suport de curs isd 2012- 2013
TRANSCRIPT
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
1/137
Universitatea Mihail Koglniceanu Iai
Facultatea de Drept
Introducere in studiul dreptuluiSuport de curs
Autori: Genoveva Vrabie Mihaela !o"ana #risacariu
Capitolul I. Introducere. Obiectul disciplinei. Metode specifice de abordare.Raporturile dintre disciplinaIntroducere in studiul dreptului si stiintele sociale inrudite
1. tiina dreptului
2. Teoria general a dreptului
1. Stiina dreptului
Stiinta repre$inta un ansa%blu siste%atic de cunostinte rationale re&eritoare la un
obiect deter%inat si e"pri%ate prin concepte' categorii' principii' notiuni(
#entru a deter%ina obiectul stiintelor )uridice trebuie sa*i deli%ita% s&era &eno%enelor
cercetate si sa identi&ica% %etoda + %etodele de cercetare(
,n con&or%itate cu aceste criterii - obiectul de cercetare i %etoda - tiin.ele se
clasi&ic ast&el: a/stiinte ale naturii' b/stiinte despre societate i c/stiinte despre gindire(
Stiintele despre societate au scopul de a cunoaste legile generale ale e"istentei si de$voltarii
societatii' de a studia &or%ele de organi$are sociala si %odalitatile speci&ice de %ani&estare aco%ponentelor realitatii sociale 0politice' etice' )uridice/(
Dreptul se incadrea$a in categoria stiintelor despre societate( Dreptul nu poate &i disociat
de ideea de regula' iar conceptul de regula&ace loc celui dejudecat(
1
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
2/137
Apropierea de drept operea$a prin si cu a)utorul regulilor care ii servesc de suport'
indi&erent c e vorba de legi sau de alte precepte ale poporului sau ale suveranului' de
co%porta%ente' u$a)e' cutu%e ale oa%enilor sau de deci$ii ale )udectorilor sau arbitrilor(
Aceast rela.ie dintre regul i drept e doar un punct de plecare( 2u e su&icient s ne
re&eri% la drept ca la un ansa%blu' subansa%blu de reguli' deoarece e"ist si reguli sociale ce
nu sunt )uridice(
#entru a de&ini dreptul' vo% cerceta con.inutul regulilor - &ondul' &or%a regulilor si rolul
dreptului de %ediator 3ntre corect i 3n.elept(
4riterii de &ond:
2u e"ist dr( lui !obinson pe insula sa' cel putin pn cnd pe insul nu apare i Vineri(
2o.iunea de drept nu 3i ase sens dec5t 3n societate' intr*o co%unitate de oa%eni( Sunt
necesari cel putin 6 indivi$i pentru a putea vorbi de o rela.ie sociala' rela.ie care' eventual' arputea &ace obiectul unei nor%e )uridice( Unii autori di&eren.ia$ raporturile )uridice de alte
raporturi sociale art5nd c pentru ca un raport s devin )uridic este necesar i o a treia
persoana : ter.ul i%par.ial i de$interesat' care s &ie 3n %sur s solu.ione$e eventualele
litigii dintre pri%ii doi( Din aceast perspectiv' pe insula lui !obinson nu pute% vorbi de
societate apt s de$volte raporturi )uridice nici dup apari.ia lui Vineri(
In li%ba ro%ana' notiunea de dreptare 7 sensuri:
1.drept in sens de )ust' corect' echitabil -
sens filosofic
2. drept - ansa%blu de nor%e de conduita care guvernea$a' intr*o societate organi$ata'
raporturile sociale si a caror respectare este asigurata' daca este necesar' de constringerea
publica - drept obiectiv/pozitiv/sistemul dreptului
3. drept - stiinta care are ca obiect acest ansa%blul de nor%e -stiinta dreptului
4. drept - prerogativa' &acultate' putere a individului de a avea o anu%e conduita si de a
pretinde celorlalti o anu%e conduita' con&or% cu nor%ele sociale si putind apela la nevoie' la
&orta de coercitie etatica - drept subiectiv.
1.S*a pus proble%a daca e"ista' daca e posibila o stiinta a dreptului(
In acest sens' s*a argu%entat ca dreptul e o arta, o tehnica( 8otusi' aceasta nu i%piedica
dreptul de a &i si ostiinta, si o arta, in acelasi timp( 9 stiinta a dreptului este posibila si chiar
necesara' deoarece dreptul' ca ansa%blu structurat de nor%e trebuie cunoscut si trans%is( De
aceea el poate si trebuie studiat( In plus' pentru a &i pus in practica 0aplicat/ si scopurile sale
6
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
3/137
reali$ate' trebuie' pe de o parte' cunoscut dreptul 0in ceea ce are &unda%ental si particular/si
pe de alta parte' trebuie sa intervina arta si tehnica( Acestea constau in stiinta practica a celor
che%ati sa elabore$e legi - tehnica legislativa si a celor che%ati sa le aplice - tehnica
aplicarii dreptului:practica judecatoreasca si administrativa(
4&( lui Francois 9st' stiinta dreptului este acea activitate cognitiva care urmareste sa
ofere o reprezentare a fenomenului juridic conforma cu valorile, credintele, tehnicile si
metodele comune unui anume grup stiinific(
Stiinta dreptului e un corpus teoretic, dreptul ca stiinta fundamentala,si' in acelasi ti%p'
opractica sociala, dreptul ca stiinta juridica aplicata.Dreptul ca stiinta &unda%entala' are o
&unctie prospectiva si critica' care' prin e&ortul de e"plicare si )usti&icare' are si o utilitate
practica(
8otusi' studiind dreptul ca ansa%blu de nor%e' stiintele )uridice nu au doar un caracter&unda%ental ci si unul aplicat(
In acest sens' dreptul nu este o parte a naturii' ci un produs al vietii sociale' al inteligentei
si vointei u%ane( Deci' dreptul nu este o stiinta a naturii' ci o stiinta socio-umana' precu%
istoria' econo%ia' sociologia' psihologia' politologia(reptul este o stiinta sociala(
4a si celelalte stiinte socio*u%ane' stiinta dreptului se caracteri$ea$a prin conclu$ii cu un
grad de certitudine in&erior' in co%paratie cu gradul de certitudine al stiintelor sociale( Asa
cu% arata Aristotel' e"ista trei tipuri de discursuri: discursul de%onstrativ' cel argu%entativ sicel retoric( #ri%ul porneste de la adevar si conduce la conclu$ii adevararte' cel argu%entativ
porneste de la probabil si conduce la conclu$ii probabile' iar cel retoric duce la conclu$ii
posibile' ba$indu*se pe persuasiune' pe arta oratorica' retorica(
volutia actuala stiintei dreptului se caracteri$ea$a printr*o accentuata tendinta civica'
prin i%binarea preocuparilor legate de gindire' teoreti$are si speculatie' cu orientarea spre
actiune( Din aceasta perspectiva' se preconi$ea$a o stiinta )uridica globala' care sa cuprinda'
alaturi de stiintele de ra%ura' si &iloso&ia si sociologia dreptului(
Obiectul stiintelor juridice il constituie dreptul, sub aspectul sau normativ' dupa
pro&(So&ia #opescu sau intreaga realitate )uridica' adica &eno%enul )uridic' dupa pro&(2icolae
#opa(
!enomenul juridic, sistemul juridiceste &or%at din totalitatea ele%entelor cu caracter
)uridic din societate: nor%e )uridice' institutii )uridice' idei si conceptii legate de drept'
;
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
4/137
raporturi )uridice( Siste%ul )uridic' ast&el &or%at di&era de sistemul dreptului * inteles ca
ansa%blul nor%elor )uridice in vigoare la un %o%ent dat - dreptul obiectiv(
4ercetarea stiinti&ic a &eno%enului )uridic i%plic &olosirea unor etode proprii
precu%: %etoda logica' %etoda istorica' %etoda co%parativa' %etoda sociologica' %etoda
cantitativ(
!unctiile stiintei dreptului( Dreptul' ca stiinta' nu se ocupa de descoperirea realitatilor
%ateriale' ci de aprecieri despre caracterul drept sau nedrept al unui &apt( 2or%ele de
conduita pe care le studia$a stiintele )uridice nu sunt si%ple constatari ale realitatii e"istente'
ci ceea ce ar trebui sa &ie( De aceea dreptul nu are nu%ai o functie e"plicati#a$ inforati#a$
ci si una norati#a: nu o&era nu%ai e"plicatii' ci si solutii practice( Dreptul este o stiinta
nor%ativa sub doua aspecte: 1/( are ca obiect de studiu un ansa%blu de directive de conduita'
de nor%e si 6/( cercetea$a ceea ce trebuie sa &ie' cautind si indicind solutii practice' ne&iinddoar o stinta descriptiva( Din acest punct de vedere' se releva si functia prospecti#a a
stiintelor )uridice( Dreptului i se atribuie si o functie justificati#a' in sensul ca dreptul
trebuie sa se ocupe de descrierea practicilor )uridice' de argu%entarea lor( Autorii
post%oderni considera ca acesta este ele%entul cheie( Stiintele )uridice au si o functie
orala' e"presie a relatiei dintre stiinta si constiinta(
Stiintele )uridice suntstiinte critice adopta o atitudine critica &ata de propriul obiect de
studiu' spre deosebire de biologie' spre e"(Stiintele )uridice nu au caracter universal' siste%ele )uridice sunt &oarte variate(
Desi pute% concepe dreptul ca o unica stiinta' varietatea nor%elor )uridice' precu% si
co%ple"itatea &eno%enului )uridic au deter%inat divi$area acesteia intr*un ansa%blu de
stiinte: stiintele )uridice(
Clasificarea stiintelor juridice
o disciplina de sinte$a' care studia$a dreptul in ansa%blu' denu%ita teoria
generala a dreptului' sau introducere in studiul dreptului
discipline )uridice istorice' care studia$a dreptul si conceptiile )uridice in evolutia
lor istorica concreta 0dreptul ro%an' istoria dreptului ro%anesc/
disciplinele )uridice de ra%ura' care studia$a nor%ele' institutiiile si principiile
di&eritelor ra%uri de drept 0dreptul constitutional' dreptul ad%inistrativ' civil' penal etc(/
7
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
5/137
pentru studierea &eno%enului )uridic in ansa%blu' se recurge la stiintele )uridice
au"iliare precu% dreptul co%parat' sociologia )uridica' logica )uridica' psihologia )uridica
etc(
Relatia dintre stiintele juridice si alte stiinte socio%uane. Feno%enele ce
&or%ea$a obiectul de studiu al diverselor stiinte sociale si u%ane sunt cone"e' iar in unele
ca$uri' acelasi &eno%en constituie obiect de studiu al %ai %ultor stiinte( Ast&el se e"plica
cone"iunile dintre stiinte si necesitatea unor studii pluri* si interdisciplinare(
Se poate argu%enta legatura dintre drept cu stiinte precu%: istoria' sociologia'
econo%ia' psihologia' %edicina' politologia' in&or%atica' logica etc(
2. Teoria generala a dreptului
&enuirea stiintei. Stiinta de sinte$a pe care o studie% sub denu%irea de"ntroducere in
studiul dreptuluia cunoscut' in ti%p' si alte titulaturi: se &oloseste si asta$i denu%irea de
#eoria generala a dreptului in trecut' se vorbea despre enciclopedia juridica sau
enciclopedia dreptului' introducere in drept' drept generalsau elemente de drept.
Scurt istoric al disciplinei. In 16
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
6/137
pe cit posibil %ai ordonata a intregii stiinte a dreptului@( Fiind un studiu de ansa%blu' are ca
obiect sa deter%ine ce este dreptul(
8eoria generala a dreptului are un caracter fundamental si interdisciplinar.
Scopul studierii 8eoriei generale a dreptului consta in ur%atoarele:
"plicarea partilor constitutive ale dreptului' a intregului sau' reducerea co%ple"itatii
&eno%enului )uridic prin inter%ediul unei abordari globali$ante' sintetice
A%eliorarea %etodologiei' tehnicii si practicii dreptului' a tehnicii legislative( A
noiunilor si construciilor )uridice elaborate si utili$ate de dog%atica )uridica(
8eoria generala a dreptului nu se constituie intr*o stiinta co%pleta a dreptului' ci doar in
una de sinteza( a &or%ulea$a si de&ineste concepte &unda%entale ce constituie puncte de
plecare pentru investigatiile stiintelor )uridice de ra%ura sau istorice(
Obiectul Teoriei generale a dreptuluiconsta in e"plicarea notiunilor eleentare si
a principiilor coune diferitelor rauri de drept.
8eoria generala a dreptului este ostiinta relativa' ca orice stiinta )uridica(
In epoca in&or%aticii este %ai bine pentru un )urist sa aiba ?un cap bine &acut@ decit
?un cap plin@' deoarele %e%oria u%ana este inlocuita de calculator si nu insea%na ni%ic &ara
o conceptie generala despre drept' &ara un rationa%ent si o %etoda adecvata lor( 8eoria
generala a dreptului este toc%ai acea constructie intelectuala' %etodica si organi$ata care arela ba$a observarea si e"plicarea diverselor siste%e )uridice si are scopul de a de&ini %arile
coordonate ale construirii si aplicarii dreptului' ratiunea de a &i a dreptului' i$voarele si
principiile sale generale' nor%a )uridica si institutiile )uridice - a&ir%a pro&(So&ia #opescu
In conditiile tendintei actuale de in%ultire accelerata a actelor nor%ative' a devenit
i%posibil cunoaterea e"haustiv a legisla.iei de ctre )uriti( 8eoria generala a dreptului
o&er princiipiile care ii per%it apoi )uristului sa*si insuseasca noile regle%entari pe %asura
ce acestea intervin( De ase%enea' ea per%ite )uristului sa re$olve de %aniera corecta
contradictiile ce pot aparea intre nor%ele vechi si cele noi' intre cele generale si cele speciale
etc' precu% si sa u%ple' pe calea interpretarii' lacunele legislative(
Raporturile disciplinei cu !ilosofia dreptului. Se pune intrebarea' e"ista o
singura stiinta sau cele doua sunt distincte' desi cone"e
C
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
7/137
!aspunsurile di&era( Ma)oritatea autorilor pledea$a pentrupastrarea distinctiei dintre cele
doua, desi cu totii sunt de acord ca intre ele exista numeroare puncte de legatura (
M( D)uvara considera ca &or%area si progresul stiintelor )uridice nu sunt posibile decit
prin %i)locirea unei &iloso&ii a dreptului' pe care' de alt&el' orice )urist o are si o practica' &ie
ca stie' &ie ca nu*si da sea%a de ea(
( Sperantia aprecia ca principala sarcina a &iloso&iei )uridice este de a stabili
&unda%entul &inalitatii si al )usti&icarii %orale a principiilor unei bune legislatii(
Acelasi autor considera ca nciclopediei )uridice i se pot re$erva proble%ele care
introduc in &iloso&ia )uridica: de&initia dreptului' clasi&icarea si sensurile dreptului' originea si
evolutia istorica a dreptului' principiile ideologice care )usti&ica autoritatea sau obligativitatea
interioara adreptului' istoria doctrinelor generale si &iloso&ice in drept(
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
8/137
Capitolul II. 'rincipalele teorii filosofice (n drept
1. Teoria dreptului natural
2. Teoria istoric a dreptului
). Teoria organic a dreptului
*. !ilosofia idealista gerana a dreptului
+. Teoria dreptului po,iti#
1. Teoria dreptului natural
Idei de drept natural in antic-itate. #eza centrala a acestor teorii: natura este ordinea
&ireasca a tuturor lucrurilor' pretutindeni aceeasi( Arbitrariului guvernarii oa%enilor le este
opusa natura( 9a%enii provin din natura egali' se nasc egali' deci privilegiile si sclavia suntilegiti%e( Dreptul se identi&ica cu ratiunea universala( "ista principii de drept pretutindeni si
%ereu aceleasi' e"presie a unitatii naturii( Filo$o&i repre$entan.i ai acestui curent &ilo$o&ic:
Heraclit din Efes 0apro"i%ativ =;=* 7
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
9/137
Teoriile contractualiste. In secolele V si VI rationalis%ul si scoala dreptului
natural se revigorea$a' ca reactie la conceptiile teologice %edievale( !epre$entan.i ai
)usnaturalis%ului: ugo 3rotius 01=B;*1C7=/' Sauel de 'ufendorf 01C;6 - 1CE7/'
C-ristian T-oasius 01C==-1
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
10/137
*. !ilosofia idealista gerana a dreptului
8eoria se situea$a intre conceptiile de drept natural ale secolului VIII si doctrina liberala
asec( I( 8e$a principal: o%ul' ca &iinta rationala' se bucura de liberul arbitru si este
distinct de natura pe care o poate do%ina' prin ratiune( !epre$entan.i: Ianuel 8ant
01
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
11/137
&ace parte din teoria pura a dreptului' idealurile de dreptate apartinind stiintei politice'
Herbert ionel Adolphe Hart 0 1E< - 1EE6/' !(M( DorLin(
Unii autori conte%porani' precu% Francois !erre' &ac 3ns critica po$itivis%ului' %ai
ales a lui Kelsen( 8erre crede c daca o%ul se con&or%ea$a e"igentelor dreptului' o &ace
pentru %otive straine de continutul dreptului( Viciul acestui de%ers tine' in opinia noastra' de
inlaturarea radicala a &inalitatilor' adica a &unctiilor dreptului( 4a o vre% sa nu' ea poarta
po$itivis%ul in punctul sau e"tre%( 2u pute% sa e"plica% dreptul doar prin anali$a
po$itivitatii sale' &ara a tine cont de &inalitatile sale' de &unctia sa de %ediare( Aici este
eroarea po$itivistilor: e"altand po$itivis%ul' reducand dreptul la ceea ce este scris'
despartind ar%atura po$itiei' locului sau' ca si criteriu al )uridicului' ?teoria pura a dreptului@
este chiar purtatoare a totalitaris%ului( Asa cu% o observa atat de bine ulien Freund' NN
doctrina Lelsiana eri)ea$a po$itivitatea intr*o autono%ie %eta&i$ica a dreptului' in dispretuloricarei observatii stiinti&ice stabilite de sociologie' politologie' istorie si' in general' de
stiintele socialeOO 0#olitiPue et i%politiPue' par ( Freund' p(6B;' 6BE/(
#ro%otorii po,iti#isul stiintific observ c dreptul provine din &apte' &actori
econo%ici' istorici' trebuie sa &ie studiatcu %etode stiinti&ice corespun$atoare si intr*o optica
sociologica( Dreptul nu este produsul arbitrar al puterii' ci un produs social generat de istorie'
econo%ie' conceptii( In cadrul curentului po$itivis%ului tiin.i&ic s*au detaat adep.ii
po$itivis%ului prag%atic de cei ai po$itivis%ului sociologic i de cei ai utilitaris%ului('o,iti#isul pragatic este pro%ovat de &iloso&ii a%ericani ohn 4hip%an GraJ i
K(2( eellJn' ero%e FranL( !ealis%ul )uridic a%erican sus.inut de acetia repre$int o
reactie i%potriva conceptualis%ului' po$itivis%ului )uridic( Isi propune sa aplice in drept o
%etoda e"peri%entala( Isi propune sa studie$e dreptul in actiune' &actorii sociali care crea$a
dreptul si re$ultatele sociale ale actiunii dreptului( Fara a &i ignorat rolul nor%elor in
de&inirea dreptului' se pune accentul pe conduita reala a celor care aplica legeasi pe &olosiirea
instru%entelor e%piricein vederea cresterii preci$iei progno$ei privind viitoarele deci$ii
)udecatoresti( !ealis%ul scandinav sus.inut de K( 9livecrona' V( undstedt' Al& !oss
constituie %ai %ult o critica &iloso&ica decit o teorie in sine( Sustine ca este i%posibil a
descoperi stiinti&ic vreun &eno%en care sa corespunda notiunii de vointa alegiuitorului( 2u se
poate dovedi ca statul' colectivitatea' ar &i capabile de volitiune' ar avea o vointa proprie(
11
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
12/137
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
13/137
Capitolul III. Sisteul dreptului =i alte sistee norati#e
1. Relaia sisteului dreptului cu celelalte sistee de nore sociale
a; &reptul =i religia
b; &reptul =i orala
c; &reptul =i norele de con#ieuire social
d; &reptul =i politica
e; &reptul =i norele te-nice
2. Structura intern a sisteului dreptului
a; Caracteristici definitorii ale sisteului dreptului
b; leentele sale coponente
c; &i#i,iunile generale ale dreptului
Qtiin.a dreptului &olosete' alturi de celelalte %etode de studiu' %etoda siste%ic(
Utili$area cu preponderen. a %etodei i a concep.iei siste%ice asupra dreptului au &ost
in&luen.ate de curentul de g5ndire po$itivist( ?Un siste% nu este altceva dec5t dispunerea
di&eritelor pr.i ale unei arte sau tiin.e 3ntr*o ordine 3n care acestea se sus.in reciproc i 3n
care unele se e"plic prin altele(@64ele care a)ut la e"plicarea celorlalte se nu%escprincipii'
iar siste%ul este cu at5t %ai articulat cu c5t nu%rul de principii este %ai %ic' chiar nu%aiunul( 4oncep.ia siste%ic asupra dreptului a)ut la e"plicarea unit$ii' coeren$ei i
ierarhizriispeci&ice dreptului' &ie c ne re&eri% la &eno%enul )uridic 3n ansa%blu sau la
siste%ul dreptului' ca parte a acestui &eno%en(
$enomenul %uridic' realitatea juridic'sistemul juridicsunt no.iuni create 3n scopul de a
cuprinde toate ele%entele cu conota.ie )uridic din societate' 3ncep5nd cu contiin.a )uridic
0a legiuitorului' a &unc.ionarului ad%inistrativ' a )udectorului sau a cet.eanului/' continu5nd
cu nor%ele )uridice i rela.iile )uridice i ter%in5nd cu institu.iile )uridice' 3n sens de siste%e
organi$a.ionale i%plicate 3n crearea sau aplicarea dreptului(
Spre deosebire de siste%ul )uridic' cu preten.ii e"haustive' sistemul dreptului are 3n
vedere doar palierul nor%ativ al societ.ii i 3i propune' pe de o parte' s deli%ite$e nor%ele
6Francois 8erre'"ntroduction generale au droit, d(Dallo$' #aris' 7e%e edition' 1EEB' p(;B
1;
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
14/137
)uridice de alte nor%e sociale i' pe de alt parte' s uni&ice nor%ele )uridice' indi&erent de
tipul lor 0interne sau interna.ionale' de drept ad%inistrativ sau de dreptul &a%iliei etc(/
. Sisteul dreptului si alte sistee norati#e
Viata sociala se conduce dup o %ultitudine de nor%e: %orale' religioase' )uridice'
tehnice' politice etc( Asa cu% evidentia ( Sperantia' ?o nor%' o regula' i%plic 3ntotdeauna
o %rginire' o li%itare a unei %icri' a unei activit.i(0R/ "ist o str5ns legtura 3ntre o
nor%a si un dru% batut dru%ul i%pune o directie si i%plica o li%itare a cadrului inlauntrul
caruia trebuie sa se %entina traseul unui %ers(0R/ Abaterile peste %arginea dru%ului batut
sunt ano%alii' sunt proceduri ?anor%ale@care' pe de o parte' pot sa daune$e pe propietarii
terenului %arginas' iar pe de alta parte' in %asura in care sunt %ai pronuntate si %ai ales
repetate' pot sa rataceasca pe dru%et(@8oate aceste reguli &or%ea$a un siste > al norelor sociale( In cadrul acestuia'
normele juridice se detaseaza prin caracterul sanctiunilor pe care le implica, prin
posibilitatea de a apela la forta de constringere pentru a asigura realizarea dreptului.
2u trebuie sa intelege% ca doar nor%ele )uridice ar &i dotate cu sanctiuni' ci doar ca
sanctiunile )uridice di&era de sanctiunile proprii %orale' religiei' politicii etc( De e"e%plu'
oprobiul public sau %ustrarile de constiinta sunt sanctiuni speci&ice %oralei' iar
e"co%unicarea - religiei' la &el cu% incalcarii nor%elor de partid ii poate ur%a e"cludereadin acesta(
Dreptul poateingloba nor%ele tehnice' religioase' %orale' ceea ce aduce posibilitatea
aplicarii unei constringeri organi$ate de autoritatea publica pentru asigurarea respectarii lor(
1. &reptul =i religia
Religia' ca atare' nu este un siste% nor%ativ' dar are o str5nsa legtura cu elaborarea
nor%elor )uridice( Decalogul' 4oranul con.in nu doar precepte religioase' ci si nor%e
)uridice( Dreptul hindus se a&la sub in&luenta religie brah%anice' dreptul %usul%an cuprinde
reguli desprinse din 4oran(
ste necesar s &ace% distinc.ia intre dreptul de esen$a religioasa' cu% este cel
%usul%an sau hindus' si dreptul eclesiastic' ce dese%nea$ ordinea )uridica interioara a
co%unit.ilor religioase(
17
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
15/137
ste adevrat c nor%ele religioase' cele %orale si cele )uridice sunt intr*o str5nsa
interdependenta( Sunt do%enii in care religia si dreptul sau religia' %orala si dreptul se
suprapun( ste ca$ul rela.iilor din cstorie sau a in&rac.iunilor re&eritoare la persoana:
lovirea' o%orul' violul( 8otui e"ist reguli de drept a cror legtur cu religia ar &i greu de
de%onstrat( Ast&el e ca$ul dispo$i.iilor codului rutier(
A&ir%area principiului laicit$ii dreptului' care e tot o nor% )uridic i care ur%ea$
a &i interpretat ca atare' este ast$i 3n.eleas 3ntr*un sens paci&icator( aicitatea nu 3nsea%n
negarea libert.ii credin.ei sau a religiei' ci recunoaterea acestei libert.i' cu consecin.a
separrii statului de biseric' a spa.iul politic de cel religios( aicitatea 3nsea%n neutralitatea
autorit.ilor' inclusiv 3n ceea ce privete 3nv.%5ntul' &a. de diversitatea de credin.e
religioase i i%plic toleran.a religioas(
Dei ast$i este indiscutabil ca 3ntre drept si religie nu %ai e"ista aproape nici unraport &or%al;' aa cu% argu%enta pro&( Al( Valli%arescu' ' intre cele doua se pstrea$ o
legtura latenta' prin substratul lor co%un %istic( Ast&el' sustine autorul citat' respectarea
dreptului' chiar si a celui laic' se ba$ea$a nu nu%ai pe ra.iona%ent si observa.ie' ci si pe
senti%ent si intui.ie crora Al( Valli%arescu le da nu%ele de ?senti%ent %istic@(
2. &reptul =i orala
Morala :etica; cuprinde ansamblul preceptelor care, in diverse epoci ale vietii unui
popor au fost considerate de cea mai mare parte a oamenilor ca norme de conduita
obligatorii pe care fiecare trebuie sa le respecte sub sanctiunea de a atrage reprobarea
generala( le sunt produsul co%unit.ii sociale neinstitutionali$ate(
Intre %orala si drept e"ista nu%eroase ase%anari' dar si deosebiri(
2u%eroase reguli de drept sunt 3%pru%utate de la %orala' %otiv pentru care s*a
considerat c dreptul nu e altceva dec5t %orala preluat i sanc.ionat de ctre grupul social(
*us est minima moralia(
Una dintre cele %ai des 3nt5lnite opinii este c %orala sta la ba$a dreptului(
2u%eroase precepte %orale sus.in incri%inarea unor &apte ca in&ractiuni sau ca delicte civile
0 &urtul' i%bogatirea &ara )usta cau$a/(
#e de alt parte' e"ist $one de regle%entare )uridic ce nu par a avea vreo legtur cu
%orala( Spre e"e%plu' nor%ele )uridice considerate tehnice nu pot &i apreciate din punct de
;4u e"ceptia )ura%intului depus de %artori' spre e"e%plu' si care' in continutul si %odul de depunere &ace apella credinta religioasa a %artorului(
1=
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
16/137
vedere %oral7( 8ot in &avoarea unei distinc.ii 3ntre drept i %oral pledea$ i argu%entul c
%orala' %ai e"igent i %ai nuan.at' 3l raportea$ pe individ' 3n pri%ul r5nd' la propria
contiin.' i' apoi' la grupul social' pe c5nd dreptul are 3n vedere co%porta%entul e"terior al
persoanei' raportat la ceilal.i %e%bri ai co%unit.ii sau la autoritatea care girea$ nor%a
)uridic(
Un alt argu%ent 3n &avoarea distinc.iei dintre drept i %oral are 3n vedere sanc.iunile
speci&ice &iecreia( Dac 3nclcarea %oralei se sanc.ionea$ %ai cu sea% la nivel intern'
sanc.iunea )uridic are originea in e"teriorul individului' provenind de la autoritatea public
cu rol constr5ngtor(
Qtiin.a eticii contribuie 3n %od &unda%ental la de&inirea no.iunilor dejusti$ie' echitate'
no.iuni ce sunt indispensabile dreptului( Intr*o accep.iune derivat din coala dreptului
natural' 3ns strin curentului po$itivist' )usti.ia repre$int' alturi de ordine i securitate'&unda%entul dreptului( In aceast accep.iune=dreptul are rolul de %ediator 3ntre indivi$i'
intre guvernan.i i guverna.i(
Dintr*o alt perspectiv' cercet5nd raportul dintre %oral i drept' s*a sus.inut i ideea
%oralit.ii siste%ului de drept' a legiti%it.ii nor%elor )uridice( Ast&el' a &ost &or%ulat
opinia c %oralitatea unui siste% de drept si' deci' 3nsi e"istenta acestuia' devin discutabile
in ur%toarele ca$uri: lipsa oricrei proceduri de luare a deci$iilor' nepublicarea sau
neco%unicarea nor%ei destinatarului obligat sa o respecte' abu$ul de legisla.ie retroactiva'lipsa preocuprii de a &ace nor%ele 3n.elese' adoptarea unor nor%e care cer o conduita ce
depete puterile pr.ii a&ectate' neconcordan.a dintre nor%e' ast&el cu% sunt enun.ate si
aplicarea lor(
). &reptul =i norele de con#ieuire social
2or%ele de convietuire sociala si obiceiurile sunt o categorie de nor%e apropiate de
cele %orale( le sunt destinate sa asigure relatii civilizate in viata cotidiana( Deseori
leguitorul &ace tri%itere la acestea' &ara a le preci$a continutul( Spre e"e%plu in 4onstitutie'
art 6C' 3n egea ;1+1E=7 privitoare la persoanele &i$ice' 3n 4odul #enal' art( ;61 se &ace
re&erire la ? regulile de convietuire sociala@' la ?bunele %oravuri@(
7": regulile de redactare a actelor de stare civil sau a celor re&eritoare la publicitatea i%obiliar(=Francois 8erre'"ntroduction generale au droit, d(Dallo$' #aris' 7e%e edition' 1EEB'
1C
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
17/137
Spre deosebire de nor%ele %orale' care raportea$ co%porta%entul individului la
principii precu% bine/ru, just/injust' nor%ele de convie.uire social raportea$ acelai
co%porta%ent la no.iuni precu%frumos/ur&t, civilizat/necivilizatetc(
In plus' ?bunele %oravuri@ par %ai uor %odi&icabile' %ai pu.in consolidate dec5t
nor%ele etice( Ast&el' un co%porta%ent considerat scandalos intr*o anu%it epoc poate &i
per%is peste o perioad sau' chiar 3n aceeai perioad' 3ns 3n alt grup social(
Ataa%entul dreptului &a.a de ?bunele %oravuri@ 3i gsete e"plica.ia 3n i%portan.a
pe care dreptul o acord ordinii i securit.ii sociale i nu 3n e"clusivitate )usti.iei(
*. &reptul =i norele te-nice
2or%ele tehnice sunt normele ce conditioneaza realizarea unei meserii sau activitati
in scopul atingerii unui anume rezultat( De e"e%plu' daca se doreste construrea unui pod'
trebuie respectate anu%ite nor%ele privind %aterialele utili$ate i procedeul de lucru( Scopulpropus nu poate &i atins &ara respectarea nor%elor tehnice( Acestea pot cpta caracter )uridic'
prin includerea lor in acte nor%ative' ceea ce i%plica posibilitatea aplicarii lor inclusiv prin
&orta de constringere a statului 0e"( nor%ele de siguranta circulatiei' nor%ele securitatii
%uncii/( Ast&el' nor%ele tehnice vor condi.iona nu doar atingerea scopului propus' ci i
legalitatea raporturilor interu%ane ce au ca obiect acel serviciu' acea presta.ie(
Ase%enea nor%e abunda in regle%entarile de drept co%ercial sau ad%inistrativ(
+. &reptul =i politica#olitica poate &i 3n.eleas %ai ales ca e"presia i ac.iunea #uterii' 3n special a celei a
autorit.ii etaticeC( #olitica este activitatea social care 3i propune s asigure prin &or.a' 3n
general subordonat dreptului' securitatea e"tern i consensul intern al unei unit.i politice
date' garant5nd ordinea 3n conte"tul luptelor care se nasc din diversitate' divergen.a de opinii
i de interese
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
18/137
#e de alta parte' ?)ocul@ partidelor politice este ordonat si li%itat prin nor%ele )uridice
de)a adoptate( In consecin.' legtura dintre drept si politica este biunivoc' 3n sensul c
dreptul i politica se in&luentea$' se condi.ionea$ reciproc(
Av5nd 3n vedere aceast realitate a de%ocra.iei' 3n doctrin s*a e"pri%at at5t opinia c
politica este subordonat dreptului' c5t i aceea c dreptul repre$int unul dintre
instru%entele politicii( Istoria institu.iilor )uridice este' probabil una a coabitrii di&icile a
acestor dou tendin.e' &r a se punea 3ns nega e"isten.a unor interdependen.e 3ntre cele
dou(
?. Sisteul dreptului
1. &efiniie
2or%ele )uridice se co%pletea$a si se echilibrea$a reciproc( le nu sunt independenteunele de altele' ci interdependente' &or%5nd un siste% - siste%ul dreptului(
In opina pro&esorului &rance$ Fr( 8erreB' de&inirea siste%ului dreptului e di&icil pentru
c dreptul repre$int acea %ediere 3ntre corect i 3n.elept care' 3n orice societate u%an' 3i
propune s cree$e %odele care s co%pun un siste% de reguli i solu.ii' siste% %ereu
rede&init(
#entru necesit.ile acestui studiu preli%inar' v propune% s consider% sistemul
dreptuluica totalitatea normelor juridice 'n vigoare, structurate %i organizate sistemic pe
baza anumitor criterii %i principii(
Mereu s*a pus proble%a corectitudinii si legiti%it.ii legii' in sens larg( De aceea' au
&ost sugerate %ai %ulte criterii de veri&icare a respectrii de ctre lege a acestor i%perative cu
consecin.a obligativit.ii respectrii sau nu a elgii 3nsi( 9 ase%enea condi.ie de validitate a
legii este surprins de dictonul latin le+ iniusta non este le+.0 pentru o parere contrar' cu%
c i nor%ele in)uste constituie drept i trebuie' 3n consecin.' respectate' a se vedea autorii
po$itiviiti' Kelsen' 4arre de Malberg' M >aline/ Ast$i' instan.a de la Strasbourg aplic' 3n
)urispruden.a sa o ase%enea condi.ie de validitate con&or% cruia ?legea trebuie s apere
3%potriva arbitrariului( In consecin.' o lege care nu con.ine instru%ente de procedur sau
alte dispo$i.ii care s apere 3%potriva arbitrariului autorit.ii che%ate s o aplice' nu este lege
2. leentele coponente ale sisteului dreptului
BFrancois 8erre'"ntroduction generale au droit, d(Dallo$' #aris' 7e%e edition' 1EEB' p( ; potri#it legii > ca urare a s#0r=irii unei fapte ilicite si
care constituie cadrul de reali,are a constr0ngerii de stat$ prin aplicarea sanciunilor
juridice 3n scopul asigurrii stabilit.ii raporturilor sociale i a 3ndru%rii %e%brilor
societ.ii 3n spiritul respectrii ordinii de drept1+B.
Fapta ilicita ce repre$int &unda%entul rspunderii )uridice consta in ne3ndeplinirea
unei obliga.ii i%puse de lege' adic in 3nclcarea cu discern%5nt a unei nor%e )uridice(Ast&el' rspunderea )uridica apare ca obliga.ia subiectului de a 3ndeplini 3ndatorirea care
3nlocuiete o 3ndatorire anterioara ne3ndeplinita' deci' ase%enea unei nova$ii, cu% arta pro&(
D)uvara1=B( ,nclcarea nor%elor legale' in sens larg' constituie singurul te%ei al rspunderii
)uridice( &icacitatea nor%elor )uridice este' in %od deter%inant' legata de e"istenta
sanc.iunilor si a unui cadru pentru aplicarea lor( Fiind un siste% institu.ionali$at de nor%e
)uridice' dreptul' ordinea )uridica 3nsea%n si un ansa%blu de %ecanis%e si institu.ii
speciali$ate' abilitate sa aplice sanc.iunile corespun$toare in ca$ul unei conduite care3n&r5nge e"igentele %odelului de co%porta%ent prescris(
2. 'rincipiile rspunderii juridice
5rincipiul legalit$ii a &ost &or%ulat ini.ial in ra%ura penala sub &or%a adagiului
nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege. Ast$i principiul are valoare constitu.ionala
si este valabil in toate ra%urile de drept(
1=7Ioan Gliga' (onsidera$ii privind defini$ia rspunderii juridice' 3n revista Studia Universitatis@'urisprudentia' 1E
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
113/137
5rincipiul rspunderii subiectivesau principiul rspunderii pentru &aptele sv5rite cu
vinov.ie consta in aceea ca ni%eni nu rspunde dec5t daca i se i%puta si i se dovedete o
greeala si nu%ai in li%itele vinov.iei sale( !espectarea acestui principiu contribuie in %od
esen.ial la reali$area scopului educativ al rspunderii )uridice(
5rincipiul rspunderii personalese re&era la &aptul ca' de principiu' &iecare rspunde
doar pentru &apta sa cu toate acestea' in ra%ura civila s*a instituit at5t o rspundere pentru
&apta altuia' cat si una pentru &apta ani%alelor sau a edi&iciilor [ art( 1 s(u( 4od civil\(
4on&or% prezum$iei de nevinov$ieni%eni nu poate &i tras la rspundere )uridica'
ni%nui nu i se poate aplica o sanc.iune pana c5nd nu i se dovedete vinov.ia( #re$u%.ia de
nevinov.ie este o pre$u%.ie relativa ce poate &i rsturnata prin proba contrarie( Aceasta
pre$u%.ie se concreti$ea$' din punct de vedere procedural' in &aptul ca sarcina probei ii
incuba celui ce acu$a' intr*un sens larg sau recla%antului' procurorului' pr.ii vt%ate etc('in &unc.ie de ra%ura de drept avuta in vedere(
5rincipiul juste$ei sanc$iuniisau al propor.ionali$rii sanc.iunii cu &apta' cu re$ultatul
ei' precu% si cu gradul de vinov.ie al autorului &aptei repre$int un alt principiu co%un
tuturor &or%elor de rspundere )uridica(
#rincipiul con&or% cruia unei singure violri a nor%ei )uridice ii corespunde o
singura i%putare se re&era la aceea ca ni%eni nu poate &i sanc.ionat de doua ori pentru
aceeai &aptanon bis in idem.
Se ad%ite insa cu%ulul &or%elor rspunderii )uridice in ca$ulin care prin aceeai &apta sunt 3nclcate %ai %ulte nor%e )uridice( Ast&el' daca un salariat'
a&lat in e"erci.iul atribu.iunilor de serviciu' sv5rete o in&rac.iune' el va trebui sa suporte'
pe l5ng pedeapsa penala corespun$toare in&rac.iunii sv5rite' si o sanc.iune civila
patri%oniala' corespun$toare obliga.iei de reparare a pre)udiciului produs prin in&rac.iune'
precu% si o alta sanc.iune disciplinara speci&ica nor%ei de dreptul %uncii 3nclcate prin
ne3ndeplinirea 3ntoc%ai a atribu.iunilor de serviciu(
5rincipiul celerit$ii tragerii la rspunderepornete de la ideea ca %o%entul aplicrii
sanc.iunii trebuie sa &ie cat %ai apropiat de cel al sv5ririi &aptei' pentru ca sa se produc
e&ectul sanc.ionator' si %ai cu sea%a e&ectul preventiv al tragerii la rspundere )uridica(
Scopul aplicrii sanc.iunii consta in repararea' pe cat posibil' a pre)udiciului su&erit' dar si in
prevenirea unor noi 3nclcri a nor%elor )uridice de ctre autorul &aptei - preven.ia
individuala - sau de ctre alte persoane - preven.ia generala *( Aceste scopuri nu pot &i atinse
11;
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
114/137
pe deplin dec5t daca procesul de descoperire a celui vinovat si de aplicare a sanc.iunii se
des&oar cu rapiditate' dovedind capacitatea societ.ii de a reac.iona rapid la 3nclcarea
nor%elor edictate de autorit.ile sale( 8recerea unui ti%p prea 3ndelungat de la sv5rirea
&aptei ilicite poate deter%ina pierderea probelor sau intervenirea prescrip.iei rspunderii
)uridice(
Alturi de aceste principii generale' co%une tuturor ra%urilor de drept' e"ista si
principii speci&ice rspunderii penale' ad%inistrative etc( care se studia$ de ctre tiin.ele
)uridice de ra%ura(
). !orele rspunderii juridice
2o.iunea de rspundere juridic apare' aa cu% a% artat anterior' ca re$ultat al
sinteti$rii tipurilor de rspundere ce s*au cristali$at la nivelul &iecrei ra%uri de drept(Ast&el' s*a re%arcat c aproape &iecrei ra%uri de drept i se poate atribui propria &or% de
rspundere )uridic( Ast&el natura nor%ei )uridice 3nclcate deter%ina genul rspunderii
)uridice: rspundere civil' penal' ad%inistrativa' de dreptul %uncii' co%ercial etc(
Alturi de criteriul utili$at anterior' cel al naturii nor%ei )uridice 3nclcate' i alte
criterii %ai pot &i utili$ate pentru a deter%ina &or%ele rspunderii )uridice( #ute% deosebi
rspunderea )uridic de drept public de rspunderea )uridic de drept privat dac .ine% cont
de apartenen.a nor%ei de drept 3nclcate la una din cele doua %ari divi$iuni ale dreptului:public sauprivat.Apoi este posibil detaarea rspunderii individuale de cea colectiv 3n
&unc.ie de subiectul cruia 3i incub rspunderea: unei persoane &i$ice sau )uridice( 4u
aceasta oca$ie' &ace% preci$area ca' o dat cu intrarea in vigoare a noului 4od #enal' se va
putea vorbi de e"istenta 3n dreptul ro%anesc a unei rspunderi penale colective 3n sensul c
persoana )uridic va putea &i subiect al rspunderii penale(
!%5n5nd la deli%itarea clasic a &or%elor rspunderii )uridice 3n &unc.ie de natura
nor%ei 3nclcate' vo% trece 3n revista c5teva din cele %ai des 3nt5lnite &or%e de rspundere
3n dreptul ro%5nesc' pentru ca proasptul student s se poat &a%iliari$a cu aceste no.iuni de
ba$(
Rspunderea ci#il1+poate &i delictual sau contractual(
1=Eiviu #op' #eoria general a obliga$iilor' d( u%ina e"' 6' p( 1C;
117
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
115/137
Rspunderea ci#ila delictual are ca &unda%ent o &apta ilicit cau$atoare de
pre)udicii' autorului &aptei revenindu*i obliga.ia de a repara pre)udicial cau$at prin &apta sa' a
celui pentru care rspunde' a ani%alului ori pentru ruina edi&iciului 0ve$i art( EEB*1; din
4odul civil/( Spre deosebire de rspunderea penal care intervine doar 3n ca$ul sv5ririi unei
in&rac.iuni' adic a unei &apte incri%inate de legea penal' rspunderea delictual poate
interveni pentru orice &apt ilicit ce a cau$at un pre)udiciu(
Rspunderea ci#il contractuala re$ulta din nerespectarea clau$elor unei conven.ii'
pre)udiciul &iind cau$at chiar de aceast nee"ecutare a clau$ei contractuale(
!spunderea civil pre$int o deosebit i%portan. deoarece constituie dreptul co%un
3n %aterie de rspundere patri%onial' pentru celelalte tipuri de rspundere )uridic de
ra%ur1C(
Rspunderea penal1A1 are ca te%ei sv5rirea unei in&rac.iuni' adic a unei &apteprev$ute de legea penal' care pre$int pericol social i care este sv5rit cu vinov.ie(
Sanc.iunea speci&ica dreptului penal este pedeapsa privativ de libertate sau 3nchisoarea si se
poate aplica doar persoanei &i$ice1C6(
In cadrul ra%urii de drept ad%inistrativ s*a &unda%entat no.iunea de rspundere
adinistrati#1A)ca &or% a rspunderii )uridice care intervine 3n ca$ul 3nclcrii unei
nor%e de drept ad%inistrativ( Aceasta poate &i o rspundere contraven.ionala' %aterial sau
disciplinar(Rspunderea adinistrati# contra#enional intervine doar 3n ca$ul sv5ririi
unei contraven.ii' adic a unei &apte regle%entate de lege ca i contraven.ie( 4ele %ai
3nt5lnite sanc.iuni contraven.ionale sunt a%en$ile contraven.ionale(
Alturi de aceste doua &or%e de rspundere ce au ca obiect o sanc.iune represiv'
rspunderea ad%inistrativ %ai cunoate i o a treia &or% - rspunderea aterial$ ce are
ca obiect o sanc.iune reparatorie - este vorba de rspunderea organelor ad%inistra.iei publice
pentru pagubele pricinuite prin actele lor ilegale(
Rspunderea adinistrati#%disciplinar se &unda%entea$ pe 3nclcarea unei
obliga.ii de drept ad%inistrativ' pe sv5rirea unei abateri ad%inistrative( !etragerea unei1Civiu #op' #eoria general a obliga$iilor' d( u%ina e"' 6' p(1CC(1C14ostica ulai' ogdan 2( ulai'Banual de drept penal, 5artea general' ditura Universul uridic'ucureti' 6
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
116/137
autori$a.ii sau 3nchiderea unei unit.i econo%ice sunt sanc.iuni ad%inistrativ*disciplinare
atunci c5nd nu 3nso.esc aplicarea unei sanc.iuni contraven.ionale(
In dreptul uncii1A* s*a &unda%entat rspunderea disciplinar i rspunderea
patri%onial 0%aterial/( Rspunderea disciplinar intervine 3n ca$ul 3n care un salariat
sv5rete cu vinov.ie o abatere disciplinar( !spunderea disciplinar este o rspundere de
natur contractual' ba$at pe contractul de %unc( Sanc.iunile disciplinare pot %erge de la
%ustrare i avertis%entul scris p5n la concediere( !spunderea disciplinar 3i are i$vorul
prioritar' 3n nor%ele 4odului Muncii(
Rspunderea patrionial$ ca i cea disciplinar' 3i are i$vorul tot 3n 4odul
Muncii( Aceasta const 3n obliga.ia salaria.ilor de a repara pagubele %ateriale produse
anga)atorului din vina i 3n legtur cu %unca lor(
Atunci c5nd s*a constatat sv5rirea unei &apte ilicite' persoana vinovat va trebui sa
suporte o sanciune corespun$toare( Sanc.iunea repre$int instru%entul de reali$are a
rspunderii )uridice' obiectul acestui raport )uridic de constr5ngere' iar scopul sanc.iunii
poate &i represiv' preventiv' educativ sau reparatoriu(
Dei no.iunile de pedeaps i sanc$iunesunt sinoni%e' totui' 3n drept' sanc.iunea
apare ca o categorie general' 3n ti%p ce pedeapsa repre$int o sanc.iune tipic ra%urii
penale(In &unc.ie de nor%a )uridica 3nclcat' sanc.iunile vor &i de drept ci#il$ precu%
despgubirea' restituirea bunurilor sau restabilirea situa.iei anterioare' penal 0 pedepse'
%suri de siguran. sau educative/' adinistrati# 0a%enda sau avertis%entul' %ustrarea'
con&iscarea etc(/( In dreptul uncii se aplic sanc.iuni precu% %ustrarea' di%inuarea
salariului sau concedierea' iar 3n dreptul constituional- suspendarea sau de%iterea din
&unc.ie' spre e"e%plu(
*. Condiiile rspunderii juridice
!spunderea )uridic' 3n oricare din &or%ele sale' se concreti$ea$ dac sunt
3ndeplinite c5teva condi.ii re&eritoare la &apta ilicit' la re$ultatul vt%tor' la legtura
cau$ala dintre &apt i re$ultat i la subiectul rspunderii )uridice' respectiv la capacitatea sa
1C7A se vedea Sanda Ghi%pu' Ale"andru Ticlea, reptul muncii' d( A 6*a' d( AllecL' ucureti' 61'p(=C' =E=(
11C
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
117/137
de a rspunde i la vinov.ia sa( In plus este necesar s nu intervin nici una din cau$ele
e"oneratoare de rspundere(
!apta ilicit$ sau conduita ilicit repre$int &unda%entul obiectiv rspunderii )uridice'
3n lipsa unei e"teriori$ri a relei inten.ii' rspunderea )uridic nu se poate %ateriali$a' g5ndul
vinovat poate deter%ina eventual' rspunderea %oral' ca &or% a rspunderii sociale(
In general' &apta ilicit consta intr*un co%porta%ent 0ac.iune sau inac.iune/ care
nesocotete o prevedere nor%ativ( 4aracterul ilicit al &aptei se stabilete 3n &unc.ie de
dispo$i.ia nor%ei( Ast&el' dac nor%a inter$ice o ac.iune 0nor%a prohibitiv/' conduita ilicit
va consta 3n chiar ac.iunea prohibit( 8ot ast&el' 3n ca$ul nor%elor ce i%pun o ac.iune' a
nor%elor onerative' inac.iunea deter%in aplicarea sanc.iunii( ste ca$ul %edicului de gard
care nu acord bolnavului internat de urgen. asisten.a %edical necesar( #roble%ele
ridicate de nor%ele dispo$itive' acelea care per%it subiectului de drept s aleag o conduitdin %ai %ulte posibile' au &ost avute 3in vedere cu o oca$ia studierii nor%ei )uridice(
In &unc.ie de natura nor%ei 3nclcate' &aptele ilicite pot &i in&rac.iuni' contraven.ii'
abateri disciplinare' delicte civile etc(
9 a doua condi.ie necesar pentru a interveni rspunderea )uridic const 3n cau$area
unui re$ultat vt%tor' a unui prejudiciu&ie unei persoane deter%inate' &ie societ.ii 3n
ansa%blu( In unele ra%uri de drept' cu% este ra%ura dreptului civil' este obligatorie
dovedirea pre)udiciului su&erit' &ie el %aterial sau %oral' at5t ca e"istent' c5t i ca 3ntindere3n schi%b' 3n ca$ul dreptului penal' nu este necesar totdeauna probarea unui pre)udiciu'
crearea strii de pericol ca ur%are a sv5ririi in&rac.iunii poate &i su&icient pentru a
interveni rspunderea penal(
Intre &apta ilicit i pre)udiciul su&erit trebuie s e"iste o legtur cau,al 3n sensul
c pre)udiciul trebuie s &i survenit ca ur%are' ca e&ect al &aptei ilicite( Stabilirea legturii
cau$ale nu este la &el de &acil 3n toate ca$urile( Ast&el' 3n ca$ul pre)udiciilor la care concur
%ai %ul.i &actori' printre care se poate a&la i culpa proprie a victi%ei' este %ai di&icil a
stabili care dintre aceti &actori a avut caracter deter%inant i care a &acilitat doar producerea
re$ultatului( #entru a uura acest proces de anali$' s*a dovedit util &olosirea no.iunilor de
cau$a i condi.ie ( Ast&el' se consider cauz a pre)udiciului acela dintre &actorii
interveni.i care a putut deter%ina 3n %od direct i ne%i)locit producerea re$ultatului' iar
&actorul care a in&luen.at' &avori$5nd producerea re$ultatului' este considerat c a avut doar
11
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
118/137
rolul de condi.ie 3n producerea pre)udiciului( At5t ac.iunea cat i inac.iunea pot avea caracter
cau$al(
Alturi de aceste aspecte obiective' pentru a putea interveni rspunderea )uridic' este
necesar stabilirea e"isten.ei #ino#iei' considerat uneori &unda%entul subiectiv al
rspunderii(
!udol& von Ihering arata c &apta ilicit trebuie sa &ie contient( Vinov.ia const 3n
atitudinea psihic a autorului &aptei &a. de propria conduit i de re$ultatul acesteia(
Di&eritele &or%e sub care se poate %ani&esta vinov.ia au &ost 3n %odul cel %ai clar
de&inite de ctre nor%ele de drept penal( In acest act nor%ativ se stabilete c atitudinea
negativ a autorului &aptei &a. de conduita sa i de re$ultatul acesteia poate lua &or%a
inten.iei sau a culpei( Intenia este considerat direct atunci c5nd &ptuitorul prevede
re$ultatul &aptei sale i 3l ur%rete( Atunci c5nd acesta prevede re$ultatul &aptei sale' nu*lur%rete' dar 3l accept' ne a&l% 3n &a.a inten.iei indirecte( Culpa intervine atunci c5nd
&ptuitorul prevede re$ultatul &aptei sale' dar nu 3l ur%rete' sper5nd 3n %od uuratic c el nu
se va produce 0i%pruden.a/ sau atunci c5nd &ptuitorul nu prevede re$ultatul &aptei' dei
trebuia i putea s*l prevad 0negli)en.a/(
Inten.ia este &or%a cea %ai grav a vinov.iei i' deseori &aptele ilicite sunt
inten.ionate nu%ai atunci c5nd se dovedete inten.ia autorului lor( 4ulpa' ca iposta$ %ai
pu.in grav a vinov.iei' deter%in' de cele %ai %ulte ori' o &or% %ai uoar a rspunderii)uridice' sau o poate e"clude cu totul(
In ra%ura civil' inten.ia rea poart nu%ele de dol sau viclenie' iar culpa apare sub
denu%irea degre%eal, impruden$, nepriceperesau neaten$ie' 3n %od tradi.ional acoperind
i &or%a inten.iei din ra%ura penal1C=(
In situa.ia 3n care sunt 3ndeplinite cu%ulativ toate aceste condi.ii' se poate aplica
sanc.iunea( 8rebuie subliniat &aptul c aplicarea sanc.iunii )uridice' indi&erent de ra%ura
)uridic sau de tipul sanc.iunii' nu este posibil 3n a&ara rspunderii )uridice a persoanei' ci
nu%ai 3n cadrul i ca o consecin. a acesteia1CC(
4u toate acestea' autorul &aptei ilicite cau$atoare de pre)udicii nu va &i sanc.ionat dac
se va putea stabili e"isten.a vreuneia din cau,ele care e"clud e"istena rspunderii
1C=(#op' op(cit(' p(667(1CC4(ulai' (2(ulai' op(cit(' p(;6B(
11B
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
119/137
juridice. Unele din aceste cau$e a&ectea$ discern%5ntul autorului &aptei ilicite
0%inoritatea' iresponsabilitatea' be.ia involuntara/ sau voin.a acestuia 0eroarea de &apt'
constr5ngerea &i$ica sau %oravurile/' altele )usti&ic &apta 0starea de necesitate' legiti%a
aprare/' 3n vre%e ce altele a&ectea$ legtura cau$al dintre &apt i re$ultatul vt%tor
0ca$ul &ortuit/(
4onstituie cau$e care 3nltur caracterul penal al &aptei: legiti%a aprare' starea de
necesitate' constr5ngerea &i$ic i %oral' ca$ul &ortuit' iresponsabilitatea' be.ia total
involuntar' %inoritatea i eroarea de &apt1C
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
120/137
Constr0ngerea fi,ic sau oral sunt cau$e ce e"onerea$ de rspundere )uridic
atunci c5nd' &iind e"ercitat asupra autorului &aptei' acesta nu le*a putut re$ista sau nu le*a
putut 3nltura(
/egitia aprare3nltur rspunderea penal sau contraven.ional atunci c5nd se
stabilete c autorul a sv5rit &apta ilicit ca rspuns la un atac %aterial' direct i%ediat i
in)ust 3ndreptat 3%potriva sa' ori a altei persoane( #entru a se putea invoca legiti%a aprare'
este obligatoriu ca atacul s provin de la o persoana &i$ica responsabil( In ca$ contrar' s*ar
putea invoca' eventual' starea de necesitate( egiti%a aprare' 3nltur5nd caracterul ilicit al
&aptei' 3nltur i rspunderea de natur civil1
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
121/137
In pre$ent' se consider c &or.a %a)or repre$int un &eno%en natural sau social
e"terior' e"traordinar' de nebiruit' care e"clude 3n 3ntregi%e anga)area rspunderii' dac a &ost
cau$a e"clusiv a pre)udiciului1
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
122/137
?ibliografie:
' 3-eorg-e ?obo=, #eoria general a dreptului' ed( Dacia' 1EE7 p(61
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
123/137
9DE
!IS &ISCI'/I9I
Denu%irea disciplinei Introducere in studiul dreptului
4odul
disciplin
ei
&F11G
Anul de studiu I Se%estrul] 1 8ipul de evaluare &inal 0 H @ H C/
4ategoria &or%ativ a disciplinei
&!*&unda%ental'&3*general' &S*de specialitate' &*econo%ic+%anagerial' &
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
124/137
sti%a.i tipul total :ore pe seestru;al activit.ilor de studiu indi#idualpretinse studentului
completa$i cu zero activit$ile care nu sunt cerute1( Desci&rarea i studiul noti.elor de
curs17 B( #regtire pre$entri orale 6
6( Studiu dup %anual' suport de curs 6 E( #regtire e"a%inare &inal 1
;( Studiul bibliogra&iei %ini%ale
indicate17 1( 4onsulta.ii 6
7( Docu%entare supli%entar 3n
bibliotec1 11( Docu%entare pe teren
=( Activitate speci&ic de pregtire
SMI2A! i+sau A9!A89! 16( Docu%entare pe I28!28 6C( !eali$are te%e' re&erate' eseuri'
traduceri etc(17
1;( Alte activit.i: consultare bibliogra&ie
&acultativa7
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
125/137
"plicarea raportului dintre diversele tipuri de nor%e in conte"tul actiunii
sociale sau a unui eveni%ent concret
). Instruental > aplicati#eproiectarea, conducerea %i evaluarea activit$ilor
practice specifice? utilizarea unor metode, tehnici %i instrumente de investigare
%i de aplicare
Deprinderea abilitatii de studiu individual
Deprinderea abilitatii de cercetare' de anali$a si sinte$a a lucrarilor studiate
Deprinderea abilitatii de a intoc%i o lucrare stiinti&ica
9btinerea capacitatii de a utili$a in ca$uri concrete notiunile de li%ba) si logica
speci&ice stiintelor )uridice
!edactarea unui inscris )uridicArgu%entarea orala si scris
Alegerea nor%ei aplicabile ca$ului concret
!ecunoasterea conditiiilor si a cau$elor cu e&ect )uridic
*. titudinale manifestarea unei atitudini pozitive %i responsabile fata de
domeniul %tiin$ific / cultivarea unui mediu %tiin$ific centrat pe valori %i rela$ii
democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale %i civice /
valorificarea optima %i creativa a propriului poten$ial 'n activit$ile %tiin$ifice /
implicarea 'n dezvoltarea institu$ional %i 'n promovarea inova$iilor %tiin$ifice /
angajarea 'n rela$ii de parteneriat cu alte persoane - institu$ii cu
responsabilit$i similare / participarea la propria dezvoltare profesional
Sustinerea )udecatilor ba$ate pe argu%ente obiective si pe cercetarea stiinti&ica
#ro%ovarea respectarii legii4apacitatea de reactie i%potriva actelor si actiunilor ilegale
Sustinerea valorii statului de drept
Atitudinea activa in pro%ovarea legalitatii si a )usititiei
16=
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
126/137
Tabla de aterii
1( Sensurile no.iunii de drept@( ocul 8eoriei generale a
dreptului@ 3n cadrul tiin.elor )uridice RRRRRR R(6 ore
6( Marile curente ale g5ndirii )uridice RRRRRRRR(((6
ore
;( Siste%ul dreptului - parte a siste%ului nor%elor sociale 6
7( 9rgani$area siste%ului )udiciar((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6 ore
=( I$voarele dreptului RRRRRRRRRRRRRRR(((6
ore
C( 2or%a )uridica:
de&ini.ie' ele%ente RRRRR RRRR(RR(((6
ore
clasi&icare RRRRRRRRRRRRRR((R((6
ore
interpretare RRRRRRRRRRRR R((R((6
ore
reali$areRRRRRRRRRRRRR RR(((((6
ore
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
127/137
?ibliografia
ibliogra&ia general:
1/ 3eno#e#a @R?I =i Sofia 'O'OSC selectiv
;/ le"andru @//IMRSC
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
128/137
/ista aterialelor
didactice necesare 2ote de curs
ibilogra&ie enu%erate
Video*proiector pentru pre$entare #oer*#oint
aptop
8abla si carioci speciale
a stabilirea notei &inale se iau 3n considerare#onderea 3n notare' e"pri%at
in _[8otal^1_\
* rspunsurile la e"a%en + colocviu 0evaluarea &inal/ 7_* rspunsurile &inale la lucrrile practice de laborator * testarea periodic prin lucrri de control 7_* testarea continu pe parcursul se%estrului =_* activit.ile gen te%e + re&erate + eseuri + traduceri + proiecte etc( 1=_* alte activit.i preciza$i ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ***Descrie.i %odalitatea practic de evaluare &inal' +V( Nde e+empluK lucrare scris descriptiv
%i/sau test gril %i/sau probleme etc., e+aminare oral cu bilete, colocviu individual ori 'n grup,
proiect etc.O.
"a%inare orala cu bilete - proba a II*a 0 7_ din nota e"a%inrii &inale/4erin.e %ini%e pentru nota =
0sau cu% se acord nota =/
4erin.e pentru nota 1
0sau cu% se acord nota 1/
!edactarea unui re&erat con&or% cerintelor co%unicate
anterior
4unoasterea notiunilor de ba$a privind
dreptul obiectiv'
dreptul subiectiv'
nor%a )uridica'
raportul )uridic si
4apacitatea de e"pri%are scris i oral
logic' la nivel universitar
4apacitatea de anali$ co%parativ'
argu%entare' sinte$
Insusirea in&or%atiilor din notele de curs
!edactarea unui re&erat con&or% cerintelor
co%unicate anterior
16B
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
129/137
raspunderea )uridica 4apacitatea de a re%arca si intelege
relatiile dintre notiunile predate
#arcurgerea bibliogra&iei obligatorii
Copatibilitatea cu disciplna siilar predat la alte faculti de drept E
I28!9DU48I92 G2!A AU D!9I8' 1Wre annXe AS 01er se%estre/' 4ours de M(
FrancL #8I8'
Universite #aris 1' #antheon Sorbonne' 6E*61
http:++epi(univ*paris1(&r+11=BCB1
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
130/137
Tee de referat > se #or pre,enta la seinarii
Disciplina(ntroducere 2n studiul dreptului
ect( dr( !o"ana #risacariu
Sugestii pri#ind redactarea lucrarii:
#entru &iecare lucrare propusa spre reali$are voi o&eri principiile generale de schitare(
Studentii si studentele trebuie sa de$volte acest plan in &unctie de:
* cunostintele acu%ulate pe ba$a bibliogra&iei sugerate pentru &iecare lucrare
* opiniile proprii privind te%a sugerata(
8e%ele sunt ast&el alese incat sa o&ere un ca%p vast de investigatie stiinti&ica( #erspectiva&unda%entala din care trebuie sa &ie reali$ata lucrarea trebuie sa &ie cea de drept' orice
alte priviri interdisciplinare &iind incura)ate' cu conditia ca acestea sa nu repre$inte %ai
%ult decat 7_ din continutul lucrarii cu alte cuvinte' lucrarea ra%ane o lucrare pentru
%ateria Introducere in teoria dreptului(
1. Sugestii de editareE
* lucrarea va &i reali$ata in &or%a electronica( Fontul utili$at va &i 8i%es 2e !o%an16' distanta de un rand
* lucrarea trebuie sa aiba %a"i% ;( cuvinte' ne&iin reco%andabila depasirea acestui
nu%ar cu% &or%ularea este %a"i% ; cuvinte@' este de inteles ca poate avea si
%ai putin de ; de cuvinte totusi' un nu%ar se%ni&icativ redus de cuvinte va
a&ecta calitatea ideilor e"pri%ate(
* inainte de se%nul de punctua.ie nu se &oloseste spatiul( Se pune spatiu dupa se%nul de
punctuatie(
2. Sugestii pri#ind structura te-nica a lucrariiE
* lucrarea va &i structurata in trei %ari parti: introducere' cuprins si conclu$ii &inale(
4onclu$iile pot curpinde' daca este ca$ul reco%andari' care ar trebui sa re&lecte
vi$iunea studentei+studentului cu privire la te%a aleasa
* este reco%andabil ca lucrarea sa nu &ie o si%pla co%pilatie de in&or%atie' ci ar trebui
1;
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
131/137
sa o&ere perspectiva proprie asupra te%ei alese' prin interpretarea in&or%atiei o&erite
ca ba$a bibliogra&ica indeplinirea acestui criteriu ca &i anali$at in %od special la
notarea lucrarii
* lucrarea va trebui sa cuprinda o sectiune &inala cu lista lucrarilor consultate' trecute in
ordinea al&abetica a autorilor( ibliogra&ia trebuie sa cuprinda' pentru &iecare lucrare citata'
autorul' nu%ele lucrarii' editura' locul si anul apari.iei( Se ad%ite citarea de pe internet cu
preci$area corecta a paginii citate si a datei cand s*a e&ectuat donload*ul' deorece continutul
paginilor de internet su&era %odi&icari' in ti%p(
). &epunerea lucrariiE
* lucrarea va &i depusa intr*un dosar la cadrul didactic titular pana cel t5r$iu la ulti%ul
se%inar( depasirea acestui ter%en va atrage neluarea in considerare a lucrarii
* pri%a pagina a lucrarii va cuprinde nu%ele studentei+studentului' titlul te%ei alese'precu% si anul si &or%a de invata%ant(
1;1
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
132/137
5niversitatea Mihail
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
133/137
1. Ana?oar$Elemente de teoria dreptului$ 1A
2. Ioan Ceterc-i$ Ion Craio#an$ (ntroducere 2n Teoria general3 a dreptului$ d. ll$
?uc. 1L
). Gheorghe?obo=$ Teoria general3 a dreptului$ d. rgonaut$ Cluj%9apoca$ 1
*. IonCraio#an$ Tratat elementar de Teoria general3 a dreptului$ d. ll ?ac5$ ?uc.
2GG1
+. IonCraio#an$ $inalit3.ile +reptului$ d. Continent DDI$ ?uc. 1+
A. Mircea&ju#ara$Teoria general3 a dreptului$ d. ll$ 1+
B. 4orina Adriana&uitrescu$(ntroducere 2n teoria ivoarelor de drept$ d. 'aideia$
?uc.$ 1
L. Mihail*4onstantinreia$(nterpretarea %uridic3$ d. ll$ 1L
. #aul Ale"andru 3eorgescu$ $ilosofia dreptului 2n contextual actual$ d.
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
134/137
1*. So&ia'opescu$ Teoria general3 a dreptului$ d. /uina /e"$ ?uc. 2GGG
1+. Al(@allirescu$ Tratat de enciclopedia dreptului$ ed. /uina /e".$ ?uc.$ 2GGG
1A. !o%ul #etru@onica$(ntroducere general3 2n drept$ ed. /uina /e"$ ?uc.$ 2GGG
1B. Genoveva@rabie$ So&ia'opescu$ Teoria general3 a dreptului$ d. Cugetarea$ Ia=i$
1+
1L. Genoveva @rabie$ +irec.ii noi 2n structurarea normelor %uridice$ e"tras din re#.
Studii =i cercetri juridice$ nr.)H1L
1. " " " $ Pentru o teorie general3 a statului -i dreptului$ d. r#in 'ress$ Cluj%
9apoca$ 2GG2
nterior$ se #or e"plica studentilor regulile generale de (ntocire a unui studiu
=tiinific$ referatE fi=area$ citarea$ (ntocirea planulul lucrrii$ etc.
Studenii sunt (ncurajai s coplete,e aterial bibliografic recoandat =i cu alte
#olue citite referitoare la tea aleas
1;7
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
135/137
TORI39R/&R'T
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
136/137
AD"9(#9
#entru e"a%enul de
Introducere in studiul dreptului
'entru e"aenul partial facultati# din 2 no# ora 1*.GG sala 'GL #a rog sa pregatiti
subiectele 1%1.
1. Sensurile notiunii de drept
2. Dreptul ca stiinta
3. Siste%ul dreptului(De&initie' caractere si ele%ente
4. Dreptul si %orala0. Dreptul si religia
. I$voarele dreptului( 8eoria generala
I. Ierarhia i$voarelor de drept din tara noastra
1;. egea: sensurile notiunii si tipurile de legi
11.Actele pe care le adopta Guvernul in ansa%blu si &iecare dintre %inistri
12. De&initia si caracterele nor%elor )uridice
13. Structura logico*)uridica a nor%ei
14. 4lasi&icarea nor%elor )uridice
10. Structura tehnico*)uridica a nor%ei si varietatea &or%elor pe care le pot i%braca
ele%entele nor%ei
1. For%ele interpretarii din punctul de vedere al re$ultatului sau
1I. For%ele interpretarii din punctul de vedere al &ortei sale )uridice
2;. Actiunea nor%elor )uridice in ti%p
21. #rincipii si e"ceptii privind aplicarea nor%elor )uridice in ti%p
22. Mo%entul iesirii din vigoare a nor%ei )uridice
1;C
-
7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013
137/137
23. Mo%entul intrarii in vigoare a nor%ei )uridice
24. Aplicarea nor%elor )uridice in spatiu
20. Aplicarea nor%elor )uridice asupra persoanelor
2. Fa$ele aplicarii dreptului
2I. De&initia si caracterele raportului )uridic
3;. #re%isele nasterii raportului )uridic
31. le%entele raportului )uridic
32. De&initia si &or%ele raspunderii )uridice
33. #rincipiile raspunderii )uridice
34. 4onditiile raspunderii )uridice30. 4au$e care e"clud raspunderea )uridica
3. #o$itivis%ul )uridic