1

APARATUL URINAR

Bolile aparatului urinar pot avea un debut:

Acut : nefrite acute, insuficienta renala acuta Cronic : GNC, IRC, Rinichiul polichistic Inaparent , unele dintre ele fiind descoperite incidental cu ocazia

unui sumar de urina , examen radiologic

Simptome :

Dureri lombare continui sau sub forma de colica Tulburari in emisia urinii : polakiurie, disurie, retentie acuta de

urina ,incontinenta de urina

Tulburari in diureza : poliurie, oligurie, anurie Manifestari generale

Febra Tulburari digestive Tulburari nervoase:somnolenta , delir, coma

Colica renala_-descriere

Polakiurie urinari frecvente , dar fara cresterea cantitatii de urina Incontinenta urinara enurezis pe baza tulburarilor psihoneurologice Disurie durere in mictiune Poliurie cantitate mare de urina IRC,DZ,Diabet insipid Oligurie cantitate scazuta de urina sub 500ml /zi in IRA functionala Anurie absenta urinarii Cantitatea de urina emisa in 24 de ore depinde de ingestia de lichide , de

pierderile de apa prin transpiratie si de functia aparatului renal , normal 1500ml.

Examenul sumar de urina =explorare functionala simpla

Pentru examenul obinuit de urin (biochimie i sediment) recoltarea se face din prima urin de diminea, ntr-un recipient furnizat de laborator (de preferat), de unic folosin, cu capac etan, pentru a preveni

vrsarea, evaporarea i contaminarea probei de urin. Eprubeta plastic cu capac rosu pentru sumar urina

2

Examen macroscopic

1. culoarea inchisa , urina concentrata dupa pierderi de lichide ( varsaturi,

diaree, transpiratii), alimentatie bogata in proteine

palida in caz de poliurie, ingestie mare de lichide , DZ galben-portocalie sau brun inchisa , verzuie sau ca berea neagra in

cazul prezentei pigmentilor biliari

rosie sau brun roscata in prezenta sangelui O urina proaspata cand este normala nu prezinta depozit , dar prin pastrare poate

deveni tulbure prin precipitarea fosfatilor , uratilor.

Densitatea urinii =1,015-1,025

PH-ul = 4,8-7,8

Miros= amoniacal

2. Examenul biochimic-de obicei din urina de dimineata , aceasta fiind mai concentrata

a) In sumarul de urina normal nu exista albumine Prezenta proteinelor in urina = proteinurie sau albuminurie

Cauza : afectiuni renale sau extrarenale , dar pot exista si proteinurii functionale

si anume : de effort, de palpare , a frigori, ortostatica ( acestea dispar dupa un

repaus de 24 de ore la pat )

Cauze renale

- afectarea glomerulului : GNA, GNC, Glomerulonefroza , Sdr. Nefrotic - tubulopatii :intoxicatii exogene , PN

Cauze extrarenale

-prerenale : anemii hemolitice, proteina Bence-Jones din Mielomul multiplu

-postrenale :litiaza renala, polipoza cai urinare,tumori vezica urinara

b) In mod normal nu exista glucoza in urina ; prezenta ei in

urina= glicozurie

-fiziologica ingestie mare de dulciuri, eforturi fizice mari-patologica DZ

c ) In urina normala nu exista corpi cetonici; cantitatea lor

creste in cetogeneza hepatica

-corpi cetonici : acetona, acid diacetic, acid oxibutiric

Prezenta corpilor cetonici denota o tulburare grava in metabolismul grasimilor si

corpilor azotati , conditionata la randul ei de o lipsa glucidica , in inanitie , DZ

decompensat ,unde este semn al acidozei ; apar de asemeni secundar varsaturilor

accentuate din sarcina

d) Prezenta pigmentilor biliari denota : icter obstructiv

extrahepatic sau intrahepatic ; apar in : hepatite virale acute, hepatite toxice (

ciuperci ) , neoplasme biliare , ascarizi canaliculari

3

Examen microscopic

hematuria cauza : renala, vezicala, uretrala(litiaza , TBC renala, neoplasm, infectii acute bacteriene )

piuria = cuantificarea ei prin proba Addis ( nr. Leucocite eliminate /min >4000/minsi > 2000hematii

/min- patologic

cauze : cistita , PN prezenta celulei Sternheimer Malvin , care sunt leucocite care au suferit modificari tipicesi anume celule rotunde cu nucleu sferic , cu granulatii in citoplasma si vacuole

cilindruria in nefrite ; cilindri hematici,epiteliali,granulosi, hialini,leucocitari

Urmarirea eliminarii catabolitilor normali din sange

Ureea este un produs final al metabolismului proteic ,fiind produsa in ficat si

reprezentand unul dintre mecanismele principale de detoxificare a amoniacului.

Valoarea ureeii sanguine depinde de:

aportul proteic alimentar starea functionala a rinichiului

Valori crescute :

IRA, IRC ( ureea urinara este scazuta ) Anurii extrarenale Insuficienta cardiaca Boli infectioase acute Hemoragii gastrointestinale DZ Deshidratari prin varsaturi, diaree

Valori scazute :

Stadiul final al insuficientei hepatice Valoarea normala : 0,20-0,40 g la mie

Creatinina este sintetizata in ficat si rinichi si eliminata prin urina . Valoarea

creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala, martor al

metabolismului endogen , nefiind influentata de aportul alimentar .

Valoarea normala : 0,6-1,2 mg%

Valori crescute : IRA , IRC

Filtrarea glomerulara este studiata prin clearance de creatinina si anume volumul de plasma exprimat in ml depurat de respectiva substanta intr-un minut.

4

Valoarea normala = 113 ml/min/1,73 m2.

Cl= U x V / P , unde U = concentratia urinara a substantei mg/ml

V = volumul urinar / min

P = concentratia plasmatica a substantei mg/ml

Deci , functia renala este explorata prin metode de clearance sau epurare .

UROCULTURA

Definitie : cultura microorganismelor din urina prelevata steril ; este metoda prin care se permite, prin cultivarea si analiza probelor de urina, identificarea agentilor patogeni care produc infectii ale tractului urinar. Proba de urina folosita pentru urocultura poate fi prelevata in unitatea medicala sau la domiciliul pacientului daca se respecta instructiunile de recoltare. Factori care pot determina uroculturi fals pozitive :

Toaleta incorecta Contaminarea urinii cu germeni cantonati in organele

genitale externe

Pastrarea ( transportarea ) la temperatura ambianta Insamantarea tardiva

Factori ce pot duce la reducerea numarului de colonii de germeni in urocultura :

Mictiuni frecvente Diureza crescuta Culturi facute din urini recoltate in momente

nepotrivite ale zilei

Urini prea acide Contaminarea urinii cu antiseptice Chimioterapia Folosirea de medii de cultura nepotrivite Infectii cronice sau recurente

Recoltarea se face dimineata, deci dupa staza vezicala sau dupa cel putin 4 ore de

la ultima mictiune, din jetul mijlociu al urinii , dupa igiena riguroasa a organelor

genitale externe, meat uretral, cu apa si sapun ( nu se utilizeaza substante

dezinfectante) si uscare prealabila prin tampnare cu tifon steril, in recipiente

sterile . Urina contaminata in mod obisnuit cu bacterii din segmentul inferior al

uretreieste indepartata deci prin mictiunea initiala in vasul toaletei si apoi doar

fara intreruperea jetului urina este captata in recipientul adecvat steril. Spalarea si

stergerea se fac in sens unic, la femeie dinspre anterior care posterior, adica din

fatain spate, iar la barbat, dinspre meaul urinar catre santul balanoprputial , cu

5

glandul decalotat. La femeile cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea

unui tampon steril in vagin inainte de mictiune.Se recolteaza 10-20 ml de urina in

urocultorsteril, fara a atinge peretii de lenjerie sau tegument; urina recoltata se

inchide rmetic cu capac, se eticheteaza proba si va fi trimisa imediat la laborator ,

deoarece la temperatura camerei germenii se multiplica logaritmic .Recoltarea

corecta si trimiterea rapida, in maxim 1 ora la laborator sunt cerinte obligatorii in

vederea obtinerii de informatii exacte. Recipientul steril in care se recolteaza

urina pentru urocutura se numeste urocultor si este un recipient cu gura

larga.(exclus eprubete). Urocultor, steril de unia

folosinta

Recoltarea urinii pentru urocultura se face inainte de administrarea de antibiotice

deoarece acestea inhiba flora microbiana si se obtin rezultate fals pozitive. Din

cauza eliminrii intermitente a germenilor, se recomand 3 recoltri (uroculturi) successive. n cazul urmririi eficienei tratamentului cu antibiotice, recoltarea se

6

repet dup 48-96 ore. Urocultura de control se va efectua dup 3-5 zile de la ntreruperea tratamentului.

Instruciuni de recoltare la sugar:

Punga pediatrica de recoltare a urinii

* se cura zona genito-urinar a copilului cu ap i spun; * nu se tamponeaz zona curaat pentru a grabi uscarea; nu se aplic creme, uleiuri sau pudre pediatrice;

* se dezlipete banda protectoare din jumatatea inferioar a pungii pediatrice de recoltare a urinei i se fixeaz poriunea adeziv anterior (n fa) de anus; se dezlipete partea superioar a benzii i se continu aplicarea poriunii adezive, avnd grij ca orificiul urinar sa fie n interiorul pungii; Atenie! se ataeaz ferm de zona genito-urinar punga pediatric de recoltare a urinei pentru a preveni scurgerea de urin sau contaminarea probei;

* imediat dupa ce copilul urineaz n punga de recoltare (sau ct mai aproape de momentul respectiv) aceasta se dezlipete i se transport la laborator n condiii corespunzatoare.

7

In conditii deosebite urina se recolteaza direct din vezica urinara prin punctie

suprapubiana

Recoltarea pe sonda urinara

Bacteriuria semnificativa , adica un numar de peste 100000 bacterii/ml este

elementul esential pentru diagnosticul de ITU.

Se pot izola :

BGN : E. coli, Proteus, Pseudomonas aeruginosa BGP : Streptococus fecalis Protozoare Micelii Paraziti Virusuri

8

Particularitati farmacologice in insuficienta renala

Insuficienta renala se caracterizeaza prin fenomene fiziopatologice complexe ,

care pot influenta atat cinetica medicamentelor in organism , cat si reactia

tesuturilor la medicamente .

MEDICAMENTE CARE NECESITA MICSORAREA DOZELOR SAU SUNT

C.I. IN INSUFICIENTA RENALA

Antibiotice si chimioterapice

Amoxicilina Cefalexina Diuretice mercuriale necroza tubulara acuta Etambutol Gentamicina Izoniazida Kanamicina Oxacilina Streptomicina Tetraciclina Trimetoprim Vancomicina

Alte medicamente

Acetazolamida Acidul acetil salicilic Alopurinol Digoxin Glucorticoizii cresc catabolismul proteic Fenobarbital Metotrexat Propranolol Spironolactona-risc crescut de hiperkaliemie

Modificari functionale in insuficienta renala care pot influenta cinetica

medicamentelor :

Modificarea motilitatii si secretiilor digestive Scaderea capacitatii de legare a proteinelor plasmatice Diminuarea eliminarii renale

9

Diminuarea metabolizarii

1. Barbituricele administrate la pacientii cu insuficienta renala se leaga mai putin de proteinele plasmatice cu risc de reactii toxice ; se

administreaza cu prudenta in doze mici.

2. Aminoglicozidele kanamicina, gentamicina, streptomicina se elimina neschimbate ; sunt ototoxice, nefrotoxice, si pot bloca

trnsmiterea neuronala . Se impune modificarea ritmului de

administrare pentru a preveni acumularea lor .

3. Digoxina datorita riscului de reactii toxice se administreaza in doze mai mici.Toxicitatea digitalei poate fi influentata si de tulburarile

electrolitice , care caracterizeaza insuficienta renala .

In vederea unei dozari corecte a medicamentelor in insuficienta renala s-au

realizat nomograme care dau indicatii asupra dozelor in functie de clearance ul creatininei sau de nivelul sanguin al creatininei .