studiul de cohorta

29
STUDII DE CERCETARE STUDII DE CERCETARE

Upload: daria-toma

Post on 24-May-2015

1.495 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

Page 2: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

ETAPELE UNUI STUDIU DE CERCETAREETAPELE UNUI STUDIU DE CERCETARE

1.1. Pregatirea studiuluiPregatirea studiului

2.2. Elaborarea protocolului Elaborarea protocolului

3.3. Culegerea informatiilor ( datelor )Culegerea informatiilor ( datelor )

4.4. Prelucrarea datelor Prelucrarea datelor

5.5. Analiza si interpretarea rezultatelorAnaliza si interpretarea rezultatelor

6.6. Prezentarea rezultatelorPrezentarea rezultatelor

7.7. Redactarea studiuluiRedactarea studiului

Page 3: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

SCOPULSCOPUL Este de a da raspuns la unele intrebari cu privire la:Este de a da raspuns la unele intrebari cu privire la:

CauzalitateCauzalitate

Istoria naturala a unei boli sau dinamica acesteiaIstoria naturala a unei boli sau dinamica acesteia

Prognosticul boliiPrognosticul bolii

TratamentTratament

Profilaxia imbolnavirilor Profilaxia imbolnavirilor

Page 4: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

DEFINIREA SCOPULUIDEFINIREA SCOPULUI

Exista in general 4 tipuri:Exista in general 4 tipuri:

1.1. Descrierea unui fenomen de sanatateDescrierea unui fenomen de sanatate

2.2. Evaluarea unui procedeu diagnosticEvaluarea unui procedeu diagnostic

3.3. Evaluarea unei abordari terapeuticeEvaluarea unei abordari terapeutice

4.4. Cercetarea unor factori de risc si / sau prognosticiCercetarea unor factori de risc si / sau prognostici

Page 5: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

OBIECTIVEOBIECTIVEObiectivele unui studiu se impart in: obiectivul major si obiective Obiectivele unui studiu se impart in: obiectivul major si obiective

secundare.secundare.

Exista in general 4 tipuri de obiective majore:Exista in general 4 tipuri de obiective majore:

1.1. Obiective care se refera la evolutia si prognosticul unei Obiective care se refera la evolutia si prognosticul unei imbolnaviriimbolnaviri

2.2. Obiective legate de performanta unor testeObiective legate de performanta unor teste

3.3. Obiective care se refera la impactul unei interventii Obiective care se refera la impactul unei interventii

4.4. Obiective care se refera la etiologia bolii sau la cauzalitateObiective care se refera la etiologia bolii sau la cauzalitate

Page 6: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

IPOTEZA STIINTIFICAIPOTEZA STIINTIFICA

Formularea unei ipoteze ştiinţifice, sub-etapă care reprezintă fondul problemei. Ipoteza este o afirmaţie (nu o întrebare) despre o posibilă relaţie între factorii studiaţi şi criteriile de raţionament. Ipoteza poate fi: ipoteză “nulă” - nu există această relaţie şi “alternativă” - există relaţia. Ipoteza va trebui apoi dovedită sau respinsă.

Page 7: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICECLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE

DESCRIPTIVE: - Individuale: - Raport de cazDESCRIPTIVE: - Individuale: - Raport de caz

- Seria de cazuri- Seria de cazuri

- Populationale: - Corelationale- Populationale: - Corelationale

- Transversale- Transversale

Page 8: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICECLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE

ANALITICE: - Observationale: - Caz – Control ANALITICE: - Observationale: - Caz – Control

- Cohorta- Cohorta

- Experimentale: - Studii clinice randomizate- Experimentale: - Studii clinice randomizate

- Trialul clinic- Trialul clinic

- Studii de echivalenta - Studii de echivalenta terapeuticaterapeutica

Page 9: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

VARIABILEVARIABILE

Variabila = orice calitate, caracteristica sau constituent al Variabila = orice calitate, caracteristica sau constituent al unei persoane sau lucru.unei persoane sau lucru.

Toata cercetarea medicala se bazeaza pe studiul relatiilor Toata cercetarea medicala se bazeaza pe studiul relatiilor dintre variabile. dintre variabile.

Page 10: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

TIPURI DE VARIABILETIPURI DE VARIABILE

Sunt clasificate in 2 grupe:Sunt clasificate in 2 grupe:

I. VARIABILE CANTITATIVE = caracteristica masurabilaI. VARIABILE CANTITATIVE = caracteristica masurabila

II. VARIABILE CALITATIVE = caracteristica ce nu poate fi II. VARIABILE CALITATIVE = caracteristica ce nu poate fi masurata masurata

Page 11: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

VARIABILE CANTITATIVE:VARIABILE CANTITATIVE:

Continue = variabila masurabila care poate lua o infinitate Continue = variabila masurabila care poate lua o infinitate de valori, de obicei intr-un interval.de valori, de obicei intr-un interval.

ex.: TA, colesterolex.: TA, colesterol

Discontinue = variabile care nu pot lua decat valori intregi.Discontinue = variabile care nu pot lua decat valori intregi.

ex.: scor APGARex.: scor APGAR

Page 12: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

VARIABILE CALITATIVE:VARIABILE CALITATIVE:

Nominale = grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate.Nominale = grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate.

ex.: culoarea paruluiex.: culoarea parului

Nominale ordonate = concluziile pot fi grupate.Nominale ordonate = concluziile pot fi grupate.

ex.: eficienta unui tratament: f.buna/buna/slabaex.: eficienta unui tratament: f.buna/buna/slaba

Binare = apar numai doua posibilitati: bonav/sanatos, Binare = apar numai doua posibilitati: bonav/sanatos, DA/NUDA/NU

Page 13: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

MODUL DE CULEGERE AL DATELORMODUL DE CULEGERE AL DATELOR

I. In functie de elementele studiate:I. In functie de elementele studiate: Culegere exaustivaCulegere exaustiva Prin esantionarePrin esantionare

II. In functie de data culegerii:II. In functie de data culegerii: TransversalaTransversala Longitudinala: - retrospectivLongitudinala: - retrospectiv

- prospectiv- prospectiv

Page 14: Studiul de cohorta

STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE

STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA

Page 15: Studiul de cohorta

STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA

GENERALITATI:GENERALITATI:

Sunt studii longitudinale de incidenta sau de urmarire.Sunt studii longitudinale de incidenta sau de urmarire.

Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea.Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea.

Compara subgrupuri (expusi – neexpusi) similare ale aceleeasi Compara subgrupuri (expusi – neexpusi) similare ale aceleeasi populatii (cohorta)populatii (cohorta)

Apreciaza direct riscul Apreciaza direct riscul

Pot fi: - prospectivePot fi: - prospective - retrospective- retrospective - ambidirectionale- ambidirectionale

Page 16: Studiul de cohorta

STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA

DESIGN-UL STUDIULUI DE COHORTA:DESIGN-UL STUDIULUI DE COHORTA: Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia

unei imbolnaviriunei imbolnaviri

Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotu se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotu expus si neexpus la factorul de riscexpus si neexpus la factorul de risc

Urmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de boalaUrmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de boala

Page 17: Studiul de cohorta

STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA

EXEMPLE DE STUDII DE COHORTA:EXEMPLE DE STUDII DE COHORTA:

Studiul Framingham – studiu aplicat pentru boli Studiul Framingham – studiu aplicat pentru boli cardiovasculare. cardiovasculare. Acest studiu a început în 1948 cu 5209 Acest studiu a început în 1948 cu 5209 pacienţi din Framingham şi se află azi la a treia generaţie de pacienţi din Framingham şi se află azi la a treia generaţie de participanţi. Multe dintre informaţiile (azi comune) au fost participanţi. Multe dintre informaţiile (azi comune) au fost urmărite: dieta, exerciţiile fizice sau consum de urmărite: dieta, exerciţiile fizice sau consum de medicamente (aspirina). medicamente (aspirina).

Un studiu tip cohortă istorică este „Studiu privind efectul Un studiu tip cohortă istorică este „Studiu privind efectul radiaţilor ionizante asupra populaţiei judeţului Mureş” unde radiaţilor ionizante asupra populaţiei judeţului Mureş” unde autorii compară frecvenţa leucemiilor acute din mometul autorii compară frecvenţa leucemiilor acute din mometul actual cu o cohortă studiată înainte de 1986 (accidentul actual cu o cohortă studiată înainte de 1986 (accidentul Cernobîl). Cernobîl).

Page 18: Studiul de cohorta

STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTASCHEMA STUDIU DE COHORTASCHEMA STUDIU DE COHORTA

populatiepersoane

faraboala

expuse

neexpuse

cu boala

fara boala

cu boala

fara boalatimp prezent

directia studiului

timp viitortimp prezent

Page 19: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTA STUDIUL DE COHORTA

Pentru lotul expusi se vor preciza:Pentru lotul expusi se vor preciza:

Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a acestoraacestora

Criteriile de eligibilitate ale subiectilorCriteriile de eligibilitate ale subiectilor

Perioada de urmarirePerioada de urmarire

Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe parcursul studiuluiparcursul studiului

Definirea mijloacelor de diagnostic utlizate Definirea mijloacelor de diagnostic utlizate

Page 20: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

Datele sunt sintetizate intr-un tabel de contingenta 2x2Datele sunt sintetizate intr-un tabel de contingenta 2x2

Boala Boala

prezentaprezentaBoalaBoala

absentaabsentaTOTALTOTAL

Expus la Expus la

factorul de factorul de riscrisc

aa bb a+ba+b

Neexpus laNeexpus la

factorul de factorul de riscrisc

cc dd c+dc+d

TOTALTOTAL

a+ca+c b+db+d a+b+c+da+b+c+d

Page 21: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

ANALIZA DATELORANALIZA DATELOR

Incidenta =Incidenta =

Compararea incidentelor se poate face:Compararea incidentelor se poate face:

- sub forma de raport (riscul relativ)- sub forma de raport (riscul relativ)

- sub forma de diferenta (riscul atribuibil)- sub forma de diferenta (riscul atribuibil)

nr. cazuri cu diagnostic intr-o perioada “p”

nr. total al populatiei

Page 22: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

RISCUL RELATIVRISCUL RELATIV = = raportul dintre incidenta bolii la persoane raportul dintre incidenta bolii la persoane expuse si persoane neexpuse factorului de riscexpuse si persoane neexpuse factorului de risc

RR1 1 = riscul (incidenta) bolii la = riscul (incidenta) bolii la expusiexpusi

RR00 = riscul (incidenta) bolii la = riscul (incidenta) bolii la neexpusineexpusi

Riscul relativ indica de cate ori este mai mare riscul la Riscul relativ indica de cate ori este mai mare riscul la expusi fata de neexpusi.expusi fata de neexpusi.

RR0

1

dccbaa

RR

Page 23: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta) bolii RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta) bolii la expusi si neexpusi.la expusi si neexpusi.

RA = RRA = R1 – 1 – RR00

Riscul atribuibil indica cu cat este mai mare riscul la expusi Riscul atribuibil indica cu cat este mai mare riscul la expusi fata de neexpusifata de neexpusi

Page 24: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

INTERPRETARE:INTERPRETARE:

RR RARR RA

>1 >0 asociere factor de risc – boala>1 >0 asociere factor de risc – boala

=1 =0 factor indiferent=1 =0 factor indiferent

<1 <0 factor de protectie<1 <0 factor de protectie

Page 25: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

Mai pot fi efectuate si urmatoarele calcule:Mai pot fi efectuate si urmatoarele calcule: Fractiunea atribuibila sau etiologica (RA%) – masoara Fractiunea atribuibila sau etiologica (RA%) – masoara

specificitatea legaturii intre factorul de risc si imbolnavire.specificitatea legaturii intre factorul de risc si imbolnavire.

Riscul atribuibil in populatie – masoara impactul actiunii Riscul atribuibil in populatie – masoara impactul actiunii factorului de risc in populatiefactorului de risc in populatie..

1001

%

RR

RRRA

RRRp

pRAp 0

Page 26: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

ANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORTAANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORTA

Testul statistic adecvat este testul ChiTestul statistic adecvat este testul Chi²²

Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 inseamna ca avem un rezultat semnificativ statisticinseamna ca avem un rezultat semnificativ statistic

IC = interval de confidenta = 95%IC = interval de confidenta = 95%

Page 27: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

AVANTAJE:AVANTAJE: Au validitate bunaAu validitate buna

Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si despre Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si despre istoria naturala a boliiistoria naturala a bolii

Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR)Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR)

Sunt eficiente in boli cu incidenta mareSunt eficiente in boli cu incidenta mare

Pot urmarii direct modul de actiune al factorului de riscPot urmarii direct modul de actiune al factorului de risc

Pot urmarii si efecte tardive ale boliiPot urmarii si efecte tardive ale bolii

Page 28: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

DEZAVANTAJE:DEZAVANTAJE: Sunt costisitoareSunt costisitoare

Nu se pot repetaNu se pot repeta

Necesita un timp indelungat si un numar mare de subiectiNecesita un timp indelungat si un numar mare de subiecti

Urmarirea pe termen lung este dificila in boli cu perioada de Urmarirea pe termen lung este dificila in boli cu perioada de latenta lungalatenta lunga

Produc erori, mai ales de selectie si de confuzieProduc erori, mai ales de selectie si de confuzie

Page 29: Studiul de cohorta

STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA

EXEMPLU:EXEMPLU:S-a dorit testarea ipotezei conform căreia respiraţia orală în perioada de

creştere a copilului favorizează apariţia sindromului compresiei de maxilar. Pentru a testa ipoteza s-a iniţiat un studiu în Târgu Mureş. Au fost incluşi în studiu copii din 5 grădiniţe, copiii ambelor loturi având vârste cuprinse între 3-4 ani şi caracteristici asemănătoare privind distribuţia pe sexe, mediul de provenienţă, obiceiurile alimentare,

prezenţa unor anomalii dento-maxilare la părinţi şi fraţi, dezvoltarea armonioasă a extremităţii cefalice, a dimensiunilor şi rapoartelor

intermaxilare şi ocluzale dentare. 51 de copii au fost expuşi la factorul de risc luat în studiu, ei prezentând respiraţie orală datorată obstrucţiei căilor aeriene superioare (C.A.S.), fie prin vegetaţii adenoidiene sau

deviaţii de sept nazal a căror tratament chirurgical a fost refuzat de către părinţi, fie prin rinite alergice refractare la tratament. Copiii din lotul non-expus factorului de risc nu au prezentat respiraţie orală în repaus, având

permeabilitatea C.A.S. în limite normale.Creşterea şi dezvoltarea maxilară a celor două loturi de copii a fost

urmărită periodic timp de 4 ani, sesizând eventuale conturări ale unor tablouri clinice de compresie maxilară.