W.,..$XilW.q:', ""

'

,;t&tr"" B:

ffiffifrwwwwwMWWWww@

Autoare: Maria Jesus SotoIlustra{,ii: Manel & Mare

ffire€

ffircffi

I. NICO gt CAROLiIvtpRSUNA CU CEL MAI BUN PHErEN, EURO!: Prezentore ...........2

2. FASCINANTUL UMBAJ AL BANILOR: Economie gifinonle .............. ......- 4

3. CEEA CE EU AM CU PRISOSINTA Ie [l UeSrgrE: Trocul ... . . . .......... 6

4. CINE A INVENTAT BANII? AU CAZUT DIN CER?: Origineo bonilor ............ B

5. A AVEA SAU A NU AVEA? ACEASTA ESTE INTREBAREA: A foce un buget

e.....126. DOI PREIENI INSEPAMBILI: Economiile;i investifiile

7. UN CICLU VITAL: Ciclul economisirii ............ !. ...14

8. Al GRIJA cu MoNSTRUL: lnflofio ..,XEi-r . ..16' ,t a\-=9. VEHICULUL ECONOMISIRII: Activitotile finonciore ..............Y. ...........18

rc. SA MERGEM lA PATA!: Burso de vqlorigi globolizoreo ....................20

lI. cATvA CoMERCIANII FOARTE SPECIALI: Brokerulfinoncior .............22

12. UN SCURI RAORZT So neTmprospotdm memorio ......... ....24

t3. A Fl UN;TiruSeAmNA A aVen PUTERE: lnvestifio colectivd ;i odministrotorii de fonduri ....26

14. O PROFESIE DE VIITOR: Consultont finoncior independent .......... .....'.28

15. ENIGME INDESCIFRABILE: lnformotio finonciord .'..'............30

t6. MARELE AUAT Noile tehnologii ...........32

17. FIECARE EFORr DEPUS ARE O RECOfVIPENSA: Rentobilitoteo .......... ....................34

18. TOATE OUALE iN eCrmfl co$?: Riscul ............. 36

19. sos, sA Ne PRoTUEZE CINB/A: Supervizorii ............. ;<.\..\...... .......-- 38

20. CERIIFICATUL DE CALITATE AL INVESTITORULUI RESPON5ABIL

21. NE-AM ATINS OBIECTIVUL!: Ce om invofot ..............

22. iN CAWAnen coMoRll DIN ,,EL DoRADO": Curiozitoli .......

.ddffik*M&&&wWW.ffire Lll.ee pE d*e*##,eg gffiE%E##n *#%&ffiffi TYIUW WW %WWWffi ffiWWWWWWWwwW.ry".*.,w

pe& ffiffiW ffiffiW Mwwry ffimffiWffi. WWfOfu6%# www w w www www w ww wwww w

Crezi cd pe copiifi intereseozd economio ;ifinonfele?Sd ii cunoogtem pe Nico gi pe Corol.

Cond Nico o primitboni de lo bunicicu ocozio zilei luide nogtere, iorel gi Corol ouinceput so oblinoprimo plotdsdptdmdnoldodoto cu implinireovdrsteide l0 oni, ouTnceput sd se intrebe ce orputeo foce cu bonii lor.

CAROL, tr3 sni"Studiooso 9i proclico.Este interesoto de tot

9i prefero so fie precouto.so se slmto sigurd pe eo. NICO,I0 oni.

Curios 9i indiscrel, vesel 9ineposotor. ii ploc riscul

giocfiuneo.

CC FAC CU SAIARIUL

Meu? fi- ruN sue?1RNA... *AU tlAA DUC

A CN1TMTOGRA1?

Zo

-'PF7fe$Yeffif &,"1\ %&efiqs-W 6 ffi.&\ ,

fl eu? fu cueuruEsc?E JeLeUru... sAU l/'At

CUM?AR TRICOUL DE

> FOTBALISI?

Stioi c6...?

Exista orage construite exclusiv pentru copiii intre 3 gi 15 ani, unde ei sunt

protagonigti activi adevdrafi, fdcind toate treburile pe care adul[ii le fac

in viala reali. Acolo invafa despre valoarea banilor cu posibilitatea de a

experimenta mai mult de 60 de prolesii diferite.

A oveo boniinseomnd o oveo olternotive. loto 9i motivul pentru corepovesteo noqstrd Tncepe din ocest punct. Aici, ili vom spune ce sd focicu boniitoi gi cum so procedezi. Posibilitolile sunt diferite, lo fel dediferite precum oomenii. De oceeo, unii hotorosc so ii chelfuie, ollii soii economiseoscd, ior ollii so ii investeoscd.

Bucurdie cu Nico giCorol,potrunzdnd Tn oceostdnecunoscuto gi potimogd lumeo economiei 9i o finonlelorpe core ei !i-o vor explico,dondu-|iexemple dinviofo de zi cv zi.

Docd lq gcoolo invefiinformoticd, motemoticd

sou eticd, de ce sd nuinvefi de mic cum sd tliodministrezi bsnii?

B,NE Afl VeNff A qflrtAA uAEA

\

EURO,15 oni.S-o noscut cu 5 oniTnointeo lui Nico.Deio gtiidolo:I lonuorie 2002.

cARre DE eDucATE FINANCIARA:ecoNolltlt 9l |Nv?grffil!

::,ii& 3

€aa

,#aq*ffiq#$. *&%b**

/&'p.a**x**?vu*.a*wWt qd{ S&da 6 644d i

Bineinfeles cI da. Ne invalfr 'l

criterii logice gi rafionale

penku utilizarea resurselor pe care

le aYem, despre care gtim ci :

sunt liaitate in modul r:,'

cel mai elicient ,,:'J,posibil.

4

@ Fqscinqntul limboiol bonilorCuvdntuleconomie provine din limbo grcocd (orkosTnseomnd

,,cosd" gi nemo Tnseomnd ,,o odministro"); o;odor, omputeo spune cd se refero lo odministroreo uneicose souo uneifomilii.

Lionel Robbins, core s-q noscutTn Londro, spusese deioIn onul 1932 co economio este gtiinlo core studiozdmodulin core fiinlele umone oloco milloocele existentepentru reolizqreo diferitelor scopuri.

Docd folosim o resursd, cum or fi bonii, pentru un scopdeterminot, cumpdroreo unei mogini de exemplu,nu o moi putem utilizo pentru o cumpdro oltcevo.Acesto se numegte cost de oportunitote.

ECONOMIE 9l FINANTE "*#"

$tioi c& eeomomis fcce porfedir* dCImemiul pt{imfelor sacioNe ry3 ore Neg&?uri

cu celels*te $iimfe precutn psihologio,f{Eosofis gi isforio? Bin ee mot*v?

Deoorece economio ne vorbegte cOte pulin desprefiecore domeniu:

* Pe de-o porte, se referd lo tot ce este legot decomportomentulfirmelor, core fobrico produse, gi olconsumotorilor, core ochizifioneozd oceste produse.

Aceostd romurd o economiei poortd numele demicroeconomie.

u Pe de olto porte, studiozo gifdrile, Tmpreundcu tot ceeo ce produc (producfio

nolionold), volooreo bonilor Tntr-un

stot, prelurile core urco odotdcu trecereo timpului(inflofio), ce cdgtigo

oomenii (soloriul)gi cdt de bine

sou cdt de routrdiesc (nivelul

de troi). Aceostdporte o economiei

se numegtemocroeconomie.

$i ce sumt fimsmfele?Sunt see&msi lucru es ecom&ntio?

Nu chior. Finonfete sunto porte o economiei. Porteo core ne orotd

tot ce ore legdturd cu bonii:

* Cum se oblin.* Cum se gestioneozd sou cum se odministreozd.

Nu numoiTn cozul oomenilor, ci gi

Tn cozul firmelor gi olforilor.

Aceosfs este pcrteq dir* domem*allecomom*eipe €fire & v&m expliec ?n* urm&toc*'e8e pegim*,

deosrece chian pi eopii! gtiuc& asfe de o rmsre impoffism?&!

o euvaA ncreW,FWRIGIT,,,NU

?TlU...plAB,ANeWIE\AN.Wfr,.qoouA aweoe

AAA, DA!gt o ctocourA

cu t tGDAtE.

ce BUNA e! v' CoerA CreD cA nug$,tt30 RON, YREI NUMN?CNTRUgt o ?uNcA? /, FaflGE.

A NUA4IR4T BANII

lrunmre w A ceRe

€a

O Ceeo ce eu om cu prisosinfdtie ?ti lipse;teEste vorbo de vreun ioc? De fopt, nu, degi or puteo fi ogo, deoorece este distroctiv so ili imoginezi cocinevo or puteo sd primeoscd sore, orez, cocoo, pieide onimole, oi, coi, sulife, pontofi, colie"re, copre,scoici sou ustensilele necesore pentru violo de zi cu ziTn schimbul unei oclivitofiprestote

Trocul constq intr-un schimb. $i ce onume se schimbq?a O moterie primo (piele)in schimbul olteio (lOno).

* O moterie primd (cocoo) pentru o octivitote prestotd (orotul pomdntului).a O octivitote prestoto (secerotul) pentru o olto (fobricoreo uneisulife).

Dupo cum vezi, Tn ocest schimb NU interveneo bonul.

Ero un schimb cqre oveo log pentru cd ero necesor 9i ero occeptot de to!i, de indot6 ce se colcutovolooreo qcestor bunuri sou servicii!

ffi&mw w** €w&ww&t &* W** p*ntru prim* dwt*? Aceostd societote ero privitd co fiind

Fenicieniiqu fost primii, Tntre secolele olxr-leo ffii:l?rT:fl.]::Tffi,i,;i:[,::,:?,ilil"J:'9i ol Vlll-leo T'Hr' Fenicienilor li s-o dus ves-t1 or"i

""n"o, se spune cd erou buni novigotori gicd erou un popor foorte ovonsot, chiorpentr, ;;;r"cion1i, ceeo ce i_o oiutot sd desfogoorefoptul cq foloseou trocul, deoorece nu

de corcurqr vorooreo bunuriror penrru s|[?#;:' ,""ffiXtr1'^ffXl'ffi::f:ff:',0 de morruri pe

6 .*=

\\

TROCUL oesi

ffi*Q x& ffib*{b9 %wq* *,* pmryarz&

pw &m**rra@ q*ffi** p@v €*x*tr&€" {,Lt dri*{$* 1**ruri?

lnternetul ugureozd cdutoreopersoonelor cqre doresc sd focoun schimb. Pofiso ofigezi grotuit

un onun! pe multe pogini deinternet. De ce nu foci rost

de filmul core Tli ploce inschimbul iocului video pe

core de[o l-oi iucot de pesteo mie de ori? Couto cuv0ntul

iroc pe internet;i vei vedeo cOtepersoone sunt dispuse so focd

schimb de obiecte!

.,. provine cuvdnful ':

,; soloriu?Provine de la cuvintul sare. Soldatii

lmperiului Roman erau plitifi in

sare, un bun foarte apreciat la

,;-..'n.. folositi pentru conservarea ,,"',i' :"'.., alimentelor- ': :

tn

Da,

Are sens sd folose$i troculzilele noostre?

ar avea sens daci ar scidea valoarea

banilor in mod drastic.

***m mr rya*t** w*&**,w'a*&*mrw* fuwrz68*r {z$ai.i

Docd vor cregte mult prefurile, se vo produceceeo ce noi numim inflolie. Prelurile cresc otOt de

mult, Tncdt bonii nogtri nu sunt suficienli pentruo ploti onumite produse core Tnointe erou moi

. ieftine gi puteou fi cumpdrote. Docq om puteocel pulin so schimbom obiecte sou sd ne oferim

serviciile, om obline ce ne trebuie.Sd fie bine-venit trocul!

Din ocest motiv, trocul este intdlnit cel moi des Tn

timpul crizelor economice serioose, deooreceotunci nu se foce rost ugor de boni. Dor schimbul

de bunuriinco moi ore loc, indiferent de ce s-oTnt0mplot pe porcursul secolelor de dupo

oporifio trocului. Oomenii ou nevoie so goseoscosolulii conform necesitofilor lor pentru o fqce

comer| cu cei din iur gi, in ocesi fel, sd meorgdmoi deporte.