunt cvercineele (stejar pufos si
brumăriu), specii de valoare şi care contribuie decisiv la stabilitatea arboretelor şi sunt
reprezentate la nivel optim solicitat de etajele de vegetaţie şi tipurile de pădure din unitatea
de protectie.
Prezenţa plantaţiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor - brumăriu şi pufos,
şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin
invadarea acestora, având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a
acestei specii.
Ţinând cont că în prezent structura fondului de protecție (S.U.P. M) pe specii, la data
întocmirii menajamentului, este 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA, prin amenajamentul
silvic Pădurea Gârboavele se doreşte a se atinge compoziţie ţel 30STP30STB20TE20DT.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 130
După cum se poate observa plantaţiile de salcâm existente în Pădurea Gârbavele este
egal cu suprafaţa ocupată de stejarul brumăriu. Având în vedere gradul ridicat de
înţelenire a acestei specii, un management inadecvat poate duce la o invazie
necontrolabilă a speciei de Robinia asupra habitatelor de Quercus din interiorul pădurii.
Pentru a se ajunge la compoziţia ţel optimă, în viitorul apropiat, se va urmări
introducerea teiului pană la 20% şi mărirea proporţiei diverselor tari de la 2% cât este în
prezent la 20%. De asemenea se va mări suprafaţa stejarului brumăriu de la 27% cât este
în prezent la, 30%.
În ceea ce priveşte lucrările de împădurire, în cadrul amenajamentului silvic Pădurea
Gârboavele, s-a optat pentru patru specii (stejar brumăriu, stejar pufos, tei şi diverse tari),
fiind corelate cu compoziţia ţel din interiorul UA.
De menţionat este faptul că în cadrul habitatelor de interes comunitar prezente
în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele (91AA şi 91I0*) nu se vor
planta specii de Tilia ci doar specii de Quercus.
Pentru UA în care sunt prezente habitate de Quercus precum 1A, 2A, 3A, 3C, 4C,
5, 6A, 7A, s-au prevăzut lucrări de împăduriri (integrale şi completări) doar cu specii
de stejar brumăriu (16,23 ha) şi stejar pufos (22,85). De asemenea se vor realiza
lucrări de împădurire cu specii de Quercus şi în afara UA menţionate anterior.
Un alt aspect important o constituie şi durata de implemtare a prezentului
amenajament silvic, trecerea de la structura actuală (41STP27SC27STB2FR2DT1ARA) la
compoziţia ţel (30STP30STB20TE20DT) se va realiza în decursul a peste 20 de ani,
realizându-se astfel o trecere aproape nesesizabilă la nivelul speciilor.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 131
Tabel Lucrări de împădurire
Specia STP STB TE DT TOTAL
hectare
Integrale 11.20 10.95 7.06 7.31 36.52
Completări 11.65 5.28 4.66 4.88 26.47
Total 22.85 16.23 11.72 12.19 62.99
Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de
conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termene mediu şi lung.
Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaţă din habitatele
de interes comunitar. Anumite lucrări precum degajări, curățirile, răriturile au un caracter
ajutător în menţinerea sau îmbunătăţirea după caz a stării de conservare.
Prin lucrările propuse prin prezentul amenajament silvic, se doreşte atât menţinerea
stării de conservare actuale cât şi îmbunătăţirea acesteia.
3.2.1 Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale
Prin realizarea lucrărilor de exploatare propuse prin prezentul amenajament silicic,
impactul asupra asociaţiilor vegetale, precum şi impactul asupra populaţiile de plante nu
vor suferi modificări esenţiale. Având în vedere natura lucrărilor, starea de conservare a
speciilor din interiorul sitului NATURA 2000, precum şi gradul ridicat de regenerare a
speciilor din interiorul ariei naturale protejate, impactul va fi de scurtă durată, pe suprafeţe
restrânse, fără a modifica/diminua asociaţiile vegetale prezente respectiv a speciilor de
interes comunitar/naţional semnalate în situl de importanţa comunitară ROSCI 0151 –
Pădurea Gârboavele.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 132
Tabel Impactul lucrărilor silvice asupra speciilor de interes comunitar - Iris aphylla ssp. Hungarica, Echium russicum, Pulsatilla
grandis, Crambe tataria, prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
a. suprafaţa
a1. suprafaţa minimă
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
a2. dinamica suprafeţei
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b. etajul arborilor
b1. compoziţia
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b4. Consistenţ
a - cu excepţia arboretelor în curs de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b5. Numărul
fără schimbări fără schimbări fără fără fără fără fără
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 133
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări
b6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)
c1. compoziţia
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c4. grad de acoperire
fără schimbări fără schimbări fără fără fără fără fără fără fără fără
fără schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 134
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări
d. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
d1. Compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d2. Specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
e. Stratul ierbos
e1. compoziția floristică
Impact pozitiv datorat inspectării zonelor în care se vor implementa lucrările prezentului amenajamet silvic de către o persoană specializată (biolog) cu
indicarea, protejarea şi conservarea speciilor de interes comunitar precum Iris aphylla ssp. Hungarica, Echium russicum, Pulsatilla grandis, Crambe tataria
e2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Legendă matrice impact
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Neutru/fără schimbări
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 135
Lista speciilor de plante prezente în ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele cuprinde 4
specii de plante de interes comunitar, enumerate în anexa II la Directiva Consiliului
92/43/CEE, respectiv Iris aphylla ssp. Hungarica, Echium russicum, Pulsatilla grandis,
Crambe tataria. Aceste specii, desi sunt prezente la nivelul sitului de interes comunitar
analizat, au o prezenta rara în habitatele forestiere care au facut obiectul analizei.
Speciilor analizate sunt caracteristice unor ecosisteme deschise de tip faneaţă, goluri cu o
vegetaţie arboricolă redusă.
Planurile de amenajare a padurilor nu vor avea ca şi consercinţă degradarea statutului
de conservare al speciilor, deoarece obiectul acestor planuri îl constituie suprafetele de
pădure şi nu vegetatia din fânețuri/ goluri cu o vegetaţie arboricolă redusă.
Cu toate acestea, pentru mentinerea statutului de conservare este necesara protejare
habitatelor în care trăiesc specile de plante. În actele de reglementare pentru exploatarea
masei lemnoase vor fi cuprinse masuri stricte de mentinere a biotopului prin interzicerea
depozitarii de masa lemnoasa şi amplasarea de rampe de incarcare, organizari de santier,
etc pe suprafețe unde speciile au fost identificate de către persoane specializate (biologi).
3.2.2 Impactul prognozat în asupra nevertebratelor
Considerăm că prin măsurile de gospodărie propuse habitatelor forestiere din
cadrul amenajamentului silvic conduce la menținerea sau chiar îmbunătăţirea stării de
conservare favorabile atât a speciilor menţionate în situl NATURA 2000, cât şi a celorlalte
specii identificate în interiorul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele. Având în
vedere mobilitatea foarte mare a speciilor de nevertebrate semnalate nu preconizăm nici
un impact negativ asupra acestora datorat implementării obiectivelor prevăzute în
amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 136
Tabel Impactul lucrărilor silvice asupra speciilor de interes comunitar - Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria, prin
analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
a. suprafaţa
a1. suprafaţa minimă
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
a2. dinamica suprafeţei
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b. etajul arborilor
b1. compoziţia
Impact pozitiv prin păstrarea/
menţinerea unor arbori uscaţi (3-5
exemplare pe ha)
fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv generat pri nerecoltarea în totalitate a
trunchiurilor de lemn şi menţinerea în zonă a unor exemplare de arbori
bătrâni şi scorburoşi
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b4. Consistenţ
a - cu excepţia arboretelor
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 137
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
în curs de regenerare
b5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
Impact pozitiv prin păstrarea/
menţinerea unor arbori uscaţi (3-5
exemplare pe ha)
fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv generat pri nerecoltarea în totalitate a
trunchiurilor de lemn şi menţinerea în zonă a unor exemplare de arbori
bătrâni şi scorburoşi
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
b6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
Impact pozitiv prin păstrarea/
menţinerea unor arbori uscaţi (3-5
exemplare pe ha)
fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Impact pozitiv generat pri nerecoltarea în totalitate a
trunchiurilor de lemn şi menţinerea în zonă a unor exemplare de arbori
bătrâni şi scorburoşi
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
fără schimbări
c. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)
c1. compoziţia
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 138
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
c3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c4. grad de acoperire
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
d1. Compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d2. Specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
e. Stratul ierbos
e1. compoziția floristică
Impact pozitiv datorat interzicerii cositului, păşunatului, în interiorul sitului de interes comunitar, factori ce pot perurba starea de conservare a speciilor de
nevertebrate
e2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Legendă matrice impact
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 139
Neutru/fără schimbări
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 140
Gradul impactării unui habitat forestier utilizat de insecte variaza în functie de diferitele
tipuri de activităţi care au loc în cadrul acelui habitat. Nivelul de impactare este dat atat de
intesitatea şi extinderea activitatii generatoare de impact, cât şi de tipul de impact ce are
loc în habitatul respectiv.
Impactul planurilor de amenajare a pădurilor asupra habitatelor utilizate de cele trei
specii de nevertebrate Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria care fac
obiectul conservarii în situl de interes comunitar ROSCI0151 Pădurea Gârboavele, se pot
incadra in patru mari categorii potentiale şi anume: distrugerea habitatului, fragmentarea
habitatului, simplificarea habitatului şi degradarea habitatului.
Natura acestui impact depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra
habitatului.
De exemplu, activităţile incluse în amenajamentul silvic analizat include înlaturarea
arborilor, uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat padurea, eroziunea si
sedimentarea solului din imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si
activitate umana.
Simplificarea habitatelor forestiere ca urmare a taierii arborilor include disparitia din
acesta a componentelor ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a buştenilor (lemnul
mort), dispariţia microhabitatelor (cum ar fi cuiburile sau vizuinile) sau care au fost facute
de neutilizat de catre interventia antropica. În mod normal, alterarea structurii verticale a
habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului
ofera mai multe microhabitate şi permite interactiuni mult mai complexe între specii.
In timp ce taierile intr-o padure nu sunt obligatoriu o forma de modificare a habitatului,
taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma de simplificare a
habitatului. In timpul taierilor selective, nu numai compozitia in specii se schimba, dar
taierile creeaza mai mule microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci,
mai uscate si mai putin ferite de vant decat in padurile naturale.
Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra insectelor depinde de
vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si
interactive. Sensibilitatea populatiilor celor trei specii de insecte este determinata de
rezistenta acestora la schimbari (capacitatea de a rezista degradarilor) si vitalitate
(capacitatea de a restabili populatii viabile in conditiile schimbate).
Aplicarea planului de amenajare al padurilor nu va avea un impact negativ semnificativ
asupra populatiei de Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria deoarece se
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 141
propune conservarea arborilor batrani, precum şi menţinerea unor arbori uscaţi (căzuţi
şi/sau în picioare), până la 3-5 exemplare la hectar. De asemenea se vor semnala şi
menţine diversele forme genetice, a tuturor speciilor existente (indiferent de proporţia
arboretelor), a speciilor arbustive care prezintă particularităţi privind forma, fenologia, etc
Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor
nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică
fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă
redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate
nu sunt strict localizate într-o singură zona ori dependente de un habitat anume nu
estimăm un impact negativ direct.
Impactul negativ indirect – nu este cazul.
Impact pozitiv - Nu este cazul.
3.2.3 Impactul prognozat în asupra vertebratelor
Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul
impact:
Amfibieni şi reptile
Ecosistemele existente în acest sit ne îndreptăţesc să afirmăm că în cazul speciilor de
amfibieni şi reptile există o reţea foarte densă de habitate disponibile pentru aceste specii.
Numeroasele zone umede temporare evidenţiate în lungul celor două pârâuri atât din
interiorul ariei naturale protejate cât şi în afara ei, creează premise pentru înmulţirea,
creşterea şi dezvoltarea, a populaţiilor acestor specii.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 142
Tabel Impactul lucrărilor silvice asupra speciilor de amfibieni şi reptile Bufo bufo, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana esculenta, Natrix natrix, prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
a. suprafaţa
a1. suprafaţa minimă
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
a2. dinamica suprafeţei
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b. etajul arborilor
b1. compoziţia
fără schimbări fără schimbări
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b4. Consistenţ
a - cu excepţia arboretelor în curs de
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 143
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
regenerare
b5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
fără schimbări fără schimbări
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
b6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)
fără schimbări
fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)
c1. compoziţia
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
c3. mod de regenerare
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 144
Indicatorul supus
evaluării
Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele
Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi
împăduriri
tăieri de conservare
ajutorarea regenerării
naturale împăduriri
completări si
îngrijirea semințișul
ui
curăţiri rărituri tăieri de igienă
lucrări necesare
pentru asigurarea regenerării
naturale
lucrări de regenerare
completări în
arborete care nu au
închis starea de
masiv
îngrijirea culturilor
tinere
c4. grad de acoperire
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)
d1. Compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
d2. Specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
e. Stratul ierbos
e1. compoziția floristică
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
e2. specii alohtone
fără schimbări fără schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări fără
schimbări
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Legendă matrice impact
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Neutru/fără schimbări
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 145
Aşa cum se poate observa din matricea de impact, în urma cuantificării impactului
propuse prin amenajamentul silvic al pădurii Gârboavele populaţiile speciilor de amfibieni
şi reptile existente în zona sitului ROSCI0151 Pădurea Gârboavele nu vor fi influenţate în
mod negativ. Ca urmare efectul eventualelor lucrări silvotehnice asupra populaţiilor
acestor specii este aproape nul, acestea reuşind să se păstreze la nivelul siturilor Natura
2000 din zonă într-o stare bună de conservare.
Impactul negativ direct
Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalată vegetaţia prezentă în zona de
studiu sunt strâns legate de zona analizată. Aceste specii se vor refugia odată cu
începerea lucrărilor de implementare a obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic din
zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi
diminuându-se.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o „restrângere a habitatelor”
cauzate de lucrările temporare care e vor efectua în cadrul amenajamentului silvic, cu
efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă
condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.
Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor
prevăzute în amenajamentul silvic, existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de
hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.
Păsări
În cea ce priveşte populaţiile speciilor de păsări existente în situl de importanţă
comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele precum şi în afara lui, acestea nu vor fi
influenţate în nici un fel de lucrările silvo-tehnice propuse prin prezentul amenajament
silvic. Având o mobilitate foarte mare, impactul asupra acestora va fi aproape nul.
Impactul negativ direct – implementarea planului analizat nu preconizează un
impact negativ indirect asupra avifaunei din pădurea Gârboavele.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o „restrângere a habitatelor”
cauzate de lucrările temporare care e vor efectua în cadrul amenajamentului silvic, cu
efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai
bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 146
Impact pozitiv - Speciile de păsări se vor refugia odată cu începerea lucrărilor
prevăzute în amenajamentul silvic, existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de
hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.
Mamifere
Suprafața pentru care a fost realizat amenajamentul forestier conține habitate
favorabile pentru speciile de mamifere semnalate în zona analizată. Având în vedere
mobilitatea foarte mare a speciilor de mamifere semnalate atât în aria naturală protejată
cât şi în vecinătatea acesteia, impactul prevederilor amenajamentului silvic asupra
speciilor este nesemnificativ , mai ales în contextul respectării măsurilor de reducere a
impactului recomandate.
Impact negativ direct - mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare au o
mobilitate mare şi vor părăsi zona de influenţă a planului stabilindu-se în zonele din jurul
amplasamentului.
Impactul negativ indirect – nu se preconizează un impact negativ indirect asupra
mamiferelor din cadrul ori vecinătatea ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele.
Impact pozitiv - Nu este cazul.
Concluzii Generale privind impactul planului analizat asupra factorilor de mediu
Prin măsurile propuse de Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele, se realizează
gospodăria durabilă a pădurilor, în concordanţă cu principiile ştiinţifice moderne, cu
regimul silvic şi legislaţia actuală în vigoare, asigurând conservarea şi ameliorarea
ecosistemelor forestiere.
Prin implementarea prezentului amenajament silvic nu se fragmentează nici un
habitat de interes comunitar şi nu se realizează un impact negativ asupra ariei naturale
protejate din cadrul Pădurii Gârboavele ori a trupului Zătun. Dimpotrivă măsurile propuse
conduc la realizarea permanenţei pădurii prin conservarea habitatelor de interes comunitar
şi a speciilor de floră şi faună existente.
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale acesteia
(intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi al peisajelor ) este una din legităţile care
stau la baza întocmirii proiectului de amenajare a pădurilor.
Impactul amenajamentului silvic analizat, asupra speciilor şi habitatelor din aria
naturală protejată Pădurea Gârboavele poate avea unele componente negative, dar ele
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 147
sunt nesemnificative. Odată cu aplicarea tratamentelor, a lucrărilor de îngrijire a
arboretelor, împăduri şi a tăierilor de igienă are loc extragerea totală (cazul tăierilor de
racordare din cadrul tratamentului tăierilor progresive şi a tăierilor în crâng) sau parţială a
arborilor din cuprinsul arboretelor prevăzute cu astfel de lucrări.
Aceste procese, deşi par în realitate că ar avea un impact negativ asupra ariei
naturale protejate de interes comunitar, în realitate, efectele pe termen mediu şi lung
asupra pădurii în ansamblu sunt pozitive. Așa cum s-a menţionat în capitolele anterioare
ansamblu de măsuri silviculturale propuse prin prezentul amenajament silvic, au rolul şi
scopul de a îndruma şi conduce structura actuală a pădurilor spre o structură optimă din
punct de vedere al eficacităţii funcţionale, al conservării şi ameliorării biodiversităţii.
Ca urmare a aplicării măsurilor silviculturale menţionate, speciile de interes
comunitar nu vor fi perturbate decât într-o mică măsură şi pentru scurtă durată. În
activitatea de exploatare se vor evita terenurile de hrană pentru vânat, culcuşurile
acestora, căile de trecere, astfel încât suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere a speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate şi nici nu se
vor diminua. Nu vor fi schimbări nici în densitatea populaţiilor speciilor de interes
comunitar ori naţional.
Nu se va reduce suprafaţă habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă
şi reproducere a speciilor de interes comunitar. Având în vedere faptul că, prin aplicarea
tratamentelor, vor fi înlocuite arboretele mature, ori cele uscate cu arborete tinere cu
structuri apropiate cât mai apropiate de pădurea normală ori arborete care se pretează la
condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată (ex: înlocuirea treptată a salcâmului
din compoziţia actuală a pădurii Gârboavele în detrimentul teiului, specie care se pretează
mai bine la condiţiile climatice şi pedologice din zonă), nu poate fi vorba de înlocuirea unor
specii sau habitate. Dimpotrivă arboretele tinere pot oferi mai multe surse de hrană şi
locuri de adăpost decât cele mature.
În concluzie, amenajamentul şi implementarea lui nu au un impact negativ care să
afecteze semnificativ negativ aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0151
Pădurea Gârboavele.
Menţionăm faptul că în documentul elaborat de Comisia Europeană şi anume
„Ghidul de interpretare – Natura 2000 şi pădurile – Provocări şi oportunităţi” indicaţiile
trasate pentru gospodărirea siturilor se bazează pe promovarea gospodăririi durabile şi
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 148
multifuncționale a pădurilor, principi care stau la baza activităţii de amenajare a pădurilor
(amenajamentelor silvice) încă de la începuturile sale, ele fiind esenţă amenajamentelor.
3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau
aprobate
Zona studiată este amplasată în sudul judeţului Galaţi, într-o zonă puternic
antropizată. Principalele activităţi existente în vecinătatea planului sunt reprezentate de
activităţile agricole şi silvice. Activităţile silvice se desfăşoară pe baza unor planuri de
amenajament, dezvoltate pe aceleaşi principii ca şi amenajamentul silvic ce face obiectul
acestui studiu. Conform legislaţiei naţionale, toate amenajamentele se realizează pe baza
unor norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul în care se stabilesc
funcţiile pădurii, respectiv obiectivele de protecţie ori producţie. Normele silvice stabilesc
de asemenea şi cadrul tehnic în care soluţiile tehnice pot fi stabilite. În condiţiile în care
amenajamentele vecine au fost realizate ori urmează a se realiza în conformitate cu
normele tehnice şi ţinând cont de realităţile existente în teren, putem estima că impactul
cumulat al acestor amenajamente asupra integrității zonei studiate este de asemenea
nesemnificativ.
3.2.5 Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar
În cazul habitatelor de interes comunitar impactul rezidual este minim şi este datorat în
principal modificărilor ce au loc la nivel de microclimat local, respectiv al condiţiilor de
biotop, ca urmare a modificărilor ce apar în structura orizontală şi verticală a arboretelor
(modificarea regimului de retenţie a apei pluviale, modificarea cantităţii de lumină ce
ajunge la suprafaţa solului, circulaţie diferită a aerului). Readucerea arboretelor la o
structură normală va elimina acest inconvenient.
3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor
cheie
3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut
În urma implementării prevederilor amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele,
ținând cont de natura lucrărilor și de recomandările din prezentul studiu, nu se va pierde
nici un procent din suprafața habitatelor de interes comunitar existente în aria naturală
protejată Pădurea Gârboavele. Amenajamentele silvice menţin sau refac starea de
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 149
conservare favorabilă a habitatelor naturale, prin gospodărie durabilă, astfel nu se poate
vorbi de pierderea unei suprafețe din habitatele identificate.
3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar
Implementarea amenajamentului silvic, nu va conduce la pierderea din suprafeţele
habitatelor de interes comunitar semnalate în zona de impact, folosite pentru necesităţile
de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar ori naţional.
3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)
Prin activităţile propuse atât în faza de implementare a obiectivelor menționate în
cadrul amenajamentului silvic cât şi în perioada de exploatare nu vor avea ca efect
fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.
3.3.4 Durata sau persistenta fragmentarii
Nu este cazul - neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista nici o durată a
fragmentării.
3.3.5 Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă
de aria naturală protejată de interes comunitar
Perturbarea speciilor va avea o durată minimă, pe perioada lucrărilor propuse în
prezentul amenajament silvic. Aceste perturbări vor fi reduse la minimum, ținând cont și de
recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată. Nu va exista un impact de
durată sau persistent la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele.
3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)
Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în
etapa de implementare a obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic ce se va
realiza etapizat. Efectivele indivizilor vegetali au o putere de regenerare mare datorita unei
bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate. Exemplarele de faună care
se vor retrage din zona propusă nu vor modifica semnificativ densitatea populaţiilor în
zonele adiacente. În urma implementării prevederilor amenajamentului propus, nu se vor
produce schimbări în densitatea populaţiilor speciilor de interes comunitar.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 150
3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea PP
Având în vedere compoziţia habitatelor observate şi speciile identificate prognozăm
o refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună prezente, chiar
şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul
nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv
a ecosistemelor din zonă. Ţinând cont că amenajamentul silvic este parte integrantă în
cadrul planului de management, acesta a fost întocmit conform legislaţiei naţionale şi
europene în vigoare, neinfluenţând în mod negativ aria naturală protejată Pădurea
Gârboavele.
3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor
ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar
Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de sursele de
apă sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice
ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.
3.4 Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului
Impactul generat de implementarea planului este direct şi nesemnificativ datorită
faptului că aduce modificări majore habitatelor, asociațiilor vegetale precum şi asupra
populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes comunitar sau a
unor specii cu regenerare dificilă.
3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de
reducere a impactului
Nu a fost identificat un impact negativ rezidual al implementării prevederilor
amenajamentului propus asupra habitatelor si speciilor pentru care a fost declarata aria
naturală protejată ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, după implementarea măsurilor de
reducere a impactului pentru planul propus.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 151
3.6 Evaluarea impactului cumulative al planului propus cu alte planuri şi proiecte
fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului
Nu este cazul - conform legislaţiei naţionale, toate amenajamentele se realizează pe
baza unor norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul în care se stabilesc
funcţiile pădurii, respectiv obiectivele de protecţie ori producţie. Normele silvice stabilesc
de asemenea şi cadrul tehnic în care soluţiile tehnice pot fi stabilite. În condiţiile în care
amenajamentele vecine au fost realizate ori urmează a se realiza în conformitate cu
normele tehnice şi ţinând cont de realităţile existente în teren, putem estima că impactul
cumulat al acestor amenajamente asupra integrității zonei studiate este de asemenea
nesemnificativ.
3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de
reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte
Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de
mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a
acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact
rezidual datorat implementării obiectivelor prevăzute în cadrul amenajamentului silvic
Pădurea Gârboavele.
4. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate
pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea
vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes
comunitar
Aplicarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire şi a tratamentelor este condiţionată
de efectuarea tăierilor în perioade (epoci) favorabile, perioade în care intervenţiile
respective se fac cu influenţe ecologice negative minime asupra arboretelor.
În domeniul forestier, pentru o bună adoptare a lucrărilor silvotehnice la necesităţile
de gospodărire a pădurii, se utilizează anul forestier, an care este cuprins între 1
septembrie şi 31 august şi care se suprapune de fapt peste un sezon de repaus vegetativ
şi un sezon de vegetaţie.
Extragerea masei lemnoase de pe cuprinsul unui parchet, corespunzătoare anului an
de producţie, se poate face în perioada cuprinsă între data de începere a anului forestier
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 152
(1 septembrie anterior începerii anului de producţie) şi ultima zi a anului de producţie în
care este prevăzută a se face exploatarea (31 decembrie).
Tabel nr. nr. 46 Termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos
Lucrarea Epoca de execuţie
1. Tăieri de conservare
a. cvercinee şi amestecuri de diverse foioase
tăieri de însămânţare în afara anului de fructificaţie în tot cursul anului
abundentă sau mijlocie
tăieri de însămânţare în anul de fructificaţie 15. IX - 15. IV
tăieri de luminare şi lărgire a ochiurilor, precum şi racordarea lor 15. IX - 15. IV
2. Tăieri de îngrijire
a. curăţiri la foioase în tot cursul anului
b. rărituri la gorunete, stejărete, şleauri în tot cursul anului
3. Tăieri de produse accidentale şi tăieri de igienă în tot cursul anului
a. în arboretele fără regenerare în tot cursul anului
b. când se urmăreşte regenerarea parţială din lăstari sau seminţişul existent (sau când urmează a fi făcute semănături direct sub masiv)
15.IX-31.III
Perioadele prevăzute sunt maxime, în cazuri excepţionale, în care sezonul de
vegetaţie începe mai devreme sau se prelungeşte toamna, se vor stabili epoci de recoltare
adecvate.
Dar este cunoscut faptul că influenţele negative ale activităţii de exploatare sunt cu
atât mai mari cu cât acestea se desfăşoară pe o perioadă mai lungă de timp. De aceea, în
cadrul perioadelor (epocilor) în care este permisă desfăşurarea activităţilor de exploatare
se acordă durate de timp în care acestea trebuie să fie încheiate. Aceste durate se referă
la aceleaşi procese de recoltare şi colectare şi sunt diferenţiate în funcţie de zona
geografică în care se găseşte amplasat parchetul şi de volumul de masă lemnoasă de
exploatat.
Măsuri de reducere a impactului cu caracter general propuse pentru amenajamentul
silvic Pădurea Gârboavele
Conform Comisiei Europene, Directoratul General pentru Mediu, Unitatea Natură şi
Biodiversitate, Secţia Păduri şi Agricultură, 2003, Natura 2000 şi Pădurile – Provocări şi
oportunităţi, se disting următoarele măsuri conform obiectivelor următoare:
menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor de pădure – practicile de
gospodărie a pădurilor trebuie să utilizeze cât mai bine structurile şi procesele naturale şi
să folosească măsuri biologice preventive ori de câte ori este posibil. Existenţa unei
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 153
diversităţi genetice, specifice şi structurale adecvate întăreşte stabilitatea, vitalitatea şi
rezistenţa pădurilor la factorii de mediu adverşi şi aduce la întărirea mecanismelor naturale
de reglare. Se vor utila practici de gospodărie a pădurilor corespunzătoare ca
reîmpădurirea şi împădurirea cu specii şi provenienţe de arbori adaptate sitului precum şi
tratamente, tehnici de recoltare şi transport care să reducă la minim degradarea arborilor
şi/sau a solului. Scurgerile de ulei în cursul operaţiunilor forestiere sau depozitarea
nereglementară a deşeurilor trebuie stric interzise.
menţinerea şi încurajarea funcţiilor productive ale pădurilor (lemnoase şi
nelemnoase) – operaţiunile de regenerare, îngrijire şi recoltare trebuie executate la timp şi
în așa fel încât să nu scadă capacitatea productivă a sitului, de exemplu prin evitarea
degradării arboretului şi arborilor rămaşi, ca şi a solului şi prin utilizarea sistemelor
corespunzătoare. Recoltarea produselor, atât lemnoase cât şi nelemnoase, nu trebuie să
depăşească nivelul durabil pe termen lung iar produsele recoltate trebuie utilizate în mod
optim, urmărindu-se rata de reciclare a nutrienţilor;
menţinerea, conservarea şi extinderea diversităţii biologice în ecosistemele de
pădure – planificarea gospodăriei pădurilor trebuie să urmărească menţinerea,
conservarea şi sporirea biodiversităţii ecosistemice, specifice şi genetice, ca şi menţinerea
diversităţii peisajului. Amenajamentele silvice, inventarierea terestră şi cartarea resurselor
pădurii trebuie să includă biotopurile forestiere importante din punct de vedere ecologic şi
să ţină seama de ecosistemele forestiere protejate, rare, sensibile sau reprezentative ca
suprafeţele ripariene şi zonele umede, arii ce conţin specii endemice şi habitate ale
speciilor amenințate ca şi resursele genetice în siturile periclitate sau protejate. Se va
prefera regenerarea naturală cu condiţia existenţei unor condiţii adecvate care să asigure
cantitatea şi calitatea resurselor pădurii şi ca soiurile indigene existente să aibă calitatea
necesară sitului. Pentru împăduriri şi reîmpăduriri vor fi preferate specii indigene şi
provenienţe locale bine adaptate la condiţiile sitului. Practicile de management forestier
trebuie să promoveze, acolo unde este cazul, diversitatea structurilor, atât orizontale cât şi
verticale, ca de exemplu arboretul de vârste inegale, şi diversitatea speciilor, arboret mixt,
de pildă. Unele este posibil, aceste practici vor urmări menţinerea şi refacerea diversităţii
peisajului. Arborii uscaţi, căzuţi sau în picioare, arbori scorburoşi, pâlcuri de arbori bătrâni
şi specii deosebit de rare de arbori trebuie păstrate în cantitatea şi distribuţia necesare
protejării biodiversităţii luându-se în calcul efectul posibil asupra sănătăţii şi stabilităţii
pădurii şi ecosistemelor înconjurătoare;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 154
menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie prin gospodărirea pădurii (mai
ales solul şi apa) - se va acorda o atenţie sporită operaţiunilor silvice desfăşurate pe soluri
sensibile/instabile sau zone predispuse la eroziune ca şi celor efectuate în zone în care se
poate provoca o eroziune excesivă a solului în cursurile de apă. Se va acorda o atenţie
deosebită practicilor forestiere din zonele forestiere cu funcţie de protecţie a apei, pentru
evitarea efectelor adverse asupra calităţii şi cantităţii surselor de apă. Se va evita de
asemenea utilizarea necorespunzătoare a chimicalelor sau a altor substanțe dăunătoare
ori a practicilor silviculturale neadecvate ce pot influenţa negativ calitatea apei.
Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar
din interiorul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele, recomandăm ca măsuri de
reducere a impactului următoarele:
măsuri propuse pentru gospodărirea durabilă a habitatelor și speciilor de interes
comunitar din perimetrul amenajamentului
Pentru menţinerea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar la
nivelul unităţii administrate recomandăm următoarele:
păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către
păsări şi mamifere mici - în toate unităţile amenajistice;
arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau
parţial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse
pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii
pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate
diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în
toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura
compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări,
împăduriri sau promovarea regenerării naturale;
păstrarea a minim 3-5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar,
pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte – în toate
unităţile amenajistice;
adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere aşa încât să se evite
interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul
de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităţile
amenajistice;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 155
menţinerea celor două pâraie din interiorul pădurii Gârboavele, într-un stadiu
care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al amfibienilor, insectelor
etc.;
menţinerea terenurilor pentru hrana vânatului şi a terenurilor administrative la
stadiul actual evitându-se împădurirea/degradarea acestora;
reconstrucția terenurilor a căror suprafața a fost afectată (învelișul vegetal) la
finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosințelor inițiale;
valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus
(codru);
executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în
care nu s-a intervenit de mult timp, să de aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai
frecvente;
evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei
lemnoase;
folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material
seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona
analizată;
respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a
rănirii arborilor remanenţi;
eliminarea tăierilor în delict;
evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de
animale prin arborete;
respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor
principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni, combaterea promptă (pe cât posibil
pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate, executarea tuturor măsurilor
fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării
agenţilor fitopatogeni;
evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia
de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în
cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 156
se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul
arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea
biodiversităţii;
în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea
lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor să se realizeze manual;
o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie,
prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor
forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie
prin puncte de informare;
educarea celor care intra în pădure în zona de agrement asupra posibilităţii
declanşării unor incendii şi întocmirea unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu
în interiorul ariei naturale protejate pădurea Gârboavele;
menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea
creării unor noi căi de acces;
pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu
excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes
comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse
în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt
interzise:
orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic;
perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie;
deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor
din natură;
deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va
amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul
acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru fauna din zonă.
În vederea prevenirii proceselor de degradare a solului (care ar putea fi generate în
perioada tehnologiei de exploatare impusă prin prezentul amenajament silvic) și asigurării
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 157
instalării și dezvoltării semințișurilor utile, se impune luarea unor măsuri corespunzătoare
în ce privește menținerea integrității ecosistemului forestier . În acest sens, în toate
cazurile, vor fi respectate întocmai termenele și restricțiile silviculturale privind recoltarea
materialului lemnos, așa cum sunt ele înscrise în “Ordinul nr. 1540/2011 Instrucțiunile
privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, colectare și transportul lemnului”.
Pentru realizarea în condiții bune a acestei tehnologii este necesară respectarea
următoarelor reguli:
exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să
asigure protecția semințișului;
durata de recoltare și scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să
nu fie mai mare de două luni și jumătate;
tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălțimea cioatelor să nu
depășească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groși să nu depășească 20 cm;
doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare,
iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 158
Măsuri particulare referitoare la habitatele forestiere de interes comunitar existente în cadrul Pădurii Gârboavele
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
La nivel de arboret: Compoziţia
- interzicerea substituirii speciilor de Quercus ce formează habitatul Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp, specii de tei, salcâm ori alte specii; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere; - valorificarea la maxim a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă, a speciilor principale – spp Quercus; -menţinerea/interzicerea tăierilor/distrugerii speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului; - conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a speciilor invazive din cadrul Pădurii Gărboavele (salcâm, oţetar), către o compoziţie apropiată de cea a tipului natural de pădure; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - conservarea pădurilor naturale stabile şi menţinerea echilibrului în cadrul habitatului 91I0*;
- interzicerea substituirii speciilor de Quercus ce formează habitatul Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, specii de tei, salcâm ori alte specii; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere; - valorificarea la maxim a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă, a speciilor principale – spp Quercus; -menţinerea/interzicerea tăierilor/distrugerii speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului; - conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a speciilor invazive din cadrul Pădurii Gărboavele (salcâm, oţetar), către o compoziţie apropiată de cea a tipului natural de pădure; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - conservarea pădurilor naturale stabile şi menţinerea echilibrului în cadrul habitatului 91AA; - promovarea nucleelor existente de regenerare naturală din specii valoroase (Quercus), prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă. Aceste extracţii vor viza, în primul rând, arborii cu defecte, unele exemplare din specii
- interzicerea substituirii speciilor de subarbuşti (C. monogyna, L. vulgare, R. canina, P. sspinosa şi C. coggygria) ce formează habitatul 40C0*; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - eliminarea speciilor invazive din cadrul habitatului 40C0*; - interzicerea păşunatului;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 159
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
- promovarea nucleelor existente de regenerare naturală din specii valoroase (Quercus), prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă. Aceste extracţii vor viza, în primul rând, arborii cu defecte, unele exemplare din specii de valoare scăzută, recoltări din alte categorii de arbori limitându-se la strictul necesar impus de crearea condiţiilor de menţinere sau de dezvoltare a seminţişurilor instalate
de valoare scăzută, recoltări din alte categorii de arbori limitându-se la strictul necesar impus de crearea condiţiilor de menţinere sau de dezvoltare a seminţişurilor instalate
Modul de regenerare
- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul arboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental - în cazul lucrărilor de împădurire pentru habitatul 91I0* se vor utiliza doar specii de Quercus, fiind interzise alte specii; - pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul va fi mobilizat pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare; - în cazul plantaþiilor executate în zone şi/sau perioade secetoase se recomandă receparea
- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul arboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental - în cazul lucrărilor de împădurire pentru habitatul 91AA se vor utiliza doar specii de Quercus, fiind interzise alte specii; - pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul va fi mobilizat pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare; - în cazul plantaþiilor executate în zone şi/sau perioade secetoase se recomandă receparea acestora, cu excepţia plantaþţiilor realizate cu puieţi cu rădăcina protejată;
- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul subarboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental – 40C0*; - realizarea la timp a lucrărilor de curăţire/îngrijire pentru evitarea fenomenelor de uscare;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 160
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
acestora, cu excepţia plantaþţiilor realizate cu puieţi cu rădăcina protejată;
Consistenţă
- folosirea la plantare a unor scheme reale de puieţi la hectar în funcţie de necesarul real şi valorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; executarea plantaţiilor la momentul optim; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase şi păstrarea speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului 91I0*; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;
- folosirea la plantare a unor scheme reale de puieţi la hectar în funcţie de necesarul real şi valorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase şi păstrarea speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului 91AA; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul subarboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; - evitarea la maximum a rănirii subarbuştilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase ori a lucrărilor de conservare prevăzute în amenajamentul silvic; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 161
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
- evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
La nivel de seminţiş
Compoziţia
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - alegerea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 91I0* - Vegetaţtie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp se vor folosi doar specii de Quercus fiind interzise plantarea altor specii; -plantarea se va realize în urma unor verificări în teren de personal specializat (biolog/ silvicultor) cu indicarea caracteristicilor specific habitatului natural;
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - alegerea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 91AA se vor folosi doar specii de Quercus fiind interzise plantarea altor specii; -plantarea se va realize în urma unor verificări în teren de personal specializat (biolog/ silvicultor) cu indicarea caracteristicilor specific habitatului natural;
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - păstrarea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 40C0*;
Modul de regenerare
- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea masei
- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea masei lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul
- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi subarbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui subarboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 162
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; -în cazul în care se vor realiza lucrări de doborâre a arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se răneascã arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat
existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; -în cazul în care se vor realiza lucrări de doborâre a arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se răneascã arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat
masei lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 163
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
Gradul de acoperire
- executarea plantaţiilor la momentul optim de vegetaţie; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat. În cadrul habitatului 91I0* se vor folosi doar specii tipului natural de pădure şi anume speicii de Quercus, fiind intersise introducerea altor specii.
- executarea plantaţiilor la momentul optim; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat. În cadrul habitatului 91AA se vor folosi doar specii tipului natural de pădure şi anume speicii de Quercus, fiind intersise introducerea altor specii.
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat.
La nivel de subarboret Gradul de acoperire - -
- gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat.
La nivel de strat ierbos Gradul de acoperire
-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată,
-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată, înainte de începerea unor
-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată,
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 164
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
înainte de începerea unor lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 91I0*, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.
lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 91AA, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.
înainte de începerea unor lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 40C0*, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.
Factori destabilizatori de intensitate ridicată - folosirea la plantare a unor -folosirea la plantare a unor scheme - neexecutarea la timp a
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 165
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
scheme greşite, neţinând cont de gradul de suportabilitate a habitatului plus nevalorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;
greşite, neţinând cont de gradul de suportabilitate a habitatului plus nevalorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;
lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;
Măsuri particulare referitoare la factori cu potenţial perturbator care trebuie avute în vedere pentru evitarea deteriorării stării de conservare a habitatelor forestiere
Măsura necesară
- respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi; - folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală, specifice fondului natural de pădure. În cadrul habitatului analizat se vor utiliza doar specii de Quercus; - eliminarea tăierilor în delict; - conştientizarea turişilor ce frecventează Pădurea Gârboavele (în special a tinerilor) asupra necesităţii şi beneficiile protejări habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a acestora; - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de
- respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii subarbuştilor remanenţi; - eliminarea tăierilor în delict; - conştientizarea turişilor ce frecventează Pădurea Gârboavele (în special a tinerilor) asupra necesităţii şi beneficiile protejări habitatelor
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 166
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
animale prin arborete; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni plus combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate şi executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - educarea celor care intră în pădure asupra posibilităţii declanşării unor incendii şi existenţa unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu şi existenţa unei echipări corespunzătoare stingerii incendiilor din zonă; - evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare plus evitarea menţinerii fără vegetaţie forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate şi intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate; - perioada de regenerare a fiecărui arboret va fi de minim 20 ani, cu 3 – 4 tăieri. Se vor deschide treptat ochiuri care vor fi lărgite pe măsură ce seminţişul se dezvoltă. Ochiurile vor avea diametrul de 1.0 – 1.5 (2.0) înălţimi de arbore. Sunt de preferat ochiurile de formă eliptică şi cu axa mare pe direcţia est-vest (caracteristic pentru staţiunile cu deficit de umiditate cum este cazul pădurii Gârboavele); - în staţiunile cu uscăciune ridicată, pentru diminuarea evapotranspiraţiei produse de vânturile calde şi uscate, se recomandă menţinerea unor liziere bogate în subarboret şi specii arborescente secundare; - în arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice se recomandă aplicarea tratamentului tăierilor progresive. Este de dorit ca pentru arboretele de stejar brumăriu de productivitate superioară şi mijlocie să se adopte vârste ale exploatabilităţii tehnice. Pentru stejarul pufos, faţă de prevederile normativelor în vigoare, se recomandă majorarea acestor vârste cu 10 – 20 ani; - în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor, până la începutul tşierilor de produse principale, se vor aplica numai tăieri de igienă, cu recomandarea de a menţine arbori uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), pentru conservarea biodiversităţii (pânã la 5 exemplare la hectar); - periodicitatea lucrărilor va fi adaptată caracteristicilor structurale ale fiecărui arboret (de la 7 – 8 ani la arboretele tinere, amestecate şi de
forestiere şi informarea corespunzătoare a acestora; - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni plus combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate şi executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - educarea celor care intră în pădure asupra posibilităţii declanşării unor incendii şi existenţa unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu şi existenţa unei echipări corespunzătoare stingerii incendiilor din zonă; - evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare plus evitarea menţinerii fără vegetaţie forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 167
Indicatori ai stării de consevare
91I0* 91AA 40C0*
productivitate mijlocie/superioară şi pânã la 12 ani în cele mature, pure şi de productivitate inferioară); - promovarea fenotipurilor valoroase din speciile principale (în primul rând sub raport biologic, dar şi economic); - proporţionarea optimă a compoziţiei (promovarea stejarului brumăriu, şi stejarilor pufoşi fiind mereu obiectivul prioritar de realizat); - pentru eficientizarea lucrărilor de rărituri, acestea se pot limita doar la promovarea unui anumit număr de arbori din speciile principale, răspândiþi pe cât posibil uniform pe suprafaţa întregului arboret. Astfel, în funcţie de numărul de exemplare care se doresc a fi obţinute la vârsta exploatabilităţii pe hectar şi de stadiul de dezvoltare în care se află arboretul în momentul aplicării lucrşrii, arborii de viitor pot fi însemnaţi (cel puţin în arboretele de productivitate superioară şi mijlocie) şi lucrările se pot aplica doar în jurul lor;
înclinate şi intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 168
măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar
Aşa cum sa menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile
amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi
speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în situl de importanţă
comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi care utilizează pădurea analizată ca zone
de cuibărire, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a
acestor specii, se propun câteva măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de
către beneficiarul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării
de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii
semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.
Ca şi măsuri generale pentru conservarea speciilor de floră şi faună asupra ariei
naturale protejate Pădurea Gârboavele recomandăm:
să se respecte prevederilor amenajamentelor silvice;
respectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei mediului;
asigurarea condiţiilor tehnice şi organizatorice pentru activităţile efectuate,
astfel încât să se prevină riscurile pentru persoane, bunuri sau mediul
înconjurător;
întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare se va realiza în ateliere mecanice
specializate;
La colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor
în albiile pârâurilor din cadrul pădurii Gârboavele;
se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);
exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea
solului;
în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care
platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul
de orice fel;
se vor nivela căile de scos - apropiat folosite la colectarea lemnului, după
terminarea lucrărilor;
se vor utiliza tehnologii de exploatare adecvate condiţiilor de teren, în funcţie de
felul tăierii;
se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 169
arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de
dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite
degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos – apropiat, vor fi protejaţi
obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală
sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv
pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu
seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin
semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;
se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, varianta
arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos – apropiat se
realizează cu funiculare sau suspendat;
la tăierile de produse principale cu restricţii, resturile de exploatare se strâng pe
cioate, în grămezi cât mai înalte, în afara ochiurilor sau zonelor cu seminţiş
natural, fără a ocupa mai mult de 10% din suprafaţa parchetului;
la terminarea exploatării parchetului se interzice abandonarea resturilor de
exploatare pe văile şi pâraiele din interiorul parchetelor;
tăierea arborilor se realizează cât mai jos, astfel încât înălţimea cioatei,
măsurată în amonte să nu depăşească 1/3 din diametrul secţiunii acesteia, iar
la arborii groşi de 30 cm să nu depăşească 10 cm;
doborârea arborilor începe cu cei aninaţi şi uscaţi;
se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea
ochiurilor de apă;
tehnologia de exploatare a masei lemnoase din parchete care este diferenţiată
în funcţie de tratamentul aplicat şi de felul tăierii, nu trebuie să producă
prejudicierea peste limitele admise de reglementările specifice, a arborilor
nemarcaţi, degradarea solului şi a malurilor de ape;
este interzisă depozitarea materialelor lemnoase în albiile pâraielor şi văilor sau
în locuri expuse viiturilor;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 170
instalarea de funiculare, punctele de încărcare şi descărcare se amplasează
în afara suprafeţelor de seminţiş, iar arbori folosiţi pentru ancorare se vor
proteja cu manşoane;
nu se vor amenaja depozite de carburanţi în pădure şi în apropierea cursurilor
de apă;
nu se vor executa în pădure lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a
uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil;
se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe
sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;
este interzisă stocarea/depozitarea temporară a deşeurilor în pădure;
se interzice folosirea utilajelor cu şenile la operaţiunea de scosul – apropiatul
materialului lemnos;
se vor utiliza numai căile de acces şi cele de transport forestier aprobate şi
prevăzute în planul de situaţie;
în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul
producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile
OUG. nr.68/2007. În termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei
ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului
Galaţi şi GNM Galaţi;
să instruiască personalul de exploatare asupra măsurilor de protecţie a
mediului, a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin, precum şi a condiţiilor
impuse prin prezentul sudiu de evaluare adecvată;
să ia toate măsurile de: prevenire şi stingere a incendiilor, iar în caz de
incendiu să intervină la stingerea incendiilor cu utilaje proprii şi personalul
muncitor existent până la intervenţia altor autorităţi;
prevenirea apariţiei focarelor de infestare a lemnului şi a pădurii în parchetele
de exploatare şi în platformele primare.
măsuri de reducere impactului asupra speciilor de mamifere semnalate în aria
naturală protejată Pădurea Gârboavele
recomandăm conservarea unor arbori cu scorburi, care pot fi utilizaţi de
mamifere mici pentru vizuini;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 171
menţinerea condiţiilor de habitat pentru speciile de mamifere existente în
cadrul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele;
beneficiarul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a
evita disturbarea speciilor mamifere prezente în zonă;
pentru a evita disturbarea mamiferelor din zona lucrarile se vor efectua pe
arii cât mai restrânse, evitându-se astfel un posibil deranj asupra speciilor;
organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei
habitatelor asestor specii în perioadele de reproducere;
interzicerea/limitarea poluării fonice mai ales pentru mamiferele mari şi mici;
interzicerea repărării şi alimentării cu carburant a utilajelor angrenate în
implementarea obiectivelor în cadrul amenajamentului silvic a pădurii Gârboavele;
interzicerea/limitarea folosirii de insecticide chimice sau ale altor tratamente
chimice în pădure, care ar putea efect negativ asupra faunei din cadrul pădurii
Gârboavele;
creşterea capacităţii biogenice a habitatelor forestiere pentru mamiferele de
interes cinegetic;
interzicerea/limitarea încendiilor la nivelul pădurii, respectiv arderii vegetaţiei;
interzicerea cositului şi a păşunatului în interiorul ariei naturale protejate;
interzicerea drenării/obturării zonelor umede existente la nivelul pădurii;
interzicerea abandonării deşeurilor de orice natură rezultate în urma
implementării obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic;
respectarea căilor de acces existente din interiorul zonelor de impact;
să asigure existenţa unor populaţii viabile;
să protejeze adăposturile acestora (ex. locurile cu vizuini pentru speciile de
mamifere mici), locurile de concentrare temporară;
interzicea sub orice formă recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului
lor biologic;
interzicerea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de
creştere, de hibernare şi de migraţie;
deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
interzicerea uciderii sau capturarea intenţionată, a peciilor de mamifere
semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 172
măsuri de reducere impactului asupra speciilor de amfibieni şi reptile semnalate
în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele
Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de amfibieni şi reptile
semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil
următoarea:
recomandăm ca înainte de derularea unei lucrări prevăzute prin prezentul
amenajament silvic, inspectarea unităţii amenajistice de către o persoană
abilitată/specializată pentru indicarea, eventual relocarea unor posibile specii de
amfibieni şi reptile care ar putea fi afectate de lucrările de conservare prevăzute;
interzicerea depozitării rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zonele
umede;
interzicerea/limitarea folosirii de insecticide chimice sau ale altor tratamente
chimice în pădure, care ar putea efect negativ asupra faunei din cadrul pădurii
Gârboavele;
interzicerea/limitarea poluării fonice mai ales pentru mamiferele mari şi mici;
interzicerea repărării şi alimentării cu carburant a utilajelor angrenate în
implementarea obiectivelor în cadrul amenajamentului silvic a pădurii Gârboavele;
interzicerea abandonării deşeurilor de orice natură rezultate în urma
implementării obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic;
degradarea cursurilor de apă ale celor două pârâuri ce străbat arealul
analizat de la nord la sud;
respectarea căilor de acces existente din interiorul ariei naturale protejate;
interzicea sub orice formă recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului
lor biologic;
interzicerea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de
creştere, de hibernare;
interzicerea uciderii sau capturarea intenţionată, a peciilor de amfibieni şi
reptile semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele;
deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 173
măsuri de reducere impactului asupra speciilor de nevertebrate semnalate în aria
naturală protejată Pădurea Gârboavele
Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de nevertebrate
semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil
următoarea:
nu se vor amenaja depozite de carburanţi în pădure şi în apropierea
cursurilor de apă;
nu se vor executa în pădure lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a
uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil;
se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea
pe sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;
este interzisă stocarea/depozitarea temporară a deşeurilor în pădure;
interzicerea arderii vegetaţiei din cadrul pădurii Gârboavele
menţinerea unor arbori uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), până la 3-5
exemplare la hectar. De asemenea se vor semnala şi menţine diversele forme
genetice, a tuturor speciilor existente (indiferent de proporţia arboretelor), a speciilor
arbustive care prezintă particularităţi privind forma, fenologia, etc;
nerecoltarea în totalitate a trunchiurilor de lemn şi menţinerea în zonă a unor
exemplare de arbori bătrâni şi scorburoşi;
evitarea cositului în interiorul ariei naturale protejate precum şi evitarea
păşunatului;
în cazul unor aplicări de tratamente fitosanitare, recomandă consultarea unui
specialist în domeniu;
respectarea căilor de acces existente la nivelul unităţii studiate.
măsuri de reducere impactului asupra avifaunei semnalate în aria naturală
protejată Pădurea Gârboavele
Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări semnalate în
aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil următoarea:
păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă
de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale
protejate;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 174
păstrarea a minim 3-5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar,
pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, etc – în toate
unităţile amenajistice;
adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se
evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de
primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităţile
amenajistice;
este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului
lor biologic;
interzicea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de
creştere, de hibernare şi de migraţie;
este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a
cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de
odihnă;
este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda
utilizată;
sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau
culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă
sunt goale;
Protecţia fondului forestier
Desfăşurarea normală a rolului de protecţie a acestei subunități este frecvent
perturbată de acţiunea unui complex de factori naturali şi antropici nocivi, cum sunt: vântul,
zăpada, bolile, insectele dăunătoare, păşunatul, etc. Datorită structurii ecosistemelor
forestiere şi condițiilor climatice, producerea doborâturilor şi rupturilor de vânt si zăpadă
este neglijabilă.
Potențialul termo-hidric al ecosistemelor forestiere din Pădurea Gârboavele este
relativ favorabil pentru insecte defoliatoare (Tortrix v. Limantria D Melacosoman) care pot
produce daune vegetației forestiere. Combaterea acestor dăunători se face prin urmărirea
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 175
atentă a dezvoltării populațiilor de insecte si măsuri profilactice în vederea frânării realizării
gradației maxime.
Recunoaşterea factorilor menţionaţi, evaluarea efectelor şi mai ales stabilirea
măsurilor ce pot fi luate pentru prevenirea, diminuarea şi înlăturarea consecinţelor
provocate de aceşti factori, trebuie să reprezinte o preocupare importantă a personalului
silvic, cu atât mai oportună cu cât, în ultimul timp sunt tot mai frecvente daunele aduse
pădurii de factorii enumeraţi.
Având în vedere cele mai sus menţionate s-a considerat oportună elaborarea unor
soluţii privind protecţia fondului forestier, pornind de la ipoteza, verificată în foarte multe
situaţii, potrivit căreia ecosistemele naturale şi cele cvasinaturale au cele mai mari şanse
de reuşită în condiţiile acţiunii factorilor dereglatori.
Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă
În ultimele decenii nu s-au semnalat doborâtori şi rupturi de vânt şi zăpadă în
arboretele din cuprinsul acestei unităţi. Având în vedere că pagubele produse în cazul
unor asemenea calamităţi sunt însemnate, cu consecinţe în plan economic şi silvicultural,
se impune adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor. Acestea se referă la realizarea
de arborete optim amestecate, în aşa fel încât proporţia speciilor rezistente în compoziţia
arboretelor să fie de cel puţin 30%.
asigurarea unei diversităţi genetice avansate, după modelul structurii
genetice a arboretelor naturale, ceea ce se poate realiza prin promovarea regenerării
naturale;
la împăduriri se recomandă folosirea de material de provenienţă strict locală,
aplicând scheme de plantare largi;
parcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire, puternice în tinereţe, apoi
moderate şi slabe la vârste mai mari;
formarea de liziere rezistente, pe o distanţă egală cu 1-2 înălţimi de arbore.
Această bandă va fi rărită în mod intens încă din tinereţe, pentru ca arborii să-şi
formeze o înrădăcinare puternică şi coroane bine dezvoltate;
se recomandă măsuri de igienizare a pădurilor, de protejare a seminţişurilor
şi a arboretelor de posibile degradări cauzate de exploatare, de menţinere a unor
consistenţe pline, ceea ce favorizează realizarea de arborete sănătoase, cu
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 176
capacitate sporită de rezistenţă la solicitări cauzate de vânturi puternice sau zăpezi
abundente.
Protecţia împotriva incendiilor
În ultimele decenii, nu s-au semnalat incendii în arboretele din această unitate de
protecție, dar în condițiile unei păduri de agrement, cu frecventă mare a vizitatorilor
prezintă un grad ridicat de risc la incendii. Având în vedere că pagubele produse în cazul
unor asemenea calamităţi sunt foarte mari atât din punct de vedere economic, silvicultural
cât şi ecologic, se impune adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor, măsuri ce se
referă la:
interzicerea focului în locuri neamenajate şi nesupravegheate;
accesul mijloacelor de transport auto factor important de risc pentru poluarea
pădurii şi în consecință pentru degradarea rapidă a acesteia trebuie limitat strict la
capacitatea locurilor special amenajate pentru parcare si supravegheat atent în
scopul deversării de rezidiuri în pădure.
dotarea zonelor de agrement cu pichete de incendiu, corespunzător
echipate;
efectuarea de controale periodice pentru a verifica starea acestor pichete şi
modul în care personalul silvic de teren cunoaşte atribuţiile ce-i revin în caz de
incendiu;
crearea unor poteci sau drumuri de pământ pe culmile principale ale acestei
unităţi, acolo unde nu există poteci de acces în vecinătatea şi interiorul zonelor
predispuse la incendii, în caz de secetă prelungită;
supravegherea de către personalul silvic de teren a lucrărilor de cultură şi
exploatare, sub aspectul respectării normelor P.S.I.;
amplasarea de panouri de avertizare în zonele frecventate de muncitori
forestieri, precum şi în apropierea cantoanelor;
instruirea şi supravegherea muncitorilor care lucrează în pădure, sub
aspectul respectării normelor P.S.I.
Faptul că în ultimele decenii nu s-au semnalat incendii în arboretele din această
unitate, se datorează în primul rând administraţiei, care a acordat importanţa cuvenită
problemelor de pază şi protecţie împotriva incendiilor. Grija avută până în prezent pe
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 177
această temă, trebuie să constituie ca şi până acum, o preocupare permanentă pentru
ocol.
Protecţia împotriva poluării industriale
Având în vedere faptul că pe raza Pădurii Gârboavele nu există unităţi industriale
producătoare de noxe care să afecteze arboretele din zonă, nu sunt necesare măsuri
speciale de protecţie a arboretelor în acest scop.
Totuşi, pentru prevenirea unor astfel de fenomene se vor avea în vedere:
prevenirea deversărilor în ape (izvoare, pâraie) a unor substanţe chimice sau
petroliere, care ar putea rezulta în urma executării lucrărilor de conservare;
promovarea structurilor naturale ale arboretelor, respectiv conservarea şi
realizarea de arborete rezistente la poluare, care prin propriile lor mijloace de reglaj,
trebuie să facă faţă cât mai mult cu putinţă la forţele dereglatoare ale noxelor;
evitarea creării de arborete simplificate structural (de tipul monoculturilor),
care contribuie la formarea de păduri foarte vulnerabile în viitor la acţiunea noxelor
industriale;
evitarea fertilizării, în anumite condiţii a solurilor forestiere cu fertilizanţi
chimici;
renunţarea la substituirea speciilor locale prin culturi instabile cu alte specii
care sunt mai sensibile la poluare, având în vedere că la acţiunea acestui factor
cedează mai repede arboretele artificiale, simplificate structural.
Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători
În raza acestei U.P., în ultimele decenii nu s-au semnalat atacuri provocate de insecte
şi ciuperci. Totuşi, pentru întărirea rezistenţei arboretelor la acţiunea bolilor şi dăunătorilor,
se impun unele măsuri şi anume:
optimizarea structurii ecologice şi genetice a arboretelor prin promovarea
arboretelor cu structuri naturale, amestecate, care sunt în general mult mai
rezistente, comparativ cu arboretele pure, echiene, această constatare fiind
justificată şi sub raport ecologic;
reconstrucţia ecologică a tuturor arboretelor cu structuri deteriorate şi
formarea de noi arborete cu structuri apropiate de cele naturale, optim structurate
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 178
sub raport ecologic şi genetic, amestecate, cu subarboret bogat, promovând
provenienţele locale, rezistente la boli şi dăunători;
protejarea şi reintroducerea faunei entomofage corespunzătoare pădurilor
naturale (păsări entomofage, furnici, etc.);
evitarea acţiunilor antropice care afectează rezistenţa arboretelor la boli şi
dăunători (păşunat, tehnologii de exploatare neecologice, etc.);
când sunt necesare, se vor planifica numai combateri biologice şi integrate
prin care să nu fie deteriorată structura faunei de pădure şi calitatea altor factori de
mediu sau a resurselor alimentare şi medicinale din fondul forestier.
Personalul de teren de la ocolul silvic va executa lucrări de depistare şi control,
conform instrucţiunilor în vigoare. Prin controlul fitosanitar al arboretelor, se vor identifica
dăunătorii, suprafaţa pe care s-au răspândit, precum şi intensitatea atacului, întocmindu-
se o evidenţă a unităţilor amenajistice afectate de dăunători.
În cazul apariţiei dăunătorilor sau a bolilor, acestea fiind insecte xilofage şi defoliatoare
sau ciuperci xilofage, se vor lua măsurile necesare pentru preîntâmpinarea răspândirii
acestora, localizarea şi combaterea eficientă a lor.
Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară, în cuprinsul acestei unităţi au fost
identificate arborete cu fenomene de uscare anormală pe o suprafață de 138,80 ha. Având
în vedere cele menţionate, este necesară adoptarea unor măsuri de prevenire si
combatere, ce constau în:
extragerea la timp a exemplarelor uscate;
menţinerea în arborete a unor consistenţe pline;
cultivarea speciilor din ecotipul local corespunzătoare tipurilor naturale
fundamentale de pădure indicate de staţiune;
evitarea pe cât posibil a tăierilor rase, favorizându-se regenerarea naturală la
adăpostul arboretului rămas; acolo unde este cazul, regenerarea naturală va fi
ajutată prin executarea de plantaţii cu specii din ecotipul local, astfel încât desimea
arboretului să nu scadă sub cea optimă;
combaterea dăunătorilor şi bolilor în astfel de arborete (dacă este cazul) se
va face prin metode biologice şi integrate, excluzându-se în totalitate intervenţiile cu
substanţe chimice (pesticide) care afectează echilibrul ecologic.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 179
Măsuri de gospodărire a arboretelor cu fenomene de alunecare
În raza acestei unităţi de protecție nu a fost semnalată prezenţa fenomenelor de
alunecare.
4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a
impactului;
Frecvenţă şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale
implementării amenajamentelor silvice, va fi stabilită prin actele de reglementare ce vor fi
emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.
Pentru monitorizarea obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic
beneficiarul a prevăzut o suma de ~5.000 euro pentru eventualele măsurile de reducere
care ar putea exista în urma implementării obiectivelor. Beneficiarul va
împuternici/subcontracta o persoana abilitată/specializată din cadrul unităţii/firme
specializate/persoane fizice cu cunoştinţe vaste atât în biologie cât şi în silvicltură pentru
implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului.
Tabel nr. 47 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului
Factor monitorizat Parametri
monitorizaţi Perimetrul analizat Scop
Succesiunea vegetaţiei în ariile
exploatate Tipuri de vegetaţie
Unitatea amenajistică cuprinsă în
amenajamentul silvic
Respectarea planurilor de exploatare conform
cu prevederile amenajamentului silvic
Metoda de exploatare Tipul de exploatare
aplicat
Unitatea amenajistică cuprinsă în
amenajamentul silvic
Respectarea metodei de exploatare conform
cu prevederile amenajamentului silvic
Floră/habitate
Starea de conservare Unitatea amenajistică
cuprinsă în amenajamentul silvic
Respectarea condiţiilor şi măsurilor impuse
atât prin amenajamentul silvic
analizat cât şi prin măsurile de reducere
a impactului prevăzute în evaluarea adecvată întocmită pentru aria
naturală protejată Pădurea Gârboavele
Faună
Deşeuri Cantităţi de deşeuri generate, mod de
eliminare/valorificare
Unitatea amenajistică cuprinsă în
amenajamentul silvic
Minimizarea cantităţilor de deşeuri
rezultate în urma implementării
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 180
obiectivelor prevăzute în amenajamentul
silvic analizat
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 181
4.3 Programul de monitorizare
Monitorizarea Amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele se va realiza conform
următorului program de monitorizare.
Obligaţia monitorizării revine titularului planului.
Obiective Indicatori de monitorizare Frecvenţa de monitorizare
Monitorizarea lucrărilor de ajutorare a regenerărilor
naturale
1.Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale
anual
Monitorizarea suprafeţelor regenerate
1.Suprafaţa regenerată anual, din care: - Regenerări naturale - Regenerări artificiale (împăduriri+completări)
anual
Monitorizarea lucrărilor de ajutorare şi conducere a
arboretelor tinere
1. Suprafaţa anuală parcursă cu degajări 2. Suprafaţa anuală parcursă cu curăţiri 3. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea curăţirilor 4. Suprafaţa anuală parcursă cu rărituri 5. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea răriturilor.
anual
Monitorizarea lucrărilor speciale de conservare
1. Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de conservare 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea lucrărilor de conservare.
anual
Monitorizarea aplicării tratamentelor silvice
1. Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de produse principale 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de produse principale.
anual
Monitorizarea tăierilor de igienizare a pădurilor
1. Suprafaţa anuală parcursă cu tăieri de igienizare 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de igienizare.
anual
Monitorizarea stării de sănătate a arboretelor
1. Suprafeţe infestate cu dăunători. anual
Monitorizarea impactului presiunii antropice asupra
arboretelor 1. Volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal. anual
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 182
5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
5.1 Descrierea metodelor de studiu
Metode de cercetare a habitatelor
Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului s-a folosit, pentru
habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza
aerofotogramelor şi a datelor din amenajamentele silvice şi pastorale. Habitatele distribuite
pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu GPS-ul. Orice suspiciune de suprafaţa
alterata sau de habitat incert, generat de analiza amintita şi neclarificata de către aceasta,
a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor respective.
Inventarierea speciilor de flora din zonele vizate s-a făcut pe transecte itinerante.
Monitorizarea în vederea realizării inventarului complet al florei locale au fost efectuate
periodic (circa 5 zile/ luna în perioada de vegetaţie) astfel încât sa fie surprinse toate
stadiile de vegetaţie şi cele mai multe specii existente. Datele colectate din teren au fost
completate cu date bibliografice. Au fost verificate unele localizări menţionate anterior în
literatura de specialitate. Pentru taxonii greu identificabili în teren, s-au colectat 1-2 indivizi
în vederea identificării lor ulterioare. Nomenclatura speciilor inventariate este în
concordanta cu Flora Ilustrata a României – Ciocârlan 2009.
Identificarea habitatelor/comunitarilor vegetale s-a făcut pe baza speciilor
caracteristice (de recunoaştere) conform Lucrării – Habitatele în Romania - Nicolae Doniţa
şi Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Coordonatori: Dan Gafta
& John Owen Mountford. Au fost înregistrate coordonatele geografice ale acestor habitate,
astfel încât ele sa poată fi transpuse pe hărţi. Au fost efectuate fotografii sugestive care sa
permită localizarea, dar şi recunoaşterea tipului de habitat.
Aprecierea stării de conservare la nivel local a habitatelor şi a speciilor de plante strict
protejate ţine seama de recomandările Directivei Habitate şi ghidului Metodologic
„Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din
România”.
Metoda de monitorizare a Nevertebratelor
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 183
Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale
speciilor de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup
sistematic şi s-au calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite. S-a acordat o atenţie
deosebită populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de bioindicatori, dar şi altor grupe de
nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de vedere (trichoptere, plecoptere,
efemeroptere, chironomide, odonate, etc.). Metoda de colectare a informaţiilor pentru
entomofauna este reprezentată prin observaţia directă (marşrut) în perimetrul destinat
implementării proiectului.
Metoda de monitorizare a Herpetofaunei
Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a
utilizat metoda observaţiei directe (marşrut) pe relevee de dispuse de-a lungul unor
transecte pe lungimea perimetrului implicat. Principiul acestei metode constă în faptul că,
în ecosisteme deschise sau acoperite, în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o
lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără indivizii unei singure specii sau indivizii
mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui
biotop.
Metodele de lucru recomandate pentru evaluarea densităţii păsărilor
Metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în doua categorii distincte: metode
calitative, care au scopul stabilirea diversităţii specifice, şi metode ecologice cantitative,
care urmăresc determinarea rolului păsărilor în echilibrul dinamic al ecosistemelor, (S.
Frontier & D. Pichod-Viale 1995, Colin J. Bibby & Neil D. Burgess 2007). Alegerea
metodelor de cercetare privind monitorizare avifaunei se va realiza în funcţie de scopul
urmărit şi de tipul şi caracteristicile habitatelor pe care populațiile de păsări în studiu le
frecventează.
Metode de cercetare spaţiale (de suprafeţe)
Aceste metode se utilizata pentru estimarea indivizilor diferitelor populaţii de păsări pe
suprafeţe cunoscute ca mărime.
Metoda fâşiilor
Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme, pe o zona cat mai
uniforma, dintr-un anume habitat, de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se număra din
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 184
mers, indivizii uneia sau a mai multor specii, care sunt rezidente sau se afla în pasaj pe
zona de observaţie.
Aceasta metoda este apta pentru estimarea populaţiilor de păsări din zone forestiere,
culturi agricole, păşuni, fâneţe, tufărişuri, etc.
Lungimea fâşiei se măsoară cu metrul sau cu pasul etalonat. În habitatele uniforme
din punct de vedere al covorului vegetal (păduri, culturi agricole, pajişti etc.), sunt de
preferat fâşiile cu o lungime de 50 m cu o lăţime de 20 m. Acest lucru este important
pentru calcularea datelor colectate, lucrând în felul acesta cu suprafeţe de aceeaşi
mărime.
Natural, nu peste tot se va putea lucra cu asemenea fâşii şi în aceste cazuri, lungimea
şi lăţimea fâşiei va fi în funcţie de conformaţia terenului. Pentru diferitele biotopuri din
Europa Centrala, practica de pana acum recomanda:
pentru păduri de foioase fâşii de cate 200 x 40m atunci când se estimează
populaţiile de paseriforme şi fâşii de cate 500 x 40 m în alte cazuri;
pentru păduri de răşinoase şi păduri de foioase cu un strat al arbuştilor bine
dezvoltat, este de preferat folosirea fâşiilor de 500 x 10 sau de 20 m.
pe platouri întinse, cu vizibilitate mare se pot folosi şi fâşii de cate 1000 x100m.
pe malurile apelor sunt cele mai indicate fâşiile de cate 1000 m lungime, lăţimea
putând varia în funcţie de tipul de habitat.
La alegerea zonei pentru fâşii trebuie ţinut cont de proprietăţile terenului, fâşiile
trebuind astfel stabilite, încât ele sa reprezinte variaţiile cele mai semnificative ale
peisajului din teren. După ce s-a fixat poziţia în teren, se trece la întocmirea unei schiţe a
terenului, lucru care este important pentru faptul ca, notând direct pe schiţe pasările
observate, se obţin şi date valoroase privind dispersia pasărilor în interiorul zonei
analizate.
Schiţele astfel obţinute vor fi numerotate, se vor trece pe ele data şi ora estimărilor,
datele meteorologice mai importante şi eventualele observaţii despre factorii care ar putea
influenta numărul pasărilor din habitatul respectiv.
Estimarea densităţii pasărilor folosind metoda transectelor
Transectele sunt utile pentru densităţi mici, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.
Poziţionarea începutului transectelor se face randomizat. Acesta e unul din punctele de
referinţa al evaluării distantei: transectele care sunt poziţionate fără legătură cu distribuţia
păsărilor duc la estimări neinfluenţate de densităţi,care pot fi apoi extrapolate la alte arii
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 185
ale unui ecosistem de acelaşi tip. Transectele pot fi dispuse sub forma de reţea, care este
orientata în funcţie de contur sau de o anume trăsătura a terenului. Folosirea unei astfel
de reţele poate uşura identificarea sau verificarea elementelor ce influenţează mărimea
populaţiilor de păsări. Ea se poate dovedi folositoare şi pentru studiile pe termen lung,
atunci când se monitorizează evoluţia populaţiilor dintr-o zonă.
Lungimea totala a transectelor din cadrul unui studiu depinde de cat timp este nevoie
pentru a obţine un eşantion adecvat pentru specia studiata şi de numărul ecosistemelor
care trebuie cercetate.
La sfârşitul studiului ar trebui sa se poată prevedea timpul necesar pentru a culege
suficiente date şi în consecinţa câţi kilometri de transect trebuie parcurşi. Caracteristicile
ecosistemului pot fi astfel legate de prezenta anumitor specii în anumite sectoare ale
transectului. Estimarea distantei şi numărarea pasărilor la fiecare observaţie sunt tot ceea
ce trebuie pentru calcularea densităţii, dar s-au mai înregistrat şi următoarele elemente:
tipul de observaţie (ex. pasarea a fost văzută stand sau în zbor sau s-a auzit
cântecul);
momentul zilei pentru fiecare observaţie;
înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament).
Aceste informaţii vor fi folositoare în studiul biologiei speciilor cercetate şi în faza de
analiza şi interpretare a rezultatelor.
Prezentul raport este rezultatul a etapelor de observaţii, reflectând activităţile păsărilor
în zona analizată şi vecinătate.
Înregistrarea datelor colectate prin toate metodele s-a făcut pe fise de observaţie
precum şi pe harţi acolo unde a fost cazul. S-au folosit:
Fise de observaţii pentru transecte;
Fise de observaţii pentru puncte fixe.
Conform clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, fauna întâlnită în
zona studiata, a fost clasificata conform următoarelor categorii:
1. Criticaly endangered (CR)- Specie în stare critica,
2. Endangered(EN)- Specie ameninţată cu dispariţia,
3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila;
4. Near Threatened (NT)- specie aproape ameninţată;
5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de ameninţare;
6. Data deficient(DD)- date deficitare;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 186
7. Non evaluated (NE)- Fără date.
Speciile ”ameninţate” sunt cele încadrate în primele trei categorii. Pentru analiza
rezultatelor s-au folosit diferiţi parametri ecologici: abundenta, dominanta, constanta,
indicele de semnificaţie ecologica şi diferişi indici de diversitate şi similaritate.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 187
Bibliografie:
Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti; CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edititura Ceres; COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in
Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucureşti; Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,
Bucureşti; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti; Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor
superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.
AL.I.Cuza, Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în
România, Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor
vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Plan de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele Amenajament silvic Pădurea Gârboavele; Studiu Fezabilitate reabilitare drumuri şi spaţii parcare, Gârboavele comuna
Tuluceşti, judeţul Galaţii 2003; Studiu Fezabilitate zona de agrement Gârboavele – 2003; Studiu de Fezabilitate pentru amenajarea turistică a Pădurii Gârboavele; Studiul de Fezabilitate pentru Aria Protejată Pădurea Gârboavele, 2008; Proiect Plan Urbanistic Zonal Pădurea Gârboavele 2003; Proiect reabilitare parc Pădurea Gârboavele drumuri, parcări şi amenajări terenuri
sport 2003; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a-III-a – zone protejate; Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de
protecţie oficială a unor zone de pe teritoriul judeţului Galaţi Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 188
PUZ Pădurea Gârboavele, 2011 Ciocia V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciocârlan V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta,
Edititura Ceres, Bucureşti; Combroux I. & Schwoerer C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic Editura Balcanic, Timişoara:;
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Mititelu, D.; Gociu, Z,; Patrasc, A.; Gheorghiu. V.;1968. Flora şi vegetaţia pădurii-
parcGârboavele, judeţul Galaţi, An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 14, 1, s. II a. Biol.: 163 – 173
Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea naturii”19,2, Bucureşti;
Oancea Dimitrie I., Swizewski Cazimir, Judeţul Galaţi: -monografie, Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1979
Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;
Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. Al.I.Cuza, Iaşi;
Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România, Cluj;
Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
Dinca V., Cuvelier S., Szekely L., Vila R.2009: New data on the Rhopalocera - Lepidoptera - of Dobrogea - south-eastern Romania - Phegea 37;
Oprea, A. 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România. — Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, 668 p.;
Marcu, A. & Rákosy, L. 2002. Catalogul colecţiei de lepidoptere "Dr. Vladimir Olaru" din Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. — Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 172 p.;
Marcu Aurora, 1982 – Heteroptere din sud-estul Moldovei aflate în colecţiile Muzeului de ştiinţele naturii Galaţi, Revista Muzeelor şi Monumentelor, nr.2:68-72.;
Rákosy, L. 2003. Lista roşie pentru fluturii diurni din România. — Bul. inf. Soc. lepid. rom. 13: 9–26.;
Rákosy, L. 2006. U.E şi legislaţia pentru protecţia lepidopterelor din România. — Bul. inf. Soc. lepid.rom. 16 - 2005: 89–96;
Şerban Cecilia, 2009a - The biodiversity of the coreoid fauna of the Gârboavele forest reservation - Galaţi County, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXV, 2009, p. 75-77, ISSN: 1454-6914;
Şerban Cecilia, 2009b - Preliminary data on coreoide fauna - Insecta, Heteroptera, Coreoidea, of the lower basin of the Siret River, Buletin ştiinţific, Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău,p.102-108, ISBN: 9975-940-84-6;
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 189
Şerban Cecilia, 2010 - Contributions to the study of coreoids fauna in the lower basin of the Siret river, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXXVI fasc. 2 pg. 101-107, ISSN: 1454-6914;
*** Lista Roşie a speciilor de floră şi fană sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova - Proiect PHARE RO 2004/016-941.01.01.02 „Mutual management Romania – Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries”, Iaşi 2008;
*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011.
***Anexele Directivei Europene Habitate 92/93/EEC+AA2003/ACT; *** Formular standard Natura 2000.
Specialiștii implicați in elaborarea lucrării
- Prof dr. ing Georgescu P. Lucian
- Biolog Aurelia Căldăraru;
- Ecolog. Trif Cătălin Răzvan;
CV-urile specialiştilor implicaţi în elaborarea studiului de evaluare adecvată pentru
amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele sunt relatate în ANEXA nr. 1.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 190
6. ALTERNATIVELE PROIECTULUI
Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic al României cu modificările şi completările
ulterioare, amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea şi
gospodăria pădurilor, cu conţinut tehnico – organizatoric şi economic, fundamentat
ecologic, iar amenajarea pădurilor este ansamblul preocupării şi măsurii menite să asigure
aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punct de vedere al funcţiilor
ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc.
Având în vedere că amenajamentul silvic este parte integrantă din Planul de
management, acesta a fost întocmit şi consultat cu prevederile/rigorile şi măsurile impuse
atât prin Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele cât şi în
concordanţa legislaţiei naţionale şi comunitare.
În cadrul acestui capitol vom face o analiză comparativă a situației în care se află
sau s-ar afla zona studiată în trei cazuri distincte și anume:
Alternativa zero – varianta în care nu s-ar aplica prevederile Amenajamentului
Silvic;
Alternativa A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic fără
a se ține cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată;
Alternativa B – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic
ținându-se cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată;
Alternativa zero – nu se aplică prevederile Amenajamentului Silvic
Atât din studiile silvice cât și din cercetările care au stat la baza întocmirii prezentei
evaluări de mediu a rezultat faptul că neaplicarea unor lucrări silvice cuprinse într-o lucrare
de specialitate (respectiv un Amenajament Silvic) ar genera efecte negative asupra
dezvoltării atât a pădurii (arbori și celelalte speciilor de plante) cât și a speciilor de animale
și păsări care trăiesc și se dezvoltă acolo.
Prin neaplicarea prevederilor amenajamentului silvic si menținerea consistentei
arboretului la valorile actuale, cu o singura clasa de vârsta a arborilor (de obicei mai mare
de 50 de ani), conduc la imposibilitatea dezvoltării subarboretului şi păturii erbacee reduce
puternic abundenţa numerică a indivizilor şi numărul de specii.
În situaţia alternativei 0, neexecutarea lucrărilor de îngrijire poate avea următoarele
efecte: menţinerea în arboret a unor specii nereprezentative, menţinerea unei structuri
orizontale şi verticale atipice situaţii în care starea de conservare rămâne nefavorabilă sau
parţial favorabilă.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 191
Neimplementarea prevederilor amenajamentului silvic, poate duce la următoarele
fenomene negative cu implicaţii puternice în viitor:
simplificarea compoziţiei arboretelor, în sensul încurajării ocupării terenului de
către specii cu putere mare de regenerare;
dezechilibre ale structuri pe clase de vârstă care afectează continuitatea pădurii;
degradarea stării fitosanitare a acestor arborete precum şi a celor învecinate;
menţinerea unei structuri simplificate, monotone, de tip continuu;
scăderea calitativi lemnului si a resurselor genetice a viitoarelor generații de
pădure, datorita neefectuării lucrărilor silvice;
anularea competiţiei interspecifice, forţarea regenerărilor artificiale în dauna celor
naturale cu repercusiuni negative în ceea ce priveşte caracterul natural al arboretului;
dificultatea accesului în zonă şi presiunea antropica asupra arboretelor accesibile
din punctul de vedere al posibilităţilor de exploatare în condiţiile inexistenţei unor surse
alternative.
Alternativa A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic fără a
se ține cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată
În cazul alternativei A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic
fără a se ține cont de recomandările prevăzute în prezenta evaluare adecvată s-ar atinge
doar obiective care țin cont de prevederile codului silvic cu rezultate directe asupra
dezvoltării habitatelor forestiere bazate strict pe criterii forestiere și criterii economice.
Această abordare nu ține cont însă de criteriile de dezvoltarea armonioasă din punct
de vedere al biodiversității, al conservării unor habitate valoroase sau al creării premizelor
conservării și dezvoltării unor habitate rare sau valoroase, cu asigurarea unui echilibru
corect între specii forestiere, precum şi ignorarea măsurilor impuse prin Planul de
Management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.
Alternativa B – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic ținându-
se cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată
Alternativa propusă prin prezentul amenajament silvic a fost analizată şi adoptată la
condiţiile actuale şi viitoare care s-au preconizat asupra ariei naturale protejate Pădurea
Gârboavele şi adoptarea unor lucrări/măsuri care să nu afecteze starea actuală de
conservare, ba mai mult prin lucrările propuse estimăm o îmbunătăţire a stării actuale de
conservare din interiorul Pădurii Gârboavele.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 192
Prin corelarea măsurilor impuse atât prin prezentul amenajament silvic cât şi prin
respectarea măsurilor/condiţiilor trasate în Planul de Management al Ariei Naturale
Protejate Pădurea Gârboavele, nu estimăm un impact negativ asupra zonei analizate.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 193
Cuprins
1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS .............................................................................. 4
1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind
producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
utilizate ............................................................................................................................................ 4
1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ............... 44
1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care
vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului .............................................. 48
1.4 Resursele naturale necesare implementării planului ................................................................ 49
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar
pentru a fi utilizate la implementarea planului ................................................................................ 49
1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile)
şi modalitatea de eliminare a acestora .......................................................................................... 50
1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de
folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de
exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de
drenaj etc.) .................................................................................................................................... 52
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/ reamplasarea de
conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în
care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes
comunitar ...................................................................................................................................... 54
1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de
implementare a planului ................................................................................................................ 54
1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ........................................ 54
1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP
care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes
comunitar ...................................................................................................................................... 55
12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului .................. 55
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .......................................................................... 56
2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri
de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc. ................................... 56
2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului, menţionate în formularul standard al
ariei naturale protejate de interes comunitar; ................................................................................. 59
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 194
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ........................................................................ 62
2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat ............. 63
2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ...................................... 93
2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei
în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii
afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura
menţinerea speciei pe termen lung)............................................................................................... 95
2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de
interes comunitar ........................................................................................................................... 95
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost
stabilite prin planuri de management ............................................................................................. 96
2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor .............................................................................. 97
2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar..... 101
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................... 101
3.1. Identificarea impactului ................................................................................................ 102
3.1.1. Impactul actual .................................................................................................................. 102
3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu ...................... 102
3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi integrităţii sitului 107
3.2.1 Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale ............................................... 131
3.2.2 Impactul prognozat în asupra nevertebratelor ..................................................................... 135
3.2.3 Impactul prognozat în asupra vertebratelor......................................................................... 141
3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate ............ 148
3.2.5 Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar .................. 148
3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie ................... 148
3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut ................................................ 148
3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar .................................................. 149
3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente) ................... 149
3.3.4 Durata sau persistenta fragmentarii .................................................................................... 149
3.3.5 Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria
naturală protejată de interes comunitar ....................................................................................... 149
3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) ............................................ 149
3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP 150
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 195
3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte
resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate
de interes comunitar .................................................................................................................... 150
3.4 Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a
impactului .................................................................................................................................... 150
3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a
impactului .................................................................................................................................... 150
3.6 Evaluarea impactului cumulative al planului propus cu alte planuri şi proiecte fără a lua în
considerare măsurile de reducere a impactului ........................................................................... 151
3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a
impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte ........................................................... 151
4. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ......................................................................... 151
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare
specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul
negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ........................................................ 151
4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului; 179
4.3 Programul de monitorizare .................................................................................................... 181
5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ............................................................. 182
5.1 Descrierea metodelor de studiu ............................................................................................. 182
Bibliografie: ............................................................................................................................... 187
6. ALTERNATIVELE PROIECTULUI .......................................................................................... 190
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 196
ANEXA nr. 1 – lista CV experţi
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 197
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Georgescu Puiu Lucian
Adresă(e) Str. Muzicii nr. 32
Telefon(oane) 0236 319 329 Mobil: 0721 100 503
Fax(uri) 0236 319 329 E-mail(uri) [email protected]
Naţionalitate(-tăţi) română
Data naşterii 05.05.1960, Galați, Jud. Galati, Romania
Sex M
Locul de muncă vizat /
Domeniul ocupaţional
Coordonator echipă de experţi
Experienţa profesională Perioada 2004-prezent
Funcţia sau postul ocupat Profesor universitar
Activităţi şi responsabilităţi principale
Predare, Cercetare, Diseminare, Coordonare proiecte/activităţi studenţi, masteranzi,
doctoranzi
Principalele cursuri de predare: Managementul mediului şi Dezvoltare Durabilă,
Managementul ariilor protejate,
Numele şi adresa angajatorului Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Str. Domnească nr. 47, 800008, Galaţi
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Învăţământ superior
Educaţie şi formare
Perioada 1997-1998
Funcţia sau postul ocupat Post doctorat
Studii de nutritie, toxicologie, mediu şi analize instrumentale
Numele şi adresa
angajatorului
Universitatea “François Rabelais” Tours şi Institutul de Nutritie Tours, Franta
(burse: Tempus, Soros, Ministerul Educatiei Nationale din Romania)
Perioada 1993-1997
Calificarea / diploma obţinută Teza de doctorat in domeniul “Stiintele vietii si sanatatii”, Universitatea
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 198
“François Rabelais” Tours, Franta. Teza a fost apreciata cu mentiunea “Très
honorable avec les felicitations du jury”, cea mai mare distinctie in sistemul
framncez de doctorat. Pe data de 29 septembrie 1998 Ministerul Educatiei
Nationale din Romania a emis Atestatul de Confirmare a doctoratului in
domeniul Chimiei alimentelor
Perioada 1990-1997
Calificarea / diploma obţinută doctor
Teza de doctorat in Chimia alimentelor
conducător științific: Profesor universitar dr. Mircea Leonte
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Perioada 1980-1985
Calificarea / diploma obţinută Inginer chimist
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului de
formare
Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Chimie si Tehnologie Chimica,
Departamentul de Chimie organica
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e) română
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversaţie
Discurs oral Exprimare
scrisă
engleză C1
Utilizator experimentat
C2
Utilizator
experimenta
t
C1 Utilizator
experimentat C1
Utilizator experimentat
C1 Utilizator
experimentat
franceză C1
Utilizator experimentat
C2
Utilizator
experimenta
t
C1 Utilizator
experimentat C1
Utilizator experimentat
C1 Utilizator
experimentat
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi
sociale
Spirit de echipă: am experienţa muncii în echipe multidisciplinare împreună
cu experţi de renume internaţional
Competenţe şi aptitudini
organizatorice şi tehnice martie 2012 – prezent Presedintele Senatului Universitatii Dunarea de Jos
din Galati
decembrie 2007 – martie 2012 Decan al Facultatii de Stiinte, membru al
Senatului Universitatii Dunarea de Jos, Galati
iulie 2006 - prezent Conducator doctorat, Domeniul Inginerie Industriala;
Specializarea: Ingineria Mediului
2007 – Expert, Agentia Universitatilor Francofone, evaluator for Mediu si
Stiintele Vietii
2007 – Expert, United Nations for Development Program/Global
Environmental Fund (UNDP/GEF), Environmental management
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 199
2007 - 2008, expert, FWC request Nr 2007/145237 “Pre-feasibility studies of
implementing biohazardous waste management schemes in BiH and
development of programmes for introduction of biohazardous waste
management under IPA programme“
august 2005 – iunie 2007 – Visiting Professor, Appalachian State
University, Boone – Carolina de Nord, S.U.A.
februarie 2004 – prezent Profesor universitar, catedra de Chimie,
Universitatea “Dunarea de Jos“ din Galati, Disciplinele: Stiintele si Ingineria
Mediului, Dezvoltare durabila, Managementul ariilor protejate;
1999 – 2004 Conferentiar, catedra de Chimie, Universitatea “Dunarea de
Jos“ din Galati, Disciplinele: Stiintele si Ingineria Mediului, Dezvoltare
durabila
1994 - 1999 Lector, Chimie generala, Chimie organica si Chimia mediului,
catedra de Chimie, Universitatea “Dunarea de Jos“ din Galati
1994-1998 – “Chargé de cours”, Departamentul de Chimie, Universitatea
“François Rabelais” Tours, Franta, disciplinele: Chimie organica, generala si
anorganica; Chimia mediului, cursuri predate la Facultatea de Stiinte si la
Facultatea de Medicina din universitatea respectiva
1990 - 1994 Lector - Chimie generala si Chimie analitica, Catedra de
Chimie, Universitatea “Dunarea de Jos“ din Galati.
1988-1990 – Asistent asociat, catedra de Chimie, Universitatea “Dunarea de
Jos“ din Galati, discipline: Chimie generala si Chimie organică
Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului
MS OFFICE: editare cu macro-uri si template-uri,
POWERPOINT cu multimedia, EXCEL, ACCESS;
utilizare mesagerie electonică cu fişiere encriptate şi ataşate;
lucrul cu calculatoarele în reţea si resurse partajate;
utilizare baze de date informaţionale existente pe Internet;
Alte competenţe şi aptitudini Apartenenta la organizatii stiintifice
2007-prezent – expert evaluator de mediu înregistrat în Registrul Naţional al
Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului şi
Schimbărilor climatice, la poziţia 152;
2005 – prezent Membru al Corpului de Experti Seniori in Cercetare
Dezvoltare, Graduate School, Appalachian State University, Carolina de
Nord, SUA
2005 – Membru in Comitetul Stiintific al “2nd International Conference on
coastal lagoons: "European lagoons and their watersheds: function and
biodiversity” Klaipeda, Lituania, 4-9 octombrie 2005.
2001 –Membru fondator al Asociatiei Romane pentru Studii Europene
- prezent consultant stiintific national pentru manualele de Chimie aprobate
de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania:
1999 - prezent Profesor invitat la universitatile din: Tours, Bordeaux II
(Franta), Twente, Wageningen (Olanda), Lecce (Italia)
1998 – prezent Membru al Societatii Romane de Chimie, Domeniu Mediu si
Ingineria Mediului
1997 – prezent Membru al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania
1995 – prezent – membru al Societatii Franceze de Chimie, Domeniul
Ingineria si Stiintele Mediului, la recomandarea filialei acesteia din Poitou-
Touraine. (ID nr. 13464)
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 200
Permis(e) de conducere Permis conducere categoria B
Informaţii suplimentare -
Anexe Anexa 1 – Lista publicaţii;
Anexa 2 – Lista Expertiza si management in cercetare si învățământ;
Anexa 3 - Participare Personala in Retele Internationale
Anexa 4 - Invitat ca Lector International
Anexa 5 - Proiecte nationale si internationale in curs si finalizate
Anexa 1 – Lista publicaţii;
Books
Soil Contamination & remediation technologies Handbook
Lucian P. Georgescu
Edition Pixell, 210 pag., ISBN: 2 9526367 0 2, EAN: 9782952636704, France, 2006
Glossary on Soil Pollution (English, French, Italian, Romanian)
Lucian P. Georgescu, Rodica Stanescu
Editor ECOZONE Iasi, 214 pages, ISBN 973-7645-04-9, 2006
Appreciating&Understanding Wine
Lucian P. Georgescu, Grant P. Holder
(The book has Cross disciplinary and Multicultural designators approved by the Core Curriculum
Council). Editor Appalachian State University, Hubbard Center, NC, USA, 210 pages, 2006.
Inhibiting the free radical degradation in model systems by using natural substances
Lucian P. Georgescu
Ed. “Dunarea de Jos”, Galati, Romania, 180 pages, ISBN 973-627-242-7, 2005
Atmosphere and Pollution
Lucian P. Georgescu
Editura Didactica si Pedagogica, Bucharest, ISBN 973-30-2166-0, CIP 9711/19.11.2003 Romanian
National Library, 2003.
The impact of transposing EU Environment Protection Standards on Selected Romanian Industries
D. Manoleli, V. Platon, R. Stanescu, P. Prisecaru, L. P. Georgescu, J. Tilly,
European Institute of Romania, ISBN 973-86222-7-1, 2002
General Chemistry Problems,
Lucian P. Georgescu; A. Antemir, Ed. “Dunarea de Jos” Galati, ISBN: 973-8352-07-X, 2001
EMS in Factories. The introduction of Environmental Management Systems in the Metal
Processing and Ceramic Industry in Romania and the Netherlands. Chemiwinkel Report
C94.Netherlands, ISBN 90-367-1-1343-9, 2000
General Chemistry,
Lucian P. Georgescu
210 pages, Evrika Publishing House, Braila, ISBN 973-9499-87-2, 1999
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 201
Chemistry for non-chemical specializations,
Lucian P. Georgescu
The University of Galati, 217 pages, 1998
ISI publications
21.Specific Diffusion using the Monte Carlo stimulation
G. Murariu; L. Georgescu; C. Iticescu; M. Dobre; V. Gogoncea; Journal of Environmental
Protection and Ecology (ISI), 13, No 3A, p 2007–2012 (2012)
20.Abiotic filtering of benthic invertebrate guilds in the Margherita di Savoia salt pan, Italy
Enrico Barbone, Ilaria Rosati, Aurelia Caldararu, Alberto Basset, Lucian P. Georgescu, Catalina
Iticescu,
Environmental Engineering and Management Journal (ISI), April/2012, Vol. 11, Nr. 4, ISSN: 1843
- 3707, p. 717 – 723
19. Contaminated sites in ROMANIA’S south-east region. Methods of risk identification and
management
Lucian P. Georgescu, Daniel Ciobanu, Carmen Elena Sandu; Journal of Environmental Protection
and Ecology (ISI), 13, No 3, 1527–1534 (2012)
18.Potential Effects of pH Variation Depending on the Temperature in the Drinking Water Supply
System;
C. Iticescu; L.P. Georgescu; G. Murariu
Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), 13, No 3, 1324–1331 (2012)
17.Imprint of Road Vehicles Dynamics on Atmospheric Pollution. Case Study: Bucharest City
2007–2010
D. E. Constantin, M. Voiculescu, L. Georgescu, C. Trif, E. Karakoliosb, A. Mamoukaris, K.
Xipolitos
Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), 13, No 2A, 837–843 (2012) Air pollution
16.Analysis of stability and continuity of pollution datasets,
M. Voiculescu, L. P. Georgescu, C. Dragomir,
Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), nr. 2/2011, 401 - 406, 2011
15.Estimating Annual CO2 Flux for Lutjewad Station Using Three Different Gap-Filling
Techniques,
Carmelia M. Dragomir, Wim Klaassen, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu, and Sander van
der Laan
The Scientific world Journal (ISI), Volume 2012 (2012), Article ID 842893, 10 pages,
doi:10.1100/2012/842893, ISSN 1537-744X
14.Study of spatial and temporal variations of some physic-chemical parameters of Lower Siret
River
Georgescu,P.L.; Voiculescu,M.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A.
The Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI) 2010, book 3, Pages: 837-844 vol 11,
ref 1549B/07.07.09, ISSN 1311-5065
13.Implementing European Water Framework Directive uncertainity degree of metrics for
macoinvertebrates in transitional waters
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 202
Aurelia Caldararu, Ilaria Rosati, Enrico Barbone, Lucian P. Georgescu, Catalina Iticescu, Alberto
Basset
Environmental Engineering and Management Journal (ISI), September 2010, Vol.9, No. 9, 1259-
1266
12.Study of anthropogenic effects on the quality of Lower Prut River
Voiculescu,M.; Georgescu,P.L.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A.
The Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI) 2010, ref 1551B/07.07.09
11.Integrated management and control system for water resources
Olaru,V.; Voiculescu,M.; Georgescu P.L.; Caldararu,A
Environmental Engineering and Management Journal (ISI), Volume 9, No.3/2010, 423 – 428, ISSN
1582-9596
10.Determination of heavy metals in soils using XRF technique
Ene, A.; Bosneaga A.; Georgescu L.P; Rom. Journ. Phys., Vol. 55, Nos. 7–8, P. 815–820,
Bucharest, 2010 . (ISI),
9.Are some clouds obscured in satellite view?
Voiculescu,M.; Usoskin,I.; Georgescu P.L.
Rom. Journ. Phys. (ISI), Vol. 54, Nos. 1-2, P. 225-229, Bucharest, 2009
8.Clinical and paraclinical aspects in mental retardation and autism spectrum disorders
Dobre M., Popa P., Nechita A., Georgescu L.P.,
Revista Română de Medicină de Laborator (ISI), 2009, 16(3):59-69, ISSN 1841-6624.
7.Implementing a sea pollution and safety management system in the navigation companies
Gasparotti, C; Georgescu P.L.; Voiculescu, M.
Environmental Engineering and Management Journal November/December 2008, Vol.7, No.6, 725-
729, (ISI)
6.Biodiversity conservation in Mediterranean and Black Sea lagoons: a trait-oriented approach to
benthic invertebrate guilds
A.Basset; L.Sabetta; F.Sangiorgio; M.Pinna; D.Migoni; F.Fanizzi; E.Barbone; N.Galuppo; S.Fonda
Umani; S.Reizopoulou; A.Nicolaidou; C.Arvanitidis; S.Moncheva; A.Trajanova; L.P.Georgescu;
S.Beqiraj
Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18: S4–S15 (2008) (ISI) Published online in Wiley
InterScience (www.interscience.wiley.com) DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613
5.Quality assessment of Mediterranean and Black Sea transitional waters: comparing responses of
benthic biotic indices
M.Ponti; M.Pinna; A.Basset; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu; S.Beqiraj; S.Orfanidis;
M.Abbiati
Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18: S62–S75 (2008) (ISI) Published online in Wiley
InterScience (www.interscience.wiley.com) DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613
4.Environmental factors affecting Phragmites australis litter decomposition in Mediterranean and
Black Sea transitional waters
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 203
F.Sangiorgio; A.Basset; M.Pinna; L.Sabetta; M.Abbiati; M.Ponti; M.Minocci; S.Orfanidis;
A.Nicolaidou; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu; S.Dragan; S.Beqiraj; D.Koutsoubasi;
AEvangelopoulos; S.Reizopoulou
Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18: S16–S26 (2008) (ISI) Published online in Wiley
InterScience (www.interscience.wiley.com) DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613
3. Phenols Toxicity Prediction by Neuro-Fuzzy Method
Neagu C.D.; Georgescu P.L.; Popescu F.
Environmental Engineering and Management Journal (ISI), ICEEM/01 Iasi, 26-28 September 2002,
ISSN: 1582 - 9596.
2.Evaluation of radical products from the β-alanine/sugar mixtures by use of GC-MS with
galvinoxyl radical
Georgescu P. L.; Georgescu E.M.; Leonte M.
Journal of Agricultural and Food Chemistry (ISI) USA, vol. 47, no. 4/1999, pp. 1427-1430, ISSN
0021-8561
1.Cycloaddition 1,3 –dipolare des 1-methylphthalazinium ylures sur les olefins nonsymetriques en
phase solide sous microondes”
Dima S.; Mangalagiu I.; Caprosu M., Georgescu P. L., Petrovanu M.
Revue Roumaine de Chimie (ISI), 2000, 45(6), 555-560, ISSN 0035-3930
Scientific publications abroad and Communications in international conferences and
seminars
Small launcher enabled by Hybrid rocket motor technology
Lucian P Georgescu, Gabriel Murariu,, Florin Mingireanu, Ionut Mocanu (2012), 63rd
International
Astronautical Congress, Naples, Italy, October (2012) Copyright ©2012 by the International
Astronautical Federation, IAC-12-C4.5.4
Charge Density Evaluation for a Bosonic System in a Curved Space‐Time
Gabriel Murariu, Lucian Georgescu, Mirela Voiculescu, Gheorghe Puscasu, and Bogdan Codres
AIP Conf. Proc. 1387, pp. 111-116; doi:http://dx.doi.org/10.1063/1.3647061 (6 pages) PHYSICS
CONFERENCE TIM‐10, 25–27 November 2010, AIP Conf. Proc. 1387, 111 (2011)
(http://proceedings.aip.org/resource/2/apcpcs/1387/1/111_1?bypassSSO=1)
Ramjet thruster using ozonedissociation energy for high altitude
Lucian P Georgescu, Gabriel Murariu,, Florin Mingireanu, Ionut Mocanu (2012)
63rd
International Astronautical Congress, Naples, Italy, October 2012 Copyright ©2012 by the
International Astronautical Federation. IAC-12-C4.5.
Investigation of Water Parameters in a River System with a Two‐Dimensional Regression Analysis
Model Gabriel Murariu, Aurelia Caldararu, Lucian Georgescu, Mirela Voiculescu, Gheorghe
Puscasu and Alberto Basset
AIP Conf. Proc. 1387, pp. 259-264; doi:http://dx.doi.org/10.1063/1.3647084 (6 pages) PHYSICS
CONFERENCE TIM‐10, 25–27 November 2010
http://proceedings.aip.org/resource/2/apcpcs/1387/1/259_1?bypassSSO=1
Possible sources of errors in atmospheric pollution monitoring
Mirela VOICULESCU, Lucian P. GEORGESCU, Carmelia DRAGOMIR
Balkan Conference of Applied Physics, 5-7 July 2009
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 204
Direct and indirect sources of water pollution within the Lower Siret hydrographic basin
Mirela VOICULESCU, Lucian P. GEORGESCU, Silvia DRAGAN and Catalin TRIF
Balkan Conference of Applied Physics, 5-7 July 2009
Evaluation of soils pollution with heavy metals using XRF technique
Antoaneta Ene, Alina Bosneaga, Lucian Georgescu
International U.A.B B.E/N.A Workshop: Management and sustainable protection of environment,
Alba Iulia, Romania, May 6 – 7th
, 2009
The Neural Network Approaching for Non-Linear Heat Transfer Processes Assessments
Gabriel Murariu, Mirela Voiculescu and Lucian Georgescu,
Proceedings of the 7th
International Conference of the Balkan Physical Union (BDI),
Alexandroupolis, Greece, 9-13, September 2009
Analysis of stability and continuity of pollution datasets
Voiculescu,M.;Georgescu,P.L.; Dragomir,C.M.,
International U.A.B B.E/N.A Workshop: Management and sustainable protection of environment,
Alba Iulia, Romania, May 6 – 7th
, 2009
Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater in Danube river
Georgescu,P.L.;Voiculescu,M.; Dragan,S.; Caldararu,A.
International U.A.B B.E/N.A Workshop: Management and sustainable protection of environment,
Alba Iulia, Romania, May 6 – 7th
, 2009
Dispersion study on some pollutants in Danube river, taking into account the affluents in Lower
Danube Area
Georgescu,P.L.;Voiculescu,M.; Dragan,S.;Caldararu,A.
International U.A.B B.E/N.A Workshop: Management and sustainable protection of environment,
Alba Iulia, Romania, May 6 – 7th
, 2009
The Voltammetric investigation of CP*RU+6-salicylidene-p-N, N-dimethylamonoaniline) and
similar systems
Grant N. Holder, Dale E. Wheeler, Nicholas W. Baetz, Jill Tierney, Lucian P. Georgescu
Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics,
Fascicle II, Year I(XXXII), 2009, p 7 - 16
Numerical study of pollutant gases yield from combustion of residual steel gases
Ion, I.V.; Popescu, F; Georgescu, L.
Conference: WSEAS International Conference on Renewable Energy Sources/Energy Planning,
Energy Saving, Environmental Education/Waste Management, Water Pollution, Air Pollution,
Indoor Climate, OCT 14-16, 2007 Arcachon France, Lecture notes on energy and environment,
196-201 Published: 2007, ISSN 1790-5095, ISBN 978-960-6766-10-7 (ISI)
Prediction of the pollutants generation in natural gas/residual steel gases co-combustion,
Ion V. Ion, Florin Popescu, Lucian Georgescu,
International Journal of Energy and Environment, ISSN: 1109-9577, Issue 2, Volume 1, pag. 79-84,
2008.
Prediction of pollutants generation in natural gas/residual gases co-combustion
Ion V. Ion, Florin Popescu, Lucian Georgescu
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 205
International Journal of energy and Environment, ISSN: 1109-9577, Issue 2, Volume 1, 2007,
editor NAUN
Science Shops in Central and Eastern Europe: Challenges and Opportunities
Worthington, Richard; Balasz, Balint; Cupsa, Diana; Georgescu, Lucian; Holas, Jiri; Holasova,
Vlasta; Telcean, Ilie
Living Knowledge - International Journal of Community Based Research, no, 8 - January 2008,
ISSN 1613-2270, pp. 7-10.
Ecosystem processes: litter breakdown patterns in Mediterranean and Black Sea transitional waters
Sangiorgio, F. - Basset, A. - Pinna, M. - Sabetta, L. - Abbiati, M. - Ponti, M. - Minocci, M. -
Orfanidis, S. - Nicolaidou, A. - Moncheva, S. - Trayanova, A. - Georgescu, L. - Dragan, S. -
Beqiraj, S. - Koutsoubas,D. - Evagelopoulos, A. - Reizopoulou, S. Transitional Waters Bulletin, e-
ISSN (ISI): 1825-229X, Vol 1. No. 3, 2007, pp. 51-55
Assessment of Electrical Properties of Carbon Based Polymer Composites for Aircraft Structures
G. Andrei, A. Circiumaru, D. Dima, L. Andrei, I.G. Birsan, Lucian .P. Georgescu,
The 2007 International Conference "New research trends in material science ARM-5", 5 – 7 sept
2007, Sibiu Romania
Numerical Study of Pollutant Gases yield from Combustion of Residual Steel Gases
ION V.I., POPESCU F., LUCIAN P. GEORGESCU
Proceedings of the WSEAS International Conference on Waste managemenrt, water pollution, air
pollution, indoor climate (WWAI '07) Arcachon, France, October 14-16, 2007, Published by World
Scientific and Engineering Academy and Society Press ISSN: 1790-5095 ISBN: 978-960-6766-09-
1
2000Sustainable treatment of slag from the iron and steel industry in Eastern Europe using
carbon dioxide emissions
Lucian P. Georgescu
2nd
International Symposium on Environment, Athens, Greece on 2-5 August 2007
Reducing emission, or fixing the excess, or both?
Lucian P. Georgescu
Oxford International Round Table “Global Warming and Sustainable Development: Governing A
Crisis”, 11-18 august 2007, Oxford, UK
Sustainable development, a common construction University engagement with communities
Lucian P. Georgescu,
COMMUNITIES BUILDING KNOWLEDGE:, Innovation through citizens' science and university
engagement, August 30 - September 1, 2007- Paris, France
S12.6 - Large-scale patterns of reed litter breakdown rates in Mediterranean and Black Sea
transitional waters
Sangiorgio Franca, Basset Alberto, Pinna Maurizio, Sabetta Letizia, Abbiati Marco, Ponti Massimo,
Fonda Umani Serena, Orfanidis Sotiris, Moncheva Snejana, Trayanova Antoaneta, Georgescu
Lucian, Dragan Silvia, Beqiraj Saimir, Koutsoubas Drosos, Thanasis Evagelopoulos;
Societa Italiana di Ecologia, XVI Congresso Internationle, Universita degli Studi della Tuscia, 19 -
22 sept 2006
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 206
Properties of sterically-crowded Re(NAr)C13(L)2 and [Re(NAr)Cl(L)2]2+
anthryl-indo complexes
Grant N. Holder, David M. Gooden, Laurel L. McClure, David G, Fraser, Stephen D. Williams and
P. Lucian Georgescu
The Annals of the University Dunarea de Jos of Galati, Fascicle VI - Food Technology, No. 2/2005,
pp. 35-46, ISSN, 1221-4574
Model Discovery and Validation for the QSAR Problem using Association Rule Mining
L. Dumitriu, C. Segal, M. Craciun, A. Cocu, and L. P. Georgescu
International Conference on Knowledge Mining, ICKM 2006, Prague, Czech Republic, February.
24-26, 2006, Volume 11, Pag 1-5, 2006, ISBN 975-00803-0-0
Study on natural ecological systems for inhibiting the degradation of agricultural products.
L.P. Georgescu, A. Antemir, G. Carac, P. Popa, G. Cioacata
2nd
International Symposium on Recent Advances in Food Analysis November 2–4, 2005 Masaryk
College Conference Center Prague, Czech Republic
Management of Contaminated Land (Module in Building knowledge and skills to face the challenge
of the land remediation. Remediation of Contaminated Land in Europe)
Lucian P. Georgescu (Oral presentation)
ConSoil 2005, October, 3–7, 2005, Bordeaux 9th
France, International FZK/TNO Conference on
Contaminated Soil (cooperation with BRGN)
Land – ocean interactions in the coastal zone. A proposal of a Typology for Mediterranean
transitional waters
A. Basset, L. Sabetta, G.C. Carrada, G.F. Russo, G. Casazza, C. Silvestri, P. Viaroli, G. Giordani,
M.Abbiati, A. Bergamasco, P. Breber, C. Caroppo, M. Cabrini, L. Georgescu, T. Laugier, D.
Mouillot, M. Murenu, N. Murray, A. Occhipinti, S. Reizopoulou, C. Solidoro, Tagliapietra, A. Volpi,
S. Bahri
Published in the Netherlands, 2005 by: LOICZ International Project Office, Royal Netherlands
Institute for Sea Research, ISSN: 1383-4304, page 152 - 156
Free Radical Scavenger Activity determined by GC/MS method
Antemir A., Georgescu P.L.
IUPAC Congress, 10-15 August, 2003, Ottawa, Canada
“Dunarea de Jos” University in a long-lasting development framework
Constantin,E.; Iordachescu,M.; Georgescu,P.L.; Scutelnicu,E.
UNIversité dans la Société, Ed. Paideia, Bucharest 2003, ISBN 973-596-201-2, page 200 – 208
GC/MS and UV-Vis method for quantification of antiradical action of some plants from Romanian
flora”
Georgescu P.L, Antemir A.
Boletín Oficial de la Corporación para la Investigación Multidisciplinaria y el Desarrollo
Sustentable de la Flora Nacional Santiago de Chile, 2002, ISSN 0717- 6783
Compliance Costs for the Approximation of EU Legislation in Romanian Steel Industry
Neagu C.D.; Georgescu P.L.; Popescu F.; Antemir A.
1st International Conference in Environmental Engineering and Management, ICEEM/01 Iasi, 26-
28 September 2002, ISSN: 1582 - 9596.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 207
Dosage of S2- in the presence of oxidisable substances from industrial residual water
Carac G..; Popa P.; Georgescu P.L.
3rd International Conference of the Chemical Societies of the South-Eastern European Countries,
September 22 – 25, 2002, Bucharest
Symphytum officinalis, Equisetum arvense L.,Urtica dioica, Thymus vulgaris four plants from
Romanian flora with antiradical action
Georgescu P.L.; Antemir A.
The CPS Organic Chemistry, 30 July 2002,
Neuro-Fuzzy Method for Toxicity Prediction of Pollutant Organic Compounds
Georgescu P.L.; Neagu C.D.
8th
International Conference on Renewable Resources and Plant Biotechnology NAROSSA 2002,
May 10 – 11, Magdeburg, Germany
Analysis of a neuro-fuzzy approach of air pollution: building a case study
Neagu C.D.; Neagu D.; Georgescu P.L.; Palade V.
Annals of “Dunarea de Jos” University, vol. III, 2000, ISSN 1221-454X
Danube water quality assessment network
Georgescu E.M.; Georgescu P.L.
IFAC Workshop on Modeling and Control in Environmental Issues, August 22-23, 2001,
Yokohama, Japan, ISBN 0080439098
Study on the Interdependence between Human Activities and Soil Quality on the Nearby Zone of
Danube River
Georgescu P.L.; Carac G.
Second International Conference and Industrial Exhibition “Field Screening Europe 2001”,
Karlsruhe, Germany, ISBN 1-4020-0739-6, May 14 – May 16, 2001, pag 21-26
Modern Network Systems for Environmental Education
Georgescu P. L.
International Conference of Black Sea Club “InfoBlas”, July 10-16, 2000, Nicolaev-Sevatopol,
Ukraine
The Concept of European Centres of Excellence
Georgescu P. L.
International Management Seminar on Co-operation and Networking, Phare RO 9706.01.02/
Component B, Busteni, Romania, September 26-27, 2000
Study on the Volatile Products from the Maillard Reaction
Elisei Alina; Georgescu P. L.
Ovidius University Annals of Chemistry, 2000, ISSN –1223-7221, vol. 11, no.1, pag 25-27.
South Eastern Network for Environmental and Development Sustainability
Georgescu P. L.
ConSoil 2000, Seventh International FZK/TNO Conference on Contaminated Soil, Leipzig,
Germany, September 18-22, 2000
Inhibition des réactions de Maillard par les composés polyphénoliques
Georgescu P.L.; Leonte M.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 208
“Industries Alimentaires et Agricoles”, France ISSN 0019-9311, 1998, no 4, pp. 27-32
Durable Materials for Electrochemical Stoking of Energy
Georgescu P. L.
The International Scientific Session TEHNOMUS ed. May 28-29 1999, Suceava, Vol I, pp. 176-
180, ISBN 973-9408-27-3
Testing the Tribological Properties of Rape Seed Oil
Stefanescu I.I.; Georgescu P. L., Tomescu L.
Balcan Trib 99 International Conference, June 2-5,1999, vol. L I, No 5 pp. 323-328, ISSN 1221-
9371
CG-SM Analysis of a mixture β- alanine/ glucose
Georgescu P. L.; Leonte M.
The 9th
Conference on Physical Chemistry September 23-25, 1998, Galati
The Use of Chromatography at Gas Stage Associated with Masse Spectrometry for the Study of
the Mechanism of Inhibition of the Maillard Reaction by Certain Natural Products
Georgescu P. L.; Leonte M.
The 9th
Conference on Physical Chemistry September 23-25, 1998, Galati
A Gas-Chromatographic Study Associated with Masse Spectrometry of the Mechanism of
Inhibition of the Maillard Reaction by polyphenols
Georgescu P. L.; Leonte M
The International Symposium “50 Years of Higher Education in Food Industry”, Galati, October
16-18, 1998, pp. 15-16 ISBN 973-9499-41-4
Etude de la formation des pyranones dans les produits alimentaires
Georgescu P. L.; Rougereau A.;Georgescu E.M.; Rougereau-Person O. ; Leonte M.
The Session of University Scientific Communications “Information biologique., Environnement et
Sante”, p. 11, The University “Francois Rabelais” of Tours, France, May the 6th 1997
Implication de l’utilisation des derives du soufre (IV) comme conservateurs- poster
Georgescu P. L.; Rougereau A.;Georgescu E.M.; Rougereau-Person O. ; Leonte M.
The Session of University Scientific Communications “Information biologique., Environnement et
Sante”, p. XII, The University “Francois Rabelais” of Tours, France, May the 6th 1997
Effets inhibiteurs des extraits du vin sur la formation des produits glycatés de la réaction de
Maillard
Georgescu P.L., Rougereau A.
“Médecine et nutrition” France ISSN 0398-7582-1996-T.32.-NO pag.117-119
Les polyphénols et les problèmes de santé et de nutrition
Georgescu P. L.; Rougereau ARougereau-Person O.; Leonte M.
The Session of University Scientific Communications poster “Journee affiches”, p. K, Tours,
France, May the 22nd, 1996
Les polyphénols piegeurs de radicaux libres
Georgescu P. L.; Rougereau A.; Rougereau-Person O.; Leonte M.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 209
The Session of University Scientific Communications “Journee affiches”, p. L, Tours, France, May
the 22nd, 1996
L’inhibition de la reaction de Maillard
Georgescu P. L.; Rougereau A.; Rougereau-Person O.
Scientific Conference “Information biologique., Environnement et Santé”, Tours, France, May the
23rd
1995
Articles Published at National Level. Participation in National Conferences
Using UAVs in cadastral application research program. Case-study - Garboavele Forest protected
area (Romania), 2012
Gabriel Murariu, Lucian Georgescu, Florin Mingireanu, Ionut Mocanu
(http://wwwold.univ-ovidius.ro/bpunpconferences2012/BPU_1.php)
Study of correlations between environmental parameters in water lagoon systems. Case Study–
Sinoe, Leahova (Romania) and Candelaro (Italy), 2012
Gabriel Murariu, Lucian Georgescu, Catalina Iticescu, Catalina Topa
(http://wwwold.univ-ovidius.ro/bpunpconferences2012/BPU_1.php)
Toward a new software tool for flood assessment GIS system
Aurelia Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu,
The annals of the “Dunarea de Jos” University of Galati, fascicle II - Mathematics, Physics,
Chemistry, informatics Fascicle II, supplement, year III (XXXII) 2009,
2D numerical simulation for specific diffusion processes
Aurelia Caldararu, G. Murariu, L. P. Georgescu,
The annals of the “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle II - Mathematics, Physics,
Chemistry, informatics fascicle II, supplement, year III (XXXII) 2009,
Using physics model for optimisation the waste collecting
G. Murariu, V. Gogoncea, L. Georgescu, M. Dobrea,
Physics Conference TIM – 09, 27 – 28 November 2009, poster presentation
Cloud cover modulation by solar proxies: could solar activity partly account for the observed
climate variability?
Mirela Voiculescu, Ilya Usoskin, Gena Kovaltsov, Lucian Georgescu
National Conference of Physics, Bucharest September 10th
– 13th
, 2008
Environmental impact studies and Romanian strategy for sustainable development
Lucian P. Georgescu; Dumitru Dima, Mirela Voiculescu
International conference: Diaspora in Romanian scientific research; Workshop: Environment,
energy for advanced materials and electrical products.
National Authority for Scientific Research and Romanian Academy, Bucharest August 17th
- 19th
,
2008
Descriptive mining for the QSAR problem
L. Dumitriu, M Craciun, C Segal, L Georgescu, 2005,
Annals of Dunarea de Jos University, Fascicle III - Electrotechnics, Electronics, Automatic Control,
Informatics, (2005) 18-24, ISSN 1221-454X.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 210
Acidity Constants for Organic Acids
G. Carac, P.Popa, C. Iticescu and Lucian P.Georgescu
International Symposium Euro-Aliment, 2005, 29-30 September 2005, Galati, Romania, Ed.
Academica 2005, ISBN 973-8316-87-1, 115-119.
Modellisation of radical phenomena in food emulsions
Georgescu P.L., Antemir A., Florea, T.
EU aliment RO, 23-25 October 2003, Galati, RomaniaISBN 973-8316-68-5
Port – Town Connection in Sustainable Development Context
Georgescu P.L
Workshop on inland port development.
Technical Assistance Information Exchange Office (TAIEX) DG Enlargement, European
Commission, The Ports Administration on the Maritime Danube Galati (APDM), 11-12
September 2003, Galati, Romania
2001Environmental Issues in the Co-operation between the Countries on the Basin of the
Danube
Constantin E, Georgescu P. L., Iordachescu M.
Danube Region Business Conference 4, 8 –10 October 2003, Bucharest, Romania
Regional Cooperation and Harmonisation Brings Local Growth
The Ministry of Foreign Affairs, The Chamber of Commerce and Industry of Romania, The
Austrian Organizing Committee, Bank Austria Creditanstalt, ROMEXPO
Prediction of Toxicity of Aromatic compounds by neuro fuzzy method
Neagu C.D.; Georgescu P.L.; Antemir A.
International Conference on material science and engineering BRAMAT 2003, 13-14
March, Brasov, Romania ISBN: 973-635-122-X
Implications of using of S(IV) derivatives like food additives
Georgescu P.L.; Leonte M.; Antemir A.
Scientific conference: Food and Health at the beginning of IIIrd millenium
University of Galati, Romania, 1-2 November, 2001, ISSN 1221-4574, November 2001, pag 1-5
Natural products with antiradical and antioxidant properties
Apetrei C.; Georgescu P.L.
Ovidius University Annals of Chemistry, vol. 11, no.1, 2000.
Contributions to the study of the inhibition mechanism of the Maillard reaction with polyphenols
Georgescu P. L. Leonte M
Jubilee Scientific Session “50 Years of Higher Education in Galati”, October 23-24, 1998, Galati
Quantifying the inhibition of the Maillard reaction
Georgescu P. L.
Jubilee Scientific Session “50 Years of Higher Education in Galati”, October 23-24, 1998, Galati
Determination by the furosyne method of the quantity of metabolising lisyne after milk processing
Georgescu P.L.
Informative Bulletin for Milk Industry, ISSN 1224-3655, vol 13, no.4/1998, pp. 221-226
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 211
Influence of the pH on the progress of the Maillard reaction
Georgescu P.L., Leonte M.
Dunarea de Jos University Annals, Galati, ISSN 1121-4574, Fasc. VI, 1997, pp.5-14
The kinetic of the accelerated Maillard system
Georgescu P.L.
Dunarea de Jos University Annals, Galati, ISSN 1121-4574, Fasc. VI, 1997, pp. 15-19
Polyphenols and Health Problems – Conference
Georgescu P.L.; Rougereau A. ; Rougereau-Person O. ; Leonte M.
National Symposium of Chemistry “Synthesis and Analysis of New Chemical Compounds” Galati,
November 22-23, 1996
The evaluation of the Maillard Systems according to temperature
Georgescu P.L., Leonte M.
Dunarea de Jos University Annals, Galati, ISSN 1121-4574, Fasc. VI, 1994, pp. 5-17
Research on the determination of allying elements and their influence on the physical-chemical
properties of aluminum alloys
Herinean I.; Sahlean D.; Georgescu P.L.
National Session of University Scientific Communications, Galati, May 24-26, 1991, vol. I, pp. 3-8
Observations on Maillard reaction. A spectro-photometric study of the Maillard reaction in the
presence of anti-oxidants
Leonte M. ; Georgescu P.L.
National Session of University Scientific Communications, Galati, May 24-26, 1991, vol. I, pp. 57-
66
Observations on the mechanism of the Maillard reaction. The importance of antioxidants.
Georgescu P.L.
National Session of University Scientific Communications “40 Years from the Inauguration of the
Mechanic-Naval Institute of Galati” Galati, October 25-26, 1991, pp. 173-174
The Polyphenols, free radical collectors
Georgescu P.L.; Rougereau A.; Rougereau-Person O.; Leonte M.
National Symposium of Chemistry “Synthesis and Analysis of New Chemical Compounds” Galati,
November 22-23, 1996
Contributions to clearing up the mechanism of the Maillard reaction
Georgescu P. L. ; Leonte M.
The Session of University Scientific Communications, Galati, October 28-29, 1993
Perspectives in hydrogen stocking
Calu N.; Sandu I ; Berdan I.; Georgescu P.L.
Scientific Symposium of the Romanian Academy, Iasi, December 16-17, 1983, pp. 79-86
Anexa 2 - Expertiza si management in cercetare si invatamant
2007 – prezent Expert evaluator Agentia Universitara a Fracofoniei, Stiintele vietii
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 212
2007 – prezent Expert, United Nations for Development Program/Global Environmental Fund
(UNDP/GEF), Environmental management
2003 – prezent Comisia Europeana. Directia Generala Cercetare – Evaluator proiecte FP6
(Probleme de mediu)
2006 – prezent - Evaluator ARACIS (Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul
Superior)
2005 – prezent - Senior Developer pentru proiecte de Cercetare&Dezvoltare, in cadrul Appalachian
State University, Carolina de Nord, SUA
2000 – prezent Expert independent EU INTAS, ID 6029 (International Association for the
promotion of co-operation with scientists from the New Independent States of the former
Soviet Union), Probleme de mediu
2005 – prezent - Expert evaluator CEEX, Stiintele si ingineria mediului
2003 – prezent Expert Evaluator (Mediu) CNCSIS (Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din
Invatamantul Superior)
2005 – prezent - expert evaluator principal – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor –
domeniul de expertiza: Bilanturi de Mediu, Evaluare Adecvata, Rapoarte de amplasament,
Rapoarte privind Impactul asupra mediului, Rapoarte de mediu, Rapoarte de securitate
2005 – prezent - Expert pe probleme de mediu in echipa internationala pentru: Instruire Initiala in
Afaceri Europene pentru Functionarii Publici Superior din Administratia Centrala din
Romania/ Initial Training in European Affairs for Civil Servants from the Central Public
Administration in Romania (PHARE RO-2002/000-586.03.01.04.02)
2003 – 2005 Manager al Programului de Masterat Managementul si monitorizarea mediului,
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
2002 – prezent Expert national – Studiu de Fezabilitate pentru Managementul integrat al deseurilor
si materialelor reciclabile din muncipiile Galati si Braila / Study for the MSW Integrated
Management and Recycling in the Municipalities of Galati and Braila (Proiect ISPA, IDOM
Spania)
2000 – prezent Manager al Centrului European de Excelenta pe Probleme de Mediu/ The European
Excellence Center for the Environment (Calificat PHARE RO 9706.01.02)
1999 – prezent Manager al Departamentului Inter-Mediu / Inter-Mediu Department, finantat de
Guvernul Olandei dupa modelul Science Shops din Olanda)
2000 – 2001 Expert Independent PHARE Proiect PHARE RO 9907-02-01, Studii de impact pre-
aderare/ Pre-Accession Impact Studies, Mediu
2001 – prezent Secretar Executiv IBSC-LoDES (International Black Sea Club – Long Distance
post graduate Education System), Membri: Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Italia, Turcia
si Grecia
2000 – prezent Manager al Echipei de Mediu, Agenda 21, Consiliul municipiului Galati, Romania
(finantat de Guvernul Marii Britanii – Departamentul pentru Dezvoltare Internationala
(DFID) si de Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite (UNDP) Proiect Rom. 98/012,
martie 2000),
2000 – 2002 Manager al Laboratorului Central pentru Mediu si Calitatea produselor alimentare
(Finantat de Ambasada Frantei in cadrul Universitatii din Galati in anul 2000)
2001 – 2002 Coordonator al programului postuniversitar de Calitate in Industrie (finantat de
Ministerul Francez al Afacerilor Externe, august 2001)
Anexa 3 - Participare Personala in Retele Internationale
TRASP Coordonatorul pentru Romania a Retelei Europene pentru dezvoltarea stiintifica si
educationala in domeniul tratamentului solurilor poluate si deseurilor industriale.
Participanti: Universitatea Dunarea de Jos din Galati, Universitatea Le Havre, Franta;
Universitatea Rotterdam, Olanda; Universitatea Greenwich, Marea Britanie;
Universitatea Murcia, Spania; Universitatea Bari, Italia; Camere de Comert, Autoritati
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 213
de Protectie a mediului, companii din: Romania, Franta, Olanda, Marea Britanie,
Italia, Spania
SYFED Sistemul Francofon de Editare si de Difuzare (Système Francophone d’Edition et de
Diffusion) din Universitatile de Expresie Partial sau Integral Franceza (Universités
Partiellement ou Entièrement de langue Française AUPELF) si in retelele
universitatilor francofone (Université des Reseaux d’Expression Française UREF)
IBSC Clubul International al Marii Negre (International Black Sea Club) Comisia pentru
Implementarea si Dezvoltarea Tehnologiilor de Informatie si Comunicatie in
Zona Marii Negre, Secretar Executiv
INRO Association (Inter-mediu Romania) – Reteaua Science Shop-urilor cu membri din
Romania si Olanda
Membru in Scientific board:
- Transitional Waters Monographs, e-ISSN: 1825-2273, Member of editorial board Editor: SIBA,
Italy, Edificio "Studium 2000"
- Transitional Waters Bulletin in the CADSES area, e-ISSN: 1825-2281, Member of editorial board,
Editor: SIBA, Italy, Edificio "Studium 2000"
- 3rd
International Conference on Costal Lagoons, Naples Italy, Nov 19 - 23 2007, Member of
Scientific Committee
Anexa 4 - Invitat ca Lector International
Conferinta: Sustainable development, a common construction University engagement with
communities, COMMUNITIES BUILDING KNOWLEDGE:, Innovation through citizens' science
and university engagement, August 30 - September 1, 2007- Paris, France
2002Conferinta Sustainable treatment of slag from the iron and steel industry in Eastern
Europe using carbon dioxide emissions, 2nd
International Symposium on Environment,
Athens, Greece on 2-5 August 2007 Conferinta: Reducing emission, or fixing the excess, or both? Oxford Round Table “Global
Warming and Sustainable Development: Governing A Crisis”, 11-18 august 2007, Oxford, Marea
Britanie
Conferinta: Natural systems with anticancer effect. Mechanism and efficiency.Febr 6th
, 2007,
Appalachian State University, NC, SUA
Conferinta: Grape and Wine extracts as natural free radical scavengers.April 10th
, 2007, State
Grower annual conference, Greensboro, NC, SUA
Conferinta: Protective Role of Natural Systems, Appalachian state Institute for senior Scholars,
Office of Conferences and Institutes, Oct 14th
2005, Boone, North Carolina, SUA
Conferinta: Inhibition of Free Radical degradation by Natural scavenger Systems, Sept 16th
, 2005,
Appalachian State University, NC, SUA
Conferinta: Sustainable development in a transitional society
NATO Advanced Study Institute, Galati, Romania, 9-19 octombrie 2004
Conferinta: Danube Delta and Sustainable Development
Program de doctorat in Ecologie fundamentala, Universitatea din Lecce, Italia, 28 mai 2003
Conferinta: Strategy in conservation of Transitional Ecosystems – a case study for Danube
Delta
Reservation Torre Guaceto, Brindisi, Italia, 1 iunie 2003
Conferinta: Participarea Romaniei in Programul-Cadru 6 al Uniunii Europene
Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania, Iasi, Romania, 20-21 iunie 2003
Anexa 5 - Proiecte nationale si internationale in curs si finalizate
Proiecte avand ca scop conservarea biodiversităţii:
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 214
2013-2014 - Proiectul „Management durabil pentru situl NATURA 2000: ROSCI0080 Fânaţurile
de la Glodeni“, cod SMIS-CSNR 36367 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională
prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea
sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie -
Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei
Natura 2000/ Autoritate contractantă: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui/ rol: coordonator
echipă de experţi;
2012-2013 - Proiectul „Protejarea Pădurilor – conservarea biodiversităţii şi conştientizarea
publicului” cod proiect SMIS-CSNR 36255 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare
Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 -
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de
intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea
biodiversităţii şi reţelei Natura 2000/ Autoritate contractantă: Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi
Pescarilor Sportivi Galaţi / coordonator echipă experţi;
2010-2011 - Proiectul SALVAŢI aria protejată Pădurea Gârboavele cod SMIS-CSNR 17227,
co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de
Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de
management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000 - Solicitarea de proiecte nr.
3/2009/ Autoritate contractantă: Consiliul Judeţului Galaţi /rol: coordonator echipă specialişti;
Proiecte internationale
28. Tempus
511044-TEMPUS-1-2010-1-UK-TEMPUS-JPCR
Modernisation of Post-Graduate Studies in Chemistry and Chemistry Related Programmes,
MCHEM
27. Retina
„Revitalizarea zonelor industriale tradiţionale din Sud – Estul Europei (ReTInA)”
Programul de Cooperare Teritorială Europeană Sud-Estul Europei, Axa prioritare 4 „Dezvoltarea
sinergiilor transnaţionale pentru zonele de creştere durabilă”, Domeniul de intervenţie 4.1
„Abordarea problemelor cruciale care afectează zonele metropolitane şi sistemele regionale de
localităţi”,
Lider este Municipalitatea Budapesta – Districtul 21 – Csepel (Ungaria), ceilalţi parteneri fiind:
Municipalitatea Iaşi (România), Municipalitatea Galaţi (România), Provincia Ferrara (Italia),
SOPRIP – Agenţia de Dezvoltare Regională Parma şi Piacenza (Italia), Municipalitatea Pernik
(Bulgaria), Agenţia de Dezvoltare Locală Komotini (Grecia), Municipalitatea Tavros (Grecia),
Universitatea Maribor (Slovenia), Municipalitatea Kosice (Slovacia).
26. Sustainable management of brownfields, monitoring and ecological remediation
Parteneri: Universitatea Dunarea de Jos Galati, (ECEE), Universitatea de Stat din Chisinau,
Republica Moldova, Universitatea Tehnica Iasi
Responsabilitate: Expert
25. Proiect bilateral Italia - Romania
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 215
Conservazione e gestione degli ecosistemi acquatici di Transizione: Potenziamento di
iniziative congiunte per la formazione di giovani ricercatori in Italia e in Romania (2008 –
2013)
Parteneri: Universitatea Lecce (Italia), Universitatea Dunarea de Jos, Galati, Romania
Responsabilitate: director pentru partea romana
24. European Science Foundation, ESF Exploratory Workshops
Long Term Socio-Ecological Research of an European Watershed – Towards an
Environmental History of the Danube’s Riverine Landscapes (2007 – 2008)
Acronim: ENVIRDANUBE
Coordonator: Institute of Social Ecology, IFF - University of Klagenfurt, Vienna, Austria
Responsabilitate: expert
Parteneri: Institute of Social Ecology IFF - University of Klagenfurt, Vienna Austria; Institute of
Hydrobiology and Aquatic Ecosystem Management, University of Natural Resources and Applied
Life Sciences Vienna, Austria, Lehrstuhl für Neuere Geschichte, Universität Regensburg, Germany
23. EU/US Cooperation Programme in higher education and vocational training and training,
Policy Oriented measures
Transatlantic Curricula In Agricultural Principles applied to Oenology, Viticulture, Natural
Products. (2006 - 2007)
Acronim: TAPVO
Responsabilitate: Coordonator stiintific
Partners: Università degli Studi di Udine (University of Udine), Université Victor Segalen
Bordeaux 2, Technical University of Lisboa, Appalachian State University (US).
22. FP6
SMEs Virtual Platform on Agro-Food Sector to Access the Sixth and Seventh Framework
Programme (2005 - 2007)
Acronim: SPAS
Coordonator: BESEL SA (Spania)
Responsabilitate: Coordonator National
Parteneri institutionali din: Spania, Austria, Olanda, Norvegia, Italia, Portugalia, Germania,
Ungaria, Romania
21. GoldenLEAF Foundation (SUA)
WISELAB Mobile Laboratory Platform (2005 – 2007)
Responsabilitate: Expert
Proiect stiintific (300.000 USD) finantat de fundatia Golden Leaf
20. Leonardon da Vinci
Vocational Education and Training in the Eco-management field (2005)
Acronim: VETEM
Responsabilitate: Coordonator national
Promotor: Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Parteneri: Cleaner Production Center Austria Informationszentrum für umweltgerechte Produktion
GmbH, Duisburg (Germania), ARÖW GmbH Gesellschaft für Arbeits-, Reorganisations- und
Ökologische Wirtschaftsberatung GmbH, Graz (Austria), EduCare, Enschede (Olanda)
Proiect finantat de Uniunea Europeana
19. United States Department of Agriculture, Natural byproducts (2005 – 2006)
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 216
Responsabilitate: Coordonator stiintific
Proiect finantat de guvernul SUA, United States Department of Agriculture
18. UNC system
Appalachian State University Research Grant 1.000.000 USD (2005 – 2007)
Responsabilitate: Expert
Proiect finantat de Guvernul SUA
17. Teaching Enhancement Grant (2005-2006)
Responsibilitate: Coordonator
Faculty and Academic Development grant, Appalachian State University, North Carolina, SUA
16. Feasibility Study for PSM in Wine Science at Appalachian State University (2005)
Responsibilitate: Expert
Project finantat de UNC Office of the President, SUA
15. Textbook grant (2005)
Responsibilitate: Coordonator
Proiect finantat de: Hubbard Center for Faculty and Staff Support, Oct 11th
2005, Appalachian State
University, North Carolina, SUA
14. NATO Scientific Division
Conservation and Sustainable Development of River Mouth Ecosystems Wetlands and Lagoons
(2004)
Responsabilitate: Co- director
Proiect finantat de Divizia Stiintifica a NATO, code 981157; Sub-program ST in cooperare,
Institutul de Studii Avansate/ Advanced Study Institute. Partener: University of Lecce
(Italia),
13. American Research Grant
Natural systems free radical scavenging capacity (2005 – 2006)
Responsabilitate: coordonator
Proiect finantat de Appalachian State University, SUA
12. Bilateral Romania Germania
Romanian Centre of Environmental Management (ROCEM) 2005
Parteneri: AROEW Germania, Centrul European de Excelenta pe Probleme de Mediu ECEE,
Universitatea "Dunarea de Jos" Galati, Agentia Regionala de ProtectiaMediului Galati, cofinantat
de InWEnt – Internationale Weiterbildung und Entwicklung GmbH
Responsabilitate: coordonator institutional
Proiect finantat de Guvernul Germaniei
11. Minerva
e-FORMINFO Programme européen de formations en ligne en informatique et en multimédia
(2004 - 2006) 11 parteneri din 5 tari europene: Romania, Franta, Spania, Marea Britanie, Polonia
Responsabilitate: Coordonator pentru echipa Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Proiect finantat de Uniunea Europeana, 116530-CP-1-2004-1-FR-MINERVA-MPP
10. INTERREG
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 217
Managementul si valorificarea apelor de tranzitie protejate/ Management and valorisation of
protected transitional waters (2004 - 2006) TWReferenceNET
Proiect CADSES (Initiativa Comunitara UE Program de Cooperare Transnationala in
Dezvoltare INTERREG III B), Al doilea apel. Coordonator: University of Lecce – Dept. of
Biological and Environmental Sciences and Technologies, tari partenere: Romania, Grecia,
Bulgaria, Albania. Responsabilitate: Coordonator national
Proiect finantat de Uniunea Europeana, INTERREG 3B073
9. Leonardon da Vinci
Harmonization of professional formation offer and demand though the development of the
partnership between Universities and SMEs (2003 – 2005)
Responsabilitate: Expert
Proiect finantat de Uniunea europeana, RO /2003/9155/EX.
8. NATO Scientific Division
The Keys to Rapid and Cost Effective Hazardous Waste Site Investigation and Cleanup (2002-
2003)
Responsabilitate: Co-Director.
Proiect finantat de Divizia Stiintifica si pe Probleme de Mediu a NATO Proiect NATO
EST.ASI.979474. Cooperative Science and Technology sub-Program Advanced Study.
7. Leonardon da Vinci
Tratamentul solurilor uzate/ Treatment of Brownfields (2002-2005) TRASP
Proiect “Leonardo da Vinci”, Obiectiv 3, Masura 2; Prioritatea 4, Parteneriat cu institutii
din: Franta, Olanda, Spania, Italia, Marea Britanie, Romania
Responsabilitate: Coordonator national
Proiect finantat de Uniunea europeana, F/02/B/P/PP-118003
6. Bilateral Romania Olanda: Problem-based learning through science shops in Romania, 2002-2005
Responsabilitate: Coordonator pentru Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati,
Proiect finantat de Guvernul Olandei, (DZO-UM/1299/2002)
5. Bilateral Romania Belgia: Tribocorrosion of engineering materials in view of their industrial use
as sliding parts (pumps, shafts, motors) in water-lubricated conditions (2001 – 2002)
Responsabilitate: Expert
Cooperarare stiintifica bilaterala cu Katholieke Universiteit Leuven
4. VALUERTECH Proiect Leonardo da Vinci: “Valorisation de la carte de qualité des stages
internationaux” (2001 - 2003)
Responsabilitate: Expert (34 parteneri din Europa)
Proiect finantat de Uniunea Europeana, F/01/B/P/PP/118084
20033. Bilateral Romania Elvetia
2004SCOPES Dezvoltarea unui Sistem pentru educatia la distanta asistat de calculator/
Development of European Long Distance Learning System Assisted by Computer (2000 - 2002)
Responsabilitate: Expert
Proiect finantat de Fondul Elvetian pentru Stiinta (SCOPES DANU CH/DC). Parteneri:
EPFL Lausanne, universitati din Galati si Cahul (Moldova)
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 218
2. Bilateral Romania Olanda
Centre de cercetare si informare din Romania/ Research and Information Centers in Romania (1999
- 2001)
Responsabilitate: Coordonator pentru Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati
Proiect finantat de Ministerul pentru Afaceri Externe al Olandei, Proiect Matra RO/97/04
1. Banca Mondiala
Interactive system for Educational communication. (1999 – 2002)
Responsabilitate: Expert
Grant finantat de Banca Mondiala Project No. 41898/1999
Proiecte Nationale
28. POS – DRU Burse doctorale
Calitatea si continuitatea formarii in cadrul ciclului de studii doctorale- TOP ACADEMIC
(2010 – 2013) POSDRU/107/1.5/S/76822
Acronim: Top Academic
Responsabilitate: coordonator
Proiect fonduri structurale (valoare 18.7 milioane RON)
27. ISPA
Asistenta tehnica si supervizarea contractelor ISPA de apa uzata din Galati”, cu numarul de
identificare EuropeAid/121882/D/SV/RO POS Mediu, Axa 1
Responsabilitate: expert mediu
Valoare proiect 30 708 614 euro, valoare expertiza mediu 92000 euro
26. POS – DRU Burse doctorale
Eficientizarea activitatii studentilor din cadrul ciclului de studii doctorale (2009 – 2012)
Acronim: EFICIENT (ID 61445)
Responsabilitate: coordonator
Proiect fonduri structurale (valoare 15.3 milioane RON)
25. PN II – Parteneriate
Titlu: Eco-tehnologii de reabilitare si reconstructie ecologica a solurilor contaminate in zona,
Depozitelor de deseuri urbane si industriale (2008 – 2011)
Acronim: ECORES
Coordonator: Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti
Parteneri: Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea Dunarea de Jos Galati, Societatea
Comerciala pentru Cercetare, Proiectare si Productie de Echipamente si Instalatii de
Automatizare, Centrul de Biochimie Aplicata si Biotehnologii, Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protectia Mediului –
ICPA Bucureşti
Responsabilitate: Responsabil stiintific
Proiect PN II – Parteneriate, finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
24. PN II – Parteneriate
Cercetari privind determinarea proceselor si parametrilor optimi pentru imbunatatirea
gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi (2008 – 2011)
Acronim: TERESOL
Coordonator: Universitatea Politehnica Bucuresti
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 219
Parteneri: Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, Universitatea
Dunarea de Jos Galati, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectrica, Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protectia Mediului – ICPA
Bucureşti
Responsabilitate: Responsabil stiintific
23. Proiect PN II – Parteneriate, finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare
Stiintifica
Structuri de sarcina si straturi frontiera in plasmele circumplanetare (2007 – 2010)
Acronim: SAFIR
Coordonator: Institutul de Stiinte Spatiale Bucuresti
Parteneri: Universitatea Dunarea de Jos Galati, Universitatea Al I Cuza Iasi
Responsabilitate: expert
Proiect PN II – Parteneriate, finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
22. POS – DRU Burse doctorale
Sistem de management al burselor doctorale (2008 – 2011)
Acronim: SIMBAD (ID 6853)
Responsabilitate: coordonator
Proiect fonduri structurale (valoare 5.47 milioane RON)
21. CEEX (Modul IV)
Centru regional de cercetare si monitorizare a calitatii mediului (2006 - 2007)
Acronim: CREDENTIAL
Responsabilitate: Coordonator
Proiect CEEX (Modulul IV) finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
prin RENAR
20. CEEX (Modul III)
Promovarea participarii romanesti la proiecte europene FP7 in domeniu imunogeneticii
diabetului zaharat si al medicinei regenerative cu celulele beta pancreatice
Acronim DIABTER
Coordonator: Institutul Clinic Fundeni
Parteneri: Centrul European de Excelenta din Universitatea „Dunarea de Jos” Galati; Institutul de
Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „N. Paulescu”, Bucuresti
Responsabilitate: Coordonator echipa Universitatea Dunarea de Jos, Galati
Proiect CEEX (Modulul III) finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
19. CEEX (Modul III)
Oportunitati europene pentru cercetarea nationala activa in domeniul nanotehnologiilor:
Conferinta si workshop pentru promovarea transferului tehnologic
Acronim: FON-CW
Coordonator : Institutul National pentru Cercetare si dezvoltare in Microtehnologii, Bucuresti
Parteneri: Universitatea „Dunarea de Jos” Galati; AROV SRL
Responsabilitate: Coordonator echipa Universitatea Dunarea de Jos, Galati
Proiect CEEX (Modulul III) finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
18. CEEX (Modul III)
Retea europeana pentru promovarea unui model socio-economic de dezvoltare locala si
regionala
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 220
Acronim: EURO_NET_DEVELOP
Coordonator: Universitatea “Dunarea de Jos” Galati
Partener: Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj
Responsabilitate: Expert
Proiect CEEX (Modulul III) finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
17. CNCSIS
Sisteme naturale ecologice pentru inhibarea si degradarea produselor agricole/ Natural ecological
systems for inhibition of the degradation of agricultural products (2004 - 2006)
Responsabilitate: Coordonator
Finantat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului din Romania (CNCSIS 442/14.01.2004)
16. CNCSIS
Predictia toxicologica a poluantilor organici folosind inteligenta artificiala/ Toxicological
prediction for organic pollutants using Artificial Intelligence (2004 – 2005)
Responsabilitate: Coordonator
Finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii - CNCSIS, cod 4281
15. MENER
Predicţia caracteristicilor toxicologice ale poluanţilor organici (acronim PRETOX) (2004 – 2006)
Responsabilitate: coordinator proiect
Proiect finantat de Ministerul Educatiei si cercetarii, Programul PNCDI, MENER – Mediu,
Energie, Resurse, subprogram A. Mediu si factori climatici. 2.9 miliarde ROL
14. PHARE
European Training and Accreditation in IT (FORINFO) (2004 – 2005)
PHARE RO 2002/000-586.05.02.02.102 Dezvoltarea resurselor umane
Responsabilitate: Coordonator
Grant finantat de Ministerul integrarii europene
13. PHARE
Dezvoltarea si implementarea unui sistem de initiere si consiliere pentru inceperea unei
afaceri/ Developing and implementing of a system on initiation and counselling for the start of
a business (CISICA) 2004 - 2005
Responsabilitate: Coordonator tehnic
PHARE RO 2002/000-586.05.02.02.103 Dezvoltarea resurselor umane
12. PHARE
Program Local de Actiune/ Local Action Plan (PLAM) (2003 - 2005)
PHARE 2000 – “Implementation of European Environmental Acquis in Romania”
Responsabilitate: Coordonator regional (Galati) Membru in Comitetul de coordonare
11. ISPA
Feasibility Study for the MSW Integrated Management and Recycling in the Municipalities of
Galati and Braila (ISPA Project, IDOM Spania (2002 – 2003)
Responsabilitate: Expert national
Proiect finantat de Guvernul Spaniei)
10. PHARE
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 221
The impact of transposing in Romania the EU environment protection standards concerning
pollution (2001 – 2002)
Responsabilitate: Expert national,
Proiect PHARE RO 9907-02-01), Studiul nr.5
9. Cercetare aplicata contractuala
Analiza chimica pentru CS2 din containerele industriale/ Chemical Analysis for the CS2 from
Industrial Containers. (2001)
Responsabilitate: Expert.
Contract DC 4785/24.01.2002 (pentru Dunacor SA Braila)
8. Cercetare aplicata contractuala
Analiza in situ si de laborator a gazelor din industria chimica (2001)
Responsabilitate: Expert
Contract 14891/23/10/2001
7. CNCSIS
Sistem neuro-fuzyy pentru predictia pe termen scurt a calitatii aerului din mediul urban si industrial/
Neuro-fuzzy system for the short term prediction of air quality in urban and industrial environment
(2001- 2002)
Responsabilitate: Colaborator
Finantat de CNCSIS (Grant nr. 34976/30.07.2001)
6. CNCSIS
Tratamentul erorilor informationale in diagnoza abductiva. Sistem expert pentru diagnoza calitatii
apei Dunarii/ Treatment of information errors in adductive diagnosis. Expert system for diagnosis
of Danube water quality (2001 - 2002)
Responsabilitate: Colaborator
Contract Agentia Romana de Cercetare, CG 24/12.09.2001
5. ANSTI
Studiu asupra radicalilor liberi din sisteme model/ Study on free radicals in model systems (2000 -
2001)
Responsabilitate: Coordonator stiintific
Finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania (Grant 6217, 2000-2001)
4. PNUD
Managementul deseurilor din regiunea Galati-Braila/ Waste management in Galati-Braila
Region. Local Agenda 21 (2000 - 2001) Responsabilitate: Coordonator regional
Finantat de PNUD si Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii, WS
Atkins Consultants Ltd., Proiect ROM/98/012).
3. Ministerul Invatamantului
Studii asupra substantelor de sinteza utilizate pentru imbunatatirea calitatii alimentelor.
Continuarea testelor de stabilitate si igienico-sanitare de aditivi de gust si aroma cu ajutorul
sintezelor chimice (1994 – 1995)
Responsabilitate: membru in echipa Universitatii “Dunarea de Jos” din Galati
Contract de cercetare nr.3007/1994, Ministerul Invatamantului, Bucuresti
2. Ministerul Cercetarii si Tehnologiei
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 222
Influenta proceselor neenzimatice asupra stabilitatii si conservarii produselor alimentare
(1993 – 1995)
Responsabilitate: membru in echipa Universitatii “Dunarea de Jos” din Galati
Contract de cercetare nr. 1083/1993 cu Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Bucuresti
1. Ministerul Invatamantului
Izolarea si caracterizarea structurala si fizico-chimica a unor compusi de aroma in timpul
tratamentului termic al materiilor prime (1991)
Responsabilitate: membru in echipa Universitatii “Dunarea de Jos” din Galati
Contract de cercetare nr. 28/1991, Ministerul Invatamantului, Bucuresti
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 223
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume TRIF Cătălin Răzvan
Adresă Str. Nufărului nr.3 , Bl S13 ap 66 , Galați, ROMANIA
Telefon Mobil: 0749150224
Fax
E-mail(uri) [email protected] , [email protected]
Naţionalitate Romana
Data naşterii 1 noiembrie 1979
Sex Masculin
Locul de muncă vizat/Domeniul ocupațional
Specialist GIS
Experienţa profesională
Perioada 2006 - prezent
Funcţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia mediului
Numele şi adresa angajatorului SC Mediu Consulting SRL, Galaţi
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Evaluare de mediu. Servicii de consultanta pentru autorităţi şi industrie Elaborare de documentaţii pentru obţinere avize, acorduri şi autorizaţii de mediu; Evaluarea impactelor sociale, Studii de audit social in cazul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de mediu Elaborare politici de mediu, dezvoltarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora. Elaborarea Planurilor de Management pentru conservarea ariilor protejate, realizarea de studii ştiinţifice cu privire la analiza si monitorizarea florei (asociatii / habitate), faunei (entomofauna, malacofauna, herpetofauna, ornitofauna, mamofauna, chiroptere, fauna acvatica);
Perioada 2008 - 2012
Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare
Numele şi adresa angajatorului Centrul Regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 224
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Monitorizarea si asigurarea calităţii mediului Studii de reabilitare/reconstrucţie ecologica pentru soluri degradate şi ape infestate; Coordonarea grupelor de studenţi – secţia Ştiinţa Mediului, Facultatea de Ştiinţe şi Mediu, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, în perioada de practică, seminarii la disciplinele: Conservarea resurselor, Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu.
Educaţie şi formare
Perioada Oct 2009 – 2012
Calificarea / diploma obţinută Doctor Metode moderne de valorificare a determinărilor experimentale utilizate în cuantificarea gradului de poluare a solului, utilizând sisteme GIS.
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu
Perioada 2008-2010
Calificarea / diploma obţinută Diplomă de master
Management şi Monitorizarea Mediului
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu
Perioada Oct. 2004 – iulie 2008
Calificarea / diploma obţinută Licenţiat în fizică şi chimie
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe şi Mediu
Membru al asociațiilor profesionale
2009 - prezent Membru Asociaţia Română de Mediu (ARM)
2009 - prezent Membru Societatea Ornitologică Română (SOR)
2008 – prezent Membru in cadrul Centrului Regional de Cercetare si Monitorizare a Calității Mediului - CREDENTIAL.
2007 – prezent Membru in cadrul ECEE (European Centre of Excellence for the Environment).
Aptitudini şi competenţe personale
Limba maternă romana
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 225
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral Exprimare scrisă
Limba engleza
C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2
Nivel bun
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi sociale
Competenţe şi aptitudini organizatorice
Abilităţi de comunicare excelente, bun orator, bun organizator, spirit de echipă Coordonare activități profesionale in echipă, activități cercetare Competente în organizare şi coordonarea activităţilor de cercetare (2008-prezent) Experienţă in managementul proiectelor de mediu (membru în echipe de cercetare şi evaluare a impactului de mediu, peste 100 proiecte).
Competenţe şi aptitudini tehnice Operarea echipamentelor de laborator, Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu; Evaluare de mediu pentru planuri şi programe, proiecte cu impact asupra infrastructurii de mediu; Analiza riscului: Integrated Risk Information System (IRIS), RMP*Comp. Estimarea si disperia emisiilor de poluanti atmosferici: Tanks, OLMi Multi pollutants dispersion, Meti-LIS Model. Evaluarea riscului:Hazard, incendii şi explozii: Areal Locations of Hazardous Atmospheres ALOHA, MARPLOT - Mapping Applications for Response, Planning, and Local Operational Tasks GIS (Geographic Information System)- Global Mapper, ArcGis; Cunoștințe avansate în crearea şi operarea bazelor de date tip geodatabase (GDB) si metadatabase.(MDB) In conformitate cu Directiva INSPIRE
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Sisteme operare Windows, LINUX. Aplicatii Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint), ChemDraw, GIS. Aplicații grafice:, Macromedia Flash , Dreamweaver, Adobe PhotoShop;
Permis(e) de conducere Permis conducere cat B
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 226
Participare personala in rețele internaționale si naționale
2012 - Training privind utilizarea sistemelor GPS GNSS – South 82V – Syscad Solution Bucureşti; 2012 – Utilizarea ridicărilor topografice în cadrul aplicațiilor de tip GIS Open-Source - Syscad Solution Bucureşti; 2011- Soluții open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale - 2011, București Facultatea de Geografie – Universitatea din București 2009 - Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii - Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International; 2009 - Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii - POS MEDIU Galaţi; 2008 - „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi” – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor - Filippo Vivareli ETA Renewable Energies; 2008 - Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu – ECOBusiness Romania; 2008 - Eficienţa energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice - Reinertsen AS – Norvegia, APM Galati; 2007 - Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, MEDIU Consulting, AROV;
Anexa 1 Anexa 2
Lista de publicaţii şi participări proiecte de cercetare aplicate; Participare în proiecte de cercetare aplicata;
Anexa 1
PUBLICAŢII
A. Lucrări publicate - (articole)
Nr. crt.
Categoria articol
Autorii /titlul lucrării ştiinţifice. data – anul
1. Articol
ISI
D. E. Constantin, M. Voiculescu, L. Georgescu, C. Trif, E. Karakolios, A. Mamoukaris, K. Xipolitos. – „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric pollution. case study”: Bucharest city 2007-2010, Journal Of Environmental Protection and Ecology 13, 837-843 (2012);
2. Articol
ISI
Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Silvia Drăgan, Cătălin Trif, Lucian P. Georgescu – „Study of psysico-chemical characteristics of wastewater in a urban agglomeration in Romania”, The Scientific World Journal, article id 549028, 10 PAGES 2012.
3. ISI G. Murariu; M.Voiculescu; L. Georgescu; C. Iticescu; V.Gogoncea; C. Trif – „Specific diffusion using the Monte Carlo simulation”; Journal of Environmental Protection and Ecology, accepted October 2012
4. ISI C Trif, M. Voiculescu, L. Georgescu, S. Drăgan – „Study and statistic prognosis on soil pollution in Moldova region” - Journal of Environmental Management – propus spre publicare septembrie 2012.
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 227
5. Articol BDI
Vlad Gogoncea, Catalin Trif, Lucian Georgescu, Gabriel Murariu – „Numerical aproaching în waste disposal assessment”, Annals of „Dunarea de Jos” University of Galati, fascicle IX Metalurgy and Material Science , pag 123 – 128. May 2011.
6. Articol BDI
Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu – „Ecological study on soil quality” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics, fascicle II, year II (XXXIII) 2010, no. 2.
7. Articol BDI
Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu - “Study of soil contamination with petroleum products” -.annals of “dunarea de jos” university of galati,mathematics, physics, theoretical mechanics - fascicle II, year III (xxxiv) 2011.
8. Articol BDI
Cătălina M. Ţopa, A. Căldăraru, L. P. Georgescu, C. Trif, G. Murariu. - „Human impact on benthic biocenosis structure on a sector of the lower Danube” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics - Fascicle II, year III (XXXIV) 2011.
9. Articol BDI
Daniel Ciobanu, Lucian p. Georgescu, Cătălin Trif – „Contaminated sites în Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis”, „Annals of University “Dunărea de Jos”, Fascicle IX – Metallurgy and Materials
B. Lucrări comunicate (susţinute la conferinţe)
Nr. crt.
Tipul lucrării Categoria
Autorii /titlul lucrării ştiinţifice.sau a referatului/ data – anul Tip
prezentare
1.
Lucrare comunicata poster
Conf. internationala
C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, D.E. Constantin, G. Murariu, L. Georgescu „Map of flood hazard for small river basins using ARCGIS FLOOD Model” „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011
Prezentare
2.
Lucrare comunicata poster
Conf. internationala
C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, L. Georgescu „Comparison of environmental quality soils from different geographical areas” „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011
Prezentare orala
3.
Lucrare comunicata poster
Conf. internationala
V. Gogoncea, G. Murariu, L. Georgescu, F. Mingireanu, I. Mocanu, V. Gogoncea, C. Trif „Optimization procedure for waste disposal management using GIS software„ „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011
Prezentare
4.
Lucrare comunicata poster
Conf. internationala
D.E. Constantin, M. Voiculescu, I. Balin, L. Georgescu, C. Trif „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric pollution case study: Bucharest city 2007-2010” „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011
Prezentare
5. Lucrare
comunicata poster Conf. nationala
C. Trif, L. Georgescu, G. Murariu, D.E. Constantin, C.M. Topa „Comparison between two fluid models results in water flood assessment” Simpozionul PhD Student 7-8 dec. 2011 – Universitatea
Prezentare
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 228
Dunarea de Jos , Galati
6. Lucrare
comunicata poster Conf. naţionala
Daniel CIOBANU, Lucian P. GEORGESCU, Catalin TRIF - Contaminated sites in Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis, „CASTING, FROM RIGOR OF TECHNIQUE TO ART”- 6 th edition -May 18-19, 2012 , Galaţi - ROMANIA
Prezentare
Anexa 2
Participare în proiecte de cercetare aplicată
Nr. crt.
Contractant Denumirea/descriere proiect
1.
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Vaslui 2013-2014
Proiectul „Management durabil pentru situl NATURA 2000: ROSCI0080 Fânaţurile de la Glodeni“, cod SMIS-CSNR 36367 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000/ expert elaborare baze de date;
2.
Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi
Pescarilor Sportivi Galaţi
2012-2013
Proiectul „Protejarea Pădurilor – conservarea biodiversităţii şi conştientizarea publicului” cod proiect SMIS-CSNR 36255 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000/ expert elaborare Planuri de management;
3. Consiliul Judeţului
Galaţi 2010-2011
Proiectul SALVAŢI aria protejată Pădurea Gârboavele cod SMIS-CSNR 17227, co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000 - Solicitarea de proiecte nr. 3/2009/ expert elaborare planuri de management;
4.
WPD Romania SRL prin
SC MEDIU Consulting SRL
2012-2013
Monitorizare floră şi faună pe amplasament viitor parc eolian în UAT Bărăganul –/rol expert inventarierea habitate în conform Directivei Consiliului 92/43/CEE;
5.
SC Townplan Consult SRL prin
SC MEDIU Consulting SRL
Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Parc eolian 34 MW în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a
Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 229
2012-2013 impactului;
6.
SC AC/DC POWER FUSION Constanta
Prin PFA Georgescu V. Puiu Lucian
2011-2013
Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSCI 0201 – Podisul Nord Dobrogean şi ROSPA 0073 Măcin-Niculiţel, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu (raport de mediu, studiu de impact asupra mediului, memorii de prezentare)– Parc eolian 75 MW, proiect iniţiat de către SC AC/DC POWER FUSION SRL Constanţa/ rol coordonare echipă de experţi monitorizare şi evaluare impact si ameninţări;
7.
SC Kirazoglu Corporation SRL
prin SC MEDIU Consulting
SRL 2010-2011
Monitorizarea biodiversităţii în interiorul şi vecinătatea Zonei Libere Galaţi – PROIECT „Construire Cheu Mixt tip cornier din BA pentru acostare nave fluvial maritime cu pescaj de maxim 6,5 m pe mal stâng Dunăre, Galaţi parcela R Zona liberă Galaţi” evaluat de către SC MEDIU Consulting SRL Galaţi SRL/ rol expert inventarierea şi evaluarea stării de conservare a habitatelor;
8.
SC Scorpions Construct SRL
prin SC MEDIU Consulting
SRL 2010-2011
Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSCI0201 - PODISUL NORD-DOBROGEAN, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Carieră Somova proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări;
9.
SC Kelavent Alfa SRL prin
SC MEDIU Consulting SRL 2011
Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Parc eolian 40 MW în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a impactului;
10.
SC Pechea Eolian SRL prin
SC MEDIU Consulting SRL 2011
Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Parc eolian în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a impactului;
11.
SC Ferme de vânt SRL prin
SC MEDIU Consulting SRL 2011
Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0070 “Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi studiu de impact asupra mediului – Parc eolian în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a impactului;
12. Consiliul Local al
Comunei Braniştea 2009-2010
Proiect „Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG Braniştea, propunere de măsuri compensatorii ” proiect derulat de către Societatea Ornitologică Română şi SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări;