DEONTOLOGIE – INTREBARI SI RASPUNSURI

1. NECESITATEA STUDIERII ASPECTELOR DOCTRINAREIn cadrul standardelor internaţionale de educaţie pentru obţinerea şi menţinerea competenţelor

profesioniştilor contabili, un loc important îl au cunoştinţele de natură doctrinară şi deontologică; profesia contabilă distingându-se de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, este firesc ca îndeplinirea acestei misiuni să fie asumată de toţi profesioniştii contabili în cunoştinţă de cauză, ceea ce presupune ca aceştia:- să fie conştienţi de rolul pe care profesia contabilă îl are pentru dezvoltarea economiei naţionale şi mondiale si pentru apărarea interesului public;

- să fie convinşi de rolul social pe care îl au atât la nivelul unei entităţi, cât şi la nivel naţional;

- să înţeleagă că munca lor şi profesia contabilă în ansamblu nu pot fi recunoscute si apreciate decât dacă satisfactiei deziderate devenite comandamente fundamentale ale profesiei: educaţie, etică şi calitate;

- să cunoască modul de organizare a profesiei contabile, respectiv modul în care se pot înfiinţa şi pot funcţiona organismele profesionale;

- să înţeleagă semnificaţia şi importanţa unor termeni-cheie pentru profesia contabilă dacă se doreşte a deveni o profesie de top în economia şi societatea românească: unitatea (unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional si unitatea tuturor profesioniştilor contabili indiferent de statut) şi unicitatea profesiei contabile;

2. DEFINITI CONCEPTUL DE PROFESIE CONTABILA

Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor) care presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează (prestează), precum şi organismele lor profesionale.

3. ACTIVITATI COMPONENTE ALE PROFESIEI CONTABILE

1) Ţinerea contabilităţii;

2) Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare;

3) Audit statutar;

4) Alte lucrări de audit financiar-contabil;

5) Management financiar-contabil;

6) Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală);

7) Servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor;

8) Evaluări de întreprinderi şi titluri;

9) Alte servicii contabile şi paracontabile.

4. CATEGORII DE PROFESIONISTI CONTABILIActivităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita:

prin compartimente proprii;

prin externalizare.

Dintre toate activităţile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este în mod obligatoriu organizat şi exercitat ca activitate externă oricărei entităţi supuse unui astfel de control.

1

Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic în: dependenţi, cu statut de angajaţi;

independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activităţii liber-profesionistilor contabili, aceştia pot să-şi desfăşoare activitatea:

individual;

în forme asociative potrivit legislaţiei fiecărei jurisdicţii.

5. NECESITATEA REGLEMENTARII RPOFESIEI CONTABILE

Modul în care ar trebui reglementată profesia contabilă a constituit în ultimii ani subiectul multor dezbateri şi în consecinţă au avut loc multe schimbări deoarece profesioniştii contabili, clienţii lor, organismele lor profesionale şi guvernele caută să se asigure că profesia contabilă continuă să furnizeze servicii de înaltă calitate şi contribuie la creşterea şi dezvoltarea economică globală.

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate specifică şi un rol esenţial care se regăsesc în cele trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale, şi anume:

educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;

etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;

calitatea: certificarea calităţii serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a atinge aceste obiective organismele profesionale trebuie să susţină şi să promoveze practicile profesionale la nivel înalt, inclusiv prin intermediul reglementării, membrilor lor. Organismul profesional trebuie să reglementeze activităţile şi conduita membrilor săi pentru a se asigura că responsabilitatea sa faţă de interesul public este îndeplinită, chiar şi atunci când există o reglementare externă semnificativă a profesiei din partea unei agenţii guvernamentale.

O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie; reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:

a) profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii;

b) condiţiile de piaţă în care activează profesia;

c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvată, ceea ce implică:

- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;

- adoptarea de reguli etice;

- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. De exemplu, în ultimii ani, eşecurile etice din partea anumitor membri ai profesiei, care au avut ca rezultat lipsa de încredere în raportarea financiară, au impus modificări esenţiale ale reglementării profesiei (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa etc.).

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calităţii şi de abordare a unor aspecte aferente pieţei serviciilor contabile cel puţin datorită următoarelor două cauze:

• Existenţa unui dezechilibru în ceea ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile contabile şi furnizorul acestor servicii care dispune de expertiză profesională; reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificării beneficiarului că furnizorul dispune de calificările necesare şi va

2

respecta standardele profesionale adecvate în activitatea sa. Astfel, beneficiarul este încredinţat că primeşte servicii de calitate.

• în afara furnizorului şi beneficiarului de servicii contabile există şi terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizării de servicii contabile; reglementarea poate trata acest aspect dând o asigurare că aceste beneficii şi costuri pentru părţile terţe sunt luate în considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs şi la ce standarde de calitate. De exemplu, situaţiile financiare au o utilizare mult mai amplă şi nu se limitează doar la compania care este supusă unei misiuni de audit, iar reglementarea îi asigură pe terţi (investitori, creditori etc.) că primesc informaţiile de care au nevoie, deci ea certifică faptul că beneficiile acestor terţe părţi sunt avute în vedere când se contractează misiunea de audit.

6. ARIA DE APLICABILITATE SI CALITATEA REGLEMENTARII IN PROFESIA CONTABILA

De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:

- cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;

- cerinţele referitoare la educaţia continuă;

- monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;

- standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;

- sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.

Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece acestea oferă o bază de referinţă pentru membrii profesiei, utilizatorii (consumatorii) serviciilor contabile si organele de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici.

Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată, ea însăşi, reglementarea, trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie:

proporţională;

transparentă;

să nu fie împotriva competiţiei;

nediscriminatorie;

precisă;

segmentată în funcţie de ţinta sa;

implementată consecvent şi just;

supusă unei examinări periodice.

Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general.

Reglementarea este importantă, dar nu este suficientă şi nici nu poate fi pe deplin eficientă decât dacă este însoţită de un comportament etic al profesionistului contabil, care, în final, reprezintă garanţia bunelor servicii si a calităţii acestora.

Serviciile de înaltă calitate oferite de profesie sunt în final o funcţie a standardelor profesionale, inclusiv de etică, a competenţelor şi valorilor personale şi a sistemelor de reglementare, toate trebuind să fie consecvente şi să se sprijine reciproc.

3

7. MODALITATI DE IMPLEMENTARE A REGLEMENTARII

Sunt trei modalităţi de implementare a reglementării: autoreglementarea, specifică economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de

guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;

reglementarea externă: profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei agenţii guvernamentale, fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;

coreglementarea: reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea externă.

8. REGLEMENTAREA PROFESIEI CONTABILE LA NIVEL EUROPEAN

Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale.

Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate serviciile şi activităţile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar.

Aceşti profesionişti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel puţin trei ani şi au susţinut şi promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesională obţinută are diferite denumiri, dar cu conţinut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de „expert contabil" (întâlnită frecvent în ţările latino-continentale), „chartered accountant" (în general în zona anglo-saxonă), „contabil public autorizat" (CPA) în Statele Unite etc.

9. ROLUL PROFESIEI CONTABILE PENTRU PROTEJAREA INTERESULUI PUBLIC

Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii, între altele, prin asumarea responsabilităţii faţă de

interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari,

salariaţi, furnizori-creditori, bănci, buget, conturile naţionale, organisme de bursă, investitori etc.

In fapt, dacă în piaţa serviciilor orice alt profesionist prestează servicii pentru un client determinat şi

care este, în general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil

- fie că elaborează, fie că auditează situaţiile financiare ale întreprinderii - este (în mod paradoxal)

plătit de către întreprinderea respectivă, dar utilizatorii (consumatorii) informaţiilor desprinse din

aceste situaţii financiare sunt părţile interesate, menţionate mai sus, cele care formează publicul şi ale

căror interese trebuie apărate.

4

10. ROLUL PROFESIEI CONTABIE PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI

Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii contabili satisfac un interes general.

Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 80% din economia europeană, constituie inima comerţului european. Dezvoltarea întreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile financiare, adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili.

Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii contabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:

• cum altfel s-ar putea măsura activităţile economice?

• cum ar putea să existe bugete naţionale şi impozite şi deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat?

• cum ar putea să existe încredere în tranzacţiile comerciale şi financiare?

• cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice între angajaţii unei companii şi proprietarii acesteia, între muncă şi capital?

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat rolul social al profesioniştilor contabili, pe de o parte, prin faptul că determinarea şi plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările importante ale profesioniştilor contabili, iar pe de altă parte, de calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor şi a cetăţenilor unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a acţiona peste tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indiferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii, în afaceri, în educaţie sau în practica liberă.

Indeplinirea rolului contabilităţii şi al profesioniştilor contabili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului public este condiţionată de existenţa unor organisme profesionale naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.

5

Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii economice şi sociale; ei lucrează în firme mari, mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, industriale, financiare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul public, în instituţii, în educaţie etc.

Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili, în orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabilitate şi raportare financiară, în management, în fiscalitate, în sisteme informatice, în finanţe corporative şi inteligenţă managerială, ca auditori interni sau externi, în consultanţă, în educaţie etc.; ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale; ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc.

11. ROLUL SOCIAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI

Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. In plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii veniturilor membrilor societăţii sunt indispensabile societăţii.

Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul si publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă, şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.

Tot în acest sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili la realizarea veniturilor statului, sursă a programelor sociale ale Guvernului.

12. NECESITATEA UNOR ORGANISME PROFESIONALE PUTERNICE

Profesioniştii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, nu numai că pot, dar si trebuie să se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat având menirea să asigure unitatea de concepţie şi de metodă pentru serviciile profesionale pe care le efectuează ca angajaţi sau în practica liberă.

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel naţional rezultă din responsabilitatea pe care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public, cel puţin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricărui organism profesional: educaţia, etica şi controlul de calitate.

Atât publicul, cât şi entitatea beneficiară a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuală incompetenţă a profesio-niştilor contabili; această protecţie este asigurată atunci când organismul profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea de priveşte educaţia profesioniştilor contabili şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate de profesioniştii contabili.

Publicul trebuie protejat de eventuale înţelegeri neconforme între profesioniştii contabili şi entităţile beneficiare ale serviciilor prestate de către aceştia; această protecţie este asigurată atunci când organismul profesional stabileşte măsuri de etică şi deontologie profesională eficiente.

13. CRITERII DE RECUNOASTERE A UNUI ORGANISM PROFESIONAL

6

Pentru a fi recunoscut de autorităţile publice şi de organismele internaţionale, un organism naţional al profesiei contabile trebuie:

să fie un organism necomercial si neguvernamental; să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi; membrii săi să fie profesionişti contabili;

să se bucure de bună reputaţie în rândul autorităţilor publice şi al publicului;

să aibă capacitatea de a dezvolta sau influenţa standardele profesionale şi contabile (etica, disciplina, practica profesională, controlul calităţii);

membrii săi trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la cel mai înalt nivel posibil, activităţile tradiţionale efectuate de profesioniştii contabili;

să aibă capacitatea de administrare si resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor sale.

14. DESPRE IFAC

a) Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC)

S-a înfiinţat în anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ţări ca răspuns la provocările perioadei: susţinerea contabililor în rezolvarea unor probleme tehnice şi de afaceri mai complexe, furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi etică.In prezent, IFAC este o organizaţie globală, semnificativă, care cuprinde 155 de organisme membre şi asociate din 118 state, reprezentând peste 2,5 milioane de contabili care lucrează în practica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice etc.IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi toate specializările profesiei: contabilitate de afaceri, consultanţă fiscală, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate etc.Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile capabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă calitate.IFAC colaborează cu alte organizaţii şi normalizatori internaţionali precum Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, Forumul de Stabilitate Financiară, Asociaţia Internaţională de Supraveghere a Sistemului de Asigurări şi Banca Mondială. IFAC elaborează standardele, cu aplicabilitate la nivel global, în domeniile: educaţie, etică, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publică.Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:

să fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism naţional profesional major care îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţie. In cazul consensului general s-a constatat faptul că el trebuie să fie susţinut de comunitatea de afaceri;

să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională;

să demonstreze că acordă o atenţie deosebită atunci când îşi selecţionează membrii;

să furnizeze standarde şi orientări privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor cărora li s-a acordat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritate recunoscută sau cărora organizaţia le-a acordat o funcţie si care trebuie să respecte criteriile statutului de membru;

să se oblige să participe în IFAC şi să promoveze importanţa IFAC şi a programelor, activităţilor şi hotărârilor luate de IASB;

să fie solvabil financiar şi operaţional; să aibă o structură operaţională internă care furnizează sprijin şi reglementări pentru membrii

săi.

7

Profesia contabilă din România este reprezentată la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 şi CAFR - membru asociat din anul 2005.

In prezent sunt 167 organisme profesionale din 127 state.

15. ORGANISME SI GRUPARI REGIONALE PROFESIONALE

IFAC este recunoscută drept o organizaţie mondială a profesiei în general în ceea ce priveşte stabilirea standardelor profesionale. Organizaţiile regionale reprezintă profesia din regiunea respectivă în faţa organismelor guvernamentale şi de dezvoltare din acea regiune şi, în anumite cazuri, în faţa organizaţiilor internaţionale în care sunt importante din punct de vedere regional.Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în Europa sunt:

- Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este organizaţia - recunoscută de IFAC - care gestionează profesiacontabilă la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de ţară, din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene şi aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.

Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină membru FEE este necesar:

să nu fie organism guvernamental;

să fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile;

să fie recunoscut prin lege sau prin consens general;

să provină dintr-o ţară europeană.

Când dintr-o ţară există o a doua candidatură pentru calitatea de membru este necesară consultarea membrului existent;

- Federaţia Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF);

- Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM);

- Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA);

- Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii (SEEPAD).

16. ASIGURAREA CALITATII SERVICIILOR PROFESIONALE

Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesul public. Profesia de contabil a făcut tot posibilul pentru a-şi păstra reputaţia pentru integritate, obiectivitate si competenţă de-a lungul multor ani de deservire a clienţilor, angajatorilor şi publicului. Orice contabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu respectă) standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja progresul şi de a promova convergenţa spre standarde internaţionale. Astfel, IFAC consideră că organismele membre trebuie să demonstreze că se aplică programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabilă că toţi contabilii profesionişti aderă la cele mai înalte standarde.Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse căi cu jurisdicţii diferite. Unele jurisdicţii au mecanisme externe de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare, asigurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse şi în mod eficient de către acele persoane dedicate din cadrul profesiei. Prin urmare, este în interesul public si în interesul profesiei de contabil din întreaga lume ca organismele membre să se asigure că depun acest tip de efort de

8

reglementare dacă nu există mecanisme externe de reglementare.Datoria de a adera la cerinţele profesionale aparţine contabilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un contabil şi-a îndeplinit această datorie este realizată la nivelul organizaţiei pentru care contabilul profesionist îşi desfăşoară activitatea. In cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angajatorul) care angajează contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionişti din practica publică, implementarea regulamentului intern de control al calităţii este responsabilitatea fiecărei firme de contabili practicieni, încurajarea şi asistarea firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor profesionale reprezintă o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţară; organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv în mediul legal, social, de afaceri şi de reglementare care prevalează în ţările respective.Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei şi nivelul organismului profesional.Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ:resurse interne - folosirea de inspectori angaj aţi de organismul profesional;

resurse externe, ca, de exemplu:

- contractanţi - folosirea de revizori (persoane, firme sau echipe mixte) contractaţi de organizaţia profesională;

- sistem de control de către terţi - persoanele sau firmele care vor inspecta contractează alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;

- contractarea lucrărilor în afara societăţii - organismul profesional externalizează controalele unei terţe părţi (de exemplu, o altă organizaţie profesională cu experienţa necesară);

- combinarea celor de mai sus - organismul profesional poate externaliza controlul entităţilor înscrise şi poate adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte angajamente;

- abordarea bilaterală sau regională - una sau mai multe organizaţii profesionale poate/pot dori să combine resursele pentru realizarea controalelor.

Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională trebuie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de calitate, în orice caz, aceştia trebuie să fie independenţi de persoana sau firma şi de entităţile ale căror angajamente sunt selectate pentru control.

17. STANDARDELE INTERNATIONALE DE EDUCATIE SI ROLUL ORGANISMELOR PROFESIONALE

Pornind de la misiunea IFAC de „dezvoltare în întreaga lume şi întărirea unei profesii contabile prin standarde armonizate, capabilă să ofere servicii de înaltă calitate în interesul public", Comitetul pentru Educaţie al IFAC elaborează standarde, îndrumări, documente de discuţii şi alte documente de informare privind educaţia de precalificare, formarea profesioniştilor contabili şi dezvoltarea profesională continuă pentru membrii profesiunii contabile.Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc elementele esenţiale pe care trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare ca, de exemplu, subiectul, metodele şi tehnicile, astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară largă.Având în vedere marea diversitate de culturi, limbi, sisteme educaţionale, juridice şi sociale din ţările din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea fiecărui organism membru să determine cerinţe detaliate ale educaţiei de precalificare, de postcalificare şi de dezvoltare, care să aibă la bază

9

elementele esenţiale prevăzute în Standardele Internationale de Educaţie.IFAC emite trei tipuri diferite de documente:

Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES);

Indrumările Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEG);

Documentele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEP).

Cele trei tipuri de documente reflectă în ordine descrescătoare natura autorităţii publicaţiilor conform

funcţiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decât îndrumările, care la rândul lor sunt mai autorizate

decât Documentele.

Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES):

- stabilesc standarde de „bună practică" general acceptate în educaţie şi dezvoltare pentru

profesioniştii contabili;

- exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atingă în pregătirea şi dezvoltarea

continuă a profesioniştilor contabili;

- stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru câştigarea recunoaşterii, acceptării şi aplicării internaţionale;

- deşi nu pot trece legal peste legile si reglementările locale, furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea reglementărilor locale cu privire la buna practică general acceptată.

Până în prezent, IFAC a emis opt Standarde Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili

(lES-uri):

IES l, intitulat „Cerinţe de intrare într-un program de educaţie contabilă profesionistă";

IES 2, intitulat „Conţinutul programelor de educaţie profesională";

IES 3, intitulat „Aptitudini profesionale";

IES 4, intitulat „Valori profesionale, etică şi atitudini";

IES 5, intitulat „Cerinţe de experienţă practică";

IES 6, intitulat „Evaluarea capacităţilor profesionale şi competenţei";

IES 7, intitulat „Dezvoltarea profesională continuă";

IES 8, intitulat „Cerinţe privind competenţa profesioniştilor contabili din domeniul auditului".

Principalele obligaţii ale organismelor profesionale membre IFAC în legătură cu Standardele Internaţionale de Educaţie sunt:

• Să depună cele mai susţinute eforturi pentru:

- încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare pe care se bazează IES-urile în cerinţele naţionale de educaţie şi dezvoltare pentru profesia contabilă, sau - acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare revine terţilor (de exemplu, Guvernului) - pentru a-i convinge pe cei responsabili să încorporeze elementele esenţiale ale lES-urilor în cerinţele respective;

- implementarea lES-urilor sau a cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare care încorporează

lES-urile.

• Să aducă la cunoştinţa membrilor toate lES-urile, EEG-urile şi lEP-urile emise de IFAC.

18. STANDARDELE INTERNATIONALE DE CALITATE SI ROLUL ORGANISMELOR PROFESIONALE

Controlul calităţii este abordat la trei niveluri:- la nivelul misiunii - control intern

10

- la nivelul cabinetului (firmei) - la nivelul organismului profesional - control extern

Sistemul de control al calităţii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare dintre elementele următoare:

a) Responsabilităţile conducerii pentru calitatea din inte riorul cabinetului (firmei) constau în:

- stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este de a promova o cultură internă bazată pe recunoaşterea faptului că în realizarea misiunilor calitatea este esenţială;

- stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumă responsabilitatea finală pentru sistemul de control al calităţii în cadrul firmei;

- persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de control al calităţii în cadrul firmei trebuie să deţină experienţă şi capacităţi suficiente şi adecvate, precum şi autoritatea necesară.

b) Cerinţele etice constau în stabilirea de politici şi proceduri care să-i ofere firmei asigurarea rezonabilă că firma şi personalul acesteia respectă cerinţele etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi independenţa.

c) Acceptarea si continuarea relaţiei cu clienţii şi misiuni specifice presupun:

- stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptarea clienţilor;

- stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiune sau din relaţiile cu clienţii.

d) Resursele umane se referă la:

- stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigu rarea rezonabilă că firma deţine suficient

personal cu capacităţile si competenţele necesare, care se referă la: recrutarea personalului,

evaluarea performanţei, capacităţile, competenţa, dezvoltarea carierei, promovarea,

stimulentele etc.;

- stabilirea echipelor pe misiuni.

e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru:

- asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale;

- modul de acordare a consultaţiilor;

- modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în cadrul echipei misiunii sau dintre echipă şi celelalte

structuri ale firmei;

- examinarea independentă a controlului de calitate;

- documentarea misiunilor.

f) Monitorizarea presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru:

- asigurarea rezonabilă că politicile şi procedurile cu privire la sistemul de control al calităţii sunt:

relevante, adecvate, funcţionează eficient şi sunt respectate în practică;

- analiza şi evaluarea continuă a sistemului de control al calităţii;

- inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate.

Pentru misiunile de audit şi servicii conexe, IFAC a emis Standardul Internaţional de Audit

(ISA) 220 şi Standardul Internaţional de Control al Calităţii (ISQC) nr. 1.

Obligaţiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calităţii se referă la:

- existenţa unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calităţii;

- depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încurajarea celor responsabili să implementeze

prevederile Standardelor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernul sau alţi reglementatori

11

au atribuţii pe linia calităţii serviciilor contabile.

19. STANDARDELE INTERNATIONALE DE ETICA SI ROLUL ORGANISMELOR PROFESIONALE

Consiliul pentru Standarde de Etică pentru Contabili (IESB A) din cadrul IFAC a emis Codul etic al

profesioniştilor contabili care cuprinde standarde etice de înaltă calitate, precum şi alte prevederi pentru

profesioniştii contabili din întreaga lume.

Codul etic IFAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili

si furnizează un cadru conceptual şi îndrumări pentru aplicarea acestor principii.

Obligaţiile organismelor profesionale membre IFAC se referă la următoarele:

- organismele membre nu trebuie să aplice standarde mai puţin stringente decât cele stipulate în

Codul etic IFAC;

- acolo unde responsabilităţile elaborării codurilor naţionale de etică revin terţilor, organismele

membre trebuie să urmărească convergenţa codului naţional cu codul IFAC, depunând cele mai

susţinute eforturi pentru a-i convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor naţionale să

încorporeze Codul IFAC.

In România, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificări, drept Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, încă din

anul 2002.

20. STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE SI ROLUL ORGANISMELOR PROFESIONALE

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu standardele internaţionale de contabilitate se referă în principal la depunerea celor mai susţinute eforturi pentru:- încorporarea cerinţelor IPS AS-urilor în cerinţele naţionale de contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze IPSAS-urilor;

- asistenţă la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public care încorporează IPSAS-urile;

- încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţionale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor naţionale de contabilitate revine Guvernului sau terţilor, convingerea acestora că standardele naţionale trebuie să se conformeze IFRS-urilorsau să fie convergente cu IFRS-urile;

- asistenţă la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor naţionale care încorporează IFRS-urile.

21. STANDARDELE INTERNATIONALE DE AUDIT SI ROLUL ORGANISMELOR PROFESIONALE

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurări (IAASB), emite următoarele categorii de standarde:

Standardele Internaţionale de Audit (ISA);

12

Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);

Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);

Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).

IAASB emite, de asemenea, Declaraţii aferente de practică, norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili.Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu aceste standarde şi alte documente se referă la depunerea celor mai susţinute eforturi pentru:- încorporarea standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB în standardele naţionale, sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţionale revine terţilor, convingerea acestora să încorporeze în standardele naţionale standardele şi celelalte documente emise de IAASB;

- asistarea la implementarea standardelor internaţionale sau a standardelor naţionale care încorporează standardele internaţionale;

- implementarea unui proces care să furnizeze membrilor la timp traducerea corectă si completă a standardelor in-ternaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB.

22. NECESITATEA SI ROLUL UNUI COD ETIC AL PROFESIEI CONTABILE

Un cod de conduită este în general definit de profesionişti ca un ansamblu de principii profesionale de etică ce reglementează exerciţiul profesional al unor activităţi.

Organismele profesionale recomandă deseori membrilor lor să includă principiile esenţiale ale codului în contactele cu clienţii pentru ca aceştia să cunoască comportamentele pe care le aşteaptă de la profesionistul contabil.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, în funcţie de specificul fiecărei profesiuni, atât modalităţile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional.

Profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de interesul public; ca atare, profesioniştii contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate în interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesioniştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora în primul rând, dar si relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte unele principii şi reguli de comportament profesional menite să dea serviciilor respective autoritatea necesară şi să prevină pătrunderea către consumatori (utilizatori) a unor informaţii financiar-contabile care pot influenţa negativ deciziile acestora.

Stabilirea de principii si reguli etice şi monitorizarea însuşirii şi respectării acestora de către toţiprofesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea si resursele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale şi etice.

23. PRINCILIIPLE FUNDAMENTALE ALE ETICII IN PROFESIA CONTABILA

1. Integritatea

Concept: Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri şi să nu se asocieze la declaraţii false sau care ar putea induce în eroare

13

consumatorii (utilizatorii).

2. Obiectivitatea

Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se găsească în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nicio altă situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar şi bine intenţionat să îi pună la îndoială cinstea şi corectitudinea.

3. Competenţa profesională şi prudenţa

Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.

4. Confidenţialitatea

Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în

interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale.

5. Profesionalismul

Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesionistului contabil să se conformeze legilor şi

reglementărilor relevante şi să evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional

sau un membru.

6. Respectarea standardelor şi normelor profesionale

Concept: Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public.

7. Independenţa

Concept: Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de drept: constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară;

b) independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt: presupune că o terţă persoană bine informată, dar si bine intenţionată nu găseşte niciun motiv de natură comportamentală care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.

24. DEFINITI CONCEPTUL DE INDEPENDENTA IN PROFESIA CONTABILA

Concept: Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de drept: constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară;

14

b) independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt: presupune că o terţă persoană bine informată, dar si bine intenţionată nu găseşte niciun motiv de natură comportamentală care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.

Comentarii: Independenţa este un concept care cunoaşte trei moduri de abordare: independenţa absolută, independenţa relativă şi independenţa restrictivă, în funcţie de natura şi condiţiile specifice serviciului prestat.Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afacere, ocupaţie sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei, şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale.

Ameninţări la adresa independentei:

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în urmă-toarele categorii:

- de interes propriu;

- de autoexaminare (autocontrol);

- defavorizare;

- de familiaritate; şi

- de intimidare.

a) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la:un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui interes împreună cu un client;

dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării;

întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;

preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;

potenţiala angajare la un client;

onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare;

un împrumut către sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau funcţionarii acestuia.

b) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:

descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil

independent;

raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în

elaborarea sau implementarea lor;

pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;

un membru al echipei de certificare care ocupă, sau a ocupat recent, funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;

un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent, angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză;

prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză.

c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:

15

promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor

financiare;

apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.

d) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situaţiile când:un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;

un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

un fost partener al firmei ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă;

asocierea de lungă durată a unui membru important alechipei de certificare cu clientul certificării.

e) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:

ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de clientul certificării;

ameninţarea cu litigiul;

exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantităţii de muncă executate pentru a reduce

onorariile.

Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări.

Măsuri de protecţie

Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari categorii:

măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi

măsuri de protecţie în mediul de lucru.

25. INTEGRITATEA IN PROFESIA CONTABILA

Concept: Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri şi să nu se asocieze la declaraţii false sau care ar putea induce în eroare consumatorii (utilizatorii).Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;

conţin declaraţii sau informaţii eronate;

omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Sunt profesioniştii contabili integri? Deseori integritatea este asemuită unui elefant: îl recunoşti, dar ţi-e greu să îl descrii.16

26. OBIECTIVITATEA IN PROFESIA CONTABILA

Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se găsească în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nicio altă situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar şi bine intenţionat să îi pună la îndoială cinstea şi corectitudinea.

Comentarii: Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a altor persoane.Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.

în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:

Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea.

Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni, în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.

Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.

Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.

Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

27. CONFIDENTIALITATEA IN PROFESIA CONTABILA

Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în

interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale.

Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:

• dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale sau de

afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o

obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.

17

• Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu o rudă.Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţi-nerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confi-denţialităţii.

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.In următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:

atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;

atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi pentru a aduce la cunoştinţa

autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.

atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este

interzis prin lege:

- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;

- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui

organism normalizator;

- pentru a protej a interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor

judiciare; şi- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în

vedere următoarele aspecte:

- dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate,

vor fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să

divulge informaţii;

- dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în

măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie

să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care tre-

buie făcută, dacă este disponibil;

- ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că

părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca

atare.

18

28. COMPETENTA IN PROFESIA CONTABILA

Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii pentru profesioniştii contabili:

– menţinerea cunoştinţelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

– să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale atunci când oferă servicii profesionale.

Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:

– obţinerea unui nivel de competenţă profesională;

– menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare si înţelegere a

evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic si în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă

elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate

competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu

atenţie şi meticulozitate, ţinând cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela

unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de

limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

29. PROFESIONALISMUL IN PROFESIA CONTABILA

Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesionistului contabil să se conformeze legilor şi

reglementărilor relevante şi să evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional

sau un membru.

Comentarii: Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligaţie

profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice

acţiuni care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte

raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în

mod negativ buna reputaţie a profesiei.

In cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor si a activităţii pe care o efectuează,

profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii

contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali, şi nu trebuie:

- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă

şi experienţa pe care o deţin;

- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

19

30. RESPECTAREA STANDARDELOR SI A REGLEMENTARILOR PROFESIONALE

Concept: Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public.

Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili.

31. CLASIFICAREA STANDARDELOR PROFESIONALE EMISE DE CECCAR

Standardele profesionale aplicabile:

1) Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare

2) Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii, intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

3) Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.

4) Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi divizări.

5) Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.

6) Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.

7) Standardul profesional nr.39 Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor.

8) Standardul profesional nr. 40 Controlul calitatii si managementul in relatiile cu clientii unei firme membre CECCAR

32. CARE SUNT ATRIBUTIILE CONFERINTEI NATIONALE A CECCAR?Conferinţa naţională are următoarele atribuţii: a) stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi

de contabil autorizat;

b) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi din România, modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Economiei

şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul etic al profesioniştilor contabili, care vor fi

transmise de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România spre

publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I;

c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale ale Corpului Experţilor

Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;

d) aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora;

e) alege şi revocă membrii Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori a acestuia;

f) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul Superior şi de Consiliile filialelor Corpului

Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi si dispune măsurile necesare;

g) hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai Consiliilor filialelor

Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 17, la

propunerea Comisiei Superioare de Disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa

naţională poate fi făcută la Secţia contencios administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30

de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive;

20

h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior şi Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

i) alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplină;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta ordonanţă.

33. CARE SUNT ORGANELE SI STRUCTURILE CORPULUI CU ATRIBUTII DE INVESTIGARE, JUDECARE SI TRAGERE LA RASPUNDERE?

- Comisia Superioara de Disciplina- Comisia de Disciplina care functioneaza la nivelul Corpului

34. CARE SUNT CONDITIILE PENTRU A DEVENI EXPERT CONTABIL? PRECIZATI NIVELUL DE PREGATIRE TEORETICA SI PRACTICA NECESARA.

Art. 3. Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuareaunui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.In termen de 6 luni de la publicarea prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, prin hotărâre a Guvernului va fi aprobat Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Regulamentul va fi elaborat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi avizat de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Educaţiei Naţionale**).

Art. 4 (1) Se poate prezenta la examenul de admitere prevăzut la art. 3 pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are capacitate de exerciţiu deplină;

b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;

c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

(2) La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la pro-fesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

35. CARE SUNT ATRIBUTIILE CECCAR?Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de

aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat, în conformitate cu prevederile art. 3. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmă-rindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;

b)organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin în scrierea acestora în Tabloul Corpului;

21

c)asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;

d)elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;

e)asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare;

f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională adecvate;

g)apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;

h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;

i) editează publicaţii de specialitate;

j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

36. CARE SUNT SURSELE DE FINANTARE ALE CECCAR?

(1) Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi şi filialele sale îşi acoperă cheltuielile din

venituri, care se constituie din:

- taxa de înscriere la examenul de expert contabil, respectiv de contabil autorizat;

- taxa de înscriere în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

- cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venituri;

- încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

- donaţii;

- alte venituri din activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi si a filialelor

sale, stabilite prin regulament.

(2) Taxele de înscriere în evidenţă si cotizaţiile pe tranşe de venit se stabilesc anual de Conferinţa

Naţională a Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

37. CE CONDITI TREBUIE SA INDEPLINEASCA O SOCIETATE COMERCIALA PT. A DEVENI MEMBRA CECCAR?

Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;

b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale;

c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii

sau asociaţii experţi contabili;

d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de Adunarea

generală.

38. IN CE CONSTA DIFERENTA INTRE EXPERTUL CONTABIL SI ECONOMISTUL SALARIAT? DAR CEA DINTRE CONTABILUL AUTORIZAT SI CONTABILUL SALARIAT?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor

22

comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil, a contului de profit si pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin din fişa individuală a postului; rareori, în cazul unei întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile; de regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, conta-bilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, şansa de venit.

în schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase.

39. CARE SUNT LUCRARILE CARE POT FI EXECUTATE DE EXPERTII CONTABILI?Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:

a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile

financiare;

b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;

c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;

d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori

juridice în condiţiile prevăzute de lege;

e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;

f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile

comerciale;

g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor

comerciale;

h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de

contabilitate.

40. CARE SUNT ORGANELE DE DECIZIE SI CONTROL ALE CECCAR LA NIVEL CENTRAL SI TERITORIAL (FILIALE)?

Art. 27(1) Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sunt:

Conferinţa naţională, Consiliul Superior al Corpului si Biroul Permanent al Consiliului Superior.

23

(2) La filiale, organele de conducere sunt: Adunarea generală, Consiliul filialei si Biroul Permanent al acestuia.

Art. 28Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor sale se

controlează de către cenzori aleşi de Conferinţa naţională si, respectiv, de Adunările generale.

41.EXPLICATI CONCEPTUL DE PROFESIE CONTABILA

Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor) care presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează (prestează), precum şi organismele lor profesionale.

Profesionistul contabil care are acces la toate activitatile componente ale profesiei contabile potrivit practicilor europene îl constituie expertul contabil considerat a fi specialistul cu cea mai înaltă pregatire in domeniul sau de activitate in tara sa de origine.

Activitatea urmarita in mod special este activitatea de audit statutar, auditorul statutar find considerat ultimul aparator in drumul informatiilor continute in situatiile financiare spre consumatorii finali.

Activitatile care formeaza profesia contabila se pot organiza fie prin compartimente proprii ale intreprinderii, cu exceptia auditului statutar, fie prin externalizare la specialist ce functioneaza independent, specializat in furnizarea acestor servicii pe piata.

Serviciile furnizate pe piata pot fi servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili:

- contabilitate

- audit intern

- audit statutar

- activitate de control intern

- activitate de management financiar contabil, etc.

sau servicii partajate cu alte profesii cum ar fi:

- evaluarea activelor intreprinderii partajata cu juristi, ingineri

- serviciile fiscale si mai ales consultanta fiscala partajata cu avocatii

- servicii juridice partajate cu juristii si avocatii

42.NATURA JURIDICA A CECCAR

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, denumit în continuare Corpul,

este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii

autorizaţi, precum si societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de

contabilitate, în condiţiile prevăzute de lege.

Corpul, prin delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a

24

profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat si are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea

membrilor săi, precum şi calitatea serviciilor prestate de aceştia.

Membrii Corpului, potrivit actului normativ de înfiinţare, îşi aleg organele de conducere care să îi

reprezinte în faţa autorităţii publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din

străinătate.

43.CE REPREZINTA TITLUL PROFESIONAL DE EXPERT CONTABIL?

Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă.(1) Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prezentei ordonanţe si are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.(2) Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor si recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile legii (OG nr. 65/1994) şi are competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare, şi de a efectua expertize contabile.

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementărilor specifice).• Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice.• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.• Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au titlul de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari, doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

44.CE ESTE PROFESIONALISMUL?

Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesionistului contabil să se conformeze legilor şi reglementărilor relevante şi să evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profe-sional sau un membru.

Comentarii: Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.în cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor si a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali, şi nu trebuie:- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţin;- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

25

45.ARIA DE ACOPERIRE A UNEI REGLEMENTARI A PROFESIEI CONTABILE

De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:- cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;- cerinţele referitoare la educaţia continuă;- monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;- standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;- sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.

Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece acestea oferă o bază de referinţă pentru membrii profesiei, utilizatorii (consumatorii) serviciilor contabile si organele de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici.

Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată, ea însăşi, reglementarea, trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie:- proporţională;- transparentă;- să nu fie împotriva competiţiei;- nediscriminatorie;- precisă;- segmentată în funcţie de ţinta sa;- implementată consecvent şi just;- supusă unei examinări periodice.

Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general.

Reglementarea este importantă, dar nu este suficientă şi nici nu poate fi pe deplin eficientă decât dacă este însoţită de un comportament etic al profesionistului contabil, care, în final, reprezintă garanţia bunelor servicii si a calităţii acestora.

Serviciile de înaltă calitate oferite de profesie sunt în final o funcţie a standardelor profesionale, inclusiv de etică, a competenţelor şi valorilor personale şi a sistemelor de reglementare, toate trebuind să fie consecvente şi să se sprijine reciproc.

46.CARE SUNT ORGANELE DE CONDUCERE SI DE CONTROL ALE CECCAR?

Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.La nivel central:• Organe de decizie (alese):- Conferinţa Naţională;- Consiliul Superior;- Biroul Permanent;- Preşedintele Corpului.• Organe de execuţie (numite sau desemnate):- Director general executiv;- Sectoare (departamente, servicii).

26

La nivel de filială:• Organe de decizie (alese):- Adunarea generală;- Consiliul filialei;- Biroul Permanent;- Preşedintele filialei.• Organe de execuţie (numite sau desemnate):- Director executiv;- Sectoare (departamente, servicii).

47.CARE SUNT ACTIVITATILE LA CARE ARE ACCES DETINATORUL TITLULUI PROFESIONAL DE EXPERT CONTABIL?

în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republicată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative, de către experţii contabili sunt:a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare:- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;- elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sisteme de credit - leasing, factoring etc.;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;- elaborarea de tablouri de utilizări si resurse;- asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor unităţii;c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:

- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;

- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii si sincerităţii sistemului;

- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;

- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;

- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi;

- evaluări de elemente intangibile;

e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca:

- expertize amiabile (la cerere);

- expertize contabil-judiciare;

- arbitraje în cauze civile;

- expertize de gestiune;

27

f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:

- întocmirea de situaţii periodice;

- consolidarea conturilor şi bilanţului;

- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;

g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:

- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;

- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;

- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;

- fiscalitate imobiliară;

- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;

- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;

- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;

h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:

- organigrame, structuri, definiri de funcţii;

- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;

- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;

- analiza şi organizarea fluxului informaţional;

- alegerea soft-urilor necesare;

- formarea profesională continuă;

- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;

i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;

j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi: fuziuni, divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;

k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale;

1) efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;

m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320 şi 8299.

48.CE ESTE INTEGRITATEA IN PROFESIE?

Concept: Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri şi să nu se asocieze la declaraţii false sau care ar putea induce în eroare consumatorii (utilizatorii).

Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:

- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;

- conţin declaraţii sau informaţii eronate;

- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Sunt profesioniştii contabili integri? Deseori integritatea este asemuită unui elefant: îl recunoşti, dar ţi-e greu să îl descrii.

49.CUM EXPLICATI ROLUL PROFESIEI CONTABILE PENTRU APARAREA INTERESULUI PUBLIC?

28

Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public, prin public înţelegându-se:

- clienţii;

- Guvernul;

- angajatorii;

- investitorii;

- oamenii de afaceri;

- comunităţile financiare;

- donatorii de fonduri;

- orice altă persoană,

care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei.

Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.

Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:

- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;

- responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;

- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului;

- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;

- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii manageriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un manage-ment financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

50.CARE SUNT ATRIBUTIILE CECCAR?

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat, în conformitate cu prevederile art. 3. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;

b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de

29

profil, prin în- scrierea acestora în Tabloul Corpului;

c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;

d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;

e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare;

f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională adecvate;

g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;

h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;

i) editează publicaţii de specialitate;

j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

51.CE ESTE OBIECTIVITATEA IN PROFESIE?

Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se găsească în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nicio altă situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar şi bine intenţionat să îi pună la îndoială cinstea şi corectitudinea.

Comentarii: Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a altor persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.

în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:

• Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea.

• Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni, în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.

• Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.

• Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile

30

profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.

• Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de conflict de interese. Rezultă următoarele necesităţi:

• obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese, a influenţei nedorite a unor persoane;

• evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional;

• absenţa relaţiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului;

• neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional;

• atenţia asupra următorilor factori:

- exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;

- imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni;

- evitarea influenţei ideilor preconcepute;

- garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivitătii;

• măsuri de protecţie:

- retragerea din echipa misiunii;

- proceduri de supraveghere;

- terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.

52.CUM EXPLICATI ROLUL PROFESIEI CONTABILE PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI?

Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii contabili satisfac un interes general.

Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.

întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 80% din economia europeană, constituie inima comerţului european. Dezvoltarea întreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile financiare, adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili.

Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii contabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:

cum altfel s-ar putea măsura activităţile economice?• cum ar putea să existe bugete naţionale şi impozite şi deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat?• cum ar putea să existe încredere în tranzacţiile comerciale şi financiare?• cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice între angajaţii unei companii şi proprietarii acesteia, între muncă şi capital?

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat rolul social al profesioniştilor contabili, pe de o parte, prin faptul că determinarea şi plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările importante ale profesioniştilor contabili, iar pe de altă parte, de calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor şi a cetăţenilor unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a

31

acţiona peste tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indiferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii, în afaceri, în educaţie sau în practica liberă.

îndeplinirea rolului contabilităţii şi al profesioniştilor contabili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului public este condiţionată de existenţa unor organisme profesionale naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.

Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii economice şi sociale; ei lucrează în firme mari, mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, industriale, financiare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul public, în instituţii, în educaţie etc.

Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili, în orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabilitate şi raportare financiară, în management, în fiscalitate, în sisteme informatice, în finanţe corporative şi inteligenţă managerială, ca auditori interni sau externi, în consultanţă, în educaţie etc.; ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale; ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc.

53.CONFERINTA NATIONALA. MOD DE CONSTITUIRE SI ATRIBUTII

Conferinţa naţională este organul superior de conducere şi de control al Corpului.

Conferinţa naţională este constituită din membrii Consiliului Superior, membrii Consiliilor

filialelor Corpului, ai Comisiilor de Disciplină, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe

lângă Consiliul Superior şi Consiliile filialelor, precum şi din reprezentanţi ai membrilor din fiecare

filială a Corpului, desemnaţi de Adunările generale, conform normei de reprezentare de l la 100

membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31 decembrie a anului expirat.

Conferinţa naţională este legal constituită dacă este asigurată participarea majorităţii

membrilor prevăzuţi la pct. 4 paragraful 2, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii

membrilor prezenţi. Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, este convocată din

nou Conferinţa naţională, care este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul

membrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la pct. 4 paragraful 2, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu

votul majorităţii membrilor prezenţi.

Conferinţa naţională este ordinară şi extraordinară.

Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului Superior, care alege locul şi

stabileşte data; convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei

de desfăşurare a acesteia.

Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994

privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată.

în exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:

a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia

bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum si bugetul de venituri şi

cheltuieli al exerciţiului financiar viitor, prezentate de Consiliul Superior;

b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare

pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului

angajat al Corpului;

c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare si

reprezentare;

d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului Superior şi ai Comisiei de cenzori; alege şi

revocă preşedintele şi 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplină;

e) aprobă raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor

32

membrilor Consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;

f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;

g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea

abaterilor şi aplica rea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului

angajat;

h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de înscriere în evidenţele

Corpului;

i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului, în conformitate cu Anexa nr. 3 la

prezentul regulament;

j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative,

precum si a propriilor hotărâri.

54.CUM EXPLICATI NECESITATEA UNOR ORGANISME PROFESIONALE PUTERNICE?

Profesioniştii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, nu numai că pot, dar si trebuie să

se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat având menirea să asigure

unitatea de concepţie şi de metodă pentru serviciile profesionale pe care le efectuează ca angajaţi sau

în practica liberă.

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel naţional rezultă din responsabilitatea pe

care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public, cel puţin din punctul de vedere al trei

domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricărui organism profesional: educaţia,

etica şi controlul de calitate.

Atât publicul, cât şi entitatea beneficiară a serviciilor profesionale trebuie protejate de o

eventuală incompetenţă a profesioniştilor contabili; această protecţie este asigurată atunci când orga-

nismul profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea de priveşte educaţia profesioniştilor contabili şi în

ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate de profesioniştii contabili.

Publicul trebuie protejat de eventuale înţelegeri neconforme între profesioniştii contabili şi

entităţile beneficiare ale serviciilor prestate de către aceştia; această protecţie este asigurată atunci

când organismul profesional stabileşte măsuri de etică şi deontologie profesională eficiente.

55.EXPLICATI CONCEPTUL DE COMPETENTA IN PROFESIE

Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice

misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului:

obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.

Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii pentru

profesioniştii contabili:

- menţinerea cunoştinţelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau

angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

- să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale atunci când oferă

servicii profesionale.

Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi

aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi

împărţită în două faze separate:

- obţinerea unui nivel de competenţă profesională;

- menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

- Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare si

33

înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic si în mediul de afaceri. Dezvoltarea

profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să

desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.

- Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu

atenţie şi meticulozitate, ţinând cont de un interval de timp.

- Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela

unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.

- Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori

de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii

exprimate drept afirmarea unui fapt.

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei

cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.

Competenţa profesională are două componente de bază:

- obţinerea; şi

- menţinerea.

Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale

cu grijă şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de

recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta

presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi

tehnicile de lucru.

Dobândirea cere:

- un înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;

- practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative;

- perioade de practică în domeniu.

Menţinerea cere:

- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în

contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);

- adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor

profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.

- Competenţa profesională se obţine prin studiu - practică.

- Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar exercitării

profesiei.

- Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale.

- Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili se realizează în baza Standardului

profesional nr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili,

pus în aplicare prin Programul naţional de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.

56.CARE SUNT CRITERIILE CALITATIVE PE CARE TREBUIE SA LE INTRUNEASCA O

REGLEMENTARE A PROFESIEI CONTABILE?Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată, ea

însăşi, reglementarea, trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie:

- proporţională;

- transparentă;

- să nu fie împotriva competiţiei;

34

- nediscriminatorie;

- precisă;

- segmentată în funcţie de ţinta sa;

- implementată consecvent şi just;

- supusă unei examinări periodice.

57.ATRIBUTIILE ADUNARII GENERALE A FILIALEI CECCAR

Atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR sunt:

a) Aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul expirat, însoţit de raportul cenzorilor

asupra gestiunii filialei, precum şi bugetul de venituri si cheltuieli pentru exerciţiul viitor;

b) Aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialei pentru perioada raportată;

c) Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activităţii profesionale a

membrilor contabili şi aprobă lista membrilor care vor fi supuşi controlului de calitate în anul viitor;

d) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei de Disciplină a filialei;

e) Alege si revocă preşedintele şi membrii Consiliului, precum şi cenzorii;

f) Propune dintre membrii săi candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru în Consiliul

Superior;

g) Aprobă lista membrilor de onoare ai filialei;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de Codul etic naţional al

profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul Superior.

58.ROLUL SOCIAL AL PROFESIONISTULUI CONTABIL

Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în

legătură cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii

ţări. In plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii veniturilor membrilor

societăţii sunt indispensabile societăţii.Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul

si publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă, şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.

Tot în acest sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili la realizarea veniturilor statului, sursă a programelor sociale ale Guvernului.

59.EXPLICATI CONCEPTUL DE INDEPENDENTA IN PROFESIEConcept: Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de drept: constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară;

b) independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt: presupune că o terţă persoană bine informată, dar si bine intenţionată nu găseşte niciun motiv de natură comportamentală care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.

35

Comentarii: Independenţa este un concept care cunoaşte trei moduri de abordare: independenţa absolută, independenţa relativă şi independenţa restrictivă, în funcţie de natura şi condiţiile specifice serviciului prestat.Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afacere, ocupaţie sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei, şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale.

Ameninţări la adresa independentei:

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în următoarele categorii:

a) de interes propriu;

b) de autoexaminare (autocontrol);

c) defavorizare;

d) de familiaritate; şi

e) de intimidare.

60.CARE SUNT PARTILE CONSTITUTIVE ALE CODULUI ETIC AL PROFESIONISTILOR

CONTABILI?

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduita

pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către

profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România

acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi;

scopul de baza al Codului, trebuie insa întotdeauna respectat.

Codul Etic este structurat în 3 părţi, şi anume:

Partea A – Aplicabilă tuturor profesioniştilor contabili;

Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi

oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări

legate de principiile fundamentale de etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru

conceptual în identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în

evaluarea importanţei lor şi, dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative

să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să nu

fie compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.

Partea B – Aplicabilă profesioniştilor contabili independenţi

Partea C – Ap licabilă profesioniştilor contabili angajaţi.

Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele

oferă exemple de măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la

adresa conformităţii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care

nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea

sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată.

36

37