,t1 rya tratat de biosinergetica.pdf · alexandru dant. uanufa .gabrieli. nastase,t1 rya rrtce...
TRANSCRIPT
Alexandru DanT. UanUfA . GabrielI. NASTASE
,T1
rya
rrtcETRATAT
DE
BIOSINERGETICAEditia a IV-a,
Revdzutd Si addugitd
| ft"t ) Linna (sopi)r Dcnisa (nepolicd ungi ct cen[ senin fe vard
*, 9{tcoke aintifei,t *g{at frlecu, QeorgeStits8Jiinicd.
- niufrzat far ii-$$cntneu!
BUCURE$TI
ordul scris al
CUPRL\IS
PARTEA ISINERGETICA $I BIOSINERGETICA
l.I6.9. Cton a devenit profesorul decanul facultdlii citatd la pct.1.16.8/h?.............. ..........................46
1.17. Drumul conferenliarului ........................47l,1-r_l^ 9r, a"devenit co.nferenliarul, inginer?.... ...................47L17.2. In ce imprejurdri conferenliarul a devenir consilier ol
preSedintelui........ ...........................48l.I7.3. Intdlnirea citold la pct. 4 din prefald n-ar fi. avut urmdri ......................,.48l.I7.4. O tezd deschizdtoare de drumuri..............................................................181.17.5. Mare noroc cu INGIMED 2002! ....................... .,...,....49
1.18. Drumul cdr!ii............................ ..............491.19. Citeva conc1u2ii....................... ..............491.20. Dou6 cazuri rezolvate prin aplicarea principiului minimului ..........................50
1.20.1. Plecdnd de la Principiul lui Peter............................................................501.20.2. Cum au ajuns la Nicolae Ceauqescu scrisorile men[ionate la
1.16.2 1.16.6..... . .. .. .. .. .. ..... ... .. .. . .. ,r.i1.20.3. $tili ce sunt acelea ... belerege?............. ...............,.....531.20.4. Revenind la paragraful I.I6.9/d................ ..................JJ
1.21. Domnilor istorici gi domnilor filologi, incercali si aplicali metodeleqi principiile sinergeticii in studiile dumneavoastra........................................55
1.22. Cl privire la istoria veche........ ..............561.23. Cdte ceva despre celli ............................561.24. Alte intrebdri (qi nici pe departe singurele) ce se nasc de aici.........................571.25. DACIA REVIVAL Intemational Society (www.dacia.org)............................581.26. Academia DacoromAnf,........... ...............591.27. Nu da{i cu pietre in comunism. ..............62
1.27.1.Despremare|edaroferitRomdniei..........................................................631.27.2. Jiang Zemin predd puterea...... ....................................631.27.3. Fie cd Ie place sau nu unor compatrioli ai nostri, ne tntrebdm: ..............641.27.4. Teme de rellec[ie...................... ....................................65
CAPITOLUL 2BIOSINERGETICA 67
cafrlaFt
i 4lica$ metodeleIi __.-..-................................55
...............56
462.4.2. Biocdnpul.. ..'..'..........,.,.,...,.......'.'.' 7 1
2.4.3. Linia de cdmp
2.5. Despre transferul energetic .......48
49
535355
s657s859626363
6767676767686869
7070
7070
PARTEA A TI..{GLOBUL TERESTRUAPARITIA VIETII $I CONSECINTE CO\SECLTI\-E
CAPITOLUL 3ALCATUIREA GLOBULUI TERESTRI]
3.1. Factorii care deosebesc PdmAntul de celelalte planete ale sistemuluisoIar.................... .................................141
3.2. Litosfera....... .............1423.3. Atmosfera..... .............1423.4. Hidrosfera .... .............143
CAPITOLUL 4ROLUL STRUCTURII TERREI iN APARITIA$r DEZVOLTAREA VrETrr............. ...............146
4.1. Condiliile apariJiei biosferei ..................1464.2.Ipoteze despre originea vielii pe Pdmant ..... ....................... 1464.3. Biosfera qi elementele de nutrilie........................... .............1544.4. Migcare gi echilibru in biosferd....................... ....................156
CAPITOLUL 5APARITIA OMULUI, FAZI SUPERIOARA iN EVOLUTIABIOSF'EREI
5.1. Relalia om-mediu...................... ............. 1595.2. Faza preistoric4......................... .............1595.3. Faza istorici a evoluliei omenirii ...........161
CAPITOLUL 6ECONOMTTLE MODERNE $r CONSECTNTELE LOR ECOLOGrCE..............165
6.1. Evolu{ia demograficd a omenirii.......................... ............... 1656.2. Impactul ecosistemelor umane cu mediul inconjurAtor ...................................1686.3. Deteriorarea dirijatd a factorilor de rnediu................ ..........111
6.3.I. Scurt istoric al degraddrii mediului de ciitre om......................................I7I6.3.2. Interdependenla dintre factorii fizici ai mediu|ui..................................... 1726.3.3. Activitdli umane care contribuie la procesele de po|uare........................1746.3.4.Dimensiunileactualealepoludriimediului....... .........1766. j.5. Efectele poludrii asupra Jlorei qi faunei terestre...................................... t 826.3.6. Efectele poludrii asupra organismului uman ..... .........185
CAPITOLUL 7cArRE o CATASTROFA Ecol,ocrcA GLOBALA$I DISPARITIA VIETII PE PAMANT? 188
7.1. Stadiul actual al suprasolicitarii rezervelor Terrei ........................................... 1887.2. Consecinte pe termen scurt ........ ............ 1897.3. Soluliile posibile ...................... ..............192
7.3.I . Conceptul de dezyoltare economicd Si sociald durabild ..........................1927.3.2. Esenlo esen!e1or..................... .........196
t4l
14-l
159
PARTEAAIII-AB AZELE TEORETICE ALE BIOSINERGETICII
CA"ITOLUL 8METODE DE STUDIU
197
r97
CAPITOLUL 9INTRODUCERE iN STUUTUT- TNORETIC 218
9.2. Forma de propagare a informa{iilor ..................................2209.2.1. Criterii de clastJicare............. ........220
9.3. Consideralii asupra evolu,tiei in spa-tiu a paniorlelor purtitoare de
10
9.4. lrnpuls ii lo4e de impuls........
CAPITOLUL 10ECUATII FUNDAMENTALE
10.1. Punerea problemei................... .-.-.-......22410.2. Ecualiile de miqcare........... ..................22410.3. Ecuafia de continuitate.............. ...........22610.4. Ecuafia de stare........................ ............227
CAPITOLUL 11
PROPAGAREA POTENTTALA A TNFORMATTEI... .....,.........2281 1.1. Considerajii generale ................. ..........229I 1.2. Ecuajii fundamentale ................ ...........228I L3. Interpretiri ..............229I1.4. Fluxul in migcarea potentiale... ............231I 1.5. PosibilitnJi de rezolvare analitici a problemelor practice .................. ............23I
CAPITOLUL 12RELATII ENERGETICE
218
......232
12.3. Asupra conceptului de energie12.4. Forle qi for{e specifice de impuIs........................... ..........236
. '.,. ',,,237
CAPITOLUL 13GENERALIZAREA REZULTATELOR OBTINUTE
.........2))
238
11
PREZDNTAR.EA $I INTERPRETAREA UNOR DATEEXPERIMENTALE ROMANE$TI
15.1. Obiectul experiment6rilor........ ............27515.2. Senzorii biologici ca mijloc de determinare a comunicdrii intre
sistemele biotice pi dintre ele gi mediul inconjurdtor....................... ..............27 5
I 5.3. Determiniri experimentale ale existentei interacliunilor biosinergetice intre biosisteme gi mediul inconjurdtor................ ...............................217
15.4. Descrierea aparaturii $i a metodei folosite in experiment.................. ............2'7915.5. Rezultate oblinute................... .............28115.6. Funcliile specifice elementelor componente......... ............283
15.6.1 . Funclii specifce componentei umane.....................................................28315.6.2. Funclii specifice componentei tehnice....-...............................................28515.6.3. Mediul tnconjurdtor.............. .........................,...........285
15.7. Concluzii.... .............2 8 5
CAPITOLUL 16
INTERACTIUNEA COMpONENTELOR ECOSrSTEMELOR...........................28616.1. Conceptul de sistem biosinergetic ......................... ...........28616.2. Interac{iunea componentelor ecosisteme1or.......... ............29116.3. Viteza 9i impulsul de interac!iune........................... ..........29516.4. Efectele duale ale entropiei qi informaliei in sisternele
biosinergetice...... .................................2 9 816.5. Potenlialul hidrotermodinamic; premisele dezvoltirii sistemelor
biosinergetice...... .................................30016.6. Codificarea informaliei prin frecvenle (specte Fourier) ..................... ..........302I 6.7. Particularitali informalional-energetice ale sistemelor
biosinergetice biotice....................... .................................30416.8. Influenla c6mpurilor electromaenetice ti a biocampurilor asupra
sistemelor biosinergetice ...........,...-. .................................306
12
28s
275
16.9. Consecinle ale interacliunii dintre sistemele biosinergetice gicelelalte componente ale mediului inconjr.ritor............................................307
16.10. Traseul evolutiv informalional - energetic al sistemelorbiosinergetice...... .................................309
16.1 1. Procese de reglare gi autoreglare a sistemelor in firnclie de tipulinteracliunilor ..... .................................313
ANEXA ISISTEMUL INTERNATIONAL DE UMTATI 315
l. Uniteli fundarnenta1e..................... ............3152. Unitili derivate ............3153. Unitiji SI suplimentare... ..........................3164. Unitati CGS..... ......... ....3175. Alte uniti!i...... .............318
ANEXA2ELEMENTE DE ANALIZAVECTORIALA............. .................32I
1. Vectori ............ .............3212. Operalii cu vectori ....................... .............322
2.1. Adunarea qi scdderea yectorilor ........3222.2. inmullirea vectorilor ................ .........322
3. Funclii vectoriale de punct........... .............323j.I . Funcliile vectoriale variazd in spaliu r (x, y, z) Si timp (t). .........................3233.2. Operatorul lui Hami1ton............ ........3243.3. Derivata de direclie tn cdmp scaLa,,........................... ...........-................-....3243.4. Derivata de direclie tn cdmp vectoria|..........................-....................-........324j.5. Cu ajutorul operatorului Vse descriu funcliile de punct: ..........................325
4. Teoreme integrale .............. ......--......-.-.-..-.3274.I . Teorem.t integrald a divergenlei (Gauss-Ostrogradski). ............................3274.2. Teorema integrald a gradientului.. .............-............-......3274.j. Teorema integrald ct rotorului....... .................................328
5. Formule utile... .............328
AIIEXA 3SOCIETATEA,,ATENEI]L ROMAN' NONNITA N AIIUL 1865IJNIVERSITATEA ECOLOGICi. BUCURE$TIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE $I $TIINTE COGMTIVE
1. Oportunitatea acestei anexe........ --.-.-.-.--.-.3292. Misiunea faculttlii....................... .............3303. Obiective strategice...................... .............3324. Planurile de InvA@mant ............... .............3335. Disciplinele incriminate 6i cadrele didactice titulare ale acestora......................3386. Primele doui serii de absolvenji.. .............3397. Cercetarea $tiinlific6 .................... .............339
7.1. Organizare.... ........339
329
13
7.2. Tenrutica....... ........3407.3. Cto'stu'i de iniliere profesionald qi cadre didqctice oferente.....................-.340
8. Acte de arhivd. .............343
ANEXA 4CERERE DE BREVET DE INVENTIE
4.1 . Covor cu efect de rezonqntd electromagneticdbiocompatibild. ................................365
4.2. Covor protector impotriya radialiilor telurice Si procedeude realizare ......... ...........-...................366
4.j. Aparat Kirlian cu efect de piramidd............................................................3674.4. Ansqmblu electromagnetic extraplat pentru biorezonanld..................-.......3684.5. Scaun sanogen .......................... .........3694.6. Ansctmblu electromagnetic de biorezonanld pentru imbrdcdminte
qi vestd de biorezonqnld rezultatd..... ..............................370
BIBLIOGRAFIE
14
.1-:e":ru. dr. ing. Alexandru- ;:::ir r Viena), ing. Marius: I,l.::rreanu, ing. Leontina.:.::::trii nogtri s-au aflat qi::. :: de initiere profesionald::.c.'e al facultbJii, ale cdror
:: :umele persoanelor citate
i Il-lea. studiul aplicativ alLiI ti nu poate fi inclus:.urori atat de restrAns qi de\ astiratii sale se explici qi
ire nu s-a mai scris pdnd in"icrare poate fi o provocarer cuiturii care sf,-i inspire in
:e sa aibd necunoscutele lui.
dr. ing. Alexandru M5rutd
PARTE.\ I
SINERGETICA $I BIOSN{ERGETICA
CAPITOLUL 1
SINERGETICA, $TTINTA DE STNTEZA
1.1. Definitie, obiect, metodeDeclaratd ca Stiinte in anii '70 de citre fizicianul geman Heman Haken,
profesor la Universitatea din Stuttgart l73l 1978, sinergetica (dup[ unii de lagrecescul sinergasia - ,,cooperare, colaborare", dupi allii de la sin - ,, impreun[cr" gi ergon -,,acliune"), sinergetica esle Stiinla autoorganizdrii sau autostructu-rdrii sistemelor, independent de natura lor ffizice, chimice, biologice, sociale), pebaza conlucrdrii, a cooperdrii organice a componentelor sau subsistemelorconstitutive (Ion Iliescu in [8i], 1987). Aceastd cooperare produce la nivelnmcroscopic noi structuri spaliale, temporale sau funcyionale, cu efectespectaculoase pe planul eficienlei sistemelor respective.
Obiectul sinergeticii il constituie deci autoorganizarea $i autostnicturareaelementelor componente ale unui sistem, independent de natura lui, sistem deschiscare schimbA cu exteriorul masi $i energie, acjiunile comune ale componentelorsale fiind indreptate spre atingerea unui scop, conferind astfel acestei $tiinlecaracter de universalitate.
Obiectul sinergeticii se extinde la fenomene specifice practic tuturor Stiinlelor,definind o multitudine de sisteme sinergetice, deterministe sau stochastice, apdrind(nelimitativ) in domeniul fizicii, mecanicii, chimiei, biochirniei, evolu{ieiprebiologice, biologiei, medicinii, fiziologiei, sociologiei, psihologiei, economiei,politicii, istoriei etc.
Aparilia sinergeticii a alut qi mulli contestatari, care au arAtat caautoorganizarea este studiati qi in alte gtiinJe, ceea ce este adevarat. Dar, ceea ce odeosebegte de celelalte qtiinle este tocmai faptul cd sinergetica este singura Stiinldin care autoorganizarea constituie singurul sdu obiect de studiu. La aceastd
concluzie ajunsese Adelina Georgescu in [59] 1987 dupd ce, in aceeaqi lucrarearatd ca: ,jn incertitudinea inerentd oricdrui inceput, sinergetica incd iSi cautdobiectul" . in replicd, profesorul universitar Ion MAnzat, in admirabila sa lucrare
,,PSIHOLOGIA SINERGETICA" 11461 1999, prin care efectiv scoate sinergeticadin tiparele ei ,,clasice", iqi propune si aproximeze obiectul sinergeticii, arltdndcd, in modul cel mai general, aceasta abordeazi ca problematici:
- ,,autoorganizarea" (prin cooperarea sinct'ond a elementelor);
23
- ,,comportorea" sistemelor aJlate ,,departe de echilibru";- ,,tranziliile de fazd" spectaculoase ale sistemului (prin depdSirea unui
prag critic);- ,,aparilia ordinii in haos";- ,,problema haocitdlii - generatoare de ordine etc.,';
iar cu privire la metode, Ion Manzat sinte tizeazd \p. ll2-ll4):,,a) principala metodd consta in corelarea unor rezultate disparate, din cele
mai diverse si depdrtate domenii. sinergetica promoveazd o afit;dine de sintezdin Stiinld Si in cunoastere, in general, Si se dezvoltd ca un domeniu de sintezd.Aceastd atitudine a apdrut ca o reaclie la tendinla de supraspecializare qiJdrdmilare a stiinlei si la informalia supraincdrcatd cu un numdr imens de detatii,care adesea ascund esenla. Noua orientare apare intr-un moment propice, in carese simte acut nel,oid unei sinteze creatoate a culturii umane. Sinergetica s-ardspdndit fulgerdtor, la ea aderdnd marea majoritate a oamenilor de qtiinld,nemullumili de specializdrile din ce in ce mai addnci gi de insingurarea lor incadrul unor domenii foar"te inguste. savanlii au obosit sd tot anaiizeze detaliile,invdlali sd priveascd de aproape <cu nasul in brazdd>; ei vor sd vadd arii tot maiintime privind panoramic din helicopter. Analiza presupune sinteza qi invers.
b) analogia, metodd ce cercetare a sinergeticii, deopotrivd Si a ciberneticii,ne permite sd vorbim de undele spiralate tn cele mai diferite medii: inimd, retind,epidemii, galaxii etc. Sinergetica se aplicd nu numai in diverse qtiinle, in tehnicdsau medicind. dar Si in sport.
c) fiind acceptatd ca metdstiinld, sinergetica iSi denottd mai curdnd ometodologie decdt un corp de metode, intrucdt principiile ei fundamentale sunttransferabile in cele mai diverse domenii.
d) auloorguniT,arcd optimd pe care o realizeazd sistemul sinergeticgenereazd, in mod paradoxal, un <haos determinab), amplificdndu-se astfelvaloarea resurselor de creativitate a componentelor. Autoorganizarea optimd Sicooperarea optimizatd (sincrond Si concentratd) conduce sistemul sinergetic insitualia de a deveni un sistem de sisteme".
In legdturi cu metoda de la pct. c), Ion Mdnzat desprinde patru principii:,, 1 . principiul cauaalitdqii neliniare (de tip cuantic);2. principiul interacliunii (avdnd ca efect cooperarea sinuond);3. principiul sinergiei eJiciente: efcienla constd nu atAt intr-o creqtere
cantitativd (a numdrului de componente), cdt mai ales dintr-o creftere calitativd,prin promovarea unor mecanisme combinatorii, dinamice Si rapide;
4. principiul de dominare care ,,intervine dupd ce am separat printr_o seriede transformdri Si succesive evaludri variabilele sistemului in variabiledominsnte Si variabile dominate (cele dominate vor fi eliminate ca neesenliale);astfel, acest principiu aduce simplifrcarea necesard qi ne permite a ne concentraasupra aspectelor cu adevdrat esen;iale in inlelegerea Si perfectionareasistemului".
24
--. ,... trin depdqirea unui
' -:--:,.:-r:r disparate, din cele.:-.:-: t otitucline de sintezd
: -: :,,: dontenitt de sintezd.':: -;. s uprospecializare Si. .. .,,: ''.:itrtdr imens de detalii,--:,': 4tantetlt pl.opice, in care'.'.. :tt1tatrc. Sinergetica s-a:--:: -; oontettilor de Stiinld,:,, r: ,;i insingurarea lor ini.::t lot cutctlizeze detaliile,
-:';ot sri vadd arii tot moi: ::,t:a,\inte:a ;i iwers.-i: :.:'trrira ;i a ci.berneticii,
,;..-.,::e nteclii. inimd, retind,:': -i-'.'erse ;tiinle, in tehnicd
:: : :le: oltd nni curdnd o'-::.:,'e ei ,fundamentale sunt
.:-i:t:ti sislenntl sinergetic:-;: . tnplif cdndu-se astfel
1:tioorgartizarea optimd S i':.kce sislentul sinergetic in
rsprinde patru principii::t ,.'
':irea sittcrond);'sl.i ntt atAl intr-o creStere's ditn'-o creStere calitativd,nice qi rapide,'ce arlt separot printr-o seriete sistennrlui in variabilefi elintinate ca neesenliale);i rte perntite a ne concentrazlegerea ;i perfeclionalea
La acestea ne permitem si mai adiusim doui:5. principiul sincronicitifii, subliniat si eremplit-icat de Ion Mdnzat la p. 51-
52 din [146] (oarecum semnalat la pct. 2):6. principiul minimului, a cArui necesitare a apdrut drn analiza sinergeticA a
unor evenimente cu caracter relativ recenr (principiu pe care-l vom descrie cuocazia exemplifi clrilor respective)7.
Asupra opoftuniti{ii introducerii acestor principii, pe care le consider[mnecesare pentru inlelegerea cat mai complete a posibilitalilor de aplicabilitate asinergeticii, ne vom referi pe parcursul expunerii.
Dintre metode noi apreciem ca foarte importantl analogia, intruc6t ea ajuti laconstruclia sintezelor in marea majoritate a cazurilor qi simplifici la maximinlelegerea esenlei sinergeticii prin intermediul aparatului fizico-matematic.-\ceasta intrucat, incercAnd sl o fundamenteze, H. Haken (ca qi unii din adeplii sdi)ii di acestei gtiinle un caracter supermatemalizat, folosirea bazelor sale teoreticeliind greu accesibild in numeroase domenii de activitate (in special umaniste), ideilece se desprind din studiul siu fiind dificil de urmdrit de mulli din cei ce vor sd oabordeze. Metoda va h expusd pe larg in cadrul pdrlii a III-a a lucririi.
1.2. Scurti privire istoriciin [112] (Al. Mdrule i993) se arat1 ce ideile sinergeticii se regisesc inc[ din
antichitate, in vechiul taoism, reflectate apoi in holismul lui Jan Cristopher Smutsi1914), curent de mare acoperire fenomenologici, care considerA natura ca unintreg gi care incearci 9i o definilie a noliunii de cAmp ca ceva imaterial gi
omniprezent. in aceeagi perioadd, in [30] 1918-1922, George Constantinescu punebazele teoretice ale sistemelor analoage, prin care reu$e$te se demonstrezelteoretic, apoi intr-o gamA largt de aplicalii tehnice) propagarea energiilorvibratorii prin medii gazoase, lichide qi solide, folosind in teoriile sale analogiaelectro-stereo-hidraulicd, intr-o conceptie teoretici rnai mult intuitiv[. Ea a fostadusA 1a nivel teoretic corespunzAtor in doud lucrlri (D. Cioc in [22] 1960 qi Al.\{irufd in [100] 1963, ambele premiate cu Premiul ,,Aurel Vlaicu" al AcademieiRomine pe anul 1963), in care autorii puneau in evidenF universalitateacdmpurilor energetice qi a sistemelor analoage. Descoperirea fEcutd de citreH. Haken a universalitdlii s:istemelor analoage, pe care o considera uimitoare, eradeci cu mult inainte... descoperitd. (Completiri cu caracter de generalitate au fosttlcute apoi gradat de Al. Mdrull in [i01] 1973, in anul urmf,tor de Al. Mnruld 9iG. I. Nistase in [134] 1998 qi apoi in 2001 in [82] de G. I. Nistase). Oricum, inmomentul declardrii sinergeticii ca gtiinll sub aceastd denumire, celelalte gtiinlede sintez[ ale secolului trecut (psihologia consonantiste a lui $tefan Odobleja, cu..mo$tenitoarea" sa cibemetica, informatica, teoria sistemelor ...) erau deja binecunoscute gi in stadiu operalional. De asemenea. ecologia pune in evidenF in
Principiul minimului ii sincronicitSlii, semnalate in ll38l (\liruti- Predescu, Ungweanu,2002).
25
modul cel mai profund intenelajiile dintre elementele componente ale unuiecosistem, ardtdnd prin extindere ci toate sunt legate de toate.
1.3. Haosul, autoorganizarea qi logica in conceptia sinergeticiSpecialist in teoria laserelor, H. Haken pleacd iniJial de la demonstralia
fenomenului de autoorganizare a unui sistem laser cu gaz, in care, in pragul detrecere de la regim de lampd (a miqclrii haotice a atomilor excitali di cAmpulelectromagnetic) la ce1 de laser (in care migcarea atomilor se ordoneazd),- seproduce un salt in
"'e$terea eficienlei sistemului, deci de la o stare haotii[ de
echilibru se trece spre o noud calitate (din haos spre ordine), cu o eficienldsupe,rioari. Alte exemplificdri sunt date dn ftzicd (descrierea fenomenelor legatede fierberea lichidelor, de topirea metalelor), puncte critice .u." ,"pr""intetrecerea bruscd de la o stare la alta depdgind teza hegeliand reductibild la simpluiefect al luptei contrariilor. Se mai dau apoi exemple din naturl, pe care le vomanaliza la c apitolul urmltor.
Cuvinte ca sinergie, anergie, antagonism erau rulate in literatura despecialitate mult inainte de declararea sinergeticii ca gtiinld, in special cdnd serefereau la efecte (efect sinergic: accentuarea efecfului a doud componente aleunui sistem, cu o pondere superioard efectelor cumulate ale fiecf,ruia aclion6ndsepalat; efect antagonic: efectul mai redus a dou6 componente ale unui sistem inacliune simultanb, dec6t al oricdruia dintre ele in actiune individ.uald; efectanergic: efect al componentului unui sistem, neinfluentat de prezenla altorcomponente ale acestuia). Ori, atAt sinergia, cat $i antagonismul, prezente intr-unproces sinergetic, aratd cd efectele unui proces pot fi superioare, respectiv,inferioare unei simple adundri, abdtdndu-se deci de la logica clasic[, adept[ aefectului cumulat al unei simple adundri. Aceasta presupune conturarea unei logicisinergetice. Dar, cu privire Ia aceasta, Ion MAn zat obsewd (op.cit., p. I33):
,,Mul1i logicieni, apdrdtori ai stilului neclasic de gdndire au incercat sdconstruiascd diverse modele logice, inrudite cu logica sinergeticd, care a rdmasincd un deziderat (nu am descoperit pdnd acum un tratat sau un manual de logicdsinergeticd, ci doar presupuneri sporadice in diverse studii),'.
In continuare vom insista cu analiza asupra celor dou[ principii pe care le-ampropus in paragraful l.l: principiul sincronicitdlii qi principiul minimului,principii de importanld majord in explicarea unor fenomene cu caracter sinergetic.
1.4. Principiul sincroniciti{iiIn anul 1999, in [3], Constantin Bildceanu Stolnici semnale azd. ,,efortul pe
care Jung Si Pauli (ambii laureali ai premiului Nobel) l-au Jdcut pentru a definiunele coincidenle care nu sunt infimpldtoare, deSi relalia cauzald dintreevenimentele sincrone nu poate fi stabititd. in felul acestct au creat principiulsincronicitdlii folosit nu numai tn istoria culturii ;i in psihologia abisald, ci qi infizica subatomicd" .
26
:::: : a0ntponente ale unUi:e de trtate.
<pria sinergetici- 1 .:.::ial de la demonstra{ia:- ::z- in care, in pragul de.::::r:,or excitagi de cdmpul. ::,,':.nilor se ordoneazl), se::-: de la o stare haotici de.:r. lirdine), cu o eficien
1.5. Principiul minimuluiAcest principiu a fost semnalat pentru prima oard in [140] (MnrulA, predescu
2002) drept principiu eseniial al sinergeticii. Pentru ca un sistem sinergetic sifunclioneze (sd dea rezultate), trebuie ca toate elementele sale componente si fiebine coordonate. O lipsd de coordonare, funclionarea defectuoasd a unuia dinelementele sale componente poate duce la nereuqit[. Reciproca, distrugerea sauperhubarea funclionald a unei componente esentiale a sistemului sinergeticconsiderat, poate provoca dezorganizxea lui gi reintoarcerea la haos sau, duplcaz, indreptarea manifestlrilor acesfuia cdtre o altd direcfie.
Principiul minimului, sub aceastl denumire, a fost elaborat inch in secolul 19de agrochimistul german Justus von Lieblig (1803-1S73). El a fost preluat de cltrealli cercetdtori, de exemplu, Wolfgang Medes, creatorul sistemului EKS(Energokibemetisches System). Elaborarea lui este deci mult mai veche decAtsinergetica, pe care aceasta nu-1 scoate indeajuns in eviden{l. De aceea [140] s-aconsiderat util ca el sd fie introdus distinct in printre principiile metodologice alesinergeticii.
InfluenJa notabild pe care acest principiu il are in domeniul viului, ilrecomandl pentru analizd detaliatd. Acest sistem prezittS, o metode de depistare acauzei deficienlelor in mersul unei activitdli, cu precddere in management (uneoriprin aplicarea acestui principiu in organizarea unei activit[li, poate apirea caelement de frAnd chiar conducdtorul activitdlii respective).
1.6. Asupra determinismului sinergeticTot in [140] se precizeazd. cd frnallzarea unui proces sinergetic este
intotdeauna de naturi deterministd qi este exprimat[ printr-un rezultat obiectiv, denature funclionald sau spafiald. In funclie de cazti studiat, pot fi evidenjiate giaspecte temporale (sincronicitatea tempoml[).
La modul general, se poate pleca de la unul din conceptele filosofice aletermenului intdmplare, care poate fi definitd astfel: infilnirea in acelasi loc Si inacelasi moment a doud fenomene bine determinate, ceea ce este in esen![ corect.Dincolo de conceptele 1ui Pauli qi Jung (care restrdng ideea de catzalitate aintdmpldrii numai la unele situa{ii), modul de abordare al sinergeticii pune ins[ ineviden!6 faptul cd nimic nu este tntdmpldtor, rezultatul unei acfiuni, indiferent denatura ei, avdnd totdeauna o finalizare obiectivd, bine determinatd. Din structuraunui sistem sinergetic fac parte gi antecedentele care, pa{ial sau in totalitate, pot fide naturd stochastic[ (in no{iunea de stochastic inlelegem qi fenomene aparentintdmplltoare, care pot fi considerate ca elemente componente ale sistemuluisinergetic analizat, in [140] (Mdrull, Predescu, 2002).
1.7. ConexiuniVom observa c[ de fapt in definilia filosoficl a intAmpldrii definiti mai sus,
schimbAnd temenul de fenomen cu acela de sistem sineygetic, sincronicitatea
28
-_:. : . _:r )l (Mrruld, predescu--:i *: sistem sinergetic sd.:::-e sele componente sd fie:-:: :3tictuoasd a unuia din=. Re.-iproca, distrugerea sau::..: a sistemului sinergetic::::rJerea la haos sau, dupl:3a:ta.
: :: el.:borat inci in secolul 19:--i r. El a fost preluat de cltre
;rearorul sisternului EKS:eci mult mai veche decAt
:ri,jenta. De aceea [140] s-a: rrincipiile metodologice ale
:.re in doneniul viului, ilz:rra o metodd de depistare aldere in management (uneori': actiritati, poate apArea ca.:\ e ).
rnui proces sinergetic este:rintr-un rezultat obiectiv, destudiat, pot fi evidenjiate qi
Jin conceptele filosofice ale'ttralnirea in acelasi loc Si inleea ce este ?n esen16 corect..rdns ideea de cauzalitate are al sinergeticii pune insd inul unei acliuni, indiferent de,e determinotd. Din strucfurapartial sau in totalitate, pot fi:leeem gi fenomene aparentcomponente ale sistemului
intdmplirii definitd mai sus,n sinergetic, sincronicitatea
formulatl de Pauli gi Jung nu este altce\ a d;c": ::::e:sectia temporall gi spaJiald adou[ sisteme sinergetice bine determinare. i: '...;. i.. acestei interseclii denumireade conexiune. Ea are o componentd interi:; i:,n punct de vedere al sistemuluisinergetic aflat in studiu qi o componentS Er-r:'r;; inrrodusi de sistemul sinergeticcu care cel studiat vine in contact. In funciie de cazul considerat, cele douAcomponente pot avea funcliuni de naturd subiectivd (de reguli cel caruia i se
atribuie componenta interni) sau obiectivA.Deosebim trei tipuri distincte de conexiuni:a. Conexiunea simpln (CS), care nu modificd traseul sistemului sinergetic
(Sr) aflat in studiu (de exemplu situalia in care o persoanl aflatl pe traseul sdusinergetic 51 face cunoqtinle cu o alta aflati pe traseul s[u sinergetic (S11) frrl caacest eveniment si aibi vreo influenle asupra desligurdrii in continuare a
sistemului Sr.
b. Conexiunea complexi de ordinul I (CCr) conexiune care, fdre se
schimbe traseul temporal al sistemului Sr, introduce elemente noi in stnrcturaacestuia (de exemplu oblinerea unor inflorma{ii ale ciror efecte se concretizeazd inlirgirea sferei de competenle ale persoanei aflati pe traseul 51.
c. Conexiunea complexi de ordinul 2 (CCz) asimilabili notiunii de salt,care introduce modificdri structurale in traseul sistemului Sr astlel incAt acesta iqimodificd directia de manifestare in timp (de exemplu schimbarea domeniului de
activitate al persoanei pe un traseu 51 , schimbare favorizat1, de situa{ii obiective
ale conexiunii, survenitd din proprie decizie sau din alte cauze).
Dupd o idee Feluati din [185] (Ndstase, 2001), o conexiune Ci aflati lamomentul i pe traseul sistemului S;, cauzati de interseclia sa cu un sistem sinergeticSn, poate fi reprezentati la modul general intr-o schemi conform figurii 1.1 .
Este de observat ci un sistem sinergetic S, intre doi timpi i qi n, este descrisde o sum[ de conexiuni simple gi complexe, de forma:
s(i -+ n)= ic = flcs*)cc, +lcc,]j
(1.1)
29
Fig. 1.1. Schema conexiunii la momentul i intre doui sisteme
sr - sistemul studiat; sr - sistemur ", "":!ff1*:1i",",:li,lljl"",, ," ."."ntur i; csr, i,, - conexiunesimpla; CCr, r, (t - conexiune complexi de ordinul 1, care nu schimbl traseul .i.t"^utui Hr; CCr, ;(, _conexiune complexd de ordinul 2, care introduce
'n SALT, modificand traseul sistemurur s, p" o ai.""ii" q
Dar cele doub sisteme 51 9i S1 se pot reintAlni, in evolulia lor, la un momentn > i. In acest caz infie cele doud sisteme se stabile$te o bucli, re?ntAlnirea putAndavea sau nu consecinle asupra sistemului 51. Firi sd ne ocupAm de evoluliJlui 51pe traseul temporal i - n bucla ar ardta aSa cum este rcprezentatd in hgura 1.2. infunclie de evenimentele pe care sistemul s1 le-a parcurs, dupd reintdlnirea lamomentul n, directia sa va parcurge sau nu un traseu S, .
30
hre doul sisteme
d h mou i; CSp ,1 - conexiuneAi hed si$emului Sr; CC2. r rnI ard sisemului 51 pe o direclie g;
h evol4ia lor, la un momente o bocl4 reintalnirea putdndDe oqpdm de evolufia 1ui SIItryrezffitalti in figura 1.2. inpacurs, dupe reintdlnirea laq.
ICr rr-o= XCS
Fig. 1.2. Bucli, constend in reintahirea dintre sistemele S1 qi Sa la momenhrl ndupi ce s-a produs o interseclie anterioari in momentul i
1.8. Unele preciziriCele expuse in paragrafele 1.4 - 1.6 pun in evidenf[ faptul c5:a. Sinergetica foloseqte nu numai construc{iei unor sisteme sinergetice noi, ci
qi explicdrii unor evenimente deja consumate, nu numai din natur5, ci gi dinpracticile umane;
b. principiul sincronicitdlii are (aldturi de principiul minimului)esenlal in realizarca corectd a mersului unor evenimente, putandreconsiderdri qi la oblinerea unor sinteze corecte ale acestora;
c. gi de ce nu, existd posibilitatea de a structura pe aceaste calesineryetice.
o logicb
un rolduce la
31
1.9. $i acum, un qir de exemplePlecAnd de la exemplele date in [146], mergdnd pe linia deja trasatl de Jung,
aceea de a colecta evenimente qi observalii care -onfirmd
principiul sincronicitalil,dar qi principiul minimului, continudm, in paragrafe ..pu*t., in acest capitol qi inurm5torul, cu cAteva exemple. Exemplele au componente deterministe qi/saustochastice, cu aspecte care pot fi de ordin social, istoric, politic, psihoiogic,biologic, demonstrand o datd in plus marea diversitate a aplicaliilor sinergeticii,nu numai proiective, dar gi in explicarea unor evenimente deja petrecute an"terior,astfel incdt un exemplu este dificil de incadrat in una sau alta din ramur e sale.
Exemplele unneazd, sd ajute la inlelegerea posibilitdjilor de aplicare asinergeticii,
.incerc6nd sd promovim ur, -od de gandire ,,sinergetic,l desigurpentru cine doregte:
- in analize concrete, desprinzdnd esenlialul, in diferite domenii de activitate;- idem in domeniul activitdlilor personale, pe baza cirora cei interesaJis[-9i poatd definitiva opliunile pentru desfE$urarea lor in viitor.. Pentru a nu ingreuna prea mult sistemati zarea materialului prin abuz de notiri
ale aliniatelor, exemplele vor fi incadrate in paragrale distincte. Se va proceda lametoda conexiunilor, puse in evidentd de evenimente sincrone qi de minim, inurmitoarea ordine:
a. Despre rolul spectaculos al analogiilor (re) clescoperite de Haken, inscutarea cu cca. un an al primului r[zboi mondial (g 1.10).
b. Despre ,povested'desful de sinuoasd a aparitiei acestei c[fti.In aceastd ,,poveste" sunt implicate cele trei persoane nominalizate in prefald
gi pe care (numai in acest spaliu) vor purta ca titulaturd: pregedintele, profesorrrl,conferen{iarul (rezulte din textul prefelei cdruia dintre cii nominalizali acolo li seatribuie respectiva titulaturl).
c' Despre evitarea unui punct de minim, care a permis reusita solutiei civile amomentului 22 decembrie 1989.
,,Povestea", ca qi momentul 22 decembrie 19g9, sunt creionate pe structuracelor 4 puncte enumerate in prefald gi, datoritd importantei lor, le vom da oextensie aparte in $ 1.1 - 1.14.
d. Despre existenla unui avertisment dacic (1.15).e. cdteva evenimente din cele murtele ce se cer analizate sinergetic, desprinse
din istoria mai veche gi mai noui a locuitorilor acestor meleaguri, lnclusiv a unorevenimente post decembriste ($ 1.16 9i urmitoarele).
$i acum:
1.10. Problema analogiilor pi primul rlzboi mondiala. Dupi scrierile amiralitdlii engleze, primul rlzboi mondial s-a incheiat cu
cca. un an de zile mai devreme datoritd cdgtigdrii supremaliei alialilor in lupteleaeriene duse impolriva puterilor centrale. Germanii inventaseri un sistemperformant de tragere cu mitraliera, cu care erau echipate avioanele de lupti32
:-- -: ie1a trasati de Jung,'- -, :: :;:piul sincronicitltii,'::r :::. .n acest capitol ;i in
- : :::: ieterministe qi/sau- !: -j. politic, psihologic,-.:- . .:.:.-ariiior sinergeticii,-. :: ;:': petrecute anterior,. .,- = :: :in ramurile sale.- : ::.::itilor de aplicare a:.: ::-: ..sinersetic", desigur
: .:. :; i-.ntenii de activitate;:.. :.:: cirora cei interesalir : , r:,:'I...: ::.-i-ri prin abuz de notdri-.. ::..:::te. Se va proceda la:. i::..:!rlte gi de minim, in
- ,.'.:
.- ,;:et ite de Haken, in
:::.:::Lel C dfti.r :,_=.: :r.,ntinalizate in prefale- . presedintele, profesorul,: : .:r r.lrninalizafi acolo li se
:':.:::s ieusita soluliei civile a
9. s-rt creionate pe structua:::--r:ntei 1or. le vom da o
:::.iza:e sinergetic, desprinse:r neleasuri. inclusiv a unor
qennane (sistemul Foker), prin care dominau ::i -,:::ele aeriene aliate. Punctul dentinim, ptncf. slab al avialiei alialilor era decr p:rrr1e;na tragerii cu mitraliera dinar,ioanele de 1uptd, care trebuia rezolvati.
b. Rezolvarea problemei consta in gdsirea unui sislem de trageresincronizatd cu mitraliera printre palele elicelor cle at'iotta.Iar aceastA rezolvares-a datorat folosirii unei inventii a lui Georse Constantinescu, inven{ie cu carercesta a cAgtigat concursul ini{iat in acest scop de Amiralitatea englezi (s-au,'abricat 50.000 de asernenea sisteme, cu care au lost echipate apoi avioanele de.uptd ale alialilor)e. La aceastf, invenlie s-a referit arniralitatea englezd, care i-alpreciat contribufia la incheierea mai devreme a acelei conflagralii. in aceste:ondi{ii, raporhrl de for{e prin care avioanele aliate reugeau sA lacA falA in luptele:.eriene era de 3 avioane ale alialilor contra i0 avioane nemleqti. $i acum:
1.11. Drumul ... sinergeticiiNe referim la succesiunea de coincidenle semnificative care au dus in
rrincipal la studiul sistematic a1 sinergeticii in Romdnia. Ele sunt legate de
raragrafele 1 - 4 - din prefall 9i parlial comentate in [129] de profesor (2002)..\stfe1:
a. 0 apostilS cu largi implicatiiLa pulin timp dupd ce scrisoarea citat[ la pct. 2 din prefale a fost depus[,
profesorul a lost chemat la Preqedinlia Consiliului de Minigtri, de cdtre dl.Consilier Ionescu, de profesie arhitect (cu care profesorul mai colaborase in:recut). Consilierul i-a comunicat motivul: detalieri la scrisoarea sus-amintitl. Larbservajia fdcutl de autorul scrisorii in sensul ci acesta nu avea de gAnd sl maiJea relalii altuia decat celui ciruia i-a trimis-o, adici gefului statului, NicolaeCeauqescu, consilierul i-a replicat cam in felul urmAtor: ,,Nu Stili ce scrisoare grea?ste scrisoarea dvs. Nu Stiti ce apostild grea are". Abia atunci profesorul gi-a datseama cA apostila apa4ine chiar lui Nicolae Ceaugescu, care solicita analiz[ $i:ropuneri de rezolvare gi c[ intr-adevlr Consiliul de Miniqtri, Pregedinlia, eraudeja in alerti cu privire la acest caz.
b. Pe cine vezi ministru?Dupd doud intrevederi de lucru, intrebarea i-a fost pusi profesorului de cdtre
consilier. Acesta a prezentat o listA cu doul nume, ambele persoane cu activiti{i
ondialzboi mondial s-a incheiat curpremaliei alialilor in luptele,inrr rnventaserd un sistemechipate avioanele de lupte
' Pentru cei care nu cunosc, in primul rdzboi mondial avioanele erau de reguli biplane 9i in:rclusivitate echipate cu un singur motor, montat evident in partea frontalA a fuselajului.\vioanele aveau dou6 carlingi, in cea din spate era pilotul. iar in cea din fale servantul mitralierei,;are nu putea mitralia pe inamic decet dacd il ataca lateral. Ori tragerea sincronizatd printre paleleelicei rezolva problema aducerii mitralierei in apropierea butucului elicei, situajie i[ care nici numai era nevoie de servant, pilotul putdnd dirija singur lirul acesteia, prin simpli indreptare aavjonului ci.tfe obiectivul tintA.t Alexandru MArufA, in 1100, 1011 (1963, respectiv 19li r :i Gabriel I. Nistase (1997) in [174]
JJ