UNIVERSITATEA DIN PETROŞANIFACULTATEA DE MINESPECIALIZAREA: EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - MASTER

PROIECT

STUDIUL IMPACTULUI POLUĂRII FACTORILOR DE MEDIU DE CĂTRE

DOMENIUL SCHIABIL PARÂNG

Coordonator:Prof. univ .dr. ing. Dumitrescu Ioan

Masterand:Crețu Ioan Dan

2012

CUPRINS

Introducere …………………………………………..….…………………………. pag. 3

Capitolul 1Generalități privind domeniul schiabil Parâng1.1 Descrierea amplasamentului domeniului schiabil Parâng1.2 Descrierea factorilor de mediu afectați de domeniul schiabil1.3 Surse de poluare

Capitolul 2Situația actuală privind legislația protecției mediului2.1 Legislația de mediu în România2.2 Legislația de mediu în Uniunea Europeană2.3 Valori limită de emisie. Standarde

Capitolul 3Impactul poluării factorilor de mediu de către domeniul schiabil Parâng3.1 Impactul poluării asupra aerului3.2 Impactul poluării asupra solului3.3 Impactul poluării asupra apei3.4 Impactul poluării asupra florei și faunei

Capitolul 4Evaluarea impactului poluării asupra factorilor de mediu4.1 Evaluarea impactului poluării prin matricea de impact4.2 Evaluarea impactului poluării prin indicele global de poluare

Concluzii și propuneri

Bibliografie

2

INTRODUCERE

Masivul muntos cel mai înalt dintre Olt şi Dunăre, Parângul (2519 m altitudine, Vârful Parângul Mare), reprezintă nodul orografic dominant al grupei montane cu acelaşi nume cuprins în spaţiul dintre Olt, Jiu şi Strei.

Activitatea de turism în această zonă, îmbracă forme diferite, specifice şi complexe, amenajarea turistică ridicând probleme legate atât de protejarea şi conservarea ecosistemelor cât şi de dezvoltare a infrastructurii generale, a echipamentelor de cazare şi dotările pentru recreere în turism.

Masivul Parâng reprezintă un unicat geografic prin frumuseţea peisajelor, date de apa- riţia crestelor alpine, ale circurilor şi lacurilor glaciare, de apariţia calcarelor care introduc o diversitate de peisaj în partea sudică, dar şi pădurile nesfârşite, vegetaţia şi flora din golurile de munte şi poieni precum şi de faună carpatică. Oamenii au adăugat şi alte frumuseţi acestui tezaur natural şi anume construcţiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul şi Galbenul.

În grupa din care face parte, Parângul se detaşează prin semeţia piscurilor de peste 2000 m altitudine Parângul Mare, Cârja, Setea Mare şi Urdele. Culmea principală care încadrează aceste piscuri, având dezvoltată o amplă zonă de pajişti alpine, apare impresionantă datorită, mai ales, bordurii de circuri glaciare care le amintesc la alte dimensiuni pe cele din Făgăraş.

Cele mai mari circuri glaciare sunt Slăveiul, Roşiile, Mija şi Ghereşul, unele dintre acestea adăpostind şi lacuri glaciare de o mare frumuseţe cum sunt: Câlcescu, Oglinda Mândrii, Tăul Fără Fund. Aici se găsesc văi glaciare cu profilul lor specific de „U” pe Jieţ, pe Lotru, morene identificate acum 90 ani de Emmanuel de Martonne, toate atestând o intensă activitate glaciară cuaternară. Priveliştile alpine se completează cu câmpurile de pietre şi cu grohotişurile care tivesc frecvent povârnişurile abrupte.

Căile de pătrundere spre nodul orografic al Parângului (2519 m altitudine) urmează firul văilor, mai toate cuprinzând elemente de pitoresc dintre cele mai atrăgătoare (chei, abrupturi, peşteri, mici lărgiri însorite valorificate antropic, mai recent şi cu numeroase lacuri de acu- mulare) sau continuă tentacular, pe culmile intermediare, cu vechi drumuri de oi înlocuite recent pe anumite sectoare cu şosele parţial carosabile (de tip forestier).

Masivul Parâng prin frumuseţea peisajelor sale a atras atenţia a numeroşi cercetători care sub penelul lor au aşternut cum s-au priceput mai bine istoria şi geografia Parângului.

Acest studiu are ca obiect descrierea condiţiilor iniţiale din perimetrul potenţial afectat de către proiectul antropic precum şi a zonelor din imediata vecinătate.

Un areal bine individualizat în Valea Jiului este complexul turistic Rusu-ANEFS (Academia Națională de Educație Fizică și Sport), care beneficiază de o oarecare notorietate în special pentru sporturile de iarnă, şi unde se desfăşoară actualmente, într-o oarecare măsură, un turism organizat.

O componentă importantă a dezvoltării turismului în arealul munţilor Parâng o constituie problemele de impact economic, social şi ecologic. Municipiul Petroşani, fiind o zonă monoindustrială, în care mineritul a constituit principala activitate a locuitorilor, a suferit în ultimii ani numeroase transformări. Restructurarea industriei miniere, prin numărul mare de disponibilizări a dus rapid la creşterea numărului de şomeri şi la scăderea nivelului de trai al municipiului. În aceste condiţii, autoritatea locală a identificat dezvoltarea turismului ca o activitate complementară / alternativă la economia locală.

Poziţia geografică a Văii Jiului în partea central-vestică a ţării prin traversarea zonei de către importante artere rutiere (E70) şi apropierea de magistralele europene (E68, E81)

3

favorizează dezvoltarea turismului care în procesul integrării României în Uniunea Europeană poate fi văzut ca un factor de integrare. Prin realizarea unor dotări competitive, în special pentru sporturile de iarnă, aria montană a Văii Jiului poate deveni o destinaţie turistică reprezentativă pentru ţările europene central-estice deficitare în această ofertă.

Autoritatea locală a făcut şi face în continuare eforturi considerabile pentru revigorarea zonei prin dezvoltarea turismului în masivul Parâng şi transformarea municipiului într-o staţiune turistică. Pentru municipiul Petroşani turismul reprezintă o orientare nouă iar pentru dezvoltarea durabilă a acestuia trebuie îndeplinite mai multe condiţii.

4

CAPITOLUL 1

GENERALITĂȚI PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL PARÂNG

1.1 Descrierea amplasamentului domeniului schiabil Parâng

Arealul Slima - Parâng este amplasat pe versantul nord-vestic al Munţilor Parâng, la o altitudine de 1.630 - 1.900 m, sub vârfurile Parângul Mic (2.074 m) şi Badea (1.850 m). Terenul este parţial împădurit, proprietate publică, peisaj alpin şi montan.

Accesul la obiectiv se face din drumul naţional DN 7A,din localitatea Petroşani, pe drumul judeţean DJ 709F.

Vecinătăţi: N – Ocolul Silvic Petroşani S - Ocolul Silvic Petroşani E - Ocolul Silvic Petroşani V - terenuri agricole proprietate privată.

În zona analizată, utilizarea curentă a terenului este cea silvică (26,2007 ha) și pășunat (34,8521ha).

Pentru accesul în zonă există drumul forestier Gruniu care permite accesul auto la toate dotările existente.

În zonă există urmatoarele pârtii: 2a: Vf. Parâng – Coama 1,3 km; 2b: Poiana 0,5 km; 2d: Saivane 0,8 km; 3b: Pârtia Slima 0,7 km; 4b: Pârtia „B” 0,5 km.

În total 5 pârtii existente, însumând 3,8 km lungime.Structuri turistice existente:

Cabana ANEFS (200 de locuri de cazare, circuit închis, cabana ,,La Naşu” (3 camere, 10 locuri de cazare), Vila Parâng** (33 camere cu 87 locuri), pensiunea ,,La Răzvan” (20 locuri), case de vacanţă (cca. 250).

Sporturi de iarnă şi instalaţii existente: un telescaun (plecare la 1073 m, sosire la1685 m,cu o viteză pe traseu de 1.5m/sec); trei teleschiuri, dintre care unul este prevăzut cu instalaţie nocturnă; doua centre de închiriat echipament sportiv de iarnă, plus particulari; şcoală sportivă pentru cursuri de schi cu monitori autorizaţi; patru pârtii de schi, una dintre ele fiind cea mai mare din ţară şi se compune din 4 pârtii,

una în prelungirea celeilalte. Plecarea se poate face de la 2.160 m, din Vârful Parângul Mic, până la telescaun plecare, peste 2 km;

există pârtii de schi pentru începători (ANEFS) şi pentru avansaţi şi performeri.Elemente de atractivitate turistică:

domeniu schiabil de largă extindere, dispus gradual de la 1.150 m la 2.050 m altitudine, cu strat de zăpadă de 40-60 m grosime medie şi peste 150 zile/an persistenţă;

peisaje alpine de mare spectaculozitate cu circuri şi văi glaciare, abrupturi cu mase de grohotiş şi stâncării, creste şi vârfuri de peste 2.000 m altitudine;

păşuni montane şi alpine; telescaun existent Valea Maleia cota 1.073 - Cota 1.685 m; păduri de conifere de mare întindere, cu aerosoli răşinoşi;

5

fonduri cinegetice şi piscicole reprezentative; domeniu imens pentru drumeţie montană (din 20 trasee montane, 11 pleacă din / sau

acced în zona studiată); domeniu pentru parapantă, deltaplan şi mai puţin pentru mountain bike; domeniu pentru alpinism; clima este favorabilă practicării turismului în orice anotimp,cu precădere în lunile august-

octombrie (secetoase şi cu zile senine) şi de iarnă (temperaturi mici şi cu zile senine pentru schi);

bioclimat tonic stimulent cu valoare terapeutică.

1.2 Descrierea factorilor de mediu afectați de domeniul schiabil

Caracteristicile solurilor etajului alpinSolurile caracteristice etajului alpin inferior sunt podzolurile humico-feriiluviale, iar în

etajul alpin superior, alături de acestea apar solurile humico-silicatice.În zona alpină apar şi stânci la zi, iar local apar soluri redzinice sau soluri hidromorfe.Solurile humico-silicatice se găsesc în partea cea mai înaltă a golurilor alpine. Aceste

soluri au în general orizontul A bine dezvoltat, de culoare brun-închis, bogat în substanţă organică şi material scheletic. În adâncime, el se continuă cu orizontul Ac sau C format aproape numai din fragmente de rocă. Din punct de vedere fizico-chimic, aceste soluri se deosebesc de podzoluri printr-o aciditate ceva mai redusă, un grad de saturaţie în baze mai ridicat şi prin lipsa acumulărilor de secvioxizi şi humus, sub orizontul humifer.

Podzolurile humico-feriiluviale prezintă un profil scurt, puternic scheletic. Orizontul A2 se separă net de cele învecinate, prin culoarea cenuşiu albicioasă evidentă. Orizontul Bhs prezintă culoarea cafelei arse, caracteristică. Proprietăţile chimice sunt deosebite de acelea ale solurilor din etajul montan, aciditatea este ridicată (valoarea pH-ului este de 3,2 în extract salin, la suprafaţa solului), iar gradul de saturaţie se menţine foarte scăzut (sub 20% în Al şi A2, sub 10% în Bhs). Substanţa organică aflată în cantitate mare la suprafaţă (peste 25%) migrează în mare parte în adâncime, acumulându-se împreună cu cantităţi apreciabile de secvioxizi de fier şi aluminiu, în orizonturile Bhs şi Bs.

Primul tip de asociaţie de soluri montane este specific molidişurilor şi jnepenişurilor, caracterizate prin predominarea solurilor brune feriiluviale şi a podzolurilor.

Apar şi soluri brun acide pe roci intermediare şi bazice, precum şi litosoluri şi regosoluri, iar local se întâlnesc soluri hidromorfe. Solurile podzolice brune apar în etajul montan superior.

Molidişuriloe se situează în intervalul 1500 - 1800 m.Solurile brun acide s-au format de la altitudini de 800 - 1200 m, în condiţiile

fitoclimatice ale pădurii de fag. Aceste soluri brun acide s-au format pe diverse roci intermediare şi acide, atât pe culmi joase, cât şi pe versanţii cu diferite înclinări.

În Masivul Parâng, la fel ca şi în ceilalţi munţi, care aparţin Grupei Parâng, se dezvoltă o amplă zonă de pajişti alpine, ceea ce face ca viaţa pastorală să fie foarte dezvoltată, mai ales că accesul pe culme se face pe numeroase drumuri şi poteci.

De acolo de unde începe pădurea, până la pajiştea alpină, tot ansamblu de culmi este cuprins sub numele de plai, iar pentru fiecare culme şerpuie un drum, purtând numele satului, din care porneşte spre munte. Între cele mai importante este Plaiul Mare al Novacilor, parte sudică a vestitului drum transcarpatic de altitudine, dintre Novaci şi Sebeş, care după ce urcă la peste 2000 m pe Muntele Urdele se întretaie cu drumul ce trece din Valea Lotrului în Depresiunea Petroşani.

Rețeaua hidrografică a grupei montane Parâng

6

Masivul Parâng este fragmentat de o reţea hidrografică evident radiară, deşi local, pe bazine, aceasta capătă totuşi aspect de reţea dendritică (bazinele Jiului, Jieţului etc.) sau paralelă (bazin de pe versantul sudic). Cu obârşiile în partea centrală la peste 1800 m, râurile principale au o alimentare predominant nivală şi subterană moderată, iar sub această altitudine, pluvo-nivală şi subterană moderată.

Reţeaua hidrografică a grupei montane Parâng aparţine bazinelor Jiului şi Oltului, acestea fiind incluse în grupa sistemelor hidrografice sudice, colectorul lor fiind Dunărea.

Pe lângă bogăţia deosebită a apelor, Masivul Parâng are şi 22 de lacuri mai importante, 18 lacuri mai mici şi peste 25 de ochiuri de apă, în marea lor majoritate, de origine glaciară. Prin acest număr de lacuri, Masivul Parâng se situează pe locul trei în ierarhia Carpaţilor româneşti, după Munţii Făgăraş şi Retezat.

Apele subterane - sunt răspândite inegal, în funcţie de structura geologică, litologie, climă. Chiar dacă în Grupa Montană Parâng, ca şi în celelalte zone muntoase, precipitaţiile sunt bogate, depozitele litologice, capabile să acumuleze apa, sunt restrânse şi discontinue (în general datorită prezenţei graniţelor). În sudul masivului, acolo unde se găsesc roci calcaroase, sunt condiţii de acumulare a apelor subterane.

Apele freatice din Grupa Montană Parâng au o serie de trăsături distincte faţă de regiunile intra - şi extra-carpatice. Pantele mari ale reliefului asigură un drenaj intens al apelor freatice de pe interfluvii, acestea fiind cantonate mai ales în scoarţa de alterare. În arealul de răspândire a rocilor cristaline şi magmatice intruzive, rezerve mai însemnate se găsesc în zonele de fisuraţie subaeriană intensă

Apele de adâncime lipsesc aproape cu totul sau apar izolat pe unele falii. Rezerve mai mari există în structurile sinclinale ale cuverturii sedimentare, în calcarele şi conglomeratele mezozoice şi în depozitele pliocen cuaternare, din depresiunile intracarpatice.

Ape de suprafațăMasivul Parâng este drenat de o largă rețea hidrografică care include pâraie, râuri,

lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de acumulare si captări, lacuri pluvionale.Principalul râu care marginește și drenează masivul este Jiul cu afluentul său, Jiețul.

Jiețul ia naștere din emisarii lacurilor glaciare aflați în complexul glaciar Roșiile.După intrarea în defileu, primul afluent mai important al Jiului pe stânga este Izvorul

care, cu afluenții săi Sasul, Largul, Tecanul, Lapusel si Stoinicioara, drenează întreaga întindere de măguri înalte și muncei de sub poala Parângului Mic, între acesta si Vf. Cârja. Apoi urmează pârâul Polatiștea care aproape de confluență străbate un sector de chei taiate în calcare. Izvoarele sale aflate sub culmea Cârja- Parângu Mare (Cutreasa, Tecanu, Surpata sunt completate de cele sudice (Capriorul, Obârsia) aflate sub Vf. Recii (1486 m).

În prezent, în masivul Parâng calitatea apelor este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate. Fiecare cabană are sistem propriu de canalizare cu fose septice vidanjabile.

Pentru cunoașterea stării actuale a factorului de mediu apă, au fost prelevate probe de apă după cum urmează:

P1 apa – prelevată din pârâul Gruniu.P2 apa – prelevată din pârâul Maleia.Rezultatele determinărilor efectuate sunt redate în tabelul următor:

Proba UM P1 apă P2 apă

Conductivitate µS/cm 112 132

Aciditate reală mechiv

7

Aciditate totală mechiv

Alcanilitate totală mechiv

Alcanilitate permanentă mechiv

Reziduu fix mg/dm3 135 148

Indice pH Unit pH 6,53 6,62

Suspensii mg/dm3 53 42

Hidrogen sulfurat mg/dm3 0 0

Clor rezidual mg/dm3 0 0

Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 0 0

Plumb mg/dm3 0,000 0,000

Cadmiu mg/dm3 0,000 0,000

Crom trivalent mg/dm3 0,002 0,002

Crom hexavalent mg/dm3 0,000 0,000

Cupru mg/dm3 0,000 0,000

Zinc mg/dm3 0,02 0,02

Mangan mg/dm3 0,024 0,018

Fier total mg/dm3 0,02 0,02

Calciu mg/dm3 8,6 9,2

Magneziu mg/dm3 1,4 1,2

Fosfor (P) mg/dm3 0 0

Cianuri (CN-) mg/dm3 0 0

Sulfiți (SO32-) mg/dm3 - -

Sulfați (SO42-) mg/dm3 22 31

Fenoli (7167-92) mg/dm3 0 0

Detergenți anionici mg/dm3 0 0

CBO5 mg/dm3 0 0

CCO-Cr mg/dm3 0 0

Din tabel rezultă urmatoarele:P1 apă – nu prezintă depășiri ale prevederilor ordinului 161/2006 la parametrii fosfor

total și substanțe organice. După valorile parametrilor analizați, conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate.

P2 apă – nu prezintă depașiri ale prevederilor Ordinului 161/2006 la parametrii fosfor total și substanțe organice. După valorile parametrilor analizați, conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate.

De fapt, în aceste ape în cadrul unor monitorizari anterioare nu s-a evidențiat nici un fel de activitate biologică.

AerulAprecieri cu privire la mersul climei în Muntii Parâng se pot face cu usurință deoarece

au existat de-a lungul timpului numeroase observații meteorologice la cinci stații meteo aflate

8

la marginea masivului, după cum urmează: Parâng (1586 m alt.), Obârșia Lotrului (1400 m alt.), Rânca (1630 m alt.), Polovragi (600 m alt.) și Negovanu (1900 m alt.). Aproape toate au avut intermitențe în funcționare dar datele existente în arhive pot conduce la unele concluzii evidente.

Există desigur un grad de variabilitate a valorilor parametrilor climatici în funcție de ani, luni și zile dar și de amplasamentul stațiilor. De asemenea se remarcă deosebiri fundamentale între climatul munților mijlocii, cu altitudini de 1500 - 1700 m și cel al munților înalți cu altitudini de peste 2200 m, care este mult mai aspru.

Temperatura medie anuală se situează între 3,6-4,5°C la Rânca, 3,2-4,5°C la Parâng, 4,5-7,2°C la Obârșia Lotrului și 1,5-4,2°C la Negovanu. Variațiile de temperatură sunt mai mari în timpul iernii și mai mici vara.

Pe luni, cele mai calde sunt lunile iunie, iulie, august, cu medii lunare de 12-14°C iar cele mai reci sunt lunile decembrie și februarie cu medii de 6-4 °C. În lunile de iarnă temperatura poate scădea la -17 sau chiar -20°C în timp ce vara temperatura poate urca la 20-25°C. Tot vara, temperatura poate scădea uneori la 0-3,5°C, în timp ce iarna sunt zile în care temperatura urcă la 8-10°C mai cu seama pe versanții sudici, însoriți.

Numărul zilelor cu îngheț variază între 150-172 iar numărul zilelor geroase cu temperatură -10°C oscilează între 40-70. Numărul zilelor cu temperatură 10°C variază între 96 si 108.

Din punct de vedere termic pe ansamblu climatul se încadrează în climatul de munte cu ierni reci, cu temperatură medie anuală sub 18°C dar și a lunii celei mai calde tot sub 18°C, cu veri răcoroase.

Precipitațiile anuale oscilează între 770 si 1440 mm fiind mai abundente pe latura sudică.

Precipitații mai bogate sunt în lunile mai și iulie, iar mai reduse în februarie-martie și octombrie-noiembrie. În acest caz oscilațiile cantităților de apă cazute sunt mai largi.

Probabilitatea zilelor cu precipitații este mai mare pe versanții nordici și vestici, aceasta datorându-se fronturilor principale care sunt mai frecvente din direcția nord-vest.

Stratul de zapadă reprezintă un important indicator al climatului legat de precipitații. Grosimea acestuia variază între 4-5 cm și 2-3 metri, grosimi mai mari întâlnindu-se în nișele nivale, în căldările glaciare și în cornișe.

Numărul de zile cu sol acoperit de zapadă se situează între 120 si 140 la Rânca, 123 și 152 la Parâng, 118 si 138 la Obârșia Lotrului și 130-162 la Negovanu.

De menționat este faptul că pe crestele înalte predomină viscolul care depune cantități mari de zăpadă în terenul adâncit, concav, în timp ce pe suprafețele plane de pe creste și platouri, zăpada este viscolită și pe alocuri abia atinge 10-20 cm grosime.

Stratul de zăpadă persistă mult în căldările glaciare și în jgheaburile adânci, de regulă până în iulie. Uneori, acest strat în care se pot observa larve sau adulți de insecte, este acoperit de zăpadă nouă din toamnă.

Pe lângă astfel de stațiuni cu zăpadă în topire lentă se dezvoltă vara plante specifice (chionofile), adaptate la excesul de apă rece în sol.

Umezeala relativa a aerului cunoaște valori ce depășesc 65%, mediile situându-se între 70 si 90%, aproape la toate stațiile, mai mare fiind la Obârșia Lotrului datorită lipsei curenților.

Nebulozitatea mijlocie lunară este mai mare pe versantul nordic decât pe cel sudic. Valori mai mari se înregistrează în luna mai și uneori în iulie în timp ce valori mai reduse se notează în lunile septembrie-octombrie. Numărul de zile senine este mai mare la Rânca și Negovanu. Au fost luni în care toate zilele au avut cer acoperit (mai 1957). Cea mai redusă nebulozitate se remarcă în lunile de vară (3-13 zile lunar).

9

Vântul prezintă frecvențe mai mari pe direcțiile nord-vest, nord si sud-vest cu valori cuprinse între 12,5-13,9%. Cea mai mică frecvență se înregistrează pe direcția sud-vest (2,3%) si vest (2.1%). Tăria cea mai mare se înregistrează pe direcția nord la Rânca și nord-vest la Parâng și Negovanu cu valori de 2,7° Beaufort la primele două și 6,5-7° la Negovanu. De altfel stația de la Negovanu a fost creată tocmai pentru măsurarea vântului în vederea construirii unei centrale eoliene (la est de Curmătura Oltețului). Aceasta a și funcționat între 1978 si 1986 cu bune rezultate după care proiectul a fost abandonat. Stația meteo a continuat să funcționeze până în 2002.

Există și multe zile de calm și acestea sunt apreciate de toți cei ce se află pe crestele munților, deoarece vântul creează un puternic disconfort.

Un rol important îl are ceața. Aceasta se formează și persistă mult timp în căldările sudice fiind împiedicată adesea să se extindă spre nord de catre vânturi slabe din nord. Uneori însă trece culmea și se extinde în căldările glaciare din nord unde adesea se destramă.

Surse de poluare a aerului pe durata exploatării investițieiDeoarece scopul proiectului antropic îl constituie practicarea sporturilor de iarnă,

emisiile de poluanți atmosferici se limiteaza la poluanții emiși de utilajele folosite la amenajarea pârtiilor.

În anotimpul cald, ca urmare a dezvoltării infrastructurii turistice, se estimează creșterea considerabilă a fluxului de turiști. Aceștia, prin tradiționalele picnicuri cu barbeque pot emite, în mod necontrolat, poluanți atmosferici. Pentru limitarea acestor emisii este necesar să se limiteze locurile în care astfel de activități sunt permise și să se interzică incinerarea resturilor menajere rezultate în urma acestei activități, în primul rând a ambalajelor din material plastic.

Pentru evaluarea nivelului de poluare în zona amplasamentului (lânga Cabana ANEFS), s-au determinat pulberile în suspensie, SO2 și NO2. Rezultatele măsurătorilor sunt redate în tabelul de mai jos comparativ cu Ordinul Ministerul Apelor și Protecției Mediului nr. 592/2002, poluanții detereminați se situează mult sub valorile admise.

Data prelevării probelor

Poluantul determinat

Puncte de prelevare

Concentrația poluantului [µg/m3]

DeterminatăMaximă admisă Ordin 592/2002

8.10.11Pulberi totale în suspensie

Lângă cabană 13,4 50

8.10.11 SO2 Lângă cabană 2,45 20

8.10.11 NO2 Lângă cabană 1,87 30

Din interpretarea rezultatelor determinărilor fizico-chimice efectuate pe proba de aer prelevată din zona cabanei ANEFS rezultă: calitatea aerului în zona luată în considerare este foarte bună.

Fauna, flora şi vegetaţia munților ParângHabitatele prezente în zona de impact a proiectului sunt reprezentate de porţiuni de

vegetaţie ierboasă, vegetaţia lemnoasă, vegetaţie de stâncării.Modul de repartizare a vegetaţiei pe teritorii întinse sau mai restrânse este în funcţie de

condiţiile de mediu, între care clima are un rol foarte important. Trecerea de la un etaj la altul

10

nu este netă, diferitele tipuri de vegetaţie interferând între ele, speciile arboricole de altitudine joasă urcând uneori până la limita superioară a pădurii, iar cele ale etajelor superioare coborând mult în pădurile de la poalele muntelui.

Principalele trăsături ale învelişului vegetal, din Grupa Montană Parâng sunt condiţionate de variaţiile căldurii şi umidităţii, în funcţie de altitudine, de configuraţia reliefului şi de expoziţia versanţilor. Datorită acestor factori se remarcă o etajare a vegetaţiei şi o diferenţiere, din punct de vedere al extinderii acestor etaje. Această diferenţiere se face între etajarea vegetaţiei de pe versanţii nordici şi cea de pe versanţii sudici, în funcţie de expoziţia acestora şi între etaje, în funcţie de configuraţia reliefului.

Astfel, principalele trăsături fitogeografice ale versanţilor sudici, ai Grupei Montane Parâng, sunt larga răspândire a făgetelor, redusa zonă a coniferelor şi marea extensiune a pajiştii alpine.

Vegetaţia versanţilor nordici se remarcă prin extinderea mai mare a etajului de conifere şi prin vegetaţia intrazonală. Aceasta din urmă cuprinde asociaţiile de stâncării, de grohotiş, de izvoare şi pâraie şi de mlaştini (turbăriile din zona alpină şi subalpină). Multitudinea speciilor, ce alcătuiesc învelişul biotic al acestui masiv, evidenţiază şi influenţele pe care vegetaţia de aici le-a suferit în evoluţia ei, în timp.

Vegetaţia şi flora prezintă în Grupa Montană Parâng o etajare în funcţie de zonele climatice, astfel: etajul alpin şi subalpin, etajul forestier.

Pajiştile alpine sunt alcătuite din asociaţii de ierburi scunde, adaptate la frig, uscăciune şi vânturi puternice, iar florile întâlnite aici sunt floarea de colţ (Leontopodium alpinum), ventriceaua (Chrysanthemun alpinum), cerenţelul de munte (Geum montanum) sau de scânteiuţa de munte (Potentilla termata), etc.

Trecerea de la etajul alpin la etajul subalpin se face prin tufărişuri pitice de smârdar (Rhododendron kotschyi), azaleea târâtoare de munte (Loiseleuria procumbens), coacăz (Brukenthalia spiculifolia), argintică (Dryas octopetala), etc.

Etajul forestier sau etajul montan este extins în Grupa Montană Parâng între 1000 şi 1800 m şi se subîmparte în etajul montan superior al pădurilor de conifere (molid), în etajul mijlociu sau al pădurilor de amestec (foioase şi răşinoase) şi etajul inferior sau al pădurilor de fag.

Cele mai importante mamifere din munții Parâng sunt: capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx Lynx) şoarecele de zăpadă (Microtus nivalis ulpius), chiţcanul de munte (Sorex alpinus), jderul de pădure (Martes martes), lupul (Canis lupus), iepurele (Lepus capensis), vulpea (Vulpes vulpes), mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felis silvestris, vipera cu corn (Vipera amodytes),etc.

Păsările din acest etaj sunt: fâşa de munte (Anthus spirolitta), brumăriţa alpină (Prunella collaris), acvila de munte şi corbul (Corvus corax) pe stânci şi grohohotişuri, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua încălţată (Aegolius funereus), pitigoiul de brădet (Parus ater), piţigoiul moţat (Parus cristatus), forfecuţa, gaiţa de munte (Nucifraga caryocatactes), etc, în alte zone ale muntelui.

Apele lacurilor de munte (Roşiile şi Câlcescu) sunt populate de păstrăv indigen (Salmo truta fario), ultimul fiind singurul lac populat cu păstrăvi pe cale naturală. Apele lacurilor de baraj: Vidra, Petrimanul, Galbenul sunt de asemenea bogate în păstrăvi, precum şi celelalte râuri din Masivul Parâng.

1.3 Surse de poluare

11

Surse de poluare a aeruluiCalitatea atmosferei este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul rețelei de

monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluanților, efectele făcându-se resimțite atât de către om cât și de către celelalte componente ale mediului.

Activitațile legate de funcționarea și întreținerea pârtiilor de schi sunt funcționarea grupului electrogen pentru furnizarea energiei electrice în cazul întreruperii accidentale a funcționării rețelei electrice, funcționarea ATV-urilor și snowmobilului pentru echipa Salvamont și a ratrak-urilor utilizate la refacerea pârtiilor.

Considerăm că această activitate nu aduce prejudicii factorului aer, influențele reduse ale acesteia resimțindu-se într-un spațiu restrâns din aria de activitate. Menționăm că zona luată în considerare este amplasată la o distanță suficient de mare față de așezările umane învecinate, distanța minimă fiind de 10 km.

Surse de poluare a soluluiÎn urma funcționării ratrak-urilor este posibilă apariția unor scurgeri accidentale de

combustibil lichid și de uleiuri lubrifiante. Pentru evitarea acestor scurgeri, se recomandă verificarea și întreținerea periodică a utilajelor, iar cele care prezintă defecțiuni cu risc de producere a unor astfel de scurgeri să fie retrase la garajele amenajate.

Petru a se evita distrugerea stratului vegetal și a celui de sol fertil se va interzice practicarea sporturilor de iarnă pe porțiunile de pârtii insuficient înzepezite.

Surse de poluare a apeiÎn prezent în masivul Parâng calitatea apelor este afectată de apele uzate neepurate

sau insuficient epurate. Fiecare cabană are sistem propriu de canalizare cu fose septice vidanjabile.

Apele pluviale: apele pluviale de pe amplasament sunt ape provenite de pe acoperișuri, ape pluviale provenite de pe drumuri și platforme parcare și ape aferente pârtiilor de schi prin pădure. Apele provenite din topirea zăpezii de pe pârtiile de schi, parte din ele se vor se vor infiltra în pământ sau se vor scurge natural în același mod ca și până acum, iar restul vor urma traseul apelor pluviale.

Apele meteorice colectate în lungul pârtiei nu au surse de poluare, putând fi considerate convențional curate. Apele meteorice preluate de rigolele perimetrale ale parcărilor sau de cele laterale ale drumurilor de acces, pot fi încărcate cu diferiți poluanți rezultați de la traficul rutier (de la emisiile autovehiculelor, de la pierderile de carburanți și uleiuri, de la frecarea între pneurile autovehiculelor și calea de rulare etc.).

Lucrările prevăzute pentru scurgerea apelor meteorice împiedică stagnarea apei pe platforma pârtiei sau parcărilor și drumurilor contribuind la păstrarea suprafeței acesteia în condiții bune. Apele meteorice vor fi preluate de către sistemul de pante, șanțuri și rigole ce însoțesc traseul pârtiei și vor fi deversate controlat, după ce străbat cămine de liniștire sau decantoare de preepurare a impurităților mecanice, în apele de suprafață.

În perioada de exploatare nu se prognozează un impact asupra apelor de suprafață, cu condiția funcționării dotărilor de epurare la parametrii proiectați.

12

CAPITOLUL 2

SITUAȚIA ACTUALĂ PRIVIND LEGISLAȚIA PROTECȚIEI MEDIULUI

2.1 Legislația de mediu în România

Proiectul se încadrează în lista activităților cu potenţial efect semnificativ asupra mediului, care se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, conform:

Anexei nr. 2, pct. 12, lit. a): “ pârtii de schi, teleschiuri, telecabine și amenajările aferente” din H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, respectiv din Ord. M.M.P. nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private ;

OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

Ord. nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluării mediului, cu modificarile si completările ulterioare;

OM nr. 462/1993 pentru aprobarea condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și a normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de sursele staționare;

Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, cu modificările și completările ulterioare;

STAS nr. 12574/1987 privind condițiile de calitate ale aerului din zonele protejate; Legea Apelor nr. 107/1996 modificată și completată cu Legea nr. 310/2004 și Legea

nr. 112/2006, modificată și completată de OUG nr. 12/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului;

HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de

baterii și acumulatori; STAS 10009/1988 privind acustica urbană - limite admisibile ale nivelului de zgomot; HG nr. 321/2005, republicată, privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental.

2.2 Legislația de mediu în Uniunea Europeană

Baza legală a politicii de mediu a UE este constituită de articolele 174 - 176 ale Tratatului CE, la care se adaugă articolele 6 şi 95.

Articolul 174 este cel care trasează obiectivele politicii de mediu şi conţine scopul acesteia - asigurarea unui înalt nivel de protecţie a mediului ţinând cont de diversitatea situaţiilor existente în diferite regiunii ale Uniunii.

În completarea acestuia, Articolul 175 identifică procedurile legislative corespunzătoare atingerii acestui scop şi stabileşte modul de luare a deciziilor în domeniul politicii de mediu, iar Articolul 176 permite SM adoptarea unor standarde mai stricte.

13

Articolul 95 vine în completarea acestuia şi are în vedere armonizarea legislaţiei privitoare la sănătate, protecţia mediului şi protecţia consumatorului în Statele Membre, iar o clauză de derogare permite acestora să adauge prevederi legislative naţionale în scopul unei mai bune protejări a mediului.

Funcţionând într-o altă direcţie, Articolul 6 promovează dezvoltarea durabilă ca politică transversală a Uniunii Europene şi subliniază astfel nevoia de a integra cerinţele de protecţie a mediului în definirea şi implementarea politicilor europene sectoriale. Acestora se adaugă peste 200 de directive, regulamentele şi deciziile adoptate, care constituie legislaţia orizontală şi legislaţia sectorială în domeniul protecţiei mediului. Legislaţia orizontală cuprinde acele reglementări ce au în vedere transparenţa şi circulaţia informaţiei, facilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activităţii şi implicării societăţii civile în protecţia mediului ş.a. (de exemplu: Directiva 90/313/CEE privind accesul liber la informaţia de mediu, Regulamentul 1210/90/CEE privind înfiinţarea Agenţiei Europene de Mediu, etc.).

Spre deosebire de aceasta, legislaţia sectorială (sau verticală) se referă la sectoarele ce fac obiectul politicii de mediu şi care sunt: gestionarea deşeurilor, poluarea sonoră, poluarea apei, poluarea aerului, conservarea naturii (a biodiversităţii naturale), protecţia solului şi protecţia civilă (care se regăsesc în planurile de acţiune şi în strategiile elaborate).

2.3 Valori limită. Standarde

Evaluarea impactului surselor aferente activităților de execuție s-a efectuat prin modelare matematică, rezultatele raportându-se la valorile concentrațiilor maxime admisibile (CMA) prevăzute de:

Standardul național pentru calitatea aerului (STAS 12574-87); Standardele de calitatea aerului din UE, parțial transpuse în legislația națională; Valorile ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizația Mondială a

Sănătății (OMS); Valorile ghid recomandate de Uniunea Internațională a Organizațiilor de

Cercetare a Pădurilor (IUFRO) pentru protecția vegetației.În cele ce urmează se prezintă CMA, valorile limită (VL) și valorile ghid (VG)

prevăzute sau recomandate de Standardul Național și de organizațiile internaționale menționate, pentru poluanții specifici surselor studiate.

Tabelul 2.1 Concentratii maxime admise. Valori limita. Valori ghid

Poluant Concentrații maxime admise – CMA;Valori limită – VL; Valori ghid - VG

Timp de

mediere

NO2

CMA = 300 •g/m3 ½ hVL = 200 •g/m3 (ord 592) 1 hVL = 400 mg/m3 (OMS) 1 hVL = 40 •g/m3 1 an

NoxVL = 200 •g/m3 1 hVL = 135 mg/m3 1 hVG = 30 •g/m3 – pentru protecția ecosistemelor sensibile în zone neconstruite 1 an

CO

CMA = 6.000 •g/m3 ½ hVL = 10.000 •g/m3 1 hVG = 10.000 •g/m3 1 hVG = 60.000 mg/m3 ½ h

14

SO2

CMA = 750 mg/m3 ½ hVL = 350 •g/m3 1 hVG = 150 mg/m3 1 hCMA = - 24 hVL = 125 •g/m3 24 hVG = - 24 hCMA = 60 mg/m3 1 anVL = 20 •g/m3, protecție ecosoiteme 1 anVG = 30 mg/m3, protecție ecosisteme 1 an

PbCMA = 2,1 mg/m3 24 hVL = 0,5 mg/m3 1 anVG = 0,5 mg/m3 1 an

TSP

CMA = 500 mg/m3 ½ hVL = 500 mg/m3 1 hVG = 350 mg/m3 1 hCMA = 75 mg/m3 1 anVL = 150 mg/m3 24 hVG = 40 mg/m3 1 an

Cd

CMA = 0,06 mg/m3 24 hVL = - 24 hVG = - , potențial cancerigen tolerabil la o concentrație medie anuală de 0,005 mg/m3 24 h

Cr6+

CMA = 4,5 mg/m3 24 hVL = - 24 hVG = - , pentru expunerea pe întreaga durată a vieții la o concentrație medie de 1 mg/m3, riscul de cancer este de 3,8x10-2 -

Tabelul 2.2 VG recomandate de OMS

Valori – ghid recomandate de OMS

Cd potențial cancerigen, tolerabil la o concentrație medie anuală de 0,005 •g/m3

Crpentru expunerea pe întreaga durată a vieții la o concentrație medie de 1 •g/m3, riscul de cancer este de 4x10-2

HAP (caBenz (a)piren)

pentru expunerea pe întreaga durată a vieții la o concentrație medie de 0,001 •g/m3, riscul de cancer este de 8,7x10-5

Nipentru expunerea pe întreaga durată a vieții la o concentrație medie de 1 •g/m3, riscul de cancer este de 3,8x10-4

Pb 0,5 •g/m3 ca medie anualăCO 60.000 •g/m3 pentru t = 30 minute si 10.000 •g/m3 pentru t = 8 oreNO2 400 •g/m3 pentru t = 1 ora si 150 •g/m3 pentru t = 24 ore

Tabelul 2.3 VG recomandate de IUFRO pentru protecția vegetației

Valori – ghid recomandate de IUFRO pentru protecția vegetației

NO295 •g/m3 pentru expunere 4 ore, 30•g/m3 ca medie anuală în prezența a 30 •g/m3 SO2 și a 60 •g/m3 O3 protecție ecosisteme

SO2150 •g/m3 pentru expunere < 1 oră, 30•g/m3 ca medie anuală în prezența a 30 •g/m3 NO2 și a 60 •g/m3 O3 protecție ecosisteme

15

CAPITOLUL 3

IMPACTUL POLUĂRII FACTORILOR DE MEDIU DE CĂTRE DOMENIUL SCHIABIL PARÂNG

3.1 Impactul poluării asupra aerului

Conform studiilor de specialitate, poluanții care apar în ghidurile de calitate a aerului recomandate de Organizația Uniunii Internaționale de Cercetare a Pădurilor (IUFRO) pentru vegetație, responsabili de de efecte negative sunt următorii: SO2, NO2 si O3.

Gazele emise din trafic contribuie atât la creșterea acidității atmosferei, cât și la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe și / sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetație, faună, sol, apă).

Bioxidul de sulfÎn funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusă planta, apar

efecte biochimice și fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creșterea ratei respiratorii, schimbări în metabolismul proteinelor, în bilanțul lipidelor și al apei, în activitatea enzimatică. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea creșterii plantelor, creșterea sensibilității la agenții patogeni și la condițiile climatice excesive.

În comunitățile de plante apar schimbări ale echilibrului între specii: reducerea varietăților sensibile determină alterarea structurii și funcțiilor întregii comunități.

Uniunea Internațională a Organizației pentru Cercetarea Pădurilor recomandă următoarele concentrații ca valori - ghid pentru protecția plantelor:

- medie anuală - 125 μg/mc pentru a se menține producția în cele mai multe locuri și 50 μg/mc pentru a menține întreaga producție și a proteja mediul;

- medie pe 30 min. - 150 µg/mc;- respectiv 75 μg/mc pentru cele două situații de mai sus (se admite depășirea acestor

valori cu o frecvență anuală de maxim 2,5%).Organizația Mondială a Sănătății recomandă limita de 30 μg/mc ca medie anuală.

Oxizii de azotPână la anumite concentrații oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor,

contribuind la creșterea acestora. Totuși s-a constatat că în aceste cazuri crește sensibilitatea la atacul insectelor și la condițiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au acțiune fitotoxică foarte clară.

Mărimea daunelor suferite de plante este funcție de concentrația poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina și umezeala. Simptomele se clasifică în „vizibile" și „invizibile". Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei și a transpirației.

Cele vizibile apar numai la concentrații mari și constau în cloroze și necroze.Ca valoare - ghid de protecție la actiunea NO2 se recomandă 95 µg/mc pe interval de 4

ore.Oxizii de azot în combinație cu alți poluanți:Studiile au pus în evidenta efectul sinergetic al dioxidului de azot și al dioxidului de

sulf, precum și al acestor două gaze cu ozonul.Pe baza acestor studii se recomandă ca valoare anuală - ghid de protecție pentru N02 -

30 µg/mc, în prezența unor nivele maxime de 30 µg/mc pentru S02 și de 60 mg/m3 pentru 02.

16

Prin prisma estimărilor de concentrație se poate concluziona că impactul domeniului schiabil asupra vegetației și faunei din zonă este minim și nu sunt necesare măsuri speciale de protecție.

În concluzie la cele de mai sus, se poate aprecia că poluarea aerului are un impact foarte mic asupra florei, faunei cu preponderență în sezonul de vara, în intervalul de timp, dimineața (orele 8 -11) și după amiaza (orele 16-20).

Iarna, traficul rutier este sporadic, deplasarea turiștilor facându-se pe alternativa "telescaun". Emisiile și zgomotul datorat traficului rutier pe domeniul schiabil vor avea un impact nesemnificativ asupra aerului.

3.2 Impactul poluării asupra solului

În urma funcţionării ratrakurilor este posibilă apariţia unor scurgeri accidentale de combustibil lichid şi de uleiuri lubrifiante. Pentru evitarea acestor scurgeri, se recomandă verificarea şi întreţinerea periodică a utilajelor, iar cele care prezintă defecţiuni cu risc de producerea a unor astfel de scurgeri să fie retrase la garajele amenajate.

Ploile au un rol important în încărcarea solului cu diverse substanțe poluante. Se menționează că ploile, pe lângă faptul că "spală" atmosfera de substanțe poluante și le depun în sol, le transportă către afluenți. Trebuie menționat de asemenea că ploile facilitează poluarea adâncă a solului, iar acest fenomen nu poate fi evitat.

De asemenea, poate avea loc o poluare a solului cu diferite deșeuri (în special în locurile de parcare) cu produse petroliere provenite de la unele defecțiuni ale autovehiculelor, precum și cu diferite substanțe provenite din accidente rutiere, acestea având un impact direct asupra faunei și florei locale.

3.3 Impactul poluării asupra apei

Pentru cunoaşterea stării actuale a factorului de mediu apă, au fost prelevate probe de apă din paraul Gruniului si din pârâul Maleia. În urma analizelor, probele nu prezintă depăşiri ale prevederilor ordinului 161/2006 la parametrii fosfor total şi substanţe organice. După valorile parametrilor analizaţi, conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate.

De fapt, în aceste ape în cadrul unor monitorizări anterioare nu s-a evidenţiat nici un fel de activitate biologică.

3.4 Impactul poluării asupra florei și faunei

Zgomotul produs de traficul rutier este un factor care are un impact considerabil asupra animalelor sălbatice. Apariția zgomotelor are consecințe importante în tulburarea profundă a vieții animalelor sălbatice, acestea schimbându-și traseele de migrare, de vânatoare și de hrană.

Totuși, domeniul schiabil Parâng nu se integrează în principalele căi de migrație a păsărilor și, în consecință, acesta nu va avea impact asupra acestora. Datorită faptului că nu există specii strict localizate în habitate specifice zonei proiectului antropic și că habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în regiune, speciile nu vor fi afectate la nivel regional si / sau local.

17

În perioada de funcționare a domeniului schiabil, având în vedere că acesta va funcționa sezonier – pe timpul iernii – impactul prognozat asupra habitatelor și speciilor de floră și faună din zonă va fi nesemnificativ.

18

CAPITOLUL 4

EVALUAREA IMPACTULUI POLUĂRII ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

4.1 Evaluarea impactului poluării prin matricea de impact

Tabelul 4.1 Examinarea naturii impactului în domeniul schiabil

Natura proiectuluiCauza sau efect

Legatura dintre cauză și efect Scara de timp Durata Consecințe

Direct Indirect Cumulativ Lung Mediu ScurtPermanentIreversibil

TemporarReversibil

AdverseBenefice

Omul ca ființă umanăZgomot datorat circulației și transportului

Trafic în localitățiDisconfort dat de pulberi în suspensie

Strămutare de satFavorizare alunecări de terenAsigurare locuri de muncă

EcologiePierdere 1450 ha

Distrugere floră și faunaSolul

Parte a rezervei strategice mineraleDegradarea solului

Deranjarea echilibrului fizico-chimicRefacere ecologică

ApaScăderea nivelului acvifer

Dispariţia de pârâuriModificarea calităţii apei

Aer, climăRegenerare de prafPulberi în suspensie

Emisii de gazePeisaj

Imagini negativeModificarea reliefuluiReabilitarea haldelor

Tabelul 4.2 Examinarea naturii impactului în domeniul schiabil

Mărimea proiectuluiSuprafaţa potenţială afectată

Scara efectului

Probabilitatea apariţiei efectelor

Scopul combaterii efectelor negative

Importanţa problemei

Omul ca ființă umanăZgomot datorat circulatiei și

transportuluiTrafic în localitati

Disconfort dat de pulberi în suspensie

Stramutare de satFavorizare alunecări de terenAsigurare locuri de muncă

EcologiePierdere 1450 ha

Distrugere floră și faunaSolul

Parte a rezervei strategice minerale

19

Degradarea soluluiDeranjarea echilibrului fizico-

chimicRefacere ecologică

ApaScăderea nivelului acvifer

Dispariţia de pârâuriModificarea calităţii apei

Aer, climăRegenerare de prafPulberi în suspensie

Emisii de gazePeisaj

Imagini negativeModificarea reliefuluiReabilitarea haldelor

4.2 Evaluarea impactului poluării prin indicele global de poluareO problema care trebuie abordată în faza de analiză este aceea de evidențiere a

impacturilor semnificative generate de acțiunile proiectului și a factorilor de mediu asupra cărora se manifestă efectele lor.

In scopul aprecierii impactului unor activităţi umane, în general, asupra mediului înconjurător, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a fenomenului de poluare a acestuia, este nevoie de o evaluare globală a stării de sănătate, sau de poluare a mediului, la un moment dat.

O metodă simplă de evaluare a gradului de poluare a mediului, pentru o zonă geografică, o reprezintă indicele global de poluare. O astfel de evaluare ar permite şi o cartare la nivel regional, sau macroregional, din punct de vedere al stării de calitate a mediului.

In general, se consideră că este posibilă aprecierea mediului dintr-o zonă, şi la un moment dat, prin:

calitatea aerului; calitatea apei; calitatea solului; starea de sănătate a populaţiei; deficitul de specii de plante şi animale înregistrat.

Fiecare dintre aceşti factori se caracterizează prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare, pentru care există stabilite limite admisibile. In funcţie de înscrierea în limitele normate, se acordă note de bonitate.

Notele de bonitate, obţinute pentru fiecare factor de mediu, în zona analizată, servesc la anlizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic produs de poluanţi. Figura geometrică rezultată poate fi un triunghi echilateral, un pătrat sau un pentagon regulat în funcţie de numărul factorilor de mediu analizaţi (3, 4 sau 5).

Starea ideală este reprezentată grafic de aceste figuri geometrice regulate, în care razele cercului circumscris lor, şi care trec prin vârfuri, se împart în zece unităţi de bonitate (numărătoarea începând de la centrul cercului). Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală, se obţine o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică înscrisă în figura geometrică regulată a stării ideale.

4.2. Evaluarea gradului de poluare a factorului de mediu SOLPentru evaluarea gradului de poluare a factorului de mediu sol s-a utilizat "indicele de

poluare Ip " ca rezultat al raportului dintre concentratia maxima determinata prin analize

20

fizico - chimice pe poluanti specifici si concentratia maxim admisa conform STAS si Normativele aflate în vigoare :

Ip = CMA

C max

În baza valorilor acestui raport, cuprinse intre 0 - 20,00, s-a utilizat scara de bonitate exprimata prin note de la 1 la 10, care pun în evidenta gradul de poluare al factorului de mediu analizat si efectele acestuia asupra mediului inconjurator (Tabelul 8):

Tabelul 8. Scara de bonitate care pun în evidenta gradul de poluare al factorului de mediuNota de

bonitate

Valoarea Ip Efectele aupra mediului

10 0,00 Mediu neafectat de activitate9 0,00-0,25 Fara efecte cuantificabile8 0,25 - 0,50 Efecte reduse asupra mediului, mediu afectat în limite

admisibile nivel 17 0,50-1,00 Efectele sunt nocive; mediu afec-tat în limitele admisibile

nivel 26 1,00-5-2,00 Efectele sunt accentuate; mediu afectat peste limita

admisibila nivel 15 2,00-4,00 Efectele sunt nocive; mediu afectat peste limitele

admisibile nivel 24 4,00-8,00 Efecte nocive accentuate; mediu afectat peste limite

admisibile nivel 33 8,00-12,00 Mediu degradat nivel 1; efecte letale la durate medii de

expunere2 12,00-20,00 Mediu degradat nivel 2; efectele letale la durate scurte de

expunere1 > 20,00 Mediu impropriu formelor de viata

Pentru evaluarea gradului de poluare a solului din zonă, a fost analizată proba P1 sol – prelevată din zona Slima

Pentru interpretarea rezultatelor analizelor efectuate pentru probele de sol prelevate s-au luat în considerare Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluării mediului.

Rezultatele determinărilor efectuate sunt redate în tabelul 6 de unde reiese că P1 sol nu prezintă depăşiri ale pragului de intervenţie şi ale pragului de alertă pentru soluri sensibile respectiv mai puţin sensibile. Datorită rezultatelor obţinute, este corectă încadrarea acestor soluri în categoria de folosinţă soluri sensibile.

Solul mai poate fi afectat și de către produsele petroliere ajunse în mod cu totul intamplator şi accidental pe platformele unde se manipulează aceste produse.

Întrucât suprafeţele respective sunt amenajate în mod corespunzător (impermeabilizate) se exclude posibilitatea infectării acestuia cu produse petroliere.

Din determinarea efectuata asupra probelor de sol recoltate din P1 și incinta depozitului staţiei au rezultat următoarele:

Nota de bonitate sol = 9

4.3. Evaluarea gradului de poluare a factorului de mediu APĂPentru cuantificarea efectelor activitatilor desfasurate în cadrul obiectivului asupra

calitatii factorului de mediu APA, s-a utilizat metoda determinarii "indicatorului de calitate" Ic determinat din urmatoarea relatie :

21

Ic = E

1

în care: E - cuantificarea efectelor în marimi cantitative si ne permit remedierea lor pe o scara de tipul:

"+" - influente si efecte pozitive "0" - influente si efecte nule "-" - influente si efecte negative

Daca :Ic = 0÷ +1 -factorul de mediu este afectat în limitele admisibile (fapt pozitiv)Ic = -1÷ 0 -factorul de mediu este afectat peste limitele admisibile (fapt negativ)Ic = 0 -factorul de mediu este neafectat (fapt deosebit de pozitiv)

Tabelul 9. Starea de calitate a apeiActiuni exercitate asupra mediului înconjurător Efectul asupra factorilor de mediu

Apa subterana Apa de suprafataAsigurarea sursei de alimentare cu apa de la reteaua orasului 0 0Evacuarea de poluanti în raport cu limitele admise- ape uzate menajere- ape uzate pluviale

00

00

Asigurarea colectarii apelor uzate rezultate- ape uzate menajere- ape uzate pluviale

++

++

Existenta statiilor de retinere a poluantilor- ape uzate menajere- ape uzate pluviale

++

++

Marimea efectelor +4 +4

Ic apă = 25,0)4(

1

Nota de bonitate apă = 9Notele de bonitate atât pentru apele freatice cât si pentru apele de suprafata indica

faptul ca factorul de mediu apa este afectat în limitele admisibile nivelului 1.Indicatorii de calitate ai apei subterane exprimati în buletinul de analiza: nu

semnaleaza prezenta produselor petroliere în componenta acesteia.Valoarea indicatorilor de calitate "Ic" pentru cuantificarea efectelor activitatii asupra

calitatii factorilor de mediu în raport cu limitele admise sunt redate în tabelul 10Tabelul 10. Valoarea indicatorilor de calitate "Ic"Nota de bonitate

Ic = E

1; E 0

Efectele activitatii asupra mediului

10 0 Mediu neafectat de activitate9 0,00 -0,25 Mediu afectat în limitele admisibile nivel 1,

influente pozitive mari8 0,25-0,50 Mediu afectat în limite admisibile nivel 2,

influente pozitive medii7 0,50 -1,0 Mediu afectat în limite admisibile nivel 3,

22

influente pozitive mari6 1,00 Mediu afectat peste limita admisibila nivel 1,

efecte negativeDeasemenea pentru cunoaşterea stării actuale a factorului de mediu apa, au mai fost

prelevate și probe de apă din pâraiele Gruniu și Maleia.În urma analizelor de laborator, s-a constatat că acestea nu prezintă depăşiri ale

prevederilor ordinului 161/2006 la parametrii fosfor total şi substanţe organice. După valorile parametrilor analizaţi, conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate (Tabelul 4)

De fapt, în aceste ape în cadrul unor monitorizări anterioare nu s-a evidenţiat nici un fel de activitate biologică.

4.4. Evaluarea gradului de poluare a factorului de mediu AERPentru evaluarea nivelului de poluare în zona amplasamentului (Lângă Cabana

ANEFS), înainte de începerea lucrărilor de investiţie, s-au determinat pulberile în suspensie, SO2 şi NO2. Rezultatele măsurătorilor sunt redate în tabelul 5, comparativ cu Ordinul Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, poluanţii determinaţi se situează mult sub valorile admise.

Din interpretarea rezultatelor determinărilor fizico-chimice efectuate pe proba de aer prelevată din zona cabanei ANEFS rezultă că, calitatea aerului în zona luată în considerare pe timpul derulării acestui proiect nu exista depasiri ale normativelor în vigoare pentru poluanţii luaţi în considerare.

În concluzie impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ atât în perioada de conctrucţie cât şi în perioada de funcţionare a proiectului.

Nota de bonitate aer = 10

4.5 Evaluarea gradului de poluare asupra biodiversitățiiImpactul cel mai important asupra vegetaţiei se produce în faza de execuţie, când vor

fi efectuate defrişări. În procesul de exploatare se pot produce vătămări ale scoarţei arborilor pe picior, în special în zona de la baza acestora, care sunt locuri favorabile pentru pătrunderea agenţilor patogeni, gradul de infestare fiind direct proporţional cu mărimea rănilor.

Defrişarea nu se va realiza în perioadele de cuibărit ale păsărilor deoarece tăierile în această perioadă sunt dăunătoare pentru avifaună. Se poate prognoza o “migraţie” la scară locală a speciilor de păsări din zonele cu habitate deteriorate sau distruse către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii bune de viaţă.

Un element de impact asupra mediului, specific etapei de execuţie, este perturbarea florei si faunei locale existente pe locul său în imediata vecinătate a şantierului de construcţii.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a acestora va fi retragerea către zonele mai puţin impactate din apropiere. Alte specii, antropofile, s-au adaptat şi se adaptează cu prezenţa omului şi a activităţilor pe care acesta le desfăşoară.

Un impact mai aparte asupra biodiversitatii, atât în perioada de execuție cât și în perioada de exploatare, poate fi reprezentat de prezența câinilor comunitari abandonați formați în haite care pot pune în pericol speciile faunistice ale zonei și pot crea un dezechilibru asupra habitatelor și un pericol pentru turiști.

În perioada de funcţionare a domeniului schiabil, având în vedere că acesta va funcţiona sezonier, pe timpul iernii, impactul prognozat asupra habitatelor şi speciilor de floră şi faună din zonă va fi nesemnificativ.

Prin prisma estimărilor de concentraţie se poate concluziona că impactul domeniului schiabil asupra vegetaţiei şi faunei din zona este prezent dar prin măsuri speciale de protecţie

23

acesta poate fi combătut iar pe măsura realizării lucrărilor proiectate şi închiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii acceptabili de legislaţia în vigoare.

Nota de bonitate pentru biodiversitate = 9

24

4.7. Evaluarea impactului produs de proiect asupra mediuluiPentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea proiectului asupra

mediului inconjurator s-a utilizat " metoda Rojansky", încadrând indicile de poluare maxima " Ip max " calculat în scările de bonitate, cu acordarea unor note care exprima apropierea / depărtarea stării de fapt faţă de starea ideala (naturală) a mediului, scări de bonitate prezentate anterior pentru fiecare factor de mediu. Utilizând acest procedeu s-au acordat următoarele note de bonitate :

Nb aer = 9.0 Nb apa = 9.0 Nb sol = 9.0 Nb biodiversitate = 9.0

Valoarea indicelui de poluare globală este redat de raportul dintre suprafaţa figurii geometrice (pătrat) considerat ca starea ideală Si şi suprafaţa reală obţinută după marcarea notelor de bonitate Sr (Fig.18)

IPG=Sr

Si;

În situaţia de faţă 1<Ipg<2 respectiv Ipg = 1,36

Fig.20 Indicele global de poluareScara privind calitatea mediului este redată in tabelul 12Tabelul 12 Scara privind calitatea mediuluiIPG = 1 mediul natural nu este afectat de activitatea umană

IPG = 1...2 mediul este supus efectelor activităţii umane în limite admisibile

25

IPG = 2...3 mediul este supus activit umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă

IPG = 3...4 mediul este afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă

IPG = 4...6 mediul este afectat grav de activitatea umană, periculos pentru formele de viaţă

IPG 6 mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.

În consecinţă activitatea se desfăşoară în limite admisibile pentru protecţia mediului

26

CONCLUZII SI PROPUNERI

O componentă importantă a dezvoltării turismului în arealul munţilor Parâng o constituie problemele de impact economic, social şi ecologic. Municipiul Petroşani, fiind o zonă monoindustrială, în care mineritul a constituit principala activitate a locuitorilor, a suferit în ultimii ani numeroase transformări. Restructurarea industriei miniere, prin numărul mare de disponibilizări a dus rapid la creşterea numărului de şomeri şi la scăderea nivelului de trai al municipiului. În aceste condiţii, autoritatea locală a identificat dezvoltarea turismului ca o activitate complementară / alternativă la economia locală.

Poziţia geografică a Văii Jiului în partea central-vestică a ţării prin traversarea zonei de către importante artere rutiere (E79) şi apropierea de magistralele europene (E68, E81) favorizează dezvoltarea turismului care în procesul integrării României în Uniunea Europeană poate fi văzut ca un factor de integrare.

Autoritatea locală a făcut şi face în continuare eforturi considerabile pentru revigorarea zonei prin dezvoltarea turismului în masivul Parâng şi transformarea municipiului într-o staţiune turistică. Pentru municipiul Petroşani turismul reprezintă o orientare nouă iar pentru dezvoltarea durabilă a acestuia trebuie îndeplinite mai multe condiţii.

De aceea prioritară este implementarea unui proiect de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turistică Parâng. Prin acest proiect se va realiza un cadru de creare a unei oferte turistice la nivel zonal şi se pun bazele unor abordări particularizate ulterioare pentru fiecare unitate turistică ce se va dezvolta în acest areal.

Prin proiect se va asigura sporirea aportului economic (încasări, inclusiv valutare, constribuţia directă şi indirectă a turismului la creşterea veniturilor populaţiei locale şi la dezvoltarea economică şi tehnico-edilitară a zonei) şi social, respectiv la reconversia forţei de muncă şi absorbţia unei părţi din aceasta în activitatea de turism şi serviciile conexe care se vor dezvolta.

Impactul estimat al proiectului este major, pozitiv.Pentru ca acest proiect antropic să nu afecteze mediul, se vor lua măsuri de prevenire

care sa aibă în vedere protejarea tuturor elementelor de mediu perturbabile:Pentru limitarea emisiilor generate de picnicurile turiștilor este necesar să se limiteze

locurile în care astfel de activităţi sunt permise şi să se interzică incinerarea resturilor menajere rezultate în urma acestei activităţi, în primul rând a ambalajelor din material plastic.

Reparațiile necesare la ratrack-uri și atv-uri să se execute doar în garaje, pe platforme special amenajate, pentru a se evita scurgerile de combustibili sau uleiuri.

Pentru evitarea accidentelor în care, pe lângă oameni pot fi mplicate şi animale, vor fi prevazute bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse.

Este importantă colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice pentru a nu tenta animalele şi a evita riscul de îmbolnăvire şi accidentare a acestora.

Acolo unde construcţiile sunt învecinate cu pădurea, vor fi luate măsuri pentru evitarea unor incendii de pădure.

Pentru protecţia animalelor se vor prevedea îngrădiri ale instalaţiei pe cablu cu garduri din plasă, în vederea evitării pătrunderii acestora (în jurul staţiilor, în jurul parcărilor, etc.)

Gardul care va împrejmui zona de protecţie sanitară va fi construit în aşa fel încât să nu producă fragmentări ale habitatului permiţând astfel unor specii de micromamifere şi amfibieni să traverseze proprietatea.

La limita zonei de protecţie sanitară în apropierea gardului vor fi amenajate grămezi de bolovani şi lemn mort şi se va încuraja dezvoltarea speciilor arbustive, fapt care va spori valoarea conservativă şi de peisaj a parcelei.

Se vor respecta cu stricteţe limitele construite ale obiectivelor, prevăzute în proiect.

27

Pârtiile de schi sunt utilizate numai în timpul iernii când fauna este în repaus, astfel tranzitul acesteia nu este afectat. Pe durata anului în extrasezon se recomandă limitarea accesului turiştilor cu excepţia situaţiilor cand traseele existente, marcate, intersectează pârtia de schi.

Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri este interzis cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului sau administratorului pădurilor proprietate publică a statului.

Este recomandată de asemenea si interzicerea vânatului în zonă.Se recomandă montarea unor panouri informative şi avertizoare cu privire la valorile

naturale ale zonei şi importanţa menţinerii şi protejării acestora (semnalarea limitelor zonelor protejate); crearea şi marcarea unor spaţii de popas cu posibilităţi de depozitare a deşeurilor; asigurarea pazei în vederea limitării numărului de persoane care se abat de la traseul marcat precum şi al celor care colecionează material biologic.

Conştientizarea factorului uman referitor la necesitatea menţinerii echilibrului natural şi a mediului ambiental cât mai aproape de starea sa naturală.

28

BIBLIOGRAFIE

29