SUBIECTUL B

1.Prezentai comparativ avantajele i dezavantajele RNA i ale SE ca aplicaii

ale IA.

2Folosind metoda tabelei de adevr, s se demonstreze echivalena:

(A ( B)( ((A) ( ((B)ABA SAU BNon(A SAU B)Non ANon B(Non A) SI

(Non B)f

00011111

01101001

10100101

11100001

3Prezentai concis strategiile de cutare de baz (neinformate)

In aceasta sectiune se prezinta strategiile de cautare de baza, numite si strategii neinformate, care reprezinta un mod sistematic de investigare a spatiului de cautare a solutiei problemei. Aceste strategii stau la baza tuturor metodelor de rezolvare a problemelor in inteligenta artificiala. Ele constituie, de asemenea, suportul pentru dezvoltarea strategiilor de cautare euristica.

Criterii de caracterizare:

In momentul alegerii unei strategii de cautare trebuie sa se tina cont de urmatoarele trei elemente:

Completitudinea strategiei care stabileste daca strategia asigura sau nu gasirea solutiei in cazul in care problema are solutie.

Optimalitatea solutiei gasite care este data de capacitatea strategiei de a obtine o solutie optimala, suboptimala sau pur si simplu o solutie.

Complexitatea strategiei care se refera la complexitatea timp si spatiu a algoritmului utilizat.

Capacitatea de revenire;

Informare

4Se consider urmtorul puzzle:

Construii arborele de cutare pentru trecerea din starea iniial n cea final. Comentarii privind strategia de cutare cea mai potrivit.

Strategia de cutare cea mai potrivit pentru jocul nostru de puzzle ar fi cautarea euristic, ce consta n evaluarea costurilor. Aceast euristic trebuie aplicata n modul urmtor: pornind de la starea iniial am efectuat produciile posibile i pentru strile obinute am calculat costurile. Am continuat produciile pe acea ramur care a avut costul de producie minim (care promite cel mai mult).

Pentru aceasta stare costul proiectat este 4.

5Se consider urmtorul arbore al unui joc. Folosind algoritmul minimax completai valorile n toate nodurile arborelui i indicai calea aleas de juctorul max ( ). Ilustrai folosirea tieturii -

6Fie urmtoarea mulime de formule*:

A1.

A2.

T.

S se arate, folosind rezoluia, c T este concluzia mulimii de axiome Pentru aceasta se transform A n form clauzal, se neag T i se adaug rezultatul la A, obinnd mulimea de clauze S:

C1.

C2.

C3.C(a)

C4.Q(a)

C5.

C1 i C2 au fost obinute din prima teorem, C3 i C4 din a doua, iar C5 a fost obinut din concluzia T negat.

Pentru a demonstra T trebuie s se aplice metoda rezoluiei i s se obin clauza vid din S. Aplicnd rezoluia se obine:

C6.

rezolvent al perechii C2 i C3 cu substituia C7.

rezolvent al perechii C4 i C5 cu substituia C8.

rezolvent al perechii C6 i C7.

Deci T este o teorem adevrat, demonstrabil pe baza axiomelor A1 i A2.