8/18/2019 SUA Si Europa de Est

1/2

Europa de Est este un areal geopolitic care a avut mult de suferit de pe urmatangourilor ruso-germane. Henry Kissinger remarca, în clasica lucrare„Diplomaţia”, că de cte ori s-au confruntat sau au cola!orat ru"ii "i nemţii, afost rău pentru est-europeni. #utem aminti în acest sens cele trei împărţiri ale#oloniei, din sec. al $%&&&-lea, reali'ate de (usia, #rusia "i )ustria sau cele

două ră'!oaie mondiale. *n primul ră'!oi mondial antagonismul ruso-germana fost factorul declan"ator, iar cel de-al doilea ră'!oi mondial a apărut printr-o înţelegere de un fenomenal cinism între +talin "i Hitler. ederaţia (usăsăr!ătore"te în acest an victoriile de la +talingrad "i Kurs, uitnd să spună căeroismul soldatului rus ar putut folosit mai !ine în alte domenii dectlupta cu /e0rmac0t, dacă +talin nu l-ar încura1at pe Hitler să declan"e'eapocalipsa. 2ele două epopeice !ătălii nu ar avut loc dacă, în 3454, +talinar ales să spri1ine ranţa "i 6area 7ritanie contra lui Hitler, în loc să-"i

 împartă Europa de Est cu dictatorul de la 7erlin.

Din cele pre'entate mai sus re'ultă fără doar "i poate, că sta!ilitatea Europeide Est este strns legată de pre'enţa politico-militară a +8). )merica estelu!riantul care poate amorţi asperităţile sau anităţile ruso-germane.9ermania nu mai este ce a fost dar, în cadrul 8E, ea poate do!ndi0egemonia mult visată "i căutată doar pe cale militară pnă nu de mult.)numiţi anali"ti vor!esc despre retragerea +8) din Europa de Est sau despreneconstruirea, cele!rului de acum, scut antirac0etă. )cestea sunt, desigur,mostre de „:is0ful t0ining”. ; mare parte din Europa de Est face parte din8E "i ternăal +8). #uterea +8) se !a'ea'ă "i pe delitatea aliaţilor săi, mari sau mici./as0ingtonul nu vrea "i nu poate să se lipsească de cooperarea cu stateprecum (omnia sau #olonia. *n ciuda criticilor, interne sau e>terne, proiectulscutului antirac0etă merge înainte.

#arteneriatul strategic cu +8) este esenţial pentru (omnia "i tre!uiemenţinut cu orice preţ. 6ai ales, în condiţiile în care politica e>ternăpromovată de dictatorul #utin în de!utul celui de-al treilea mandat estedeose!it de agresivă. *ntre (usia "i (omnia sunt numeroase fricţiuni "i sepoate spune că #utin „ne poartă sm!etele”. +8) este singura putere careare voinţa "i puterea de a opri un nou mar" al „)rmatei (o"ii” prin 7alcani.După cte se pare, guvernul !ulgar a fost demis de la 6oscova, iar uniivisea'ă la ceva similar "i-n (omnia. +e prea poate ca, recent i'!ucnitulcon?ict diplomatic romno-mag0iar, să e alimentat de (usia. 7udapesta arestrnse relaţii cu 6oscova, iar (usiei îi folose"te de minune un con?ictinteretnic în ograda

8/18/2019 SUA Si Europa de Est

2/2

avut 7ulgaria în istoria sa recentă. #e de altă parte, destrămarea coaliţiei deguvernare din (epu!lica 6oldova este opera (usiei. (epu!lica 6oldovaurmea'ă să devină stat asociat 8E, în acest an. 6oscova nu va permite a"aceva. Deci, mai mult ca oricnd, Europa de Est "i +ud-Est are nevoie de „#a>)mericana”, pentru a se opune „anar0iei sovietice”.