studiu matei

6
Nume: B.P.M Varsta: 9 ani Domiciliu: Constanta Studiu de caz 1. Istoria tulburarilor Copilul manifesta o dispozitie depresiva de aproximativ un an. Nu mai este sociabil, uneori nu vorbeste cu colegii, este mai apropiat de parinti dar nu le comunica in detaliu simptomele pe care le manifesta. 2. Compozitia familiei si conditiile de viata Mama 35 ani-jurist-in concediu de crestere a copilului. Tatal 40 ani-lucreaza in constructii. Frate-1 an. Locuiesc intr-un apartament cu 2 camere, curat si frumos amenajat. 3. Evenimente marcante din viata copilului Copilul nu a trecut prin evenimente precum separari de mediul familial, decese, divortul parintilor sau probleme medicale. Singurul factor marcant fiind plecarea tatalui la munca in Norvegia. 4. Sarcina si nasterea

Upload: lavinia-talpac

Post on 10-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

studiu de caz

TRANSCRIPT

Nume: B.P.MVarsta: 9 aniDomiciliu: ConstantaStudiu de caz1. Istoria tulburarilorCopilul manifesta o dispozitie depresiva de aproximativ un an. Nu mai este sociabil, uneori nu vorbeste cu colegii, este mai apropiat de parinti dar nu le comunica in detaliu simptomele pe care le manifesta.

2. Compozitia familiei si conditiile de viataMama 35 ani-jurist-in concediu de crestere a copilului.Tatal 40 ani-lucreaza in constructii.Frate-1 an.Locuiesc intr-un apartament cu 2 camere, curat si frumos amenajat.

3. Evenimente marcante din viata copiluluiCopilul nu a trecut prin evenimente precum separari de mediul familial, decese, divortul parintilor sau probleme medicale. Singurul factor marcant fiind plecarea tatalui la munca in Norvegia.

4. Sarcina si nastereaAtat sarcina cat si nasterea au decurs normal. Copilul s-a nascut cu 3.2 kg si a fost alaptat timp de 4 luni. Ambii parinti si-au dorit foarte mult un copil.

5. Dezvoltarea in prima copilarieDezvoltarea somatica a decurs normal, cu unele exceptii, copilul este sensibil si raceste destul de des. Cresterea s-a produs normal, copilul a facut cateva sedinte de fizioterapie pentru indreptarea picioarelor deoarece se uneau in zona genunchilor iar talpile erau usor departate.Copilul a inceput sa mearga in jurul varstei de un an, dezvoltarea psihomotorie urmandu-si cursul firesc.Dezvoltarea limbajului s-a realizat relativ rapid, primele constructii verbale fiind folosite in jurul varstei de un an si 7-8 luni.Procesul dezvoltarii cognitive s-a produs normal, mama implicandu-se activ in cresterea si dezvoltarea copilului.

6. Evolutia relatiilor cu anturajul si schimburile afectiveIn privinta alimentatiei, mama a urmat intotdeauna sfatul medicului, introducand treptat diverse ingrediente in alimentatia copilului, acesta acceptand fara probleme orice fel de aliment. Prima alaptare a fost naturala, iar intarcarea s-a produs pe la 4-5 luni. Dobandirea autonomiei alimentare s-a produs relativ tarziu, in jurul varstei de 5 ani, in cadrul gradinitei.In ceea ce priveste somnul, cand copilul era foarte mic, somnul ii era tulburat destul de des din cauza racelii, dar dupa rezolvarea problemelor somnul a devenit linistit si de mai lunga durata.Achizitia controlului sfincterian s-a produs in jurul varstei de 2 ani, copilul incepand sa ceara singur la olita, dar au mai fost cateva cazuri de enurezis nocturn. O data cu dezvoltarea fizica si cognitiva au inceput sa apara intrebari legate de diferentele de sexe si un inceput de complex oedipian: de ce tati o pupa pe mami?.

7. Viata scolaraVarsta intrarii la gradinita a fost de aproximativ 2 ani si jumatate. Adaptarea s-a produs foarte greu, copilul a plans foarte mult timp dupa mama sa, nu socializa cu ceilalti copii si avea o singura jucarie pe care nu o lasa nici o clipa din mana. Cu mari eforturi din partea mamei dar si a educatoarei copilul a reusit sa se adapteze fara a mai provoca probleme.La varsta de 6 ani baiatul a intrat la scoala, la clasa 0. Spre deosebire de perioada gradinitei, acesta s-a adaptat mult mai usor noului colectiv,dar in jurul varstei de 8-9 ani au inceput sa apara dispozitii depresive.Rezultatele scolare sunt satisfacatoare, baiatul fiind printre cei mai buni elevi din clasa. Acesta se demoralizeaza usor daca ia un calificativ mai mic,dar ulterior munceste pentru a repara greseala.

8. Locul copilului in expectantele parintilor si in dinamica cuplului parentalAmbii parinti si-au dorit foarte mult un copil si au fost pe deplin multumiti cand au aflat ca va fi baiat. Copilul seamana din multe puncte de vedere cu mama, lucru ce produce satisfactie in familie. Pana de curand baiatul a fost singurul copil al cuplului si era foarte rasfatat si alintat atat de parinti cat si de bunici. De curand cuplul a mai avut un copil, fapt ce i-a cauzat baiatului o scadere a volumului de atentie pe care o primea din partea familiei, si acesta fiind un posibil motiv pentru dispozitiile depresive.

Interpretare M-PACILa testul M-PACI subiectul a inregistrat scoruri ridicate la scalele: 5-inhibat, b-deficit de atentie si f-dispozitie depresiva.Scorurile ridicate la scala 5.inhibat indica probleme de socializare si fobie sociala. Preadolescentii inhibati isi doresc apropierea de ceilalti dar din cauza unor respingeri anterioare se protejeaza pentru a nu mai fi raniti. Este posibil ca preadolescentul testat sa se fi simtit respins de restul familiei atunci cand fratele sau a venit pe lume, sau s-a simtit respins de tatal sau atunci cand a plecat sa munceasca in strainatate. Preadolescentii cu scoruri ridicate la scala b-deficit de atentie prezinta probleme de concentrare si sustinere a atentiei. Deficitul de atentie se poate manifesta atat la scoala cat si acasa. Din anamneza facuta putem intelege ca subiectul testat prezinta probleme de concentrare la scoala deoarece era printre cei mai buni copii la invatatura iar de aproximativ un an a inceput sa ia note mai mici decat era obisnuit.Scala dispozitie depresiva evalueaza multe simptome associate cu tulburarea de dispozitie. Scorurile ridicate denota tristete, descurajare si singuratate. Atunci cand este intrebat de tatal sau, copilul se intristeaza si este retinut, afirma doar ca abia asteapta sa se intoarca tatal. Pe langa aceste scale, subiectul a inregistrat scoruri peste medie si la scalele increzator si conformist, fapt ce arata ca are incredere in sine si in abilitatile sale. In unele situatii, copii cu scoruri inalte la aceste scale vor inregistra un success academic sau social. Copii cu scoruri mari la scala conformist sunt seriosi, responsabili si organizati, lucru observat si in anamneza subiectului. Preadolescentul isi controleaza foarte bine emotiile iar acest fapt ii provoaca uneori tensiune. Subiectul testat a inregistrat scoruri foarte mici la scalele 4.supus, d.probleme de conduita si g-distorsionarea realitatii. Din raspunsurile oferite la scala 4-supus subiectul nu este timid si tacut, si nu prezinta o nevoie puternica de dependent, fapt ce nu coreleaza cu atitudinea lui fata de plecarea tatalui. Scorul mic la scala d-probleme de conduita arata ca subiectul este ascultator, nu este agresiv si nu are dificulati in gandire. Este un copil cuminte si respecta regulile. La scala g-distorsionarea realitatii subiectul a inregistrat scor 0, lucru ce arata ca nu are simptome psihotice, halucinatii sau idei paranoide.