tema 3 rm si pesc

8/16/2019 Tema 3 RM si PESC

1/11

Tema 3. Republica Moldova în contextual PESC.

1. Politica de securitate şi apărare a Republicii Moldova

!. Rolul PESC în procesul de inte"rare europeană a Republicii Moldova.

3. Constatări şi recomandări "enerale.

1. Politica de securitate şi apărare a Republicii Moldova

Politica naţională de securitate este un element indispensabil în cadrul naţional de politici,o expresie şi un indicator al identităţii politice şi culturale a unei ţări. Sfera de acoperire aacesteia poate varia iar politica poate fi definită şi exprimată în diferite moduri – într-undocument cuprinzător sau în mai multe documente sectoriale. În cazul în care acest documentreflectă şi miloacele de realizare a principalelor obiective de securitate ale statului, ceea cedeseori este definit ca !interesele securităţii naţionale", se utilizează termenul de Strategiede securitate naţională #SS$%.

& politică de securitate naţională #PS$% rareori enunţă explicit anumite decizii sau acţiuni

în diverse circumstanţe. PS$ urmează a fi privită, în primul rînd, ca un set de standarde pentru procesul decizional, ca un punct de referinţă 'eneral acceptat pentru factorii de decizie înabordarea şi reacţia de răspuns la evenimentele ce prezintă ameninţări, riscuri, provocări sauoportunităţi pentru securitatea ţării. Principalul beneficiu al unei PS$ este de a avea obiectiveclar definite în baza unei înţele'eri comune a intereselor importante ale ţării şi o înţele'ere clarăa modului de utilizare a instrumentelor disponibile pentru realizarea sau protearea acestora.

Politica naţională de securitate nu poate fi statică. (evizuirea re'ulată şi adaptareaacesteia la circumstanţele unei lumi în permanentă sc)imbare este un imperativ. Sc)imbărilestrate'ice sau 'eopolitice pe plan extern, în special discontinuităţile profunde pe plan

internaţional cauzate de războaie, apariţia sau dispariţia statelor sau alianţelor, deseori vor ducela reformularea substanţială a politicii de securitate.

*e asemenea, o reformulare sau reorientare substanţială a politicii de securitate poate ficauzată şi de sc)imbări interne, atunci cînd 'uvernarea este preluată de noi forţe politice, esteadoptată o nouă +onstituţie, sau ca reacţie de răspuns la provocările maore din exterior.

În (epublica oldova nu există un document ex)austiv care ar defini în detalii politicade securitate şi apărare. otodată, există un şir de acte uridice şi documente, care permitformarea unei ima'ini 'enerale despre viziunea de securitate, interesele, ameninţările, riscurile,obiectivele, mecanismele de implementare, instituţiile implicate şi acţiunile principale din cadrul

politicii de securitate şi apărare a (epublicii oldova. În conformitate cu viziunile doctrinarenaţionale lista acestor acte şi documente include – +onstituţia (epublicii oldova/ – +oncepţia securităţii naţionale/ – Strate'ia securităţii naţionale/ – Strate'ia militară 0 *octrina militară/ – 1e'ea securităţii statului/ – 1e'ea privind or'anele securităţii statului/ – 1e'ea cu privire la apărarea naţională/ – alte le'i, strate'ii sectoriale şi pro'rame de 'uvernare.

2


2/11

Primul document din această listă este Constituţia Republicii Moldova,aprobată la 34 iulie 2445, care este primul act uridic de referinţă pentru elaborarea şiimplementarea politicii de securitate şi apărare a (epublicii oldova.

+onstituţia proclamă un şir de valori şi principii supreme pentru statul (epublicaoldova cum ar fi suveranitatea şi independenţa/ caracterul unitar şi indivizibil/ republica, ca

formă de 'uvernăm6nt/ statul de drept/ inalienabilitatea teritoriului/ democraţia şi pluralismul politic/ respectarea drepturilor şi libertăţilor omului/ etc. 7ceste valori şi principii poartă uncaracter universal, pot fi re'ăsite în actele uridice fundamentale ale mai multor altor state şiservind drept fundament pentru elaborarea politicilor de securitate ale statelor determinăasemănări în obiective şi conţinut, politici şi acţiuni comune pe plan internaţional.

otodată, +onstituţia (epublicii oldova conţine o normă specifică care determinăcaracterul distinct al politicii de securitate şi apărare a statului moldovenesc. 7ceastă normă estedeclararea statutului de neutralitate permanentă a (epublicii oldova şi declaraţia că 8(epublicaoldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său". #7rt.22%

În viziunile doctrinare naţionale Concepţia securităţii naţionale este al doilea

act uridic de importanţă maoră care are menirea să determine politica de securitate şi apărare a(epublicii oldova. Pentru prima dată un asemenea document a fost aprobat prin 9otăr6reaParlamentului 8+u privire la +oncepţia securităţii naţionale a (epublicii oldova" la : mai244:, la mai puţin de un an de la aprobarea +onstituţiei (epublicii oldova. +oncepţia a avut cascop de a servi ca bază pentru elaborarea politicii de stat în domeniul securităţii naţionale, actelor normative corespunzătoare, pentru optimizarea structurilor de administrare şi or'anizare aactivităţii or'anelor de asi'urare a securităţii naţionale. Prin aceiaşi )otăr6re a fost creat8+onsiliul coordonator pentru elaborarea proiectelor de le'i şi altor acte normative carere'lementează construcţia, pre'ătirea şi folosirea ;orţelor 7rmate".

1a 33 mai 3. *efinirea şi interpretarea eronată a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.5. 1ipsa definirii sistemului de asi'urare a securităţii naţionale, rolului şi misiunilor

instituţiilor.:. Structura eronată a +oncepţiei şi un conţinut deficitar.?. @nterpretarea statutului de neutralitate permanentă.

7stfel, +oncepţia Securităţii $aţionale aprobată în 3


3/11

În conformitate cu viziunile doctrinare naţionale Strategia securităţiinaţionale a Republicii Moldova urmează să fi e documentul de bază care de factoreflectă politica naţională de securitate şi apărare. $ecesitatea acestui document a fost în repetaterînduri menţionată de experţi independenţi şi instituţiile naţionale şi internaţionale şi estedeterminată de necesitatea stabilirii căilor concrete de asi'urare a securităţii naţionale, a

mecanismelor şi instrumentelor de 'uvernare a sistemului securităţii naţionale, a mecanismelor de cooperare între componentele sistemului, a miloacelor de realizare, in special celor financiare, şi de asi'urare în practică a securităţii naţionale.

Alaborarea Strate'iei securităţii naţionale a fost un subiect distinct dea lun'ul anilor încadrul mai multor planuri de acţiuni, inclusiv celor de cooperare dintre (epublica oldova şi

$7& #@P7P%, însă a început de facto numai după aprobarea +oncepţiei securităţii naţionale. Înacest scop, prin *ecretul Preşedintelui ( nr.2B:= din


4/11

participarea la misiunile în cadrul &oliticii de ecuritate şi #părare !omună a

U" '&#!(."Strategia indică că „Securitatea naţională a (epublicii oldova nu poate fi concepută în

afara contextului securităţii europene” şi că „în cadrul eforturilor de inte'rare, o atenţie deosebităva fi acordată intensificării cooperării cu EA pe linia PAS+ #+;SP% şi PS7+ #+S*P%, orientată

spre consolidarea securităţii naţionale şi celei re'ionale. ( va coopera cu EA în domeniile prevenirii şi soluţionării conflictelor, 'estionării crizelor, neproliferării armelor de distru'ere înmasă.”

(olul şi importanţa acestui document este cu mult peste atribuţiile inisterului 7facerilor Axterne şi @nte'rării Auropene care a fost desemnată ca instituţie lider în acest proces.

Doctrina militară a (epublicii oldova a fost elaborată în baza prevederilor +oncepţiei securităţii naţionale #aprobată la : mai 244:%, cu scopul de a formula baza necesară

pentru elaborarea şi implementarea politicii militare23. 7probată la ? iunie 244: *octrina militarăa determinat scopul şi priorităţile politicii militare, principiile de asi'urare a securităţii militare,sursele principale de pericole cu caracter militar, sistemul de măsuri pentru asi'urarea securităţii

militare, obiectivele şi principiile 8construcţiei militare" şi 8construcţiei ;orţelor 7rmate",or'anizarea sistemului de asi'urare a securităţii militare, atribuţiile şi misiunile părţilor componente ale ;orţelor 7rmate şi or'anelor de conducere militară.

;iind în mare măsură determinată de politica externă, de politica internă şi de declaraţia privind statutul de neutralitate permanentă a (epublicii oldova, *octrina a stabilit că scopul principal al politicii militare a (epublicii oldova este 8asi'urarea securităţii militare a poporului şi statului, prevenirea războaielor şi conflictelor armate prin miloace de dreptinternaţional".

*octrina militară a rămas un document cu valoare redusă pentru dezvoltarea sistemului

de asi'urare a securităţii militare, în mare parte datorită faptului că +oncepţia +onstrucţiei;orţelor 7rmate care, în conformitate cu prevederile *octrinei, urma să fi e elaborată încontinuare, nu a fost elaborată.

Legea securităţii statului2>, aprobată de la >2 octombrie 244:, a dezvoltat ideiledin +oncepţia securităţii naţionale şi a corectat un şir de erori comise în +oncepţie. Înconformitate cu prevederile constituţionale 1e'ea a stabilit competenţele Parlamentului, Fefuluistatului şi Duvernului în domeniul securităţii statului. otodată, le'ea nu s-a referit la alte

probleme după cum a fost preconizat în +oncepţia Securităţii $aţionale şi conţine unele erori şicontradicţii.

Legea privind organele securităţii statului a fost adoptată deParlamentul (epublicii oldova în aceeaşi zi cu 1e'ea Securităţii Statului, la >2 octombrie244:. Legii stabileşte că organele securităţii statului au atribuţii, cum ar fi :

– apărarea independenţei şi inte'rităţii teritoriale a (epublicii oldova(atribuţie specifică Ministerului Apărării), asi'urarea pazei frontierei de stat,apărarea re'imului constituţional, a drepturilor, libertăţilor şi intereselor le'itime ale persoanei de atentate ile'ale (atribuţie specifică Ministerului

Afacerilor Interne şi Procuraturii)/ – asi'urarea, în limita competenţei lor, a protecţiei economiei de atentate

criminale/ prevenirea evenimentelor extraordinare în transporturi,

telecomunicaţii şi la unităţile de importanţă vitală (atribuţii inerente pentru Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratură)/

5


5/11

– combaterea terorismului, a crimei or'anizate #atribuţie inerentă a inisterului7facerilor @nterne%, a corupţiei #atribuţie inerentă a +entrului de +ombatere a+rimelor Aconomice şi +orupţiei%, care subminează securitatea statului,

precum şi descoperirea, prevenirea şi contracararea altor infracţiuni, a căror urmărire penală este de competenţa or'anelor securităţii statului #nici unul din

or'anele securităţii statului menţionate în le'e nu au funcţii de urmărire penală%.otodată, în conformitate cu prevederile le'ii nici inisterul 7facerilor @nterne, nici

Procuratura, nici +entrului de +ombatere a +rimelor Aconomice şi +orupţiei nu fac parte dinlista instituţiilor care asi'ură securitatea statului.

#e"ea cu privire la apărarea na$ională a fost adoptată la 3:.


6/11

recunoscut de comunitatea internaţională. 7ceastă situaţie reflectă inconsistenţa eforturilor întreprinse de autorităţile (epublicii oldova.

Respectarea statutului. Axemple elocvente din istoria contemporanădemonstrează, că în maoritatea cazurilor o simplă declaraţie unilaterală a statutului deneutralitate permanentă s-a dovedit a fi insuficientă pentru respectarea acestuia. *in păcate,

constatăm că declaraţia unilaterală a statutului de neutralitate permanentă de către (epublicaoldova nu a fost urmată de alte acţiuni în acest sens, nu a condus la respectarea acestuia şi laretra'erea trupelor militare ale ;ederaţiei (use.

Cadrul instituţional.

@nstituţiile cu responsabilităţi de elaborare şi implementare a politicii naţionale desecuritate şi apărare sunt Parlamentul (epublicii oldova, Preşedintele (epublicii oldova,+onsiliul Suprem de Securitate, Duvernul şi ministerele de resort.

În conformitate cu art. 35 din 1e'ea cu privire la apărarea naţională Parlamentul areurmătoarele atribuţii suplimentare aprobă concepţia securităţii naţionale şi doctrina militară astatului/ aprobă structura 'enerală şi efectivul componentelor ;orţelor 7rmate/ aprobă volumul

alocaţiilor bu'etare pentru necesităţile apărării.7tribuţiile Preşedintelui în domeniul securităţii şi apărării sunt desfăşurate prin 1e'ea cu

privire la apărarea naţională32. În conformitate cu art.3: al acestei le'i Preşedintele poartărăspundere pentru starea sistemului naţional de apărare şi are următoarele atribuţii

– exercită conducerea 'enerală a sistemului naţional de apărare şi coordoneazăactivitatea autorităţilor administraţiei publice în domeniul apărării naţionale/

– prezintă Parlamentului spre aprobare proiectele concepţiei securităţiinaţionale, doctrinei militare a statului, structurii 'enerale şi efectivelor componentelor ;orţelor 7rmate/

– aprobă re'ulamentul +onsiliului Suprem de Securitate/ re'ulamentul Statuluiaor Deneral/ pro'ramele şi planurile privind construcţia şi dezvoltarea;orţelor 7rmate/ planul de mobilizare a ;orţelor 7rmate/ planul deîntrebuinţare a ;orţelor 7rmate/

– poartă tratative, înc)eie tratate internaţionale în domeniul militar în numele(epublicii oldova şi le prezintă spre ratificare Parlamentului/

+onsiliul Suprem de Securitate este un element tradiţional al sistemului de asi'urare asecurităţii naţionale în ţările cu re'im de 'uvernare democratică. (olul şi misiunile principale aleacestuia sunt de cele mai multe ori similare. *e re'ulă, +onsiliul este punctul cardinal înstructura sistemului naţional de securitate şi apărare şi are misiunea de a oferi consultanţă

Preşedintelui în inte'rarea politicilor interne, externe şi militare în le'ătură cu securitateanaţională. +onsiliul este, de asemenea, principalul forum al Preşedintelui pentru examinareaacestor probleme împreună cu consilierii săi principali în domeniul securităţii naţionale şioficialii din cabinetul de miniştri.

În componenţa +SS intră membrii din oficiu "Primul-ministru, ministrul apărării,ministrul afacerilor externe, ministrul afacerilor interne, ministrul securităţii naţionale, ministrulfinanţelor, şeful arelui Stat aor al ;orţelor 7rmate, şeful *epartamentului Protecţiei +ivile şiSituaţiilor Axcepţionale şi secretarul +onsiliului Suprem de Securitate", totodată Preşedintele(epublicii poate numi în calitate de membri ai +SS şi alte persoane cu funcţii de răspundere.

7tribuţiile Guvernului Republicii Moldova în domeniul securităţii şi apărăriisunt determinate prin 1e'ea cu privire la apărarea naţională3>. 7stfel, în conformitate cu art.3B alacestei le'i Guvernul are funcţii de execuţie şi răspunde de or'anizarea activităţilor şi de

?


7/11

realizarea măsurilor privind apărarea naţională în limitele împuternicirilor prevăzute de le'islaţieşi are următoarele atribuţii

2. coordonează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi ale administraţiei publice pentru realizarea măsurilor de asi'urare a capacităţii de apărare a ţării/

3. asi'ură alocarea şi utilizarea resurselor financiare şi materiale necesareor'anizării, înzestrării şi mobilizării ;orţelor 7rmate, întreţinerii şi pre'ătiriitrupelor, menţinerii în stare de operativitate a te)nicii şi armamentului, pre'ătirii

pentru mobilizare a economiei naţionale/>. elaborează şi realizează pro'ramele de stat privind construcţia şi dezvoltarea

;orţelor 7rmate, direcţiile principale ale colaborării militare internaţionale/

!. Rolul PESC în procesul de inte"rare europeană a Republicii Moldova.

(epublica oldova nu a fost niciodată un actor activ din punct de vedere al participării laasi'urarea securităţii re'ionale sau internaţionale. (ezultatele modeste au fost dictate de maimulţi factori, printre care orientarea politicii externe şi mediul de securitate intern, mentalitatea

elitei politice şi importanţa acordată reformei sectorului de securitate, dar şi de impedimentele deordin extern în democratizarea şi europenizarea ţării. (epublica oldova nu a participat lamisiunile şi operaţiunile EA pentru asi'urarea securităţii în lume, c)iar dacă are experienţa

participării în operaţiuni internaţionale mandatate de &r'anizaţia $aţiunilor Enite sub e'ida&S+A şi &$E.

&dată cu intensificarea relaţiilor dintre oldova şi Eniunea Auropeană şi trasareaobiectivului inte'rării europene drept prioritate naţională, a devenit evident faptul ca interesele şiobiectivele de securitate ale (epublicii oldova pot fi realizate doar prin cooperarea cu EA,

$7& şi alte structuri internaţionale care împărtăşesc interese şi valori comune cu cele enunţate

de 'uvernarea de la +)işinău.+ooperarea cu $7& este în acest sens esenţială pentru reforma sectorul de securitate.Planul @ndividual al Parteneriatului (-$7& #@P7P% stipulează că implementarea @P7P nuurmăreşte obiectivul aderării la 7lianţa $ord-7tlantică, dar va încuraa şi susţine procesul dereformare a sectoarelor apărării şi securităţii naţionale. @n acest scop, (epublica oldova vautiliza baza politico-uridică necesară şi va conlucra cu EA şi alte or'anizaţii internaţionale

pentru a asi'ura complementaritatea şi a evita dublările între @P7P, 7cordul de Parteneriat şi+ooperare oldova - EA şi Strate'ia naţională de dezvoltare>. +u alte cuvinte, ( se orienteazăla o relaţie productivă cu $7& şi cu EA, pentru a putea beneficia de toate instrumentele puse ladispoziţie de acestea.

+u autorul $7&, (epublica oldova ar putea înre'istra pro'rese vizibile pedimensiunea at6t politică c6t şi militară a sectorului securităţii şi apărării. *in perspectivămilitară, $7& oferă un şir de instrumente pe care ( le-ar putea folosi dacă există dorinţă

politică. 7ici ne referim la mecanismele de luptă împotriva terorismului, apărarea cibernetică,asi'urarea interoperabilităţii, instruirea militară, securizarea armamentelor, planificareasituaţiilor de ur'enţă, etc. *in perspectivă politică, $7& poate susţine oldova în (eformarea+onsiliului Suprem de Securitate #pentru a-i spori rolul în calitate de autoritate naţională decoordonare în sectorul de securitate şi apărare%, în implementarea Strate'iei Securităţii $aţionale,în elaborarea Strate'iei ilitare $aţionale şi 7naliza Strate'ică a 7părării, dar şi în vederea

sporirii controlului democratic al ;orţelor 7rmate.

B


8/11

Pe de altă parte, Eniunea Auropeană nu pune la dispoziţie această diversitate deinstrumente, fiind mai mult o 8soft po)er " şi oferind partenerilor beneficii politice şieconomice mai mult dec6t beneficii de securitate şi apărare. +u toate acestea, EA are oexperienţă bună în mana'ementul crizelor civile şi este orientată spre lupta cu surseleinsecurităţii corupţia, mana'ementul frontierei, asi'urarea securităţii societale, etc. 7ceste

practici pot fi împărtăşite cu partenerii, doar că cei interesaţi trebuie să-şi acopere unilateral unşir de c)eltuieli.Axperienţa existentă arată că (epublica oldova este destul de receptivă la propunerile

care vin din partea comunităţii europene şi a celei euro-atlantice. +oncepţia Securităţii $aţionaleşi Strate'ia Securităţii $aţionale, documente fundamentale în ')idarea reformei sectorului desecuritate au fost elaborate reieşind din obiectivele şi planurile de acţiuni pe care ( le are cuaceste structuri internaţionale.

*isponibilitatea (epublicii oldova de a fi implicată în aranamentele Politicii deSecuritate şi 7părare +omună a EA este dată de Programul de ctivitate alGuvernului 8@nte'rare Auropeană, 1ibertate, *emocraţie, Gunăstare" pentru anii 3% Participarea oferă oportunităţi pentru influenţarea deciziilor. Pentru ( aceasta ar putea reprezenta o şansă de a atra'e EA în soluţionarea provocărilor de securitatedin vecinătatea estică a EA, printre care şi conflictul transnistrean.

5% *in punct de vedere militar, inisterul 7părării al ( are nevoie de o motivare pentru sporirea 'radului de pre'ătire de luptă a ;orţelor 7rmate şi întreţinereaacestui nivel. Participarea în misiuni ale Eniunii Auropene ar permite punerea în

practică a potenţialului militar şi al expertizei ( acumulată pe parcursulultimilor 3< ani.

=


9/11

:% otodată o asemenea pre'ătire a ;orţelor 7rmate ar motiva necesitatea uneiarmate profesioniste, care odată cu finisarea războiului rece este în proces de re-definire a scopurilor sale #de la crearea batalionului 33 în 2444, acesta nu a

participat niciodată ca un or'anism inte'ru în misiuni de menţinere a păcii%.(epublica oldova are două opţiuni de activităţi în privinţa reor'anizării sau modificării

complete a SS$2. Să preia modelul 7ustriei, care în procesul de aderare la EA a introdus o prevederespecială în +onstituţie care stipulează că participarea la PS7+ nu va fi st6nenită de statutul deneutralitate şi care permite statului să participe la operaţiunile militare date de isiunilePetersber'.

3. Preluarea experienţei statelor care au devenit ţări asociate p6nă la intrarea în vi'oare aratatului de la 1isabona. În cazul acestor state, procesul de asociere nu a dictat nici o modificareîn ordinea uridică naţională, dar aceste state au confirmat formal an'aamentul de a acordaspriin activ şi necondiţionat pentru implementarea politicii comune de securitate şi apărare, înspiritul loialităţii şi al solidarităţii reciproce.

@nteresul statelor din Parteneriatul Astic în domeniul securităţii şi apărării nu era focusat pe participarea în misiunile PS7+, ci mai mult spre stabilirea unui dialo' structurat cu EA pesubiecte de securitate foarte complexe, incluz6nd democratizarea şi securitatea economică.1u6nd în considerare provocările la adresa securităţii re'ionale, dar şi interesul din partea+)işinăului, devine evidentă necesitatea şi probabilitatea lansării unei cooperări consolidate între( şi EA, care ar aprofunda dialo'ul pe subiecte de securitate şi apărare.

+adrul propice pentru cooperare este dat şi de sc)imbările instituţionale aduse de ratatulde la 1isabona, care prin intermediul Serviciului de 7cţiune Auropeană Axternă oferă

posibilitatea unui dialo' compre)ensiv pe subiecte de securitate dar şi posibilitatea corelării

acestora cu dezvoltarea economică, comerţ, securitatea mediului, etc.7ceste evoluţii pot duce la catalizarea procesului de dezvoltare a pro'ramelor bilaterale

austate la necesităţile (epublicii oldova, dar şi la focusarea pe domeniile în care ( cuadevărat poate avea o valoare adău'ată. Prin intermediul acestui instrument ( ar puteaîmpărtăşi experienţa sa în domeniul securităţii frontierei, combaterea traficului de fiinţe umane,mi'raţie, reforma poliţiei, etc. În sc)imb ( ar avea de c6şti'at din familiarizarea cu cadrulinstituţional şi operaţional al PS7+/ creşterea interoperabilităţii în sectorul de securitate civilă şia forţelor armate/ şi cu acestea, pre'ătirea pentru participare în misiunile PS7+.

(epublica oldova ar putea participa în toate domeniile PS7+ în cazul unui consens pemar'inea politicii de securitate în cadrul Duvernului şi al Parlamentului. Prioritar este ca ( săevalueze care este potenţialul pe care l-ar putea mobiliza la început, şi să dezvolte planuri deselectare, instruire şi pre'ătire a acestora. Pentru început s-ar putea pre'ăti capabilităţi mici dar care să acopere at6t misiunile civile c6t şi militare. În aşa fel se va putea evalua disponibilitateastructurilor civile şi militare de a se an'aa în asi'urarea securităţii europene. În paralel, o primă

participare va oferi o ima'ine clară a ce presupune participarea în PS7+ în termeni reali şi se va putea determina calea de parcurs pentru eficientizarea participării.

+)iar dacă practica pe care ( a acumulat-o în cadrul operaţiunilor sun e'ida &$E şi&S+A este valoroasă şi pentru EA, resursele financiare disponibile pentru pre'ătirea şiîntreţinerea militarilor moldoveni reprezintă o problemă. &dată cu asumarea an'aamentului

politic de participare în misiuni AE dar şi $7& #eventual%, (epublica oldova va trebuie să-şidefinească foarte clar priorităţile din cauza capacităţilor şi resurselor militare0 civile limitate. *in

4


10/11

practica altor state, este extrem de dificil să contribui cu acelaşi tip de forţe la c6teva misiuniinternaţionale în acelaşi timp.

3. Constatări şi recomandări "enerale.

Politica de securitate şi apărare comună este unul dintre elementele c)eie ale politicii

externe şi de securitate a EA, iar participarea la aceasta este un imperativ în implementareaobiectivului de inte'rare europeană a (epublicii oldova.PS7+ conţine un şir de instrumente extrem de necesare PS7( în domeniul apărării

#planificare strate'ică, cercetare, dezvoltare şi te)nolo'ii, planificarea capabilităţilor%, politicilor externe #luarea deciziilor la nivel strate'ic şi planificarea operaţiunilor externe/ coordonareaacţiunilor diplomatice, militare şi civile/ cooperarea militară cu alte or'anizaţii multinaţionalesau ţări/ intervenţii directe şi mana'ementul crizelor în re'iuni îndepărtate% şi în domeniulmana'ementului civil al crizelor. otodată, participarea la PS7+ oferă noi oportunităţi pentrususţinerea reformelor sectorului de securitate iniţiate în (epublica oldova.

Axperienţa anterioară de colaborare dintre ( şi EA nu a fost o istorie de succes pentru

autorităţile de la +)işinău. În acest sens, declararea intenţiei de a 8transforma ( într-un statcare contribuie la securitatea re'ională şi internaţională prin participarea activă la PoliticaAuropeană de Securitate şi 7părare a EA şi la operaţiunile internaţionale de stabilizare şi demenţinere a păcii" impune un şir de analize şi decizii c)ibzuite, responsabile şi acţiuniconsistente.

7naliza comparată a PS7+ şi PS7( permite identifi carea următoarelor compatibilităţi

H Ialorile, principiile democratice şi interesele maore ale EA sunt în cea maimare parte identice cu valorile naţionale, principiile democratice declarate şi

interesele maore ale (epublicii oldova.H &biectivul strate'ic al EA de 8edificare a securităţii în vecinătatea apropiata"#definit în Strate'ia Securităţii Auropene în 3


11/11

– În al doilea r6nd, la nivel conceptual PS7+ poartă un caracter complex civilo-militar şiacoperă domeniile apărării, politicilor interne, politicilor externe şi dimensiunea civilă#mana'ementul crizelor civile%, asi'ur6nd corelarea acestor domenii într-un cadru unic. Pe dealtă parte PS7(, pînă în prezent, este concentrată numai pe domeniul militar şi cel al politiciiexterne, coordonarea dintre cele două fiind deseori un obiectiv dificil de realizat în condiţiile de

criză continuă a instituţiei prezidenţiale. otodată, această concentrare are ca efect şi faptul că lamoment (epublica oldova nu dispune de alte capacităţi de participare la operaţiunile PS7+,dec6t cele militare.

– În al treilea r6nd, în perioada interimatului funcţiei Preşedintelui (epublicii oldova, politica de securitate şi apărare a (epublicii oldova a fost afectată de lipsa unei conduceriresponsabile, procesul de luare a deciziilor în domeniul PS7( a devenit unul anevoios sauc)iar imposibil, iar procesul de mana'ement şi implementare a deciziilor a devenit în mare parteineficient. +ontinuarea unei asemenea situaţii nu va permite (epublicii oldova să asi'ure ocoordonare a politicii naţionale de securitate şi apărare nici pe plan intern, nici pe plan extern şinici să răspundă în timp util la solicitările EA.

Participarea la PS7+ oferă (epublicii oldova posibilitatea de a participa la eforturilecomune ale statelor europene pentru asi'urarea securităţii europene şi celei internaţionale.7ceastă participare oferă inclusiv posibilitatea de a înainta iniţiative şi propuneri pentru a'endaPS7+ la nivelul +onsiliului Auropean #la nivel de şefi de stat sau şefi de 'uverne%, +onsiliului de7faceri Denerale şi 7faceri Axterne #la nivel de miniştri ai afacerilor externe%, +onsiliuluiminiştrilor de apărare sau +onsiliului miniştrilor afacerilor interne. În acest mod participarea(epublicii oldova la PS7+ oferă şi o perspectivă mult mai lar'ă pentru implicarea EniuniiAuropene în soluţionarea conflictului ransnistrean, pentru utilizarea instrumentelor disponibilesau în curs de dezvoltare, cum ar fi Serviciul Auropean de 7cţiuni Axterne sau strate'iile şi

politicile de mana'ement al crizelor.Participarea (epublicii oldova la PS7+ şi la operaţiunile EA cu contin'ente, experţi

civili şi militari şi punerea la dispoziţie a potenţialului existent şi expertizei acumulate urmeazăsă contribuie substanţial la creşterea autorităţii (epublicii oldova pe plan european şi săstimuleze o susţinere mai mare a eforturilor sale de inte'rare europeană.

*in punct de vedere militar, participarea la PS7+ şi la misiunile EA oferă posibilitateaconsolidării capabilităţilor ;orţelor 7rmate, modernizării, profesionalizării şi menţinerii uneicapacităţi militare adecvate necesităţilor naţionale. otodată, participarea la misiunile EA vaar'umenta şi ustifica eforturile întreprinse pînă în prezent de creare, instruire şi înzestrare a

batalionului de menţinere a păcii, care deocamdată, ca un or'anism inte'ru, nu a participat lamisiuni de menţinere a păcii.

@mpedimentele principale pentru participarea (epublicii oldova la PS7+ suntinconsecvenţa diriării politice #2%, ineficienţa mana'ementului PS7( la nivel superior #3% şiresursele bu'etare limitate #>% care, toate împreună, pe de o parte pun sub îndoială credibilitateadeclaraţiilor politice privind dorinţa (epublicii oldova de a participa la PS7+, iar pe de altă

parte, nu permit pre'ătirea adecvată a eventualei participări.

22

tema 3 rm si pesc

Documents