Ţ esutul osos
DESCRIPTION
Ţ ESUTUL OSOS. - ţ esuturi conjunctive specializate adaptate pentru func ţ ia de suport ş i protec ţ ie. CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR OSOASE. - origine mezenchimală - conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
1
ŢŢESUTUL OSOSESUTUL OSOS - ţesuturi conjunctive specializate
adaptate pentru funcţia de suport şi protecţie
2
- origine mezenchimală - conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre- conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre - se caracterizează prin predominenta predominenta SF, care este SF, care este
dură şi dură şi mineralizată →→ duritate si rigiditate; fibrele de colagen I nu se disting în masa substanţei nu se disting în masa substanţei
fundamentale fundamentale →→ matricea osoasă este omogenă matricea osoasă este omogenă Celulele osoase - 2 tipuri : ● celule osteoformatoare : celula
osteoprogenitoare, osteoblastul,
osteocitul; ● celula osteodistrugatoare :
osteoclastul. - celulele adulte stau în cavităţi (osteoplaste)
sunt ţesuturi ordonate, cu structură lamelară sunt vascularizate creşterea se face prin apoziţie Functii :
suport şi protecţie homeostazia calciului
CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR OSOASEOSOASE
3
Celulele osteoformatoareCelulele osteoformatoare : : celula osteoprogenitoare
osteoblastulosteocitul
Celulele osteoprogenitoare Sunt celulele osoase cele mai tinere Origine: mezenchimala Localizare: - stratul intern, profund al periostului, - de-a lungul canalelor haversiene, - în endost; Aspect fusiform MO - citoplasma redusa, palid bazofilă, - nucleu ovalar, eucrom, voluminos; ME: organite bine dezvoltate Rol : dau naştere osteoblastelor
4
Osteoblastele Osteoblastele
- Celule tinere osoase care sintetizează matricea osoasă - Origine: celula osteoprogenitoare; - Localizare:- pe suprafata oaselor tinere, - in zonele supuse proceselor de reparatie si
regenerare - Formă neregulată , cu prelungiri - MO - se dispun sub forma unui rând de cel. - când activ. de sinteză este intensă - cel cubo-cilindrice, - nucleu eucrom, nucleolat; - citoplasma bazofila ME - organite numeroase -când activitatea de sinteză diminuă - cel. turtite - bazofilia citoplasmei scade ME - organite puţine
5
OsteoblastulOsteoblastul Rolul osteoblastelor :
1. sinteza matricei osoase (colagen, GAG, glicoproteine);
- iniţial – matrice nemineralizată
= osteoid 2. calcificarea matricei osoase
- datorită fosfatazei alcaline secretate de osteoblaste
Când osteoblastele sunt complet
înconjurate de matricea osoasa calcificată
→ osteocite.
3. intervin in remodelarea tesutului osos
6
7
OsteociteleOsteocitele celule mature osoase - sunt incluse in cavităţi =
osteoplaste - osteoplastele comunică între ele
prin fine structuri canaliculare cu
dispozitie radiară; -osteocitele prezintă prelungiri citoplasmatice: - ce pătrund în canalicule - vin în contact cu ale celulelor
vecine Formă : turtită, talie mică; MO - nucleu: turtit, hipercrom; - citoplasma eozinofilă ME : organite puţine Rol : mentinerea SF elaborate
8
OSTEOCITE IN OSTEOPLASTEOSTEOCITE IN OSTEOPLASTE
9
OsteoclasteleOsteoclastele Sunt celule osteodistrugatoare Origine – în MRH în cel. progenitoare granulocito-
macrofagică Localizare : pe suprafetele osoase, în lacune escavate=
lacune Howship; Dimensiuni mari (≈ 150µ); MO - numerosi nuclei (până la 50); - citoplasma acidofila;
10
ME: prezinta 4 zone: 1. marginea convoluta (plisata) - în raport direct cu suprafata osoasa; - prelungiri – cresc suprafata de contact cu osul - rol: in resorbtia osoasa. 2. zona clara: - are numeroase miofilamente de actina -fixează celula la suprafaţa osoasă 3. zona veziculara - vezicule de endocitoză si exocitoză (transportă enzime lizozomale si produsii de degradare osoasă) 4. zona bazală – conţine nucleii şi organitele celulare
Rol : resorbţia ţesutului osos
Activitatea de resorbţie e reglată de 2 hormoni: PTH, calcitonina
11
Osteoclastul –Osteoclastul – mec. mec. rresorbesorbţiei ţiei osoaseosoase
12
MATRICEA MATRICEA OSOASOSOASĂ : SFĂ : SF + fibre + fibre Formata din : ● componenta anorganică (65%) ● componenta organică (35%)
Componenta anorganică: - Ca, P, dar si bicarbonati, citrati, Mg, K, Na; - Ca si P formează cristale de hidroxiapatită ce se dispun de-a
lungul fibrelor de colagen - în jurul cristalelor : strat de apă si ioni numit strat de hidratare
- Rigiditatea osului este dată de asocierea cristalelor cu fibrele de colagen.
13
Componenta organică : fibre + SF ● Fibrele - 95% din comp. organică - colagen tip I, grupat sub forma de fascicule - nu se văd în masa de SF → matricea omogenă - conferă acidofilie matricii osoase în HE
● SF : GAG (AH, condroitin sulfat si keratan sulfat);
Glicoproteine : osteocalcina, osteopontina, sialoproteina
osoasa; - rol in adeziunea la substrat
- se leagă de cristalele de hidroxiapatită, de celule - initiaza mineralizarea Factori de crestere, proteine (bone morphogenetic
proteins BMPs ), IL
14
15
Lamela osoasLamela osoasăă
- unitatea morfologică a tesutului osos;
- 5- 10 μ
Este constituită din: - matrice osoasa - osteocite situate in
osteoplaste legate intre ele prin sistem canalicular;
Preparatele de os compact slefuit
16
CLASIFICAREA CLASIFICAREA ŢŢESUTURILOR OSOASEESUTURILOR OSOASE Tesuturile osoase sunt : - ţesuturi osoase imature - ţesuturi osoase mature • spongioase • compacte Ţesutul osos imatur (primar) : • apare in cursul dezvoltării fetale, • în cursul proceselor de reparaţie (după fracturi);
- are o arhitectură dezordonată, non lamelară
Tesutul osos matur (secundar) : • are structură lamelară ; • 2 tipuri : - tesutul osos spongios - tesutul osos compact
17
TESUTUL OSOS SPONGIOSTESUTUL OSOS SPONGIOS Localizare: - epifizele oaselor lungi; - diploea oaselor late, scurte.
Macroscopic: aspect buretos, spongios Structural : trabecule osoase care delimitează cavităţi (areole)
18
Areolele conţin măduva rosie hematoformatoare (cu timpul in unele oase → maduvă galbenă);
19
Trabeculele osoase : - orientate în direcţii diferite - grosime de maximum 400µ
- sunt alcătuite din lamele osoase
suprapuse cu aranjament neregulat
- lamelele sunt alcătuite din matrice osoasă şi osteocite în osteoplaste
- la periferia trabeculelor se dispun osteoblastele;
Tesutul osos spongios – complex medulo-osos
20
ŢŢESUTUL OSOS COMPACTESUTUL OSOS COMPACT
Localizare - diafiza oaselor lungi - tăblia oaselor scurte şi late
Este mai ordonat structuralizat;
Predomină componenta osoasă
Are o arhitectură cilindric-lamelară
Structural : lamelele osoase dispuse
concentric, in jurul unor spatii conjunctivo-vasculare = canalele Havers;
21
• Canalele Havers
- echivalentul areolelor din osul spongios
- au dispozitie longitudinală, paralele între ele
- se conectează între ele prin canale oblice sau transversale = canalele Volkmann;
22
Canalul Havers - conţine: ţesut conjunctiv arteriolă venulă vas limfatic terminaţii nervoase
- CH de la - periferie → periost
- centru → canalul
medular
- rest → deget de mănuşă
23
• Lamelele osoase - se dispun concentric în jurul CH (8-
15) - sunt formate din : osteocite in
osteoplaste înconjurate de matricea osoasa;
- prin sistemul osteoplasto- canalicular
se stabilesc legături intre osteocitele - din aceeaşi lamelă - din lamelele invecinate;Sistemul haversian (osteonul) = unitatea morfo-funcţională a osului compact; = canal Havers + sistemul lamelar care îl înconjoară
- e delimitat la periferie de - e delimitat la periferie de linia linia
de cimentde ciment
24
Sisteme interhaversiene
- între osteoane - lamele osoase cu - traiect
arcuat - necentrate
de CH - confera compactei diafizare flexibilitate
si rezistenta.
25
OS COMPACT (sectiune transversalOS COMPACT (sectiune transversalăă))- os şlefuit-- os şlefuit-
26
OS OS COMPACTCOMPACT decalcificat - col HE decalcificat - col HE secţiune transversalăsecţiune transversală
27
OS OS COMPACTCOMPACT decalcificat - col HE decalcificat - col HE - secţiune longitudinală- - secţiune longitudinală-
29
În ţes. osos compact există :În ţes. osos compact există :
- - fibrele colagenefibrele colagene - din matricea lamelelor osoase - din matricea lamelelor osoase
- - fibre arciformefibre arciforme – leagă lamelele – leagă lamelele
- - fibre Sharpeyfibre Sharpey – solidarizează periostul de os – solidarizează periostul de os
30
PeriostulPeriostul
Zona externă: fibro-vasculară
Zona internă, celulară, fertilă
- are grosime variabilă în functie
de vârstă;
- Este absent sau redus acolo unde
capsula articulară se fixează pe
suprafaţa osoasă;
31
Periostul Periostul
32
EndostulEndostul
Localizare : - tapetează canalul medular
- areolele osului spongios
Structural : ţ. conj. fibrilar, sărac în celule
( cel osteoprogenitoare)
Rol important în viaţa embrionară
( activ. osteogenetică)
33
Osul ca organOsul ca organ În structura oaselor se întâlnesc cele două tipuri de ţesut
osos: spongios şi compact.
Oasele scurte şi late
- central: ţesut osos spongios,
- periferie: ţesut osos compact.
34
Oasele lungi :
• Epifize
- central : os spongios
- periferia: os compact
• Diafize
35
Secţ. transversală prin Secţ. transversală prin diafiza unui os lung:diafiza unui os lung:
- - periost;periost;
- sistem circumferenţial - sistem circumferenţial externextern
- masa principală a diafizei- masa principală a diafizei
- sistem circumferenţial - sistem circumferenţial internintern
- endost;- endost;
- canal medular.- canal medular.
36
Os lung Os lung masa principala a diafizeimasa principala a diafizei
37
OSIFICAREA SI OSTEOGENEZAOSIFICAREA SI OSTEOGENEZA Osificarea = procesul biologic prin care se formează ţesut
osos Osteogeneza = totalitatea proceselor de dezvoltare a osului
ca organ OSIFICAREA - constă în înlocuirea unui ţesut gazdă cu ţesut osos În functie de ţesutul gazdă, osificarea este : - endoconjunctivă (de membrană) - endocartilaginoasă (endocondrală) Factorii necesari osificării: - o buna vascularizatie, - prezenta osteoblastelor şi fosfat.
alcaline - hormoni (PTH, calcitonina,
hormoni sexuali , STH) Consecutiv proceselor de osificare → un tesut osos de tip
imatur, (osul primar, brut) → tesut osos de tip matur → osul definitiv.
38
OSIFICAREA OSIFICAREA ENDOCONJUNCTIVA ENDOCONJUNCTIVA (DE MEMBRAN(DE MEMBRANĂĂ))
Se desfasoară in membrana ţesutului mezenchimal; (sapt 8)
formează: oasele capului (frontal, parietalele, părţi din occipital şi temporale, maxilarul superior si mandibula), corpul claviculei
începe in foiţa conjunctivo-mezenchimală, prin apariţia in interiorul ei a unor centre sau nuclee de osificare - În momentul începerii osificării, mezenchimul se
densifică şi devine mai abundent vascularizat;
39
Cel mezenchimalaCel mezenchimala Agregate de cel. Agregate de cel.
osteoprogenitoareosteoprogenitoare
Osteoblaste ce depun osteoidOsteoblaste ce depun osteoid
40
Celulele mezenchimale → celule osteoprogenitoare → osteoblaste
- Osteoblastele încep sa sintetizeze osteoidul → afinitate pentru sărurile minerale de Ca → matricea osoasa; OB→ osteocite, situate în osteplaste → mici insule (spicule) de ţesut osos care prin alungire si îngrosare vor constitui trabecule osoase;
In spatiile dintre trabecule (areole) pătrund vase sanguine si celule mezenchimale →areole cu tesut mieloid;
In zona periferica a viitorului os, areolele se micsoreaza treptat →
osul spongios format la inceput, → os compact În centru → os spongios
41
Osul de membrană va fi constituit
din: - parte centrala (spongioasa)
– diploea - exterior - tablia osoasă compactă, - acoperit de periost.
Partile de tesut conjunctiv ce rămân
neosificate încă la nou-nascut constituie fontanelele;
Portiunea din matricea conjunctiva
care nu sufera osificarea va da nastere la endostul si periostul osului membranos.
42
OSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASAOSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASA)) Constă în formarea de ţesut osos pe seama unui model
cartilaginos; (sapt 12) se formează: majoritatea oaselor scheletului (oasele
lungi, vertebrele, coastele, sternul, oasele bazei neurocraniului);
Initial, in cursul dezvoltarii intrauterine → modelul cartilaginos al
viitoarelor oase (cartilaginos hialin);
Acest model → suferă succesiv o serie de modificări, → tesut osos imatur care va fi resorbit si înlocuit in cursul osteogenezei → tesut osos de tip matur (spongios sau compact);
Modificările suferite de tesutul cartilaginos hialin se pot studia la nivelul cartilajului de crestere (epifizar);
44
OSIFICAREA OSIFICAREA ENDOCONDRALA ENDOCONDRALA
(ENDOCARTILAGINOASA(ENDOCARTILAGINOASA))
4. Zona de eroziune
1.Zona cartilajului de rezervă
2. Zona cartilajului hiperplazic seriat
3. Zona cartilajului hipertrofic şi calcificat
45
5. Zona de osteoid
6. Zona de ţesut osos
46
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASAOSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASA (Dezvoltarea degetului – col. HE 40x)(Dezvoltarea degetului – col. HE 40x)
47
ZONA DE CARTILAJ DE REZERVA – col. HE 100xZONA DE CARTILAJ DE REZERVA – col. HE 100x
48
ZONA DE CARTILAJ HIPERPLAZIC – col. HE 100xZONA DE CARTILAJ HIPERPLAZIC – col. HE 100x
49
ZONA DE CARTILAJ HIPERTROFIC SI CALCIFICAT – ZONA DE CARTILAJ HIPERTROFIC SI CALCIFICAT – col. HE 100xcol. HE 100x
50
ZONA DE EROZIUNE – col. HE 100xZONA DE EROZIUNE – col. HE 100x
51
ZONA DE OSTEOID – col. HE 400xZONA DE OSTEOID – col. HE 400x
52
ZONA DE TESUT OSOS ZONA DE TESUT OSOS (resorbtie osoasa)(resorbtie osoasa)
53
CRESTEREA OASELORCRESTEREA OASELOR
Cresterea in lungime : se realizeaza pe seama cartilajului
de crestere (epifizar) prin osificare
endocondrala (până la 18 ani)
Cresterea in grosime : prin apozitie pe seama stratului
intern fertil al periostului