sulina volum sinteza

7/27/2019 Sulina Volum Sinteza

http://slidepdf.com/reader/full/sulina-volum-sinteza 1/43

Participatory Integrated Urban Development:Sustainable Tourism for all in Băile Herculane, Borsec and Sulina

SULINA

PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA- volum sinteză -

„ECO-SULINA - o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții multiculturale europene, un oraș verde, poartă

de intrare în istoria și cultura Delta Dunării și a Mării

Negre”

Iulie 2012



SULINA / PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA 2012-07-18

Cuprins

PaginaPrezentarea generală a orașului 3

Localizare

Atractivitate turisticăAspecte esențiale ale dezvoltăriiMatricea SWOT

3

479

Strategia de dezvoltare 11Viziune și obiective strategice 11

Programe sectoriale și proiecte 12Argumente strategice şi operaţionale ce susțin proiectele 12Lista programelor de dezvoltare 12Lista proiectelor conform planului de politici și programe dedezvoltare integrată

13

Lista proiectelor organizate pe programe, solicitant, perioadași finanțare

21

Graficul implementării proiectelor 24Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS1Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS2Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS3Harta amplasării proiectelor Program Sectorial PS4

29303132

Cadrul instituțional pentru implementarea PIDU 33Structura generală de management 33Structura echipei de coordonare, rol şi responsabilităţi 33

Detalierea activităților 34Calificarea personalului implicat 34Condiții pentru obținerea finanțării sau a co-finanțării 35Bibiografie 36Lista experților 36

iulie 2012 2




Prezentarea generală a orașului

Localizare

Oraşul face parte din Regiunea Sud-Est, zona costieră a Mării Negre, sub-zona

Delta Dunării, și este punct al Coridorului VII Pan European de Transport –Dunărea (cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre – Marea Neagră) – Axa 18 din cadrulreţelei TEN-T (Coridorul Fluvial European Rhin – Main – Dunăre). Orasul nu estelegat direct de rețeaua de drumuri din România și poate fi accesat numai pecalea apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră.

Orașul Sulina, al 5-lea oraș al judetului Tulcea, este situat în Delta Dunării, peambele maluri ale Canalului Sulina (unul din cele trei brațe de vărsare aleDunării, la o distanța de aproximativ 1 km de litoralul Mării Negre). Sulina este ozonă relativ izolată, din cauza, atât a obstacolelor naturale, cât şi a distanţei faţăde reţeaua naţională de transport şi de coridoarele europene terestre.

Oraşul Sulina este amplasat în apropierea confluenţei braţului Sulina cu MareaNeagră, pe un grind fluvio-maritim nisipos, îngust, corespunzător gurii de vărsarea Dunării în Marea Neagră, o formaţiune geomorfologicǎ nouǎ. Pe teritoriuladministrativ al oraşului Sulina, suprafeţele acoperite cu apă ocupă 96 % dintotal şi sunt constituite din braţul Sulina, complexe de lacuri, canale, gârle,precum şi întinse zone de baltă cu vegetaţie specifică.

Teritoriul orașului se învecinează la nord cu comuna C.A. Rosetti, la sud cucomuna Sfântu Gheorghe, la vest cu comuna Crișan, iar la est cu Marea Neagră.Există o legătură rutieră spre cele două comune apropiate, Sf. Gheorghe şi C. A.Rosetti, prin intermediul a două drumuri clasificate ca drumuri judeţene.

Teritoriul administrativ al oraşului Sulina se află în interiorul Rezervaţiei BiosfereiDelta Dunări, fiind sit cu valoare de patrimoniu natural universal (UNESCO) şi dezonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă– Convenţia RAMSAR. Prin planul de management al rezervatiei a fost realizatǎzonarea internǎ, separându-se astfel: 18 zone strict protejate, zone tampon, zoneeconomice şi zone de reconstrucţie ecologicǎ.

Întreg teritoriul administrativ al oraşului Sulina este amplasat în reţeauaecologică NATURA 2000 care cuprinde siturile:

•ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării – Zona marină în

conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Mediului şi DezvoltăriiDurabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arienaturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parteintegrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat înMonitorul Oficial al României nr. 98 din 7.02.2008).

•ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe şi ROSPA0076Marea Neagră în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1284 din 24 octombrie2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România(publicat în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007).

De asemenea, pe teritoriul administrativ al oraşului Sulina se află RezervaţiaŞtiinţifică Complexul Vătafu-Lunguleţ (1.625 ha) - zonă de protecţie

iulie 2012 3




integrală, nivelul I de protecţie conform categoriilor IUCN stabilite de Ordonanţade Urgenţă nr.236/2000.

Localizarea oraşului Sulina în teritoriul județean

Atractivitate turistică

Oraşul Sulina se încadrează conform Planului de Amenajare a TeritoriuluiNaţional Secţiunea VI Turism, aprobat prin Legea 190 din 2009, în rândulunităților administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare deresurse turistice naturale şi antropice.

Resursele turistice naturale sunt determinate de zona în care este încadratăSulina şi anume Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Originalitatea cadrului naturalal Deltei Dunării, în care se îmbină în mod diferit, dar spectaculos, suprafeţe

acvatice cu terenuri mlăştinoase şi grinduri marine şi fluviațile, plaja mării şi dunede nisip cu peisaje aride şi exotice, se impune ca o atracţie turistică importantă.Se evidenţiază şi o reţea densă de canale, gârle, bălţi şi lacuri (Furtuna, Isac,Gorgova, Puiu Roşu etc.), care, alături de braţele Chilia, Sulina şi Crişan constituieprincipale căi de acces şi de circulaţie în deltă, şi totodată locuri pentru excursii,agrement nautic şi pescuit sportiv. Acestea se împletesc cu crâmpeie de uscat,cum sunt grindurile fluviale, de-a lungul celor trei braţe dunărene, grindurilefluvio-maritime, transversale, mai importante fiind Letea, Caraorman şiSărăturile, sau martorii din uscatul predeltaic, precum câmpurile de loess de laChilia şi Stipoc, redate parţial agriculturii.

Litoralul marin oferă întinse plaje cu nisip fin, mai ales, în zonele Sulina, SfîntuGheorghe şi Perişor-Portiţa. O notă de originalitate şi exotism o dă peisajul aridsau acoperit cu vegetaţie rară şi numai local transformat de om, al dunelor de

iulie 2012 4




nisip de la Caraorman (cu cele mai înalte dune din ţară – 7-8m), Letea sauSărăturile.

Un element de mare atracţie turistică îl constituie vegetaţia, specifică şi deosebitde variată, originală prin aspectele peisagistice: de la întinsele stufării, cele maicompacte din lume (150.000 ha) şi felurite plante de baltă, cu nuferi albi şigalbeni şi insule plutitoare de plaur, la zăvoaiele de sălcii seculare şi uriaşe, plopinegri care mărginesc malurile apelor ca nişte păduri-galerii, codri de stejartermofilcu coroane magnifice şi cu împletitura deasă de liane şi alte planteagăţătoare ce dau farmecul exotic, luxuriat al hasmacurilor de pe grindurile Leteaşi Caraorman.

Fauna prezentă este deosebit de importantă pentru turism. Se impune, aici,fauna ornitologică, autohtonă şi de pasaj, cu peste 280 de specii, variate caorigine geografică şi interesante sub aspectul ştiinţific şi estetic, multe ocrotitede lege, precum pelicanul, egreta, stârcul cenuşiu, cocorul, califărul, gâsca cu gâtroşu etc., dar şi specii de interes cinegetic ca raţa, gâsca, gârliţa, lişiţa etc.

Fauna piscicolă este de o mare bogăţie, varietate, de interes economic şiştiinţific, dar şi pentru pescuit sportiv.Se pot enumera astfel specii precum crap,somn, ştiucă, scrumbie de Dunăre etc. dar şi de sturionide, precum nisetrul,morunul, păstruga, ce dau caviarul românesc. Sub aspect cinegetic, prezintăimportanţă şi mamiferele de uscat şi apă precum mistreţul, căpriorul, bizamul şividra.

Plaja de pe litoralul marin deltaic constituie o motivaţie certă pentru vizitareadeltei fluviomaritime de la Sulina, Sfîntu Gheorghe şi Portiţa în scopul cureiheliomarine. Condiţiile de climă, prin regimul termic ridicat (temperatura medieanuală de 11° C), precipitaţiile mai reduse (40-450 mm/an), durata mare de

strălucire a soarelui (2.360 ore/an) favorizează practicarea turismului dinprimăvară până în toamnă, dar şi iarna pentru peisaj, vânătoare şi pescuit lacopcă.

Acest potenţial turistic este valorificat, în prezent, prin excursii de 1-2 zile, sejurpentru odihnă şi recreere, agrement nautic, turism specializat (ştiinţific pentruornitologi, biologi, ecologi etc.), vânătoare şi pescuit sportiv, cură heliomarină peplajă litoralului deltaic de la Sfîntu Gheorghe, Portiţa şi Sulina combinată cuexcursii în deltă şi pescuit sportiv.

O flotilă specializată, compusă din hidrobuze, şalupe rapide şi silenţioase,

pontoane tractate de remorchere, însumând aproape 1.000 de locuri, la care seadaugă şi diferite amabarcaţiuni ale Navrom şi ale altor unităţi şi instituţii,uşurează accesul şi croazierele în Deltă. Bărci cu rame sau cu motor se află laCrişan, Maliuc, Hotel Lebăda, Sulina şi tabăra tineretului de la Roşu.

Cadrul natural este completat de oferta obiectivelor turistice din patrimonialcontruit al orașului, din care fac parte:

•Palatul Comisiunii Europene a Dunării, Sulina – Fostul Palat al ComisieiEuropene a Dunării a fost construit între anii 1860-1868, fiind, de atunci șipână în prezent, cea mai impunătoare clădire a Sulinei. Palatul a servit, întreanii 1868-1921, ca sediu administrativ al Comisiei Europene a Dunării, fiind

ulterior preluat de Statul Român. Grav afectat de bombardamentele din Primul

iulie 2012 5




Război Mondial, este reabilitat mai târziu iar începând cu anul 1948 devinesediul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, filiala Sulina.

•Farul Comisiunii Europene a Dunării din Sulina – are o înaltime de 17,34 mși este construit din caramidă. Construcția, proiectata de ing. Ch. Hartley, a

fost finalizată în 1870. Actualmente e sediul unui punct muzeal al ICEM Tulcea. Expoziţia (documente si fotografii) din interior prezintă istoria Sulinei înperioada Comisiunii Europene a Dunării şi viaţa a două personalităţi marcantelegate de oraş: dirijorul George Georgescu şi scriitorul Jean Bart. Farul a fostconstruit în 1808 şi are o înălţime de 18,5 m, la vremea respectivă lumina luifiind vizibilă de la 36 km.

•Farul Nou, pe locul vechiului Far Turcesc , o fostă construcţie din lemnrealizată de turci în 1865 la circa 4 km sud de sat, pe o mică insulă. Avea o

înălţime de 19,8 m şi era menit să orienteze drumul navelor pentru a evitaposibilele bancuri de nisip de la gura Dunării. S-a încercat conservarea farului

ca monument istoric şi ca punct de observaţie ornitologică, dar cineva i-a datfoc în 1983. Farul cel nou a fost construit în 1968 și are forma unei prisme cubaza triunghiulară, o înălţime de 57 m şi un sistem de oglinzi care reflectalumina până la 50 de km.

•Farul Vechi din Sulina (Farul Observator) a fost construit de către ComisiaEuropeana a Dunării în 1887. Se află în aval de Sulina, pe malul stâng alDunării. Accesul se face doar cu barca, deoarece digul de nord, pe care seputea ajunge pe jos, are o spărtură care-l face inutilizabil. Farul observatorreprezintă locaţia de unde s-au realizat filmări pentru filmul „Toate pânzele

sus”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, marina militară germană l-atransformat în punct de observaţie.

•Farul de pe digul de sud. Cu o înălţime de 11,6 metri şi construit din metaluşor, farul a fost dizlocat de pe postamentul său în anul 1922, din cauza

începerii lucrărilor de prelungire în mare a digurilor de protecţie a guriiCanalului Sulina. În 1960 a fost reinstalat aproape de capatul digului de sud algurii Canalului Sulina.

•Turnul de apă. Data exactă a construcţiei acestui obiectiv nu se cunoaşte, însă

el se află în stare foarte bună de funcţionare şi astăzi. Conform istoricilor, întimpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata germană a încercat să arunce

întregul edificiu în aer, însă nu a reuşit decât să spulbere partea sa superioară.

•Arhitectura tradiţională specifică a orașului Sulina s-a dezvoltat ca urmare ainterferenţelor cu stilul arhitectural contemporan. Specifice Sulinei sunt caselecu temelie înaltă din piatră, învelite cu olană şi care au la parter atelieremeşteşugăreşti, prăvălii sau cafenele. Un element aparte îl reprezintă caseledin incinta Comisiei Europene a Dunării și din jurul farului, construite între1868 – 1869, care trimit spre occident, în ciuda eclectismului perioadei.

iulie 2012 6




•Arhitectura rurală specifică zonei, cu planimetrie și elevație caracteristicăsatelor din Deltă, este reprezentată de case aflate la periferie.

•Clădirile industriale de pe malul stâng al Dunării reprezintă un potenţial

patrimoniu cultural - industrial.

•Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae din Sulina, patrimoniu culturalnational, a fost construită în mai multe etape între anii 1910 – 1938, temelia safiind pusă de însuși regele Carol I cu ocazia vizitei din 1910. În arhitecturaedificiului, de influenta romanească, se remarcă brâul în torsadă șimedalioanele exterioare realizate în mozaic.

•Biserica Ortodoxa de Rit Vechi din Sulina, patrimoniu cultural national, afost construită în anul 1866 şi prezintă o evidentă influență rusească.Deoarece în sec. XIX era singura biserică din oraș în care se oficia cultul crestina fost declarată, de Episcopia Galați, biserică catedrală. In 2009 a inceputrestaurarea monumentului, prin Planul Național de Restaurare a MonumentelorIstorice.

•Biserica Grecească din Sulina a fost construită în anul 1869, respectândstilul bisericilor grecești de sec. XIX din Dobrogea, cu fronton stilizat deasupraintrării și cu o singură turlă joasă, de dimensiuni mici. În fața bisericii se află,separat de clădire, un turn clopotniță. În interior se remarcă altarul vopsit albși un baldachin din lemn sculptat cu motive florale funerare, alb cu detalii aurii.

•Biserica Romano-Catolică din Sulina a fost construită în 1865, este trinavatăși are acoperiș unic pe toată lungimea. Interiorul este înalt și bine luminatdatorită celor patru ferestre cu vitralii.

•Casa memorială „George Georgescu” din Sulina este locul nașteriicelebrului dirijor George Georgescu. În prezent, se află într-o stare avansată dedegradare.

•

Casa in care a locuit scriitorul Jean Bart (Eugeniu Botez) pe când eracomandantul portului Sulina, imobil de secol XIX cu o arhitectură unică.Oficial, nu are statut de casa memoriala.

•Cimitirul Maritim din Sulina, înființat în 1864, este locul unde au fost îngropați în special străini şi foști angajați ai CED, dar și marinari saucomercianți de diverse naționalități. În funcție de principalele confesiunireligioase, cimitirul este delimitat în: creștin (cimitirul bisericilor europeneoccidentale, cimitirul ortodox, cimitirul ortodox de rit vechi), cimitirulmusulman şi cimitirul evreiesc.

Aspecte esențiale ale dezvoltării

iulie 2012 7




Analiza situației existente relevă o serie de aspecte cheie de management aldezvoltării urbane, grupate pe cinci paliere de investigație, după cum urmează:

a) Accesibilitate şi poziția în teritoriuOraşul Sulina se află în judeţul Tulcea, la punctul de vărsare al canaluluiinternaţional de navigaţie Sulina în Marea Neagră. Este singurul oraş din DeltaDunării aşezat pe axa prioritară a rețelei trans-europene de transport Rin-Main-Dunăre din cadrul Coridorului Pan European de Transport VII, care face legătura

între Marea Nordului şi Marea Neagră. Orașul nu este accesibil pe căi terestre(rutiere/CF), fapt ce conduce la o mobilitate redusă a populației, cu costuri mari,cu atât mai dificilă în perioade de iarnă și de îngheț al Dunării.

Scăderea populaţiei oraşului Sulina în perioada 1992 – 2010 este în total de 1176persoane, ceea ce reprezintă o pierdere demografică de aproximativ 21%.Ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani, a înregistrat peperioada 1992 – 2002 o scădere de la 26% la 16,3%. În acelaşi timp, pondereapopulaţiei vârstnice a înregistrat o creştere continuă de la 11,7% în 1992 la

15,9% în 2002. Dacă pentru moment populaţia în vârstă de muncă este binereprezentată, în următoarele două decenii vom asista la o răsturnare a piramideivârstelor, efectivele de populaţie care a depăşit vârsta de muncă fiind mult maimari decât cele de populaţie tânără şi în vârstă de muncă.

b) Dezvoltare economică / turismActivităţile economice principale sunt turismul și pescuitul. Acestea se potdesfăşura pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” din zona cu protecţieintegrală, din zona tampon şi din zona economică și sunt reglementate prinLegea nr. 82/1993. Aceste activităţi sunt reglementate de AdministraţiaRezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, care este emitentul autorizaţiilor de pescuitşi pentru exploatarea resurselor stabilind cantităţile disponibile şi restricţiile

specifice fiecărui gen de activitate economică.

Turismul poate fi considerat în oraşul Sulina ramura economică cu cel mai marepotenţial de creştere având în vedere zona deosebit de frumoasă, unică înEuropa, căreia i se încadrează – Delta Dunării, dar şi ieşirea la Marea Neagră într-un decor încă nu foarte modificat de om. Potenţialul local nu este valorificat lareala lui valoare, iar analiza informaţiilor existente cu privire la dotările zonei şi lanumărul de turişti atraşi evidenţiază acest lucru. Pe de altă parte trebuieidentificate şi prezervate acele forme ale activităţilor turistice care să nuinteracţioneze cu biodiversitatea specifică zonei deltei şi care să nu aducămodificări peisajului natural.

c) Echipare cu infrastructură și servicii Deşi starea infrastructurii (alimentare cu apă, canalizare, străzi etc.) în Sulina nueste satisfăcătoare la data elaborării prezentei lucrări, în ultimii ani autorităţilelocale au întreprins o serie de iniţiative, materializate prin proiecte depuse pentruco-finanţare prin fonduri europene pentru alimentare cu apă, canalizare şireabilitare străzi.

Sistemul de alimentare cu apă și canalizare deservește aproximativ 70% dinpopulație. Nu există sistem centralizat de alimentare cu energie termică, iarpotenţialul eolian şi solar deosebit este valorificat doar într-o foarte mică măsură.Iluminatul public este realizat parțial, pe străzile principale. Depozitul de deşeuri

existent la nivelul oraşului este neconform (se află în procedură de închidere, cutermen anul 2017).

iulie 2012 8




Serviciile de sănătate publică sunt asigurate la limită. După ce anterior a fostreabilitat, spitalul a fost desfiinţat anul trecut, devenind exact, Centru dePemanenţă Medicală unde nu se mai pot face internari, dar se asigurăpermanenţa asistenţei medicale. Infrastructura de educație cuprine liceul „JeanBart” cu profilurile filologie, matematică-fizică și matematică –informatică (intotal 8 clase liceu şi şase clase gimnaziu), Școala de Arte și Meserii, ȘcoalaGenerală și grădinița cu 120 de locuri.

d) Cadrul natural şi construitDin punct de vedere al mediului natural şi al mediului urban, teritoriuladministrativ al oraşului Sulina face parte integrantă din Rezervaţia BiosfereiDelta Dunării (RBDD), una din cele mai întinse zone umede din Europa, arieprotejată de importanţă ecologică natională şi internaţională, fiind singurul oraşdin România cu această caracteristică.

Datorită lipsei activităților economice poluante și caracteristicilor naturale date

de vânt și de debitul mare al apelor Dunării, starea calităţii elementelor mediuluiurban (calitatea aerului şi calitatea apelor de suprafaţă) este bună, neexistândameninţări din acest punct de vedere.

Patrimoniul construit, pe de altă parte, se află într-o proporţie importantă în starede declin – atât urban şi architectural, din punct de vedere social şi economic:multe clădiri prezintă risc structural, alte clădiri au fost părăsite şi sunt în starede colaps, proprietarii privaţi nu investesc în clădirile de patrimoniu, preferândsă construiască clădiri noi a căror arhitectura nu se integrează în fronturileconstruite.

e) Administrația publică locală

Primăria orașului Sulina se ocupă de managementul eficient al orașului, careinclude relația cu cetățenii, oferta de servicii publice și implementarea politicilorde dezvoltare prin programe și proiecte. Cu un număr de 87 de posturi (din care29 funcții publice) și cu un buget propriu de venituri și cheltuieli de 7299,5 mii lei

în 2012, primăria are în implementare o serie de proiecte de investiții îninfrastructură (prezentate în capitolul I), fără a avea însă o unitate specială deimplementare a proiectelor finanțate din fonduri externe.Pe baza concluziilor etapei de analiză, în cadrul atelierului de lucru organizat în18.03.2012, au fost identificate principalele puncte tari (S) și puncte slabe (W) aleorașului, precum și oportunitățile (O) și pericolele (T) ce vizează dezvoltareaacestuia. Matricea acestor elemente de analiză SWOT se prezintă astfel:

Matricea SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEAccesibilitate și poziția în teritoriu

• Amplasare în Delta Dunării, pe axaprioritară a rețelei trans-europenede transport Rin-Main-Dunăre dincadrul Coridorului Pan European de

Transport VII• Localizare pe Dunăre și pe malul

Mării Negre

• Accesibilitate redusă (doar pe apă),cu mobilitate limitată a populației(ăn special în condiții de iarnă)

• Scăderea populației datoratăsporului natural negativ și migraţiatinerilor şi vârstnicilor

Dezvoltare economică / turism

iulie 2012 9




• Activități economice existentelegate de turism și pescuit,reglementate de ARBDD

• Lipsa de investiţii/ activităţieconomice durabile și locuri demuncă

• Caracter sezonier al activitățilorturistice

•

Lipsa activităţi turistice licenţiate• Absența unor măsuri active de

promovare a turismului• Lipsa activităţilor de agrement• Activități de braconaj

Echipare cu infrastructură și servicii• Existența unui sistem de alimentare

cu apă și canalizare• Pietruirea/reabilitarea drumurilor

principale

• Infrastructura de educație

• Echiparea edilitară (apă, canal, î ncălzire, drumuri, colectareadeşeurilor) – nu acoperă î ntreagasuprafată, sau î n stare proastă

•

Lipsa unui sistem centralizat dealimentare cu energie termică• Servicii de sănătate reduse (atât

pentru locuitori cât şi pentruturişti)

Cadrul natural și construit• Istorie, tradiţii, patrimoniu –

autenticitate şi unicitate• Situl UNESCO al Deltei Dunării• Cadrul natural generat de Delta

Dunării şi de fluviu (pentru turism şipentru pescuit)• Condiții climatice favorabile

turismului helio-marin

• Starea de degradare apatrimoniului construit

Administrația publică locală• Proiecte de dezvoltare

implementate cu succes• Lipsa unei unități speciale de

implementare a proiectelorfinanțate din fonduri externe

OPORTUNITATI PERICOLEAccesibilitate și poziția în teritoriu

• Creșterea accesibilității șimobilității prin legături autoecologice în teritoriu

• Descreşterea populației/migrațiacătre alte oportunități de locuri demuncă

Dezvoltare economică / turism• Dezvoltarea activităților turistice

bazate pe potențialul natural șiconstruit existent

• Implementarea unui 10ystem delicenţe î n turism

• Scăderea/migrația forței de muncă• Competiția cu alte destinații

turistice din țară, sau din zonaMării Negre

• Diminuarea turismului ca urmare a

crizei economice

iulie 2012 10




Echipare cu infrastructură și servicii• Utilizarea energiilor regenerabile

(alternative) – pentru iluminatpublic, încălzire șI transport public(maşini electrice, nave de agrement

electrice) pentru obtinerea unuistatut ECO al orașului

• Scăderea atractivității turisticedatorită echipării precare cuservicii și utilități publice

Cadrul natural și construit• Fond construit ce poate fi reabilitat

– permite locaţii pentru funcţiunicomerciale, de agrement

• Creşterea poluării pe Dunăre/exploatării petroliere pe MareaNeagră

• Distrugerea fondului piscicol prinbraconaj

• Degradarea până la dispariție apatrimoniului construit

Administrația publică locală• Asistenţa financiară EU 2014-2020• Dezvoltarea capacității primăriei de

implementare a proiectelor PIDU(PUG, regulament)

• Diminuarea resurselor financiaredisponibile pentru implementareaproiectelor

iulie 2012 11




Strategia de dezvoltare

Viziune și obiective strategice

Sulina este și va deveni în continuare (1) un oraș al locuitorilor, care să conțină

calitățile necesare unui mediu de viață prietenos și curat și (2) o destinațieatractivă pentru turiști. In acest sens, viziunea de dezvoltare adoptatăsintetizează atributele celor două direcții după cum urmează:

Sulina – o comunitate solidară, păstrătoare a unei tradiții multiculturale europene, un oraș verde, poartăde intrare în istoria și cultura Delta Dunării și a Mării

Negre

Obiectivele strategice de dezvoltare derivate din viziune sunt:

Obiectiv strategic 1Natura și comunitatea: Imbunătățirea calității vieții și valorificarea atentăa resurselor naturale și antropice

Obiectiv strategic 2 Turism în legenda Dunării: Conservarea și valorificarea patrimoniuluinatural și construit pentru dezvoltarea turismului

Obiectiv strategic 3Cetățenii și administrația: Intărirea administrației publice locale și aparticipării cetățenilor la luarea deciziei

Fiecare obiectiv strategic este însoțit de următoarele obiective specifice, dupăcum urmează:

Obiectiv strategic 1Natura și comunitatea: Imbunătățirea calității vieții și valorificarea atentăa resurselor naturale și antropice

Obiective specifice:1.1. Conectarea orașului la rețeaua de transport, de comunicare și la ruteturistice1.2. Reducerea disparităților teritoriale privind accesul la utilități și servicii decalitate

Obiectiv strategic 2 Turism în legenda Dunării: Conservarea și valorificarea patrimoniuluinatural și construit pentru dezvoltarea turismului

Obiective specifice:2.1. Promovarea unei infrastructuri urbane specifice, bazată pe tehnologie șicultură ECO, valorificând potențialul unic al Deltei Dunării și Mării Negre2.2. Creșterea contribuției culturale a Sulinei la cunoașterea istoriei șipatrimoniului civilizațiilor din regiunea Mării Negre

Obiectiv strategic 3

Cetățenii și administrația: Intărirea administrației publice locale și aparticipării cetățenilor la luarea deciziei

iulie 2012 12




Obiective specifice:3.1. Imbunătățirea managementului orașului

iulie 2012 13




Programe sectoriale (PS) și proiecte

Argumente strategice şi operaţionale ce susțin proiectele

Complementar documentelor strategice formulate până în prezent de

comunitatea locală, documentul de față abordează scenariul activ de dezvoltareurbană – construit pe dezvoltarea turistică și se focalizează pe un pachet integratde programe și proiecte care vizează în primul rând susținerea acestui sectoreconomic și a infrastructurii sale suport.

Acest pachet răspunde elementelor precizate în analiza SWOT, aspectelor cheiede management identificate prin analiza situației existente și răspundeobictivelor strategice de dezvoltarea durabilă integrată formulate anterior. Pentrufiecare obiectiv sectorial este elaborat un set integrat de programe și proiecte cese adresează problematicii domeniului respectiv. Dacă programele au caractersectorial, proiectele sunt punctuale, localizate în spațiu și se adresează uneiprobleme specifice. Amplasarea lor se realizează pe întreg teritoriul orașului,

vizând mai ales zona centrală și zonele de interes turistic.

Proiectele au suport în decizia administrației publice locale, fiind susținute dePUG, PATJ Tulcea, PATZ Delta Dunării, alte strategii și studii elaborate la nivellocal. Proiectele propuse sunt rezultatul atelierului de lucru din 18 martie 2012 șiconsultării publice din 28-29 martie 2012.

Lista programelor sectoriale (PS) de dezvoltare

PS 1. Creșterea accesibilității oraşului în context regional şiinternaţional

1.1. Program de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii pentru dezvoltareasocio-economică1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT

PS 2. Dezvoltarea oraşului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cuinfrastructură urbană şi servicii

2.1. Program de energie regenerabilă2.2. Program de management al deseurilor2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și educație2.5. Program de locuire2.6. Program de asistenţa sociala

PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi serviciituristice directe și conexe

3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii (marca Sulinaverde)3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe(marca Sulina verde)3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-ştiintific

PS 4. Creșterea atractivității oraşului prin punerea în valoare apatrimoniului cultural și natural

4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu

4.2. Program de evenimente cultural4.3. Program de protecția mediului

iulie 2012 14




PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic

iulie 2012 15




Lista proiectelor conform planului de programe de dezvoltareintegrată

PS 1. Creșterea accesibilității oraşului în context

regional şi internaţional1.1. Program de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii pentrudezvoltarea socio-economică

1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea – SulinaDescriere: Proiectul asigură conectarea orașului Sulina pe cale terestră cuteritoriul județean, facilitând relația locuitorilor și turiștilor până în municipiul

Tulcea. Se propune un proiect integrat, conținând elemente de infrastructurărutieră pentru o bandă pe sens, plus lucrări conexe – pistă biciclete, mod detransport public ecologic operat de primăria Sulina destinat locuitorilor șivizitatorilor, stație îmbarcare locuitori și turiști cu servicii de informare,

semnalizare, camere video supraveghere, etc. Vor fi adoptate soluții optime dinpunctul de vedere al protecției mediului natural, de materiale de construcție, deregulament de administrare a drumului și de reglementare a vehiculelor permise.

1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. GheorgheDescriere: Se realizează legătura cu Sf. Gheorghe cu bicicleta, prin reabilitareaunei căi existente, printr-un proiect integrat conținând atât elemente deinfrastructură legate de pista de biciclete, cât și puncte de popas/de observare ahabitatului, semnalizare, regulament de administrare a drumului, etc.

1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT

1.2.1. Realizarea rețelei InternetDescriere: Deși există în prezent conexiune la Internet pentru consumatoriipublici și casnici, acest proiect cuprinde realizarea rețelei subterane șiorganizarea de spații publice cu acces WiFi, inclusiv în punctele de informareturistică. Se propune integrarea proiectului cu lucrările de infrastructură dedrumuri și rețele electrice, precum și cu proiectul de semnalizare a traseelorculturale și turistice.

PS 2. Dezvoltarea oraşului locuitorilor prin îmbunătățirea echipării cu infrastructură urbană şi

servicii2.1. Program de energie regenerabilă

2.1.1. Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic aloraşului SulinaDescriere: Studiul va include soluţii pentru utilizarea resurselor regenerabileincluzând analize cost-beneficiu şi o analiză de impact asupra mediului. Vor filuate în considerare mai multe opțiuni1: (a) utilizare energie solară (panourisolare – apă caldă, panouri fotovoltaice-energie electrică); Sulina se află în zonade radiaţie solară I, cu o intensitate a radiaţiei solare > 1350 kWh/m2/an; (b)

1

Sursa: Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile deenergie în România – ICEMENERG, 2006

iulie 2012 16




utilizare energie eoliană – Sulina se află în a doua zonă cu potenţial eolian cepoate fi utilizat în mod rentabil, viteza medie anuală a vântului situându-se în

jurul a 6 m/s. Faţă de alte zone exploatarea energetică a potenţialui eolian dinaceastă zonă este favorizată şi de turbulenţa mai mică a vântului; (c) salcieenergetică – sursa alternativa de energie a cărei ardere in forma bruta saupeletizata are emisii apropiate de zero; (d) transformare (după închidere) adepozitului de deşeuri neconforme în sursă pentru biogaz.

2.1.2. Energie alternativă pentru încălzireDescriere: Vor fi preluate şi utilizate rezultatele studiului menţionat mai sus careau un raport cost eficienţă optim şi care sunt permise de Statutul Rezervaţiei.

2.1.3. Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public utilizândsurse regenerabileDescriere: Tot pe baza concluziilor studiului energetic, se va modernizailuminatul public. Se propune utilizarea stâlpilor de iluminat stradal cu lampaLED, panou fotovoltaic, etc.

2.1.4 Transport public verde pentru locuitori/vizitatoriDescriere: Proiectul are în vedere reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea devehicule alimentate de combustibili “verzi”(biogaz, etanol din biomasa agricolă,biodiesel, hibrid-curent electric și etanol), precum și construirea de staţii dealimentare pentru autovehicule electrice.

2.2. Program de management al deseurilor

2.2.1. Sistem integrat de management al deşeurilor în Sulina (parte asistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Tulcea)Descriere: Proiectul se află în curs de evaluare la POSMEDIU și includeurmătoarele investiţii: (a) colectarea selectivă a deşeurilor şi compostarea în

gospodării, (b) închiderea depozitului urban de deşeuri neconform din Sulina –termen de închidere 2016 (activităţi preconizate: acoperire depozit cu pământfertil; plantare material vegetal specific; realizare puţuri de monitorizare). Sepropune completarea proiectului cu o campanie de conştientizare a locuitorilor şituriştilor privind colectarea selectivă a deşeurilor (inclusiv în şcoli şi grădiniţe).

2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public

2.3.1 . Amenajarea cheiului DunăriiDescriere: Proiectul are ca scop refacerea imaginii ce a consacrat Strada I caspaţiu public reprezentativ, prin includerea de mobilier urban, pavimente

adaptate diverselor funcțiuni (primire pasageri și mărfuri, circulatiepietoni/turişti), inclusiv facilități de andocare, iluminat public, elemente devegetație, includerea unor opere de artă contemporană legate de caracterulmulticultural al Sulinei.

2.3.2. Pietruirea drumurilor orăşeneşti / străzile III-VI și a celorperpendiculare, precum şi a trotuarelor aferenteDescriere: Proiectul cuprinde pietruirea străzilor III-VI, Unirii, Rahovei, Plevnei,Ion Ghica, Costache Negri, Cuza Vodă, Mihai Eminescu, Păcii, Mircea Vodă, MihaiKogălniceanu, Dunării, CA Rosetti, Tudor Vladimirescu, Ion Creangă, Republicii, 1Mai, 2 Mai, Nicolae Bălcescu, Walter Mărăcineanu, Mihail Sadoveanu, Cpt. Barbin,Aleea Tineretului, Duiliu Zamfirescu, Independenţei, Arthur Popescu, Morunului,

Marea Neagră, Mircea Florian, Pescarilor, Europolis. L străzi= de 18,7 km; Ltrotuare = 22 km

iulie 2012 17




2.3.3. Refacerea şi amenajarea spaţiilor verziDescriere: Proiectul vizează amenajarea spațiilor verzi existente, a parcurilor șigrădinilor publice, precum și refacerea specificului străzilor I şi II, cu esenţe dearbori adaptate zonei (talie, esenţă,imagine coloristică).

2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentarăDescriere: Proiectul propune aducerea pieței agro-alimentare la standardecompatibile cu reglementările tehnico-sanitare, dar și cu cerințele turiștilor, aflați

în căutare de produse tradiționale.

2.3.5. Realizarea reţelei de canalizare pluvială pe toate străzilelocalităţii (preliminar realizării lucrărilor de pietruire a străzilorDescriere: Proiectul va include realizarea reţelei de canalizare pluvială din tuburiPVC, cămine de vizitare, guri de scurgere și cuprinde realizarea studiului defezabilitate şi a proiectului tehnic pentru realizarea reţelei de canalizare pluvialăpe toate străzile oraşului Sulina.

3.3.6. Laborator de verificare a calității apei potabile distribuită prinrețeaua publică (pentru toate localităţile din DeltăDescriere: Proiectul cuprinde amenajarea şi echiparea laboratorului, angajareapersonalului de specialitate, înscrierea la Ministerul Sănatăţii în „Registrullaboratoarelor pentru monitorizarea calităţii apei potabile”.

2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și de educație

2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază şi de urgenţă / spital zonalDescriere: Pentru asigurarea serviciilor de sănătate atât pentru locuitori cât șipentru turiști, proiectul prevede organizarea și echiparea spitalului zonal Sulina,

care să deservească populația din Delta Dunării cu servicii de bază și de urgență.

2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamarDescriere: Zona de plajă urmează a fi deservită prin proiect cu serviciiperformante de salvamar.

2.4.3. Campus școlar și scoală de artă și meseriiDescriere: Se propune finalizarea proiectului pentru campusul școlar șireabilitarea școlii de artă și meserii.

2.5. Program de locuire

2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradiționalDescriere: Proiectul de reabilitare a fondului de locuit tradițional este un proiectintegrat ce cuprinde atât elemente de punere în siguranță a clădirilor de locuit,cât și elaborare catalog de adaptare a clădirii și a gospodăriei la o calitateactuală a locuirii, sau pentru includerea funcțiunii de cazare în vedereadezvoltării capacitaţii de primire de turişti pe perioada estivală.

2.5.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințeDescriere: Proiectul prevede în manieră integrată amenajarea spațiiloradiacente blocurilor de locuințe, pentru a permite accesul în siguranță, colectareadeșeurilor, amplasarea de spații verzi, mobilier urban, jocuri pentru copii, etc.

2.6. Program de asistenţa sociala

iulie 2012 18




2.6.1. Reabilitarea locuinţelor socialeDescriere: Se propune analiza cererii pentru locuințe sociale șireabilitarea/aducerea acestora la standarde de locuire moderne, precum șiextinderea stocului existent în corelare cu cererea.

2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu dizabilitățiDescriere: Tinând cont de tendința demografică și a indicatorilor economici,proiectul vizează realizarea unui centru de asistență pentru o categorie socialăanalizată printr-o analiză specifică.

iulie 2012 19




PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şiservicii turistice3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii (marcaSulina Verde)

3.1.1. Producție de mobilier / mobilier stradal, elemente de construcțiedin materiale localeDescriere: Proiectul cuprinde ateliere de prelucrare a materialelor locale (stuf,lemn, nisip, piatră) pentru producția de elemente pentru construcții civile,observatoare/ puncte de observație pe trasee turistice, mobilier urban, mobilierspații comerciale și pensiuni turistice, etc.

3.1.2. Ateliere de confecționare de produse pentru industria hotelierăDescriere: In continuarea proiectului 3.1.1., acest proiect completează lanțul deproducție cu ateliere manufacturiere pentru confecții din materiale localedestinate hotelurilor și pensiunilor din regiune (covoare, perdele, rogojini, papuci,șervete, etc.).

3.1.3. Centru de fabricație bărci și accesorii de pescuitDescriere: Proiectul vizează promovarea meșteșugurilor tradiționale și apescuitului sportiv, prin producția și comercializarea articolelor ce susținactivitățile de recreere specifice mediului deltei.3.1.4. Prelucrarea și exportarea produselor de peșteDescriere: Pentru valorificarea resursei piscicole și stimularea sectorului depescuit, proiectul propune o linie de producție pentru conserve de produsetradiționale din pește, sub marca Sulina verde, destinată atât pieței interne, cât șiexportului.

3.1.5. Restaurante cu mâncare și băutură bazată pe bucatarielocală/regională Descriere: Serviciile de alimentație publică bazate pe produsele locale și pebucătăria tradițională a comunității multi-etnice reprezintă un pilon important îndezvoltarea turismului. Proiectul propune un lanț de restaurante/cafenele cuacest specific, prin reabilitarea și reutilizarea spațiilor comerciale tradiționalesituate pe străzile I și II.

3.1.6. Centru de reparații și întreținere mijloace de transport turistic (peapă/pe uscat)Descriere: Promovarea mărcii Sulina verde trebuie susținută de mijloace detransport eco/nepoluante destinate atât turiștilor cât și localnicilor (biciclete,

mașini electrice, bărci cu vâsle, hidrobiciclete, etc.). Pentru întreținerea acestora,se prevede realizarea unui centru specializat.

3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe(marca Sulina Verde)

3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee turisticeDescriere : Proiectul integrează centrul de închiriere pentru diverse mijloace detransport turistic, cu elemente de agrement, informare și promovare (centrughizi, pliante informative, ghiduri), precum și comercializare de produse deartizanat /souvenir, produse alimentare locale. Centrul oferă pentru închiriere

biciclete, baloane cu aer, bărci cu vâsle/posibil echipate cu lunete, etc.).

iulie 2012 20




3.2.2. Reabilitarea /modernizarea portului turistic maritim (în zonaliberă)Descriere : Proiectul face parte din programul de restructurare a zonei libere șiprevede operațiuni de amenajare a portului turistic, în vederea facilităriiaccesului vaselor de pasageri/vase de croazieră, a ambarcațiunilor private și adezvoltării turismului în Marea Neagră.

3.2.3. Organizarea unui traseu de croazieră pe Marea Neagră – Etapa 1:Mangalia-Constanța – SulinaDescriere: Adițional proiectului 3.2.2, acest proiect integrat îmbină elemente detransport maritim, spații de îmbarcare cu servicii conexe, cu promovareaturismului în regiune (prin materiale publicitare, ghiduri, etc.).

3.2.4. Construirea unui centru spa cu produse marineDescriere: Proiectul prevede realizarea unui centru de agrement/relaxare/spa,care să folosească produse naturale, obținute din resursele locale (pe bază dealge marine, nămoluri, caviar, etc.).

3.2.5. Realizarea unui centru de tratament pentru cei ce activează îndomenii profesionale de risc și suprasoliciatareDescriere: Tot în incinta zonei libere, se propune amenajarea unui centru detratament bazat pe terapii helio-marine și produse naturiste pentru persoaneafectate de suprasolicitare și stres.

3.2.6. Reabilitarea clădirilor din Zona Liberă și transformarea lor încentre culturale ale statelor CEDDescriere: Proiectul cuprinde realizarea unui parteneriat cu state europenepentru refunctionalizarea patrimoniului construit minor, reprezentat delocuintele ridicate pentru personalul CED situate în zona liberă. Proiectul va crea

un spatiu multicultural specific perioadei începutului de sec. XX, într-ointerpretare contemporană și va transforma clădirile în centre/ ambasadeculturale ale acestor state, adăpostind expoziții, activități și evenimenteculturale, etc.

3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-ştiintific

3.3.1. Centru de Cercetare al Deltei Dunării și Mării NegreDescriere: Proiectul integrat conține elemente de construcție/reabilitare aclădirii, spații de expunere, laboratoare de cercetare, bibliotecă, săli deconferință, birouri, spații de cazare pentru cercetători invitați, cantină,

echipamente specifice, etc., precum și centrul de informare pentru RBDD.3.3.2. Muzeu al istoriei Portului Liber Sulina și a CEDDescriere: Proiectul integrat conține elemente de construcție/reabilitare, săliexpunere, (pentru machete, documente arhivă, mod de viață a comunității,tehnologii folosite, instrumente de navigație), spații depozitare, biblioteca, săli deconferință, cafenea, echipamente specifice, etc.

3.3.3. Semnalizarea traseelor culturaleDescriere: Acest proiect integrează amplasarea elementelor fixe deafișare/prezentare (plus mobilier stradal), cu un centru de informare, alcătuit dindisplay-uri interactive (coordonat cu proiectul rețelei Internet) și cu puncte de

vânzare de pliante, albume, ghiduri cu traseele culturale și elementelecomponente ale acestora (în format text și electronic), etc.

iulie 2012 21




3.3.4. Centru polivalent pentru evenimente culturaleDescriere: Proiectul presupune reabilitarea clădirii cinematografului și echipareaflexibilă a acesteia pentru funcțiuni culturale (cinematograf, spectacole teatru,concerte, etc.).

PS 4. Creșterea atractivității oraşului prin punerea învaloare a patrimoniului cultural și natural4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare depatrimoniu

4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită protejată (PUZCP) și inventarierea şi clasarea obiectivelor cu valoare depatrimoniuDescriere: Proiectul cuprinde detalierea zonelor delimitate prin PUG, pentruincluderea unor reglementări specifice în vederea reabilitării contextului urbanprotejat (liber și construit) la nivelul cerut de dezvoltarea Sulinei ca statiuneturistică, precum și completarea demersului de inventariere inițiat prin PUG declasare și refuncționalizare a unor obiective valoroase ca exemple tipologice depatrimoniu local4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberă și plan de revitalizareDescriere: Proiectul vizează planificarea operațiunilor de dezvoltare a terenuluidin Zona Liberă, precum și de reabilitare a clădirilor, prin realizarea PlanuluiUrbanistic Zonal și regulamentului aferent.

4.1.3. Reabilitarea și punerea în siguranță a clădirilor cu valoare depatrimoniu (pe adrese)

Descriere: In urma procesului de clasare, vor fi incluse în proiecte de restaurareclădirile aflate cu precădere pe traseele culturale de vizitare a orașului.

4.1.4. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii I și IIDescriere: Proiect de relevare a clădirilor de sec. XIX-inc. Sec. XX(Strada I, II) învederea includerii în programul MDRTde refacere a fațadelor.

4.1.5. Reabilitarea clădirilor industriale pe malul stâng al DunăriiDescriere: Clădirile incluse conform PUG în Zona Construita Protejata nr. 4”Atelierele CED”, vor ajuta, prin refuncționalizare, la dezvoltarea ambelor maluriale Dunării, reprezentând un proiect integrat de punere în valoare a zonei delocuințe existentă și de ateliere dezafectate, zonă care nu participă în prezent la

viața orașului.

4.2. Program de evenimente culturale

4.2.1.Agenda evenimentelor culturaleDescriere: Proiectul are ca scop promovarea orașului ca destinație pentruevenimente culturale și în acest scop organizează agenda acestor manifestări, pecare o va distribui în diverse reprezentări grafice (pliante, afișe, site Internet) șipe diferite canale de informare.

4.2.2.Evenimente culturale pentru copii

Descriere: In parteneriat cu ONG-uri locale, vor fi organizate evenimenteculturale pentru copii (în tabere de vară) conform unei agende speciale dedicatăacestora.

iulie 2012 22




4.2.3.Tabere de creaţie pentru artisti plasticiDescriere: Proiectul va reuni artiști plastici de la nivel național/internațional într-un atelier de creație, ce va viza totodată punerea în valoare a peisajului natural șiconstruit prin operele de artă ale acestora ce vor fi inserate în spațiile publiceurbane .

4.2.4.Organizarea unui târg sezonier de produse Sulina VerdeDescriere: Produsele artizanale și agro-alimentare marca Sulina Verde vor fipromovate printr-un târg anual, estival.

4.3. Program de protecția mediului

4.3.1. Perdele de protecțieDescriere: Proiectul include lucrări de ecologizare în zona sud-Sulina ce constau

în realizarea unei perdele forestiere în suprafață de 25 ha plantată cu speciiautohtone, amplasat de-a lungul digului sud-Sulina al incintei agricole. Perdeaua

forestieră are o lungime de cca. 5500 m și o lațime de 45-50 m și are rolul deconsolidare a malului canalului existent în zona respectivă. (Proiect prevăzut2008-2010 în Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării).

4.3.2. Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţiiDescriere: Proiectul are ca scop imbunătăţirea stării de conservare abiodiversităţii in sectorul pontic al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, princrearea unor condiţii optime de informare şi vizitare, care să satisfacă localnicii şivizitatorii din punct de vedere educativ şi recreaţional şi să contribuie laminimizarea impactului negativ asupra naturii.

Sunt incluse: Realizarea Centrului de Vizitare de la Sulina si utilarea acestuia cu

echipamente şi exponate (Centrul de Vizitare ocupa amplasamentul: F 12:intravilan, si se afla amplasat direct la Dunare, la adresa Str. L, nr.118. In prezentcladirea se afla in constructie); Amenajarea a patru trasee tematice de vizitare aDeltei Dunarii cu plecare de la Sulina și realizarea și instalarea de panouriinformative în lungul traseelor; Realizarea ghidului vizitatorului zonei pontice aRBDD; Desfășurarea de seminarii de informare, Realizarea ghidului cu speciile şihabitatele de interes comunitar ale zonei pontice şi fluvio-marină din RBDD;Cartarea zonelor cu elemente naturale protejate (ex. Volbura de nisip),semnalizarea și securizarea acestora, Realizarea de pliante individuale pentrudiferitele specii şi habitate pontice din RBDD și Realizarea unui mic album cuspecii şi habitate de interes comunitar din sectorul pontic al RBDD. (Proiect aflat

în derulare, bugetat în Axa 4 POS Mediu, cu finalizare in 2013).

PS 5. Creșterea capacității operaționale în managementpublic și turistic5.1. Program de întărire a capacitaţii administrației publice locale

5.1.1.Unitatea de implementare a proiectelor din PIDUDescriere: In prezent, nu există în cadrul primăriei o unitate dedicată specialimplementării programelor de dezvoltare. Acest proiect vizează organizarea unuiastfel de birou, echipat cu logistică și personal calificat, care să gestioneze

programele și proiectele din PIDU, finanțate din fonduri proprii sau din fonduriatrase.

iulie 2012 23




5.1.2.Formarea continuă a personalului implicat î n implementareaproiectelorDescriere: Personalul angajat prin intermediul proiectului anterior are nevoie deformare profesională continuă în domenii generale legate de implementareaproiectelor (management de proiect, finanțare europeană), dar și în domeniispecifice (infrastructură urbană, energie regenerabilă, conservareapatrimoniului). Proiectul va include programe integrate de perfecționare, derulatepe toată perioada de implementare a PIDU.

5.1.3. Management domeniului public si privat al primărieiDescriere: Proiectul vizează gestionarea informatizată a patrimoniului primăriei,ca instrument de operare a bazei de date conținând proprietățile primăriei și deluare a deciziei în vederea valorificării eficiente a acestora.

5.1.4.Consultarea /informarea periodică a comunităţii

Descriere: Proiectul asigură informarea și consultarea permanentă a comunitățiipe perioada de implementare a PIDU, prin publicarea lunară de știri pe site-ulprimăriei, prin afișarea în panouri publicitare și organizarea de întâlniri publicesemestriale.

5.1.5.Parteneriat teritorial cu localitățile vecine (Sf. Gheorghe, Nufărul,Partizani, Gorgova, Crișan, Rosetti)Descriere: Cum dezvoltarea orașului Sulina se realizează în contextul teritorialal RBDD, proiectul propune realizarea unui parteneriat asociativ cu localitățile

învecinate, pentru a promova proiecte comune de organizare a traseelor șiactivităților turistice specifice Deltei.

5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic

5.2.1.Formarea continuă a personalului din HORECADescriere: Proiectul vizează perfecționarea personalului angajat în industriaturistică, prin programe periodice inițiate și organizate de asociații ale sectoruluiprivat din acest domeniu (hoteluri, pensiuni, restaurante, firme de catering, dar șiagenții de turism, operatori de transport, etc.)

5.2.2.Plan de marketing și promovare turistică

Descriere: Proiectul are ca scop realizarea unei strategii de marketing șipromovării unui brand turistic al Sulinei, ca inițiativă a unui parteneriat publicprivat, în care autoritatea locală este susținută de ARBDD, ONG-uri șireprezentanți ai industriei turistice

5.2.3.Plan MDRT pentru susținerea dezvoltării turisticeDescriere: Proiectul propune continuarea suportului MDRT pentru dezvoltareaturistică a orașului măsuri de susținere a implementării proiectelor primăriei dinPIDU, de stimulente financiare pentru sectorul privat pentru acțiuni destinate“turismului verde”, de facilitare a parteneriatului teritorial și instituțional (întreorganizațiile publice locale și centrale). (propunere-Axa prioritară pentru orașeturistice sub 10000 locuitori, în perioada de finanțare proiecte prin instrumente

financiare ale UE perioada 2014-2020)

iulie 2012 24




iulie 2012 25




Lista proiectelor organizate pe programe, solicitant, perioada și finanțare

Program 2.1. Program de energie regenerabilă2.1.1. Elaborarea studiului privind evaluarea potențialului energetic

al oraşului SulinaCL Sulina 2012 2013 Buget local și

național100.000 Euro

2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE(POSCCE Axa 4.2)

20.000.000 Euro

2.1.3. Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public utilizândsurse regenerabile

CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE(POSCCE Axa 4.2)

1.000.000 Euro

2.1.4. Transport public verde pentru locuitori/vizitatori CL Sulina 2015 2020 FonduriUE/MDRT/surse

private

40.000 Euro statiealim.

65.000 Euro –micobuz eco

Program 2.2. Program de management al deseurilor2.2.1. Sistem integrat de management al deşeurilor în Sulina (parte

a sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Tulcea)

CJ Tulcea/CLSulina

2013 2017 Fonduri UE/POSMediu

33,9 milioane Euro

Program 2.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public2.3.1. Amenajarea cheiului Dunării CL Sulina 2014 2020 Fonduri UE se solicită SF2.3.2. Pietruirea drumurilor oraşeneşti / străzile III-VI și a celor

perpendiculare, precum şi a trotuarelor aferenteCL Sulina 2013 2015 Fonduri UE/MDRT 300.000 Euro/km

2.3.3. Refacerea şi amenajarea spaţiilor verzi/parcuri CL Sulina 2014 2015 Buget local 50 Euro/mp2.3.4. Reabilitare/modernizare piață agroalimentară CL Sulina 2013 2014 Buget local 500.000 Euro2.3.5. Realizarea reţelei de canalizare pluvială pe toate străzile

localităţii (preliminar realizării lucrărilor de pietruire astrăzilor)

CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE 230Euro/ml

2.3.6. Laborator de verificare a calității apei potabile distribuită prin CL Sulina 2012 2013 Fonduri UE 500.000 Euro

iulie 2012

Codproiec

t

Denumire proiectPrioritatea

Solicitant Perioada deimplementare

Surse definanțare

Evaluare proiect

Anul începeri

i

Anulfinalizăr

ii1 2 3 4 5 6 7

Program 1.1. Program de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii pentru dezvoltarea socio-economica1.1.1. Realizarea drumului de acces rutier și de biciclete Tulcea –

SulinaCJ Tulcea / CLSulina

2013 2017 Fonduri UE 500.000 Euro/km,se solicită SF

1.1.2. Realizarea pistei de biciclete Sulina- Sf. Gheorghe CL Sulina/CL Sf.

Gheorghe.

2012 2014 Fonduri UE/MDRT 500 Euro/ml

se solicită SFProgram 1.2. Program de dezvoltarea infrastructurii IT1.2.1. Realizarea rețelei Internet CL Sulina 2014 2016 Fonduri UE 100.000 Euro

26




rețeaua publică (pentru toate localităţile din Deltă)Program 2.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și de educație2.4.1. Asigurarea serviciilor de bază şi de urgenţă / spital zonal CL Sulina 2013 2015 Fonduri UE Conform SF2.4.2. Asigurarea serviciilor de salvamar CL Sulina 2012 2013 Buget local 10.000 Euro2.4.3. Campus scolar și scoală de artă și meserii CL Sulina 2012 2013 Fonduri UE Conform SF

Program 2.5. Program de locuire2.5.1. Reabilitarea fondului de locuit tradițional CL Sulina 2015 2020 Buget local/Fonduri

UE300 Euro/mp

2.5.2. Reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile de locuințe CL Sulina 2016 2018 Fonduri UE 25.000 EuroProgram 2.6. Program de asistenţa sociala2.6.1. Reabilitarea locuinţelor sociale CL Sulina 2015 2018 Fonduri UE 200 Euro/mp2.6.2. Centru de asistență pentru persoane în vârstă și cu

dizabilități

CL Sulina 2016 2018 Fonduri UE 1.000 Euro/mp

Program 3.1. Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii (marca Sulina verde)3.1.1. Producție de mobilier / mobilier stradal, elemente de

construcție din materiale localeSectorul privat 2013 2015 Surse private +

Fonduri UEConform SF și plan de

afaceri3.1.2. Ateliere de confecționare de produse pentru industria

hotelierăSectorul privat 2014 2016 Surse private +

Fonduri UE3.1.3. Centru de fabricație bărci și accesorii de pescuit Sectorul privat 2015 2020 Surse private +

Fonduri UE3.1.4. Prelucrarea și exportarea produselor de pește Sectorul privat 2015 2020 Surse private +

Fonduri UE3.1.5. Restaurante cu mâncare și băutură bazată pe bucatarie

locală/regionalăSectorul privat 2015 2020 Surse private +

Fonduri UE3.1.6. Centru de reparații și întreținere mijloace de transport turistic

(pe apă/pe uscat)Sectorul privat 2015 2020 Surse private +

Fonduri UEProgram 3.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe (marca Sulina verde)3.2.1. Centru de închiriere mijloace de transport pentru trasee

turisticeSectorul privat 2015 2020 Surse private +

Fonduri UE3.2.2. Reabilitarea /modernizarea portului turistic maritim (în zona

liberă)Administrațiazonei libere

2015 2020 Fonduri AZB/FonduriUE

Conform SF

3.2.3. Organizarea unui traseu de croazieră pe Marea Neagră –Etapa 1: Mangalia-Constanța – Sulina

Sectorul privat 2017 2020 Surse private

3.2.4. Construirea unui centru spa cu produse marine Sectorul privat 2017 2020 Surse private +Fonduri UE

Conform SF

3.2.5. Realizarea unui centru de tratament pentru cei ce activează în domenii profesionale de risc și suprasoliciatare

Sectorul privat 2017 2020 Surse private +Fonduri UE

Conform SF

3.2.6. Reabilitarea clădirilor din Zona Liberă și transformarea lor încentre culturale ale statelor CED

Administrațiazoneilibere/CL Sulina

2013 2016 Fonduri UE/Programebilaterale

1.000 Euro/mp(inclusiv

echipamente)Program 3.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-stiintific

iulie 2012 27




3.3.1. Centru de Cercetare al Deltei Dunării și Mării Negre ARBDD/CLSulina

2015 2020 Fonduri UE 1500 Euro/mp

3.3.2. Muzeu al istoriei Portului Liber Sulina și a CED CL Sulina 2015 2020 Fonduri UE/MCC 1500 Euro/mp3.3.3. Semnalizarea traseelor culturale CL Sulina 2014 2015 Fonduri UE/MCC 10.000 Euro3.3.4. Centru polivalent pentru evenimente culturale CL Sulina 2016 2020 Fonduri UE 1500 Euro/mp

Program 4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu4.1.1. Realizarea planului urbanistic zonal pentru zona construită

protejată (PUZCP) si inventarierea şi clasarea obiectivelor cuvaloare de patrimoniu

CL Sulina 2012 2013 Buget local 50.000 Euro

4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberă și plan de revitalizare CJ Tulcea 2012 2013 Buget local 40.000 Euro4.1.3. Reabilitarea și punerea în siguranță a clădirilor cu valoare de

patrimoniu (pe adrese)CL Sulina 2013 2020 Fonduri UE 900 Euro/mp

4.1.4. Reabilitarea fațadelor fronturilor străzii I și II CL Sulina 2013 2018 Fonduri UE/MDRT 900 Euro/mp4.1.5. Reabilitarea clădirilor industriale pe malul stâng al Dunării CL Sulina 2013 2018 Fonduri UE 700 Euro/mpProgram 4.2. Program de evenimente culturale4.2.1. Agenda evenimentelor culturale CL Sulina 2012 2013 Buget local 2.000 Euro4.2.2. Evenimente culturale pentru copii ONG local 2012 anual Surse private 5.000 Euro/an4.2.3. Tabere de creaţie pentru artisti plastici ONG local 2013 anual Surse private 5.000 Euro/an4.2.4. Organizarea unui târg sezonier de produse Sulina Verde CL Sulina 2013 anual Surse private 5.000 Euro/an

Program 4.3. Program de protecția mediului4.3.1. Perdele de protecție ARBDD/CL

Sulina2013 2014 Fonduri UE 60.000 Euro

4.3.2. Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii ARBDD 2012 2015 Fonduri UE Axa 4POS Mediu

4.000.000 Euro

Program 5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale5.1.1. Unitatea de implementare a proiectelor din PIDU CL Sulina 2012 2013 Buget local 2.000 Euro5.1.2. Formarea continuă a personalului implicat î n implementarea

proiectelorCL Sulina 2013 2014 Buget local 6.000 Euro

5.1.3. Management domeniului public si privat al primăriei CL Sulina 2013 2014 Buget local 15.000 Euro5.1.4. Consultarea /informarea periodică a comunităţii CL Sulina 2012 permane

ntBuget local 3.000 Euro/an

5.1.5. Parteneriat teritorial cu localitățile vecine (Sf. Gheorghe,Nufărul, Partizani, Gorgova, Crișan, Rosetti)

CL Sulina 2013 2014 Buget local 1.000 Euro

Program 5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic5.2.1. Formarea continuă a personalului din HORECA Sectorul privat 2013 2015 Surse private 30.000 Euro5.2.2. Plan de marketing și promovare turistică CL Sulina 2014 2015 Buget local 25.000 Euro5.2.3. Plan MDRT pentru susținerea dezvoltării turistice MDRT 2013 2020 Fonduri UE

Legenda

iulie 2012 28




Prioritatea I (proiectul începe în următorii 1-3 ani)Prioritatea II (proiectul începe în următorii 3-5 ani)Prioritatea III (proiectul începe în următorii 5-7 ani)

iulie 2012 29




Graficul implementării proiectelor

Nr.crt Denumire proiect

2012

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

1.1.1.Realizarea drumului deacces rutier și de biciclete Tulcea - Sulina

1.1.2.Realizarea pistei de bicicleteSulina- Sf. Gheorghe

1.2.1. Realizarea rețelei Internet

2.1.1.Elaborarea studiului privindevaluarea potențialuluienergetic al oraşului Sulina

2.1.2. Energie alternativă pentru încălzire

2.1.3.Modernizarea şi extindereareţelei de iluminat publicutilizând surse regenerabile

2.1.4. Transport public verdepentru locuitori/vizitatori

2.2.1.Sistem integrat demanagement al deşeurilor în Sulina

2.3.1. Amenajarea cheiului Dunării

2.3.2.Pietruirea drumurilororaşeneşti / străzile III-VI și acelor perpendiculare

2.3.3. Refacerea şi amenajareaspaţiilor verzi/parcuri

iulie 2012 30





2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

2.3.4. Reabilitare/modernizarepiață agroalimentară

2.3.5.

Realizarea reţelei decanalizare pluvială(preliminar realizăriilucrărilor de pietruire astrăzilor

2.3.6.

Laborator de verificare acalității apei potabiledistribuită prin rețeauapublică (pentru toatelocalităţile din Deltă)

2.4.1.Asigurarea serviciilor debază şi de urgenţă / spitalzonal

2.4.2. Asigurarea serviciilor desalvamar

2.4.3. Campus scolar și scoală deartă și meserii

2.5.1. Reabilitarea fondului de

locuit tradițional

2.5.2 Reabilitarea spațiilor publicedintre blocurile de locuințe

2.6.1. Reabilitarea locuinţelorsociale

iulie 2012 31




2.6.2.Centru de asistență pentrupersoane în vârstă și cudizabilități

3.1.1.

Producție de mobilier /mobilier stradal, elementede construcție din materialelocale

3.1.2.Ateliere de confecționare deproduse pentru industriahotelieră


20

122013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

3.1.3. Centru de fabricație bărci șiaccesorii de pescuit

3.1.4. Prelucrarea și exportareaproduselor de pește

3.1.5.Restaurante cu mâncare șibăutură bazată pe bucatarielocală/regională

3.1.6.Centru de reparații și întreținere mijloace detransport turistic

3.2.1.Centru de închirieremijloace de transport pentrutrasee turistice

3.2.2.Reabilitarea /modernizareaportului turistic maritim (înzona liberă)

3.2.3.

Organizarea unui traseu decroazieră pe Marea Neagră -Etapa 1: Mangalia-Constanța - Sulina

3.2.4. Construirea unui centru spacu produse marine

iulie 2012 32




3.2.5.

Centrul de tratament pentrucei ce activează în domeniiprofesionale de risc șisuprasoliciatare

3.2.6.

Reabilitarea clădirilor dinZona Liberă șitransformarea lor în centreculturale ale statelor CED

3.3.1. Centru de Cercetare alDeltei Dunării și Mării Negre

3.3.2. Muzeu al istoriei PortuluiLiber Sulina și a CED

Nr.crt

Denumire proiect

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

3.3.3. Semnalizarea traseelorculturale

3.3.4. Centru polivalent pentruevenimente culturale

4.1.1.

Realizarea PUZCP șiinventarierea şi clasareaobiectivelor cu valoare depatrimoniu

4.1.2. Elaborarea PUZ Zona liberăși plan de revitalizare

4.1.3.Reabilitarea și punerea însiguranță a clădirilor cuvaloare de patrimoniu (peadrese)

4.1.4.Reabilitarea fațadelorfronturilor străzii I și II

iulie 2012 33




4.1.5.Reabilitarea clădirilorindustriale pe malul stâng alDunării

4.2.1. Agenda evenimentelorculturale

4.2.2. Evenimente culturale pentrucopii/tineret

4.2.3. Tabere de creaţie pentruartisti plastici

4.2.4.Organizarea unui târgsezonier de produse SulinaVerde

4.3.1.Perdele de protecțiestradale/sud oraș


2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

sem1

sem2

4.3.2.Îmbunătăţirea stării deconservare a biodiversităţii

5.1.1. Unitatea de implementare aproiectelor din PIDU

5.1.2.Formarea continuă apersonalului implicat în

implementarea proiectelor

5.1.3. Management domeniuluipublic si privat al primăriei

5.1.4. Consultarea /informareaperiodică a comunităţii

5.1.5. Parteneriat teritorial culocalitățile vecine (Sf.

iulie 2012 34




Gheorghe, Nufărul,Partizani, Gorgova, Crișan,Rosetti)

5.2.1. Formarea continuă apersonalului din HORECA

5.2.2. Plan de marketing șipromovare turistică

5.2.3.Plan MDRT pentrususținerea dezvoltăriituristice

Legenda: Faza de pregătire a proiectuluiFaza de implementare a proiectului

iulie 2012 35




HARTA 1 – Localizarea proiectelor PS1

*Sursa: Harta suport – PUG Sulina 2011

iulie 2012 36






iulie 2012 37







iulie 2012 38





iulie 2012 39




Cadrul instituțional pentru implementarea PIDU

Structura generală de managementElemente generale: Structura de management propusă pentru implementareaPIDU este formată pe două niveluri: cel decizional unde Comitetul de Coordonare,

sub îndrumarea primarului asigură angajamentul politic al implementării, şiUnitatea de Coordonare, un nivelul executiv care asigură o coordonare pas cupas a implementării.

In cadrul Comitetului de Coordonare, primarul, viceprimar, reprezentanţi aimunicipalităţii şi ai ministerelor de resort atunci când este necesar, sunt invitaţisă participe (în funcţie de proiect şi sector de activitate) pentru a asiguracoordonarea necesară. Un secretariat la nivelul primăriei va asigura continuitateaactivităţilor şi va furniza documentaţia necesară.

Echipa de Coordonare reprezintă partea executivă a Comitetului de Coordonare,o entitate constituită pe lângă primar, va supraveghea implementarea strategiei

în scopul coordonării activităţilor în desfăşurare. Această entitate executivă şiComitetul de Coordonare trebuie să se întâlnească trimestrial pentru a discuta peseama progresului înregistrat (din punct de vedere financiar şi fizic/spaţial) şi aimpedimentelor întâmpinate. Un raport anual este obligatoriu. In urma procesuluide audit raportul este publicat pe situl web al oraşului. Comitetul se întruneşte decel puţin două ori pe an sau de câte ori consideră necesar.

Elemente detaliate: Primarul oraşului va implementa PIDU. Acesta va fi asistat în cadrul procesului de implementare de către Comitetul de Coordonare alcătuitdin:

• viceprimar•

reprezentanţi ai consiliului local• reprezentanţi ai sectorului privat• reprezentanţi ai sectorului non-guvernamental

Structura echipei de coordonare, rol şi responsabilităţiUnitatea de coordonare este corpul executiv alcatuit din:

• Conducătorul echipei• Un expert în planificare urbana şi management• Un expert financiar din domeniul imobiliar• Un expert legal• Secretariat

Unitatea de Coordonare PIDU trebuie să demareze cu suficiente resurse, cum ar fipersonalul calificat, echipament şi organizarea informaţiilor despre oraş într-obază de date (dezvoltată treptat şi actualizată). Principalele responsabilităţi suntprezentate mai departe pe patru paliere:

1. Coordonare•Se asigură ca obiectivele şi activităţile fiecărui proiect respectă priorităţile

prezentate în PIDU. Principala activitate constă în stabilirea ToR pentruproiectele individuale existente în PIDU.

•Se asigură ca toţi partenerii preocupaţi de implementarea proiectelorindividuale îşi înţeleg rolul şi responsabilităţile în cadrul strategiei şiinterrelaţionarea cu alte proiecte.

iulie 2012 40




•Dezvoltă un plan de lucru eficient pentru toţi cei implicaţi în procesul deimplementare al proiectelor.

2. Sarcini executive•Pregatirea/actualizarea planului operaţional.•

Coordonarea cu departamentele de achiziţii publice şi de investiţii şi ghidarealor în elaborarea documentelor necesare (de pildă, legislaţie/regulament deurbanism şi de construcţie).

•Monitorizarea procesului de implementare din punct de vedere timp şi buget.•Sprijinirea dezvoltării forţei de muncă calificate pe măsura standardelor prin

programe de formare.

3. Supervizare•Sugerează locaţii adecvate pentru noile construcţii în coorodonare cu

prevederile PUG şi PUZCP.• Inspectează situl pentru a se asigura ca toate regulile, regulamentele şi

precauţiile de siguranţă cu privire la acesta au fost respectate.•Monitorizează periodic calitatea realizării proiectelor pentru a se asigura că

toate construcţiile sunt executate cu respectarea condiţiilor de siguranţă şicalitate.

4. Raportare şi documentare•Pregatirea formatelor de raport, a listelor de verificare şi a direcţiilor de

acţiune necesare pentru facilitarea/suplimentarea/documentarea diferiteloractivităţi previzionate.

•Pregătirea raportului de progres pentru primărie şi pentru agenţiilecorespunzătoare.

•

Pregătirea rapoartelor lunare.Detalierea activităţilorUnitatea de Coordonare va realiza un document de planificare multianual aproiectelor din PIDU, cu precizarea părților implicate în realizarea acestui plan.Documentul de planificare va descrie relaţia dintre proiecte şi va indica locul şimodul de colaborare dintre proiectele individuale și perioada de desfășurare aproiectului.

Unitatea de coordonare va iniţia discuţii între autorităţile responsabile deproiectele planificate şi va asista agenţiile de punere în aplicare în acţiunile deoptimizare a activităţilor planificate.

Unitatea de Coordonare va monitoriza progresul activităţilor şi va asista înprocesul de compensare a obstacolelor care împiedică punerea în aplicare la timpa proiectelor convenite.

Unitatea de Coordonare va organiza întâlniri bisăptamânale cu părţile interesate,pentru a difuza informaţii obţinute cu privire la progres şi finanţare.

Liderul Unităţii de Coordonare, va participa la o întâlnire săptămânală demanagement cu primarul, viceprimarul şi viceprimarii, în cadrul căreia va fiinformat cu privire la activităţile planificate şi cele în curs şi va informaparticipanţii despre obstacolele întâlnite, modul în care acestea vor influenţaactivităţile planificate şi va prezenta soluţii pentru rezolvarea acestora.

iulie 2012 41




Unitatea de Coordonare va raporta trimestrial Comitetului director în legătură cuactivităţile din trecut şi cele planificate.

Planul anual va ghida unitatea de coordonare şi va conţine obiectivele pentruanul în curs. Acesta va conţine valori de referinţă, care vor permite monitorizareaeficacităţii unităţii.

Calificările personalului implicat în proiectUnitatea de Coordonare a proiectului este alcatuită dintr-un urbanist, un inginerconstructor, un economist şi un jurist. Pentru poziţia de director al Unităţii, estepreferabil să existe o persoană cu experiență în implementarea proiectelor,absolvent al unui curs de Director de Program (acreditat CNFPA) şi cu cel puţin 5ani de experienţa de lucru în gestionarea de proceduri şi procese complexe.

Condiții pentru obținerea finanțării sau a co-finanțării (competiție peproiecte în cadrul unui fond fix)

Criteriile de constituire a listei proiectelor care solicită co-finanțare sunturmătoarele:

1. Proiectul propus se află pe lista proiectelor prioritare din PIDU

2. Proiectul propus vine în completarea rezultatelor unui proiect co-finanțatanterior sau aflat în execuție

3. Rezultatele proiectelor conduc la atingerea obiectivelor generale și aobiectivelor sectoriale ale PIDU

4. Proiectul are indicatori de performanță specifici ce pot fi identificați și măsurațidemonstând îmbunătățirea situației existente și dezvoltarea urbană în general șia turismului în special

5. Documentația de urbanism pentru zona în care se află proiectul este aprobată(PUG, PUZ, PUZ Zonă protejată)

6. Proiectele au la bază un studiu de fundamentare specific (ex. Proiectele privindinvestiții în infrastructura rutieră și de transport sunt susținute prin studii decirculație, studii privind Natura 2000)

7. Proiectul are clarificate aspectelor juridice privind proprietatea (teren, clădire)8. Proiectul se află într-o faza avansată din punct de vedere al studiilor tehnico-economice (SF realizat conform HG 28/2008)

9. Prin analiza cost beneficiu, proiectul prezintă indicatori de performanțăfinanciari și economici conform Raport CE din 16/06/2008

iulie 2012 42




BIBLIOGRAFIE

• INCD URBAN-INCERC, Sucursala URBANPROIECT (2011), Reactualizare PlanUrbanistic General al orașului Sulina

• URBANPROIECT (2007-2008), Planul de Amenajarea Teritoriului Zonal Delta

Dunării, Analiza situaţiei actuale – tendinţe, disfuncţionalităţi constatate• Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Sulina

http://www.primariasulina.ro/primarie/plandezvoltare.html , 2009• PATZ Delta Dunării• Planul de Gestiune a Deşeurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,

2006• INCD URBAN-INCERC, Sucursala URBANPROIECT (2011), Reactualizare Plan

Urbanistic General al oraşului Sulina• Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor

regenerabile de energie în România – ICEMENERG, 2006

ECHIPA EXPERTI

Mircea Mocanu – Director de Programe Socio-Economice - UNDP [email protected]

Jim Flannery – Consultant Sef –Tehnic - (UN WTO)[email protected]

Nicolae Taralunga – Coordonator Național al [email protected]

Sorina Racoviceanu – Urbanist (planificare spațială)[email protected]

Bernd Paulowitz - Economist – Mecanisme de finanțare pentru [email protected]

Catalina Preda – Specialist patrimoniu [email protected]

Oana Luca – Especialist infrastructura urbană[email protected]

Florea Trifoi – Specialist [email protected]

Mihai Marian, Carmen Saricu - Experti cadrul [email protected]

Ileana Ene Giusca – Specialist mobilizarea comunității [email protected]

Ilinca Mihaila – Asistent proiect, SulinaIlinca [email protected]

mailto:[email protected]




















sulina volum sinteza

Documents