studiu de fezabilitate sc.albalact.sa
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA: “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVAFACULTATEA: “ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ”SPECIALIZAREA: “FINANTE SI BANCI”
Studiu de fezabilitate al societatii Albalact
REALIZAT DE: VACAREAN ANDREEAFB II GRUPA 4
1
1. Prezentarea firmei si propunerea unui program de investitii
Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC
ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa fiind privată apoi 100%.
In anul 2004, ALBALACT SA decide să intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs
adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De altfel, lactatele pentru
copii si familie era un segment foarte putin “exploatat”, cu o oferta destul de saraca.
In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru s-a
lansat pe piata brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate si de sloganul “Bunătate de
Lapte”. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piata: animatia, ca mijloc fundamental de comunicare
a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, ALBALACT SA
iese din randul micilor producatori locali de lactate si ajunge în primii 5 jucatori de pe piata,
crescand cu peste 30% consumul de lapte ambalat UHT din România.
In anul 2006, compania ALBALACT SA lanseaza pe piata produse noi, sub marca Fulga.
Este vorba despre produsele “Bunatati cu lapte” - 4 sortimente de lapte cu ciocolată şi arome de
fructe, ambalate in cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic.
In urma unei investitii in valoare de 2 mil. Euro in linii de ambalare Tetrapak, lanseaza in luna
martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte batut) sub
brandul Zuzu, o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea
prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zambetul si placerea de a consuma
produse lactate, pe langa nevoia propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o premiera pe piata
romaneasca, fiind fabricate cu cea mai moderna tehnologie de ambalare.
In martie 2006 a inceput constructia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o
capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igiena. Aceasta investitie,
de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu.
Caracterizata prin inovatie continua, ALBALACT SA diversifica, in februarie 2007, gama
de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici si caise.
In aprilie 2008, Fulga face un pas important in extinderea gamei de produse prin lansarea
iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse dupa retetele traditionale ale ALBALACT din culturi
2
lactice selectionate de cea mai buna calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuti drept
extrem de pretentiosi atunci cand este vorba despre alimentatie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase,
au consistenta cremoasa si bucati mari de fructe.
In septembrie 2009 s-a deschis o noua fabrica ALBALACT SA amplasata in Oiejdea,
fiind una dintre cele mai moderne si mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o tehnologie de ultima
ora, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si sisteme de control extrem de riguros
al parametrilor de procesare si al celor de ambalare, asigurand un proces de productie fara
intreruperi si fara probleme.
Compania Albalact are peste 500 de angajaţi, peste 3500 de actionari si este listata pe
piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga şi Zuzu,
Albalact mai comercializează unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact".
Obiectivele atinse ale firmei
Demarata in Mai 2006, noua fabrica ALBALACT SA din Oiejdea, deschisa in Septembrie
2009, este una dintre cele mai moderne si mari fabrici din Sud-Estul Europei cu o capacitate
instalata a fabricii de 200.000 litri de lapte zilnic.
Beneficiind de o tehnologie de ultima ora, intregul sistem de procesare - tancuri,
pasteurizatoare, sterilizatoare, preparare iaurt - este complet automatizat. Sistemul de procesare si
de control a fost livrat de compania Tetrapak, lider mondial in domeniu.
Tancurile de stocare cu o capacitate totala de 210 tone de lapte, sunt prevazute cu dispozitive de
spalare automate, sonde de temperatura si sonde de nivel, precum si cu sisteme de alarma, sisteme
care evita depasirea capacitatii maxime de stocare a fiecaruia.
Instalatia de pasteurizare este compusa dintr-un pasteurizator de lapte cu o capacitate de 20.000
litri pe ora fiind prevazuta cu senzori si sistem de control.
Hala de productie iaurt poate produce peste 60 tone de iaurt/zi, fiind prevazuta cu instalatii de
producere a aerului steril evitandu-se astfel infectarea produsului cu germeni. In intreaga incapere se
pompeaza aer filtrat prin filtre Hepa ce elimina posibilitatea patrunderii particulelor de praf in
incinta respectiva.
Sterilizatoarele de lapte sunt folosite la prepararea laptelui UHT, aceste echipamente de ultima
3
generatie permitand procesarea unei game largi de produse: apa, lapte, suc, iaurt etc.
Spalarea si dezinfectarea echipamentelor de procesare se realizeaza cu ajutorul Statiei CIP
echipata cu doua unitati de spalare ce nu permit ca solutiile de spalare contaminate de laptele crud sa
ajunga in zona laptelui pasteurizat. Pentru a se asigura un proces de productie fara intreruperi si fara
probleme exista doua statii de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere care gestioneaza si
supervizeaza intregul procesul de productie generand liste de productie, rapoarte de productie si
rapoarte de spalari.
De asemenea, fabrica este dotata cu masini de ambalat produse UHT de ultima generatie
livrate tot de compania suedeza Tetrapak. Pe langa capacitatea mare de productie, avantajul acestui
tip de masina este acela ca permite schimbarea formei de pachet relativ repede, oferind o mai mare
diversificare in productie. Sistemul de ambalare este foarte inovator, complet automatizat, echipat cu
unitate de spalare si dispozitiv de comanda si control.
Si aici, ca si in camerele de preparare iaurt este o atmosfera controlata alimentata cu aer
filtrat, astfel incat sa nu se permita accesul impuritatilor, prafului si a germenilor in zona de
productie. Din momentul in care laptele intra in sterilizator, acesta nu mai are contact cu aerul decat
in momentul in care consumatorul desface cutia de lapte acasa. In acest mod, printr-un control
extrem de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare putem sa dam un termen de
valabilitate de 6 luni la lapte fara a folosi absolut nici un fel de conservant sau alte substante
chimice.
Fabrica este prevazuta cu masini denumite Tetra Top care sunt cele mai mari masini
dezvoltate de Tetrapak pentru ambalarea produselor proaspete. Masinile sunt echipate cu senzori
care verifica si controleaza permanent sistemele de actionare si ambalare ale masinii. Sunt atat de
performante incat pot detecta daca pachetele au erori mari, precum si daca sunt pachete rasturnate
sau in pozitie gresita, eliminandu-le in mod automat.
4
2. Prezentarea situaţiei bilanţiere pentru urmatoarul exercitiu si calcularea
urmatoarelor categorii de indicatori
SC ALBALACT SA prezintă la sfârşitul anului 2008 următoarea situaţie bilanţieră:
Denumire elementSuma
(mlrd lei)Denumire element
Suma
(mlrd
lei)
Active curente Pasive curente
Conturi în bancă 14,5 Furnizori + creditori 10,1
Casa 3,1 Credite pe termen scurt 11,8
Stocuri 20,5 Salarii şi impozite aferente 13
Facturi emise şi neîncasate 10,8 Total pasive curente 34,9
Total active curente 48,9 Credite pe termen lung 26,8
Active fixe 130,4 Pasive proprii_
Amortizare 34,7 Capitaluri proprii 77,3
Total active fixe 95,7 Fond de rezervă 5,6
Total pasive proprii 82,9
Total activ 144,6 Total pasiv 144,6
Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor (Contul de profit şi pierdere):
- Venituri totale 405,6 mlrd lei
- Cheltuieli totale 352,4 mlrd lei
- Profit brut 53,2 mlrd lei
- Impozit 16% 8,5 mlrd lei
- Profit de repartizat 44,7 mlrd lei
- Dividende 70% 31,3 mlrd lei
- Profit net 13,4 mlrd lei
5
Alte date care intervin în calculul indicatorilor financiari:
- Cheltuieli directe 86,6 mlrd lei
- Rate de capital scadente 4,5 mlrd lei
- Dobânzi aferente 1,9 mlrd lei
Politica de creditare a firmei:
- Recuperarea creanţelor în 35 de zile
- Plata furnizorilor şi creditorilor în 45 zile
Informaţii legate de acţiuni:
- Valoarea nominală a acţiunilor 2,6 lei/actiune
- Valoarea de piaţă a acţiunilor 3,4 lei/actiune
a. Analiza economico-financiară pe baza de bilant
Indicatorii propuşi de metodologia ONUDI
a) Indicatorii de activitate
a.1. Rata capitalului de lucru (RCL)
Nivelul acestui indicator este peste medie ceea ce ne indică faptul că activitatea firmei este
favorabilă.
a.2. Rata de eficienţă a stocurilor (RES)
Nivelul stocurilor este peste necesar ceea ce indică o situaţie nefavorabilă.
b) Indicatorii de rentabilitate
b.1. Rata profitului calculat la cifra de afaceri (RPV)
6
Valoarea indicatorului ne indică o situaţie nefavorabilă (de ineficienţă) a afacerii.
b.2. Rata profitului calculat la total active (RPA)
Nivelul acestui indicator ne indică o situaţie nefavorabilă a activităţii companiei.
c) Indicatorii de lichiditate
c.1. Rata rapidă a lichidităţii (RRL)
Deoarece acest indicator are o valoare mai mare de 0,80 se poate spune că situaţia este
favorabilă, adică compania are o rată rapidă a lichidităţii.
c.2. Rata recuperării creanţelor (RRC)
zile
Indicatorul calculat este mai mic decât 35 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi
anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că clienţii îşi plătesc facturile la timp.
c.3. Rata de plată a debitelor (RPD)
zile
Indicatorul calculat este mai mic decât 45 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi
anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că compania îşi plăteşte facturile la
timp.
c.4. Rata de acoperire a creditelor (RAC)
Nivelul indicatorului este mai mare ca 1 ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume că
activitatea firmei este profitabilă, iar capacitatea de plată este bună.
c.5. Rata de autofinanţare (RA)
7
Nivelul ratei de autofinanţare este mai mic decât 1 de unde rezultă
o situaţie favorabilă pentru companie, aceasta fiind capabilă de a-şi acoperi obligaţiile totale din
capitalul propriu.
b. Analiza ALTMAN
ZA = 0,012x1 + 0,014x2 + 0,033x3 + 0,006x4 + 0,999x5
x1= = = = 0,097
Val. piata = = 101,08 mlrdlei
Val. contab. a dator.=Credite pe termen lung + Credite pe termen scurt
ZA = 0,012 0,097 + 0,014 92,67 + 0,033 36,791 + 0,006 2,619 + 0,999 2,805=
= 0,001 + 1,297 + 1,214 + 0,016 + 2,802 = 5,33
După calculul acestui indicator rezultă că riscul financiar al firmei este scăzut, firma
având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZA >2,675.
c. Analiza Conan - Holder
ZCH = 0,16 R1 -0,22 R2 + 0,8 R3 + 0,10R – 0,24 R5
8
ZCH = 0,16 0,196 – 0,22 0,573 + 0,8 0,005 + 0,10 0,929 – 0,24 6,574 =
= 0,031 – 0,126 + 0,004 + 0,093 – 1,578 = - 1,576
După calculul acestui indicator rezultă că compania nu prezintă risc de faliment, firma
având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZCH < -0,068.
Centralizând toţi indicatorii analizaţi putem spune că compania SC ALBALACT SA va
primi împrumutul pentru realizarea unui proiect de investiţii.
3. Analiza SWOT
Mediul intern
Mediul extern
S (puncte tari)S - pozitia pe piata specificaS - detinerea in portofoliu a doua marci puterniceS - calitatea produselor oferiteS - diversitatea produselor oferite S - reteaua de distributie este nationalaS - organizarea eficienta a activitatiiS - existenta de personal specializat in centrele de distributie
W (puncte slabe)W - gradul de satisfacere a cererii incomplet
O (oportunităţi)O - educarea consumatorului roman asupra importantei consumului de lapteO - cresterea puterii de
Prin tehnologiile şi aparatura modernă cu care este dotată, societatea are posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta fiind o preocupare constantă.
Societatea este nevoiata sa demareze ample campanii de promovare a produselor pentru depistarea punctului tinta si ecilibrarea
9
cumparare a populatieiO - iesirea de pe piata romaneasca a firmelor care nu vor implementa la timp normele U.E
Societatea prin produsele sale şi preţurile atractive ale acestora, are o imagine favorabilă pe piaţă, situându-se printre liderii de piaţă.
gradului de satisfactie al clientilor.
T (ameninţări)T - perspectiva unei concurente puternice din partea firmelor existente pe piataT - modificari ale mediului naturalT - diversificarea firmelor concurente existente
Societatea prin potenţialul său şi prin potenţialul zonei în care se află amplasată are posibilitatea integrare pe verticală şi de diversificare.
Identificarea firmelor concurente si marirea gradului de diversificare a sortimentelor va echilibra firma la nivel de productie si consum national.
4. Prezentarea indicatorilor cu caracter general ce caracterizeaza firma analizata
Indicatorii cu caracter general contribuie la contribuie la formarea unei imagini globale
asupra condiţiilor concrete de eficienţă economică în care se va realiza şi va funcţiona obiectivul de
investiţii.
Compania SC ALBALACT SA prezintă următorii indicatori cu caracter general:
1. Capacitatea de producţie – exprimă producţia maximă ce poate fi vândută într-o
perioadă de timp, în condiţii normale de funcţionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane
şi materiale şi a unui anumit coeficient de schimburi. Ea se poate exprima în unităţi fizice şi în
unităţi valorice.
Q = ,unde
Q – capacitatea de producţie valorică;
qi – capacitatea fizică de producţie a sortimentului i;
pi – preţul sortimentului i de producţie.
10
Deoarece compania ALBALACT SA comercializează o gamă foarte largă de produse
lactate de diferite preţuri şi care au diferite unităţi de măsură se va prezenta capacitatea valorică de
producţie a tuturor produselor, iar pentru capacitatea fizică de producţie se va stabili bucata ca
unitate fizică de masură, având următoarea situaţie:
Q = 30,1 mlrd $
q = 0,4 mlrd buc
2. Numărul de salariaţi. Acest indicator este în corelaţie cu producţia, productivitatea
muncii şi coeficientul de schimburi.
Nivelul acestui indicator, în cadrul companiei ALBALACT SA, pe total, cât şi pe structură
este:
Numărul total salariaţi - 2,1 mln , din care
a. Numărul de salariaţi productivi - 1,5 mln
b. Numărul de salariaţi auxiliari - 0,6 mln
3. Costul de producţie trebuie cunoscut atât la nivelul întregii producţii realizate, cât şi la
nivelul fiecărui sortiment de producţie în parte.
După cum am menţionat mai sus, deoarece compania ALBALACT SA comercializează o
gamă foarte largă de produse de diferite preţuri şi care au costuri diferite de producţie se va prezenta
o costul total de producţie a tuturor produselor, iar în cazul costului pentru fiecare sortiment se va
prezenta costul mediu de producţie, având următoarea situaţie:
Costul total de producţie = 12,22 mlrd lei
Costul mediu de producţie = 30,55 lei/buc
4. Profitul este efectul urmărit de ALBALACT SA. Prin intermediul profitului,
întreprinzătorul asigură premisele necesare pentru creşterea capitalului fix.
Ph = Qh – Ch= 405,6 mlrd lei-352,4 mlrdlei= 53,2 mlrdlei unde:
Ph – profitul annual
Qh – venitul annual
Ch – cheltuieli anuale cu producţia
5. Productivitatea muncii arată producţia ce poate fi comercializată pe un lucrător sau pe
oră. Poate fi calculată în unităţi fizice sau în unităţi valorice.
11
w = 14,3 mii lei/salariat
w = 190,5 bucăţi/salariat unde:
w – productivitatea muncii;
Q – producţia exprimată valoric;
q – producţia exprimată fizic;
L – numărul de lucrători sau unităţi de timp pe muncă.
6. Rata rentabilităţii este cel mai important indicator de eficienţă economică. Există mai
multe moduri de determinare a acestuia:
r = = =435,35%
r = = =13,12%
r = = =15,53% , unde:
r – rata rentabilităţii;
P – profitul obţinut;
C – costul de producţie;
CA – cifra de afaceri;
Cu – capitalul utilizat.
5. Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficientei economice a
investitiilor fiind supuse spre analiza trei variante de proiecte de investitii
Compania SC ALBALACT SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea
vrea să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului cu produse lactate. Deci compania îşi va
extinde activitatea prin construierea de fabrici în unul din orasele unde există această cerere.
Pentru realizarea investiţiei societatea va supune spre analiză 3 variante de proiecte de
investiţii, propuse pentru 3 orase, ce se caracterizează prin următorii indicatori:
Nr.crt Indicatori U.M. P1 P2 P3
1 It , din care :
- anul 1
700 900 750
300 400 300
12
- anul 2
- anul 3
mln $ 200
200
500
-
-
450
2 qh mii bucăţi 1850 1950 1820
3 Qh(Vh) mln $ 1400 1700 1600
4 Ch mln $ 900 930 980
5 D ani 9 11 10
6 d ani 3 2 3
7 Ph= Qh – Ch mln $ 500 770 620
8 Pt =Ph D mln $ 4500 8470 6200
5.1. Investiţia specifică
a) s =
s1 = 0,5lei investiti/1 leu productie obtinuta
s2 = 0,53lei investiti/1leu productie obtinuta
s3 = 0,47lei investiti/1 leu productie obtinuta
b) s’=
s’1 = 378,38 lei investiti/ bucata
s’2 = 461,54 lei investiti/ bucata
s’3 = 412,09 lei investiti/ bucata
5.2. Termenul de recuperare a investiţiei
T =
13
T1 = 1,4 ani
T2 = 1,17 ani
T3 = 1,21 ani
5.3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei
e =
e1 = = 0,71lei profit anual/ 1 leu investit
e2 = = 0,85 lei profit anual/ 1 leu investit
e3 = = 0,83 lei profit anua/1 leu investit
5.4. Cheltuieli recalculate sau echivalente
K=It + Ch D
K1 = 700 mlnlei+ 900 mlnlei 9 = 8800 mlnlei efort total
K2 = 900 mlnlei+ 930 mlnlei 11 = 11130 mlnlei efort total
K3 = 750 mlnlei+ 980 mlnlei 10 = 10550 mlnlei efort total
5.5. Cheltuieli specifice
a) k =
k1 = = 528,53lei efort total/ bucata
k2 = = 518,88lei efort total/bucată
k3 = = 579,67lei efort tota/bucataă
b) k’ =
k’1 = = 0,7lei efort total/1 leu productie obtinuta
14
k’2 = = 0,59lei efort total/ 1 leu productie obtinuta
k’3 = = 0,66lei efort total/ 1 leu productie obtinuta
5.6. Randamentul economic al investiţiei
R =
R1 = = 5,43lei profit total/ 1 leu investit
R2 = = 8,41lei profit total/ 1 leu investit
R3 = = 8,27lei profit total/ 1 leu investit
Tabel cu rezultate
Nr.Crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 It 700 900 750 minim
2 d 3 2 3 minim
3 D 9 11 10 maxim
4 s 0,5 0,53 0,47 minim
5 s’ 378,38 461,54 412,09 minim
6 T 1,4 1,17 1,21 minim
7 e 0,71 0,85 0,83 maxim
8 K 8800 11130 10550 minim
9 K 528,53 518,88 579,67 minim
10 K’ 0,7 0,59 0,66 minim
11 R 8 8,41 8,27 maxim
În urma calculului indicatorilor statici varianta optimă de proiect este P2 căreia îi
corespund majoritatea criteriilor de alegere din punct de vedere al eficienţei.
15
6. Calculul indicatorilor imobilizărilor stiind ca fondurile se cheltuiesc la inceputul
anului
Indicatorii imobilizărilor se vor calcula pentru compania SC ALBALACT SA pe baza
aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că fondurile se cheltuiesc la inceputul
anului (k=1).
6.1. Mărimea imobilizărilor totale
Mi =
Mi1 = 300(3-1+1) + 200(3-2+1) + 200(3-3+1) = 900 + 400 + 200 = 1500 mlnlei
imobilizari totale
Mi2 = 400(2-1+1) + 500(2-2+1) = 800 + 500 = 1300 mlnlei imobilizari totale
Mi3 = 300(3-1+1) + 450(3-3+1) = 900 +450 = 1350 mlnlei imobilizari totale
6.2. Imobilizarea specifică
a) mi =
m 1 = = 0,811lei imobilizati/bucata
m 2 = = 0,666lei imobilizati/bucata
m 3= = 0,742lei imobilizati/bucata
b) m ’ =
mi’1 = = 1,07lei imobilizati/ 1 leu productie obtinuta
16
mi’2 = = 0,76lei imobilizati/ 1 leu productiee obtinuta
mi’3 = = 0,84lei imobilizati/1leu productie obtinuta
6.3. Imobilizarea medie anuală
ma =
ma1 = = 500mlnlei imobilizati/an
ma2 = = 650 mlnlei imobilizati/an
ma3 = = 450 mlnlei imobilizati/an
6.4. Efectul economic al imobizărilor
Ei = e Mi, unde e =
e1 = = 0,71lei profit anual/1leu investit
e2 = = 0,85lei profit anual/1leu investit
e3 = = 0,83lei profit anual/ 1 leu investit
Ei1 = 0,71 800 = 568 mln lei pierderi din imobilizări
Ei2 = 0,85 400 = 340 mln lei pierderi din imobilizări
Ei3 = 0,83 600 = 498 mln lei pierderi din imobilizări
6.5. Efectul economic specific al imobilizărilor
a) =
= =307,03 lei pierderi/ bucată
= =174,36 lei pierderi/ bucată
17
= =273,63 lei pierderi/ bucată
b) =
= =0,41 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută
= =0,2 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută
= =0,31 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută
c) =
= =0,81 lei pierderi/ 1 leu investit
= =0,38 lei pierderi/ 1 leu investit
= =0,66 lei pierderi/ 1 leu investit
Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 Mi 800 400 600 minim
2 mi 432,43 205,13 329,67 minim
3 Mi’ 0,57 0,23 0,37 minim
4 ma 266,67 200 200 minim
5 Ei 568 340 498 minim
6 307,03 174,36 273,63 minim
7 0,41 0,2 0,31 minim
8 0,81 0,38 0,66 minim
18
În urma calculului indicatorilor imobilizărilor varianta optimă de proiect este P2 căreia îi
corespund totalitatea criteriilor de alegere.
7. Calculul indicatorilor actualizaţi la momentul inceperii lucrarilor de investitii si
momentul punerii in folosinta obiectului de investitie folosind o rata de actualizare
de 24 %
Indicatorii actualizaţi se vor calcula pentru compania SC ALBALACT SA pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus.
Realizaţi actualizarea indicatorilor la momentul începerii lucrărilor de investiţii(a=24%) n=0
Investiţii totale actualizate(Ita) d
1
Itan =∑Ih* h=1 (1+a)h
Itan1 = 300*0,06+200*0,650+200*0,524=241,8+130+104,8=476,6
Itan2 = 400*0,806+500*0,650= 622,4
Itan3 = 300*0,806+450*0,524= 477,6
Profitul total actualizat(Pta) 1 (1+a)D-1
Ptan= ––––––* –––––––––*Ph(1+a)d a(1+a)D
Ptan1 =500*0.524*3,566= 934,29
Ptan2 =770*0,650*3,775= 1889,39
Ptan3 =620*0,524*3,681= 1195,88
Randamentul economic actualizat al investiţieiPta
Ra= –––––– –1Ita
934,29
19
Ran1= ––––––– –1=0,96
476,4
1881,88Ran
2= ––––––– –1=2,03622,4
1195,88Ran
2= ––––––– –1=1,5477,6
Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor
logPh –log[Ph-a *Ita(1+a)d
Tan = –––––––––––––––––––––––log(1+a)
log 500-log[500-0,24*476,6*0,524] 0,254Tan
1 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––– = 2,73log 1,24 0,093
log 770-log[770-0,24*622,4*1,538] 0,161Tan
2 = –––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 1,73Log1,24 0,093
log 620-log[620-0,24*477,6*1,907] 0,189Tan
1 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 2,03Log1,24 0,093
Costurile totale actualizateKtan =Itan + Ctan
1 (1+a)D–1Ctan = –––––––* ––––––––––*Ch
(1+a)d a(1+a)D
1 (1+0,25)10
––––––––*–––––––––––=1,828 (1+0,25)3 a(1+0,25) 10
Pentru momentul punerii in folosinta a obiectivului investitii(p=0)stiind ca rata de actualizare
folosita este a=24%
20
Trasăm axa timpului şi delimităm pe aceasta cele 3 momente principale ale actualizării, şi
anume n, p şi v. Egalăm cu 0 momentul de referinţă ales, momentul punerii în folosinţă, p. Trasăm
triunghiurile actualizării pentru investiţie şi profit şi se notează prin haşurare intervalele pe care se
găsesc indicatorii ce urmează a fi calculaţi : It , Pt , R , T .
Din grafic se observă că :
a) Investiţiile s-au efectuat în trecut faţă de momentul de referinţă ales, p=0, ceea ce înseamnă că
actualizarea se va face cu facotul de fructificare.
b) Profitul se va obţine în viitor faţă de de momentul de referinţă ales, p=0, ceea ce înseamnă că
actualizarea se va face cu facotul de actualizare.
7.1. Investitiţia totală actualizată la momentul p
It =
=300 1.538 + 200 1,240 + 200
1=
= 461,4 + 248 + 200 = 909.4 mln lei investiţii totale actualizate
=400 1.240 + 500 1= 496+ 500 = 996 mln lei
investiţii totale actualizate
=300 1,538 + 450 1= 461,4+ 450 = 911,4 mln
lei investiţii totale actualizate
7.2. Profitul total actualizat la momentul p
n p=0 v
d D
T
It
Pt
timp
21
Pt =
Ph- constant =>
3,566= 1783,2 mln lei profit total actualizat
= 770 3,775 = 2906,7 mln lei profit total actualizat
= 620 3,681 = 2282,25 mln lei profit total actualizat
7.3. Randamentul actualizat la momentul p
R =
0,96lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată
=1,92 lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată
=1,50 lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată
7.4. Termenul de recuperare actualizat la momentul p
T =
ani
ani
ani
Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 Itan 909,4 996 911,4 Minim
2 Ptan 1783,2 2906,92 2282,25 Maxim
22
3 Ran 0,96 2,03 1,5 maxim
4 Tan 2,73 1,73 2,03 minim
În urma calculului indicatorilor actualizaţi pentru momentul punerii în folosinţă a
obiectivului de investiţii (p=0), varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea
criteriilor de alegere.
8. Calculul indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale folosind aceasi
rata de aceeasi rata de actualizare
Indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale se vor calcula pentru compania SC
ALBALACT SA pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că rata de
actualizare folosită este aceeaşi a = 24%.
8.1. Calculul indicatorilor pentru varianta P 1
8.1.1. Angajamentul de capital
K = =
23
K = 2159,6 mln lei
d + D = 3 ani + 9 ani = 12 ani
8.1.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
r = =1,21 mln lei
V = =2618 mln lei
r = 1,21>1, proiectul este eficient, vom continua analiza
AN = V – K = 458,4 mln lei
8.1.3. Venitul net total actualizat
VN = = 458,4 mln lei
VN = V - K
8.1.4. Indicele de profitabilitate
k = 65,49%
k' = 96,18%
ka= 1,96%
8.1.5. Rata interna de rentabilitate
RIR = amin + (amax – amin)
a = 24% VN = 458,4 mln lei
a = 29% VN = 360,53 mln lei
a = 34% VN = 151,6 mln lei
a = 44% VN = -4,60 mln lei
24
RIR= 34% + 10% = 43,7 %
8.1.6. Cursul de revenire net actualizat
CRNA= = 19,69 lei/ 1euro
1 euro = 4,18
25
H Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha h)29,01(
1
VNha h)34,01(
1
VNha VNha1 300 0 300 0,806 241,8 0 0,00 -300 -241,8 0,775 -232,5 0,746 -223,8 0,694 -208,22 200 0 200 0,650 130 0 0,00 -200 -130 0,601 -78,13 0,557 -111,4 0,482 -96,453 200 0 200 0,524 140,8 0 0,00 -200 -104,8 0,466 -48,84 0,416 -83,2 0,335 674 0 900 900 0,423 1400 500 0,361 0,310 0,2335 0 900 900 0,341 1400 500 0,280 0,231 0,1626 0 900 900 0,275 1400 500 0,217 0,173 0,112
7 0 900 900 0,222 900*1,87 14001400*1,8
7 500 500*1,87 0,168 500*1,44 0,130 500*1,14 0,078500*0,73
48 0 900 900 0,179 =1683 1400 500 =935 0,130 =720 0,096 =570 0,054 =3679 0 900 900 0,144 1400 500 0,101 0,072 0,03810 0 900 900 0,116 1400 500 0,078 0,054 0,02611 0 900 900 0,094 1400 500 0,061 0,040 0,01812 0 900 900 0,076 1400 500 0,047 0,030 0,013
Total 700 8100 8800 -Kta=
2159,6 12600Vta=
2618 3800VNta=458,4 -
VNta=360, -
VNta=151,6 -
VNta=-4,6
P 1
P 2
h Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha VNha VNha VNha1 400 0 400 0,806 322,4 0 -400 -322,4 0,746 -298,4 0,629 -251,6 0,592 -236,82 500 0 500 0,650 325 0 -500 -325 0,557 -278,5 0,340 -170 0,350 -1753 0 930 930 0,524 1700 770 0,416 0,249 0,2074 0 930 930 0,423 1700 770 0,310 0,156 0,1235 0 930 930 0,341 1700 770 0,231 0,098 0,0736 0 930 930 0,275 1700 770 0,173 0,062 0,0437 0 930 930 0,222 930*2,455 1700 1700*2,455 770 770*2,455 0,130 770*1,574 O,039 770*0,67 0,025 770*0,518 0 930 930 0,179 =2283,15 1700 770 0,096 =1211,98 0,024 =512,05 0,015 =388,859 0 930 930 0,144 1700 770 0,072 0,015 0,00910 0 930 930 0,116 1700 770 0,054 0,010 0,005
11 0 930 930 0,094 1700 770 0,040 0,006 0,00312 0 930 930 0,076 1700 770 0,030 0,004 0,00213 0 930 930 0,061 1700 770 0,022 0,002 0,001
Total 900 10230 11130 -Kta=2930,55 18700
Vta=4173,5 7570
VNta=1890,35
VNta=635,08
VNta=90,45 -
VNta=-22,95
26
27
8.2. Calculul indicatorilor pentru varianta P 2
8.2.1. Angajamentul de capital
K = =
K = 2930,55 mlnlei
d + D = 2 ani + 11 ani = 13 ani
8.2.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
r = =1,42 mlnlei
V = =4173,5 mlnlei
r = 1,493 >1, proiectul este eficient, vom continua analiza
AN = V – K =1195,98 mlnlei
8.2.3. Venitul net total actualizat
VN = = 1195,98mlnlei
VN = V - K
8.2.4. Indicele de profitabilitate
k = 210,03 %
k' = 303,72 %
ka= 4 %
8.2.5. Rata interna de rentabilitate
RIR = amin + (amax – amin)
28
a = 24% VN =1890,35 mlnlei
a = 35% VN = 635,08 mlnlei
a = 59% VN =90,45 mlnlei
a = 69% VN =-22,95 mlnlei
RIR= 59% + 10% = 67%
8.2.6. Cursul de revenire net actualizat
CRNA= = 6,50lei/ 1 euro
1 euro = 4,18 lei
8.3. Calculul indicatorilor pentru varianta P 3
8.3.1. Angajamentul de capital
K = =
K = 3007,00 mlnlei
d + D = 3 ani + 10 ani = 13 ani
8.3.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
r = =1,4 mlnlei
V = = 4129,60 mlnlei
r = 1,4 >1, proiectul este eficient, vom continua analiza
AN = V – K =1122,60 mlnlei
8.3.3. Venitul net total actualizat
VN = = 1122,60 mlnlei
29
VN = V - K
8.3.4. Indicele de profitabilitate
k = 150 %
k' = 235,11 %
ka= 3,35 %
8.3.5. Rata interna de rentabilitate
RIR = amin + (amax – amin)
a = 24% VN =1122,60 mlnlei
a = 34% VN =319,4 mlnlei
a = 49% VN =37,90 mlnlei
a = 54% VN = -6,76 mlnlei
RIR= 49% + 5% = 53,30 %
8.3.6. Cursul de revenire net actualizat
CRNA= = 11,2 lei/ 1 euro
1 euro = 4,18lei
30
P 3
h Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha VNha VNha VNha
1 300 0 300 0,806 241,8 0 -300 -241,8 0,746 -223,8 0,671 -201,3 0,649 -194,7
2 0 0 0 0,650 - 0 0 - 0,557 - 0,430 - 0,422 -
3 450 0 450 0,524 235,8 0 -450 -235,8 0,416 -187,2 0,302 -135,9 0,274 -123,3
4 0 980 980 0,423 1600 620 0,310 0,203 0,178
5 0 980 980 0,341 1600 620 0,231 0,136 0,115
6 0 980 980 0,275 1600 620 0,173 0,091 0,075
7 0 980 980 0,222 980*2,58 16001600*2,5
8 620 620*2,58 0,130 620*1,16 0,061 620*0,61 0,049 620*0,5
8 0 980 980 0,179 =2529,4 1600 620 =1600,2 0,096 =719,2 0,041 =375,1 0,032 =311,2
9 0 980 980 0,144 1600 620 0,072 0,028 0,021
10 0 980 980 0,116 1600 620 0,054 0,019 0,013
11 0 980 980 0,094 1600 620 0,040 0,012 0,009
12 0 980 980 0,076 1600 620 0,030 0,008 0,006
13 0 980 980 0,061 1600 620 0,022 0,006 0,004
Total 750 9800 10550 -Kta=3007 16000
Vta=4129,6 5450
VNta=1122,6 -
VNta=319,4 -
VNta=37,9 -
VNta=-6,76
31
Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P 1 P 2 P 3 Criteriul
1 K 2159,6 2930,55 3007 minim
2 ra 1,21 1,42 1,4 maxim
3 AN 458,4 1195,98 1122,6 maxim
4 VN 458,4 1195,98 1122,6 maxim
5 k 65,49 210,03 150 maxim
6 k’ 96,18 303,71 235 maxim
7 k
1,96
4 3,35 maxim
8 RIR 43,7 67 53,3 maxim
9 CRNA 19,69 6,5 11,2 minim
În urma calculului indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale se poate spune
că varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere.
9. Centralizarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor calculate la
punctele precedente si evidentierea variantei optime de proiect de investii
Nr.crt. Indicatori P 1 P 2 P 3 Criteriul
1 It 700 900 750 minim
2 D 3 2 3 minim
3 D 9 11 10 maxim
4 S 0,5 0,53 0,47 minim
5 S’ 378,38 461,54 412,09 minim
6 T 1,4 1,17 1,21 minim
7 E 0,71 0,85 0,83 maxim
8 K 8800 11130 10550 minim
9 K 528,53 518,88 579,67 minim
10 K’ 0,7 0,59 0,66 minim
11 R 8 8,41 8,27 maxim
32
12 Mi 800 400 600 minim
13 mi 432,43 205,13 329,67 minim
14 mi’ 0,57 0,23 0,37 minim
15 ma 266,67 200 200 minim
16 Ei 568 340 498 minim
17 307,03 174,36 273,63 minim
18 0,41 0,2 0,31 minim
19 0,81 0,38 0,66 minim
20 Itan 476,6 622,4 477,6 minim
21 Ptan 934,29 1889,39 1195,88 maxim
22 Ran 0,96 2,03 1,5 maxim
23 Tan 2,73 1,73 2,03 minim
24 K 2159,6 2930,55 3007 minim
25 ra 1,21 1,42 1,4 maxim
26 AN 458,4 1890,35 1122,6 maxim
27 VN 458,4 1890,35 1122,6 maxim
28 K 65,49 210,03 150 maxim
29 K' 96,18 303,71 235 maxim
30 K 1,96 4 3,35 maxim
31 RIR 43,7 67 53,3 maxim
32 CRNA 19,69 6,5 11,2 Minim
Din centralizarea tuturor indicatorilor calculaţi, rezultă că varianta optimă de proiect de
investiţii este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de
fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.
33
10. Concluzii si propuneri pentru alocarea eficienta a resurselorpentru investitii si
posibilitatea de imbunatatire a activitatii firmei
Compania ALBALACT SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea vrea
să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului .
Realizând analiza economico-financiară a companiei şi centralizând toţi indicatorii
analizaţi putem spune că compania ALBALACT SA prezintă o situaţie favorabila din punct de
vedere al majorităţii indicatorilor şi va primi împrumutul necesar pentru realizarea unui proiect de
investiţii.
Investiţiile sunt mijloacele prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termen lung,
evoluţia eficienţei şi poziţiei în mediul din care face parte. Eficienţa economică este o categorie
economică complexă ce necesită determinarea anumitor indicatori.
În raport cu situaţia dată, compania ALBALACT SA doreşte să-şi păstreze locul de lider în
comerţ, fixându-se asupra creşterii eficienţei economice, în special prin penetrarea pe noi pieţe şi
aceasta putând fi posibilă de realizat printr-un lansarea unui nou proiect de investiţii. Pentru aceasta
au fost propuse trei variante de proiecte de investiţii. Varianta optimă de proiect nu poate fi aleasă
numai prin prisma unui indicator, ci este necesar calculul cât mai multor indicatori pe baza efectelor
şi eforturilor proiectului pentru a lua o decizie de investiţie cât mai corectă.
O problemă importantă în ceea ce priveşte investiţiile este faptul că acestea se realizează
într-o anumită perioadă de timp, iar recuperarea fondurilor consumate are loc într-o altă perioadă de
timp, ceea ce face ca atât investiţiile, cât şi efectele lor şi nivelul eficienţei să aibă un pronunţat
caracter dinamic. Astfel, pe lîngă calculul indicatorilor statici de eficienţă economică este necesar şi
calculul indicatorilor dinamici.
În situaţia realizării unui obiectiv mai amplu este nevoie de surse suplimentare de
finanţare, iar unul din organismele care acordă împrumuturi este Banca Mondială. Aceasta acordă
credite numai pentru obiective concrete de investiţii cu o eficienţă economică ridicată şi pe baza
unui sistem de indicatori proprii.
Astfel putem concluziona că este necesar calculul tuturor tipurilor de indicatori economici:
indicatorii statici, indicatorii imobilizărilor, actualizaţi şi cei propuşi de Banca Mondială şi că se
constată că din toate cele trei proiecte de investiţii analizate, varianta optimă de proiect de investiţii
este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de
fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.
34
35