COMPATIBILITATE si INCOMPATIBILITATE

Masterat

Definitie: toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil asupra organismului, producand vindecarea sau prevenirea unei boli.

Clasificare: remedii fizice remedii psihice remedii chimice: asocieri de substante bioactive si nu numai, administrate bolnavului pe diferite cai (generala sistemica, locala topica) = medicamente, forme farmaceutice

REMEDII:

Masterat

agent terapeutic = orice substanta sau amestec de substante utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburarilor functionale la om sau animale.OMS: orice substanta sau asociere de substante care modifica un proces fiziologic sau patologic, n beneficiul celui care-l foloseste.OMS: orice substanta sau combinatie de substante care poate fi administrata la om sau animale n vederea stabilirii unui diagnostic sau a restaurarii, corectarii sau modificarii functiilor fiziologice. Medicament = reflecta cu pregnanta importanta dictonului primum non nocere.Legea 95/2006, Titlul XVII: orice substanta sau combinatie de substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om si care poate fi folosita sau administrata, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea functiilor fiziologice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.

MEDICAMENT

Masterat

MATERII PRIMEClasificare :

substante active/medicamentoase = au o actiune determinata asupra organismului (actiune farmacologica/efect terapeutic)

substante auxiliare = inerte din punct de vedere farmacologic (fara actiune terapeutica), avand rolul de a transforma substanta medicamentoasa n forma farmaceutica si a o transporta la locul de actiune

materiale si recipiente de conditionare ambalare = servesc la nchiderea formei farmaceutice ntr-un recipient, asigurand astfel protectia, stabilitatea si eficacitatea, pana la momentul utilizarii, facilitatea de administrare si informare asupra medicamentului.

Masterat

Efect terapeutic: (sin. actiune terapeutica, efect farmacodinamic, eficacitate) = este consecinta interactiunii dintre medicament si materia vie, cu producerea unui stimul, ce initiaza un efect biologic.Doza (< lat. dosis portie, priza, doza) = cantitatea de medicament administrata unui bolnav o singura data sau pe unitatea de timp (de mai multe ori pe zi) pentru a produce un efect terapeutic.

Posologia (< gr. pos = cum + logos = stiinta) = cantitatea totala dintr-un medicament, estimata n functie de varsta si greutatea bolnavului, administrata o data sau, de obicei, de mai multe ori, n timpul tratamentului unei boli.

Factorii de care depinde stabilirea posologiei:caracteristicile bolnavului: varsta, sex, greutate, particularitati fiziologicenatura boliicalea de administrare forma farmaceuticadozele de medicamentabsorbtia, biotransformarea si eliminarea medicamentului factori particulari dependenti de bolnav: idiosincrazie, toleranta, dependenta de medicament.

Masterat

Modul de intrebuintare: o serie de indicatii de administrare pentru un medicament, care se stabilesc n functie de urmatorii factori:

doza de medicamentcalea de administrare timing-ul si ritmul administrarilordieta pe care trebuie sa o urmeze bolnavul etc.

Masterat

Tipuri de terapieFarmacoterapieDietoterapieCrenoterapieFizioterapieRadioterapieRadiumterapieIgienoterapiePsihoterapieErgoterapieTerapia chirurgicalaAcupuncturaPresopunctura

Masterat

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR1. conceptia terapeutica:

medicamente alopate:- < gr. allos = altul + pathos = boala

- conceptia lui Hipocrate: contraria contrariis curantur

- se bazeaza pe:- cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor- relatia farmacologica doza-efect- experimente biologice- observatie clinica

- cuprinde si alte 4 metode:- Fitoterapia- Aromoterapia- Opoterapia- Apiterapia

Masterat

medicamente homeopate:- < gr. homoios = asemanator + pathos = boala- principiul lui Hipocrate: similia similibus curantur- tratament individualizat- doze infinitezimale

placebo:- < lat. placere = a placeaprodus lipsit de efecte farmacodinamice obiective, care au uneori eficacitate terapeutica datorita sugestiei.placebo purplacebo impur

Masterat

2. originea, natura si compozitia materiilor primeMedicamente definite chimic:contin una sau mai multe substante active de natura minerala, biologica, de semisinteza sau sinteza, cu constante fizice si proprietati chimice caracteristice Medicamente nedefinite chimic:au compozitie complexa, contin amestecuri cu caracteristici variabile, dupa origine si modul de obtinere

3. Toxicitate

Medicamente cu substante anodineMedicamente cu substante puternic activeMedicamente cu substante stupefiante/psihotrope

Masterat

4. forma farmaceutica- starea fizica lichida, semisolida sau solida sub care se gasesc medicamentele (una sau mai multe substante active si auxiliare ce au fost supuse unor procese tehnologice) Lichide: solutii, siropuri, tincturi, preparate injectabile/perfuzabile Semisolide: unguente Solide: supozitoare, pulberi, comprimate, comprimate cu cedare modificata, comprimate efervescente, capsule

Masterat

5. Repartizarea dozelor de substanta activa in forma farmaceutica- forme farmaceutice unitare- forme farmaceutice unitare fractionabile- forme farmaceutice multidoza6. Modul de prescriere si de eliberare:specialitati medicaleOTC

7. Calea de administrareorala (enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, uz intern)

parenterala (IV, IM, SC)

transmucozala (mucoasa bucala, nazala, oculara, auriculara, pulmonara, rectala, vaginala, uretrala)

cutanata

Masterat

8. Sistemul A.T.C.A. Tract digestiv si metabolismB. Sange si organe hematopoieticeC. Sistem cardiovascularD. Preparate dermatologiceG. Aparat genito-urinar si hormoni sexualiH. Preparate hormonaleJ. Antiinfectioase sistemiceL. ImunomodulatoareM. Sistem musculo-scheleticN. Sistem nervosP. Produse antiparazitareR. Aparat respiratorS. Organe senzitiveV. Varia

Masterat

9. Locul de actiune si eliberare a medicamentuluiMedicamente cu actiune locala (topica)Medicamente cu actiune generala (sistemica)- eliberare conventionala- eliberare modificata- eliberare accelerata- eliberare incetinita:- eliberare repetata- eliberare controlata- depot- eliberare amanata- eliberare la tinta:- vectori de prima generatie- vectori de a doua generatie- vectori de a treia generatie

Masterat

Sisteme cu eliberare controlat pentru administrare parenteral Un sistem implantabil ideal trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

s fie biostabil i biocompatibil cu esuturiles fie netoxic i necarcinogen s se poat ndeprta (n cazul celor nebiodegradabile)s elibereze substana medicamentoas cu o vitez constant, programat pe durata de timp necesar tratamentuluis prezinte o rezisten mecanic suficient pentru a nu se deteriora la implantare sau n cursul tratamentului.

Masterat

Sisteme implantabile controlate prin osmoz- Sistemul Duros (Alza Corp.) pomp osmotic pentru eliberarea acetatului de leuprolid eliberarea substanei are loc continuu, timp de 12 luni.Sisteme implantabile controlate prin difuziune- Sistemul Norplant (Wyeth-Ayerst) - sistem de tip rezervor: levonorgestrel ncorporat ntr-un material plastic de uz medical. - eliberarea substanei - circa 5 ani. Sisteme controlate prin dizolvare- Sistemul Zoladex (Astra Zeneca) implant subcutanat de tip matri ce conine goserelin acetat - produs biodegradabil steril- eliberare continu - 28 de zile. - acetatul de goserelin este dispersat ntr-o matri constnd dintr-un copolimer de acizi D, L-lactic/glicolic.Sisteme bazate pe polimeri termosensibili- Sistemul de eliberare Atrigel (Atrix Lab.)- polimeri biodegradabili (acid polilactic-glicolic) dizolvai ntr-un solvent biocompatibil

Masterat

Sisteme cu eliberare controlat pentru administrare ocular Implante oftalmice: un rezervor cu substan activnglobat ntr-o matri (sisteme matriceale insolubile sau biodegradabile) saunconjurat de o membran (sisteme rezervor)

Implanturi oftalmice insolubile- Sistemul Ocusert

Masterat

Implanturile oftalmice insolubile de tip matri sunt denumite i lentile de contact hidrofile sau moi (suple). conin substana activ dizolvat sau dispersat sub form solid ntr-un suport (matri), din care cedarea are loc prin difuziune.Exemple: lentilele de contact suple Soflens (Bausch-Lomb) i Bionite (Griffin Lab.), fabricate pe baz de poli-(metacrilat de hidroxi-2-etil).

Masterat

Implanturi oftalmice solubile

polimeri naturali (derivai de colagen i de chitozan)polimeri sintetici sau semisintetici (alcool polivinilic, copolimeri poliacrilamid/acrilat de etil/vinilpirolidon/hidroxipropilceluloz).

Insertul oftalmic solubil Lacrisert

NODS New Ophtalmic Drug Delivey System

Masterat

SISTEME CU ELIBERARE LA INT A SUBSTANELOR MEDICAMENTOASE Microparticule (microsfere, microcapsule)

particule polimerice sferice, cu diametrul cuprins ntre 1-1000 m, care conin una sau mai multe substane medicamentoase.microsfere: forme farmaceutice solide, constituite din particule omogene sau eterogene n care substana activ este dizolvat sau dispersat ntr-o matri polimeric natural sau de sintezmicrocapsule: forme farmaceutice solide, de tip rezervor, constituite din particulele substanei active, n stare lichid sau solid, acoperite cu un film polimeric, care reprezint peretele microcapsulei i n compoziia cruia intr unul sau mai muli polimeri naturali sau sintetici.

Masterat

Substane medicamentoase: antibiotice, sulfamide, chimioterapice, antiinflamatoare steroidiene i nesteroidiene, antiastmatice, peptide, proteine, blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante, anticanceroase, vitamine liposolubile.

Substane auxiliare:materiale de microncapsulare- substane biodegradabile: poliamide, poliesteri (polimeri ai acidului lactic, glicolic, copolimeri ai acidului lactic i glicolic, polimeri ai -caprolactonei, acidului hidroxi-butiric), polianhidride, poliesteri, polizaharide (dextrani, chitozan, alginai, amidon, acid hialuronic, celuloz i derivaii si), polipeptide i proteine (gelatin, albumine serice de origine uman sau animal)- substane nebiodegradabile: copolimeri ai silicoanelor (dimetilsiloxan, metilvinilsiloxan), nylon

Substane adjuvante: plastifiani- In mediul neapos: ulei de ricin, monogliceride acetilate, esteri ai acidului sebacic, esteri ai acidului ftalic, siliconi, etc- In mediul apos: glicerin, propilenglicol, PEG-uri, etcageni tensioactivi

Masterat

Nanoparticule (nanosfere, nanocapsule)

particule coloidale mici preparate din polimeri biodegradabili i nebiodegradabili.nanosfere sisteme matriceale, nanoparticule coloidale compacte, pline, fr caviti i fr perei distinci, n care substana medicamentoas este inclus ntr-o matri de polimer, dar poate fi i de natur proteic, cu dimensiuni intre 50-500 m, de form sferic, cu diametrul de 0.2 mnanocapsule sisteme rezervor, formate dintr-un nucleu apos sau uleios nconjurat de o membran polimeric solid.

Masterat

SISTEME MATRI/MATRICEALE - substana medicamentoas este dizolvat sau dispersat uniform n excipieni care au proprietatea de a forma o matri (schelet) care asigur o cedare prelungit prin intermediul structurii i proprietilor sale. Contin:substanele activeageni formatori de matrie (hidrofile, hidrofobe, inerte, dependente de pH, minerale) excipieni care s faciliteze fabricaia (diluani, liani, lubrifiani, glisani)ageni care s modifice caracteristicile difuzionaleageni de solubilizare sau sisteme-tampon

depunerea pe un nucleu a unui nveli care controleaz eliberarea substanei medicamentoase. inveliul: un film sau o membran polimeric: derivai de celuloz, copolimeri ai acidului metacrilic i esteri metacrilici gastrosolubili, enterosolubili sau cu dizolvare independent de pH; poliamide materiale lipidice: ceara, ceara Carnauba, monostearat de glicerol, etc.SISTEME REZERVOR

Masterat

una sau mai multe substante active

substante auxiliare

provin din materii prime de origine diferita

conditionare

MEDICAMENT

Masterat

Substante active/principii active/substante medicamentoaseDefinitie:

- materii prime de origine vegetala, minerala, animala, microbiologica, de semisinteza sau sinteza, dotate cu proprietati preventive, de diagnostic sau curative fata de maladiile umane, utilizate pentru prepararea de medicamente, ca forme farmaceutice, cu ajutorul substantelor auxiliare si a materialelor de conditionare.

Masterat

Originea substantelor active1. origine biologica- vegetala:- plante intregi/parti de planta

- preparate pe baza de plante

- substante chimice definite izolate din plante

- animala

- microbiologica

2. origine minerala

3. semisinteza/sinteza

Masterat

Substante auxiliareDefinitie:materii prime, inerte din punct de vedere farmacologic, care intra in compozitia unui medicament, in proportie diferita de cea a substantei activepot fi de origine: naturala, semisinteza, sinteza sunt destinate a aduce substanta activa intr-o forma farmaceutica apta a fi administrata bolnavuluiau rolul de a transporta substanta la locul de actiune

SolventVehiculExcipient

AdjuvantAditiv constituie partea esentiala in realizarea formei farmaceutice asigura unele calitati ale formei farmaceutice si intervin in prevenirea degradarii

Masterat

Solvent - < lat. solvo, -ere = a desface, a elibera- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide, in care substanta activa este dispersata molecular, dizolvata, rezultand un sistem dispers omogen monofazic = solutie- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei floarea soarelui, PEG, PGVehicul- < lat. vehiculum = vehicul, mijloc de transport- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide, in care substanta activa este dispersata omogen sau eterogen = dizolvare totala, coloidala, emulsionare- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei vegetal, solutii uleioase, siropuri, mucilagii

Excipient- < lat. excipio, -ere = a primi- se utilizeaza la prepararea formelor farmaceutice semisolide si solide- au rolul de a dilua substanta si de a permite transformarea ei intr-o forma farmaceutica- se obtine un sistem dispers eterogen- Ex: vaselina, lanolina, ceara, talc, amidon

Masterat

Adjuvant< lat. adjuvo, -are = a da ajutor, a fi de folosfaciliteaza procesul tehnologicusureaza administrarea medicamentuluiajuta medicamentul sa-si exercite actiunea Ex: agenti solubilizanti, diluanti, dezagreganti

Aditiv< fr. aditif = adaugatamelioreaza proprietatile medicamentuluiEx: stabilizanti (fizici, chimici, microbiologici), coloranti, edulcoranti, aromatizanti, conservanti

Masterat

Caracteristici:Inertie fata de substanta activaInertie fata de recipientul de conditionareInertie fata de organism

Functii:Realizarea formei farmaceuticeDivizarea dozei de substanta medicamentoasaAsigurarea stabilitatii medicamentuluiEliberarea substantei active in forma controlataReducerea efectelor secundareReducerea numarului de doze si facilitarea compliantei tratamentuluiAmeliorarea biodisponibilitatii

Masterat

Definitie: materii prime utilizate la fabricarea articolelor de conditionare primara si secundara, folosite la inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient care sa-i asigure: protectia stabilitate eficacitate facilitate la administrare identificare si informare asupra medicamentului

Ex: recipiente, accesorii, ambalajeMateriale de conditionare

Masterat

Rolurile elementelor de conditionare:

rol de protecie - asigurarea integritii produsului este unul dintre cele mai importante atribuii ale ambalajului. Produsul trebuie protejat fa de: factorii mecanici (ocuri, deformri, n timpul manipulrilor de transport i depozitare), factorii chimici (umiditate, lumin, oxigen), contaminanii microbiologici, alte impurificri. n acelai timp ambalajul nu trebuie s cedeze medicamentului componenii i nici s nu absoarb componeni ai formulrii.

rol funcional - ambalajul trebuie s faciliteze distribuirea medicamentului i utilizarea lui de ctre pacient.

rol de identificare i informare - identificarea medicamentului reprezint un element cheie n utilizarea sa corespunztoare. Recipientul trebuie s poarte n particular o etichet, pentru o identificare uoar i facilitarea administrrii.

rol de promovare a marketingului medicamentului - prezentarea atractiv a medicamentului trebuie s fie n armonie cu caracterul nobil al medicamentului i s inspire o ncredere suplimentar, sub aspect psihologic bolnavului, pentru a-l solicita. Prezentarea ambalajului difer n funcie de felul medicamentului.

Masterat

Condiiile unui recipient ideal:

s fie rezistent ntr-un domeniu larg de temperatur i umiditate, la influena luminii i la mbtrnires posede o rezisten mecanic corespunztoares mpiedice ptrunderea de gaze i lichides fie rezistent la microorganismes fie netoxice i neiritantes nu intre n nici o reacie fizic sau chimic cu ceea ce conins fie comode la utilizaretransparen i rezisten termic (n cazul condiionrii soluiilor injectabile)

Masterat

Condiionarea soluiilor Pentru divizarea i condiionarea primar a soluiilor i siropurilor se utilizeaz flacoane de sticl incolor sau colorat (brun) din clasa hidrolitic I, care se nchid cu dop de plastomer sau metal. Se pot folosi i recipiente din plastomer rigid sau flexibil, opac sau transparent, prevzute cu sisteme de nchidere prin nurubare.

Pentru calea oral se folosesc flacoane din sticl cu pereii netezi i fund rotund sau oval, cu capaciti diferite: 10, 20, 30, 50, 100, 125, 150, 200, 300, 1000 g.

Sunt nsoite de linguri sau mensur dozatoare (din material plastic)

Pentru uz extern se recomand recipiente de sticl cu fund oval i striuri longitudinale pe perei, care pot fi uor deosebite i pe ntuneric, cu ajutorul simului tactil.

Soluiile administrate n picturi (pe cale oral sau pe piele) se condiioneaz n recipiente de sticl de capacitate mic (maxim 50 ml) cu fund rotund, hexagonal sau plat, nsoite de dop pictor intern sau extern.

Preparatele solide (pulberi, granulate pentru siropuri) se condiioneaz tot n recipiente de sticl, cu deschidere mai larg i nsoite de aceleai accesorii.

Masterat

Pentru soluiile cu vitamine se utilizeaz recipiente monodoz, sub form de fiole cu dou capilare, care are urmtoarele avantaje:contacul coninutului cu un singur material de condionare, inert: sticlaetanietate perfect la ageni externirepartizarea cu maini industriale, cu randament mare de umplere (numai prin umplere colectiv, sub vid)

Masterat

Pentru condiionarea primar a erinelor se utilizeaz recipiente pentru formele multidoz sau unidoz:flacoane de sticl incolore sau colorate brun, de capacitate mic, 5-10 ml, prevzute cu dop pictorflacoane de sticl sau polimer opac cu pulverizatorflacoane cu soluie i pipet nazal din plastomer pentru splturifiol pipet cu soluieflacoane din sticl sau plastomer cu racord pictorflacon cu pulbere liofilizat i vehicul cu soluie pentru dizolvare ex temporeflacon nepresurizat care elimin o singur doz de erin, la o singur apsareflacon presurizat (spray nazal)recipiente unidoz de 0.4-0.5 ml din plastomer transparent obinute prin procedeul modern de suflare-umplere-sigilare, automat la maina Bottle-pack. Pe etichet pot fi scrise urmtoarele meniuni: Numai pentru uz nazal!, Nu trebuie nghiite!, iar la preparatele decongestive nazale: De evitat utilizarea prelungit sau excesiv!, De evitat utilizarea la copii foarte mici fr avizul medicului!

Masterat

Preparatele injectabile se condiioneaz n fiole sau flacoane din sticl care asigur stabilitatea i sterilitatea preparatelor.

Condiii de calitate pentru fiole:s aib form i capacitate corespunztoare, s fie uniforme i cu capilarul bine centrats fie incolore sau cu foarte slabe nuane verzui sau uniform colorate (n brun)s fie perfect centrate pentru a avea stabilitates prezinte rezisten hidrolitic la sterilizares aib o stabilitate chimic corespunztoarelips: calciu, plumb, zinc

Stas-ul 80-74 prevede trei tipuri de fiole:Tip A, cu dou variante: nchis i deschis prezint form cilindric, cu fund plat i o tij mai ngust, care se prelungete la un captTip B, sunt tot cilindrice, dar cu fundul emisferic, ceea ce permite o bun aspirare a lichidului cu ajutorul seringiiTip C este reprezentat de fiole efilate la ambele capete Capacitatea fiolelor este de 0.5-50 ml.

Masterat

Flacoanele multidoze sunt recipiente de sticl mici, prevzute cu dop de cauciuc, fixat ermetic cu ajutorul unei capsule metalice de aluminiu, care asigur protecia. Au capacitate de 1-5-20 ml, rareori 50 ml. Sunt utilizate pentru condiionarea medicamentelor injectabile sub form de pulberi liofilizabile (antibiotice, preparate opoterapice), comprimate pentru soluii sau suspensii injectabile, care se prepar ex tempore sau chiar a preparatelor injectabile multidoze sub form de soluii.n mod obinuit, signarea fiolelor se realizeaz pe fiolele goale, dup ce au fost splate i uscate, odat cu sterilizarea lor, pentru a asigura condiionarea exact a medicamentelor injectabile.Aplicarea etichetei pe flacoane se execut n final, deoarece etichetele se pot deslipi i deteriora la sterilizare.Fiolele i flacoanele se ambaleaz n cutii de carton, de diferite mrimi. In interiorul lor se afl compartimente ondulate cu jgheaburi n form de U sau sistem grtar (din carton sau material plastic) pentru a le feri de spargere.Eticheta ambalajului cuprinde: numele ntreprinderii productoare, denumirea i formula preparatului, concentraia, numrul de fiole, data preparrii, data expirrii, modul de administrare, marca fabricii.Seringi autoinjectabile se utilizeaz cu scopul de a facilita manipulrile n momentul injectrii; sunt livrate n anbalaj steril, gata de utilizare, cu lichide de injectat n ambalaj etan. Pot fi din material plastic i nu necesit piston sau pot fi din sticl, dar cu piston din cauciuc. Sunt livrate cu acul fixat de sering sau ambalat separat.

Masterat

Pentru preparatele perfuzabile, snge uman conservat i derivatele de snge se utilizeaz recipiente din sticl i din plastomeri suple sau rigide.Pentru recipientele din sticl se indic sticla de tip I i II. Se utilizeaz flacoane de sticl denumite tip snge gradate sau nu n dou sensuri, cu pereii groi, rezisteni, care se nchid cu dopuri de cauciuc i capsule metalice din aluminiu, prin nurubare. Flacoane i saci (pungi) din plastomeri reprezint o condiionare modern a soluiilor perfuzabile datorit faptului c sunt uoare, incasabile, pot fi uor transportate i stocate i se folosesc o singur dat. Pot avea diferite capaciti: 125, 250, 500, 1000 i 2000 ml.

Masterat

Condiionarea unguentelor Se utilizeaz diferite tipuri de recipiente, fabricate din materiale i de forme variate:cutii i borcane din sticl, porelan alb sau plastomeri mai ales in farmacie pentru condiionarea unguentelor i mai mult pentru domeniul cosmetic i nu pentru unguentele dermatologicetuburi metalice din staniu (mai rar) sau aluminiu, sunt deschise la baza lor pentru umplere, se nchid prin pliere i tantare. Sunt acoperite n interior cu un strat protector de oxid de aluminiu; se verniseaz cu un strat de lac sau cu rini epoxidice inerte, la inetrior. Tuburile pentru unguentele dermatologice au o capacitate de 5-75 g, cele pentru administrare oftalmic au capacitate mic, de 3-5 g.tuburi din plastomeri , flexibile. Sunt destinate mai ales pentru cremele cosmeticesaete unidoz din aluminiu, hrtie, plastomeri sau compleci au capacitate de 1-5 g i sunt de unic folosin; sunt utilizate pentru unguente, geluri, creme, unguente transdermicecapsule gelatinoase moi sunt rezervate pentru unguentele vaginale, rectale i oftalmice unidoz flacoane presurizate cu gaz comprimat unguentul este nchis ntr-un container deformabil, deci fr a fi n contact direct cu gazul; dup emisia din flacon i evaporarea gazului propulsor pe piele rmne o pelicul fin de gel.

Masterat

Condiionarea supozitoarelor n industrie se utilizeaz dou procedee de condiionare primar:procedeul mai vechi discontinuu dup rcire i solidificare supozitoarele sunt scoase din formele metalice i apoi introduse individual n benzi (strips) formate din filme de celofan sau aluminiu, acoperite cu un lac termocolant sau din polietilenprocedeul n flux continuu amestecul fluid ce conine masa de supozitoare este divizat direct n alveolele preformate (blisters), constituite din plastomeri termoformabili ca: polietilena, policlorura de vinil, acetat de celuloz.Blisterele sau benzile cu supozitoare sunt imprimate cu data de fabricare i codul arjei. Se efectueaz crestturi pe traseul crora va avea loc ruperea ambalajului n vederea scoaterii supozitorului ct i perforaii, care s permit separarea supozitoarelor ntre ele. Acestea sunt apoi divizate n numr de 3, 6 sau 10 plachete i introduse mpreun cu prospectul produsului n cutii de carton inscripionate specific i eventual, cu accesorii de aplicare. Se pot scrie diferite recomandri suplimentare: A se pstra la rece!, Numai pentru uz rectal!, Numai pentru uz vaginal!.

Masterat

Condiionarea pulberilor Pulberile nedivizate se condiioneaz n pungi de hrtie pergaminat, folii de plastic sau aluminiu, flacoane de sticl sau cutii metalice inoxidabile i apoi ambalate n cutii de carton.

Pulberile divizate se condiioneaz n plicuri termosudabile, realizate din hrtie, folii de plastic sau aluminiu, care asigur o bun conservare ct i o uoar distribuire i transport.

Masterat

Condiionarea comprimatelor Comprimatele se condiioneaz n diferite nveliuri i recipiente, fie n vrac, fie individual. Pentru recipiente i ambalaje se utilizeaz materiale variate: hrtie, carton, sticl, plastomeri, metal: aluminiu i staniol, singure sau asociate n complci.Exist 2 tipuri principale de condiionare a comprimatelor:1. condiionare multidoze: comprimatele sunt introduse n recipiente de sticl, plastomer, metal sau pungi de hrtie:- pungi de hrtie sau cerate- saete din hrtie sau aluminiu- cutii, tuburi de sticl incolore sau colorate n brun- cutii din plastomer opac- tuburi de aluminiun aceste recipiente, comprimatele sunt imobilizate cu ajutorul unui tampon de vat sau un resort din plastomer, pentru a evita ocurile mecanice i frecarea n timpul transportului.2. condiionare unidoz: asigur protecia individual a fiecrui comprimat i permite identificarea fiecrei doze, pn n momentul administrrii, datorit inscripionrii de pe ambalaj. Aceste ambalaje sunt cele mai moderne i evit contaminarea microbian, fiecare comprimat fiind izolat n ambalaj.Se utilizeaz, n principal, dou tipuri de condiionare unidoz:- folii de tip blistere (obinute prin termoformare), cu alveole (godeuri), pe baz de: aluminiu, staniol, hrtie, plastomeri sau compleci.- fii, folii de tip benzi obinute prin termosudare, din hrtie cerat, plastomeri sau hrtie

Masterat

Condiionarea individual a comprimatelor n folii (tehnica blister) prezint avantajul economisirii de material, timp i personal i o garantare a integritii comprimatelor n timpul transportului. Cutiile i foliile se ambaleaz n cutii de carton inscripionate.

O atenie deosebit se acord comprimatelor efervescente a cror ambalare necesit recipiente etan, la care se adaug substane absorbante silicagel.

Pentru a evita deteriorarea comprimatelor n timpul transportului, dopurile flacoanelor prezint spirale din material plastic care nu permit rostogolirea acestora. Pe ambalaje se aplic eticheta.

Cutiile de carton se grupeaz n pachete, pe care se aplic eticheta corespunztoare.

Masterat

SUBSTANTA ACTIVASUBSTANTA AUXILIARAMATERIAL DE CONDITIONAREINCOMPATIBILITATEascunsamanifestata123

Masterat

Incompatibilitate = interactiunile dintre componentele individuale, ivite in cursul:- fabricarii - conditionarii- depozitarii manifestata duce la modificari perceptibile pe cale senzoriala ascunsa se identifica prin metode analitice sau prin teste in vitro

incompatibilitati reducerea calitatii

Clasificare: incompatibilitati farmaceutice incompatibilitati terapeutice

Masterat

Incompatibilitati /interactiuni farmaceutice modificari fizico-chimice biologice, care au loc inainte de administrarea in organism, intre:- materiile prime- materii prime factori externi

Interactiuni fizico-chimice: duc la preparate neomogene, din care este dificila preluarea corecta a dozelor terapeutice sunt favorizate de o serie de factori: lumina, temperatura, aer, mediu acid/alcalin

Exemple: - nemiscibilitatea - insolubilitatea - salefiere - distributia substantelor active si auxiliare intre diferite faze ale unui sistem dispers si concentrarea la interfete - complexare - sarcini electrice - substantele auxiliare din materialele de conditionare

Masterat

Fenomenele cele mai ntlnite, variabile n funcie de natura materialelor de ambalaj, care pot constitui sursa unor incompatibilitti, determinnd apariia unor neechivalene terapeutice la produi identici sunt:

fenomenele de sorbie a substanei medicamentoase pn la o anumit stare de echilibru, de suprafaa recipientului cu repercusiuni asupra coninutului n principii active i riscuri de degradare a preparatului farmaceutic

fenomenele de desorbie a componenilor chimici ai recipientelor sau ambalajului, medicamentelor coninute

fenomenele de permeabilitate din atmosfer n interiorul coninutului recipientului sau invers din interior spre exterior

fotodegradarea sau modificarea procesului de polimerizare i mbtrnire a materialelor plastice n prezena medicamentelor sau a factorilor externi.

Masterat

Incompatibilitati /interactiuni terapeutice

Apar cand un medicament contine: substante cu actiune competitiva actiunea unui component afecteaza actiunea altui component

Clasificare:

interactiuni farmacocinetice modificari ale absorbtiei, distributiei, biotransformarii si eliminarii

interactiuni farmacodinamice antreneaza actiunile sau efectele medicamentelor in organism

Masterat

Interactiuni farmacocinetice

Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie:- modificari pH sucului gastric si intestinal formare de complecsi metabolizarea unor medicamente de catre mucoasa gastrointestinala sau de catre flora microbiana sindroame de malabsorbtie modificarea motilitatii gastrointestinale

Interactiuni la nivelul procesului de distributie: modificarea fluxului sanguin hepatic ex: propranolol - lidocaina deplasarea de pe proteinele plamatice ex. Sulfamide antibact anticoagulante orale

Masterat

Interactiuni asupra metabolizarii: inhibitiei enzimatice inductiei enzimatice

Inhibitie enzimatica

Medicamentele inhiba enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice) scade clearance-ul hepatic creste concentratia plamatica creste efectul farmacologiccresc riscurile toxice

Ex: Cimetidina, Fenilbutazona, Eritromicina, Ketoconazolul scad procesele de metabolizare a anticoagulantelor orale, sulfamidelor antidiabetice

Masterat

Inductie enzimatica

Medicamentele/chimicale, aditivi alimentari, benzopirenul din fumul de tigara induc enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice) creste clearance-ul hepatic scade concentratia plamatica scade efectul farmacologic

Ex: barbiturice (fenobarbitalul) scad efectul:- anticoagulante orale- antidepresive triciclice- doxiciclina- contraceptive orale- fenotiazine neuroleptice

Masterat

Interactiuni asupra excretiei urinare: filtrarea glomerulara secretia tubulara reabsorbtia tubulara

Ex: Alcalinizante ale urinii scad eliminarea: amfetaminei, metadonei- cresc eliminarea: fenobarbitalului, salicilati Probenicid - scade eliminarea: fenilbutazona, penicilina, salicilati Diureticele cresc eliminarea

Masterat

Interactiuni farmacodinamice

Sinergism = substantele active actioneaza in acelasi sens de aditie = substantele active asociate actioneaza pe acelasi tip de receptori de potentare = substantele active asociate actioneaza pe receptori diferiti- dorit- evitat

Antagonism = substantele active actioneaza in sensuri opuse partial = scaderea actiunii farmacodinamice total = anularea sau chiar inversarea actiunii farmacodinamice- dorit- evitat

Masterat

antidiabetice diuretice tiazide/glucocorticoizi efect hipoglicemiant scazut bactericide (peniciline) bacteriostatice (tetracicline) efect bactericid scazut anticoagulante AAS hemoragii, sangerari digestive tranchilizante/neuroleptice alte deprimante SNC (hipnotice, alcool) sedare excesiva, coma sulfamide antidiabetice beta-adrenolitice hipoglicemie, coma hipoglicemica antihipertensive si/sau diuretice AINS efect hipotensiv scazut antiaritmice diuretice hipokaliemiante efect antiaritmic scazut glicozizi cardiotonici - diuretice hipokaliemiante toxicitate crescuta analgezice antipiretice pirazolone sulfonamide antidiabetice agranulocitoza, risc crescut de efect letal antagonisti de calciu beta-blocante bradicardie crescuta, bloc cardiac tetracicline antiacide scad efectul antibioticului diazepam contraceptive orale scade efectul contraceptiv amoxicilina - contraceptive orale scade efectul contraceptiv acid ascorbic anticoagulante orale scade efectul anticoagulantelor AAS antiacide scade efectul AAS AAS antihipertensive scade efectul antihipertensivelor

Masterat

Interactiuni medicamente bauturi alcoolice/alimenteInteractiuni medicamente bauturi alcooliceinteractiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale diferitelor deprimante centrale (sedative, tranchilizante, hipnotice, neuroleptice, opioide) ca si substante din grupe care au efecte secundare sedative.scaderea performantelor psihomotoriireactii disulfiram alcool: - alcoolici - sulfamide antidiabetice - metronidazol - furazolidon - griseofulvina - cefalosporinereactii hipoglicemice sulfamide antidiabeticeinhibitia unor enzime metabolizante anticoagulante orale risc de hemoragiiinductoare enzimetice paracetamol creste hepatotoxicitatea

Masterat

Interactiuni medicamente alimente

1. Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin 30 de minute inainte de masa

Pansamente gastrice Hepatoprotectoare Purgative Antihelmintice Diuretice

Masterat

2. Medicamente ce trebuie administrate in afara meselor (1 ora inainte de masa sau 3 ore dupa)

Ampicilina, Eritromicina, Penicilamina, Penicilina V, Tetraciclinele (exceptie doxiciclina), Norfloxacina, Cloramfenicol Analgezice Preparate cu hormoni tiroidieni Anticonvulsivante Anticoagulante Antianemice Antihistaminice Antitusive Bronhodilatatoare Sedative Tranchilizante Vasodilatatoare Vitamine3. Medicamente administrate cu 20-45 minute inainte de masa Anorexigene (30-45 minute) Antispastice (20-30 minute) Fenobarbital Stimulatoare ale secretiei gastrice (15-20 minute) Sulfamide hipoglicemiante

Masterat

4. Medicamente administrate in timpul meselor sau imediat dupa masa, cu alimente (inclusiv lapte)

Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina) AAS Antiinflamatoare BiguanideCarbamazepina Digitalice orale Fier Griseofulvina Hidroclorotiazida Hidrocortizon Indometacin

Izotretinoin Lovastatina Metronidazol Metoprolol, Propranolol Nifedipin Nitrofurantoin Prednison, Prednisolon Salazopirina Spironolocatona Teofilina Verapamil

Masterat

5. Medicamente administrate la 30 minute - 2 ore dupa masa

Antiacide Coleretice Colecistochinetice Hipocolesterolemiante (1.5-2 ore)

6. Medicamente care nu se administreaza asociate cu lapte sau produse lactate

Bisacodil Clorura de potasiu Tetracicline

Masterat

7. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe (grapefruit): antiaritmice, antidepresive, anticonceptionale, antivirale, imunosupresoare, medicamentele folosite pentru scaderea colesterolului din sange

8. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace, antiasmatice, antiulceroase, imunodepresive, contraceptive orale, cand este administrate concomitent cu acestea. In momentul in care se intrerupe administrarea de sunatoare, efectul acestor medicamente poate creste foarte mult.

9. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera unele substante inductoare enzimatice, capabile sa favorizeze metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor medicamente, precum cele antiastmatice (aminofilina, teofilina), a unor analgezice (paracetamol), antiaritmice (propranolol), anxiolitice sedative (diazepam)

Masterat

Recomandari

1. Alimente cu continut scazut in sodiu indicate in hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, hiperhidratare: - cartofi, fasole, macaroane, fructe si legume proaspete, galbenus de ou, gem, miere

2. Alimente bogate in sodiu de evitat in hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca: - bere, unt, fast-foods, conserve, ketchup, branzeturi, chipsuri, muraturi, spaghete, snacks, masline verzi, fulgi cereale

Masterat

3. Alimente bogate in calciu recomandate copiilor, in hipocalcemie, dupa menopauza: lapte, oua, broccoli, branzeturi si alte produse din lapte, spanac, sardine, somon, stridii, tofu

4. Alimente bogate in potasiu in tratamentul cu diuretice ce elimina potasiul: nectarine, portocale, mango, kiwi, ciuperci, lapte, piersici, grapefruit, avocado, papaya, unt de arahide, prune, fructe uscate, smochine, curmale, sare cu K, struguri, nuci, seminte floarea soarelui, banane, broccoli, cartofi, fasole, morcovi, spanac

5. Alimente bogate in fier in anemii feriprive:- cereale, paine neagra, germeni de grau, legume cu frunze verzi, fasole si mazare uscata, stridii, broccoli, pepene verde, fructe uscate, prune, curmale, seminte floarea soarelui, lapte de soia, tofu, organe (ficat, inima, rinichi), sfecla de zahar

Masterat

6. Alimente ce contin tiramina in cantitate medie se consuma cu moderatie in tratamentul cu inhibitori IMAO:banane, fasole, zmeura, produse din varza acra, bere fara alcool, branza (exceptie crema de branza si branza cottage), smochine uscate, preparate din carne (carnati, ficat, pateu, salam), struguri, prune, unt, cafea, ceai, drojdie de bere, produse fermentate din soia

7. Alimente ce contin tiramina in cantitate mare de evitat in tratamentul cu inhibitori IMAO:- avocado, iaurt, frisca, soia, alune, ciocolata, vin rosu sau alb

Masterat

*******************