sudura
DESCRIPTION
imbinari sudateTRANSCRIPT
PARTEA a III a
1. mbinrile sudate i problematica acestora Sudarea este metoda tehnologic de realizare a unor mbinri nedemontabile prin formarea n condiii de presiune i temperatur a unor legturi stabile ntre atomii marginali ai componentelor.
Clasificarea procedeeelor de sudare , funcie de factorul predominant (presiune sau temperatur ) este :
Descoperit ;SE
CU ARC ELECTRIC Acoperit ; SE ( SAE )
Gaz activ CO2:MAG
Protejat Gaz inert : MIG
PRIN TOPIRE WIG (cu hidrogen arc atom )
JET DE PLASM = constrns
SUDARE BAIE DE ZGUR
FLACR DE GAZE
CU FASCICOL CORPUSCULAR (de ioni sau electroni )
CU FASCICOL DE FOTONI (lasser)
la rece
N STARE SOLID
la cald
PRIN PRESIUNE
intermediar
CU TOPIRE
n puncte
Sudarea poare fi aplicat teoretic i practic unui numr mate de materiale folosite n tehnic : metalele i aliajele pot fi sudate , practic n anumite cazuri msurile tehnologice care trebuiesc luate ridic costul operaiei ; masele plastice , sticla .
Un loc important n categoria materialelor care se prelucreaz prin dudare l ocup aliajeleFe-C i n principal oelurile (n prezent ~ 28% din producia mondial de oel este folosit la realizarea diferitelor structuri sudate, perconizndu-se ca acest procent s cresc pn la 45%).
1.1Constructi sudate
Considerind in principal sudarea prin topire cu arcul electric , tipurile de imbinari se clasifica dupa urmatoarele criterii :
A) pozitia pieselor de imbinare sau forma sectiunii transversale (criteriu curpins in
STAS 5555 ) :
- suduri cap la cap
B latimea CUS
h suprainaltarea
p patrunderea
- suduri colt la colt
- dupa forma sectiunii transversale
a) pe muchie
b) de colt exterioara
c) in T
d) in cruce
e) prin supapunere
B) Pozitia de sudare
a) orizontala cu varianta in jgheab
b) verticala (ascendenta sau descendenta )
c) in cornisa
d) pe plafon
C) Din punct de vedere al solicitarii cusaturii :
a) prin suprapunere
b) oblice
c) laterale
Principalele avantaje tehnico- economice ale utilizarii sudurii sunt:
1-economie de material ; se obtin prin imbinarea unor semifabricate deformate plastic constructii mai zvelte ; adaosurile de prelucrare sunt mai scazute cu pina la 90% fata de cazul obtinerii aceleasi cinstructii prin turnare .
2- relizarea unor constructii care pe linga conditii de rezistenta satisfac si conditia de etanseitate (rezervoare , nave )
Principalele probleme :
a) proiectarea tehnologica a constructiei si alegerea corespunzatoare a materialelor : de baza si de adaos :
b) stabilirea corecta a tehnologiei de excutie avind in vedere fenomele de frgilizare la rece sau la cald si a altor tipuri specifice de defecte ;
c) omologarea si controlul riguros al sudurilor ;
d) calificarea si autorizarea sudorilor si a personalului de control si receptie .
1.2 Sudabilitatea
n exploatare , orice utilaj, main , aparat sau pies reacioneaz ntr-un anumit fel cnd este supus unor solicitri .Aceast reacie fa de solicitrile din exploatare se numete comportare n exploatare .
Noiunea se poate extinde i asupra modului cum reacioneaz un material la aciunea termic i /sau mecanic determinat de realizarea prin sudare a unor mbinri nedemontabile .
Ca urmare sudabilitatea este o caracteristic tehnologic complex care are n vedere factori de material ,ai tehnologiei de realizare a mbinrilor sudate i de concepie a structurii sudate .
Pentru cazul oelurilor , sudabilitatea este definit n STAS 7194 ca fiind aptitudinea unui oel ca printr-un anumit procedeu i pentru un anumit scop s asigure , n mbinrile sudate , caracteristicile locale i generale prescrise pentru o construcie sudat .
Aprecierea sudabilitii oelurilor se efectueaz pe bata urmtorilor factori :
A) Comportarea metalugic la sudare , definit de modul cum cum reacioneaz oelul fa de aciunea unui anumit proces de sudare , aciune localizat n zona de trecere i n zona influenat termic.
Comportarea metalurgic la sudare se apreciaz avnd n vedere :
A 1 ) Compoziia chimic
Oeluirile carbon i slab aliate prezint o sudabilitate necondiionat (se pot realiza mbinri prin sudare fr precauii speciale ) dac ndeplinesc condiiile,conform tabelului, unde :
relaie n care coninutul elementar este cel determinat la analiza pe oel lichid .
Rm
[N/mm2]S
[mm]Coninutul maximCe[%]
CMnSiS sau P
370..500