tabloul clinic si tratamentul protetic a leziunilor odontale coronare a premolarilor
TRANSCRIPT
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI AL PROTECŢIEI SOCIALE AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Catedra stomatologie ortopedică
Tabloul clinic şi tratamentul protetic a leziunilor odontale coronare a premolarilor
Şef catedră,profesor universitar Postolachi I.I.
Conducător, Dr.în med.,conf. Banuh V.N.
Chişinău 2007
0
Cuprins
Introducere...............................................................................................................3Actualitatea temei......................................................................................................3Scopul şi Sarcinile.....................................................................................................4
Capitolul I Revista literaturii......................................................................................................5
Etiologia, patogenia şi frecvenţa patologiei........................................................6 Tabloul clinic........................................................................................................7
Caracteristica metodelor de tratament...........................................................15-28
Capitolul IIMetode de examinare
a) metode clinice (se descriu cele referitoare la patologia pacientului)b) metode paraclinice (se descriu cele referitoare la patologia pacientului)....29
Capitolul IIIPrezentarea de caz clinic..............................................................................30 Examenul clinic subiectiv ........................................................................30-31
1. Datele administrative2. Motivaţia.3. Anamneză actualei maladii (anamnesis morbi)
• Debutul şi etiologia• evoluţia pînă la vizită la medic• tratamentul primit şi eficacitatea lui
4. Anamneza vieţii, (anamnesis vitae)• afecţiunile infecţioase antecedente, prezente• prezenţa intoleranţei faţă de anumiţi factori şi manifestările clinice• caracterul alimentarii• nocivităţile profesionale, obiceiuri vicioase• afecţiuni concomitente, generale, ereditare
Examenul clinic obiectiv ..............................................................................325. Examenul exobucal
• Inspecţie şi descrierea minuţioasă a particularităţilor• Palpare a ATM, muşchilor mobilizatori• Auscultaţia funcţiei ATM• Determinarea înălţimii tremei inferioare a fieţii
1
6. Examenul endobucal.....................................................................................33-35• Inspecţie
Examenul vestibulului ora
Examenul dinţilor Examenul arcadelor dentare Examenul clinic al ocluziei Determinarea tipului de ocluzie Examenul fibromucoasei Examenul bazei osoase Examenul poziţiilor fundamentale mandibulo-craniene şi a
cinematicii mandibulare
7.Diagnosticul prezumptiv8. Examenul paraclinic9. Diagnosticul definitiv 10. Planul de tratament. Prognosticul.........................................................................35-
4211. Zilnicul.
Capitolul IV
Rezumat.........................................................................................................43
Bibliografie ...................................................................................................................44
2
Introducere
Actualitatea temei
O coroană de substituţie dentară este necesară în cazul în care un dinte trebuie
înlocuit din diverse motive: procese carioase mari, obturaţii vechi care nu mai fac faţă
forţelor ocluzale sau ruperea unei portiuni mari din dinte. De obicei, o obturaţie este
menită să substituie o parte mică a dintelui, pe cînd o coroană substituie întreaga
suprafaţă dentară.
Generaţii întregi de medici stomatologi au fost învăţate să utilizeze pivoţii
pentru reîntărirea structurii dentare .
Liviu Steier (Germania), Gabriela Steier (Tufts University Boston, USA)
Schwartz si Robbins (Post Placement and Restoration of Endodontically
Treated Teeth: A Literature Review - Schwartz, Richard S. DDS; Robbins, James
W. DDS, MA) au concluzionat într-o recentă recenzie a literaturii de specialitate
privind pivoţii şi restaurarea dinţilor trataţi endodontic ca "principalul scop al unui
pivot este acela de a retenţiona materialul din care se reface bontul coronar, în
cazul unui dinte ce prezintă o pierdere importantă de ţesut dentar coronar".
Conform acestei ipoteze, designul unui pivot ar trebui să ofere cel puţin o
forma propice de retenţie a materialului din care se restaurează bontul coronar.
Câteva generaţii noi de pivoţi încearcă să îndeplineasca aceasta cerinţa.
RECOMANDARI
În situaţiile în care dinţii dumneavoastră laterali sunt vizibili în timpul vorbitului
sau cînd zîmbiţi (de obicei la premolari) şi consideraţi estetica un factor important,
vă recomandăm coroanele metalo-ceramice, pentru că acestea asigură o bună
estetică. Cînd dinţii care trebuie refăcuţi sunt în zone mai puţin estetice, cum ar fi
zona molarilor, sunt recomandate coroanele metalo-ceramice sau cele total
metalice, funcţia fiind mai importantă decît estetica în această zonă.
3
În prezent, avem la dispoziţie următoarele alternative de tratament:
A.Restaurare directa din răşini compozite
B.Restaurare semidirectă din răşini compozite/incrustaţie
C.Restaurare indirectă
1. Acoperire cuspidiană parţială
2. Acoperire cuspidiană totală
O restaurare directa din răşini compozite necesită structura dentara
remanentă pentru realizarea unei bune adeziuni la nivelul smalţului şi dentinei. Cu
cît clinicianul este mai iscusit şi mai familiarizat cu majoritatea sistemelor adezive,
cu atît mai mult îşi va permite extinderea indicaţiilor de realizare a restaurărilor
directe cu răşini compozite şi în cazurile cu distrucţii coronare mai importante.
Tehnica semidirectă de realizare a restaurărilor din răşini compozite oferă un
ajutor important în acele cazuri clinice unde ocluzia, punctele de contact proximale
şi forma generală a dintelui sunt dificil de restaurat în mod direct.
Restaurările indirecte sunt recomandate în prezent pentru acele cazuri cu
distrucţii coronare masive şi lipsa importantă a substanţei dentare. Trebuie să
conştientizăm mereu că realizarea unei coroane de acoperire necesită o şlefuire
care va îndeparta şi mai mult din deja puţina substanţă dentară remanentă, ceea ce
implică o mai mică suprafaţă dentară restantă pentru a realiza adeziunea răşinilor la
smalţ si dentină.
Scopul:
A studia aspectele clinice de tratament protetic a leziunilor odontale coronare
totale la premolari.
Sarcinile:
1. De a determina cerinţele către leziunile odontale coronare totale a premolarilor
la restaurarea cu construcţii pivotare.
4
2. De a evalua avantajele construcţiilor pivotate la restaurarea leziunilor odontale
coronare totale a premolarilor.
Capitolul 1
Etapele şi hotărîrea problemei în menţinerea coroanei
dintelui prin restauraţie
Coroana dintelui poate fi slăbită sau distrusă datorită :
1. procesului carios
2. traumei cronice sau acute
3. depulpare
4. prepararea dintelui sub proteze de m/c sau porţelan.
Criteriile generale pentru rezolvarea acestei probleme sînt:
• profunzimea distrucţiei coronare
• starea ţesuturilor dentare dure restante
• starea paradontului
• starea periodonţiului marginal
Ca regulă, tratamentul constă în lărgirea canalului radicular, în care mai
înainte se afla substanţa amorfa a pulpei care nu avea drept funcţie de susţinere, şi
aplicarea unui pivot radicular cel mai des fiind metalic. În rezultat asupra rădăcinei
acţionează o presiune necunoscută de dinte anterior.
Evoluţia materialelor în ortopedie au ca scop apropierea la maxim de
proprietăţile fizice ale dintelui. Din aceste considerente prioritate o au pivoţii
elastici pe baza de fibre de sticlă (13,5Gpa) cu o elasticitate asemeni
dentinei(14Gpa). Adeziunea efectuată cu cimenturi şi compozite din generaţia a 5-
a, au aceleaşi proprietăţi, ce permit formarea unei structuri unice de monolit
rezistente la presiunile verticale fără distrugerea sistemului radicular. Însă cu o
condiţie dentina să fie cu un grad înalt de mineralizare.
Criteriile de apreciere a mineralizării dentinei:
• timpul ce a trecut de la depulpare
5
• duritatea dentinei(sondare)
• culoare dentinei
Într-o stare ideală pivotul radicular trebuie să transmită presiunea
masticatorie la rădăcină printr-o platformă de sprijin, dar partea lui
interioară trebuie să se fixeze pasiv şi să micşoreze presiunea asupra
pereţilor rădăcinei. Forma platformei de sprijin trebuie să corespundă
formei anatomice a dintelui, pentru a transmite presiunea adecvat.
Pivoturi radiculare
Elastice
A.fibre de sticlă
B.fibre de carbon
Rigide
A.ceramice
B.metalice
- standarte (inlay-core)
- incrustaţii (onlay-core)
6
Pivoturi radiculare(după modul de fixare)
Mobile
• blocate
• semiactive
• active
Pasive
• incrustaţii metalice
• pivoturi radiculare ceramice
• pivoturi metalice standarte - sistemul VLOCK(firma Komet)
- sistemul MOOSER(firma Maillefer)
• pivoturi pe bază de fibre de sticlă
• pivoturi pe bază de fibre de carbon
Pivoturile radiculare blocate (SCREW-POST):
Ele au cîteva diametre pe suprafaţa intraradiculară, în comparaţie cu cele
netede. Forma conică îi redă proprietatea de menţinere. La prepararea canalului
intraradicular trebuie obligator de folosit freze speciale. Parte intracoronară a
pivotului trebuie să fie fixată în totalmente în rădăcină , în caz contrar se slăbeşte
fixaţia, dacă pivotul e lăsat în supraocluzie, atunci şlefuirea lui va duce la
discementare.
Dezavantajele utilizării incrustaţiilor metalice:
*biocompatibile se consideră doar incrustaţiile din titan, celelalte au
proprietăţi alergice şi corozive care pot afecta dintele datorită produselor corozive.
*metoda directă nu garantează o confecţionare precisă a incrustaţiei din
cauza deformării modelei din ceară la înlăturarea ei din cavitate, comprimării
cerii, defectul turnării, ce îl obligă pe medic să prepare din dinte, slăbindu-1.
* fixarea pasivă, în comparaţie cu pivoturile metalice active
*sinecost mărit
*e nevoie de laborator dentar
* o procedură mai complicată la confecţionarea incrustaţiilor prin metoda
indirecta în comparaţie cu pivoturile cu filet şi compozit
* termenul de tratament(cîteva vizite)
* preparare masivă a ţesuturilor dure, lipsa elasticităţii obligă folosirea
incrustaţiilor doar în cazuri cu o clinică ideală:
-canal larg (grosimea peretelui rădăcinii la nivelul smalţ-dentinei nu
mai mic de l mm)
-lung şi drept
-rezistent
-fără patologii la apex
-fără defecte profunde a
rădăcinii
-dentina dură ne invadată de produsele coroziei şi rezorcin-
formalinei
-timpul trecut după devitalizare.
Avantajele utilizării incrustaţiilor metalice:
* posibilitatea de confecţionare a PPMA(sistema Flexi-Overdenture)
* schema preparării rădăcinii p/u confecţionarea incrustaţiei metaloceramice
(metoda indirectă).
Concluzii:
* influenţa pozitivă a pivoturilor elastice asupra rădăcinii
* confecţionarea incrustaţiilor metalice prin metoda indirectă, cu formarea
platformei de sprijin, şi material biocompatibil (titan)
* pivoturile standard metalice(inlay-core)
* folosirea sistemei Flexi-post pentru răspîndirea presiunilor asupra peretelui
rădăcinii.
Alegerea metodei de tratament depinde de mai mulţi factori :
- datele obiective(starea ţesuturilor dure, starea paradontului, amplasarea
defectului faţă de gingie)
- planul de tratament ortopedic(folosirea bonturilor ca suport la coroanele
fizionomice şi nefizionomice)
- preţul tratamentului
- timpul tratamentului
Există trei tipuri de sisteme de restabilire a bontului
dentar(alegoric):
* pivoţi elastici
* pivoţi activi şi semiactivi
* incrustaţii metalice
Pivoţi elastici- asemeni unui lemn alipit de altul cu cleiPivoţi activi şi semiactivi- asemeni unui şurub cu filet alipit într-un lemn Incrustaţii metalice -un metal alipit de lemn
l)Pivoţi elastici
Indicaţii către folosire:
1.menţinerea dintelui imediat după depulpare (după 2-3 zile) la prepararea sub
coroane fizionomice sau nefizionomice.
2.defect dentar supragingival cu o stare înaltă de mineralizare a dentinei.
Există diferite tipuri de fibre în cadrul tehnologiei de ranforsare:
Aramida, Carbon, Ceramica, Fibre de sticlă, Fibre naturale, Fibre sintetice
sau termoplasice. Începînd cu anul 1910, cînd a fost întrodus prima oara Rayon-
ul, şi pînă astăzi, diferite generaţii de fibre au fost folosite fie singure, cu rol de
pivot, fie în forma de reţea.
Pivoţii din fibra de sticlă pot fi descrişi ca fibre unidirecţionale coafate cu
răşini şi polimerizate industrial. Apoi se pot tăia diferite forme externe, permiţînd
astfel obţinerea unor designuri cu sau făra retenţie, cu un anume grad de conicitate
sau paralele, cu sau fără cap de retenţie.
Fibrele pot fi utilizate nu doar ca pivoţi. Plasele cu structura de reţea sunt de
asemenea indicate a fi folosite pentru ranforsare.
Cînd este utilizată pentru a ranforsa o restaurare din răşini compozite,
reţeaua oferă proprietăţi remarcabile, deoarece este foarte eficientă în a distribui
forţele de încărcare. Deoarece toate fibrele cu structura de reţea sunt interconectate
într-un mod continuu şi mecanic, reţeaua deţine acest mecanism natural de a
distribui în mod uniform forţele de încărcare în întreaga structură. "Eficienţa
distribuţiei a forţelor de încărcare face de asemenea ca structurile pe baza de reţea
să fie foarte rezistente la şocurile de impact. Cum toate fibrele din structura sunt
implicate în amortizarea forţelor de încărcare, reţeaua are capacitatea de a absorbi
o mare cantitate de energie atunci cînd cedează. De aceea, plasa cu structura de
reţea este folosita ca un material de construcţie pentru avioanele comerciale şi
pentru maşinile de Formula 1." (http://www. braider.com/index__hi.html)
Decizia de a folosi pivoţi sau fibre cu structura de reţea trebuie să fie
explicitată. Deseori căutam de fapt un fel de carte de bucate care să ne furnizeze
reţete universale, care să împărtăşească cu noi responsabilitatea deciziilor clinice
pe care le luăm.
Paşii dintre numerele de clasificare prezentate mai sus pot ajuta să definim
mai precis fiecare situaţie clinică.
În prezent, există următoarele alternative de ranforsare:
1. Fibre unidirecţionale - fie prepolimerizate ca pivoţi, fie nu.
2. Fibre cu structura de reţea (plasă) - fie imersate în răşina compozită, fie
nu.
Cînd folosim fibrele cu structura de reţea, există diferite tehnici de
stratificare:
un singur strat pentru ranforsarea peretelui reconstituit
stratificare circumferenţială unică sau multiplă („tehnica foilor de
ceapă")
amplasare adiţională în poziţie centrală s.a.m.d.
C-post
Reprezintă un şir de fibre de carbon, întinse şi fixate într-o matrice de epoxid.
Suprafaţa e de 5-15 microni pentru o adezie mai bună de compozit. BISCO a
elaborat trei tipuri de c-post, unul fiind cu vîrful din fibre albe folosite pentru
bonturile ce vor fi acoperite cu coroane fizionomice.
Sistema cu fibre de sticlă
FibreKor post firma Jeneric/Petron USA demult e prestată şi în Rusia.
Prioritatea fibrelor de sticlă faţă de c-post constă în fotopolimerizarea cementului
compozit prin pivot în canal. La fel şi, sistema de formare a bontului dentar
preparat sub coroană: compozit special armat cu fibre de sticlă(Build-It) în cartridj
pentru pistolet + forme speciale din acrilat pentru bont.
2)Pivoţi activi şi semiactivi
Indicaţii către utilizare:
1. defectul coroanei dentare supragingival ,acces operator bun, starea medie şi
superioară a mineralizării dentinei.
1. cînd e necesară o retenţie mecanică şi rădăcina poate suporta o presiune.
Pivoţii se aleg după Rg (ca etalon). În set sînt burghiuri ,atît pentru canale, cît
şi pentru lojele suprafeţelor sprijin. Fileturile formează adînciturile sale în canal,
de aceea Flexi-post nu se filetează pînă la sfîrşit. La margini au canale pentru
ciment.
Sistema Flexi-post (EDS,USA) e unică, ea deţine cea mai reuşită fixare
răspîndind presiunea rădăcină, în comparaţie cu SCREW-POST care se referă la
pivoţii pasivi. Pentru la întreaga fixare firma propune un compozit lichid FLEXI-
FLOU ,pentru bont -un compozit cu titan-Ti-Core. Setul Flexi-Overdenture(culise
cu patrice şi matrice) ce permite de a folosi rădăcina pentru fixarea în lacăt a
protezelor parţial mobilizabile.
3)Incrustaţiile metalice
Incrustatiile turnate sau pivoturile standart?
Incrustaţii turnate:
Avantaje
• pivotul şi incrustaţia e un totîntreg (turnate) fără a prezenta riscul de dezlipire
• presiunea masticatorie se răsfrînge nu numai pe pivot asupra pereţilor
rădăcinei ,dar şi pe întreaga rădăcină datorită platformei de sprijin• efectul minim de descimentare
Dezavantaje
• prepararea masivă a dintelui
• timpul îndelungat de tratament (2vizite)
• prepararea incrustaţiei dintelui sub coroană e adecvata în următoarea vizită
• sinecost mărit
Pivoturi standard:
Avantaje:
• preparare ergonomică a ţesuturilor
• tratament într-o vizită
• preţ redus
Dezavantaje:
• suprafaţa intraradiculară şi cea coronară se pot desprinde datorită lipsei legăturii chimice între cele două componente
• în cazul pivoţilor activi (cu filet) apare efectul de balansare la înşurubarea pivotului• lipsa platformei de sprijin duce la bascularea în timpul funcţiei
trnate
Indicaţiile la alegerea coroanelor de substituţie:
Pivoţi standard Incrustaţii turnate
• armarea dinţilor devitali, parţial distruşi cu ILSOD 50-60%, cînd e contraindicată coroana • dinţii monoradiculari ce au fost depulpaţi datorită protezării cu coroane m/c • dinţii suspecţi, cu tratament fără prognostic, construcţii temporare
• în toate cazurile cu ILSOD peste 50 - 60-100%
Cerinţele către rădăcină
• înălţimea rădăcinei mai mare ca înălţimea viitoarei coroane
• pereţii rădăcinei nu mai puţin de l mm pentru a rezista
presiunii masticatorii
• pereţii restanţi cu l-2 mm jucsta gingival
Pregătirea canalului şi cavităţii dintelui
Dezobturarea canalului la o înălţime egala cu viitoare coroană şi lărgirea
lui cu 1,5-2 mm la nivelul orificiilor de intrare conic. Înlăturarea resturilor.
Paralelismul pereţilor nu e obligator, mai bine va fi dacă se vor îndepărta. Dacă
se face contrucţia pe un dinte monoradicular se recomandă adăugarea unui
pivot parapulpar pentru evitarea riscului de rotaţie în ax.
Alegerea aliajului pentru turnarea incrustaţiilor
Proprietăţile aliajelor:
bioenertie
duritate
deformare
sedimentării reduse
coeficientul redus de termotransmitere
nobile Innobile• aliajul aurului cu titrul 750 în componenţă cu platina 10% • aliaj a argintului• aliaj argint-paladiu
• crom-nichel • crom-cobalt • titan • oţel
Indicaţii către utilizare:
1. defectul coronar jucsta gingival sau la nivelul gingie, acces operator
rău, dentina demineralizată, culoare întunecată, dinte rezorcinat.
2. caz clinic individual unde trebuie de folosit rădăcina pentru o
fixare adăugătoare.
Obligator, dacă defectul este justagingival, e necesar de gingivoplastie.
Atunci cînd e greu de aplicat matricea la rădăcină şi dentina demineralizată nu
permite formarea marginii bontului din compozit e necesar de folos pivot turnat
din metal.
Etapele de preparare a incrustaţiilor metalice
1. Prepararea rădăcinii:Pentru prepararea oricărui tip de restaurare sînt două principii:
- invazie minimă
- înlăturarea la maxim a ţesuturilor alterate
Referitor la rădăcina dintelui aceasta înseamnă, că nu trebuie lărgit canalul
radicular (nu mai mult de 1/2), deoarece materialele amprentare pot pătrunde
chiar şi în canalele înguste (în comparaţie cu ceara folosită în metoda directă).
Marginile ce depăşesc l mm se lasă. Pe marginea rădăcinei se formează un prag
pentru viitoarea coroană m/c. Canalul se prepară pînă la o adîncime de 1/2 -2/3
din lungimea rădăcinei. Suprafaţa de sprijin e de ajuns în treimea superioară a
rădăcinii, peretele lateral se recomanda a fi puţin înclinat, pentru a nu-l slăbi (vezi
schema). La o mărime mică a rădăcinii suprafaţa de sprijin o poate servi pragul
circular.
E important de a nu slăbi pereţii rădăcinii, fiindcă aceasta poate duce la
fractura rădăcinii jucstagingival. Rădăcina trebuie să fie preparată în aşa mod ca
după cimentarea incrustaţiei să nu necesite o ulterioară preparare a ei.
Schema de preparare a rădăcinii
2. Formarea amprentei
Pentru amprentă se poate folosi şi A şi C silicon (cu un timp de lucru
îndelungat, exemplu Speedex), într-un sau doi timpi. Varianta cea mai bună fiind
amprenta cu monofază din A silicon.
3. Formarea modelului
4. Modelarea bontului
5. Turnarea incrustatiei
6. Proba incrustatiei
7. Cimentarea incrustatiei
Ce material pentru cimentarea finală alegem?
Un material ideal pentru cimentare trebuie să asigure: adeziune durabilă între materiale diferite o bună rezistenţă la compresiune şi tracţiune rezistenţă la fractură suficient de mare pentru a preveni
atât fractura interfacială cât şi pe ceacoezivă prevenirea desicării dentinei o grosime şi vâscozitate adecvate ale stratului de ciment,
pentru a face posibilă inserţia completă alucrării insolubilitate în mediul bucal histocompatibilitate un timp de lucru şi de priză adecvat din punct de vedere
clinic
În momentul de faţă sunt disponibile cinci tipuri de materiale pentru cimentare finală: cimenturile fosfat de zinc (FOZ), policarboxilat (PC), ionomerii de sticlă (CIS), răşinile compozite pentru cimentare (RCC) şi răşinile modificate – aşa numitele cimenturi ionomeri de sticlă hibrizi sau compomeri pentru cimentare (CMC).
Fiecare dintre aceste materiale prezintă proprietăţi fizice şi chimice specifice, fără ca vreunul dintre ele să se dovedească perfect pentru orice situaţie clinică.
Cazuri clinice individuale la folosirea incrustaţiilor
metalice
1. Prepararea incrustaţiei cu bont demontabil molarii arcadei
maxilare şi mandibulare.
Destul de des se întîlnesc dinţi afectaţi (jucstagingival sau subgingival),
rezorbaţi sau cu dentină închisă la culoare sau demineralizată ,cu canale neefectiv
obturate, dar stabili (molari). Necesari ca elemente de agregare într-o punte
dentară. După o obturare completă a canalelor dintele se păstrează. De aceea e de
dorit ca bontul de restabilit cu o incrustaţie indirect, fiindcă:
- va fi o bună aderare la marginea rădăcinii, în comparaţie cu un compozit sau
amalgamă(pe amprentă se vede bine marginea rădăcinii, cementarea într-un timp
scurt şi influenţa lichidului gingival minimă)
- bontul va fi uşor modelat şi nu va necesa o prelucrare suplimentară
-comod atît pentru pacient, cît şi pentru medic
Se prepară cele mai voluminoase canale (cu cît e mai mare" picioruşul" la
incrustaţie ,cu atît presiunea pe rădăcină se reduce. Pe modelă cu ajutorul
pivoţilor fără funingine se modelează sub con pivotul „detaşabil", de obicei în cea
mai mare rădăcină. Apoi pivotul metalic se adaptează la modelă şi se prepară a
doua parte a bontului împreună cu alt pivot metalic. Pe pivotul „detaşabil" se
filetează un canal pentru surplusul de cement, lacăte speciale pentru orientarea
pivotului faţă de bont, şi după proba în cavitate bucală se scurtează. După
cimentare partea ataşabilă se vălţuieşte.
Schema incrustaţiei detaşabile
2. Prepararea punţii demontabile.
Aceasta e varianta de alegere a construcţiei, dacă, sprijinul distal, de obicei 8
dinţi, au o coroană clinic joasă şi nu-s condiţii pentru supraocluzie. Dintele se
prepară sub coroană şi incrustaţia cu bont şi un pivot, care va fi detaşabil. Se
cimentează la început puntea şi apoi pivotul.
3. Prepararea incrustaţiilor bont cu attaciment.
Folosirea incrustaţiilor bont cu lacăt permite de a prepara o proteză parţial
mobilă cu o fixare stabilă, ce anume e important la mandibulă. În Rusia e bine
cunoscută sistema Rein-83 (burghiuri pentru canal şi suprafaţa de spijin, pivoţi fără
funingene, attacimente sferice, şi sistema CEKA.
4. Prepararea incrustaţiilor din metaloceramică sau ceramică sub
coroane fizionomice.
4. Prepararea dintelui din m/c cu incrustaţie bont.
Cea mai reuşită construcţie, la restabilirea unei rădăcini, dacă defectul e la
nivelul gingiei. Se prepară un prag larg drept, ce permite tehnicianului să elaboreze
o construcţie estetică la nivel. Principalul e de nu a slăbi rădăcina ,de aceea
ne dezicem de crearea suprafeţei de sprijin înlocuită cu prag.
După datele lui Christensen doar 9,2% folosesc pivoţii turnaţi, 88,3%
folosesc în practică pivoţi standarţi. În acelaşi timp în cîteva ţări, exemplu
Germania ,dau prioritate incrustaţiilor bont.
Restabilirea bontului dentar după tratamentul canalului radicular
Există câteva metode de restabilire a bontului dentar:
1. Pivoţi standarţi din metal,dezavantajul lor constă în aceea că se formează
presiuni negative asupra rădăcinii la masticaţie.
2. Incrustaţii turnate („Inlay-Core"). Pivoţii turnaţi sau „Inlay-Core" sînt
monoblocuri cu aceeaşi compoziţie.
3. Pivoţi standarţi din fibre de carbon fixate într-o matrice din compozit Bis-
GMA (de exemplu ,,C-Post",Bisco). Aceste construcţii sînt elastice ce puţin
provoacă fracturarea rădăcinii.
4. Tehnica Luminex (Dentatus) uneşte avantajele pivoţilor standarţi (timpul şi
facilitate de utilizare) cu incrustaţiile turnate (aderarea fixă la pereţii
canalului radicular pe întreaga rădăcină). Folosindu-se pivoţii din titan şi cei
fotopolimerizabili -analogi.
Metodica:
După prepararea canalului se impregnează cu acid ,se spală,se usucă,se
aplică în canal adeziv, apoi din seringă-materialul fotopolimerizabil şi se
întroduce pivoţii analogi. După fotopolimerizare pivoţii se scot din canal,apoi
se prelucrează din nou cu adeziv ,se aplica cement(stecloionomer,de exemplu,
C&B) şi se întăreşte pivotul din titan. După aceasta se modelează bontul din
materiale de oburare speciale(„Bis Core'V'Core Max II").
5. Formarea bontului fără pivoţi
a) folosirea cementurilor compozite( de exemplu ,"Core Paste"
DenMat;"CoreFlo",Bisco).
b) armarea cu ceramică (de exem.,Glasspan):ea se uneşte cu compozitul într-o
structură omogenă( prin aceasta momentan creşte rezistenţa la presiune). Se
vinde în formă de lentă .
Pivoţii radiculari standarţi
Pivotul ideeal trebuie :
a) să menţină un timp îndelungat obturaţia endodontică
b) să respecte anatomia canalului şi rezistenţă a rădăcinii
c) să formeze o retenţie satisfăcătoare obturaţiei coronare
d) să nu despună coroziei dentina rămasă
e) să restabilească partea corono-radiculară a dintelui printr-o metodă mai
simplă
f) să păstreze ermetizarea materialului endodontic prin cementarea pivotului
g) să permită tratamentul endodontic repetat pe calea înlăturării fără probleme
a elementului retentiv.
Nu e simplu de constatat, ce e un pivot ideal, care să corespundă cu toate
cazurile clinice, dar aşa un pivot trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să deţină o formă cilindro-conică cu un „cap" modelant, adapt după înălţime
la partea coronară şi cu o retenţie bună la materialul obturator.
b) trebuie să fie confecţionat dintr-un aliaj nobil sau seminobil cel mai bine
ar fi din titan
c) suprafaţa lui trebuie să fie glazurată şi cu un canal de evacuare
d) trebuie să fie de mai multe mărimi pentru al aplica la volumul
canalului(diametru, înălţime,etc)
e) producătorul e dator să adauge accesorii pentru instalarea pivotului
Alegerea pivotului în raport cu dintele
„Capul" pivotului trebuie să fie cît mai bine adaptat pe înălţime la partea coronară.
Cîteodată la dinţii frontali nu e destul loc pentru pivoţii standart şi se poate de
folosit doar pivoţii turnaţi. Pivotul trebuie obligator să se spijine de dentină, dar nu
materialul de obturare a canalelor, pentru a nu încălca ermetizareaapexului dintelui
radicular. Dacă canalul e prea larg, pivoţii standard nu pot să corespundă acestor
cerinţe ,de aceea se recomandă pivoţi turnaţi, în dependenţă de poziţia dintelui în
arcada dentară el este implicat la acţiunea presiunii ocluzale, căutînd diverse
poziţii. În aşa mod, rezistenţa la presiunea verticală creşte odată cu paralelismul
pereţilor laterali ai pivotului. Din contra, la presiunele laterale va rezista pivotul
turnat, care va lua forma anatomică a canalului , fără tendinţa de rotaţie.
Alegerea dimensiunii pivotului
Ne contînd ce fel de oburaţie, loja de amortizare a pivotului are tot timpul
aceeaşi lungime. Însemnătatea recomandată variază de la 1/2 pînă la 2/3 lungime
de canal.
Loja de amortizare ar trebui să ocupe în cel mai rău caz jumătate din lungimea
canalului, şi să menţină osul alveolar cu aceea, ca să nu se ajungă la fracturarea
dintelui sub influenţa presiunii în poziţia orizontală.
Diametrul ideal se stabileşte regulii 1/3, el trebuie să fie egal cu 1/3 mezio-
distal din diametrul rădăcinii, în care se întroduce pivotul, şi aceasta se referă
la toate nivelurile.
Alegerea formei pivotului
Criteriul principal în alegerea pivotului este forma lui.
1. Pivoţi cilindrici -sînt mai simpli şi au o retenţie mai bună, dar
forma lor nu corespunde cu forma rădăcinii dintelui. Ei cuprind
zonele fragede, riscul perforaţiei e maxim. Sînt indicaţi pentru
rădăcini scurte şi masive.
2. La pivoţii conici retenţia scade, cînd se măreşte unghiul conului. Ei
sînt mai adaptabili morfologic şi presiunea la nivelul apexului
rădăcinii mai puţin importantă la cementare. Totuşi datorită formei redă
proprietăţii de „clin". Aceşti pivoţi sînt mai rigizi, dar mai puţin stabili.
3. Pivoţi cilindro-conici -pivoţi micşti,mai rigizi, decît cei cilindrici la
nivelul apexului, şi mai stabili, decît cei conici datorită formei cilindrice.
Cel mai principal factor pentru retenţie e starea suprafeţei pivotului. De
aceea se disting:
netezi
reliefaţi
pivoturi cu filet
combinaţi.
Pivoţi radiculari cilindrici
Pivoţi netezi
Cimentul nu serveşte o bază pentru pivotul neted. Glazurarea lui măreşte
retenţie, acţionînd ca mikrogranule pe suprafaţa pivotului neted.
VLOCK(Komet)- dotaţi cu un „cap" conic cu praguri de retenţie. Partea
radiculară a pivotului are forma strict cilindrică cu 4 canale pentru a uşura
presiunea pe întinsul suprafeţei, evacuarea cimentului în surplus în timpul fixaţiei
pivotului şi pentru a asigura retenţia pivotului.
Pivoţi filetaţi (screw-post)
Pivoţi cu filet trebuie să fie întroduşi cu atenţie, să nu fileteze, dar să blocheze,
pentru a micşora presiunile.
Filetul pivoţilor, la început asigură stabilitate după aplicarea lui, înlocuesc canalele
de retenţie a pivotului neted.
Pivoţi combinaţi
RADIX-ANKER(Maillefer)-partea pivotului anume"capul" este filetat, în timp
ce partea inferioară e netedă, vîrful apical are o formă rotungită.
Pivoţi radiculari conici
Pivoţi netezi
MOOSER (Maillefer)- aceşti pivoţi au un canal filetat, care permite eliberarea
surplusului de cement la aplicarea lui în lojă.
Partea superioară a lor are mai multe canale. Fiecărui diametru îi corespunde o
freză conică, ajutătoare.
Pivoţi filetaţi
UNIMETRIC(Maillefer)-aceşti pivoţi au „capuri"pătrate cu canale de retentie.
Se produc două diametre: 0.6-0.8 mm cu „cap" lung sau scurt.
Pivoţi radiculari cilindro-conici
Pivoţi combinaţi
CYTCO(Maillefer)-acest tip de pivot are o formă conică în partea sa apicală
şi cilindrică în partea sa marginală. Numai prima treime a părţii cilindricee
adoptată cu un filet de retentie, partea conică nu o are.
Acest tip de pivoţi au o retenţie în rădăcinile dintelui, micşorînd riscul fracturării.
„Capul" e modelat în aşa mod ca să corespundă o retenţie stabilă a materialelor de
restaurare. Baza ei se află orizontal la nivelul rădăcinii, stabilindu-i un sprijin
adecvat.
Partea conică a pivotului fără filet se află la nivelul vîrfului rădăcinii, respectîndu-i
anatomia.
Două canale ce răspund de evacuarea surplusului de cement.
Pivoţi filetaţi
FLEXI-POST(SDS)- aceşti pivoţi din titan cu „cap" de retentie lung şi grose.
Lungimile pot fi corectate prin şlefuire. Prepararea rădăcinii pentru pivoţii filetaţi
are 4 etape:
a) şlefuirea părţii supra-radiculare
b) lărgirea canalului radicular
c) formarea suprafeţei de sprijin
d) filetarea
A. Prepararea părţii supragingivale a rădăcinii constă în şlefuirea din partea
vestibulară a ţesuturilor dure, pînă la nivelul marginii gingivale şi îndreptarea
suprafeţei rădăcinii. Prepararea suprafeţei supragingivale se face cu pietre de
carborund de diverse forme şi dimensiuni. Marginea supragingivală, pentru
a înlătura riscul de fracturare, se bizotează sub un unghi de 45' la o înălţime
de 1-1.5 mm.
B. Lărgirea canalului radicular se face cu ace de tip hendstrong de mărimi
diferite. Apoi cu ajutorul burghiului se fac mişcări calibrate la turaţii foarte
mici. Adîncirea se face cu „virgule", cu o răcire adecvată. Cu aceasta se
înlătură resturile de dentină. Dacă nu se fac mişcările calibrate atunci
resturile de dentină se adună la apexul rădăcinii şi pot provoca fracturarea
rădăcinii.
C. Suprafaţa de sprijin de face cu freza extradură. Prepararea se face la turaţii
mici şi cu răcire permanentă. Diametrul frezei trebuie să fie mai mic decît
cel a canalului,ca grosimea canalului din orice poziţie (vestibulară,orală,
meziodistală) să fie de 1.5 mm. Grosimea lojei de sprijin nu trebuie să fie
mai mare de 2 mm, pentru a prevedea fracturarea peretelui.
D. Filetarea în canal se face cu un marcator calibrat cu o forţă redusă. După 1- 2
rotaţii a marcatorului trebuie rotat în sens opus, scos din canal şi curăţat de
resturile de dentină, canalul se irigă cu apă şi se continuă filetarea. Lungimea
filetului în canalul rădăcinii trebuie să fie cu 1-2 mm mai mare decît a
filetului pivotului. După filetarea completă canalul minuţios se spală cu
apă, se usucă cu un get de aer cald, se splală cu alcool etilic şi se degrasează.
Apoi se controlează calitatea de filetare şi pivotul intraradicular se fixează în
canal prin cementare. Cementul se mestecă nu prea vîscos şi se întroduce ăn
canal cu acul Lentulo. Nu se recomandă de mesticat cementul prea lichid-în
acest caz nu se va face o fixare sigură. Cementul se introduce cu un strat
subţire la apexul pivotului intraradicular ,care se filetează în canal. Se
recomandă de rotit pivotul la început contra acelor ceasornicului, apoi după
acele ceasornicului pînă la final cu următoarea rotaţie la 0.25-0.5 rotaţi
contra acelor ceasornicului. Cu această tehnologie de aplicare a pivotului se
înlătură surplusul de cement din canalul radicular şi scade presiunea
interioară , ca urmare, se micşorează riscul de fracturare a rădăcinii.
După priza cementului se poate de trecut la prepararea definitivă a părţii
coronare. Pentru aceasta se alege temporar un capac din polivinilclorid,care
corespunde după formă cu pivotul extraradicular. La capătul lui cu o sondă
încălzită se face un orificiu de 1 mm, capacul se umple cu compozit şi se îmbracă
pe pivotul supraradicular. Prin orificiu iese surplusul de compozit, apoi, după
polimerizare, cu o spatulă încălzită sau cu o freză diamantată se înlătură capacul
temporarei se prepară bontul dentar care va fi baza pentru o coroană din
metaloceramică.
Această construcţie se face doar atunci cînd e necesar de restabilit un dinte
mono-radicular ,fără schimbări în ax. Atunci cînd e schimbat unghiul axului se
recurce la confecţionarea unui pivot întreg turnat.
Construcţie modificată
Pivot turnat
Construcţia tradiţională a pivotului turnat nu e optimală. Ea nu predispune
amortizarea componentei orizontale la presiuni ocluzale(F). La apexul rădăcinii
se concentrează o presiune egală cu 250% din presiunea ocluzală, ce poate duce
la fracturare rădăcinii. Înlătură aceste neajunsuri construcţia, care la vîrful
pivotului radicular se concentrează presiunea(F2) egală cu 80% din toată
presiunea. Mărimea optimă a unghiului trebuie să fie de 40-50' faţă de axul
dintelui.
Pentru o fixare mai stabilă,la un pivot cu partea radiculară scurtă pentru
profilaxia fracturii părţii vestibulare a rădăcinii e demonstrată construcţia cu
« guleraş ». Ea e indicată în abraziunile patologice de gradul 3 şi slăbirea păreţilor
vestibulari a canalului radicular.
« Gulerul » efectuat duce la profilaxia parodontitelor marginale şi permite de a
restabili forma anatomică a dintelui. Dacă este defec jucstagingival (pînă la 5 mm),
atunci se face un prag de 135'.
F
Capitolul 2
Metode de examinare
Metode clinice:
A. Examenul extraoral
B. Examenul intraoral (examenul endobucal)
Metode paraclinice:
Analiza modelelor de studiu - forma arcadelor; maxilă-elipsoidala,mandibulă-
hiperbulă
- curburile arcadelor alveolo-dentare;- nu sînt
- simetriile arcadelor;-simetrice
- ocluzia ;-ortognată
Examen complementare specifice
- examenul radiografic (radiografie retroalveolara d 24)
Capitolul 3
Fisa de examinare
- data 02/03/07
- numele medicului Banuh V.N.
Date obiective
Nume-Mircea
Prenume-Anatol
Varsta-23 ani
Sex-M
Profesia-student
Anamneza
Motivul prezentarii pacientului: Fracturarea dintelui 24
Istoricul bolii: sediul-leziune odontală coronară totală d 24.
debutul -imediat.
dureri -nu prezintă.
Antecedente heredo-colaterale (AHC)
- generale:
Tuberculoza-neaga
Sifilisul-neaga
SIDA-neaga
Hepatită-neaga
Antecedente personale (AP) generale
- fiziologice: grup sangvin O, Rh+
- patologice:
afectiuni ale sistemului nervos (nevralgii, nevroze, psihose, epilepsie)-
neaga
afectiuni cardiovasculare (malformatii congenitale, hipetensiune
arteriala, cardiopatii, deficiente in circulatia periferica)-neagă
afectiuni digestive-gastrita
afectiuni respiratorii (bronsite, pneumonii, astm bronsic, TBC)-neagă
afectiuni ORL (rinite, sinuzite, adenite, amigdalite)-neagă
afectiuni urogenitale (nefrite, cistite, dismenoree)-neagă
afectiuni osteoarticulare (osteoporoza, atropatii)-neagă
afectiuni dermatologice (dermatite, micoze)-neagă
afectiuni endocrine (hiper/hipo: tiroida, paratiroide, pancreas, hipofiza,
suprarenale)-neagă
afectiuni sanguine (anemie, hemofilie,leucemie, agranulocitoza)-neagă
reactii alergice (alimentare, nealimentare, medicamentoase)-neagă
tratamente medicamentoase actuale –neagă
Antecedente personale locale:
principalele :leziune odontală coronară totală-d 24
extractii, semne de parodontopatie, tratamente stomatologice
(ortodontice,chirurgicale, protetice, echilibrare ocluzala), parafunctii (respiratia
orala si deglutitia infantila)-nu s-audepistat
Examenul clinic obiectiv
A. Examenul extraoral
Examenul general:
- dezvoltarea generala (somatica)
-normotrof sau normosom (dezvoltarea generala corespunde varstei)
- tip constitutional -atletic (crestere echilibrata, transversala şi sagitala)
- sistem nervos: tare
- comportament-adecvat
Examenul extremitatii cefalice:
- inspectie:
-expresia fetei – absenţa expresivităţii faciale
-forma fetei-ovala
-simetria fetei – fără modificări
-proporţia etajelor -cele 3 etaje au dimensiuni egale
-formaţiuni şi coloraţii deosebite –nu sînt prezente
-examinarea profilului -profil drept
- palpare: -puncte de emergenta vasculo-nervoase – supra- si suborbitale,
mentoniere-nu prezenta sensibilitate dureroasa
-puncte sinusale (maxilare si frontale)- nu se urmareste prezenta sensibilitatii
-integritatea conturului osos maxilar si mandibular – nemodificată
-palparea părţilor moi ale feţei (edem, emfizem, sensibilitate dureroasa)-lipsă
-palparea ganglionilor (submentonieri, submaxilari, preptragieni, mastoidieni,
jugulo-carotidieni)-fără modificări
-palparea glandelor salivare (parotidă, submaxilară - nu se notează sensibilitatea)
-examenul musculaturii (periorofaciala, mobilizatoare a mandibulei, mobilizatoare
a capului)-fără modificări
-examenul ATM – se realizeaza prin inspectie, palpare si ascultatie
-amplitudinea deschiderii gurii este normală ,cuprinsă între 40-60 mm
-zgomote articulare (cracmente, crepitatii) –nu sînt prezente
B. Examenul intraoral (examenul endobucal)
- examenul preventiv oncologic -inspectia mucoasei orale: mucoasa labiala, obraz,
gingie, bolta, planseu, limba- de culoare roz-pala fara erupţii patologice
-palparea glandelor salivare submaxilare, sublinguale si orificiul canalului Stenon
-formatiuni si coloratii deosebite-nu sint
- examenul odontal: -tipul de dentatie -permanenta
-starea de sanatate a dintilor cariei cu "C", pulpitei "P",gangrenei "G", obturatie
compozit "Obt", obturatie amalgam "AAg", dintii extrasi "L", leziune corono-
radiculara ’Loc’
- examenul parodontal
-sîngerarea de la nivelul gingiei parodontale la d24
-retractia gingivală- rezultatul este negativ
-mobilitatea dentară – gradul 1 mobilitate V-O d 24
-indicele de placă (Silness si Loe): 0 = absenta plăcii
-indicele de tartru (Silness si Loe): 0 = absenta tartrului
- examenul arcadelor : forma arcadelor elipsoidală şi parabolică, simetrice,
fundurile de sac vestibulare (adîncime medie 6-13mm)
- examenul ocluziei: examenul static (linia interincisiva corespuinde
arcadelor),ocluzie ortognată
-fracturarea suprafeţei palatinale la nivel gingival, părţile aproximale şi cea
centrală restabilite cu compozit, canalele radiculare obturate pînă la apex,schimbări
patologice în periodont nu sînt, percuţia negativă. După înlăturarea compozitului
limita în părţile proximale erau la 2mm subgingival.Ţesuturile dentare dure.
Culoarea dentinei-galben deschis.
Examenul paraclinic
Analiza modelelor de studiu - forma arcadelor; maxilă-elipsoidală,mandibula-
hiperbolă
- curburile arcadelor alveolo-dentare;- nu sînt
- simetriile arcadelor;-simetrice
- ocluzia ;-ortognată
Examen complementare specifice
- examenul radiografic (radiografie retroalveolara d 24)
Diagnosticul prezumptiv : leziune odontala coronară totala la dintele 24 în
urma cariei complicate cu pierderea eficacităţii masticatorii de 8% după Agapov,
defect estetic.
Obt
C Loc
Obt
L
Obt
L
Diagnosticul definiv:
În baza acuzelor ,examenului clinic şi paraclinic-punem diagnoza de :leziune
odontala coronară totală la dintele 24 în urma cariei complicate cu pierderea
eficacităţii masticatorii de 8% după Agapov, defect estetic.
Tratament:
Fixarea de bază a incrustatie e cea mecanică, forţa de adeziune nu joacă un rol
important.
Fig 1
Sînt redate presiunile masticatorii asupra dintelui:
a)în dintele sănătos
b)în dintele devital restabilit cu material cu acelaşi grad de elasticitate ca a
dentinei(pivot elastic)
c) în dintele devital restabilit cu un pivot rigid metalic.
Observăm că restabilirea cu pivot rigid măreşte riscul de fracturare a peretelui
rădăcinii. Pentru a micşora acest risc e nevoie de o preparare adecvată a dintelui.
Fig 2
Această poză e făcută după o lună de la începutul tratamentului. Gingia în regiunea
proximală de culoare roz-pală, dar defecul oricum e în adîncime. În această
restaurarea coroanei dintelui se poate face doar la confecţionarea unei coroane de
substuţii (incrustaţie cu pivot) . Alte sisteme adezive nu vor avea un rezultat pozitiv
datorită prezenţei salivei şi lichidului gingival. Pentru reobturarea şi formarea
orificiilor radiculare se folosesc profile pentru micromotor. În procesul de
preparare a canalului sub incrustaţie e necesar de a face radiografia control cu
profile în interiorul canalului pentru a determina direcţia corectă a canalului
radicular. Trebuie de respectat cîteva criterii: Canalul trebuie să fie obturat de la
apex pînă 2/3, lungimea intraradiculară trebuie să fie egală cu lungimea
coronară viitorului dinte restaurat, lăţimea canalului trebuie să fie nu mai puţin de
1/2 din diametrul rădăcinei, e de dorit de a lăsa nu mai puţin de 4 mm din
obturatia radiculară. La dintele pluricanalar e de dorit de folosit cel puţin 2
pivoturi.
Fig 3
Pe poză e afişată burghiul pentru trecerea canalului (subţire,cu vîrf ascuţit) şi
formarea lui din setul Uniclip (DENTSPLY),de tot în set sint 3 tipuri de burghie de
diametru diferit şi pivoţi din acrilat(pentru amprentă şi model), burghiuri pentru
formarea canalului radicular din setul Preci-post (Ceka), separat pivoturi pentru
amprentă şi pivoturi pentru modelarea incrustaţiei.
Confecţionarea unui pivot din acrilat e indicat în cazul distrucţie rădăcinei: ea
mai sigur apără limita preparării, ca obturaţia provizorie, şi cu ajutorul
acrilatului se poate modela dintele temporar.
Zilnicul:
În prima vizită a fost înlăturată obturaţia din compozit, formarea limitei pragului
circular, după aceasta doar dezobturarea canalelor. Această ordine de preparare ne
permite de a nu subţia marginea rădăcinei şi de a permite tehnicului dentar de
modela corect viitoarea incrustaţiei. La sfîrşitul vizitei în locul obturaţiei
temporare se pregăteşte pivotul temporar din acrilat SNAP(Parcell) şi pivotul
standart,ce corespunde burghiului de preparare a rădăcinei din setul Preci-
post(Ceka).
În vizita a 2-a peste o săptămînă a fost înfăptuită corecţia pragului şi rebazarea
pivotului temporar din acrilat SNAP. Pivotul acoperă tot sectorul subgingival. La
cimentare pe pivot nu se aplică cimentul temporar doar pe marginea rădăcinei.
În vizita a 3-a după o săptămînă a fost adăugat acrilat pe pivotul temporar înafara
cavităţii bucale în sectoarele aproximale , de a îndepărta gingia de la marginile
rădăcinei.
Metoda indirectă de confecţionare a incrustaţiei (pe modelă) ne permite mai exact
de a modela bontul dintelui, pentru a permite tehnicului dentar de a confecţiona o
coroană mai estetică şi mai stabilă.
Tehnicul va folosi pentru modelarea incrustaţie şablonul din silicon , format
după modelul de ceară. Noi am folosit Setul pentru confecţionarea
incrustaţiilor prin metoda indirectă (Preci-post): burghiuri pentru formarea
canalelor -2 diametre, pivoturi pentru amprentă, pivoturi pentru modelare. Mai
sînt seturi ca:
- Set pentru confecţionarea incrustaţiilor prin metoda indirectă (Uniclip firma
Dentsply): 2 seturi-6 diametre diferite (cîte 3 în set),burghiuri pentru
trecerea şi formarea canalelor,pivoturi pentru amprentă.
- Set pentru confecţionarea incrustaţiilor prin metoda indirectă (Pivot-
master firma Antogyr): burghiuri pentruformarea canalelor-5 diametre, pivoturi
din aliaj .
- Set pentru confecţionarea incrustaţiilor prin metoda indirectă (ParaPost XP
Casting Kit): burghiuri pentru formarea canalelor, pivoturi fără funingene -
cilindrice, cu brazde pentru surplusul de ciment.
Amprenta sub incrustaţia bont a fost făcută întra 4-a vizită. Pentru amprentă a fost
folosit pivoturile Preci-post(Ceka). Aceste pivoturi se diferenţiază: duritate mărită,
forma conică (la sistema Uniclip-formă cilindrică), vîrful pivotului, rămas
înnăuntrul amprentei,care are o formă dreptunghiulară cu 2 retuşări (în
sistema Uniclip-la vîrf e o sferă-cu o fixare mai puţin anevoioasă în amprentă).
A fost aleasă lingura de amprentă(neperforată,fiindcă amprenta e într-un timp).
Partea internă a amprentei a fost prelucrată cu adeziv pentru silicon.
Înnainte de a lua amprenta canalele se usucă cu conurile de hîrtie de dimensiuni
mari.
A fost făcut o amprentă dublă ,cu aceeaşi masă amprentară. În ambele canale s-
au pus pivoţii. După înlăturarea lingurei amprentare ambii pivoţi au rămas în dinte.
Dizainul dreptunghiular permite o fixare mai stabilă în amprentă.Modela a fost turnată din superghips. Limitele rădăcinei se văd bine. Pe
suprafeţele proximale marginea gingiei încă mai aderă de rădăcina dintelui. În
amprentă s-au lăsat pivoţii.
La început se prepară pragul circular. Se lasă pereţii de o lăţime de 1-1,5 mm (în
acest caz s-a păstrat mai mult din peretele vestibular). Aici lăţimea canalului nu
trebuie depăşită de 1/2 din diametru, în caz contrar pereţii se pot distruge la
aplicarea presiunii.
Pentru modelarea suprafeţei intracanalare e uşor de folosit pivotul special. La el
aderă bine ceara,ce permite tehnicianului să redea din ceară pivotul.
A fost preparat un pivot demontabil din crom cobalt, pentru modelare s-a
folosit pivoturile standart din sistemul Precis-post. Mai bine de folosit o
contrucţie mai siplă cu pivot demontabil. Aceasta micşorează riscul de erori la
etapa de preparare şi cimentare.
Pe pivotul demontabil se formează "un mîner" pentru întroducerea mai
exactă a pivotului. Uşor va fi scurtat şi şlefuit după cimentare.Proba
incrustaţiei în cavitatea bucală. La margine e lăsat un prag pentru viitoarea
coroană.
Fig 4
Situaţie clinică înaintea cimentării incrustaţiei. În jurul rădăcinei subgingival e
aplicată aţa de retracţie(000). Se atrage atenţia la marginea sănătoasă a gingie şi
lipsa sîngerării. Aceasta s-a datorat pivoţilor temporari şi rebazării limitei
rădăcinii.
După cimentarea incrustaţiei, în aceeaşi vizită s-a confecţionat coroana provizorie.
S-a făcut rebazarea dublă a coroanei provizorii pentru o alipire mai
strînsă a acestei coroane.
Fig 5Radiografia control la proba incrustaţiei suprafaţa intraradiculară e aproximativ egală cu viitoarea coroană.
Acrilatul SNAP este unul din cel mai microdispersant acrilat ce permite de reda o
margine corectă a viitoarei coroane provizorii. La a 2-a rebazare se amestecă mai
lichid acrilatul şi se depune cu spatula pe prag în cavitatea bucală. În vizita
următoare pe coroana provizorie se adaugă în laborator acrilat pentru a distanţa
gingia de la marginea pragului.
Fig 6
Amprenta dintelui s-a efectuat doar la vizita a 2-a după cimentarea incrustaţiei.
Se alege o lingură metalică standart. Suprafaţa internă se prelucrează cu adeziv
pentru siliconul firmei Bisico. Pentru retracţia gingiei se foloseşte aţă de retracţie
(OOO) sau pastă de retracţie Retract (Centrix). Se face amprentă în 2 timpi cu
masă amprentară C-silicon.
S-a confecţionat modela cu bonturi mobilizabile .Linia finală de
preparare( finishing line) e marcată cu creion roşu. Bontul e acoperit cu cîteva
straturi, pentru a crea spaţiu pentru ciment pragul cu lac nu se acoperă.
Fig 7
Pragul gingival.
Fig 8
Coroana probă masa m/c după probă a fost cimentată temporar. După 2 săptămîni s-a cimentat definitiv.
Pentru a nu pătrunde surplusul de ciment în coroană,o parte din ciment se aplica doar pe prag.
Altă parte a cimentului se aplică pe suprafaţa ocluzală a bontului cu o periuţă în cavitatea bucală cu un strat subţire.
Fig 9
Coroana după cimentare.
Capitolul 4
REZUMAT
Bolnavul, Mircea Anatol, de vîrsta de 23 de ani, pe data de 02/03/07, s-a adresat cu
acuze: fractura dintelui 24 la policlinica stomatolgică USMF”Nicolae Testemiţanu”
La examenul clinic şi paraclinic: „ fracturarea suprafeţei palatinale la nivel
gingival, părţile aproximale şi centrală restabilite cu compozit, canalele radiculare
obturate pînă la apex, schimbări patologice în periodont nu sînt, percuţia negativă.
Ţesuturile dentare dure. Culoarea dentinei- galben deschis.” S-a stabilit
diagnosticul clinic: leziune odontală coronară totală la dintele 24 în urma
cariei complicate cu pierderea eficacităţii masticatorii de 8% după Agapov,
defect estetic.
Prognosticul e pozitiv.
Bibliografie
1. John A. Sorensen, DMD, PhD «CiiereMa 1PS EMPRESS 2
2. Greenfeld R.S. «Comprasion of two post systems under applied
compressive-chear loads. J.Prosth.Dent.,61:17-24,1989r.
3. Dr.Edoardo Giacometti //Fenestra ,1999 r., NQ 12, cTp.94
4. Christensen GJ «Posts: necessary or unnecessary?» JA.D. A 996;127
(10):1522-1526.
5. S. Belii et al. Fracture resistance of endodontically treated molar teeth:
Various restoration techniques, Continental European
6. Division/Scandinavian Division/Israeli division (CED/NOF/ID) of IADR
2004 Istanbul Meeting (25-28 august 2004).
7. S. Belii, A. Erdemir, M. Ozcopur, G. Eskitascioglu. The effect of fibre
insertion on fracture resistance of root filled molar teeth with MOD
preparations restored with composite, International Endodontic Journal,
38, 73-80, 2005.
8. L. Steier. A new perspective on the Endodontics Restorative Continuum,
Endodontic Therapy Volume 3 Number 2, 2004.
9. Nagasiri R., Chitmongkolsuk S. Long-term survival of endodontically
treated molars without crown coverage: A retrospective cohort study. J
Prosthet. Dent. 2005 Feb.; 93(2): 164-70.
10. Marcela P. Newman, Peter Yaman, Joseph Dennison, Mary Rafter,
Edward Billy. Fractureresistance of endodontically treated teeth restored
with composite posts, The Journal of Prosthetic Dentistry, April 2003,
Volume 89, Number 4.
11. Guido Heydecke, Frank Butz, Amr Hussein, Jorg R. Strub, Fracture
strength after dynamic loading of endodontically treated teeth restored
with different post-and-core systems, The Journal of Prosthetic Dentistry,
April 2002, Volume 87, Number 4.