SERIA IL--ANIIL úL N. 560MARTI, 16 SEPTEMBRE 1897

NUMARUL 10 BAN!ABONAI![ENTF.I.E

(seep Is 1 gi 15 ale !le-e,arei Iasi li se ;Oleotot-d'a-una inaínte

in Bucureßtl la Casa Administratielrt jsadeje Ai skein/Mate prin mandate pe,taleUn an In tarok 30 IeT ;!n atreinätate 50 le1Save lutr.' . .. 15 . . 25rel lund . .. 8 13

Ua ntrmilr In streinittate 30 bans

:l1ANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

REDA (,`'IANo. >1 STRADA CLEäENTEI 1(o. s

ocTELEFON

NUMARIIL 10 BAN!ANUNCIURILE

in Bueureatr 3i judet;e a. prfweso numal laAdministra ie

!n etreinätate, direct is asiniatrafie rfi latoate oficiile de publiritate

.inuncinrl la pag. IV 0.30 b. titsiy. . . III t-- let o

II 3.Iaveriiiile reclamele 3 loi rindul

Us ia>miir yeehliá SO baitAIIaIIiINI6TR ATI ,

No. >F. RUDA CL>iliiDNTEi Bo 3.

SUVERANII RO0 MESERIE LUCRATIVA

Sartina ingrata a partidulul conservator, cinstit cum este el, este a avea inlata si a lupta Cu cel mal necinstit siusai cinic partid din lume.

Este o lupta grea, de toate momen-tele pentru a'sl pastra demnitatea si anu fi despoiat de adversarul putin scru-pu!os si capabil de totul.

Este lupta omulut cinstit in contra es-cro.rulul si sarlatanulul.

Se stie cä escrocil in genere nu airmulte manopere la indemina. Una santrrult doua, de cari uzeazä zilnic si cucari izbutesc a face o multime de vit-time. Ceea ce te mila in cazurile de es-croclrerie, nu este atit ingeniositatea ma-noperel posa in mistare de sarlatan, cierat cu seama naivitatea si simplicitateavictimelor, cari se lasa a fi prinse deurzell aproape copilärestl.

Acelasl caz cu colectivistil nostri; a-cesti cotcari politici patentatl, sarac' des irit si de inventiune cum sunt in ge-nere, pentru a rosela publicul, el nu ande cit un proceden in sacul lor de sar-latanil, acela de a exploata cu mare gä-lägie toate chestiile find in opositie,dindu -se drept marl patriot' si mar' iu-bitorl al poporulul si designind pe ad-versaril lor ca pe tradatorl de tara sisugatorl de singe al norodulul.

Acest proceden le -a izbutit pina acum.Aìi gasit tot -d'a -una un public naiv caresa se lase a fi prins eu aceste minciunilipsite de seriozitate. Tot -d'a -una s'a ga-sit si probabil se va mal gasi un publicle gura- casca, sa salute cu bucurie ve-nirea liberalilor la putere, ca pe cinestie ce liberator.

A treta zi, desamagirea e complects:caci de a doua zi sarlatanismul colee -tivist se da pe fata. De a doua zi elcalca in picioare tot ce ari sustinut, elling unde aü scuipat, el tree chiar ma-sure si nerusinarea cu care tree de lacele ce sustinean in opozitie la cele cedesaprobase si combatuse.

Dar ce le pasa ? Farsa este jucata ?Ajuns -ari la putere ? Da. Apol ?Caci care este tinta unità a acestul

partid rusinos, alta de eft prin ori -cemijloace a pune mina pe putere si prinora -ce mijloace a se mentinea acolo ?

Respectul de sine, demnitatea tare', ru-sinea, etc, acestea nu cintarese nimic,in cumpäna onoarel si a raspunderelpartidulue.

Gssesc In opozitie d. ex. o chestie catea nationals. Imediat o imbrstiseezssi fac scandal patriotic.

Ajutrsl la guvern, aceeasl chestie na-tionala il jeneaza, il incurca.

Tot imediat o calca in picioare, cuseninatatea sälbateculul care zdrobesteietisul de o stinta.

In opozitie sunt teribil de suscepti-bill in materie de demnitate a tare'.

La cel mal mie incident diplomaticel tipa cä tara a fost umilita, ca gu-vernul este sloga strainilor.

Indata ce ajung la putere, acesti oa-menl susceptibill, devin del mal ne-ilemni slugol. Fac seuze pentru celemal mici incidente. Destituesc functio-nara pentru placul celua insil capitan devapor strain; se poarta ca adevarati la-rhet. Opinia publica atea opinie publicacare il aplauda si il incunjura In opo-zitiese indigueazä, tipa si injura. Lot.iosa putin le pasa ; sunt la putere ? Da.Apol ?...

*i lucru curios. Fund -ca, dupa cuoram spus, colectivistil nu an de cit unsingur truc Cu care inseala, a doua zidupa ce cad de la putere; il pun dinnon in exploatare. El reincep d'a capotoate manoperele de cotcar' politici, cuara' multa indrazneala de cit in datatrecuta.

lar publicul... acel bun public de caream vurbit mal sus, din non i' crede, dinnon il la la serios si le face cor, pen-tru ca, revenitl la putere, sa faca tot cain t recut.

De aceea, ceea ce e de mirat, nu esteindrazneala colectivistilor Cu actele larde escrocl, ci naivitatea si prostia pu-bliculul care, veclnic amagit, este vecinrcCredul.

l'iind asa, alal la urina, find data na-tura lar de nralonestl, colectivistil aildreptate sä faca ceea -ce fac. De vremece escrocheria lar prinde, de vreme cegäsesc tot - d'a-una numerosi credull si nu-meroase victime, adio& pentru ce nu arcontinua aceasta meserie lucrativa careeonzistä In a pune mina din cinc! in cinclan' pe functiile, budgetul si ghesefturilestatulul?

Publicul insä, ca publicul.Greutatea priveste pe partidul nos -

tru. Avind de adversarl politici numalpe acesti oamen!, de multe ori un sen-timent de dezgust te cuprinde cind estanevoit, tu leal, tu scrupulos, sä tupo cusarlatani1 cari itl exploateaza cal matrait accent de sinceritate, cele mal co-recte acte ; care exploateaza contra tafondul tan de onestitate politica.

Avena insä o consolatie aceea cätoatä lumea, chiar cel cari sont contranoastra, ne stimeaza.

Mai avem inca una. Este cä, cind ve-nim la guvern, nu datorim aceasta nit'stradel, niel chiar acelul public mare sinaiv, asa de usor de ïnselat si asa degren de deziluzionat.

Venim pria forte noastra inorala ; ve-nim prin corectitudinea de partid politic, conscient in valoarea lu' si despre-tuitor de mizeriile si de manoperele po-liticianilor.

TUBERCdLOSI

ANI SI PRESA UNGUREASCA

Se zice ca diferitele coteril liberale ande gind sa se impace; deschiderea Ca-merelor, asa se pretinde, va gasi parti-dul liberal concentrat.

Ce importanta se cuvine sa dam a-cestul eveniment?

Cind a venit la putere partidul liberalera unit subt un singur sef, in jurul ca-ruia erais grupasl toti fruntasil, farà nidio exceptie, cuvintul d -lui Sturdza angajaintreg partidul. Liberalil statuserä vre-me indelungata in opozitiune si eranpopular'. Toata lumea se astepta decl,cu drepl cuvint, ca partidul liberal safaca marl ispravl.

N'ati trecut fusa tres luna si o framin-tare violenta a cuprins partidul, dindnastere unel rupturl zgomotoase.

aceasta n'a fost un accident, caceframintarile nu s'ari potolit, ci an cres-cut si nout dezbinärl s'ari produs, atatprintre fruntasi cit si in rindurile arma-

tel. Partidul liberal del unit s'a därimat,in timp numal de un an si cite -va tunl,in sturdzisti, aurelianistl, stätescistl siflevistl.

Diviziunile acestea si necontenitele fra-

mîntarl dovedesc ca organizmul parti -dulut liberal e bolnav. Subt un exteriorin aparenta sanätos si chiar robust, seascundean germenil unel grave boaleconstitutionale. De indata ce organizmula trebuit sä se incordeze spre a munti,germenil s'ari dezvoltat si boala a esitviolent la ivealä.

Daca am incerta sä diagnosticamboala, am constata mal tntil lipsa unulideal comun ; in loe de aceasta, existain partidul liberal o suma de curentedeosebite si chiar contrari'. Am cons-tata apol o hypertrophie a ambitiuni-lor personale, care face ca fie -carese Crede chiemat a conduce si nimeninu vrea sä asculte.

Natural ca un organizm asa de dezechi-librat nu putea sa produca nimic si nidin'a produs. Asteptarile ce se intemeianpe tarla partidulul liberal, pe populari-tatea lui, pe conditiunile exceptional defavorabile in cari a luat puterea, ari fostviolent inselate; de doul ani se dovedestezilnic ca partidul liberal nu e in starenu numal de a conduce tara cu un pasinainte, dar niel macar de a pastra ceeace a gasit ; toate se därapana sub regi -rnul actual.

Acum, e vorba sa faca cu totil o sfor-tare, e vorba sä se uneasca din lion gru -parile liberale, sa dispara aurelianratll,sa dispara statescistil.

Fi -va partidul liberal, dupa aceasta,mal zdravän si mai capabil de a munti ?

Credinta noastra este ca nu.Precum e peste putinta sä scott unul

ftizic plamìnil cavernosl sr sa -I inlocuesttcu alfil sanatosi, tot asa de imposibileste sä se stabileascä unitatea in par-tidul liberal.

In aparenta se va face concentrarea ;dar aceasta nu va fi mat eficace de cifuredicamentele de consolatiune ce se dantuberculosilor ajunsl In ultimul stadia.Un escitant poate spori momentan e-nergia functiunilor ; o injectie de mor-fina poate amorti provizorin senzibili-tatea, dar sänatatea nu o pot reda.

Asa va fi si cu concentrarea liberala.Se va tnabusi curentul aurelianist, darse va ivi un non curent, cae' boala e insinge si trebue sa räsufle ; daca i se in-chide o cale, ea rasufla aiurea.

Concentrarea liberala daca se va faceva da partidulul guvernant o clip deragaz ar atila tot. Idealul i capacitateade muucä nu va putea sa 1 le redes.

AND

SU F ERA.NII I1O3IÎNÏ

PRESA UNGUREASCAAgitatiuni dato - romane. _- Telegrama

d -lui Dim. Sturdza. Intrarea etl-cialaa a Domicile' In tripla a-liantii. Imperiul maghlar.

Agitatiunl daco-romanoVurbind de vizita Suveranilor Rominl

la Budapesta, Egyetértéj, in numarul sande Simbata, constata ca aceasta vizitäe o dovada ca Regele Carol e devotatsefilor aliantel intreite. Apol ziarul con-tinua :

«Acest lucru e de ajuns ca sä primimcu bucurie pe Oaspefis Regelui; nostru,cad ni se dä un notic priléj 84 manifes-tant inaintea sträinätäfis suveranitatea $iindependenfa statului ungar.

'Dar, în afarä de aceasta, interese spe-ciale ungure$ts se leagä'cle aceastä vizitä.Nizuinfele elementelor ultraiste ale Romî-nilordin Un-ryaria tind apre dacoromanism.Daco romanismui tinde direct la distruge-rea unitäfii statului< ungar $i pepiniera a-cestor idei aventuroase e Rominia, undeagitatoris gäsesc cel mai puternic concursmaterial $i moral. In politica interna aRominiei joaca un rol important aceastäridiculä cestiune nafionala, pe care parti-dele o exploateazä unul in contra altuia.Cunoscute sunt mijloacele cu cari lucreazädaco-romanis. Dintre acestea, mijlocul cetmai tare e acea campanie murdarä de ca-lomnii, pe care o poartä agitatoris in po-triva noasträ. Aceastä campanie, pe cit ede furioasä, peatit e de nemernicä; ea acentribuit la incordarea relafiunilor dintrenoi $i RontEns.

Ca toate aceste, dei Regele Carolnu e un personaj atît de ìnsemnat caImparatul Wilhelm, desi Romînia n'areimportanta Germaniel, totu$1, ca sä facemplscerea Regeln! nostru Franz-Iosef, saprimim cu caldura pe Suveranil Romînl".

Acesta este articolul pe care AgentiaRominá ni l'a semnalat Simbata, spu-nind ca Egyetérté9 si cele-l'alte ziareungurestl vorbesc cu entuziasm de vi-zita Suveranilor Homini.

Telegrama d-lui SturdzaAtkotmány si cele-l'alte ziare ungu-

resti publica urmatoarea telegrama dinBucurestl, transmisa de Agenf ia Romînc5:

«Ziarele romine$t3, Tara deosebire de par-tid, recunosc importanta vizitei. Ele rele-veazä mas ales faptul cä Regele Carol ena-poiazä vizita Regelus Franz-Iosef chiarin Capitala Ungaries, ba inca in monten-tul clad suveranitatea statului ungar, inurma vizitei $i a toastului ImpäratulrciWilhelm, serbeazä un triumf atet de aträ-lucit. Partidul liberal, care a inscris peatindardul säü alipirea sincera catre tri-pla alianfä, prinre,te eu o satisfactie euatit ma" mare acest eveniment, cä el SOarogi; rneritul de a n determinat in opi-rria publicñ, pria politica sa moderati, uncurent mal amtcal fati de Ungaria.

«Inca atuncs and M. Sa Franz-Iosefa vizitat in Bucure$ts perechea regala ro-mina, int£mpin£nd pretutindens pe undea trecut un entuziasm demonstrativ, ele-mentele ultraiste all fost nevoite sá seconvingia cÄ aspiratiile lor nu gäsescniel un sprijin in mase.e profunde alepopu'atiunel $i, de $i nu este ne£naemnatnumarul acelora 'cari ar dori sa exploateze cestiunea nafionalä in interese departid, totu$s cu drept cuvint se poate con-stata cä oamenii cumpänifi $i mai alesbärbafis cari aü con,stiinfä de räspunde-rea tor, recunosc cä singura politieia sa-'uteri e Sncetarea neîntelegerilor artifl-ciale si o sinceri alipire a Rominiel ei-tre statul nngar. Cu toate atacurile ce seánclrepteazä in contra dlus Sturdza, to-tal?' al d-sale este meritul cä aceastä po-Utica a pätruns prin cele inas adincs stra-turs ale poporulttsD.

Intrarea oficiald a Romîniel in triplaalfantti

Magyar Hirlap serie urmätoarele :< Vizita regelui Carol al Romi-

nieï are o mare importanfa politica.«Din sorginte siqura aflám ca

regele Frantz-Iosef la prînzul degalä ce se va de la palat, va toastapentru Regele ca ptentru anti-tul l38R.

«Rominia a intrat mai de mullalianfa intreitä, dar aceasta

nu s'a ¢tiut in mod pozitiv de citnumai de cei Acum in-tr area Ranciniel in alianfa intreitäse va anunfa in mod oficial.»

Imperial MaghiarBudapesti Hirlap exploateazä vizita

M. Sale Regelul in terineni! urmätorl:«Prin visita Impáratutui Wilhelm 0

a Regelul Carol vechitl imperiìí ma-

ghlar a refinvfat ¢i popoarele vecinedin Orient it daft' importanf ei $i il res-pecteazä, nu de dragá vole, ci de nevole,cad realitatea lucrurilor le impune.

«Pentru acest ivaperiü ne-am luptatin secolul acesta. Am isbutit a ne tinálfaeconomice*, a intemeia un stat unitari puternic, a ne face cunoscufl lumelca stat suveran vi -independent.

«Numali un siagur lucrtif ne mai'Amine sä realizäm in cadrul im-periului maghlar: MA(,iIIIARI-ZARF:A II,AB1'3BURGII.OR2

«Cum cá statut ungar, care cal e cheiaOrientulus, a devenit o putere mare inEuropa, o dovedeyete in de-ajuns faptulc4 alianfa Ungariel e cantata azl deGermania 0 de Ront£nia».

CALUtpLOri cit de ticäloasä ar fl atitu-

dinea unto partid, Inca nu ampomenit ca o grupare politicasä se alle In ava strlmtoare, incit sa Ile nevoita a curma printacere ori -ce discutiune.

In tot -d'a -una, maul partid ftimai rämin la Indeminä macarargumente ipocrite ori neadevä-ruri spre a -rgi sus>tine, eel putinde ochü lumi!, purtarea sa po-iitica.

Pentru prima oarä avem 'Aidattnui partid redms absolut la ta-cere.

S'ar parea ea din ¡bile «Voin-tei Nationale », pe cari stai'serisetoate neomeniile partidulul li-beral, s'a fäeut un ghemotoc eucare s'a utnplut gura anonimi -lor ruvinoeli cari mal ari curajulsä apere gnvernul in foala ofl-cioasä.

In chestia Mitropolitulul le -ampus cäluval in gura , f, esiud s'aúIncercat sä -1 scoatä din mäselelelar, de gmler rii Impingindu -i deumeri i -am dus la Curtea cu ja-rasi sä eiteaseä seuzele umilitepe cari le -ai' serfs subt dictareanoasträ. Timp de tres luni, presaguvernamentalä a putut vi ea

räsufle, In toiul verei, ali acumfar le -ari pus caluvul in gura,Indopind -o eu declaratiutil-e dealtis daté ale d -lui Sturdza.

Regele Carol se duce sä vizi -teze pe Regele Ungariel la Bu-dapesta. Toatä presa se ocupade acest eveniment.

El bine, findräznesite «VointaNa>jionalä» sa lopteascä macar uncomentar, cuteazä ea sa sputa'macar o vorbä, pentru ce minis-trul nostru de externe nu tuso-4ergte pe tieful Statului in cäläto-ria Sa ?

Nu Iudräznerfte .'i nu va iiu-dräzni.

Ea va ramfnea umilitä eli eucäluelul in gnrä.

1111115,

DIN STREINATATESItuatiunea In Austria

Dupa cum se tie din depe,T, confiictul celio -

Berman, in jurul cAruia graviteaza asta -zT totulin Austria, a venit pe tapet din chiar prima,§edin(a a Camerel deputar:ilor din Viene.

Chestiuuea n'a facut nie' un pas Inainte. Alitminoritatea germana ell gi majoritatea eompusadin reprezintantii celor - l'alte nationalitaul austriace, in fie -care eu extrema ineapatinare lapunctul for respectiv de vedere.

Paaiunile, cari asta-vara transformasera Bohe-mia lu teatrul unul razboi civil. Bunt asta -zi tota,a de puternice t}i tot dezlsntuite. Guvernul,'ma-joritatea ,i prezidiul Camere' aä fost traiate deminoritatea germana eu o extrema violenta, carea ,i dat toe la un duel Intro primul- ministruBadeni §1 un deputat, Wolf.

Metode noni0 singura schimbare se polite constata intro

acum vi sesiunea trecuta a Parlatnentulul : oschimbare de metoda.

Grupul eel niai iusemnat din minoritatea ger-mana, acela al progresi tilor, s'a aratat cevamad moderat, nefacind obstructiune dia capulloculo!, De,i protesttnd. progresigtii nu s'ai)opus la alegerea biuroulul vici la alegerea mem-brilor Delegatàiuuil. Numal tractiunea extremaa Schcinerianilor s'a pus pe obstructiune de lainceput.

Se pare Snail cä nu e din partea progresi§ti-lor germani de cit o manopera menita a a-dormi vigilentaa majoritatil.

Majoritatea ,i -a modificat gi ea tnetoda. Deiregulatneutnl nuT dä Mel o arma contra ob-struct,iunil, biuroul Camerel a recurs la mijloculde a refuzs cuvintul galAgio,§itor germani.

Misura aceasta nu e de clt provizorie. ChiarIn prima gedinta, $eful clerului polon a propussa se instituie o comisiune de 38 deputati, ale,!din Coate gruptlrile Camerel, pentru modificarearegulamenlulul. Majoritatea vrea sa introducaInchiderea discutiunit, dispozitiinue ce lipse §teazl din regalement. Foreign.

TRIBUNA LITERARA

oarentul idealistIII

Ciad se stinge suflarea care a hranit,intr'o vreme, idealul unel civilizatiunice apune, se naste in dimineata ere'cele! noul ce se deschide, un non curentdätator de viata, care scuturä ramasi -tele ingalbenite ale epoch' din nainte,racorind atmosfera si inverzind vlas-tarele cele tinere.

El hate, in aceeasl vreme, in toateramurile de cunostinta. El nu poaterazbi in filosofie farli ca inriurirea luisä se resfringa in domeniile laturalnice,in stiinta, politica, poesie ori arta.

Aceeasl pornire idealista care, de lao vreme stapineste filosofia, a inceputa sträbate in stiintele sociale. Cum samanifesta insä aceste tendinte?

Omul de genia ca si fare sëlbateca,stanca amortita, ca si frunza ce viaza,tot ce -I coprins in marginale «multuluirotund» se explica prin puterea legilormecanice.

In aceasta conceptiune pe atart de gre-sita pe cat de simplista, introducete,prin mijlocirea psichologie', cum propune scoala cea noua, idela de viata,infiget1 in ora activitatea interna siapol priviti constiinta lui ca o puteremotoare, care nu noma' Indura fortelemecanice, ci din potrivä le pune in mis-

care, si ati revolutionat stiinta sociala.Acest ferment de o putere fära sea-

man a inceput a fi privit ca un elementde renovatiune, pe vreme ce natura-lismul, dupa netagaduite succese datorite aplicarii legilor biologice, sociologie!,

sleise puterile si numal era instare a produce de cit o searbäda litera-tura, niste metafore indrasnete si nistecomparatiuni silite intro organismul so-cial si acela al vietuitoarelor. Atunci selsmureste deplin ca nu viata vegetativaplamadeste datinele omenire!. Din ideisi sentimento se nasa evenimentele pecari istoria apol se margineste a le in-registra.

Deja ma! de mull, in Germania, La-zarus si scoala lui, pornind pe taleaaceasta, incepusera a reinsufleti stiintelesociale, asternindu -le o baza psichologica.

Mal de curind, vedem pe Tolstoi din -du-se de partea scoalel cele! non". Dupadênsul, legile cari pretind a stavili mis -

cärile omenesti prin mijloace arti-ficiale, nu an de cat o inriurire cutotul superficiala. De aci urmeazs ca ac-tiunea lar poate fi intru cut -va nesoco-tita, caci mäsura puteril ornenest' emima omulut. «lnainte d'a inzestra ome-nirea cu o nouä conditie, ne zice Tots-toi, trebue din non ziditä mima orne -

neascä».Insa ca psichologia sa-st dobândeascä

legitima inriurire in sociologie, e nea-parat ca, din individuala, sa devie so-ciala.

Acest adevër a fost priceput de osearnä de scriitor' cari, in ziva de ate,se silesc a intemeia psichologia popoa-relor. In Franta, d. Gustave Le Bon aintreprins cu deplin succes opera aceasta.

Intr'o insemnata lucrare, intitulataLois psychologiques de l'évolution despeuples, d. Le Bon ajunge a formulaurrnatoarele conclusiuni :

Viata unui popor si toate manifesta -tiunile civilizatiunel sale sunt numaloglindirea sufletulul san. Nu atas insti -tutiunile politice eat caracterul deter-mina soarta unul popor.

Numal amare imprejursrl istorice iz-butesc a incuiba într'o natiune aspira -tiunl comune, interese comune, credintecomune si numal cind aceasta potrivirede credinte se manifesta, isbuteste, cuadevërat, acel popor sa tapete o mimacolectiva si sä întemeieze o rasa.

Dobindirea une' constiinte colectiveputernic închiegate si desfäsurarea d'a-supra-I a unul ideal str-alucit insemneazaapogeul märirea unul popor. Ora deca-dentel sun& cind acea constiinta lncepea se despica.

In Anglia, un scriitot' de frante, d. Ben -janrin Kidd, In cartea sa despre Evolufiasocialá (1), ne -a aratat de curind cumtoaea istoria omenirel sä explica priainriurirea sentimentulul. Tot ce s'a sä-

pina acum In lume, toate eveni-mentele de mama si toate epocile demarire ale popoarelor ísi an obtrsia In

(1) L'ivolidion sociale, par Benjamin Kidd.

inima omeneascä, ill sentiment ¢i in deo-sebi, in spirituafislnul crestin. In ochild-luT Kidd, sentimentul- religios a fostsi va fi deapururea radaciva propAsireTomenirel. El este tpivotul istorieT>.

PretutindenT vedern dar desvelindu-seaceleasl tendinte. PretutindenT reactiu-nea tinte,te catre o mal des6v9rsitädesmaterializare a Stiintelor sociale.

N. 1'ilipeltcu.

11TF41B10Y.A.TIIlolilcarea nationalfi

Comitetul national al stll,dentilors'a intrunit Sïnlbäts seara in lo-calul societstii stzcdenjeftï Unireais vederea reluarei calnpanieï incestiunea natioanals.

La aceasta cons fáttcire aft 2'ellitciti-va studenti socialifti fi o-

vrei, cari aft incercat. prin scan-dal sa puna la ordinea zilei ces-tiunea socials ,si cestiunea ovre-iasca. Planul lor insä s'a zs-dsrnicit.

Comitetul national a decis sa sepuna in raport cu comitetul Ligeiin vederea organizarei unui maremeeting pe ziva de Marti.

***i3tudentil universitari sunt convocati pe

disearä la o consfätuiro in localul LigelCulturale.

* **

Simbel seara mai multi ziariyti auplecat la Budapesta, ca simplii parti-culari, s4 aziste la receptiunea MM.LL. Regele ,gi Regina.

Dintre toate ziarele din Capitala, nu-mai Roumiiniscller Lloyd ,si BukaresterTagblath aie acceptat invitarea presetunguretl.

In aceasta privinta d. Seca§eanu, pro-fesor in Tulcea, ne telegrafaazei urma -toarele :

«Multumire §i respect aiarelor L'Indé-pendance Roumaine , Timpu?, Epoca,Drapelul si Adevërul. a

***Egyetértés, in numärul süú de Simbätä,

publicó urmätoarele :«E interesant, ,i pentru spiritul public

al Capitales ungare foarte caracteristic,ca niel ,gcolile secundare nu s'ait sustrasde sub impresiunea toastului Imparatului iVillaelm.

«In toate §coalele superioare, specialesecundare, profesorit aia citit studentilor

elevilor toastul Impäratulul Germa-nies. In alasele secundare superioare aiin ,scoalele speciale ,si superioare, elevai

studenti{ aie invatat pe de rost toastul.'

D. Sturdza vi colectivivtiiluire colectivistia de tonte nuantele ne-

multurnirea contra d-luI D. Sturdza se ma-nifesta astiza fàtis, cu ocaziumea vizitel ceM. S. Regele Carol face, la Budapesta, re-gelai Ungariel.

Convorbirile tuturor colectiviatilor, la clubü aiurea, nu ail alt object de eft aceastavizita, care este considerate de multi dinel ca o ultime degradare a primulul minis-tru celectivist.

Colectiviatia ici dag acunla ai el seams dediscursul -scuze al primulul ministru, tinutla Iasi, si socotese ce acel diseurs era deajuns ca partidul for sa nu mal cade laumilirea de astáza.

Tot colectivistii comenteaza tácereaVoinfeiNationale si zic ca nemergerea d -lui Sturdzala Budapesta nu tnseamna nimic si nu sal -veaza mnric.

D. Sturdza, zic coleetiviatil, trebuia sa facetotal ca M. S. Regele sa nu mearga la Buda-pesta : era convenabil, era diplomatic ca M.S. Regele sa fntoarca vizita InrparatululFrantz Iosef, bine ; dar aceastä vizita nutrebue de loe Intoarsa ln capitala Ungurilor,

in contra carora zic colectivistil partidulera angajat, pria discursul chiar al d luiSturdza, ai acesla, ça primat concilier altronulul, trebuia sa se glndeasca la umiliatele la cari expune partidul sen.

Agentia Ronitna ne transmite tireaça MM. LL. Regale ,si Regina, in timpul,yederei Lot. la Viens, vor merge la Opera,a 15 Septembre, unde, dupa dorinta M.

lS. Regina, se va interpreta opera Lesnoces de Figaro.

Tot «Agentia Rominn », ne apuneça primarot din Budapesta a privaitSimb!ïtet com.unicare ofaciala de la mi-nistrul- pregedinte al consiliulul, desprevizita MM. LT,. Regele si Regina Ro-miniel.

Comunicarea indics monumentele $icuriositeltile ce vor vizita MM. I.L. Ro-mine, cari vor fa primite cu acela ce-remonial ça ,ei Impäratul german.

Contele Badeni, primmiuistru al Aush ici,a conferit, Joui, timp de aproape doua ore,cu deputatil ronrini al ßeichsrathulua dinViena.

Eforia ,tcoalelor romine din Bitoliaa pritnit asigurdri de la mal multibogata,sl macedo-rom£nf din Constan-tinopol, Alexandria ,?i Salonic ca suntdispu0 a veni in ájutorul el in cazcînd se vor redeschide in anal atestascoalele pendinte de d ansa.

CoreBpondenta po'itica din Viena, necomunicai airea ca d. Papiniu, ministrulnostro plenipotentiar la Belgrad, va fitransferat la Constantinopol.

Pina acum nu se stie incrt cine vainlocui pe d. Papiniu.

Mal multi amict al nostri din Galatlne-an trinris eri urmätoarea telegrama :

Noua atitudine a Epocel a Post primitáaci cu mare entuziasm. Tofl am pariaitpe Lascar Catargiu, reprezintantul cio-coismului. Sa traiasca Dumitrzr Sturdza,adevëratul ,fi demnul reprezintant al rom£ -

nisnaului $i demnitafel noastre nationale.Directiunea telegrafelor ne da si noua

de asta data ocaziunea de a ne plïngein contrit -I, pentru cri a permis transmi-terea une! telegrame in care eraú cu-vinte ofensätoare la adresa d -lut L. Ca-targiu. De sigur cä directiunea telegra-felor a calcat art. 7 al lege!, numal pen-tru cd in atea telegramä eraú Si cuvintede lauda la adresa patriotulu! DumitruSturdza.

Saptanina trecuta aia mai sosit in Ca-pitala tres profesor{ din Macedonia, anu-me, d -nif Mihail Dimonie, Gh. Perchidi fiGr. Teodorescu.

Numärul profesorilor ¢i institutorilormixcedoneni sosifi pina acum in Bucuregtfse urca la 25.

In curiud se mai a ?teapta sosirea $i aunui alt grup de institutora din Macedo-nia, pentru a -,si reclama de la ministerulinstrtictiei lefurile sor secfesteate de Apos-tol Marg&rit de doti ani de zite.

Josnicia d -lui Dim. SturdzaLa Institatnl Oteteleveanu. Baga-

cianea anal transilvainean. Utaparinte dezolat

La Institutul OteteleeteanuDistante de o ora de Capitale, ln mijlo-

cul unid pare imens si de o rara frunrusete,se ridica elegantul Castel de la Magurel ,care a fost donat d> decedatul OteteleseanuAcademiel Romine, pentru un institut de fetesArace.

Epitropil acestul institut sunt d -ail Ditn.Sturdza si I. Calinderu, iar directoral, d.Ioan Slavici. La aceastá acoalá se primescin fie -ce an 100 de bursiere, In urma uuutconcurs. Si, pina mal deunazi, se primian inacest institut si ronnlnce din Transilvania.

De (and fusa d. Sturdza a ajuns la putere,ronnncele din Transilvania nu niai suit priraite. Lucrul acesta nu s'a atiut, rosa, pina

acum, caca marele patriot traisilvanean, d.boat' Slavica, l'a ascuas, ca sA nu compro-mita si mal mult pe d. Dim. Sturdza.

Kugaeluuea until trannilvàua*nLa concursul 'de asta vara pentru admi-

tere In Institutul Oteteleaeanu, s'a11 prezintatmal multe copile din Transilvania; toate,aise, aö fost respinse de patriotul loan Sla-viel, din ordinal d -1 it D.Sturdza. Ceea ce s'aIntimplat irse, unel sermane copile, ElisabetaElie din NAsAud, e revoltAtor de scandalos.

'fatal acestel tetite, d. Ion Elie, un bietcopist din NAsAud (Transilvania de Nord),eu o leafs limera de 6e1 lel, dorind sA asi-gure fetitel sale un viitor mal bun si sA -1dea o crestere buuä, cact pruma el a murjtde asta iarua, se adreseaza directiunel ln-stitululul Otetelesanu intrebind -o dace eu cer-tificatele de sAnatate, de paupertate si deabsolvire a claselor primare, poate sa lie primita copila sa, in urina urul concurs, inInstitut ?

D. Ioan Slavic{ fl raspunde afirmativ.i hiatul um 1;1 scompteazl leafy pe doua

lita, vinde ce putea sA viuda din casa, su-pune pe fiica sa la un examen medical adour doctors earl dan doua certificate deperfecta senetate copilel si apol vine hi Bu-curesti eu copila sa.

Tu palmate desolatVine bietul romin in Bucureatl si aa-

teapta ziva concursulul. La concurs, feritaraspunde in mod strAlucit al e clasati atreia, din peste o sute de candidate.

Periutele, fericit al plia de hucurie, seprezinte la Institut ca sA -sl interneze copila.

Se duce la d. Ioan Slavici, dar atesta üraspunde scurf :

Nu e primita !Bietul om ramine lulemuit pe toc ai, dupa

cite -va secunde, lacrimi de durere, i -se {vesein oclri, apol un plias aman it cuprinde.

Orl -cine s'ar fi cutrernurat la aceastästem de durere, mimai d. Slavic{ a raspunsrece :

Copila are o cataracte la ochiul stingal o sA se molipseasca cele - l'alte eleve 1

Cataracte molipsitoare ! Ce motiv nieschin ca sa acopere josnicia de sentimeutesi slugArnicia d -lui Sturdza fate de Unguri!

Cataracte molipsitoare !Cu lacritnl In orlar, bietul pariate s'a in-

tors in Capitala de la Mlgurele al a supuspe fiica sa la un nog examen medical. aaidoctoral a constatat cA n'are niel cataractela oclrl niel vr'o alta boala.

Dar in zadar. Din ordinal d -luI Dim. Stur-dza nu se mal prime¢te niel o transilva-ueance In Institut, ca sa nu se supere ba-ronul Bandar.

bietul pesante n'are niel cu ce sA seintorre& la NAsAud !

Concertul europeanAfaeerea eretauaï<

Viena, 13 , eptetnbrie. 0 scrisoareadresata din Petersburg CorespondentelPolitice, expune c4 prelimindrile de pacegreco- turceascei aft dovedit ca concertuleuropean poseda destuldí tarie pentru aimpune vointa sa perturbatorilor pace{.

Faptul ca puterile aie ffxat ci,tigulvictorief, v x tua beligerantilor polta dea turbura patea pe viitor.

Acum se va putea aborda afacereacretanet, dar puterile vor trebui sei vi-naie unite pentru a inftusnfa asupradecisiunilor Porfit.

Guvernul turcesc n'ar uvea de cit da-toria de a obfine ratificarea autonomie{acordate Crete{. Executarea acestefautonoznii apartine puterilor.

Poarta n'ar atea dreptul sei protes-terf in contra fnäsurilor de tuai de pu-terile pe basa autonomie-1 acordate.

Caneea, 13 Septembrie. Amiralif audecis sa intinz4 tra dependentelor dinSuda, serviciile de po'iiie adoptate pen-tru Caneea. Un colonel aubtro -ungirva asista la instalarea sor.

0 luptei care a tinut 2 ceasurl s'adai linga Candia intre insurgeniimahometana.

Incendiarea arborilor fruttiferi con-tinua.

Duelul contelul BadeniViena, 1:3 Septembrie. A-zI d1imineatä a

f(St un duel eu pistolal intra castele Ba-deni, ministru- presedinte al consiliulul, sid. Wolff, deputat national germai'. batil-nirea a fost causati de o insultar perso-nali aruncatta de d. Wolff in contra con-telul Baleni.

Contele I3adeni a font ränit la minadreaptA.

Viena, 13 Septembrie. Rana conteluî Ba-dsni este u ?oará. Glonful a intrat in braid'asupra pum.nului vi a e$it prin cot.

Viena, 13 Septembrie. Ziarele anunf&ca starea conteluî Badeni este destul desatisfacatoare. Doctorië asteaptd vindeca-rea sa in termen de o säptd nana. Cutoata rana sa contele Radevi continua sägereze afacerile ministerului. Rana n'acausal frigui s.

Toll ministril ,si presedintele Cantereis'ad dus la minister pentru a se informade starea sianctatif contelul Badeni. Dife-ritele grupe ale Camerei ail trimes deasemenea delegati{ pentru a exprima sim-patiile sor ministrulzas- prefedinte al con-siliulul. Martoriï contelul Badeni eraúdos ofiteri superiori, aceia ai d -lui Wolf,doui deputate.

Viena, 13 Septembrie. Caracterul ranilconteluî Badeni £i permite de a continuaexpedifia afacerilor.

Impäratul a expritnat de mai multe oritelegrafic contelul Badeni, sentimentele saleele tea mai adEnca si cea mai amicalasimpatie. Izparatul a cerut de doua ori,stiri telegrafice asupra saanaatatil contelulBadeni.

.airea in privinta ränirel ministruluipresedinte a provocai simpatie vil pentrucontele Badeni in tonte cíasele societatil.

Diferite clubuni de deputafl ad decis saorganizeze manifestai iuni de simpatie. Topministril $i membri{ corpului diplomatieail exprimat simpatiile sor contelul Badeni.

Viena 13 Septembrie. Dupa ziare,motivais ducelui Badeni - Wolff ar fi o in-sulta a acestui din urma la adresa mi-nistrului -pe sed iute.

La fedinf a camere{ deputaf ilor de la 12Septembre, and era vorba ele agenfii depolifie deghisati in servitori fi cari se aftauin palat, D -nul lt'olf a strigat : 'Este opungfsie a lui Badeni».

Aceste cuvinte nu s£nt incerate In pro-cesu-rerbal al edinfel, pentru ca n'ala fostauzite de generalitatea deputafilor, dincauta zgotzaotului ce domnea in sala.

Viena, 13 Septembre.Condifiunileduelulul Badeni- iVoeff eraú serioase ;schimb de Crei gloante la 25 de paga.Contele Badeni a font ranit la primulschimb de gloante.

Familia contelul Badeni n'a aflat ,gti-rea duelulul de cit la intoarcerea lapalat ministrului pretiedinte reinit.

Viena, 14 Septembrie. Stanca contelulBadeni este satisfAcatoare. Repaosul dinnoaptea trecutA a fost turburat, dar n'a avutfrigurl.

Ministrul- preaedinte a esit din casa ailai s'a ocupat de afacerile Statulul. Se speraca peste 15 zile va fi pe deplin vindecat.

Imparatul Frantz Joseph primeste In fie-care zi la Budapesta un raport telegrafie,asupra sanatati{ contelul Badeni.

Archiducele Renier s'a informat telegrafiede starea renitului.

Simpatil vil se manifesleazA fata de mi-nistre' precedi :te 1n tonte alasele societatil,atit In tara cit si In streinAtate.

Sultanul Si CretaConstantinopol, 14 Septembrie. La ul-

titnele ,sedinfe ce Sultanul a acordat am-basadorilor, M. S. a declarat ca I este cuneputinf a de a retrage impele turce$tl dininsula Creta, pent:u cA mahometanil arramine farti protecfie.

Se fac obiecf iunl in contra aninistiei ce-rute, de oare -ce comandantul superior alTesaliel se teme de desordene la piecarearepatriofilor. Totusl cestiunea continua afi studiata de guvernul turcesc.

Constantinop o!, 14 Septembre.In audi-enfele ce a acordat err, Sultanul a rale-vat faptul cd situa f la actualice a insuleiCreta nu poste continua vi a exprimaidorinfa de a regula cestiunea cretand citse poate mai cur£nd.

La audietafele ce où obtinut era, baro-

nul de Calice, d. de Nedilotv ai £nsardnatul de afaceri [ramez aú vorbit in fa-voarea unes amnestii speciale imediat&pentru tofs aceia cari aia participai lar&zboii'a 7t' maid acliv.

Intrunirea ambasadorilor a decis de aface un derners comun in aceasta privinf&.

Situatia in GreciaAtena, 14 Septembre. Dupe limbagial

finut de organele cele mai influente alepreset, opinia se pronunt4 pentru accep-tarea condifiunilor prelimindrilor de pace,protest£nd £i's& contra articolului privitorla control.

Asly, procedind la o an.chetä telegrafiadin p ovitzcie, rezulta din ea ca opinia ge-nerald devi indignata de conditiunile im-pov&ratoare ale prelimindrilor de pace,este de a se supune, caca nu se are incre-dere In recultatele unes continuara a raz-boiului.

Milne trebuia sa se fie un meeting or-yanizat ele partizanii Inver unafi al raz-boiului. Guvernul temInclu -se de ciocnirlcu contra manifestanfis, a interzis organi-zatorilor meetingulul de a procede la vr'omanifeatatie in ora,.

PRESA MAGHIARA§1

VIZITA DE LA BUDAPESTA

Budapesta, 14 Septembrie. Ziarele un-gureati trac azl umagil MM. LL. romane sivorbese in favoarea unes amicitil sincerefutre Ungaria si Rominia.

Nemzet zite ca: Suveranul Ronrtniel me-rita atit prin personalitatea Sa, cit ai prinactiunile Sale regale, simpatiile Ungariel.

RAsfoind istoria Rominiel in ultimit 311

de ana, Nemzet conclude zicind cA RegeleCarol a dat dovadA de un mare talent deorn de Stat pentru a consolida tronul San,a scoate Rominia din starea sa de vasali -tate ai a ridica tara Sa la rangul de regatindependent.

Politica orientala a Rominiel merge ditasneces in sucres.

Dragostea si popularitatea urmäresc pedenrna colaboratoare a M. S. Regelul Ro-miniet, gratioasa Sa Majestate, Regina Eli -

sabeta care, prin stralucitele Sale virtual sigeniul sAC national a contribuii la consoli -

darea Statulua rumia.Nu ne lndnim, ziee ziarul to cestiune, eA

la primirea M. S. Regelul Rominiel de catreM. S. Frantz Iosef, patriotismul si Intelep-ciunea din Budapesta vor fi la nivelul da-toriea Sale si vor face sederea Ma,jestatilorLor nomine, clt se poste de plAcuta.

Budapesti Hirlap publica un articol in-titulat «Alianta ungaro- rominA». Acest ziarconsidera visita MM. LL. romane la Buda-pesta ea rin act de pace tritie Ungurl siHomini. Lealitatea ambelor parti este con -ditiunea unel paca durabile intra cele douen atient.

Budapesta, 14 Septembre. Ziarele con-tinua sa faca omagil MM. LL. romine.

Organul fractiunel independente Magya-roszag, ziee ca M. S. Carol vine acuir tuUngaria pentru prima oara In timpul dom-niea sale de 25 de ara si face se reiasA tn-semnatatea acestul eveniment. Face sA seobserve cA Regele ai guvernul romín s'entinut tot- d'auna departe de agitatiile In con-tra Ungariel.

Ziarele saluta pe M. Sa Regele Rami-niel ca amicul triplet aliante si serbeazAvisita sa ca desmintirea cea mea compe-tinta adusa calomniilor propagate in contraUngariel.

Budapesta, 14 Septembre. Hazank serie:Salutam pe Suveranul regatulul vecin eucordialitate ai eu sinceritate, pentru cA eleste acela care, pe ctnd ridica Rominia laun grad mare de cultura ai de putere, aatiut sa se pnzeasca In tot d'aune de agi-

tatia indreptata in contra patriel noastre.Principale sa sfortare a fost de a mentinerelatiunile de liana vecinAtate cu Ungaria.

Nota redactiei. Din parten noastrá osingurä observafie avent de facut. Agen-tia Romtnä ne a transmis S£mbata caEgyetertes a publicat un entusiast articolpentru Rominia. Din darea de seamd cefacem in pagina £ntîia se ponte vedea lace sa reduce entusiasmul ziarului un-fiuresc.

Tare ne e teamd cd ti de asta data re-lafiite Agentiel Rumine surit departe de afi exac te.

Institutul de Dofnnipare

BOLINTINEANU"Fondai in anal 1874

BIICURESCf. Soseana Jianu. BUCURESCIclub Dlrectiunen Duei

MARIA ANGELESCIJFata de importante ce autoritatea scolara o

afa asta -zi Invat »mintulul privat, reservindu -mipe viitor mal mult partea educativa gi condu-cerea generala a institutuluT, am Incredintatinstructiunea ginerilor met, d -lor profesor! ti.Popa ¢i I. (Macla, cap t vor mal fi secondatide urmAtorul corp profesoral :

Pr. G. Flora, profesor la liceul LazAr.Q. Popa, licentiat in eitere, profesor la liceul

I.azAr.I. Clincin, licentict iu litera >.Si filosofie, prof

la liceul Lazar.I, Grama, licentiat in litere 1i filosofie, prof.

la liceul St. Sava.D. Ghimpa, licentiat in stiintele fisico - chimico,

profesor la liceul LazAr.Lt. Paul Angelescu, absolvent al acoald de

urtilerie ,i genia.N. Colceag, licentiat in litere si filosofie, prof.

l t gimnaziul tiincaT.D -na Ivascn, licentiata in ,tiintele naturale,

profesoara la externatul secuudar No. 2.Vict. BälAcescn, licentiat lu drept.st. Enächescn, licentiat In litera.D -ra Maria Ioneson, licentiata in litere, prof.

la asilul Elena Doamna.G. Bogdan- Dnicä, licentiat In litera.D -ra Eng. Economa, licentiata in {itere.I. (ieorgesen, licentiat in drept.N. sanea. profesor la liceul Sf. Save.N. Clincin, student In medicina.D -ra loanid, absolveutA a ,vcoalel secundaro

din Craiova, institutoare.N. Petrescu, absolvent al §coalel normale de

institutora, institutor la §coala No. 27.Peutru limbile streine franceza, germana, en-

glezA precum ¢i pentru datxteritati am angajat 14

profesoare streine. Modicul institutulul este d -Idr. Rautzoiu.

In anul atesta elevele externe ¢i semi- inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, cA pedinaintea institutulul circula o linie de tramway.

Inscrierile an lnceput deja ¢i vor continuaconform ultime! circulant ministeriale numalpina la 15 Septembric.

A APA R UT :

Institutul de DomnioarePaulina Lupu - Antones

(autorisat)Bucuret ti. Strada Platine', 22Liceü. Externat secundar. koala pri -

marA, cu Programa Statulul. Prepara -tiunf de bacataureat. Cursnrl de limbi,pian §1 pitturi. Pentru fetele de profesori,militari ,gi funcfionari, conditiuni avanta-gioase.

Se primesc eleve interne si externe.Inscrierl, conform dispositiunel ministe-

rjale,

Pîná la 30 Septembre 1897INSTITUT de DOMNISOARE

koala Nouä- NegoescuBUCURE .'TI

Strada Armenearsca, Calea Mosllor,Bulevardul Carol.

Directiunea acestul institut are onoare aaduce la cunostinta parintilor ele famille cAoral dispune de 5 locurl libere de internesi 25 de externe, pentru cari sunt rugati ase gribi cu lnscrierea, care va dura numalpina la 301. c.

Externele se primaire cu conditiunile celemai avantagioase.

Pina la 15 Septembre va apare si «Bule-tinul Institutulul. eu lista profesorilor, aconferentiarilor, etc. ai cu alte amenante re-lative la acest Institut.

Institutul SCHEiIITZ THIERINNFondat la anal 1847

BUCURETI. Strada Scaunele, 51.Invätämint primar ,i secundar.Local foarte sAuAtos, lu ceitrul capitalel

clAdit arrume pentru acoalA, ast -fel cA pre-siutA toate conditiunile cerute de igienä.1)ormitoare, sofragerie si clase spatioase aibine aerisite. Sala mare de gimnastica eutoatea aparatele trebuincioase. Curte spa-tioasa ai bine 1utretinuta. Calorifer rAspin-dind prin toatá casa o cAldurä egale sitemperatA. Sala de bal cu un mare basinde 20 metri pAtratl, eu dual si aparate deincAlzit, cani nu exista In nits o alta acoaladin tard (Estras din reporta' d lui Medic ins-pector al acoalelo).

Sludiile dupa programul Statufiai.Exatnetaele conform regulatnentulus Mi-

nisterial.Invatam£ntul limbelor francesa ,gi ger-

mana.Musica vocale si instrumental&.Personal didactic ales.Ingrijire p&rinteasc&.Gimnasiul se desehide la 1 Septembre, iar

cursurile von incepe regulat lu 9 Septembre.

Institutul da báet Gr. CobâlcescuIIIRATLA

36, Strada Sf. Nleolae, 35.Cursurt primare ¢i liceale. Se primesc elevi

interni, semi - interni externi.Prospecte se trimit la cerere.Incoperea cursurilor la 1 Septembre.

Director, G- M. Macedoneseu.

Doctor HaralatiinbMedic al Spitalulul Coitea

Boule de Plele riti Silillticei3, Strada Iienaacerei, 3.

LiceuI. MODERNDE BÄETI

190Catea Victoriel-190Cuseooeiinil oil anal accula nu-

sniYrul eererilor penlru eolvenfï',la lioeele .S(lalului din Bucuretilìf,efe eu ueull mai mare de cil nu-méral loourilor illelpontlblle, d t-reofieneea Lieeulur Modern" debiiefjí, aduce la ounollinfa >>iáriu-flloe, ciìi prlueeNle in infernal ca-pa, cari tai-te albil in iNOli/nl fne-dllafla leefiunailor zt/ntoe vit carioá asrneeze eureurtle la lateeele pusbltee, aside oiesnl iseoteriAài.

Condifiuni aranlagioaose.IllliCTl UtVI's,I.

INSTITUTUL de FETE,.DOBBESC-i7"

Fondai fu anul 188247, Strada Seaunele, 47

Cursurile primare si liceale vor Iucepe la1 Septembrie, eu vechiul corp didactic. careIn mare parte este compus din profesor{ dela Liceele Statulul.

Progranlul este acela al Scoalelor Stalului.Studiul limbelor tranceza si germana ohli-

gatoril de la clasa 1 -a primara, va fi obiectulonor fugrijirl speciale, asa ca elevele, dupaciti -va ani de scoal& sA poata vorbi en lu-lesnire ac ste doua limbl.

Musica, lirnbe englesa si pittura sunt fa-cultative.

lascrierile se fac de la 25 August.Directoare, EUPHROSINA C. C. DOBRESCUabaolvent& a kicoaler Centrale ds fete din linoureitlii fooaler Beole saperloare 4e fete din Berlin,

Institutul de báeti Eniu BilteanuBucureatl. Str. Vintulul, No. 6.

Autorisat de onor. Minister cu ordinul No.38113 ¡9334 din 4 Iulie 1897.

Acest institut coprinde : curs primar, licouelasic ¢i real eu 7 clase, preparatiunI de baca-laureat, etc.

Se primesc elevi intornT, extern! ¢i semi- interni.Cind minute departare de liceele: Matai Ba-

sarab, Mahal Bravul, gimnasiul ! ineai ,i scoalelede convert,.

Inscrierile se incep la 1 August, la ori -ce ora.Prospecte se trimit la cerere.Preparatiunile de corigenta incep la 15 August.

Director, DEM. M. POPESCUProfesor, licentiat in filologie.

Uer AVIS 'INAducem la cauos}tiuta onor. pariutl

cari ar dort sa'r¢i plaseze copila Ininst.itate partleulare de bae(i, ça nnexistai niai un fol de legaitnra Lastredonnant profesor Enta Bailteauu ltlInstitatul annntat, sub acest nume,pria gazete, de un down Popeaeu.

D -Lat Baltean+t ne -a (recuit noua,aunt deja 2 ani, pe cale legala{ vi eullprobarea onor. Minhiter al instruc.publice, instItutul sait de.ba etí "Li-ceail .flodern ". Cu aces ocas(ane d.Bálteaun s'a obligat a nu mai puteas re -o data desehide institut de baieilvi chiar acum ne -a IILCLAIß.IT 1.1'.SCIILS, ça nu are niai un amestec,aai niel nu va da macar Iee hunli LnInutltutul acetul douma Popestin.

Dr. M. Bründzñ J Directoril liceululG. C. Draga X, Modern de baotT.

Bucarest'', Calea Victorie'í, 190.

Dimitrie S. NenitescuAde ocas

12, Strada Regala, 12.

E P O C A 8

0 catastrofi pe un vaporPetersburg, 14 Septembrie.Novoie Vre-

mia zice cä la 8 Septembrie a izbucnit unincenditl In camera masinelor vapornlut A-miral Gervais, avind pe bord 200 de pa-sagerl si ancorat lingA Ufa. Incendiul a is-bucnit pe nad cillatoril dormiail.

S'a produa o panidipizre mugi cdldtoreuü sdrit in apd ; maï mttl(e s'ait inecat.Cea mai mare partedin cdldtore aì'c primit

arsure, in urm.a etïrora ait murit.Nu se cunoaste numärul total al mor-

(ilor.

tTIBI 11IA_IR,.l7NTE

* D. M. Blank, bancher In Capitala, afost decorat eu insemnele de comandor alordinulul sirbesc Takova.

* D. N. Florescu a fost ales primar, siP. lonescu, ajutor de primar al cornunelurbane Filipest1, Prahova.

* Atlani eu pläcere, cA d -na AlexandrineM. Bogdan, sotie d-lul Bogdan, simpaticulsecretar la Camera deputatilor, a dat uas-tere unul baiat.

* Cu Incepere de asta -z1 15 Septembriesi pine la 15 Noembrie, san luat dispozitiunica In fte -care Vinerl, sä se tie ttrg de viteto orasul Buzail.

Fie -care vinzätor de vite este obligat aavea pentru vitele aduse in tirg spre vin -zare, certificat de provenitita si de sAnätate.

E W ®UriIlustrirte Zeitung, di ln ultimul säte

l.uniär, portretele M. S. Imperateasa Ger-maniel, Augusta Victoria, si a A. S. R.Marea Duces de ilesa, Victoria, sont A. S.R. Maria de Romania.

M. S. Imparateasa e In costum de colo-nel de husari, car A. S. R. Victoria, poartaru multa elegante, casca cu penaj si cos -tumul de colonel al reg. de cuirasiert, al(aruie sel onorar este.

Scena reprezinta momentul sind ambeleprincese 1s1 reiaü locul In suita imperiale,dupa ce ad defilat, In fruntea regimentelorLor, In revista de la Homburg.

Anuntam eu pläcere logodna d -lut dr.Steinhart, cunoscutul medic de copil, eugentila d soarä, Paula Weinberg.

Miercurl, 17 Septembrie, find a 9-aaniversarA, dupa ra),ausarea Iuliel Hasdeú,prevenim pe amicil familiel, cA pärintil vorsta ln mausoleul de la cimitirul Relu (Ser-ban-Voda), de la ora 10 a. m., pina la 4ore, dupa arniazá.

V ;

U1N CAPITALAi ® mot.Viol monstruos. Patru punga,] ¡de ba-

riera, numitt Iordan Vasilescu, Tudorache Mitu,Mate! Georgescu el un sol cat, an a'lemenitaseara pe o copiai de 14 an!, Manita Mihaescu.si ail condus'o pe un rnaidan dupa strada MA-elart, undo inizerabilit an siluit'o.

DIN 7AliAemusenimes

Pentru a nu -11 pierde obicelal. Nise col:unira din Alexandria ca, in noaptea pre-cedente, un anutne Nestor Pitevteanu, eliberatde un an de zile din penitenciarul Teleornian,a furat din ace! ora¢, prin spargere, un porto -foliü de marokin eu 1600 de lei, 2 ce tsuroiceprecum si mai multe objecte de valoare.

Tritnitindu -se pretutindenT sernnalmentelesale, s'aü luat mesure pentru prinderea aces-tul fur.

Un fart insemuat. 0 telegrama dinPloestI, anunte ca d. Alexandreseu, proprietar,a reclamat sub prefectures respective, ca un 1n-grijitor al ntosiet d -sale, Margaritevtl. anime*apcalaü, ar fi disparut de la movie cu o in-semnata suma de bann, vi eu toste registrelemovieT.

San Just masurï pentru prinderea fugarulul.Sinuciderea until fost ocuarv. Ni se

comunica din Galati cA alalta -ere, individu!Gheorghe Vlad Purice xis vi BuvoT, de fel dincomuna Cucu, CovurluT, s'a sinucis, tragtudu. Tun foe de revolver In pintece.

Sinucisul, fost in anal multe rindurl condam-nat la orna pentru diferite sparg- rI si tilhariTsavir4ite In ,ruder, a luat aceastä funesta rezo -lutiune din cauza naizeriel. Pe !Inga ca era cutotul lipsit de mijloace, Buvoi, era vi infirmvi nu putea sa munceasca ca se'¢T clvtigebrans.

Cadavrul sinucisulul a fosa transportat laspitalul din oran.

Catastrofa de la Iltrbova. Ni se seriedin D ,rohoifi, ca o teribila catastrofa s'a in-timplat zilele trecute la casa proprietateT dupantovi t Hirbova, din ace! judet.

In momentul ciad mat multi oainenit din sat,lucraü la reparatiunea unor grajdurT din curteapioprietatei, mal multe cocare, vecine Cu locultrade lucran sateuil, á ail darimat de o data.

Ciud s'a inceput surparea covarelor, lucratorilde la cladirea vecina an fost surprintl ìn lucrusi mal niel unul n'a avut timpul ca sa fuga.

Ciuci dintre dtnviI, lovit1 de birnele covare-tor, ail fost omoriti pe loe ; patru ail fost grayratait', iar opt dintre dinvii. cari eraü mal ladistants de locul urde s'a Intimplat catastrofa,an seapat eu cite -va contnziuni uvoare.

De asemenea, din vitela cari erari anchise incovarele dariniate, cinc) bol si doul cal ail fostgasiti m orti si acoperiti de daritttaturi.

*tire* acestel teribile catastrufo a produs opanics generala In comuna.

Accident nenorocit. AlaltaerT noapte.mal multi indivizi s',il introdus pe furiv in vialui Laca Constantin, din Braila, pentru ca sAlitre struguri. In momentul dad bot 1 su pre-gatean sA fuga, pindarul vie!, Dumitru I. Pro -tap. prinztnd de veste, s'a luat dupa hot! vi areusit sA ajunga pe unul din el pe care a In-ceput sa -1 loveasca eu patul pusteT. La un mo-ment dat, oind Protap voia sA loveasca din aoüpe trot, arma a luat foc vi descareAtura a lovitpe pindar In piept ucizindu -1 pe loe.

Parchetul a Post invtiiutat.DIN STREINATATE

Ciclon nriarf. In Brindisi (Italia), uneiclon 'trial a pustiit Marti, faclnd cele malmarl daune. La Sava, peste 20 de case ail fostdar mato, 10 oamenl omoriti vi 50 patiti. InSia, edificiul gare! s'a prabuvit, veful statiet adisparut sub ruin!, impreuna cu familia lui vitntreg persotalul garel. Seminarur, un castel sispitalul aunt ruinate. Vre -o 30 de case s'anprabuvit, 20 de oamenl ad merit, 24 ail fostranitl. In Lazianu 50 de oamenl vi an pierdutvita vi alti Inuit! zas ranitl.

CONFLICTUL DE LA SOLINA

Cazul cApitanului PunicíMarina din Constante, ln numerul säia

de reine va publica urmAtorul articol, co-prinzlnd amfnunte foarte intere saute, asu-pra conflictulul de la Sulina :

ln nuin irul din urmä al acestel reviste,am täcut o scurta dare de seamA desprecazul de la Sulina si conduits energica, le-gale si corectä a d -lu! capitan Ponici, pro-mittnd a reversi.

AsteptAnc din partea celor tu drept, çasA ia masurile cuvenite, 1n scop de a dasatisfactie complecta cäpitanululromtn, carea stiut, eu aceastä ocazie, sa tina sus pres-tigiul tarer, fata de sträinil, cari ail tncer-cat a 's1 ride de leghe, regulamentele siautoritatile noastre.

Nu s'a fatua Irisa nimic, pmnA in prezent,si acum, dupa ce vom discuta cazul dintoate punitele de vedere legale, si vom ex-pune eu precisiune si fidelitate faptul, lA-sAm pe cititorl si lumea simtitoare sA judece impartial, dace inactiurea noasträ nuconstitue o circunistanta agravantà in sar-tina noastrA, mal eu seama in ce privestesituatia ce, pe viitor, ne am creat, Inghittndsi tAcind, fata de strAinul deliquent.

Cazul lutllñAfacerea se despica tu doua cazurl:Cazul 1 : CAnd Agentul, (car nu cäpitanul

dupa cuoi s'a zis), al companiel ruse de na-vigatie 4Gagarirn, s'a facut culpabil de cal-carea art. 154 si 230 din regulamentul porturilor, interzielud reprezentantulul autoritatilor porturilor intrarea pe bordul vapo-rulut Russi. Cazul s'a coinuuicat inlediattelegrafie, atit ministerulul de externe, cetsi inspectoratului porturilor. Tot odata s'alnaintat report detaliat, acestor autoritfti,ïnsotit de procesul verbal constatator alfaptelor, precum si procesul verbal 'de a-mendarea agentulul, cu minimul ancenzel,(50 lei In lot de 500 let).

Ce s'a Intimplat itisA ? In loe ça autori -tetile se continue a proceda Inainte, pe ca-les legala, calce siugure regulamentul siordona ça amenda sA nu se Incaseze.

Aveatl oare autoritätile acest drept ? Nu,cece iatá ce zice art. 31 din legea organitea ministerulul de externe : «Cdpitanii por -turilor at4 dreptul de a judeca ça arbitriin chestiunile maritime, si hotdririle lorsunt definitive, numai eu drept de recursla Curtea de casatiei.

Insultele agentulul rusTot ast -fer s'a urmat si in casul cind, pe

cheul Portului, in fata publiculul, acelas a-gent, In unire eu dragomanul vice-consulululrus a insultat In mod brutal eu cuviitelede porci, 'nageri, capete de bol, pe functionari.t romani al portulul si al N'Autel, voindchiar a -i lovi, pentru cA aceatta nu ail per -

mis debarcarea unui individ, care nu aveaacte In regulA si care fusese deja respinsla Burdujenl si Tulcea.

Capitanul portulul a raportat si acest cas,Inaintlnd tot -odatä parchetulul din Tulcea,plingerea functionarilor.

Parchetul, conform legel, a delegaat peinsusl cäpitanul portulul, capitan Fouie!, cucercetarea casutui si diesarea actelor. Sestie eA capitanil de portail sunt, dupa lege,auxiliari! ministerulul public si instrumen-teaza, in toste delictete ce se comit lnporturi.

Pe baza acestor acte, parchetul de Tul-cea a fi deschis actiunea publicd contradeliquentilor : agentul si dragomanul.

In loe Insti ça afacerea sa -st urmeze cur-sul el legal, ce se tntimpla csr?

Dosarul afacerilor a fusi cerut de minis-ter, cursul actiunet publice s'a Intrerupt siast -fel s'a dat timp indivizilor In cestie, sAface dintr'o afacere pur penala o chestie di-plomaticei cerindu -se in urma satisfactie gu-vernulul romín, pentru ça cäpitanul portu-lui, conform art. 152 din regalumentul por-tulul, 'i a inaintat justifie!.

Nol credem, ce, In cas end s'ar fi lesatça lucrurile sa urmeze cales Tor legala, Ro-miniel, Ii revenea dreptul si '1 incumba da-toria de a cere explicatif si satisfactie, pentra hotfrirea se se vede cA ail luat Rusil,de a nu se mal subordona autoritatilornoastre, pe Dutiare.

Se stie ce a mal urmat. Sani en-Induit perind 3 anchete, cind, credem noi, cA unaserioasa ar fi fost suficienta.

Anchetele de la SullnaPrima ancheta a fost faceta de inspec-

torul porturilor d. maior Barbieri. Acesta arecunoscut absoluta corectitudine, precuncsi atitudinea calma si rezervatti, ce a avutd. capitan Ponici, In tot timpul inexplica-bilel agresiun! a Rusilor si chier In cazulcind ace! indivizi ail avut impudente de aultragia autoritatea, 1n chiar localul cance-lariel, repind eu violenta dupa biuroul ca-pitauiei, procesul verbal de amendare.

In a doua ancheta ail instrumentat d -nitPaul Stätescu, inspector administrativ, I.Nenitescu, prefectul de Tulcea, si maiorulBarbieri. Rezultatul atestel anchete a fostidentic. Si din aceasta a reusit deplina drep-tate a capitanulul Ponis!, si s'a putut usorconstata vinovatia Rusilor.

Dar atit n'a fost de ajuns : Se IcotArdsteo a 3 -a ancheta, la care ail procedat d -nilgeneral Pencovic! si Ladi,jieusky, consul ge-neral rus din Calati ; se stie cA ambi! suntmembril in comisiunea europeanf DunA-reana.

Din aceastá ancheta n'a rezultat nimiealt de eit o vie neinfelegere intre ambiticomisan :

Reprezentantul Rusiel, vaztnd dreptateacauzel capitanulul Portier, dar nevoind sil orecunoasua, s'a despartit In orma mal mul-tor altercatil, de d. general Pencovici, farea se putea tua niel o hotarlre ; se zite cAd. general Pencovicl ar astepta sosirea M.S. Regelul, spie a I se punge de atitudi-nea comisarulul rus...

Or! -cine ar erede ca lucrurile stad aci. Nu.Ancheta d -lui general Murgescu0 a patra ancheta a fost ordonatf de

catre ministerul de externe, pentru ce nustim.

De asta date a fost fusärcinat d -1 generalMurgescu, comandantul flotilel regale, cucercetarea cazului. Nu mal Intelegern sco-pul acestel ancheta 1 DacA am voi sa ex-priman banuiala cA se cauta, lu ori-ce chip,un putiet de vinovätie d -lui capitan Punict.

Dar M'attirant aceastä presupuuere rAu-täcioasA si credem mal logic a interpretalucrul In sensul cA guvernul romín a voitse. epuisese toate mijloacele, spre a puteadovedi, la timpul si locul cuvenit, litreaganevinovAtie a functionarilor sAI si culpamanifesta a Rusilor.

Se stie cä indivizii, adica agentul VelliRussi si dragomanul Al. Dobrogeanu, ailstrigat tu public, (si aceasta s'a conseninatin protesele verbale de constatare), cA «ailpromisia d -lui general Murgescu, cd acelmdgar de Damian (tunctionar al cäpitA-uiel portulul), sa nu mai faca serviciü lavapoareie rusei7ten.

D. general Murgescu a trebuit InsA, larindul sen sA recunosscä cA d. capitan Pc-niel a procedat precis, legal, conform dis -

pozitiunilor codului penal, codului interna-tional, al legel organice a ministerulul deexterne si regulamentulul Portului.

Suveranitatea nationalO Io Romiula1. Autoritäfile portulul erais in drept

sa intre pe vaporArt. 142 este explicit In sens afirmativ.Art. 139 insarcineazä pe cäpitanul si a-

gentil de sub ordinele sale, cu verificareapersonalulul din rolul de echipaj, patentade sanftate si controlul pe bord al acestoracte. La aceste dispozitiuni se adauga siordinele severe ale ministerulul de externeIn ce priveste pe refugiatii greci si ar-ment.

De aci rezultf eA cäpitanul portulul eratn drept si avea chier datoria de a se urcape bord, spre a se Incredinta de sincerita-tea actelor vasului.

Indivizil In chestie, In reclancatia Tor, con-testa comisarulul maritim de la Sulina, '1contesta dreptul de a fi recunoscuta ca au-toritate a portulul si nu vroesc sA recu-noascä in aceastá calitate, de sit pe cepi-tanul portulul al comisiunei europene. A-ceasta este, lose, un expedient si iatAde ce :

Atlt prin ordinele instructive ale ntiuis-terulul de externe, la crearen portulul Su-lina sit si prin protocoalele comisiunei eu-ropene, se recunoafte autoritatea terito-riald a comisarulu4 maritim rorn£n, intot ce privefte partea juridicd a persoa-nelor vaselor. Capitanul portulul comi-siunei incumba mimai tudatorirea de a Ins-crie vasele si a Incasa drepturile comisiu-nel ; el mal este Insercinat si cu pilotagiulvaselor si Intretinerea navigabilitatel cana -lului.

Capitanul Ponici avea dreptul a cer-ceta cazul, incheia acte si raporta autori-tafilor superioare P Da. Iutreg regulamen-tul porturilor räspunde In mod afirmativ laaceastt chestie naava.

Mal muet Iraca : conform dispozitiuniloracelul regulament, actele judiciare, nu arecalitate a le Incheia nimeni afana de cäpi-tanul portulu! : niel inspectorul porturilor,niel comaudantul flotilel, nid chier minis-trul.

Satisfacatie pentru d. capitan PoniciAei se redue capetele de acuzatie contra

capitanulul Punicl. Pentru aceste motive ri-dicule, Rusia si presa Tor, ail avut cute-zanta sa cearf destituirea cfpitanulu! Po-niel, uitlnd cA este militar si cA in armatanoastra navala, posedd gradad de capitan,pe care nu i -1 poate lua nimen4.

I). general Murgescu, recunoscind, eu le-gea si regulamentele In mina, eA d. capi-tan Ponici le -a respectat pe tonte, iar cdRusia suut acela cari le ail nesocotit, si aterminat ancheta adresind ministrulul re-port In consecuente.

Inca o date : se cuvine domnulul oficerdin marina, o satisfactie manifesta.

Nu ne indoinc cA cet in drept '1 vor dasi aceasta, pentru tel mal mare interes alprestigiului tarer noastre.

ULTIME INFORMATIUNI

Aseará, la orele 8, s'a 4ntrunitcomitetul Ligel ca sá discuteasupra mijloacelor de a da unnot avînt acestel institutiuni na-tionale.

Comitetul n'a luat nid o de-cisiune, de oare-ce lipseat tte laconsfátuire d-nil Delavrancea §iPerieteanu-Buzát.

0 nouá consfátuire vavocatá pe Joui seara.

Prin cercurile Ligelideia convocárii undpublic() pe Duminecá.

fl con-

se agitóîntruniri

AstA-zI se deschide sesiunea de toamnAa curtil eu juratt de Ilfov.

Comisiunea pentru mudificarea lege! drumurilor s'a lntrunit aste -z1 din noli la mi-nisterul lucrarilor publice.

Amicil nostri din Giurgiil ail fäcut sareaparfl I.egalitatea, organ al partidululconservator in localitate.

Confratele nostru duce, eu aceeasl e-nergie ca si in trecut, lupta In contral'egimulul de la putere.

II uräm izbindtt.

AstA21 s'ao Inceput la Universitate, exs-menele In scris pentru obtinerea diplome! debacalaureat.

Agentia Rominä ne aduce ¢ tarea odMM. LL. Regele ei Regina ail plecatdin Munich eri, la 8 ore 28 m. de dimi-nea ¡.a la Viena.

MM. LL. ail sosit ta Viena tot eri,Duminicd la 6 ore ,qi fl5 m. seara.

La gara din Viena ail Post salutatede d. E. I. (}bica, ministrul Rominief,d -na Ghica, personalul legajiunel, con-sulat general al Rom£niel, vice- consulul

inaljil funntionnrl ai drumurilorde fer.

Dupa ce ail ¡inut un cere in salonulde receptie, Májestatile Lor s'ait dus laotel intr'un echipagiü al curtii.

Serviciul de onoare va int£mpina peMolestante Lor la 16 Septembre dimi-neata.

SJ stie incurcätura, in care se gA-seste guvernul, cu numirea unul titu-lar la prefectura de Bacätl, in locul d-luiJean Lecca.

Tot! cel cärora s'a adresatpina a-cum d. Ferechide, ail refuzat aceastädemnitate, din cauza difìcultatilor ceprezinta exercitarea el si a exigentilorputernicel si numeroasel dinastil a Le-culestilor.

S'a vorbit acum cit-va timp, de d.Leon Sachelarie, care a refuzat si d-sa.In ultimul moment, d. Ferechide a re-venit, din noti, la aceastä combinatiesi a chemat, in Capitalá, pe primarulde Bacaíl.

D. Sachelarie, care se aflä inca inBucurestl, n'a datpitaä acum minis-trulul, niel un läspuns categoric.

D. Ion Calenderu, administratorul dome -

niului Coroanel, nu a plecat de tit ieri Du-minicA de dimineatf la Viena spre a inttm-pina pe MM. LL. Regele si Regina si a leInsoti la Budapesta.

Se crede cA d. general Barotzi, seful ma-relui stat -major al armatel, care a pärasitcapitala, lnlpreunf cu d. Calenderu, va In-soti asemenea pe M. S. Regele In vizita Sala Buda Pesta.

I. P. S. S. Mitropolitul Primat, s'a Tutorsieri, DuminicA dimineata, In capitala, ve-rcind din Moldova.

Studenti! in medicina interni al spi -talelor Coltea, Filantropia, Colentina, Os-piciul Márcuta, Pantelilnon, spitalul decopil, in total peste 50 de studenti, ahadresat Eforiel Spitalelor Civile, un lungmemoriae, prin care ter imbunatatireastati! Tor materiale.

Dupa acest memoriti, situatia acestorinterni este mizerabila. Nici locuintanitl hranA convenabila, nimic nu ailsteste studenti cari de alt -fel aduc ati-tea servicil spitalelor noastre.

Credem cä Eforia Spitalelor va luain seama plingerea internilor.

Dupa rapoartele sosite la directiuneaserviciulu! sanitar superior, pe ziva de13 curent, s'ah constatat in Capitala 18cazurl de febrä tifoidf.

D. general Viädescu, seful easel mili-tare al M. S. Regelul, a plecat Dumi-nicä seara, prin Virciorova, la Viena,pentru a esi intru intítnpinarea MM. LL.,pe cari I.e va insoti la Budapesta.

Creditut fonciar rural, zice Drapelul,a scos in vinsare mosgiile d -lui Anas-tase Stolojan, care datoreyte acestel in-stitut cinti rate £ntfrziatel in sums de700.000 lei.

Publicajiunea creditului va apuremline in Monitor.

D. N. òíisu, insärcinatul nostru de afa-cer! la Constantinopol, a fost primit lu au-dieiitA de Sultan.

D. C. Gordon, directorul general alsoc. tramvaiului vechitl din Bucuret1ne adreseazä urmätoarea scrisoare :

Domnule redactor,Vazind in REpocan de la 13 cor. o notiti

prin care ziceti ca vizitit nnvtrie aunt extenuat1de munta de oare -ce din 24 ore, 18 le petrecin vagoane, si cA ar fi exploatatl intr'un modneomenos, ne psrmiteln a va adresa acesterindurl, eu rugectunea de a le publica in onor.d -v. ziar vi prin cari tinem a declara eA desigur ati fusi indus in eroare de vre -un railvoitor.

Tot! imniegatit novtri vi -ail facut vi continuaa-,s1 face de bunA-voie serviciul in mod regulat.

Multumindu -va auticipativ pentru ospitalitateace veti bind -voi a da acestor explicatiuni, verugent SA bine voit! a primi asigurarea deose-bitel noastre consideratiuni.

C. Cordon.

Noui condaninarl In TransilvaniaCurtea de apel din Mura$- O,gorheiit

a condamnat la ease sliptamin+ iuchi-soare ordinard pe pe'rintele EmanuelBeva din Zlagna, pentru un toast, caredupa guvernul unguresc cuprindea pa-sagil in contra statului Ungar.

* **

Taranul loan L5'erbu din Poiana (Ba-nat) a fost condamnat de tribunalul dinCaransebeff la doua saptdmini in. hi-soare pentru e corespondents pe care apublicar -o in Foaia Poporulul din &biü.

**

D. G. Moldovan, redactorul rdspun-zator al Foaie! Poporulul a fost con-damnai la o luna inchisoare de catretribunalul din Sibiu pentru «agitatie incontra patrief."

A me diti in pag. IV II--ta nultnerilor efOigÄtoarea lotarlelt sgocietAteìí func-tionarilor pi><blici.

rDepe§ile de azi

(,Servieiul Agen(iel Romine)

Constantinopol, 14 Septembrie. Incercurile Ranccii otonrane se contesta fap-tul cä ar fi vorba de a se sili sa ob-f inä, garanzia puteritor pentru impru-mutai de indemnitate de resbel. Estevorba numai de a crea un modus caacela care exista pentru operatiuniledatoriei publics turcetytf.

Londra, 14 Septembrie. Califul coticen -treaza toate trupele sale disponibile, aproape:35.000 de oamenl, tn marele lagar IntAritde ltngä Omburman.

Este indoialá ca trupele egiptene sA tua -inteze tn Sudan Inainte de a fi Intente detrupele engleze ; dar este cu putinta eamal multe canoniere sA Inainteze diu Ber -ber si ca Metammeh sA fie ocupat dacadervisil 11 parfsesc.

Roma, 14 Septembrie. Se asigurä cAd. Tani, deputat, va fi numit sub- secretarde Stat al justitiel.

Madrid, 14 Septembrie. D -nul \Voodford,ministrul Statelor- Unite, a sosit. Se asiguräcA adevaratul obiect al misiunel sale ar fide a oferi ncediatiunea Statelor -Unite pen-tru a termina rfzboiul din Cuba.

Dacà Spania refund mijlocirea Statelor-Unite, acestea nu -4 vor declara razboï, darvor favorisa pe Cubane, suspendînd ra-porturile diplomatice.

IJLTIIIIA OUAScuza d-luT Sturdza fatä de ungurl.

Ziarele din Budapesta sosite azi dupaamiazi publicd urmeitoarea telegramatransmise din Bucuregti de AgentiaRominä:

In urina atacurilor violente alepreset oposante, e o mare îndoialádaeá primul ministru Sturdza vamerge la Budapesta sat ba, cuocazia vizitel Regelai Carol.

Institutul noú de DomnipareBucnrescl, Str. Primíl-vere, No. 88

FONDAT LA ANUL 1874

Reantorizat la 18 Septembre 1898, en No. 7289Recunoscut ca Intrunind toate condifiunile ce-rule de noui regulament pentru gcoalole private,

gi ca puttied prime: numárul de 136 elevePROGRAMUL OBLIGATOR COPRINDE

I. Curan! preparator. Doua divisiuni, pro-gram special, pregatitor pentru cíasele regu-late, limba franceza, limba germana, gimnastica,jocurt eu eintece.

II. Cnrsnl primar. Patru clase, progr. Sta -tuluT, limba franceza, limba germana, desemn,lucru.

III. Curan! secundar. Cinci clase, progr.Statulul pentru Externatele secundare de fete.Limba franceza, germana, desemn, lucru.

VI. Cnrsul gimnasial. Patru clase, programulStatulul pentru gimnaziile do baeti in limbalatina si diana. Limba franceza, limba germanavi desemn.

V. Curan! liceal. Trel clase liceale, progr.Statului pentru liceale de bee T, eu limba la-tina vi elena, limba francozA, timba germane,desetnn vi aquarele.

Exameuele se tree la Institut sail la vcoaleleStatulu!, dupe regulamentul In vigoare pentruvcoalele private.

Pianul, dupa programul conservatorulut, nuse platevte separat.

CONDITIUNI DE ADMITERESe plateste in doua rate vi anticipat, 1) Sep-

tembrie vi 1 Februarie) cind este o singuraeleva ; vi in patru rate 1) Septembrie, 15 Noem-brie, 1 Februarie, 15 Aprilie) ciad aunt douasail mal multe surori.

Pentru copil de militari, de funetionad deprofesorl vi de pensionare, se primeste si platalunare, dupa cerera.Cind aunt mai multe surorr, se reduce de Se -ocre pe an lei 60

Anni neolar este de 10 lane, Septembre, 1 ball.PLATA PENTRU UN AN SCOLAR ESTE:

La cardal Primar La earaal SecundarPentru o interni lei 700

semi - interna 600externa 400

La carsuTVlmnasÌal'Pentru o tnternä lei 860

semi - Intern. 660extern!! 550

Pe 1tng8 &ceste enreurI malpar miel ou program epeolaL

La aoest ours se pläteete :Anal intind

al 2 -leaal 3 -lea

rentra o interne lei 800semi- tnternï . eueexternä 500

La curant LleealPentru o Interna lei 000

semi- tnternill. 700extern!{ 000

este un our mixt pentru oo

lei 200250800

NB. Copiia de la cursul mixt suet externlsemi externl. Interni se primesc numal In ce-sari exceptionale vi atuncl se tac conditiuntspeciale. La acest curs se admit ferite vi bastimai jos de 7 ani.

Elevelur non intinte li se reduce plata patimpul ce va fi trecut de la 1 Septembrie pinala data insctierel.

Surat facultative vi se platesc separat : Limbsengleze, limba italiana, dantul si pictura. Platavariaze dupa turn eleva este mal malt sail maiputin avansata.

Asemenea se fac eonditiuni speciale pentruelevelo cari urmeaza curait facultativ cu pro-gram propriu in limbi streine, potrivit cu clasain care poste urma eleva.

IaformatiunT se pot lua la Institut In tostezilele de la 10 -12 a. ni. vi 2 -5 p. m., M'arade Duminicl vi sarbatorl. Prospecte se trimitdupa cerero.

Inserierile lncep de la 15 August. Cursurilees deschid la 1 Septembrie.

De INCHIRIATcasele d -lui general I. Lahovari dinstr. Lustrulul No. 5, mobilate a §acuan se afla.

Doritoril se pot adresa la ziarulTimpul (Pasagiul Roman).

1441114.4,

EPOCA

Tragerea Itjteriei functionarilor#el>;xla orele JO diuninea(k+, s'a inceput,

In_ gradina Cisntegir, tr:;gerea. loteries So-ciet(itël Funcliónarilor P+rl+lici.

** *Un Humeros prtbliM azista la tragire.S'aï vtndut 479;)00 bilete din Intreaga

enpisiune,: de 500 421; 21,000 bilete ad rumîtì.prjúarmárg .ASlittdute.

. ***La ortle 10 se fucepe tragerea, in ntijlu-

cul emotiel, gpnera!e.Cel lnttitt'ti4tmär iesit la sorti este 384.73:3;

care a ctgtdgat 20 lei.Suet 780 de nunare clstigatoare, sintre

c:rri doua mari lotur:, unui de 50.000 sialtul de 20.0U0 lei.

I.o1:al de 50,000 lei a fost eîç-tig.at cle nalIIn>taril5 216,450; allloeallca mare lot de 20.000 lei a

,t!e§t cÎ. t )o+t at dc ul IIlg i sarai -1-1?..3,...>,.S crei(c cìÎ feric:itul cistigltor al lotului

detQ.(! jQO.,lei sa allá in udtul lluutanatt,de'üùre=cé' diu cotuáre so constata c:1 acotoañ fust..vin,lute biletele de.la 200.600 tu s.us.

**Iwtd lista uura:erelor e#stigato.uc :

50,000 IliNo. 216.450

20,000 lei4!x7. :325

0,000 lei1 47.84(1; 3713.063

5,000 lei212.8§0;;281:054;" 110.171; 88.390; 401.500;

477.464. :

1,000 lei ,

304.';33; 346.450; 376 324; 242.080; 402:371.569; 197.2()0; '271494) 406.983; 381,505;46.669; 83.465; 453.667; 248.983; 126,569 "

.i00 leiV. 7.544; 272218; 188.897; 389.040; 80.515;

475 465; 263.053; 244.781; 307,999; 444.792;385,5+2'x 71.629; 323.732 ; 32,2.730; 315,775.

:;r;5,6112; :.!1.1..174; 298.437; 429.504; 311.270;2,-,.95,6: 1-70.398; 101.394; 105,280; 50.663;192 707: :169633; 642.851; 197.8/5; 245.049;_'-ír 7:,9 41041; 170.541; 3112:003e :304.673;

200 lei1:31.049; 158 205; 413.718; 463 053 ;

455 974 ; 244.84() ; 479.4t16_;, 442 ; 155.773 ;14p1.875; 124.877; 196.877;'8356.594; 228.°262;t31S1 1'; 393.521; 377.440; 242;903; 298.4311;

864'7'46; '268.222; 225.938; 133.800: 303:007;334.663; 424,573; 73.229; 36L398; 231.506;214.725; 263.831; 1615141 ; 299.025 ; 42.684 ;419+1.23;. 404.768; 244.0, , ,4c54; 389,543;229.3(vrJ; 84 8; 68. 24;;,'.T24,912; 1.65.562;

r,.r 5:3E' (i 9- 1 70.7.0;96. 5.135 4 í. . l' . .875.8 4 13,,.,.

71.295 ';' 183:059 ; f3 211; 45.bK?f;t 24f1. fti8;"23,399; 230.870; 129.433; i6_>.115,. `

100 lei:.>:31.887 ; 38.644 ; 111.218 ; 20;444.,

t29.:)7:2 : 27I .820 ; 345.319; 338146; 23;512;388.21)1: 321.154 325;359; 402:064; .352.687;298.617 ; 490.8624 370.664; 360.973; 4i46A75;109.253;, 116.988 ; 95.401 ; 42.426 ; 15969;141:023; 437.331; 252,535;' 345.233; 146.346;117.371; 104.408;' 254.072; 83 526; 277.433;125:672 ; 391.222; 453.587; 449 499; 445 304;105.507; 97.130 ; 226:435; ; 309 305; 245,365;313.060; 245.932; 4410140; -443.92(;; 139 279;490.103; 44.787; 486.917; 414.767; 498 540;289.283; 224.006: 432.762; 388.293; 3 7 2.564;200.380; 220.977; 215.759; 300.694; 127.026;43.320 ; 312.004; ..55.741 ; 14.460; 174 020;

1291.196; ti 2'tt1: 4c181 976;14415;:365 908;5,687; 245.259; 428.495; 370 653; 393.653;125.391; iFi892; 407,167 ; 1e7 541: 41.:+05,:35.795.

50 lei511959 ; .252.807 ; 24L670 ; 162.621 ;

.139 050 ; 44.6631'232:308 ; 286.961; 333.107;'253 915 ; 384.397'; 272670 ; 75.r680; 420633;'288:004; 931.849; 493.723; 260.590; 315 853;172 063; 197,129; 404 496; 114.048 ; 346 875;392.888; 485,455; 199:042; 279.844; 248.403;411.804; 383.945; 3:32708-; 393.166 ; 61 380 ;400.309; 470.501; 373 806; 469.074; 198'274;431.865; 214.731; 461.665; 11.962; 69.531;95 529; 455.986; 224.365; 41:033; 436.044;398.774 443.552v492.287; 472 763;' 157.485;114 t 15; 303.44-2;' 334 483; 380.064; 234.654:57.570; 275ßA. 5;' 472 528v"373.116; 18,707:4111.197 ; 52.383 ; 252,543'; 37.485 ; fí1.753 ;422.891: 139 057; f72 253; 213.077; 120.745:281.764; 1348,455 ; 411.1:33 ; '255.879' ; 40.134;'210405; 443 584; 390:545; 83i 86r . 57.56i .

i243.530;3.530; 176.195; 116.723, 136.283; 216.115;+147:075; 119.225; 418 142'; 312.780; 228:653;22`593z 422.243;,88S81.3; 493 271 ; 489.087 :.425.778; 37i3.892;131T35;'8848; 154.155; 237.507:1)1,694; 402.270; 158.298 ; 398.323 : 260,146 ;60.430; 314.620;''371.067 ; 172.955 ; 131,481 ;340:660; 344.699; 437.247 ; 419.366; 272.232;4.12.870; 205,17:3'; 95f7,587 ; 281.508 ; 22.405;163300; 121.533; 148.888; -150.094; 216.236;338.684ku +1c46.0fí8; 42.193;- 359 286; ,414.820;212.890; 36:3 030;4441351; 450.172; 311.553;363,151 212 580; 308.712; 314.133; 260.544;30`4I.133'.G6°1; 31. *83 ;' 416.761; 3k7',548;303.758; 370.4$9.; 27 ;054; 44.734; 184.753;221.575; 193.911: 36999; 124.657; 458.678;278.54 4136376; 162.836; 498 374; 191.080;232.34 .71.247 ; 42.100 333.256; 16,996;414.722,

20 lei' 3884.73:3 ; 36.601 ; 99.681., 438.871;

238,805 ; 69 718 ; 222.669; 494.536 ; 88.453 ;101.590 ; 53.475 ; 404.112 ; 91.800 ; 455.918;488.477; 189.445; 471 479; 217,845; 152.205;109 927 ; 10.595 ; 434 595 ; 197.283 ; 484 685;295.649 ; 9601, ; 387 605 ; 485.093 ; 159.172 ;130 883 ; 278.023; 425.123; 184.762; 313 906;130.099; 336.020; 328.627; 264.458 ; 249.211;295 228 ; '75.293 ; 412.693 ; 41.681 ; 79 632 ;222.412; 310.448 ; 44 454 ; 280.114; 319.646;373 401; 494.335; 271.957; 406.959 ; 257.424;229.414 ; 372.035 ; 58.835 ; 15 967 ; 113.261;r4q8.146; 218.122; 135.038 ; 453.639; 337 180;280.724; -346 718; 239.287; 204 949; 113.438;422691 ; 33.602 ; 287.673; 213 527 ; 427.857;224.268 ; 193 538; 310.121; 497.655; 275.957;135 810; 315:574; 353.136; 318.001 ; 345 655;20:412 ; 279.454 ; 276.025; 439.555; 489.972;265.730; 273 493 ; 499.488; 442.859; 491.866;150.903 ; 5922 ; 146.795 ; 245.364 ; 419.304 ;247.043; 334.830 ; 84.842 : 281;882 ; 180.633;242.582; 25.474; 471.611 i .258L465,;. 235.185:337.014; 235.411; 402.563 ; 158.899; 380.487;174.598; 159.552; 298.242; 229:790 ; 85.413 ;344.849; 468.694; , 350.300; 289.806 ; 134.696;11.648; 422.031 ; 343.373; 352.552 ; 471.394 ;111.883; 19.434; 381,524 -; 339.384 ; 175.327 ;403.762, 231.525; 324.791) ; 121063; 379.156;353.278; 62.723 268.771 ; 122 836 ; 109,287 ;279.452; 451.144; 445463; 35.501; 498.225;292.399; 69,024;9891;-133.850; 31.210; 155.306;345 345; 256.429 ; 232.376 ; 400.938 ; 39.488;348.532; 200.055; 208 522; 130.852 .; 279,858;110.043; 459.483; 297.772 ; 416.279 ; 440.440;369.659; 56.27:3; 130.308 ; 151,147 ; 103.068 ;99.602 ; 494.061 ; 479.558 ; 99.773 ; 94671 ;a _>:3.:31 1; 21:070; 203.262 ; 401.926 ; 436.379 ;4s1.757: 186.970; 177.042; 433.181; 243.200;291.302; 26.928 ; 300ä650 ; 170.940 ; 281.047;1-0.741;1.741; 15.025 ; 333049 ; 272.651 ; 374.709 ;1779 ; 95.726 ; 151.442 ; 216.105 ; 153.199;

299.969; 88.934 ; 86.3634. 409,523 ; 476415 ;21.525; 424,3511; 255!~ 730 ; 380.969 ; 257.961 ;113.404; 284.143 ; 74.700 ; 418.330 ; 84.287 ;215.165; 330.239 ; 04.685 ; 324.723 ; 93.130 ;50,081; 199.162 ; 259.506 ; 498.719 ; 76.136 ;419.289; 230.344; 362.034; 326.413v 360.989;279.037; 172.226; 398 213; 138.993; 285.704;470.112; 149.22:3;,:189.425; 149.596; 202.521;11;6.869; 192.660; 122.037; 221.668 ; 442,613;181:3411; 333.273; 964.538 ; 167,953 ; 110930;224.340; 215.337; 284.077; 100.385; 121.389 ;31 819; 262.283; 937;1,425.432; 442.232; 298221;30 721; 129.122; 4041076 ; 366.715; 363.790 ;98.852 ; 98.5lí5 ; . 224.922 ; 320.126 ; 532.284 ;80.275; 307 523; 462.262 480.216; 186,720 ;

281;637; 333;237; 987.867;-'131.262; 235.050 ;251.159t ,t2 ¿K97, .419 8r; 225.015 ; 289,108,177.212; 38$á`070:'467.075 ; 119.500; 141.350;:369343; 239 818 ; 91 845 ; 125.303 ; 477,739;49.949 ; 51.1334 82.277 ;. 282.621: ; 953.856 ;31.850a. 493,797 .; 283.163 ; 157.191; 282.387;51.838 ; 58.362 96,438 ; 133.938 ;, 150.510 ;

189.140; 243,9413; 382.9:3:3; 311.956 ; .380,480.``r,y,'

r6 4 367.719; 438.37 '.3 7 4t 21.,820; 3, 4. , 6 , 332 020;

69 180; 20i:595; 345.607; 392 937; 172745;424,801; 35.969; '28.478: 1:31).466,; 414.520;175.591 ; 1 4.533; 90A04rE 232.737 ; 335.724;445.580 ; '40.671 ; 155.521 ; 471.989 ; 65.828;54:%61; ; 204.847 ; 107,545 ; 6.557 ; 178.625 ;:178.103; 256.410; 408.971 ; 228.857; 380.489;133.360 ; 189.874; 390 580; '438 900; 426.800;426.293; . 131:804; 409.812; 259.911 ; 431.833;329.721: 168 812; 440 67.4; '178 468 ; 443.289;490.052; 152.526; 189.305; 261.460 ; 426.123;378 675; 95.124; 308.073; 307.635 ; 342.013 ;432.271 ; 13.652 ; 13.278 ; 236.054 ; 242.299;300 107;'418.373; 304.859 ; 306.961; 352 466;6 832 ; 362,079 ; 23 364 ; 150.282 ; 249.454 ;173.743: 434 177; 383.477; 360.631.

-----o.10.a---,

Yi/11'A «EPOCA»

9

IVAN T11 YKG11íENIEFF

UN CUI8 DE BOERNAI

IX

Casuta pe care Lavretzky avea s'o lo-cuia.seL si In care, en doni an mal 'naintemurise Glafira Petrovna, fusese construila,In veacul din urma, dia lemn de brad ; pareaveche, dar putea sä mal dainuiasca Incavre -o cinel zecl de ani si mal malt. La-vretzky strablïtu toate cainerile, si, spre ma-reasuparare a lAtrinelor multe trindave,nemiscáte, albastril sub prafctl lor, care stateas agitate de Cavan, desclrise pretutin-dent ferestrele, inchise de la moartea Gla-firel Petrovna.

Toata casa ramasese in aceasta stare :micile divauurt ale salonulul, pe picioarele]or greoae, imbracate iu damasc cenusid to-cite si elite, aminteaü vremca imparateselCaterina. In salon, se vedea fotoliul favorital st- pninei de casa, cu spatarul sad dreptsi tuait, de care ea avusese obiceiul sa sespri,jine la batrinete. Pe paretele principal,era aglttat un vecltlra portret al buniculnilui Fedor Andreiü Lavretzky : fatal poso -milita d'alca a'asärea din fondu! negricios

tia cosit ; parut negro, nepudrat, se blattedrept pe o frunte brtzdata de dungi. Launul din unghiurile tabloului atirua o mi-nima de nenntritoare, acoperita de praf.

Glafira Petrovna, zise Anton, a imple-tit-o chiar cu mina ei.

In camera de culcare, se afta un patstriait, sub o perdea de stofa in durgt, ve-che, dar traiuica, un teane de perue si osubtire plapoma vatuita, eras Intinse pe pat,deasupra canna atirna o icoana fufatisindIntrarea In Biserica a Fecioarel, pe carebatrina fata, In agonie singura si citata, olipise in mornentele -1 din urma pe buzelesale deja Ingltetate. Lnnge fereastra, se allao mica toaleta cu o oglird í aurita si fune -grita. 0 usa dedea in camera de rugäciune,al caret pareti eraara gol, ci in care se ?A-rea Intr'un colt, un dulap plan eu icoane.Un asternut tocit si plia de pete de ceard,acoperea locul in care Glafira Petrovna1s1 pleca genunchil.

Anton se duse cu !adieul lui Lavretzkysa deschiza grajdul si sopronul; In locul luise ivi o femee batrina, mal de aceaat virstacu el ; capu -I tremurätor era acoperit eu obasma care -I se lasa pina la spiacene ; de-prinderea supunerel ascultlttoare i se citeain ochi, si se unea cu un fel de compati-mire respectuoasa. Ea se apropie de La-

ca sa -1 sarute lausa, ca spre a -1 astepta poruneile. El il ui-tase de tot numele; nu -sl mal aducea aminteniel daca a vazut o vr'o data. Ea se numeaApraxeia ; Innainte eu patru -zeri d ani,Glafira Petrovna o alongase din casa si -Iporuneise sa vaza de curtea eu pasar!; dealt -fel vorbea putin, parea cazuta In copi -larie, c pastrase numai o supunere oarba.

Pe linge. batrinil aceatia si tre! copil incamasl lungi,- nepotii lui Anton, -mal triiain casa un taran schilod ;t neputincios.

B itrirul ciine schilod, care salutase in-toarcerea lui Lavretzky, nu mai era de Po-los curtil ; erara zece ani de ciad fusese le-gat eu un laut gres, cumparat de GlatiraPetrovna, si d'abea daca ntl avea puteresa se miste si sa -i tirasca povara aceasta.

Dupa ce a cercetat casa, Lavretzky secohort in gredine, si fu multumit, desi erapeina de erburl rete, de tufieari de coacazesi de smeura. Acolo se aflara doua umbrarenaturale, pe rare le fäeeaü teil batrtni, In-semnati pria cresterea lar uriesa si priaciudata acezare a ramurilor for : craie pullprea aproape unit de alti! ; odiuioara fuse -sera taiati -poate enta o suta de anl.Gradina se sfìrsia eu un Itiesor limpede,tmprejmuit eu papura rosiatica. - Urmelevietil omenesti se eterg repede : proprieta-tea Glafirel Petrovna n'avusese vreme sase pustiasca, si deja parea cufundata in a-cest somt care invalue tot cena ce este laadapost de sbucimul omeneee. Fedor Iva-noviel strabatu si satul ; teraicile se uitarala el, din pragul izbelor eu mina la obraz ;tarerai Ili scotead caciula, de departe, co-püi fageati, ctir:il latrati eu nepasare. Cu-rind i se Lieu foarne, dar pe servitoril sibucatarul sas il astepta toctnal pe seara;merindele nu sosiserä inca la Lavriki, -tre-bui sa se adreseze lui Anton.

Acesta frien mimai de rit toate pregati-rile : prisse o gaina batrina, o taie si oj +rmnli. Apraxeia o spala cum se cade si opuse In tingire. Cind fu liarta, Anton o a-coperi si o puse pe masa, punind alaturl osolnita de metal inegrit, eu tres picioare,ci o carafA eu gitul stImb si eu ne doprotund ; vesti apoi, en un glas clntator peLavretzky si pc,fteasca la masa,- purtin-de -se si ti la spatele scaunulal stapinului,eu mirra dreapte intrant serve(,

Lavretzky gusta din slips si seoase apoi

din ea gaina, ale carel sgfreiturl iesaü laiveala de sub pielea aspra si cojoasa ; car-nea avea gustul nnei bucata de lemn.Dupa ce a priizit ast fel, Lavretzky spuseca ar dori un ceaid daca...

- Numal de cit ! Intrerupse batrtnul.Se tinu de cuvint.Se gasi o mina de real sirios tntr'o bu-

cata de hirtie rosie; se descoperi un sa-movar mie. iutr'adevar, dar care functionaIntr'un mod foartcr sgomotos ; se gasi chiarsi cite -va bucati de zahär aproape topite.Lavretzky bau ceainl Intr'un paliar mare,care '1 aducea aminte un suvenir din copi -larie, si pe care erari zugravite canti dejoc ; cu acela se servead numai strainil, siacum el, strain la rindul saü, bea din acelaspaliar.

Pe seara, sosira servitorii. Lavretzky nuvru sa se calce In patii matusii sale,si porunci de -1 aceza unul In sala de min-care. El stinse lu :nisarea si se usta lung sitrist imprejurul lui, In prada acelul senti -

ment neplacut care il incearca toti cel caripetrec o prima noapte Intr'un loe de multavreme nelocuit. I se parea ca, intunecimeacare '1 Incoajura de toate partile nu seputea deprinde eu noul venit, ca si zidurilecases se mirati de prezenta lui. Scoase unoftat, trase plapoma pe el si in sfirsit a-

ramnse ccl din urma in pi-cioare. El faca de doua ori semnul crucilsi se puse la taifas eu Apraxeia, si sa -IImpartaseasca, ineet, glndurile ; niel unulniel altul nu se astepta sa vaza pe stapinstatornicindu -se la W.tsilevskce, ciad aveaea doul pasa, o morie alit de frumoasa, cuo casa atit de Inca;íat )are ; el nu se In-doiad cd tocmal casa areca era iesuferitalui Lavretzky, fiind -ea 'i trrzea amintirivechi. Dupa ce sopairà multa vreme, Antontua ciocanul ca sa izbeasea tabla de fer,

de multa vreme täcutd, care era In magaziade grid'), Pe urma se trinti la curte Paraca barem sa -el acopere sarmanu -I cap alhit.Noaptea de Maid era calma si senind, ba-trinul dormi un soutn dulce si linistit.

(Va rrrmd)

1) Ala e obicèio in Rusia, ciad stapinul estela more, un servitor vegheazfl toat4 noapteasi love te clin timp In timp nitr') tabla de fersatt de lemn, ea sä arate ca este de sept.

Grlùli tie Sânlltntâde vluzare

la moria Policioru, judetul Buzad, proprie -tatea d -lui N. Buteulescu.

Amatorii se pot adresa la d. N. Riiduleseustrada Biserica- Amzel, 15, Bucuresti.

DîoR ARMIMU MARCELMedic al spitalului Caritas

Boale InterneConsultafi2t;nï de la 2 -4.

0.1, t'allea Yticti9eBEi, e5lll-rul 11O1ti NAATIT

Fost medic secundar al Spitalelordin Bucure:?tI

stabilit in CAmpnlang da consultatiTpe timpul verel.

De arendat chiar de arumDlobia PUTANA

de 370 falci. 0 ora 8i juin. de Tecuci.Adresa : Dr. Dantell, Braila.

f"

W ATSOlt di Y jTEia.l..

31WNi AGRICOLE 5I INDUSTRIALEt.

j3t;CURESCi. - SrF,lla Acadelniei, 14 (fost Rasca)Galati, Strada Portului. Brilla, Strada Regali.

'.

A v

t S I

NON I'I. US UL TRAeta Nati frirai apurai de aaaeQrlrtarQá pie patrie rollte, aaa(raai-

retd, eoR l' +mitea APARATE ELEVATÓRE

DE UMPLUT SACÏ

No

TriorT in diferite márimi

SDBOBITOIRE DE STRU6URI

TE111SCURI de VIN

t MUAMALETocätoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc.

..Catatoage itaardrale prati+ti Ri franco.

tffTABAFIA F P 0 CA" exeGZtä tot felul

de luerart atitggatoare de aceastá arta.

FABRICIILE UNITE ROMANEPRIMA. INDUMTRIE DE

ACID CARBONIC LICHIDFABA VITRIOL

Lipsit de ori -ce inconveniente, alit sanitare eli sitechnice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer.

GARANTAT, PUR si FARA MIROSTot d'o -data aducem la cuuostinta ca posedam si

producem ori -ce articole, fard esceptiune, pentru fa-bricarea R¡ïuturilor Gazeuse si Ape Minerale.

TURNITORIE de ARMITURI de SIFOANEAparato de Debitarea Bersi sub presione de Acid Carbonic

Prospecte se trite it gratis tri franco.

,,,r:.n.,r. u r..w:w.e..-rse:o,-.. .,....ew.n-.:nru..: .. r. rn-.. w.-asr..w........+... .........

84, Calea I/os°ol>erautiilor, 84CET, MAI MARN:

L,1E t±:,:°,PENTRU MOBILA DE ARTA

LUCRAR DE LUXprecum si specialil;ttt de Tavanurl

de lemn, LambriurT.11IoLle DiBericeBJC'i

si cl;feritn crdri pub;ice!Biarol spciudstetesenuri arclti-

tecionice pentr:iiutcrior,la cerere.Pretarile edle tual moderate.

Ce stima. .

I. SrlluIIfirllln;;cr(Furuirurui Ban,-el N.,tiouale

Aissamaranreakfz&I}.itein

STDMAC,ALECÄILOR URINARE

ANEMiE,GASTRALGIE,DIABETÁ

DISPEPSIE,CHOLERINÄ

sl PENTRU CAIITÁTILE

LITINATE si IA

RHEUMATISME

b1APE1E? '`V eoMINERALE DE in -.poucutsSTIÉGER de!)..SUNT RECOMANDATE

DE CATRE SOMITATILE

r MEDICALE iN BÚLELE DE

Ad' I SIn urina groazni,.ti ,.atastrut't: din strada

Jean Goujon, Sp Par)-;. uurle siile de per-soane, din famir'.i,e +ete mat mari d r

Franta, aíS gäsit :ntolrte cruda, nu putern IndostuI indeuÚrit unur. fi u ot:c easa se asigur,+ cotera accidontc>lor corpo-rale. Acéste asigurärl earl se fac de st.

`ciotatea noastra ul'ota ava..tagiul cä, In schittbul Lu;ur premiú rninim se asigurä rn e;.piteì insemuat.

aA de exemp:u : un advocat, un par.titular, ar avea de plfttit let 0,50 anuopentru a fi asigurat eu lui 5(1.000.

E forte gazósá si plricutd la but,untestecattï sau nu, cu art-ce 6ñuturir.

i

SINGURA APRA PURGATIVAINLATURAND SURSELE UNGURESCI

CARABANACARE PRODUCE AFARA DE EEECTUL SIGUR

SI NEJIGNITOR SI 0 ACTIUNE CURATIG;i:)ASUPRA ORGANE:LOR BOLNAVE. ;- +

UN PÁHÁREL FACE ACELAS EFECT CA

0 STICLÁ ÎNTREA6Á DE API', DE BUDA.

SE GASESCE DE VANDARE LA TÖTEFARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA.

SOBE1fIIEIDIN(IER, PAB I(IINA, CODZETUL, VULCAN ( belgiane)

l'EN'rAli

INCALZIRE CU COKS, CARBUNI DE PIATRA SI LEMME

Maillait de Bucate1rIOFIILE DE FIh:R.

Instalatiuni de incálziri Centrale

Fabriea COMETIJLAdolf Salonton

DEPOSIT : Strada Dominici, 14.DEPOMITE IN PROVINCIE :

la §i, la d -nul Jacques Davidovici, sir. Leipume mu, 37.Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fil, str. Lipscrni.

A 9097TU31 MARE ASORTIMEPf'

DE

SOBE CALORIFEREIGIENICE, NICIIELATE, SMAL'fUITE i BIIPLE

siste -u belgian, din ces mal renurnita fabrieaaSCUENE íV Comp.

pentru incalzit camere, salGue, apar-tamente, práv11i, eafeuele, harle.

Ireoll, etc. etc., cu Incepere de la100 pliai hi 473 metri cubi

Aceste SOBE calori/'ere, cari toate surit cuZiddrie de C1R 1FYIZII Refraetare,suet construite inadins pentru arderea deCOKb7 Antaaetti (catbunl de piated)sari LEMNE.

Ele întrunesc conditiunile de igie-ná, curitenie §i economie de combus-til sil sînt d'o eftinátate remarcabiliï

11IA1IE DEPO1[Tde lot relui de

MAINE de BUCATESpeeialitäti de tot fenil de SOBE, de Pontìt de tabla fier, lister) austriac, etc.

Oaor. Public este eu insistenta rugat de a onora Magasinul mea eu visitaD -lor, spre a se convinge de cele zise. Cu stima

ELIAS S. IIA1WIIET21, Calca Vaearelt1, 21.

1titt~lowassesia

CELE M=STOFE

MODERNEPENTRU

PAR'ESIURI, PALT6AaE

COSTUMEDE

BARB/UriLA

GRÜN & COMP,i

,6 STRADA LIPSCANI 1sColectiunile l'oestre se gasesc la

loti croitoril huid din tara.

BUCURESTI - Tipografia EPOCA Strada Clementes 3. - BUCURE$TIalOoltinaly r3.111.

Cea mai buna calitate existentádeCOCS

viDE nUSINA dDE

omicilieGAZ,latoua de 1000 kgr. grentatea gar.+ntata46 1 i 46dace v1 adresati printr'o carte postula

Rad personal easelA. GOLDS TEIN

9, STRADA DECEBAL, 9BIICt7REt TI- Telefon No.66.

Tot acolo se alla In deposit: l'ocremarunt pentru sobe Parigine Bel -giauo, lei 54 topa. Coes de Fonderie,Cotre de Ferarie. Carboni din mi-nele englezestT de Kardiff, Antracitenglezese prima calitate, pentru sobeHelios, Briquette, etc.

Expeditiunt en gros si en detail dinBucurestl, Constants si Bailla la orI -cestatiune a tailor forate.