subiectele 23 29 embriologiefaringelaringe

7/25/2019 Subiectele 23 29 Embriologiefaringelaringe

1/7

23. Cartilajele laringelui. Muschii laringelui

Laringele apartine cailor aeriene superioare, avand rol si in fonatie, datorita corzilor

vocale.

Limite:

- SUP: C3-C4, la nivelul aditusului faringian prin care comunica cu acesta- INF: C5 (la copil), C6 (la adult), C7 (la atrani) ! se continua cu tra"eea

#c"eletul firocartilaginos mentine desc"is lumenul cailor respiratorii, cartilejele

faringelui fiind urmatoarele$

- neperechi: tiroid, cricoid, epiglota

- perechi: aritenoide, corniculate, cuneiforme

Cartilajul tiroid

- %re aspectul unei carti desc"ise posterior, fiind format din doua lame (dreapta si

stanga), care se unesc anterior formand proeminenta laringiana (la arati ! &arul lui

%dam).

- 'rin unirea lamelor se formeaza incizurile tiroidiene (superioara si inferioara).- Lamele prezinta la marginile posterioare cate o prelungire (cornul superior si cornul

inferior)

Cartilajul cricoid - %semanator unui inel cu pecete, avand doua parti$

o %rcul cartilaului cricoid (anterior)

o Lama cartilaului cricoid (posterior), la nivelul ei gasindu-se fete articulare

semicilindrice pentru cartilaele aritenoide (superior) si fete articulare

tiroidiene pentru articulatia cu coarnele inferioare ale cartilaului tiroid (lateral)

piglota ! are aspectul unei frunze, avand doua parti$

o Lama cartilaului epiglotic

o 'etiolul cartilaului epiglotic care prezinta pe fata posterioara un tuerculCartilajele aritenoide ! cele mai mari cartilae dintre cartilaele perec"e ale

laringelui. %u forma de piramida si prezinta$

o !a"a ! orientata inferior, care prezinta o fata articulara complementara pentru

fata articulara a lamei cartilaului cricoid si doua prelungiri$

#N$: procesul vocal pe care se insera ligamentul si musc"iul vocal. La

aza procesului se insera si ligamentul vestiular

P%S$: procesul muscular pe care se insera musc"ii aritenoizi transvers

si olic

o &ar' ( orientat superior si care se articuleaza cu cartilaul corniculat

#rticulatia crico)aritenoida are importanta mare pentru fonatie, la nivelul ei

aritenoidul miscandu-se pe lama cricoidului prin rotatie si translatie.

Cartilajele corniculate ! sunt mici, se gasesc pe varful cartilaelor aritenoide si dau

insertie ligamentelor ariepiglotice, ce ridica plicile omonime care delimiteaza aditusul

laringian

Cartilajele cunei'orme ! sunt cele mai mici cartilae, fiind inconstante. #e gaesc in

grosimea ligamentelor ariepiglotice si determina formarea tuerculilor cuneiformi la nivelul


2/7

plicilor ariepiglotice.

*n afara memranei firoelasice din grosimea sumucoasei laringiene, cartilaele sunt

unite prin mem*rane 'i*roase si ligamente ce servesc drept miloace de unire ale

articulatiilor, asigurand moilitatea acestora.

o &emrana tiro"ioidianao Ligamentul cricotiroidian

o Ligamentul ceratocricotiroidian

o Ligamentul vocal

o Ligamentul vestiular

o Ligamentul tiroepiglotic

o Ligamentul "ioepiglotic

o Ligamentul ariepiglotic

Muschii laringelui sunt musc"i striati si se pot imparti in musc"i intrinseci si e+trinseci

Muschii e+trinseci:

- Muschiul cricotiroidian:o %re doua parti$ anterioara (verticala) si laterala (olica) si se gaseste intre arcl

cartilaului cricoid si marginea inferioara a lamei cartilaului tiroid

o ste inervat de ramura e+terna a nervului laringeu recurent superior, ramura a

nervului ! sectionarea sa nu determina afonie

Muschii intrinseci:

- Muschiul cricoaritenoidian:

o neste lama cartilaului cricoid de procesul muscular al cartilaului ariternoid

o %re doua parti$ laterala si posterioara

o ste singurul musc"i dilatator al faringelui

- Muschii aritenoi"i:o nesc cele doua cartilae aritenoide pe fetele lor posterioare

o #unt formati din fire transverse si olice

- Muschiul ariepiglotic:

o #e intinde intre varful cartilaului aritenoid, cartilaul corniculat si marginea

laterala a lamei epiglotei

o *nsoteste ligamentul omonim

o 'rin contractie ingusteaza orificiul laringian

- Muschiul ,ocal:

o *nsoteste ligamentul omonim si determina formarea plicii mucoase vocale,

avand o specializare ma+ima la specia umana

o %re doua parti$ tirovocala si arivocala

o Cele doua parti se intrepatrund la miloc su forma unor dinti de pieptene

Iner,atia tuturor musc"ilor intrinseci este asigurata de nervul laringeu inferior,

ramura a nervului recurent.


3/7

2-. Ca,itatea laringelui. &asculari"atia si iner,atia laringelui

&ucoasa laringelui este de tip respirator, cu epiteliu pseudostratificat ciliat, cilii

atand

sincron spre faringe.

Ca,itatea laringelui prezinta la umatatea fetelor laterale doua perec"i de plici mucoase$- SUPI%# ! plicile vestiulare care delimiteaza un orificiu numit rima

vestiulara. le sunt ridicate de catre ligamentele vestiulare

- INFI%# ! plicile vocale care delimiteaza un orificiu numit glota. le sunt

ridicate de catre ligamentele si musc"ii vocali.

Cele doua perec"i de plici impart cavitatea laringelui in trei etae$

/. SUPI% /vestiul laringian) ! superior de plicile vestiulare

0. MI0L%CIU (ventricul laringian) ! intre plicile vestiulare si cele vocale

3. INFI% (cavitatea infraglotica) ! inferior de plicile vocale ! se continua cu lumenul

tra"eal

Su*mucoasa laringelui este o memrana firoelastica si prezinta doua parti$/. SUPI%## (memrana cvadrangulara) ! superior de plicile vestiulare

0. INFI%## (conul elastic) ! inferior de plicile vocale.

%ceste memrane dau insertie musc"ilor laringelui, iar intre ele si mucoasa se gasesc

foliculi limfatici care alcatuiesc 1amigdala laringiana2.

&asculari"atia:

- Surse arteriale:

o %rtera laringiana superioara, ramura din artera tiroidiana superioara

o amura cricotiroidiana, ramura din artera tiroidiana superioara

o %rtera laringiana inferioara, ramura din artera tiroidiana inferioara

- 1renaj ,enos prin vene ce dreneaza sangele in trunc"iurile venoase tiroidiene- 1renaj lim'atic:

o egiunea situata superior de plicile vocale ! spre ganglionii cervicali profunzi

situati pe vena ugulara interna si in dreptul cartilaului tiroid

o egiunea glotica si infraglotica ! spre ganglionii cervicali profunzi situati de-a

lungul vaselor laringiene inferioare

Iner,atia ! asigurata de n. prin ramurile sale$ nervul laringeu recurent superior si inferior.


4/7

2. Na"o'aringele

aringele este un organ musculo-cavitar, cale comuna, respiratorie si digestiva.

Limite:

- #'$ aza craniului ! procesul azilar al osului occipital- *$ planul ce trece la marginea inferioara a cartilaului cricoid ! C4 la copii, C5-C6

la adulti

Peretii laringelui delimiteaza la interior cavitatea faringiana. %ceasta este mai larga in

partea superioara unde formeaza forni+ul faringian.

atorita comunicarilor sale, faringele este impartit in trei parti$ nazala, orala si laringiana

Na"o'aringele /epirino'aringele4:

- Comunica anterior prin c"oane cu fosele nazale

- Corespunde posterior procesului azilar al osului occipital si memranei

atlantooccipitale anterioare

- ste despartit de ucofaringe prin valul palatin- 'e peretele lui lateral se gaseste ostiul trompei lui ustac"io

- #uperior si inferior de ostriul tuei auditive se gasesc doua proeminente$

o orusul tuar ! determinat de partea cartilaginoasa a tuei auditive

o orusul levatorului ! determinat de musc"iul ridicator al valului palatin

- *n urul ostiului tuar, la nivelul mucoasei faringelui se gaseste tonsila tuara

- in dreptul ostiului cooara doua plici mucoase$

o 'lica salpingopalatina (anterior)

o 'lica salpingofaringiana (posterior)

- 'osterior de plica salpingofaringiana se delimiteaza o depresiune numita reces

faringian (foseta osenmuller)- 'e tavanul nazofaringelui se gaseste tonsila faringiana

- IMP%$#N$# CLINIC#: *nflamatia si "ipertrofierea tonsilelor faringiana si

tuara duce la aparitia vegetatiilor adenoide care se manifesta prin tulurari

respiratorii, auditive si complicatii locale cum ar fi otita medie. %ceasta este mai des

intalnita la copii, unde tua auditiva este mai scurta, mai groasa si mai orizontala.


5/7

25. !uco'aringele si laringo'aringele

!uco'aringele /orome"o'aringele4:

- Comunica anterior prin ist"mus faucium (gatle) cu cavitatea ucala

- Corespunde posterior primelor trei vertere cervicale- 'e peretele lui lateral, in partea anterioara, se deoseesc doua plici mucoase care

pleaca de la aza luetei valului palatin$

o %rcul palatoglos ! aunge la radacina limii

o %rcul palatofaringian ! se pierde la nivelul peretelui lateral

- *ntre cele doua arcuri de aceeasi parte se delimiteaza fosa tonsilara la nivelul careia

se gaseste cea mai mare parte a tonsilei palatine

- #uperior de tonsila palatine se formeaza o depresiune ! foseta supratonsilara

Laringo'aringele /hipo'aringele4:

- Comunica anterior cu laringele prin aditusul laringian

- Corespunde posterior verterelor C4-C6- *ntrarea in laringe este marginita anterosuperior de epiglota

- *ntre epiglota si radacina limii se formeaza trei plici mucoase glosoepiglotice ! una

mediana si doua laterale. *ntre aceste plici se delimiteaza doua santuri numite valecule.

- 'eretele lateral prezinta o depresiune numita reces piriform. %cesta prezinta o plica

mucoasa olica determinata de nervul laringeu recurent superior (singura plica ridicata

in organism de un nerv).


6/7

26. aporturile 'aringelui

Posterior7 delimiteaza impreuna cu verterele cervicale, musc"ii preverterali si lama

preverterala a fasciei cervicale spatiul retrofaringian, ocupat de tesut conunctiv la+,

ramuriale arterei faringiene ascendende si ganglioni limfatici.

%cest spatiu poate fi sediul unor procese in'lamatorii ! acese sau flegmoane

retrofaringiene, care pot migra spre mediastin.

Lateral7 nazo- si ucofaringele delimiteaza impreuna cu ramura mandiulei un spatiu

laterofaringian, cu un continut comple+, fiind traversat de dia'ragma stiliana.

1ia'ragma stiliana este formata dintr-o serie de musc"i si ligamente care se intind

intre aza craniului (procesele stiloid si mastoid) si faringe, lima si mandiula.

i sunt asezati dinspre posterior spre anterior in urmatoarea ordine$ m. silofaringian,

lig. stilomandiular, m. stiloglos, lig. stilo"ioidian, m. stilo"iodian, m. digastric (pantece

posterior)1ia'ragma stiliana imparte spatiul laterofaringian in doua regiuni mai mici$

- Spatiul retrostilian ! contine arterele carotide interna si e+terna, vena ugulara

interna, nervii 8-/0, ganglionul simpatic cervical superior si ganglioni limfatici

- Spatiul prestilian ! contine arterele carotida e+terna, faciala, faringiana ascendenta,

palatina descendenta, nervul 8, nervul coarda timpanului si ganglionul otic

#patiul laterofaringian poate fi invadat de tumori dinspre medial (faringiene) sau dinspre

lateral (parotidiene).

#patiul prestilian corespunde ucofaringelui, la nivelul caruia se gaseste fosa tonsilara cu

tonsila palatina, care vine in raport cu artera carotida e+terna, faciala si faringiana

ascendentasi palatina ascendenta care treuie evitate in amigdalectomii.

Laringofaringele are raporturi laterale cu loii tiroidieni si continutul trigonului carotic

(artere carotide, vena ugulara interna si nervul /9).


7/7

28. &asculari"atia si iner,atia 'aringelui

#rtere: faringiana ascendenta, palatina ascendenta, tiroidiana superioara, pterigopalatina

$onsila palatina este vascularizata de arterele$ tonsilara (ramura a arterei palatineascendente), faciala, palatina descendenta, faringiana ascendenta.

1renaj ,enos ! in vena ugulara interna prin ple+urile sumucos si perifaringian

1renaj lim'atic ! prin ganglioni retrofaringieni (nazofaringe) si ugulari (uco si

laringofaringe).

Iner,atia ! motorie (8, /9, //), senzitiva (8, /9, 5) si vegetativa (simpatica prin fire din

ganglionul simpatic cervical superior si parasimpatica prin nervul /9).

29. 1e",oltarea laringelui

#tratul intern al laringelui are origine endodermica, insa cartilaele si musc"ii au originea inmezenc"imul arcurilor faringiene *: si :*.

Ca urmare a proliferarii rapide a acestui mezenc"im, aspectul de fanta sagitala al

orificiului laringian se modifica si desc"iderea acestuia capata forma literei . lterior,

atunci

cand mezenc"imul celor doua arcuri faringiene se transforma in cartilaele tiroid, cricoid si

aritenoid, orificiul laringian doandeste forma caracteristica intalnita la adult.

*n perioada in care se formeaza cartilaele, epiteliul laringian prolifereaza rapid, fapt

care conduce la ostructia temporara a lumenului. lterior, prin vacuolizare si

repermeailizare se formeaza o perec"e de recesuri laterale numite ventriculi laringieni.

%ceste recesuri sunt delimitate de plici tisulare care se diferentiaza si formeazacoardele vocale false si coardele vocale adevarate.

eoarece musculatura laringelui este derivata din mezenc"imul arcurilor faringiene *:

si :*, toti musc"ii laringelui sunt inervati de ramuri ale nervului cranian , nervul vag !

nervul laringeu superior structurile din arcul *:, iar nervul laringeu recurent structurile din

arcul :*.

#rcul I&:

1in cartilaj: cartilaul tiroid

1in me"enchim: m. constrictor superior al faringelui, m. cricotiroidian

Ner,: laringeu superior

#rcul &I:

1in cartilaj: cartilaul cricoid, cartilaele aritenoide, corniculate, cuneiforme

1in me"enchim: m. constrictor milociu al faringelui, constrictor inferior al faringelui, mm.

laringelui.

erv$ laringeu inferior

subiectele 23 29 embriologiefaringelaringe

Documents