1231

7.

Servocomanda ambreiajului

124

Servocomanda ambreiajului7.Servocomanda ambreiajului970 051 . . . 0Serie constructivă modulară

Scop:Micşorarea forţei de acţionare a pedalei de ambreiaj, cât şi posibilitatea realizării unei ambreieri line şi exacte.

Construcţia:Servoambreriajul se compune din trei părţi

– cilindru receptor hidraulic

– supapă de comandă

– servocilindru pneumatic

Variante posibile:

– supapă de declanşare pentru comanda cutiei de viteze

– posibilitatea senzorizării presiunii

– afişarea uzurii

Mod de acţiune:Servoambreiajul este legat prin racordul 1 de rezervorul de aer comprimat pentru consumatorii auxiliari şi prin racordul 1-4 de pompa de ambreiaj hidraulică acţionată de pedală.

a) Ambreiajul în poziţia decuplat:La debreiere prin racordul 1-4 lichidul sub presiune - ca urmare a acţionării pompei de ambreiaj prin pedală - este

condus în compartimentele C şi D. Pistonul (a) se deplasează prin aceasta spre stânga, închide evacuarea (b) şi deschide admisia (c). Eliberează astfel calea trecerii aerului comprimat din racordul 1 spre compartimentul A, care ajunge apoi prin canalul (d) în compartimentul B. Sub acţiunea presiunii pneumatice şi a celei hidraulice pistonul (e) se deplasează spre dreapta şi prin intermediul tijei (f) decuplează ambreiajul. Presiunea aerului din compartimentul A echilibrează presiunea hidraulică din compartimentul D şi supapa de comandă se găseşte într-o poziţie de încheiere.

b) Ambreiajul în poziţia cuplat:La ambreiere lichidul din compartimentele C şi D curge înapoi în pompa de ambreiaj acţionată de pedală. Pistonul (a) se întoarce în poziţia sa iniţială din dreapta, admisia (c) se închide, iar prin evacuarea (b) în curs de deschidere şi aerisirea 3 are loc aerisirea compartimentelor B şi A.

Presiunile hidraulică şi pneumatică de pe pistonul (e) scad, deschizând calea întoarcerii în poziţia cuplată a ambreiajului. Prin canalul (g) se produce aerarea compartimentului E.

Presiunea aerului din compartimentul B se menţine totdeauna proporţională cu presiunea hidraulică din compartimentul C, ceea ce conferă conducătorului auto un control total al ambreierii.

Când presiunea aerului este insuficientă, debreierea se poate face prin presiunea hidraulică, care acţionează asupra pistonului (e). Este necesară însă o forţă mai mare la pedală.

Seria construcţiei modulare cuprinde o compensare automată a uzurii, iar unele variante sunt echipate cu indicator mecanic pentru uzură.

Pentru vehicule cu comanda electronică a transmisiei (EAS) servoambreiajele din seria constructivă 970 051 4.. 0 sunt echipate cu un senzor de presiune.

EAS este un sistem care face posibilă - cu agregatele de serie - plecarea de pe loc şi schimbarea treptelor de viteză fără acţionarea unei pedale de ambreiaj. Schimbarea treptelor de viteză se poate face manual de către conducătorul, printr-un comutator asemănător cu EPS, sau automat, prin electronica de comandă.

1251

Servocomanda ambreiajului

Scop:Micşorarea forţei de acţionare a pedalei de ambreiaj, cât şi posibilitatea realizării unei ambreieri line şi exacte.

Construcţia:Servoambreriajul se compune din trei părţi

– cilindru receptor hidraulic

– supapă de comandă

– servocilindru pneumatic

Mod de acţiune:Servoambreiajul este legat prin racordul 1 de rezervorul de aer comprimat pentru consumatorii auxiliari şi prin racordul 1-4 de pompa de ambreiaj hidraulică acţionată de pedală.

a) Ambreiajul în poziţia decuplat:La debreiere prin racordul 1-4 lichidul sub presiune - ca urmare a acţionării pompei de ambreiaj prin pedală - este condus în compartimentele C şi D.

Pistonul (a) se mişcă astfel spre dreapta, închide evacuarea (b) şi deschide admisia (c). Eliberează astfel calea trecerii aerului comprimat din racordul 1 spre compartimentul A, care ajunge apoi prin canalul (g) în compartimentul B.

Sub acţiunea presiunii pneumatice pistonul (f) se mişcă spre dreapta şi prin intermediul unei tije de piston care este legată de pârghia de debreiere a ambreiajului îl decuplează. Presiunea aerului din compartimentul A echilibrează presiunea hidraulică din compartimentul D şi supapa de comandă se găseşte într-o poziţie de încheiere.

b) Ambreiajul în poziţia cuplat:La ambreiere lichidul din compartimentele C şi D curge înapoi în pompa de ambreiaj acţionată de pedală. Pistonul (a) se întoarce în poziţia sa iniţială din stânga, închide admisia (c), deschide evacuarea (b) permiţând aerisirea compartimentelor A şi B prin aerisirea 3.

Presiunea hidraulică şi pneumatică pe pistoanele (e şi f) scade, iar acestea se deplasează înapoi spre stânga în poziţia cuplată a ambreiajului. Prin canalul (d) se produce aerarea compartimentului E.

Presiunea aerului din compartimentul B se menţine totdeauna proporţională cu presiunea hidraulică din compartimentul C, ceea ce conferă conducătorului auto un control total al ambreierii.

Când presiunea aerului este insuficientă, debreierea se poate face prin presiunea hidraulică, care acţionează asupra pistonului (e). Este necesară însă o forţă mai mare la pedală.

Construcţia acestui servomecanism permite o compensare automată a uzurii ambreiajului.

7.Servocomanda ambreiajului970 051 . . . 0Variantă constructivă specială

126

7.

1

127

8.

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat lavehiculele destinate utilizării în agricultură

128

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat la vehiculele destinate utilizării în agricultură8.

Descriere scurtă a diverselor sisteme de frână cu aer comprimatLa instalaţia de frână cu o singură conductă umplerea cu aer comprimat a rezervorului de pe remorcă se face în timpul mersului cu o singură conductă între vehiculul tractor şi cel tractat, iar frânarea remorcii se realizează prin scăderea presiunii din aceeaşi conductă.

La instalaţia de frână cu două conducte între vehiculul tractor şi cel tractat există totdeauna o conductă pentru umplerea rezervorului remorcii şi una pentru comanda procesului de frânare (prin creşterea presiunii). Avantajul acestei instalaţii este că umplerea cu aer comprimat a instalaţiei vehiculului tractat se face şi în timpul procesului de frânare.

La instalaţia de frână combinată cu una şi cu două conducte funcţionarea instalaţiei de frână este posibilă atât după principiul cu o conductă cât şi după principiul cu două conducte. Vehiculele tractoare echipate cu cuple pentru o conductă şi cuple pentru două conducte permit tractarea atât a remorcilor având instalaţia de frână cu o conductă cât şi a celor care au instalaţia cu două conducte.

În această privinţă trebuie avut în vedere că instalaţia de frânare a unui vehicul tractat cu o singură conductă nu poate fi acţionată dacă acesta este tractat de un

vehicul având o instalaţie de frânare cu două conducte; acest lucru fiind valabil şi în ordine inversă.

Avantajele instalaţiei de frână cu 2 conducte

• Presiunea de frânare şi cu aceasta frânarea autotrenului se poate doza cu precizie. Acest lucru este valabil şi la coborârea pantelor lungi.

• Prin avansul la frânare reglabil al remorcii la supapa de comandă putem avea întotdeauna un autotren întins, fără a fi împins de remorcă.

• Descărcarea frânei autotractorului şi prin aceasta fiabilitate mai ridicată şi costuri de întreţinere mai reduse.

• Neetanşeităţile mici nu vor avea influenţă asupra performanţelor. Compresorul asigură întotdeauna aer comprimat suficient pentru sistemul de frână şi în timpul procesului de frânare.

• La separarea neintenţionată a autotrenului se produce frânarea automată a remorcii (instalaţie cu siguranţă la rupere).

• Siguranţă ridicată şi confort mare în mers. Zdruncinăturile tipice de la cunoscutele remorci frânate prin inerţie existente pe piaţă nu mai apar.

• O inversare a capetelor de cuplare nu mai este posibilă datorită siguranţei la inversare incorporate.

• Protecţia mediului înconjurător ridicată. Mediul aer poate fi transmis direct în atmosferă.

• Echipare ulterioară simplă şi fără probleme a instalaţiei de frână cu aer comprimat

Construcţia instalaţiei de frână cu aer comprimatÎn instalaţia de frână cu aer comprimat reprezentată în figură este vorba despre o instalaţie de frână cu presiune înaltă (HDR), în care valoarea presiunii este comandată de un regulator de presiune (2). Această presiune de rezervă de 14 bari este redusă după rezervorul de aer de către supapa de limitare a presiunii (4) la 7,3 bari, astfel încât putem vorbi din nou despre o instalaţie de frânare cu presiune normală (NDR). Comanda instalaţiei de frână a remorcii (aici este reprezentată o instalaţie de frână cu două conducte) se realizaeză de la pompa centrală de frână (7) printr-o supapă de comandă cu două conducte comandată pneumohidraulic (8).

129

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat lavehiculele destinate utilizării în agricultură 8.

Mod de acţiune:Poziţia de mers Aerul comprimat debitat de compresor (1) pătrunde prin regulatorul de presiune (2), care reglează automat presiunea din instalaţia de producere a aerului comprimat a autotractorului de la 13,3 până la 14 bari, în rezervorul de aer (3). Presiunea de acumulare se poate citi pe manometru (5).

De la rezervorul de aer (3) aerul pătrunde prin supapa de limitare a presiunii (4), reglată la 7,3 bari, la supapa de comandă a remorcii cu două conducte (8), la supapa cu 3/2 căi (6), la supapa pentru comanda remorcii cu o conductă (9) şi la capul de cuplare pentru alimentare (10). În supapa pentru comanda remorcii (9) presiunea este limitată la 5,3 bari şi se află la această valoare la semicupla (11) (o conductă).

Presiunea de la rezervor de 7,3 bari la remorca cu două conducte cuplată ajunge prin capul de cuplare (10) la remorcă. Aerul comprimat trece astfel prin filtrul pe conductă (15), prin supapa pentru frânarea remorcii (16) şi ajunge la rezervorul de aer (22).

În scopul alimentării unei a doua remorci cu aer comprimat, remorca este echipată cu alte două capete de cuplare (23 şi 24), care sunt conectate direct la conducta de la rezervor şi la conducta de comandă înaintea supapei pentru frânarea remorcii (16).

Poziţia de frânare La acţionarea pedalei de frână se deschide supapa de 3/2 căi (6) şi în supapa pentru comanda remorcii (8) va intra o presiune de la rezervor de 7,3 bari. Astfel prin conducta de comandă ajunge o presiune mică la supapa pentru frânarea remorcii (16) acţionând-o. Aerul de la rezervor pătrunde acum de la rezervorul (22) prin supapa pentru frânarea remorciii, supapa de adaptare (17) şi regulatorul automat al forţei de frânare (18) la cilindrii de frână (20) ai axei faţă, cât şi prin supapa de limitare a presiunii (19) şi regulatorul ALB (18) la cilindrii de frână ai axei spate.

La acţionarea în continuare a pedalei în pompa centrală de frână (7) se creează o presiune care ridică presiunea de comandă din supapa pentru comanda remorcii (8).

Corespunzător valorii presiunii hidraulice de la supapa pentru comanda a remorcii (8) se creează şi presiunea în conducta de comandă spre supapa pentru frânarea remorciii (16), iar prin regulatorul ALB (18), adecvat stării de încărcare se transmite mai departe la cilindrii de frână.

După scăderea presiunii hidraulice de frânare din instalaţia autotractorului se reduce şi presiunea pneumatică din conducta de comandă spre supapa pentru frânarea remorciii, astfel încât din cilindrii de frână (20) aerul este evacuat în atmosferă prin regulatorul ALB, iar din supapele montate în amonte prin supapa pentru frânarea remorciii. Trecerea prin supapa cu 3/2 căi (6) este din nou închisă şi în conducta dintre supapa pentru comanda remorcii (9) şi capul de cuplare (11) se creează din nou presiunea de la rezervor de 5,3 bari (o conductă).

130

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat la vehiculele destinate utilizării în agricultură8.

Scop:Limitarea presiunii de ieşire.

Mod de acţiune:Aerul comprimat debitat în compartimentul A prin racordul de înaltă presiune 1 trece prin admisie (j) şi compartimentul B spre racordul de joasă presiune 2. În acest mod este alimentat cu aer comprimat prin orificiul (c) şi pistonul cu membrană (b), care în prealabil este menţinut de către arcul de presiune (a) în poziţia sa cea mai de jos.

Dacă presiunea din compartimentul B atinge valoarea reglată pentru presiunea joasă, pistonul cu membrană (b) învinge forţa arcului (a), deplasându-se în sus împreună cu supapa (i) aflată sub acţiunea arcului, astfel închizându-se admisia (j).

Dacă presiunea din compartimentul B a crescut peste valoarea reglată, pistonul cu membrană (b) se mişcă mai departe în sus părăsind scaunul supapei (i). Aerul comprimat în exces se evacuează în atmosferă prin orificiul (h) al supapei (i) şi aerisirea 3.

Imediat după ce în conducta de joasă presiune se produce o scădere de presiune, pistonul cu membrană (b) se va deplasa în jos împingând şi supapa (i), până când prin admisia (j) se va colecta cantitatea de aer comprimat corespunzătoare.

În cazul în care în conducta de înaltă presiune se produce o creştere de presiune peste valoarea maximă admisă, se deschide supapa de siguranţă (g) învingând forţa arcului (f) şi permite aerului comprimat excedentar să

iese în atmosferă prin orificiul (e) şi capacul de protecţie (d). Presiunea din conducta de joasă presiune nu este influenţată de acest proces.

La evacuarea aerului din conducta de înaltă presiune în conducta de joasă presiune aceasta se va menţine la valoarea existentă.

O evacuare a aerului din conducta de joasă presiune 2 se poate produce numai printr-un aparat conectat pe această parte.

Supapă de limitare a presiunii973 503 . . . 0

Instalaţia de producere a aeruluicomprimat:

Sistem combinat cu una şi două conducte pentru presiune normală cu comandă hidraulică

Legendă:1 compresor2 regulator de presiune3 rezervor de aer de 20 de litri4 supapă pentru evacuarea apei5 manometru7 supapă de comandă pentru

remorcă, 1-Lt.8 cap de cuplare, rezervă9 cap de cuplare, frână10 cap de cuplare, o conductă11 supapă de comandă pentru

remorcă12 supapă de 3/2 căi13 cilindru principal

131

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat lavehiculele destinate utilizării în agricultură 8.

Supapă 3/2 căi563 020 . . . 0

Scop:Conectarea prin acţionare a conductei de comandă alternativ la conducta de la rezervor sau la aerisire.

Mod de acţiune:La acţionarea pedalei de frână a autotractorului pistonul (a) se va deplasa în poziţia sa limită de sus ca urmare a forţei arcului. Aerul de rezervă aflat în racordul P2 ajunge acum prin racordul A la supapa pentru comanda remorcii

postconectată. Prin aceasta se va transmite deja o presiune de frânare pentru remorcă înainte ca frâna hidraulică a autotractorului să devină efectivă.

La eliberarea frânei autotractorului pistonul (a) va fi deplasat din nou în jos de pedala de frână, închizând trecerea. Aerul comprimat din conducta de comandă se evacuează prin trecerea deschisă spre racordul R2.

Armătura de închidere452 002 . . . 0 şi 952 002 . . . 0

Scop:Închiderea conductelor de aer comprimat.

Mod de acţiune:În poziţia pârghiei (a) paralelă cu axul longitudinal al armăturii arborele excentric (c) presează supapa (d) pozitia arcului de compresiune (e) spre stânga. Aerul comprimat ajunge neîngrădit în conducta care pleacă de la

racordul 2 prin intermediul unei admisii (f), venind de la racordul 1.

Dacă pârghia (a) va fi rotită cu 90° până la maximum, arcul de presare (e) va mişca supapa (d) spre dreapta şi admisia (f) va fi închisă. Conducta care porneşte de la racordul 2 este aerisită prin orificiul de evacuare (b).

132

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat la vehiculele destinate utilizării în agricultură8.

Scop:Comanda instalaţiei de frână cu două conducte pentru remorci în legătură cu pompa centrală de frână sau traductorul hidraulic al tractorului agricol.

La unele variante comandate circuit dublu se realizează o comandă suplimentară pneumatică, prin care se transmite deja o presiune de frânare a remorcii înainte ca frâna tractorului să devină efectivă.

Mod de acţiune:În poziţia liberă arcul (e) presează bucşa supapei (d) pe admisia (c) şi o ţine închisă. Racordul 2 este legat prin evacuarea (b) de aerisirea 3.

La acţionarea pedalei de frână presiunea hidraulică de comandă acţionează prin racordul 4 pe pistonul (h) şi-l deplasează pe acesta împreună cu pistonul de dozare (a) spre dreapta. Evacuarea (b) se închide, admisia (c) se deschide şi aerul comprimat din racordul 1 pătrunde prin racordul 2 la supapa pentru frânarea remorciii. Aerul comprimat care acţionează pe pistonul de dozare (a) îl deplasează pe acesta împotriva presiunii de comandă hidraulice spre stânga şi admisia (c) se închide. S-a asigurat o poziţie de închidere.

Unele variante cu circuit dublu sunt echipate cu încă un racord pneumatic de comandă. La acestea la acţionarea pedalei de frână printr-o supapă cu 3/2 căi montată în amonte se transmite aer de acumulare la racordul 42 şi cu aceasta în compartimentul A de 7,3 bari. Pistonul (a) închide evacuarea (b) şi deschide admisia (c). Prin racordul 2 ajunge prin aceasta deja o presiune redusă de comandă la supapa pentru frânarea remorciii, înainte ca la racordul 4 să se fi format o presiune de comandă.

La creşterea presiunii hidraulice de comandă se produce o creştere de presiune şi în racordul 2. Eliberarea pedalei de frână face ca din racordul 4 cât şi din racordul 42 să dispară presiunea, iar astfel presiunea din racordul 2 deplasează pistonul de dozare (a) înapoi în poziţia sa iniţială. Evacuarea (b) se deschide şi prin aerisirea 3 iese în atmosferă aerul din racordul 2.

Supapa pentru comanda remorcii dispune suplimentar de o pârghie pentru frâna de imobilizare (f), care la acţionarea frânei de mână trage pistonul (a) spre bucşa supapei (d) şi prin deschiderea admisiei (c) produce frânarea totală a remorcii.

Supapa de comandă a remorciipentru instalaţii de frânare ale remorcii cu două conducte470 015 . . . 0

133

Scop:Comanda instalaţiei de frână cu una sau cu două conducte pentru remorci în legătură cu pompa centrală de frână sau traductorul hidraulic al tractorului agricol.

Mod de acţiune:În poziţia liberă arcul (e) presează bucşa supapei (d) pe admisie (c). Aerul de la rezervor venind de la racordul 1 pătrunde prin orificiul A în compartimentul B şi ridică pistonul (h). Acesta antrenează cu el pistonul (k) şi supapa (i). Admisia (l) se deschide, astfel aerul de la rezervor pătrunde în conducta remorcii prin racordul Z (cu o conductă). La echilibrarea forţelor dintre pistoanele (h şi k) admisia (l) se închide şi presiunea în racordul Z se limitează la 5,2 bari. Din racordul 2 iese aerul în atmosferă prin evacuarea (b) şi aerisirea 31.

La acţionarea pedalei de frână presiunea hidraulică de comandă acţionează prin racordul 4 pe pistonul (m) şi îl impinge pe acesta împreună cu pistonul de dozare (a) spre dreapta. Evacuarea (b) se închide şi admisia (c) se deschide. Aerul comprimat poate pătrunde acum prin racordul 2 în conducta de frânare a remorcii din instalaţia de frână cu două conducte. Presiunea care acţionează pe pistonul de dozare (a) îl împinge pe acesta împotriva presiunii hidraulice de comandă şi închide admisia (c). S-a ajuns la o poziţie de încheiere a frânării.

Concomitent sub acţiunea presiunii pistonul (h) este împins în jos. Evacuarea (j) se deschide şi din racordul Z se elimină parţial aerul prin aerisirea 32. Se ajunge la o poziţie de încheiere a frânării, când forţa din compartimentul B acţionând pe faţa inferioară a pistonului (h) este mai mare decât forţa acţionând pe feţele superioare ale pistoanelor (h şi k). Pistonul (h) va fi ridicat până când evacuarea (j) şi admisia (l) vor fi închise.

La o mărire a presiunii de comandă hidraulice are loc o creştere de presiune şi în racordul 2, respectiv o scădere de presiune în racordul Z.

Eliberarea pedalei de frână face ca din racordul 4 să fie eliminată presiunea, iar astfel presiunea din racordul 2 împinge înapoi în poziţia sa iniţială pistonul de dozare (a) şi deschide evacuarea (b). Din racordul 2 iese aerul în atmosferă prin aerisirea 31. Concomitent scade presiunea de deasupra pistonului (h) şi presiunea de la rezervor din compartimentul B îl împinge pe acesta în poziţia sa limită de sus. Prin admisia (l) deschisă în racordul Z se transmite din nou o presiune de până la 5,2 bari.

Supapa pentru comanda remorcii dispune suplimentar de o pârghie pentru frâna de imobilizare (f), care la acţionarea frânei de mână trage pistonul (a) spre bucşa supapei (d) şi prin deschiderea admisiei (c) produce frânarea totală a remorcii.

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat lavehiculele destinate utilizării în agricultură 8.

Supapa de comandă a remorciipentru instalaţii de frânare ale remorcii cu o conductă şi cu două conducte470 015 5 . . 0

134

Supapa de comandă a remorciicu limitarea presiunii471 200 . . . 0

Scop:Comanda instalaţiei de frână cu o conductă pentru remorci în legătură cu supapa pentru comanda remorcii pentru instalaţia de frână cu două conducte de la autotractor montată pe pârghia frânei de picior, cât şi limitarea presiunii transmise la 5,2 bari.

Mod de acţiune:În poziţia liberă arcul (a) menţine pistonul cu membrană (b) cu bucşa supapei (c) în poziţia limită de jos. Evacuarea (d) este închisă şi admisia (e) este deschisă. Aerul comprimat de la rezervorul autotractorului pătrunde prin racordul 1 spre racordul 2 şi ajunge prin capetele de cuplare la supapa pentru frânarea remorciii. În acelaşi timp pătrunde aerul comprimat prin orificiul C în compartimentul D sub pistonul (h), cât şi prin orificiul A în compartimentul E deasupra pistonului (h). Imediat după ce presiunea din compartimentul B şi în conducta spre remorcă a atins 5,2 bari, supapa (g) se va deplasa în jos împotriva forţei arcului (f), până când admisia (e) se închide.

La acţionarea pârghiei frânei de picior a autotractorului presiunea comandată de supapa de comandă a remorcii montată la pârghia frânei de picior pentru instalaţia de frânare a remorcii cu două circuite trece prin racordul 4 în compartimentul F. Aici se formează sub

garnitura de etanşare a pistonului o presiune care deplasează în sus pistonul cu membrană (b) cu bucşa supapei (c), acţionând împotriva rezistenţei opuse de arcul de presiune (a). Evacuarea (d) se deschide. Prin bucşa supapei (c) şi orificiul de aerisire 3 se evacuează în atmosferă acum atât aer comprimat, cât este necesar pentru ca să se producă o scădere bruscă de presiune în conducta remorcii pentru a obţine avansul frânării remorcii.

Concomitent scade presiunea şi în compartimentul D, iar pistonul (h) se va deplasa în jos ca urmare a presiunii de acumulare din compartimentul E aflată pe faţa superioară a pistonului . Acesta antrenează cu el bucşa supapei (c), care aşezându-se pe supapa dublu conică închide evacuarea (d).

Mărirea intensităţii de frânare a autotractorului duce la scăderea în continuare a presiunii din conducta remorcii - după cum s-a descris - menţinând avansul la frânarea remorcii. La eliberarea instalaţiei de frână a autotractorului din compartimentul F se evacuează aerul din nou, astfel încât pistonul cu membrană (b) şi bucşa supapei (c) se vor mişca în jos datorită forţei arcului (a). Admisia (e) se deschide şi aerul de acumulare aflat la racordul 1 ajunge prin racordul 2 în conducta remorcii.

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat la vehiculele destinate utilizării în agricultură8.

135

Scop: Controlul forţei de frânare în cilindrii de frână ai remorcii în funcţie de starea de încărcare reglată.

Mod de acţiune:Presiunea transmisă la frânare de supapa pentru frânarea remorciii flanşată în racordul 1 ajunge în compartimentul A, iar prin admisia (d) deschisă şi compartimentul B la racordul 2 şi astfel la cilindrii de frână ai remorcii. Simultan, pistonul (e) va fi presurizat şi va fi menţinut în poziţia superioară de capăt datorită arcului de presiune (f). Contraforţa exercitată de arcul (f) este în funcţie de poziţia pârghiei (g) – în legătură cu excentricul (j) –, care în funcţie de starea de încărcare a remorcii se află într-una din poziţiile "Gol", "Jumătate încărcat" sau "Încărcat" (sau, dacă există, "1/4 încărcat" sau "3/4-încărcat"). Imediat ce presiunea de frânare reglată în funcţie de starea de încărcare a fost atinsă în cilindrii de frână şi pe pistonul (e), acesta culisează împreună cu supapa (c) şi supapa (a) sub acţiunea arcului în jos, prin care se închid admisiile (b şi d). Astfel este împiedicată creşterea în continuare a presiunii în cilindrii de frână.

În cazul în care în conducta de presiune joasă ar apărea o pierdere de presiune datorită neetanşeităţii, pistonul (e) va ridica supapa (a) datorită eliberării de sub presiune. Admisia (b) se deschide şi urmează o alimentare de completare cu aer comprimat corespunzătoare.

La eliberarea instalaţiei de frână a vehiculului tractor din racordul 1 şi compartimentul A este eliminată presiunea. Presiunea mai mare din compartimentul B ridică supapa (c) şi supapa (a) care stă aşezată pe aceasta. Admisia (d) se deschide şi urmează evacuarea aerului din cilindrii de frână prin racordul 1 şi supapa pentru frânarea remorciii. Pistonul (e) eliberat de presiune va fi deplasat înapoi în poziţia sa limită de sus de către arcul (f).

Poziţia "Lösen" (eliberare), de care dispun diferite variante ale regulatorului forţei de frânare, serveşte la eliberarea frânei remorcii decuplate de tractor. În acest caz prin forma excetricului (j) arcul (f) se va destinde atâta încât pistonul (e) se va mişca în jos până când evacuarea supapei (a) se deschide.

Aerul comprimat din cilindrii de frână se poate evacua în atmosferă prin orificiul axial al pistonului (e) şi aerisirea 3.

Pentru reglarea presiunii care vine de la regulatorul forţei de frânare spre cilindri în poziţia "Leer" (gol) este utilizat şurubul de reglare (i). Acesta este accesibil în poziţia de reglaj "Voll-Last" (sarcină maximă) după scoaterea dopului de protecţie de la aerisirea 3 şi permite modificarea pretensionării arcului (f). Prin deşurubarea şurubului (i) se obţine mărirea presiunii, iar prin înşurubare o micşorare a presiunii măsurabile în cilindri. În mod similar se poate face o corecţie a presiunii pentru poziţia "Halb-Last" (jumătate încărcat). În acest scop regulatorul trebuie adus în poziţia "Lösen" (eliberare) şi se poate face corecţia prin şurubul (h). La regulatoarele forţelor de frânare care nu au poziţia "Lösen" (eliberare), la şurubul (h) se poate ajunge punând regulatorul în poziţia "Leer" (gol) după deşurubarea dopului - existent numai la aceste variante - montat lateral pe partea inferioară a carcasei.

La modificarea poziţiei şuruburilor (h şi i) regulatorul trebuie să fie totdeauna în stare fără presiune.

Instalaţiile de frânare cu aer comprimat lavehiculele destinate utilizării în agricultură 8.

Regulatorul forţei de frânare475 604 . . . 0

136

8.

1371

9.

ETS şi MTS comandaelectronică a uşilor pentru autobuze

138 1

Construcţia sistemului ETS

ETS comanda electronică a uşilorpentru autobuze9.

Introducere Autobuzele destinate transportului în comun pe distanţe scurte şi ale utilizatorilor privaţi sunt echipate în Republica Federală a Germaniei de la începutul anilor 80 cu comenzi de securitate în scopul protejării călătorilor şi evitării pericolului producerii accidentelor în ateliere. Cele mai importante două criterii care de atunci trebuie îndeplinite sunt:

• Dispozitive de protecţie pentru persoane şi obiecte la deschiderea şi închiderea uşilor

• Dispozitive de protecţie pentru evitarea mişcărilor bruşte ale uşilor după reumplerea cilindrilor de acţionare

Cu toate că introducerea celor două sisteme WABCO, după principiul fără presiune şi cu presiune redusă, au adus îmbunătăţirile tehnice de siguranţă dorite, s-a pus în evidenţă după scurt timp faptul că pentru astfel de sisteme este loc pentru îmbunătăţiri în ceea ce priveşte domeniul aparatelor şi simplificarea întreţinerii.

Pentru WABCO a reieşit de aici consecinţa dezvoltării unui sistem comandat electronic, care să aibă în vedere următoarele cerinţe principale:

– Siguranţa pasagerilor

– Reducerea pericolului producerii accidentelor în ateliere

– Mânuire simplă din partea personalului din atelier

– Reducerea costurilor sistemului

– Eliminarea operaţiilor de întreţinere şi service

Rezultatul dezvoltării conform indicaţiilor a fost comanda electronică a uşilor, care se produce cu denumirea scurtă de

* E T S *începând cu sfârşitul anului 1987.

Cele mai importante îmbunătăţiri care au putut fi obţinute sunt:

– Eliminarea întrerupătoarelor de capăt şi a celor rotitoare

– Eliminarea operaţiilor de ajustare la producătorul vehiculului şi în unităţile de transport

– Dezvoltarea unui sistem unitar, care să fie acceptat de toţi producătorii de autobuze, în ceea ce priveşte filozofia siguranţei

– Capacitatea ETS de a se putea combina cu acţionări pneumatice simple, care sunt cunoscute de mulţi ani şi apreciate

– Reducerea forţelor de încleştare

Comanda pneumaticăÎn contrast faţă de comutările anterioare fără presiune/cu presiune redusă, prin utilizarea ETS se reduce considerabil numărul componentelor necesare. Acestea se înlocuiesc cu o singură supapă pentru uşă, care posedă două caracteristici esenţiale:

• Ventilarea şi aerisirea compartimentelor cilindrilor (funcţia 4/2 = funcţionare normală a uşii)

• Evitarea lovirii uşii după reumplerea cilindrilor ca o consecinţă a acţionării armăturii de urgenţă. Uşa rămâne în continuare după acest procedeu fără forţă. Foile de uşă pot fi mişcate cu mâna, evitându-se astfel periclitarea persoanelor.

139

ETS comanda electronică a uşilorpentru autobuze 9.

Fig. 1

Supapa

Robinet de urgenţă

Întrerupãtor de urgenţă la presiune Înregistrator cursã

uşii

Fig. 1Exemplul unei instalaţii ETS cu acţionare rotativă

Pe schema generală reprezentată a unei instalaţii ETS pentru uşă se poate identifica interconectarea componentelor uşii. Acest exemplu este pentru o instalaţie cu acţionare rotativă, ceea ce înseamnă că cilindrul uşii este montat direct pe coloana rotitoare a foii de uşă.În acest caz uşa este monitorizată suplimentar faţă de sesizorul de cursă de un întrerupător de urgenţă la presiune. Întrerupătorul de urgenţă la presiune este acţionat printr-un impuls de presiune din garnitura principală de etanşare din cauciuc a uşii. Aici electronica ETS dispune de o intrare separată pentru această funcţie.

Fig. 2

Fig. 2Instalaţie ETS pentru uşă cu acţionare liniară a uşii

Schema reprezentată arată conexiunile pneumatice cu acţionare liniară a cilindrului. Comanda electrică este identică celei de la acţionarea rotativă.

Pentru ambele acţionări este valabil ca vitezele de deschidere şi închidere ale foilor uşilor să poată fi influenţate de droselele şi atenuatoarele corespunzătoare. Modalitatea de influenţare se va stabili cu ajutorul documentaţiei producătorului vehiculului.

140

ETS comanda electronică a uşilorpentru autobuze9.

Comanda electronicăComanda electrică este preluată de o unitate electronică de comandă echipată cu un microcontroller. Aceasta se poate livra în două variante de bază:

– Comanda pentru acţionare numai de conducătorul auto

– Automat, pentru acţionare automată a uşilor

Ambele variante de electronică conţin un program de calculator în principal identic.

Adaptarea la diferite funcţiuni se realizează printr-o programare specială. Varianta de execuţie a unităţii electronice se poate recunoaşte şi după conexiuni:

Comanda are o priză cu 25 pini, automatul are ca şi comanda pe o parte o priză cu 25 pini, iar pe partea cealaltă suplimentar o fişă cu 15 pini pentru funcţiile automate şi un comutator manual-automat.

Electronica ETS446 020 . . . 0

Robinet cu 4/2 căi(robinet de urgenţă) 952 003 . . . 0

Scop:Robinetul de urgenţă este necesar ca în cazul apariţiei unei situaţii de posibil pericol sau la reparaţii, respectiv la defectarea instalaţiei de comandă să aerisească cilindrii uşii permiţând manevrarea foilor uşii cu mâna. În acelaşi timp comandă supapa uşii astfel încât la realimentare cu aer a instalaţiei se produce o “cuplare fără forţă” a cilindrilor de uşă. În varianta 952 003 031 0 robinetul de urgenţă este prevăzut cu un comutator de acţionare a unui dispozitiv de avertizare.

Mod de acţiune:În poziţia normală a manetei (a) aerul de acumulare pătrunde prin racordul 1 prin armătura de trecere şi ajunge prin racordurile 2 în conductele de lucru.

Prin rotirea manetei (a) cu 90° în poziţia de urgenţă se blochează legătura spre rezervor şi din conductele de lucru iese aerul în atmosferă prin racordul 3.

Poziţia normală Poziţia de urgenţă

141

ETS comanda electronică a uşilorpentru autobuze 9.

Scop:Supapa uşii în funcţionare normală are rolul unei supape cu 4/2 căi şi serveşte la umplerea alternativă a compartimentelor cilindrului uşii. Spre deosebire de instalaţiile mai vechi, uşa vehiculului la deschidere – în cazul întâlnirii unui obstacol - devine “fără forţă”. Fără forţă înseamnă că prin supapa uşii toate compartimentele cilindrului se umplu cu aer în acelaşi timp. În urma acestui procedeu uşa intră în repaus; este evitată punerea în pericol a persoanelor (prindere) şi este posibilă mişcarea uşii cu mâna.

Mod de acţiune:Deschiderea şi închiderea uşilorPentru a comuta supapa uşii pe „deschidere“ trebuie acţionat butonul pentru uşă corespunzător din bord. La aceasta unitatea electronică (ieşirea PIN 15) închide circuitul de curent al magnetului A al supapei uşii şi indusul se mişcă în sus. Aerul comprimat aflat în orificiul (b) pătrunde în compartimentul (c) şi acţionează asupra pistonului (a). Acesta va fi deplasat spre dreapta şi împinge pistonul (f) în poziţia sa limită din dreapta. În această poziţie racordul 11 (alimentarea cu energie) se află conectat cu racordul 21/22 şi aerul comprimat pătrunde prin supapa uşii în compartimentul de deschidere al cilindrilor uşii. Deoarece racordul 23/24 se află conectat concomitent cu aerisirea 3, uşile se deschid.

Prin acţionarea din nou de către conducătorul auto a butonului uşii, prin alimentarea electrică a magnetului B supapa uşii se comută în poziţia

“închidere”. Presiunea de acumulare pătrunzând în compartimentul (d) deplasează pistonul (f) împreună cu pistonul (a) în poziţia limită din stânga. Se transmite aer în compartimentele de închidere ale cilindrilor uşilor, respectiv din compartimentele de deschidere iese aerul în atmosferă. Uşile se închid.

Protecţia împotriva strângerii prin reversare la închiderea uşii

Dacă în faza de închidere a uşii aceasta prinde o persoană sau un obiect în marginile principale de închidere, mişcarea uşii va fi întârziată. Prin înregistratorii de cursă electronici (potenţiometre) această întârziere este recunoscută şi prelucrată în unitatea electronică. Electronica uşii comută acum supapa uşii pe poziţia de deschidere, uşile deschizându-se din nou prin procesul de reversare. După introducerea unui nou impuls de comandă prin butonul conducătorului auto, în cilindrii uşilor va pătrunde din nou aer în sensul de închidere. Uşile se închid din nou.

Protecţia împotriva strângerii în sensul de deschidere

În scopul indeplinirii recomandărilor pentru uşile acţionate automat sau de conducătorul auto la autobuze, trebuie să fie asigurate măsuri constructive pentru ca pasagerii care se află în vehicul în zona uşilor, la deschiderea acestora să nu poată fi strânşi.

În scopul îndeplinirii acestei recomandări serveşte magnetul C al supapei uşii în

legătură cu înregistratorii electronici de cursă.Dacă în faza de deschidere a uşii o persoană sau un obiect sunt strânse de marginea posterioară a unei uşi, această întârziere a mişcării va fi sesizată de înregistratorii de cursă electronici şi prelucrată în unitatea electronică. Magnetul C al supapei uşii va fi excitat. Supapa comută şi ventilează compartimentul (g), ambele pistoane (a şi f) se găsesc în poziţia lor limită, iar prin racordurile 21/22 şi 23/24 se introduce aer în ambele părţi ale cilindrilor. Prin aceasta cilindrii uşii devin practic “fără forţă”. Foile uşilor ajung în poziţie de repaus şi se pot mişca cu mâna. Trebuie observat aici că datorită diferenţei mărimii pistoanelor cilindrilor uşilor - după eliminarea obstacolului - aripile uşii se vor mişca încet spre poziţia deschisă. Prin butonul pentru uşă al conducătorului auto se poate acum închide uşa din nou.

Acţionarea robinetului de urgenţă

La acţionarea robinetului de urgenţă supapa uşii va fi comandată pneumatic prin racordul 4. Prin robinetul de urgenţă din instalaţia uşii se elimină aerul. Cilindrii uşilor sunt fără presiune, aşa că uşa nu se mişcă şi poate fi deschisă cu mâna. Pentru a repune uşa în funcţionare este suficient a aduce robinetul de urgenţă din nou în poziţie normală. Prin intermediul supapei uşii (comutată pneumatic prin racordul 4) sunt ventilate toate compartimentele cilindrului uşii - ca în cazul „protecţiei la prindere în sensul de deschidere“. Prin butonul conducătorului auto uşa poate fi închisă din nou.

Supapă electromagnetică 4/3 căi (supapa uşii)372 060 . . . 0

142

ETS comanda electronică a uşilorpentru autobuze9.

Cilindrul uşiipentru mişcare de închidere într-o singură fază cu amortizare bilaterală422 802 . . . 0

Scop: Deschiderea şi închiderea uşilor pivotante şi a celor pliante.

Mod de acţiune: La acţionarea supapei uşii aerul comprimat comandat trece prin racordul 12 în compartimentul A. Presiunea care se creează aici deplasează pistonul (c) şi tija de presiune (d) spre dreapta şi deschide uşa acţionată. Concomitent se elimină aerul din compartimentul B prin racordul 11 şi supapa uşii precomutată.

La o nouă acţionare a supapei uşii se transmite aer prin racordul 11 în compartimentul B, iar presiunea din compartimentul A se elimină prin racordul 12. Prin acţionarea alternativă a presiunii asupra pistonului (c), acesta se deplasează împreună cu tija (d) din nou spre stânga şi uşa articulată cu ea se închide.

Viteza procesului de deschidere şi închidere este reglabilă cu şuruburile drossel (a şi f). În scopul eliminării lovirii puternice şi zgomotoase la deschidere şi la închidere a uşii, cilindrul uşii este prevăzut afară de aceasta cu droselele

(b şi e), care au un efect de amortizare (frânare de sfârşit).

Aerul comprimat refulat de în timpul mişcării de deschidere de partea anterioară a pistonului (c) este evacuat apoi uniform prin clapeta (f) şi racordul 11. Acest lucru trebuie să se întâmple însă cu cca. 40 mm înainte de sfârşitul cursei droselului de amortizare (e), deoarece porţiunea întărită a tijei de presiune (d) care intră în garnitura radială (g) împiedică aerisirea în continuare a compartimentului B prin clapeta (f). În acelaşi mod se produce amortizarea la mişcarea de închidere. Aerul comprimat care mai întâi este evacuat uniform din compartimentul A prin drosselul (a) şi racordul 12, va fi obligat ca înainte de ajunge la sfârşitul de cursă cu cca. 40 mm, să treacă prin droselul de amortizare (b).

Cilindrul uşii este astfel construit, încât la inversarea conductelor de la supapa uşii la racordurile 11 şi 12 este posibil să se obţină un proces de mişcare în sens invers. Deschiderea uşii se va face atunci cu tija de piston prin tragere şi închiderea prin împingere.

143

ETS comanda electronică a uşilorpentru autobuze 9.

Cilindrul uşiipentru mişcare de închidere într-o singură fază cu amortizare la tija pistonului în extindere sau retragere422 808 . . . 0

Scop:Deschiderea şi închiderea uşilor pivotante şi a celor pliante. Utilizare în special la comanda uşilor cu dispozitiv de reversare.

Mod de acţiune:La acţionarea supapei uşii aerul comprimat comandat trece prin racordul 12 în compartimentul A. Presiunea care se creează aici deplasează pistonul (a) şi tija de presiune (b) spre dreapta şi deschide astfel uşa acţionată. Concomitent se elimină aerul din compartimentul B prin racordul 11 şi supapa uşii înseriată. Prin racordurile 41 şi 42 se produce astfel o umplere şi o golire a comutatorului de reversare.

La o nouă acţionare a supapei uşii se transmite aer prin racordul 11 în compartimentul B, iar presiunea din compartimentul A este eliminată prin racordul 12. Prin acţionarea alternativă a aerului comprimat asupra pistonului (a), acesta se va deplasa împreună cu tija de piston (b) din nou spre stânga şi uşa articulată cu ea se închide. Şi la acest proces se produce din nou umplerea şi golirea corespunzătoare a comutatorului de reversare

În vederea evitării lovirii puternice a uşii la deschidere cilindrul uşii este prevăzut cu un drossel (d) reglabil, care are ca efect o amortizare perceptibilă (frânare la capăt de cursă). Aerul comprimat refulat în timpul mişcării de deschidere – în funcţie de varianta constructivă a amortizării cu tija pistonului în retragere sau extensie – din partea anterioară sau posterioară a pistonului (a) este evacuat apoi liber prin orificiul C. Acest lucru trebuie să se întâmple însă cu cca. 40 mm înainte de sfârşitul cursei clapetei de amortizare (d), deoarece porţiunea întărită a tijei de presiune (b) care intră în garnitura radială (c) împiedică aerisirea în continuare a compartimentului B prin orificiul C.

La varianta de amortizare cu tija de piston în mişcare de retragere conducta (e) face ca aerul comprimat din compartimentul A să treacă prin drosselul (d) cu cca. 40 mm înaintea sfârşitului de cursă. Prin aceasta, în funcţie de reglajul şurubului droselului (d), mişcarea tijei de piston (b) va fi încetinită mai mult sau mai puţin.

Fig. A

Fig. B

144 1

ETS comanda electronică a uşilorpentru autobuze9.

Manocontact441 014 . . . 0

Manocontactul este necesar pentru cuplarea şi decuplarea supapelor electromagnetice sau a lămpilor de control. Există manocontacte de cuplare sau de decuplare. Poziţia de comutare necesară şi reglajul presiunii sunt dependente de

funcţionarea în detaliu a instalaţiei pe care o comandă. Manocontactul în variantele sale constructive nu este reglabil.

Destinaţia şi modul de acţionare, vezi pagina 99.

Înregistrator de cursă446 020 4 . . 0

Înregistratorul de cursă (senzor) este un potenţiometru comandat în funcţie de cursă. În procesul de deschidere tensiunea creşte de la cca. 0,9 V până la cca. 14,0 V, în timp ce la închidere scade de la cca. 14 V la cca. 0,9 V.

Aceste diferenţe de tensiune sunt înregistrate de electronica uşii şi prelucrate. Dacă uşa la deschidere sau închidere întâlneşte un obstacol, unitatea electronică sesizează acest lucru imediat şi comandă în consecinţă supapa uşii 372 060 ... 0.

1452

MTS - Comanda modulară a uşilorpentru autobuze 9.

Sistem MTS:

Construit pe baza experienţei dobândite prin ETS a fost dezvoltat MTS, introdus pentru prima dată în 1997. Sistemul se remarcă prin aceea că tipul de construcţie al uşii nu prezintă importanţă. Se pot combina între ele fără probleme uşi rabatabile spre interior, spre exterior şi culisant-rabatabile, cu acţionare pneumatică sau electrică!

Inovativă este şi conectarea la instalaţia electrică a vehiculului. Aici este posibilă utilizarea unei magistrale de date CAN. În acest caz sunt necesari numai doi conductori pentru a comanda până la 5 uşi ale unui autobuz.

Pentru vehicule fără magistrală de date centrală se poate folosi alternativ un cablaj convenţional. În contrast faţă de alte sisteme, conductorii trebuie conectaţi numai la unitatea electronică a primei uşi.

Indiferent dacă cu magistrală CAN sau convenţional – în ambele cazuri uşile individuale sunt conectate prin sistemul CAN şi are loc o prelucrare centralizată a

semnalelor în comanda primei uşi. Se elimină astfel “pe lângă altele” conexiunile costisitoare de relee de la comenzile obişnuite.

În software sunt mulţi parametri reglabili, în vederea adaptării comenzii la dorinţele specifice ale utilizatorilor. Memorarea acestor date se realizează pentru toate uşile vehiculului în comanda primei uşi. Prin aceasta unităţile electronice ale celorlalte uşi pot fi înlocuite fără a ţine cont de parametrizare.

Desigur că sistemul MTS are posibilitatea diagnosticării; în funcţie de modul de conectare utilizat, diagnosticarea se realizează prin magistrala de date CAN a vehiculului sau printr-o conexiune K separată.

Monitorizarea uşilor se face la uşile pneumatice prin manocontacte şi potenţiometre nou dezvoltate, care se montează direct pe coloana de pivotare. Având o codificare mecanică, nu este necesară o reglare a acestor senzori. Uşile acţionate electric pot fi de asemenea monitorizate prin acest

potenţiometru; alternativ este însă posibilă şi utilizarea traductorilor de impuls integraţi în motor, în conexiune cu un comutator de indexare.

Printr-un procedeu simplu de memorare la prima punere în funcţiune a fiecărei uşi se vor efectua toate corecţiile necesare. Pentru aceasta nu este necesar decât să fie deplasate uşile o dată în cele două sensuri până la poziţiile lor de capăt prin acţionarea continuă a butonului de atelier.

Pentru uşile acţionate pneumatic a fost dezvoltat mai departe principiul de zeci de mii de ori verificat al ETS. Astfel a putut fi eliminată amortizarea integrată până acum în cilindri. Această funcţie este preluată acum de supapa uşii. Fiind comandată de o unitate electronică, amortizarea este posibilă în orice moment dorit. Pe lângă avantajele privind costurile se conferă posibilităţi considerabil mai flexibile de adaptare la comportamentul în mişcare al diferitelor uşi. Sunt evitate reglajele greşite mărindu-se prin aceasta siguranţa în funcţionare.

MTS - Reprezentarea de principiu a sistemului:

Conectarea la un vehicul cu sistem CAN

Conectarea la un vehicul cu cablaj convenţional

146 3

MTS - Comanda modulară a uşilorpentru autobuze9.

Reprezentarea unei uşi pneumatice în două canaturiE

lect

roni

ca d

e co

ntro

l MTS

Con

trol d

e ur

genţă

Sup

apa

cont

rol uşă

Fă

ră p

uter

e în

chis

des

chis

S

esiz

area

pre

siun

ii S

esiz

area

dis

tanţ

ei

Sem

nale

la v

ehic

ul

Rob

inet

de

urga

nţă

Între

rupa

tor

Des

chis

Braţ uşă

faţă

Braţ uşă

spa

te

însc

his

–

desc

his

–

Sen

zor

Sen

zor d

ista

nţă

în s

pate

roşu

alb

galb

en

alb

galb

en

Cili

ndru

fără

am

ortiz

area

Supa

pă c

ontr

ol

Sole

noid

Funcţie

A

Uşă

des

chisă

Uşă

des

chisă

sufo

cată

(poz

iţie

sfâr

sit)

Uşă

inch

îsă

Uşă

inch

îsă

sufo

cată

(poz

iţie

sfâr

sit)

Uşă

fără

put

ere

A ş

i C B

Bşi

C

C

Valo

rile

cum

ar f

i dia

met

rele

224

24

24

24 V

4 ±

0,4

bar E

24 V

4 ±

0,4

bar E

roşu

desc

his

–

însc

his

–

însc

his

de p

resi

une

Între

rupa

tor

de p

resi

une

şi/sa

u la

alte

uşi

Supa

pă d

e co

ntro

l a uşi

i şi p

oziţi

efin

ală

amor

tizată

cont

rola

tă e

lect

ric aj

utaj

elor

dat

e ca

exe

mpl

ePe

ntru

mai

mul

te d

etal

ii, ve

zi d

escr

iere

a fie

căru

i m

odel

de

uşă

po

ziţie

i de

final

dist

anţă

Sem

nale

la

echi

pam

ente

le

perif

eric

e al

e

în fă

ră

uşii

1474

MTS - Comanda modulară a uşilorpentru autobuze 9.

Electronică MTS446 190 . . . 0

Electronicile MTS dispun de peste 60 de pini, împărţiţi pe 5 fişe diferite cu 3 rânduri (cu 6, 9, 12, 15 şi 18 pini), prin care inversările sunt excluse. S-a avut în vedere ca grupele funcţionale să fie compuse la maximum şi să se evite - pe cât este posibil - dublarea alocării circuitelor.

cu 9 pini: porturi de date pentru magistrale CAN ale vehiculului, ale sistemului, port pentru diagnosticare, intrări adrese

Cu 18 pini:*alimentare cu tensiune, acţionare (supapa, respectiv motoare), senzori

cu 15 pini: funcţii specifice pentru uşi, de. ex. buton de atelier, margine sensibilă, rampe, iluminare scări, funcţii automate .......

Cu 12 pini:*utilizată numai la uşa 1 pentru conectarea convenţională, pentru de ex. tastatura conducătorului auto, lumini indicatoare de defecţiuni, frâna în staţii, afişare roşu/verde......, când nu există o magistrală de date CAN pentru vehicul.

Cu 6 pini:* utilizată numai la uşa 1 pentru conectarea convenţională (predominant) pentru funcţii

automate, de ex. eliberarea uşii, funcţia cărucior pentru copii, ieşire la oprire la dorinţă...... , când nu există o magistrală de date CAN pentru vehicul. Este posibilă de asemenea conectarea unui buton al conducătorului auto pentru cea de a treia uşă (nu este permis în Germania conf. alin. 35e al StVZO!)

Între comanda uşilor pneumatice şi a celor electrice sunt diferenţe în ceea ce priveşte fişele de conectare, în special la alocarea contactelor fişei cu 18 pini. La MTS-P se conectează – în funcţie de numărul foilor de uşi, respectiv funcţia dorită - 1 sau 2 supape pentru de uşă, 1 sau 2 senzori de poziţie şi 2 sau 4 manocontacte.La MTS E se pot conecta după caz 1 sau 2 motoare cu transductori de increment cu 2 canale şi întrerupătoare de sfârşit de cursă corespunzătoare, sau alternativ senzori de poziţie analogi. Conexiunile pentru alimentare cu tensiune şi pentru semnalul de viteză sunt identice (numai la uşa 1).

*): Pentru uşile pneumatice există o variantă MTS simplificată (“modul de extindere") utilizabilă exclusiv la uşa 2. Fişele cu 6 şi 12 pini nu au funcţii aici.Modulul de lărgire nu poate comanda decât o singură supapă de uşă.

Senzorul uşii MTS446 190 15 . 0

148 5

MTS - comanda modulară a uşilorpentru autobuze9.

Supapă electromagnetică 4/3 (supapă uşă MTS)472 600 . . . 0

În supapa uşii MTS a fost integrat, suplimentar faţă de cel descris la pagina 141 (supapa uşii), un drosel pentru aerul consumat comutabil. Sub comanda unităţii electronice cilindri sunt frânaţi înainte de ajunge în poziţia lor de capăt.

În starea fără tensiune a magneţilor A, B şi C are loc o evacuare a aerului din cilindrii uşilor, deoarece asupra membranei (g) nu acţionează presiune şi nu este obturată.

În vederea frânării cilindrilor uşilor, în funcţie de sensul de mişcare - unul dintre magneţii exteriori A sau B este activat– unitatea electronică cuplează suplimentar magnetul C. Aerul de acumulare ajunge în compartimentul (h), acţionează membrana (g), iar aceasta închide accesul spre aerisirea 3. Aerul evacuat din cilindrul uşii poate fi acum evacuat în atmosferă prin droselul reglabil.

Cilindru uşă MTS422 812 . . . 0

Aerul comprimat transmis de supapa uşii pătrunde prin racordul 12 în cilindru şi deplasează pistonul spre dreapta. Concomitent se elimină aerul din compartimentul B prin racordul 11 şi supapa uşii înseriată.

La o nouă acţionare a supapei uşii se transmite aer prin racordul 11 în compartimentul B, iar presiunea din compartimentul A se elimină prin racordul 12. Prin acţionarea cu aer alternantă a pistonului acesta se mişcă din nou spre stânga împreună cu tija de piston, iar uşa articulată de aceasta se închide.

1496

MTS - Comanda modulară a uşilorpentru autobuze 9.

Robinet de urgenţă MTS cu întrerupător952 003 . . . 0

În poziţia normală aerul de acumulare pătrunde prin racordul 1, trece prin robinet şi ajunge prin racordul 2 la supapa uşii. Racordul 4 este conectat cu aerisirea (racordul 3).

La acţionarea robinetului de urgenţă prin rotire cu 90° în poziţia de urgenţă aerul de acumulare pătrunde în racordul 4 şi supapa uşii conectată în aval va fi comutată pneumatic în poziţia “funcţie fără forţă” (ambele părţi ale cilindrului uşii sunt aerisite).

Prin întrerupătorul integrat electronica de comandă primeşte în acelaşi timp semnalul de acţionare al robinetului de urgenţă.

În scopul evitării unei mişcări bruşte a foilor uşii după aducerea robinetului de urgenţă în poziţia iniţială, supapa uşii transmite aer după o “funcţie fără forţă” întotdeauna concomitent pe ambele feţe ale pistonului cilindrului.

150 7

9.

1511

10.

Montarea conductelorşi a racordurilor filetate

152

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate10.Racordurile cu inel de presiune se bazează preponderent în ceea ce priveşte dimensiunile şi modul de execuţie pe normele DIN 74313 până la 74319. Racordurile filetate fără inel de presiune corespund cu precădere standardului DIN 2353. Racordurile cu inel de presiune sunt aprobate până la o presiune de lucru de 10 bari, iar racordurile fără inel până la 100 bari.

Pentru conducte din oţel şi din material plastic se vor folosi racorduri filetate executate din oţel. Suprafeţele ştuţurilor şi ale piuliţelor sunt fosfatate şi uleiate sau zincate lucios şi pasivizate galben.

Indicaţii generale

Racordurile fără inel de presiune se utilizează la următoarele diametre de ţevi şi conducte:

Acestea se compun din următoarele piese:

1 ştuţ filetat cu con interior2 inel tăietor3 piuliţă olandeză

Racordurile cu inel de presiune se utilizează la următoarele diametre de conducte:

Acestea se compun din următoarele piese:

1 ştuţ filetat2 inel de etanşare (garnitură interioară)3 inel de presiune4 inel tăietor5 piuliţă olandeză

Funcţia inelelor tăietoare este la ambele racorduri aceeiaşi. La strângerea piuliţei olandeze capătul inelului tăietor (tratat) glisează pe conul interior al ştuţului filetat, îşi micşorează diametrul şi pătrunde în conductă marcând o formă vizibilă. Etanşarea conductei se face prin presarea fermă a inelului tăietor pe conul interior. Inelul de presiune suplimentar utilizat la racorduri este etanşat cu o garnitură circulară executată în mod normal din fibră, dar care la racorduri puternic solicitate termic se execută din zinc.

Atenţie:Înainte de montare se verifică dacă filetele pieselor nu prezintă deteriorări. Filetele deteriorate trebuie rectificate. În scopul prevenirii gripării filetului se recomandă ca înainte de montare acesta să fie gresat cu unsoare grafitată, reper 830 503 004 4 (tub de 50 g).

Deoarece toate inelele de etanşare au proprietatea de a se aşeza sub sarcină, trebuie ca racordurile filetate ale vehiculelor noi, sau cele ale unor instalaţii noi, să fie strânse din nou în perioada de început. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul înlocuirii aparatelor, deoarece garniturile de etanşare totdeauna trebuie înlocuite. Înainte de a strânge din nou îmbinarea trebuie mai întâi să se slăbească piuliţa olandeză, pentru se evita deteriorarea conductei.

La nerespectarea celor de mai sus pot să apară pierderi de presiune în instalaţie conducând la defectarea frânei!

Vehicule de şosea

6 x 1 Conducte pentru aparate de măsură şi de comandă

8 x 1Instalaţia de frânare cu presiune acumulată de motor, dispozitivele de acţionare a uşilor, echipamente speciale

10 x 1 Conducte pt. comandă

12 x 1 Conducte de frână şi alimentare

Vehicule de şosea

15 x 1,5 Conducte de frână şi de alimentare

18 x 2Conexiunea compresor- regulator de presiune, conducte de alimentare

1 2 3

1 2 3 4 5

Indicaţii generale pentru conducte din oţel

1531

Montarea conductelor şi racordurilor filetate

Pentru conducte din cupru se prevăd racorduri din alamă.

Conducta se va reteza perpendicular pe axa ei. În acest scop se va utiliza un dispozitiv pentru tăiat.

După retezarea conductei trebuie ca aceasta să fie curăţată de şpan, deoarece acesta poate să ajungă după

montare în sistemul de conducte şi să deterioreze scaunele supapelor, respectiv să înfunde filtrele. Ambele ar duce la defectarea instalaţiei de frână.

ATENŢIE !

Nu utilizaţi dispozitive de tăiat cu role!Rola tăietoare ar produce o tăiere oblică, formând o bavură mare spre interior şi spre exterior.Consecinţa:Micşorarea secţiunii de trecere şi neetanşeităţi ale îmbinării.

10.Indicaţii de montare pentru conducte din oţel

La conducte cu diametrul exterior până la 10 mm se recomandă ca ştuţul racordului fără inel de presiune să se înşurubeze mai întâi în aparat, iar conducta să se monteze la faţa locului.Capătul conductei pregătit, cu piuliţa olandeză şi inelul tăietor, se introduce în ştuţul filetat, iar piuliţa olandeză se înşurubează cu mâna, până când ajunge la inelul tăietor.

Conducta trebuie împinsă acum până la refuz în ştuţ, iar piuliţa olandeză strânsă cu 3/4 rotaţie. Aici conducta nu trebuie să se rotească Deoarece inelul tăietor s-a fixat deja pe conductă, împingerea ei în

continuare nu mai este necesară. Strângerea definitivă se face prin rotirea suplimentară a piuliţei olandeze cu cca. 1 rotaţie. După aceea se slăbeşte piuliţa olandeză şi se controlează dacă tăişul inelului tăietor a pătruns în mantaua conductei, observabil prin umărul conductei înainte de tăiş. Dacă este necesar se strânge încă o dată piuliţa olandeză.Nu are importanţă dacă inelul tăietor se poate roti pe capătul conductei.După realizarea îmbinării, cât şi după fiecare desfacere, strângerea piuliţei olandeze se va face cu o cheie normală, fără a folosi forţa.

Racord fără inel de presiune

Înaintea strângerii piuliţei olandeze

După strângerea piuliţei olandeze

1 opritor2 con interior3 inel tăietor4 umăr vizibil

O linie de marcajpe piuliţa olandezăuşurează obser- varea rotirilorprescrise.

Umărvizibil

1

2

3

4

154

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate10.Montarea preliminară se face de preferinţă în menghină. Cheia folosită trebuie să aibă o lungime de cca. 15 ori deschiderea (eventual un prelungitor).

Mai întâi se fixează piesa filetată în menghină. Se înşurubează piuliţa olandeză până când se simte că s-a aşezat pe inelul tăietor, apoi se împinge conducta cu inelul de presiune montat spre menghină şi se strânge cu cca. 3/4 rotaţie (Atenţie! Conducta nu trebuie să se rotească!). Prin aceasta inelul se fixează pe conductă, deci o împingere în continuare nu mai este necesară. Strângerea definitivă se face prin rotirea suplimentară a piuliţei olandeze cu încă cca. 3/4 rotaţie. Capătul inelului se strânge pe conductă, creând un umăr vizibil.

Strângerea definitivă este uşurată dacă se slăbeşte de câteva ori piuliţa olandeză, întinzând astfel uleiul pe suprafeţele în frecare. La montarea definitivă trebuie avut grijă ca fiecare capăt de ţeavă să ajungă în aceiaşi îmbinare, cu acelaşi inel de presiune, cu care s-a făcut asamblarea preliminară.

Trebuie introduse inelul de presiune şi inelul de etanşare.

După strângerea piuliţei olandeze

1 umăr vizibil2 inel de etanşare3 inel de presiune4 inel tăietor

Realizarea asamblării preliminare în cazul unui număr mare de ansamble presupune un volum enorm de timp, dacă se execută conform celor descrise mai sus. În astfel de situaţii se recomandă un dispozitiv manual pentru asamblare preliminară. Cu acesta inelele tăietoare se montează rapid. Datorită manevrabilităţii uşoare, acesta nu este legat de un loc de muncă, ci poate fi utilizat oriunde, după dorinţă.

1

2 3 4

Îmbinări cu inel de presiune

Indicaţii cu privire la îndoirea şi pozarea conductelor

În principiu trebuie menţionat că nu este permisă prelucrarea la cald a conductelor pentru instalaţii de frână, deoarece astfel s-ar distruge stratul protector, iar ţunderul format în conducte

poate duce la defectarea aparatelor.

Îndoirea conductelor se face cel mai bine cu dispozitive de îndoit conducte procurate din comerţ.

155

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate 10.Instrucţiuni de montare: Pentru duze calibrate

Prin utilizarea duzelor calibrate se pot adapta timpii de umplere şi de golire necesităţilor existente. Aceasta poate fi montată ulterior în îmbinările fără inel de presiune, după slăbirea piuliţei olandeze şi scoaterea ţevii. Trebuie avută în vedere scurtarea capătului ţevii cu o valoare egală cu lungimea gulerului duzei.

Pentru conductă de cupruIndicaţiile de montare prezentate se referă la conductele din oţel. În cazul utilizării conductelor din cupru recopt (Cu moale), trebuie folosite bucşi de rigidizare ale capetelor ţevilor pentru evitarea strivirii ţevii la strângerea piuliţei olandeze.Printr-o lovitură uşoară se introduce bucşa în conductă până când gulerul acesteia ajunge în acelaşi plan cu capătul conductei. Porţiunea randalinată a bucşei este presată pe peretele interior al conductei, deplasarea sau căderea bucşei la montare fiind astfel împiedicate.

Raza de îndoire nu trebuie să fie niciodată mai mică de 2 D. Lungimea porţiunii drepte a capătului conductei trebuie să nu fie pe cât posibil mai mică de 2 H.

La pozarea conductelor trebuie urmăritca acestea să fie – după strângerea piuliţelor olandeze – netensionate. Acest lucru înseamnă că poziţia corectă a conductelor trebuie să fie asigurată înaintea strângerii piuliţelor şi nu prin strângerea acestora să fie forţate în poziţia lor corectă.Nerespectarea acestei indicaţii poate duce la deteriorarea aparatelor, ca de ex. ruperea bazei cilindrului.

Racorduri pentru furtuneÎntr-o instalaţie de aer comprimat apare frecvent necesitatea trecerii de la conductă la furtun, respectiv invers, de la furtun la conductă, atunci când se conectează între ele piese în mişcare una faţă de cealaltă. Întrucât capetele conductelor nu se formează perfect prntru montarea pe un ştuţ normat, pentru crearea unei astfel de conexiuni trebuie utilizat un racord pentru furtun. Împingerea furtunului pe un capăt de conductă lis nu este admisă.Neţinând cont de aceasta, furtunul, ca urmare a presiunii, ar putea să alunece de pe capătul conductei, ceea ce ar duce la defectarea instantanee a instalaţiei de frână.

Furtunul trebuie tăiat perpendicular pe axa lui şi împins pe ştuţ până la capăt. Asigurarea furtunului împotriva ieşirii de pe ştuţ trebuie făcută cu un colier pentru furtun.Uneltele prezentate la indicaţiile generale pentru conducte din oţel pot fi procurate de la firma ERMETO ARMATUREN GmbH, 33652 Bielefeld.

Duzã calibratã

Bucşa întrodusă

Bucşa bătută

Îmbinare fãrã inel de presiune cu bucşă de întărire gata montată

156 1

Indicaţii generale pentru conductele din material plastic

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate10.Utilizarea şi instalarea în sectorul producţiei de vehiculeConductele din masă plastică au caracteristici fizice şi mecanice mult diferite faţă de cele metalice.Din încercări laborioase şi realizarea de prototipuri cu diferite calităţi de masă plastică în sectorul producţiei de vehicule a reieşit că cel mai bine se pretează pentru instalaţii de frână cu aer comprimat şi consumatorii auxiliari ai acestora conductele din poliamidă 11 execuţie neagră şi calitate pentru îndoire, dacă se ţine cont de proprietăţile specifice ale materialelor.

ProprietăţiMaterialPoliamidă 11, execuţie neagră, se poate curba, stabil la căldură şi lumină, chiar şi în cazul radiaţiilor ultraviolete puternice.

Proprietăţi fizice

Proprietăţi mecanice

Temperaturi admiseÎn exploatarea normală a vehiculelor se admit temperaturi de la -40°C până la +60°C.

Valoarea temperaturii de +60°C la solicitare permanentă pentru varianta de execuţie pretabilă la îndoire a fost selectată astfel încât ca să nu se producă modificări ale proprietăţilor materialului. La temperaturi peste +60°C, componentul care face ca acest material să fie deformabil poate să dispară încet, iar materialul va prelua proprietăţile calităţii semidure (solicitare termică permanentă +100°C).

Proprietăţile fizice ale conductelor semidure şi a celor pretabile la îndoit sunt aceleaşi. Valorile proprietăţilor mecanice, ca rezistenţa de rupere la tracţiune, alungirea elastică şi presiunile de lucru sunt mai mari la conductele semidure. Conductele semidure, ca urmare a rezistenţei lor mărite faţă de deformări (îndoire), sunt mai greu de instalat decât cele moi.

Datorită posibilităţii limitate de solicitare termică a poliamidei 11 se recomandă să nu se utilizeze conducte din masă plastică în apropierea motorului şi a instalaţiei de eşapament. În mod special la lucrările de sudare trebuie urmărit să nu fie deteriorate ţevile; dacă este necesar ţevile trebuie demontate în prealabil.

În cazul uscării unui vehicul vopsit în cuptor sau prin utilizarea unui curent de aer fierbinte, conductele nepresurizate nu trebuie expuse la o temperatură de max. 130°C, mai mult de 60 minute. .

În scopul evitării deteriorării conductelor din masă plastică cu ocazia efectuării lucrărilor de mai sus, se recomandă montarea pe vehicul a următoarei etichete:

Poate fi achiziţionat prin numărul de articol 899 144 050 4.

Densitate la +20°C 1,04 g/cm³

Absorbţie de umiditate la +20°C(între 30 până la 100% umiditate relativă a aerului)

0,5 pânã la 1,9%

Cãldura specificã 2,44 J/gK

Conductibilitate termicã 1,05 kJ/m.h.K.

Coeficient de dilataţie liniară între 20°C şi +100°C 15•10-5 (1/°C)

Punct de topire +186°C

Rezistenţa de rupere la tracţiune 4800 N/cm²

Alungirea la rupere la 20°C 250%

Alungirea elasticã 3,7%

Dimensiuni aleconductei

Pres. min de distrugere (bar)

Presiunea de lucru la 20°C în bari

6 x 1 81 278 x 1 57 1910 x 1 45 1512 x 1,5 57 1915 x 1,5 45 1518 x 2 51 17

Vehicul este echipat cu-Tecalan

din masã plasticã

Atenţie la operaţiile de sudurăTemperatura la care pot fi expuse

max. 130°C şi max. 60 min.conductele nepresurizate:

157

Stabilitatea chimicăPoliamida 11 este rezistentă la toţi agenţii utilizaţi în vehicul, ca de ex. produse petroliere, uleiuri şi unsori. În afară de aceasta conductele sunt rezistente la baze, dizolvanţi fără clor, acizi organici şi anorganici şi agenţi de oxidare diluaţi. (Trebuie de asemenea evitată utilizarea agenţilor pentru curăţare având conţinut de clor.) Rezistenţa la agenţi speciali se poate obţine la cerere.

Modificarea lungimiiLa pozarea conductelor din masă plastică se va ţine seama în mod special de modificarea lungimii ca urmare a variaţiilor de temperatură. Aceasta este de 13 ori mai mare decât a conductelor din oţel.

Coeficienţii de dilataţie sunt:

la ţeavă din oţel:1,15 • 10-5 (1/°C)la ţeavă din material plastic:15 • 10-5 (1/°C)

Aceasta înseamnă o modificare a lungimii de 1,5 mm pe metru pentru fiecare diferenţă de temperatură de 10°C. Această modificare de lungime nu trebuie să fie împiedicată de suporţii conductelor.Pentru fixarea conductelor se vor utiliza coliere căptuşite cu plastic, sau coliere şi suporţi din mase plastice. Conducta trebuie să poată glisa uşor pe materialul de susţinere, pentru ca modificarea lungimii ca urmare a diferenţelor de temperatură să se poată distribui uniform pe toată lungimea conductei. Fixarea prin coliere se va efectua la fiecare cca. 50 cm.

Racordurile filetateCa racorduri pentru conductele din masă plastică se pot folosi în continuare îmbinările cu inel tăietor din programul de fabricaţie WABCO, folosite în sectorul de producţie al vehiculelor. Racordurile filetate cu inel de strângere asigură conexiuni bune pentru conducte. În scopul asigurării unei bune etanşări şi a

unei rezistenţe mărite a îmbinării, la toate montajele cu inel tăietor şi inel de presiune se vor folosi bucşi de rigidizare. Acestea nu trebuie introduse forţat sau bătute în conductă, deoarece aceasta se umflă şi nu mai permite montarea inelului tăietor sau a celui de presiune. Racordurile pot fi cu sau fără inel de presiune.

Funcţia inelelor tăietoare este la ambele racorduri aceeiaşi. La strângerea piuliţei olandeze, capătul inelului tăietor durificat glisează pe conul interior al niplului, îşi micşorează diametrul şi pătrunde în conductă, marcând o urmă vizibilă. Etanşarea conductei se face prin presarea fermă a inelului tăietor pe conul interior al niplului. Inelul de presiune care apare suplimentar la a doua variantă este etanşat cu o garnitură din fibră.Înainte de montarea racordului se va avea grijă ca filetul ştuţului să fie în stare ireproşabilă. Filetul deteriorat trebuie rectificat. În scopul prevenirii gripării filetului se recomandă ca înainte de montare acesta să fie uns cu unsoare grafitată.Etanşarea între racord şi aparat se poate face cu garnituri din fibră sau aluminiu, respectiv cu inele “O“. Folosirea câlţilor sau a produselor de etanşare lichide nu este permisă.

Deoarece toate inelele de etanşare au proprietatea de a se aşeza sub sarcină, racordurile vehiculelor noi, sau ale unor instalaţii noi, trebuie strânse din nou în perioada de început. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul înlocuirii aparatelor, deoarece utilizarea garniturilor noi este totdeaunaobligatorie. Înainte de a strânge din nou îmbinarea trebuie mai întâi să se slăbească piuliţa olandeză, pentru evitarea deteriorării conductei.Important la montarea unui racord este ca tăierea capătului conductei să se realizeze perpendicular pe axa ei şi acesta să fie împins până la capăt pe ştuţ. Pentru tăierea corectă a conductelor există un dispozitiv de tăiat conducte din masă plastică, cu diametrul exterior până la 22 mm.

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate 10.

158

Indicaţii de montare pentruconducte din masă plastică

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate10.Racordurile fără inel de presiune se utilizează pentru următoarele diametre de conducte:

Acestea se compun din următoarele piese:

1 ştuţ filetat cu con interior2 bucşă de rigidizare3 inel tăietor4 piuliţă olandeză

Racordurile cu inel de presiune se utilizează la următoarele diametre de conducte:

Acestea se compun din următoarele piese:

1 ştuţ filetat2 inel de etanşare (garnitură interioară)3 inel de presiune4 bucşă de rigidizare5 inel tăietor6 piuliţă olandeză

Racorduri fără inel de presiuneLa conducte cu diametrul exterior până la 10 mm se recomandă ca niplul racordului fără inel de presiune să se înşurubeze mai întâi în aparat, iar conducta să se monteze la faţa locului. Capătul conductei cu bucşa de rigidizare montată, piuliţa olandeză şi inelul tăietor, se introduce direct în niplu, iar piuliţa olandeză se înşurubează cu mâna până când ajunge pe inelul tăietor. (fig. vezi pagina 153)Ţeava trebuie împinsă acum pe ştuţul filetat până la capăt, iar piuliţele olandeze trebuie strânse cu momentele de torsiune prezentate în tabelul următor. Aici conducta nu trebuie să se rotească.

Tabelul momentelor de strângere admise:

Dacă nu se realizează momentele de strângere din tabel, forţele de rupere se micşorează – dacă sunt depăşite, se strivesc bucşile de rigidizare.Înainte de strângerea piuliţei olandeze

După strângerea piuliţei olandeze

1 bucşă de rigidizare2 opritor3 con interior4 inel tăietor5 umăr vizibil

6 x 1 ca conducte la manometre

8 x 1ca conducte spre şi în instalaţii pentru consumatori auxiliari, de ex.suspensii pneumatice

10 x 1 ca şi conductă de comandă fără debit volumetric mare

12 x 1,5ca şi conducte de comandă cu debit mai mare de aer şi conducte în general în instalaţii de frână

15 x 1,5la conducte de alimentare, la conducte în instalaţiile de frână şi la conducte spre cilindrii de frână

18 x 2la şi conductă de alimentare între rezervorul de aer şi supapa releu în cazul unui consum mare de aer

1 2 3 4

1 2 3 4 5 6

Dimensiunile conductei

Momente de strângere

Forţe de rupere la

6 x 1 13 pânã la 14 Nm

13 Nm = 460 N

8 x 1 15 pânã la 18 Nm

15 Nm= 580 N

10 x 1 20 pânã la 30 Nm

20 Nm = 870 N

12 x 1,5 25 pânã la 35 Nm

30 Nm = 1200 N

1 2

3

4

5

159

Dacă la montarea racordului nu se poate măsura momentul de strângere, se va strânge piuliţa olandeză cu cheia 1 1/2 până la 1 3/4 rotaţii. Condiţia pentru aceasta este un filet în stare ireproşabilă.

Pentru verificare se recomandă slăbirea din nou a piuliţei olandeze şi controlarea dacă a apărut umflătura conductei la capătul inelului tăietor şi acesta umple spaţiul din faţa muchiei inelului tăietor.

Îmbinări cu inel de presiuneRealizarea racordurilor cu inel de presiune este similară cu cea descrisă la varianta fără inel de presiune. Trebuie să se folosească aici suplimentar un inel de presiune şi un inel de etanşare.

După strângerea piuliţei olandeze

1 umăr vizibil2 inel de etanşare3 inel de presiune4 inel tăietor5 bucşă de rigidizare

Tabelul momentelor de strângere admise:

Curbarea conductelor din masă plastică Dacă se iau în considerare razele de curbare de mai jos, conductele se pot îndoi la rece.

Deoarece au tendinţa de a reveni la forma lor iniţială, este necesar să fie fixate, înainte şi după fiecare îndoire. Din cauza pericolului strivirii trebuie respectate razele minime de curbare (vezi tabelul următor).

Omologarea tehnică a instalaţiei de frânăAutorităţile de omologare şi-au dat acordul de principiu pentru utilizarea conductelor din masă plastică la instalaţiile cu aer comprimat în construcţia vehiculelor în locul ţevilor din oţel şi furtunelor de frână utilizate până acum. Acest acord este legat de condiţia că pentru acest domeniu de utilizare se va utiliza un material adecvat şi că se vor lua în considerare indicaţiile speciale de montaj, valabile pentru conductele din masă plastică.

Prin marcarea pe conductă a înscripţiei “WABCO-TECALAN”, firma WABCO îşi asumă garanţia de a livra un material adecvat, în conformitate cu condiţiile de livrare. Pozarea ireproşabilă a conductelor din masă plastică poate fi verificată cu ocazia recepţiei vehiculului, în baza indicaţiilor menţionate mai sus.

Dimensiunile conductei

Momente destrângere

Forþe de rupere

la

15 x 1,5 30 pânã la 45 Nm

30 Nm = 2100 N

18 x 2 40 pânã la 60 Nm

40 Nm = 2450 N

1

2 3 4

5

Dimensiunea conductei

Raza min. de îndoire r

6 x 1 30 mm8 x 1 40 mm

10 x 1 60 mm12 x 1,5 60 mm15 x 1,5 90 mm18 x 2 110 mm

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate 10.

160

Racorduri WABCO rapide pentru instalaţii de frână cu aer comprimat

Indicaţii generale

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate10.

Elementele îmbinării se remarcă prin:

• Fiabilitate înaltă a etanşeităţii.

• Coroziunea este exclusă, deoarece componentele sunt executate din alamă, respectiv oţel inoxidabil.

• Montare rapidă, deoarece se elimină asamblarea bucşilor, strângerea piuliţelor olandeze şi remanierea neetanşeităţilor.

• Etanşarea faţă de conductă se realizează printr-o garnitură specială, care se montează înaintea elementului de strângere, aşa încât o

deteriorare a zonei de etanşare de pe conductă este exclusă. Garnitura are rolul de a împiedica atât ieşirea aerului cât şi pătrunderea murdăriei din afară.

• Piesele de înşurubat în aparate sunt prevăzute cu o garnitură integrată, adecvată pentru racordurile filetate conform DIN 3852, cât şi racordurilor corespunzătoare îmbinărilor VOSS.

• Rezistenţa la trecerea curentului de aer corespunde celei de la racordurile cu inel tăietor.

• Domeniul termic de utilizare -45°C până la +100°C (pentru scurt timp +125°C).

Piesă intermediară

Ştuţ conector filetat

Ştuţ conector filetat Ştuţ filetat cu conector

Posibilităţi de utilizareRacordurile pot fi utilizate la toate conductele de aer comprimat din masă plastică întâlnite în construcţia de vehicule.

Se folosesc urmãtoarele conducte din masã plasticã:

Numãrul pieseiWABCO

Ø exteriorx

grosimea peretelui

Presiunea de

lucru la 20°C în

bari

828 251 908 6 6 x 1 27

828 251 907 6 8 x 1 19

828 251 906 6 10 x 1 15

828 251 905 6 12 x 1,5 19

828 251 904 6 15 x 1,5 15

828 251 903 6 18 x 2 17

161

Conducta cu racordToate fitingurile sunt marcate cu diametrul conductei adecvate.

Conductele trebuie tăiate perpendicular pe axă. Abaterea maximă admisă este de 5°.

Conductele trebuie împinse pe racord până la capăt. Nu este necesară folosirea unui dispozitiv. Împingerea şi rotirea simultană a conductei uşurează introducerea acesteia.

Se recomandă să se marcheze lungimea necesară de introducere, pentru a putea avea un control..

Lungimile de introducere şi forţa necesară de împingere se vor lua din tabel.

Lungimi de introducere:

După introducerea conductei se verifică fixarea cu o forţă de tracţiune de minimum 20- 50 N.

Momente de strângere

După introducerea conductei în racord îmbinarea nu se mai poate desface, din considerente de siguranţă.

În cazul înlocuirii unui aparat racordul trebuie deşurubat din aparat. La această operaţiune racordul se roteşte pe conductă. Dacă garnitura dintre aparat şi racord este deteriorată, aceasta se va înlocui.

Pentru coturi şi racorduri “T“ care se fixează pe aparat cu contrapiuliţă, se folosesc aceleaşi inele “O“ şi inele de presiune, ca la îmbinările cu inel tăietor.

= Lungime de intrare

= Marking

Ø ext. cond. x gros. perete

Lungime de introducere

în mm (± 0,5)

Forţe de

introducereîn N

6 x 1 20 < 100

8 x 1 21 < 120

10 x 1 25 < 120

10 x 1,25 25 < 120

10 x 1,5 25 < 120

12 x 1,5 25 < 150

15 x 1,5 27 < 150

15 x 2 27 < 150

16 x 2 27 < 180

18 x 2 28 < 200

Filet Momente de strângere

M 10 x 1 16 - 20 Nm

M 12 x 1,5 22 - 26 Nm

M 14 x 1,5 26 - 30 Nm

M 16 x 1,5 32 - 38 Nm

M 22 x 1,5 36 - 44 Nm

Instrucţiuni de montare:

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate 10.

162

Montarea conductelor şi a racordurilor filetate10.Îmbinări rapide (conexiuni RO) Această îmbinare conţine două tipuri de conexiuni RO: RO 13 şi RO 15.

Conexiunea RO (piesă intermediară şi ştuţ) formează o unitate (se poate roti).

Ştuţul RO este întotdeauna drept, în timp ce piesa intermediară poate fi executată în variantă unghiulară, în T, în cruce etc.

Cele două piese se introduc cu mîna una în cealaltă şi se pot roti una faţă de cealaltă.

Îmbinarea se va controla la forţa de tracţiune şi rotire.

Conexiunea RO nu este permis a fi utilizată ca:

– Element de legătură între vehiculul tractorşi remorcă, cât şi între axă şi şasiu.

– Element de legătură flexibil/mobil la echipamentele de frână.

Dacă se utilizează deja o conexiune RO, de ex. ca o combinaţie, racordul trebuie asigurat contra rotirii cu o contrapiuliţă.

Înlocuire şi schimbareO schimbare este posibilă dacă:

– Filetul de legătură corespunde ISO 4039-1 sau ISO 4039-2 (metric).

– Conducta corespunde DIN 74 324, DIN 73 378, ISO 7628 sau NFR 12-632 (metric) .

Numai la conexiuni RO (ştuţul RO şi contrapiesa) componentele îmbinării nu sunt interschimbabile cu ale altor producători.

Sistemul de racorduri rapide WABCO le poate înlocui pe amândouă:

– Programul tradiţional de racorduri.

– Toate tipurile de sisteme de îmbinări.

Se introduce cu mâna şi se roteşte

163

Lista echipamentelor: Pagina1. Echipamentele de frânare ale vehiculului tractor 7

Supapă de comandă a remorcii 973 00. ... 0 54Filtru de aspiraţie 432 6.. ... 0 8Unitate de tratare a aerului APU 932 500 ... 0 20Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) 468 40. ... 0 / 475 7.. ... 0 45Cilindru de frână 421 0.. ... 0 / 423 ... ... 0 33Supapă de protecţie cu trei circuite 934 701 ... 0 18Supapă de limitare a presiunii 475 009 ... 0 /475 015 ... 0 26Instalaţie de curăţare cu aer comprimat 432 511 ... 0 10Regulator de presiune 975 303 ... 0 15Cuplă rapidă Duo-Matic 452 80. ... 0 62Supapă de evacuare a apei 434 300 ... 0 / 934 30. ... 0 22Corp suspensie 433 30. ... 0 51Pompă antiîngheţ 932 002 ... 0 17Pârghie de poziţionare 433 5.. ... 0 36Supapă pentru frâna deimobilizare 961 72. ... 0 37Compresor 411 ... ... 0 / 911 ... ... 0 9Capete de cuplare 952 200 ... 0 61Supapă sarcină/gol 473 30. ... 0 52Rezervor de aer 950 ... ... 0 21Manometru 453 ... ... 0 23Uscător de aer 432 4.. ... 0 11Supapă electromagnetică 472 ... ... 0 41Supapă de frână vehicul tractor 461 11. ... 0 / 461 3.. ... 0 27Supapă de reducere 473 301 ... 0 52Supapă releu 473 017 ... 0 / 973 0.. ... 0 42Supapă de reţinere 434 0.. ... 0 24Supapă de siguranţă 434 6.. ... 0 / 934 6.. ... 0 16Cilindru Tristop® 425 3.. ... 0 / 925 ... ... 0 35Supapă de preaplin 434 100 ... 0 25Supapă de protecţie cu patru circuite 934 7.. ... 0 19Cilindru de pretensionare 421 30. ... 0 / 423 0.. ... 0 34Cuplă furtun Wendelflex® 452 711 ... 0 60

2. Echipamente de frânare ale remorcii 63Supapă de frână a remorcii ALB 475 712 ... 0 76

475 715 ... 0 80Supapă de frână a remorcii 971 002 ... 0 68Supapă de eliberare a remorcii 963 00. ... 0 66Supapă de adaptare 975 001 ... 0 74Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) 475 713 ... 0 78

475 714 ... 0 79Supapă de limitare a presiunii 475 010 ... 0 71Filtru pe conductă 432 500 ... 0 66Supapă electromagnetică 472 1.. ... 0 75Supapă releu 973 0.. ... 0 72Supapă de aerisire rapidă 973 500 ... 0 73Supapă de blocare 964 001 ... 0 73Supapă de sens 463 036 ... 0 74

Lista echipamentelor:

164

Lista echipamentelor:

Pagina3. Sistemul antiblocare (ABS) 83

Supapă releu ABS 472 195 ... 0 89Senzor baghetă ABS 441 032 ... 0 91Cilindru de lucru 421 44. ... 0 93Bucşă de prindere 899 760 510 4 91Supapă electromagnetică regulatoare 472 195 ... 0 88Supapă electromagnetică proporţională 472 250 ... 0 92

4. Instalaţia de frânare continuă a vehiculului tractor 95Cilindru de lucru 421 41. ... 0 98Comutator manometric 441 014 ... 0 99Supapă electromagnetică 472 170 ... 0 99Supapă de sens 463 013 ... 0 97

5. Sistemul de frânare asistat electronic EBS 101Modulator axă 480 103 ... 0 107Supapă de comandă a remorcii 480 204 ... 0 108Transductor de frânare 480 001 ... 0 105Supapă releu proporţională 480 202 ... 0 106Supapă de redundanţă 480 205 ... 0 106Modul central 446 130 ... 0 105

6. Suspensia pneumatică şi ECAS (controlul electronic al nivelului) 111Unitate de control 446 056 ... 0 120Supapă cu sertar rotitor 463 032 ... 0 114Senzor de presiune 441 040 ... 0 121Electronică (ECU) 446 055 ... 0 117Supapă suspensie pneumatică 464 006 ... 0 113Supapă electromagnetică 472 90. ... 0 118Senzor de cursă 441 050 ... 0 120

7. Servocomanda ambreiajului 123Servocomanda ambreiajului 970 051 ... 0 124

8. Instalaţii de frânare pneumatice la vehiculele destinate utilizării în agricultură 127Armătură de închidere 452 002 ... 0 / 952 002 ... 0 131Supapă de comandă a remorcii 470 015 ... 0 / 471 200 ... 0 132Regulator al forţei de frânare 475 604 ... 0 135Supapă de limitare a presiunii 973 503 ... 0 130Supapă de sens 563 020 ... 0 131

9. Sisteme pentru comanda uşilor ETS şi MTS pentru autobuze 137Electronică 446 020 ... 0 140Supapă electromagnetică 372 060 ... 0 141Electronică MTS 446 190 ... 0 147Supapă electromagnetică 472 600 ... 0 148Cilindru uşă 422 80. ... 0 142Cilindru uşă 422 812 ... 0 148Înregistrator de cursă 446 020 ... 0 144Armătură de sens 952 003 ... 0 140

10. Montarea conductelor şi a racordurilor filetate 151