tema 2. balanta de plati externe noua.ppt
TRANSCRIPT
BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
A. BerdilăConf.univ.dr.
SUBIECTE
1. Balanţa de plăţi externe: concept, structură, indicatori, factori de influenţă.
2. Metode de echilibrare şi ajustare a balanţei de plăţi externe.
3. Interpretarea Balanţei de plăţi externe.
BIBLIOGRAFIE
1. Bran, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale. -Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 1995. - P. 278-292;
2. Burnete, S. Relaţii valutar-financiare internaţionale. –Sibiu: Editura Alma Mater, 2002. -P. 10-43;
3. Moisiuc, C. Relaţii valutar-financiare internaţionale. -Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine, 2002. -P. 156-169;
4. Voinea, Gh. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. –Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2003. -P. 335-345;
5. Мовсеян, А.Г., Огнивцев, С.Б. Международные валютно-кредитные отношения. - Москва: Инфра-М, 2003. - C. 14-19, 33-45;
6. Красавина, Л.Н. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения. -Москва: Финансы и статистика, 2003. -C. 122-180
7. Berdilă, A. Relaţii valutar-financiare internaţionale (note de curs în scheme). -Chişinău: Editura Evrica, 2006.- 135 p.
1. BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE: CONCEPT, STRUCTURĂ, INDICATORI, FACTORI DE
INFLUENŢĂ
Conceptul “balanţă de plăţi externe” (BPE) în literatura de specialitate este tratat
diferit.
ACCEPŢII PRIVIND BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.
Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.
Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.
Potrivit manualului FMI, Balanţa de plăţi externe reprezintă un tablou statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei perioade (de regulă un an). ("Balance of Payements Manuel", Ed. 5, 1994).
ACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPE
activitate economică export-import de bunuri şi servicii
activitate monetară sume de bani exprimate în monede internaţionale şi valute.
activitate de creditare mişcări de capital pe termen scurt şi mediu
activitate financiară mişcări de capital pe termen lung
ELABORAREA BPE
Elaborarea balanţei de plăţi se bazează pe un set de reguli care definesc:
• agenţii (rezidenţi sau nerezidenţi);
• natura tranzacţiilor (schimb de proprietate);
• modalitatea de înregistrare a tranzacţiilor (momentul în care are loc transferul de proprietate ).
CATEGORII DE FLUXURI ÎNREGISTRATE ÎN BPE
PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE ÎN BPE
Principiul dublei înregistrări, fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind compensată de o încasare şi orice intrare de resurse reale sau financiare este compensată de o plată.
Principiu ce se referă la înregistrarea intrărilor şi ieşirilor de resurse reale şi financiare în BPE, adică intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei şi ieşirile sunt înregistrate în debitul acesteia.
SCHEMA GENERALĂ DE ÎNREGISTRARE A TRANZACŢIILOR ÎN BPE
Intrări – CREDIT Ieşiri - DEBIT
Exporturi FOB Importuri FOB
Servicii prestate Servicii plătite
Dividende, dobânzi, salarii încasate Dividende, dobânzi, salarii plătite
Transferuri unilaterale din străinătate Transferuri unilaterale în străinătate
Capitaluri investite din străinătate Capitaluri investite în străinătate
Credite atrase Credite acordate
Creşterea activelor de rezervă Diminuarea activelor de rezervă
STRUCTURA BPE
1 CONT CURENTA Balanţa comercială: Export (FOB) - Import (FOB)
B Balanţa serviciilor
decontări ale caselor de expediţii şi transporturi internaţionale decontări din turism decontări ale administraţiilor de poştă, telegraf etc. servicii financiare (tranzacţii valutare, liniile de credit, plasamentul de acţiuni etc.) servicii informaţionale şi de computer servicii guvernamentale etc.
C Venituri venituri din muncă dobânzi plătite pentru împrumuturi dobânzi plătite pentru titluri de valoare
D Transferuri curente
granturi şi asistenţă tehnică transfer în domeniul învăţământului şi al perfecţio-nării cadrelor ajutor umanitar cotizaţii în organizaţii internaţionale transferuri ale angajaţilor
2 CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIARA Transferuri de capitalB Investiţii directe, din care:
în economia naţionalăC Investiţii de portofoliuD Alte investiţii
Active pasiveE Erori şi omisiuni3 BALANŢA GLOBALA
FINANŢAREAModificarea activelor de rezervă
INDICATORII BPE (1)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
RATA DE DEPENDENŢĂ
FAŢĂ DE PIEŢELE EXTERNE
unde:Ex – export;PIB – produsul intern brut
arată în ce măsură depinde reluarea procesului de producţie de realizare pe piaţa internaţională a mărfurilor produse în cadrul economiei naţionale şi sintetizează aspectul activ al participării la diviziunea internaţională a muncii, furnizarea de produse pe pieţele externe.
unde:Im – import;PIB – produsul intern brut
exprimă aspectul pasiv al participării la diviziunea internaţională a muncii şi preluarea de produse de pe piaţa externă.
%100exp PIBExPIBinortuluiPonderea
%100Im
PIBPIBinimportuluiPonderea
INDICATORII BPE (2)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
GRADUL DE ACOPERIRE A
IMPORTULUI PRIN EXPORT (GA)
unde:GA – gradul de acoperire a exportului prin import;
Ex – exportul;Im – importul.
reflectă procentual măsura în care plăţile generate de import pot fi acoperite cu încasările din export.
Dacă GA>100% - sold excedentar, adică încasările valutare acoperă integral plăţile, mai mult ca atât apare posibilitatea completării rezervei valutare a statului şi achitării datoriei externe contractate anterior,
Dacă GA<100% - sold deficitar, adică e o situaţie nefavorabilă unei economii în acest caz se va recurge la utilizarea rezervei valutare sau contractarea de credite externe, fapt ce va afecta lichiditatea internaţională a ţării respective
%100Im
ExGA
INDICATORII BPE (3)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
PONDEREA DEFICITULUI CONTULUI CURENT ÎN PRODUSUL
INTERN BRUTunde:
Sold CC – soldul contului curent
reflectă o agravare serioasă a echilibrului financiar-valutar. Acest deficit al operaţiunilor curente reflectă starea gravă a economiei naţionale şi un eşec total al politicii comerciale promovate de guvern.
Limitele stabilite de Fondul Monetar Internaţional:1.–1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală; 2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc cu condiţia că balanţa să nu se permanentizeze;3.peste –5% dezechilibrul devine important şi reclamă măsuri concrete ale guvernului şi autorităţilor monetare pentru a redresa contul curent al balanţei de plăţi într-un termen destul de scurt;4.peste –10% din PIB atunci acesta este semnul unor disfuncţii grave în economie. În acest caz măsurile de natură fiscală sau monetară nu mai sânt suficiente, ele trebuie să fie însoţite de energice politici sectoriale care pot corecta dezechilibrul după cel puţin 2-3 ani.
%100PIBCCSoldPIBincurentcontuluiDeficitul
INDICATORII BPE (4)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
INDICELE GRADULUI DE
ACOPERIRE (IGA) unde:GATcurent - gradul de acoperire în anul curent;GATprecedent – gradul de acoperire în anul precedent.
Interpretarea practică a cestui indicator este următoarea:1. IGA=100% arată o menţinere în timp al dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a excedentului acestora;2. IGA>100% semnifică o ameliorare a raportului dintre încasările şi plăţile valutare dat fiind că GA1 > GA0;3. IGA<100% explică deteriorarea dea lungul anilor a dezechilibrului contului curent deoarece GA1 < GA0;
GRADUL DE DESCHIDERE A
ECONOMIEI (GDE)unde:Ex – exportul;Im – importul.
Denotă dependenţa de sectorul extern
precedent
curent
T
TGA GA
GAI
%100Im
PIBExGDE
INDICATORII BPE (5)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
MĂRIMEA SOLDULUI BALANŢEI
COMERCIALE (SBC)
Ponderea soldului BC în comerţul exterior
INDICELE SOLDULUI CONTULUI
CURENT (ISC)
Sold CC T curent - soldul contului curent în anul curent;
Sold CC T precedent –soldul contului curent în anul precedent
Dacă ambele solduri ale contului curent reprezintă excedent atunci indicele soldului va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o accentuare sau o creştere a excedentului, pe când situaţia când ISC>100% arată o evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare a reducerii excedentului balanţei de plăţi;
Dacă soldurile contului curent sânt deficitare atunci semnificaţia indicelui este inversă şi anume: ISC<100% echivalează cu o micşorare a deficitului ceea ce înseamnă o ameliorare a balanţei, pe când un ISC>100% arată creşterea deficitului, deci o continuare a deteriorării situaţiei.
%100ImIm
ExExSBC
precedent
curent
T
TSC CCSold
CCSoldI
FACTORII DE INFLUENŢĂ A BPE
FACTORI GENERALI DE INFLUENŢĂ A BPE
Factor Tendinţe CaracteristiciINFLAŢIA INTERNĂ Inflaţia creşte ---
BPE deficitarăAceasta se datorează faptului că consumatorii şi întreprinderile interne vor tinde să importe mai multe bunuri şi servicii (din cauza inflaţiei înalte) şi să exporte mai puţin.
VENITUL INTERN Venitul creşte ---BPE deficitară
Aceasta se datorează faptului că din momentul în care nivelul venitului creşte, consumul de bunuri şi servicii de asemenea creşte, inclusiv bunurile şi serviciile străine. O creştere în venitul intern majorează cererea pentru bunurile şi serviciile străine.
CURSUL VALUTAR Moneda naţională se apreciază ---- BPE deficitară
Consecinţe - cererea străină pentru exporturile interne descreşte şi, în mod reciproc, cererea internă de exporturi străine se majorează (adică importul).
RESTRICŢIILE GUVERNAMENTALE
Impunerea tarifelor sau cotelor pe bunurile fabricate în străinătate ---- BPE excedentară
Aceasta determină ca importurile să fie mai scumpe şi astfel se reduce cererea internă.
2. METODE DE ECHILIBRARE ŞI AJUSTARE A BPE
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN PREŢURI
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN FINANŢARE COMPENSATORIE
POLITICI DE ECHILIBRARE A BPE CU INTERVENŢIA STATULUI
Politica monetară
ratele de dobândă, operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de Banca Centrală, rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de monedă de pe piaţă, limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o creştere a ratelor de dobândă.
Politica bugetară
care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi reducerea cheltuielilor bugetare.
Devalorizarea cursului valutar
parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională). Condiţia de bază este ca deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne.
Instituirea de bariere tarifare şi netarifare la
import
cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Barierele tarifare constituie în prezent una din piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaţionale, existând în prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat şi contracarat.
Stimularea şi promovarea exportului
prin diferite metode (subvenţii de export, credite de export subvenţionate, facilităţi fiscale, asigurarea şi garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanţei comerciale.
Finanţarea deficitelor BPE
se referă la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe piaţa internaţională).
Atragerea de investiţii
străine directe şi de portofoliu
contribuie la reechilibrarea balanţei de plăţi prin capitalul străin injectat în economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanţă comercială deficitară.
3. INTERPRETAREA BPE
FORMELE BPE
IPOSTAZELE BPE
BPE se consideră a fi activă atunci când:
echilibrarea se face prin creşterea rezervelor valutare;retragerea monedei proprii de pe piaţa externă;prin acordarea de fonduri financiare sau de credit altor ţări.
BPE se consideră a fi pasivă, atunci când:
echilibrarea se realizează prin primirea de fonduri financiare sau credite;prin ieşirile de monedă proprie sau monedă străină aflată în rezerva valutara.