teme seminar drept financiar public

8/16/2019 Teme Seminar Drept Financiar Public

1/17

Teme seminar drept fnanciar public

Seminar 1

R 1.1: Obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si prin taxe la cheltuielile publice

reprezinta o indatorire undamentala a cetatenilor, drept pentru care aceasta obligatie este

mentionata distinct in constitutia Romaniei, alaturi de apararea tarii si fdelitatea ata de tara.

Aceste indatoriri au caracter undamental si ital pentru existenta statului. !n cadrul raportului

"uridic dintre stat si cetatean, se nasc atat drepturi cat si obligatii de fecare parte. #u pot existadrepturi ara obligatii. Asadar, in calitatea sa de titular a drepturilor cetatenesti, cetateanului ii

reine si obligatia de a plati taxe si impozite, contribuind astel la constituirea ondurilor publice,

spre benefciul intregii societati.

R 1.$: !ntr%o epoca in care statul aea caracter neinterentionist, &ontes'uieu a militat pentru ca

fecare cetatean sa dea statului o parte din autul sau, primind in schimb garantarea proprietatii

din partea statului, siguranta ca se poate bucura de autia sa dupa bunul plac. Aceasta

parta"are trebuie stabilita intr%un mod echilibrat, luand in considerare atat neoile statului pentru

indeplinirea sarcinilor sale de aparare, ordine, "ustitie, etc, dar si neoile cetatenilor. (n

dezechilibru in benefciul statului ar f nepotriit, deoarece ar aoriza cheltuieli neproductie ale

aparatului de stat si ar impiedica cetatenii sa prospere, diminuand in fnal eniturile statului. (ndezechilibru in aoarea cetatenilor ar slabi statul intratat incat cetatenii si autul acestora nu ar

mai f in siguranta.

R 1.): !n procesul de constituire, administrare, repartizare si utilizare a banului public, apar

raporturi "uridice ce sunt reglementate atat prin legislatie primara cat si prin legislatie

secundara. Totalitatea acestor acte normatie defnesc ramura de drept fnanciar care are in

edere asadar reglementarea fnantelor publice. *rin intermediul fnantelor publice, statu

asigura administrarea banului public si a patrimoniului statului.

*rincipalele acte normatie aute in edere sunt +egea --$--$ /+egea fnantelor publice0,

+egea $)$-- /legea fnantelor publice locale0, O(2 13$--$ /pentru reglementareacirculatiei resurselor bugetare prin trezoreria statului0, +egea 43144$ /pentru unctionarea curti

de conturi0, +egea )1$$--3 /priind statutul 5#R0, O(2 3$--6 /priind dtoria publica0

legislatia europeana aplicabila bugetului uniunii europene, etc.

R $.1: 7reptul public insumeaza ansamblul normelor "uridice care reglementeaza modul de

organizare si unctionare a institutiilor de guernare, atributiile acestora, raporturile intre state s

raporturile intre stat si cetateni, in timp ce dreptul priat cuprinde ansamblul normelor "uridice

care reglementeaza drepturile si obligatiile persoanelor fzice si "uridice priate si stabilesc

raporturile "uridice intre ele. 7istinctia dintre dreptul public si cel priat este data de doua

caracteristici importante: *rima caracteristica este ca dreptul public urmareste interesul general

al societatii, spre deosebire de dreptul priat care urmareste un interes personal al indiizilor. A

doua caracteristica este ca raportul "uridic de drept public are intodeauna statul ca unul dintre

subiecte /subiectul acti0, pe cand raportul "uridic de drept priat se stabileste intre doi indiiz

sau intre un indiid si stat pe picior de egalitate. 7reptul fnanciar este o ramura a dreptului

public deoarece respecta caracteristicile mentionate mai sus.

R $.$: 8alitatea de cetatean nu implica neaparat calitatea de contribuabil deoarece nu toti

cetatenii sunt si contribuabili. 7e exemplu, sunt situatii in care cetatenii sunt lipsiti de enituri

1


2/17

sau de aere si nu contribuie la eniturile statului. +a el si copii, care nu sunt neaparat

contribuabili. 8hiar daca un cetatean nu este la un moment dat contribuabil, nu inseamna ca

acesta nu benefciaza de drepturile salecetatenesti.*e de alta parte, categoria de contribuabili

cuprinde si persoanele "uridice sau persoane fzice cetateni straini care realizeaza enituri sau

detin un bun impozabil pe teritoriul national si care nu sunt asadar cetateni romani.

R $.): Sectorul public este caracterizat de proprietatea de stat si re9ecta implicarea statului in

iata economica si sociala. !n cadrul sectorului public se regasesc institutiile fnantate ma"oritar

sau integral de la buget precum si intreprinderile la care statul sau o unitate administratiteritoriala este actionar unic sau ma"oritar. Sectorul priat cuprinde ansamblul intreprinderilor

bazate pe proprietatea priata. *rin priatizare sau etatizare, sectorul priat poate spori

respecti se poate restrange in aoarea sectorului de stat. !n general sectorul priat se

considera mai efcient economic in timp ce sectorul de stat actioneaza in sensul echitatii sociale.

R $.3: +egislatia primara cuprinde legile, ordonantele si ordonantele de urgenta adoptate de

guern, in timp ce legislatia secundara cuprinde actele emise in aplicarea legislatiei primare de

catre guern, ministere si alte organe de specialitate care pot f sub orma de ordin, decizie,

regulament, instructiune, etc. #ormele fnanciare nu ac obiectul legilor organice, reglementarea

primara acandu%se prin legi ordinare.

R ):Societatesi 8omunitate sunt termeni consacrati de stiintele sociale. 8omunitatea defneste

un grup de indiizi care traiesc impreuna aand relatii sociale constante, traditionale, nascute in

mod natural. Societatea presupune un niel superior in care relatiile sociale sunt construite dupa

niste reguli elaborate.

Stat, reprezentati, a repezentaStatul este o orma de organizare politica a unei colectiitati constituite istoric pe un teritoriu

si care, prin autoritatile publice, exprima si impune tuturor ointa grupului ca ointa generala.

R 3.1: 7reptul fnanciar este o ramura de drept public. iind orba de o ramura a dreptului

public , rezulta ca raporturile de drept fnanciar au intodeauna unul din subiecti statul. 7reptul

fnanciar urmareste interesul general si are un pronuntat caracter practic.

A;nd


3/17


4/17

8onceptia de fnante publice clasice corespunde liberalismului politic din sec ?!? si inceputul

sec ??. +a acea data, statul era preocupat numai de indeplinirea unctiilor traditionale

aparare, diplomatie si "ustitie, ceea ce reclama un guern cat mai ietin. 8onorm acestei

teorii, statul cheltuie cat mai putin pentru actiitati neproductie, urmand sa lase ca cea ma

mare parte a enitului national sa fe utilizat pentru dezoltarea industriei si comertului.

(lterior, odata cu dezoltarea industriala, a aparut teoria fnantelor publice moderne care au

deenit un mi"loc de interentie a statului in economie.R $.3: Stat interentionist >s stat neinterentionist

Statul neinterentionist corespunde teoriei clasice a fnantelor in timp ce statul interentionistcorespunde fnantelor publice moderne. !n prezent fnantele publice sunt un instrument prin

care statul interine in relatiile economice intr%o masura consistenta, ara sa aecteze

neaparat ponderea proprietatii priate ata de proprietatea de stat deoarece sistemul actua

este economia de piata.

R ):8onduita @ elul de a se purta al unui om. O conduita contrara legii si regulilor sociale atrage

raspunderea "uridica. Raporturile "uridice implica obligatia subiectelor de drept de a ace sau de a

nu ace, ceea ce se traduce intr%o anumita conduita.8onsimtamant @ incuiintare sau aprobare, aderare la cea. uridic, consimtamantul este un act

de ointa intre doua sau mai multe persoane de a incheia un act "uridic.8onsens @ identitate de pareri, intelegere deplina.*rogres @ eolutie, schimbare in bine8iilizatie @ niel de dezoltare materiala si spirituala a societatii2lobalizare @ a produce la scara mondialaR 3.1: nullum impozitum sine lege

!mpozitul este o contributie obligatorie consfntita prin lege. !mpozitul are un pronuntat

caracter "uridic in sensul ca orice impozit poate f impus numai prin lege. Asadar nu se pot

impune prin alte acte "uridice contributii noi, altelein aara celor preazute de lege. *rin

urmare, dreptul fnanciar public, prin ramura sa dreptul fscal public, trebuie sa tina seama de

acest aspect in procesul de sistematizare legislatia, reglementand toate contributiile la

nielul legislatiei primare.

R 3.$: Aplicarea in timp si spatiu a legii in materie fnanciara+egislatia fnanciara izeaza numai raporturile "uridice de drept fnanciar stabilite pe teritoriul

tarii, in baza principiului teritorialitatii si se aplica numai persoanelor domiciliate sau care

desasoara actiitati in interiorul tarii. +egea in materie fnanciara nu retroactieaza, find

aplicabila numai pentru iitor. Aplicarea in timp a legislatiei fnanciare se supune periodicitati

impuse de legile de adoptare a bugetelor, adica au o periodicitate anuala.R 3.): Rolul fnantelor publice si unctiile sale.

*rin intermediul fnantelor publice se asigura ormarea ondurilor banesti necesare pentru

fnantarea actiitatilor statului in interes general, administrarea acestor onduri si stabilirea

destinatiei lor concrete. inantele publice indeplinesc doua unctii: unctia de repartitie si

unctia de control. *rima unctie, cea de repartizare corespunde etapei de ormare s

repartizare a mi"loacelor banesti. *rin aceasta unctie se realizeaza repartizarea produsului

social si a enitului national. A doua unctie, cea de control, decurge din aptul ca banul public

apartine intregii societati, ceea ce impune un control strict.R 3.3: Ati inlatura impozitele si taxele din iata societatiiB

!nlaturarea impozitelor si taxelor conduce la imposibilitatea statului de a unctiona si de a%s

indeplini sarcinile spre benefciul intregii societati. !n masura in care bugetul inregistreaza in

mod repetat un excedent sau un defcit minor, impozitele si taxele pot f reduse, dar numai

treptat, pentru a putea urmari impactul in timp al modifcarilor surenite. O alta arianta ar f

3


5/17

ca excedentul bugetar sa fe acumulat in onduri suerane care sa contribuie la dezoltarea

economica si care, prin eniturile aduse la buget, sa scada poara fscala asupra

contribuabililor. !n acest scenariu optimist, realizabil in tarile care detin resurse naturale

importante, cea mai mare pondere a contributiilor proin din redeente pentru exploatarea

resurselor, astel incat celelalte taxe si impozite pot f drastic diminuate sau suprimate, cel

putin pentru o perioada de timp.

Seminar ) &oneda

R 1: Afrmatia ca moneda a reprezentat o institutie istorica este "ustifcata pe deplin prin duratamare de timp in care, de la aparitia sa, moneda a "ucat un rol esential in eolutia societatiii

umane. &oneda a aparut spontan in cadrul economiei de schimb si a circulatiei marurilor, odata

cu diiziunea muncii si intensifcarea circulatiei alorilor materiale. &oneda s%a perpetuat in timp

prin multitudinea de unctii pe care le%a indeplinit: mi"loc de ealuare a alorilor, de schimb, de

plata, de creditare, de economisire si de tezaurizare, etc. !n epoca actuala, datorita intensitatii

schimburilor economice si eolutiei tehnologice care necesita mi"loace mai sofsticate de plata,

moneda s%a restrans dar nu a disparut.R $.1: Termenii din limba romana sunt rezultatul in9uentelor primite pe doua cai. &oneda proine

din latina, aand izorul etimologic in numele zeitei unon &oneda, in templele careia se a9au

atelierele monetare ale statului, in timp ce moneta a aparut in epoca anariota din limba

neogreaca. &oneda, ca neologism, a inlocuit termenul de moneta, dar amilia de cuinte a

acesteia din urma s%a pastrat.R $.$: &oneda ersus instrumente monetare5anii se maniesta in mod concret prin monede si prin instrumente monetare precum banii

scripturali, bilete de banca, etc. &onedele sunt banii concretizati sub orma pieselor metalice cu

aloare proprie. Spre deosebire de monede, instrumentele monetare nu au aloare intrinseca. 7e

exemplu bancnotele au inlocuit banii cu aloare intrinseca pentru a acilita circulatia marurilor si

usurinta platilor. 5ancile de emisiune aeau obligatia pastrarii unui tezaur de metale

pretioasepentru garantarea conertibilitatii.R: $.) &oneda ersus ban

5anii reprezinta o denumire generica a instrumentelor care masoara aloarea marurilor,mi"locesc circulatia si plata sau constituie actiul de rezera in relatiile economice. 5anul este un

instrument etalon legal de plata, in timp ce monedele sunt doar o orma particulara, o

componenta a banilor, alaturi de alte instrumente monetare. &onedele, ca orma materializata a

banilor, au cedat treptatlocul instrumentelor monetare moderne.

R $.3 !nstrumente monetare s !nstrumente de plata!nstrumentele de plata clasice sunt numerarul /bancnote si monede0 si cecul, la care se adauga

mi"loacele moderne de plata precum cardul bancar. *rin urmare instrumentele monetare sunt

numai o parte a instrumentelor de plata, care au a mai mare diersitate. 8aracteristica

instrumentelor monetare este ca acestea sunt emise cu alori nominale in timp ce celelalte

instrumente de plata precum cecul inlesnesc eectuarea si autorizarea de plati din contul bancaral titularului.R $. #umerar s 8onturi bancare8onturile bancare reprezinta inregistrarea scriptica a banilor, adica banii nu sunt materializati, in

timp ce numerarul imbraca orma bancnotelor sau a monedelor, deci sunt bani materializati. !n

relatia titularului de cont cu banca, banii scriptici din cont se pot transorma in numerar, prin

retragere din cont si iceersa, prin depunere in cont, numerarul se transorma in ban

eidentiati scriptic, ara ca aloarea acestora sa se schimbe.


6/17

R): 7efnitii>aloarea @ reprezinta in ultima instanta puterea de cumparare. &arurile au aloare iar banii

sunt un instrument de masurare a alorii.A tezauriza @ actiunea prin care se poate transmite sau consera aloarea in timp. &onedele cu

aloare intrinseca, adica cele acute din metale pretioase, au indeplinit si unctia de tezaurizare.8onertibilitate @ atunci cand monedele si%au pierdut aloarea intrinseca, reprezentand, ca si

bancnotele, numai un semn monetar, a aparut problema conertibilitatii. 5anca emitenta trebuia

sa mentina in tezaur o cantitate sufcienta de metale pretioase pentru a putea asigura conersia

instrumentelor monetare puse in circulatie.=talon @ aloarea de reerinta a monedelor exprimata printr%o anumita cantitate de aur sau

argint. &oneda etalon are rolul de a masura drepturile si obligatiile dintre parti.=chialent @ este o mara general acceptata, diizibila, care sa nu fe consuptibila sau alterabila

in timp. &oneda a castigat unctia de echialent general.R 3.1 8e relatie exista intre moneda si instrumentele monetareB&oneda este o mara cu rol de echialent general. !nstrumentele monetare sunt orma sub care

moneda este pusa in circulatie. !nstrumentele monetare sunt materializate /numerar sub orma

de monede metalice si bancnote0 si dematerializate /sub orma unei eidente scriptice in conturi

electronice, sau in registre de eidenta0. !nstrumentele monetare sunt mult mai dierse si mai

usor de intrebuintat.

R 3.$ : Analizati ipotezele priind aparitia monedei si unctiile monedei.!poteza economica, este cea mai raspandita si afrma ca moneda a aparut ca mi"locitor a

schimbului, find o neoie a comunitatilor omenesti in urma diiziunii muncii. &oneda@ unctie de

schimb.!poteza aparitiei monedei ca etalon de aloare sustine ca etalonul clasic al trocului, animalul de

turma, a ost inlocuit de metale care puteau indeplini atat unctia de etalon de aloare cat si

unctia de schimb.!poteza religioasa sustine ca moneda a aparut ca aand initial o unctie religioasa, ca dar adus

zeilor dar si ca plata a clerului. &oneda metalica a reprodus mai intai simbolul etalonului ita,

find mai usor de manipulat.!poteza sociala sustine rolul menedelor de a indiidualiza pe detinatorii sai, oerindu%le un statut

social mai inalt. !n aceasta ipoteza monedele erau practic podoabele care oerau detinatorului unanumit statut.!poteza patrimoniala:8ostin 8hiritescu sustine ca omul preistoric, din spirit d preedere, a produs mai mult

tezaurizand surplusul in ederea schimbului.R 3.). 8e reprezinta si cum se masoara aurulBAurul este un metal pretios cu proprietati deosebite care a deenit un echialent general si un

instrument al schimbului. Aurul s%a tezaurizat mult timp pentru asigurarea conertibilitati

bancnotelor si monedelor. Aurul se masoara in uncii de aur de o anumita puritate /$3C0.R: 3.3. 8e reprezinta cardul bancarB 8ardul este un instrument de plata bazat pe electronica care

permit accesu titularului la contul sau bancar pentru autorizarea platilor, depunerea si retragerea

de bani din cont.

Seminar 3 &oneda !!

R 1: Art 1)6 alin $ 8R stabileste moneda nationala si subdiiziunea acesteia ca find leul si banul.

*entru a permite adoptarea monedei euro ulterior aderarii la (= ara a f neoie de parcurgerea

unei cai aneoioase de modifcare a constitutiei articolul si alineatul mentionat anterior permite

ca printr%o lege organica parlamentul poate recunoaste in circulatie moneda europeana s

inlocuirea leului cu euro. Asadar, atunci cand conditiile premergatoare or f indeplinite, puterea


7/17

legislatia poate stabili prin lege o perioada in care leul si euro pot circula in paralel dupa care

moneda nationala sa fe inlocuita cu euro.R $.1: 8omparatie sistemul monetar s sistemul bancarSistemul monetar reprezinta totalitatea 9uxurilor banesti din economie indierent daca circulatia

monetara se realizeaza prin numerar sau prin instrumente monetare in cont. Sistemul bancar

reprezinta totalitatea institutiilor bancare prin intermediul carora se desasoara operatiunile

banesti sub stricta supraeghere a 5#R /asa numita orma legala a circulatiei monetare0. *rin

urmare sistemul bancar este parte integranta a sistemului monetar, acilitand cea mai mare

parte, de peste 6-D din circulatia monetara. 8u cat gradul de instruire a populatiei este maimare iar sistemul bancar este mai bine pus la punct, cu atat scade circulatia monedei eectie

/numerarul0 care intra in circuitul bancar.R $.$: 8omparatie Stabilitate monetara s dealorizare monetaraStabilitatea monetara si dealorizarea monetara sunt termeni diametrali opusi. Stabilitatea

descrie mentinerea la interale scurte de timp a puterii de cumparare a unitatii monetare in timp

ce dealorizarea monetara presupune contrariul, adica scaderea puterii de cumparare a unitati

de cumparare. 5#R este insarcinata prin lege sa asigure stabilitatea monedei nationale pentru a

contribui la stabilitatea preturilor.R $.): 8omparatie dezechilibru monetar s dezechilibru economic7ezechilibrul monetar se defneste prin inegalitatea dintre olumul masei monetare a9ata in

circulatie si olumul bunurilor si sericiilor a9ate in circulatie si prooaca fe in9atie monetara fe

de9atie monetara. 7ezechilibrul economic poate imbraca mai multe orme dupa cum cererea si

oerta se a9a in dezechilibru pe dierite segmente de piata: piata bunurilor si sericiilor, piata

muncii, piata capitalului, etc. (n dezechilibru economic nu presupune neaparat un dezechilibru

monetar. (n dezechilibru monetar poate prooca dezechilibre economice prin in9uenta pe care o

are asupra preturilor.R $.3: =chilibru monetar s echilibru bugetar=chilibrul bugetar tine in cumpana eniturile si cheltuielile bugetare iar echilibrul monetar se

reera la olumul masei monetare a9ate in circulatie care trebuie sa egaleze olumul de produse

si sericii a9ate in circulatie. (n dezechilibru bugetar, de exemplu un defcit, conduce la

necesitatea de a spori eniturile la buget. !n situatia in care se apeleaza la enituri extraordinareprin emisiune monetara, atunci echilibrul monetar este si el aectat. Rezultatul se ede in in9atie.

Succesul echilibrului monetar nu poate f realizat in absenta unor politici bugetare corelate cu

cele monetare.R $.: !n9atia monetara s de9atia monetara!n9atia monetara este caracterizata de o inmultire intr%o mare masura a semnelor monetare

urmata de o crestere generalizata a preturilor datorita ruperii echilibrului dintre olumul mase

monetare a9ate in circulatie si olumul bunurilor si sericiilor a9ate in circulatie. !n9atia

monetara este urmata si de o depreciere monetara, adica in rata de schimb. 7e9atia monetara

este procesul iners, in care dezechilibrul consta in sporirea olumului bunurilor si sericiilor in

raport cu olumul masei monetare a9ate in circulatie sau scaderea olumului masei monetare in

raport cu olumul bunurilor si sericiilor a9ate in circulatie. 7e9atia monetara conduce la preturisi tarie in scadere si la o apreciere a unitatii monetare, izibila in rata de schimb alutar.R ): 7efnitii8irculatia monetara@totalitatea operatiunilor eectuate cu masa monetara sub orma de incasar

si plati banesti prile"uite de circulatia marurilor, de prestarea sericiilor si executarea lucrarilor in

cadrul unui stat=misiune monetara@operatiunea prin care banca centrala eectueaza baterea de moneda,

stocarea, punerea in circulatie si retragerea din circulatie a monedei.

6


8/17

*uterea interna de cumparare@un indice care re9ecta olumul de maruri si de sericii ce pot f

achizitionate cu o unitate monetara intr%o perioada si pe o arie geografca determinata, in raport

cu perioada de reerinta.*uterea externa de cumparare@raportul dintre puterile de cumparare a monedelor comparate*iata@locul de intalnire al cererii cu oerta&ara@bun material destinat schimbului pe piata*ret@suma de bani ce trebuie achitata de cumparator pentru bunuri si sericii

Tari@pret stabilit in mod administrati de catre organele de reglementare

R 3.1: Cosonul dacic este o moneda%medalie, singura lucrata in aurrs de catre geto%daci.Aeacaracter comemorati si aea pe reers >ulturul 8arpatilor cu aripile deschise tinand in gheare o

cununa, simbol al unitatii dacilor inaptuita de 5urebista. *e aers se gasea chipul unui consul

roman intre doi lictori. Cosonii cantaresc in medie E,31 gr si au un diametru intre 1E si $1 cm.

8ele mai multe astel de monede au ost descoperite in muntii Sebesului.R 3.$: 7enumirea de +=(!n 1E6, primul sistem banesc al Romaniei preia denumirea de +=( dupa titulatura purtata in

popor de o moneda oarte raspandita la acea reme, si anume talerii emisi in Olanda /thaleri

leonis0 care aeau reprezentati pe reers un leu ridicat pe doua labe. Acelasi enomen s%a ma

petrecut in 5alcani, denumirea find preluata si de +ea bulgareasca si de +eF%ul albanez.R 3.): Rolul 5#R este de banca centrala, emitenta de moneda, find unica institutie autorizata sa

emita insemne monetare, sub orma de monede si bancnote , ca mi"loace legale de plata peteritoriul romaniei. 5#R este responsabila cu stabilitatea monetara. 5#R se regaseste printre

subiectele raporturilor "uridice fnanciare, aand atributii in materie de fnante publice.R 3.3: +egea 131E6 este legea de infintare a unui nou sistem monetar si pentru abricarea

monedelor nationale. +egea a intrat in igoare la inceputul anului urmator. +egea a cuprins

exclusi modalitati de batere, circulatie si retragere a monedelor din metal, ara nici o reerire la

bancnote.

Seminar 8onceptul de sistem bugetar

R 1.1: Art 1)E alin 1

Structura bugetara urmeaza indeaproape structura statului. *rin urmare in constitutie isi gasestelocul atat structura statului cat si structura bugetului national. 8onstitutia delimiteaza bugetul

public dupa atributiile aparatului central si local astel: bugetul de stat, bugetul asigurarilor

sociale si bugetele locale ale unitatilor administratie. Toate aceste bugete sunt independente

dar ormeaza un ansamblu.R 1.$: G!nchipuirea cheltuielilor anului urmator GRegulamentul organic al &oldoei contine pentru prima oara reeriri la necesitatea intocmirii unui

plan fnanciar al statului. *ana la acea data nu au exista reglementari priind bugetul statului ci

numai niste codice de enituri si cheltuieli care nu aceau altcea decat sa tina gestiunea

eniturilor si cheltuielilor trecute.R 1.): +--$--$art 1 alin $

Art de mai sus delimiteaza domeniul de aplicatiitate a legii, respecti in domeniul elaborarii,aprobarii, executarii si raportarii bugetului national dupa o structura impusa de economia de

piata de bugete distincte elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.R $.1: buget s sistem bugetarSistemul bugetar reprezinta planul fnanciar al statului la niel national in timp ce bugetu

inseamna planifcarea eniturilor si cheltuielilor statului intr%o balanta echilibrata aerenta unui

domeniu. Sistemul bugetar are o natura "uridica de lege. Sistemul bugetar este un ansamblu

coerent de bugete.R $.$: 5uget public national s sistemul bugetar

E


9/17

Relatia dintre bugetul public national si sistemul bugetar este de tip parte intreg. 5ugetul public

national reuneste bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale

unitatilor administrati teritoriale. 5ugetul public national cuprinde asadar ponderea cea mai

importanta din sistemul bugetar care este mai ast deoarece mai cuprinde si alte bugete precum

bugetul ondurilor speciale, bugetul institutiilor publice autonome, al celor fnantate integral sau

partial de stat, bugetul ondurilor proenite din imprumuturi, bugetul ondurilor externe

nerambursabile, etc.R $.): 5ugetul general consolidat s 5ugetul de stat

5ugetul de stat se reera la bugetul organelor centrale ale statului. 5ugetul general consolidatreuneste intr%un intreg bugetele componente ale sistemului bugetar. 5ugetul de stat reprezinta o

parte a bugetului general consolidat reprezentat de bugetul de stat, bugetul asigurarilor socoale

de stat si bugetele organelor administratie teritoriale.R $.3: *artile componente ale sistemului bugetar s 8ontinutul sistemului bugetar*artile componente ale sistemului bugetar sunt bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de

stat, bugetele locale si bugetele anexe. 8ontinutul sistemului bugetar se reera la cele doua laturi

ale oricarui buget: enituri si cheltuieli, ara sa tina cont de apartenenta acestora la dierse

componente ale sistemului bugetar. !n cadrul continutului sistemului bugetar, eniturile sunt

clasifcate dupa sursa de ormare iar cheltuielile dupa destinatie.R $.. 5ugetul de stat s 5ugetele locale8ele doua bugete sunt autonome. 5ugetul de stat cuprinde bugetele organelor centrale in timp

ce bugetele locale sunt aerente organelor administrati teritoriale ale statului. #u exista o

relatie de subordonare intre cele doua.R $.: 5ugetul de stat s 5ugetul asigurarilor sociale de stat#u exista o relatie de subordonare intre bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul de stat,

acestea find elaborate, aprobate si executate in mod autonom. 8ele doua, impreuna cu bugetele

locale, ormeaza bugetul public national.R $.6: Act administrati s Act legislatiActul legislati este actul care cuprinde norme general alabile a caror aplicare poate f realizata

prin interentia coercitia a statului, Acestea sunt de exemplu legi, decrete, O2, decizii ale

organelor adm. 8entrale si locale. Actul administrati este un act unilateral emis de o autoritate

publica in aplicarea legii. Acesta nu adauga noi norme la lege. Actul administrati are caracter

indiidual si dau nastere, modifca sau stinge raporturi "uridice.R ): 7efnitii*lan@proiect elaborat cu anticipatie*rioritate@intaietate intr%o ordineSurse de enit@proenienta sumelor

Trebuinte@neoi, necesitati5indge@ termen arhaic utilizat in regulamentele organice pentru defnirea bugetului5ugetul (=@buget ormat din contributia statelor membre, taxe amale si o ractie din T>A, a9at

la dispozitia 8omisiei =uropene pentru fnantarea programelor (= si a aparatului comunitar.R 3.1: *lanifcarea fnanciara@un principiu de logica "uridica aplicabil in administrarea fnantelor

publice. Acest principiu este consacrat chiar de constitutie, tinand cont ca ara o planifcare "udicioasa institutiile statului implicate nu pot administra corespunzator banul public. *lanifcarea

fnanciara trebuie sa fe stricta, supla si predictibila.R 3.$: Rolul sistemului bugetar este important prin prisma relatiilor sociale si economice

Sistemul bugetar asigura indeplinirea de catre stat a unctiilor si sarcinilor sale, asigura

autonomia comunitatilor locale din unitatile administrati teritoriale, realizeaza protectia sociala

a unor categorii ale populatiei si asigura echilibrul fnanciar, monetar si alutar al statului.R 3.): #atura "uridica a sistemului "uridic

4


10/17

Sistemul "uridic nu are nici natura "uridica a unui plan, nici a unui act administrati sau a unui act

legislati, nici a celor doua impreuna. Sistemul "uridic are o natura "uridica de lege, find adoptat

de parlament printr%un subterugiu de tehnica "uridica deoarece nu are trasaturile unei norme

"uridice, /aand indicatori aleatorii0 dar are orta obligatorie a unei norme de drept.R 3.3: 8e reprezinta legea bugetara anualaB+egea bugetara anuala este o lege temporara care se desasoara pe durata a ) ani, astel: 1 an

pentru elaborarea proiectului, 1 an pentru executia bugetara si 1 an pentru incheierea executie

bugetare. +egea bugetara reprezinta mi"locul prin care statul asigura respectarea drepturilor

cetatenilor la inatamant, sanatate, cultura, ocrotire sociala, ordine publica, etc, in concordantacu situatia economiei nationale.R 3.: +egile bugetare anuale cuprind eniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora

pentru realizarea cu prioritate a drepturilor cetatenilor la inatamant, sanatate, cultura, asistenta

sociala, protectia mediului, etc. +egile bugetare re9ecta programul fnanciar al guernului si

fxeaza unele atributii si raspunderi ale guernului pentru realizarea eniturilor si a cheltuielilor in

limitele stabilite.R 3.: Anexele legilor bugetare contin ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor

ondurilor speciale si a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusi anexele la acestea.

Seminar *rocedura bugetara 1

R 1.1: art 1)E alin $ din 8R*roiectul bugetului de stat precum si cel al asigurarilor sociale de stat sunt esentiale pentru

indeplinirea de catre stat a indatoririlor sale. *utem spune ca elaborarea celor doua bugete areun

caracter undamental si ital pentru unctionarea statului, apt care "ustifca mentionarea sa in

normele contitutionale. Retinem de asemenea ca prin acest art constitutia consacra autonomia

celor doua bugete. *rin urmare nu exista un raport de subordonare intre bugetul asigurarilor

sociale de stat si bugetul de stat, chiar daca guernul, prin ministerul de fnante, propune cele

doua proiecte.R 1.$: art 1)E alin ) din 8R*entru ca legile de aprobare a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat sunt

norme legale temporare alabile pentru o perioada de 1 an, absenta unei noi legi a bugetului arinsemna blocarea actiitatii statului. Asadar art 1)E alin ) din 8R ine sa rezole aceasta

problema, permitand o extindere a alabilitatii legii pana la adoptarea noilor bugete. Termenul de

adoptare a legilor bugetare este de ) zile inainte de sarsitul anului deoarece, pentru intrarea in

igoare a unei noi legi, sunt necesare ) zile de la publicarea in &O a legii.R 1.): *rocedura bugetara (=: defcit public*!5H)D si datoria publica*!5H-D(n defcit excesi al unui stat membru este daunator la nielul intregii uniuni. Tratatul priind

unctionarea (= si legislatia secundara incidenta procedurii bugetare aplicabila fecarui stat

membru care doreste conergenta la euro impune anumite alori de reerinta pentru a limita

defcitul excesi, asigurand astel rolul bugetului de actor stabilizator in economie. Astel datoria

publica nu trebuie sa depaseasca -D din *!5 iar defcitul bugetar nu trebuie sa fe mai mare de)D. *rin aceste masuri se limiteaza spatiul de manera al guernelor nationale care nu pot apela

prea mult nici la imprumuturi.R $.1: Actiitate bugetara s *rocedura bugetara*rocedura se reera la totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normati inaptuite

de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii si incheierii exercitiului bugetar.

=a se desasoara pe ) ani, primul an pentru elaborarea si aprobarea proiectului, al doilea an

pentru executia bugetara si cel de%al treilea an pentru incheierea exercitiului bugetar. *rocedura

bugetara este numai o parte a actiitatii bugetare care este mult mai ampla.

1-


11/17

R $.$: An bugetar s An calendaristicAnul bugetar este perioada de 1$ luni de desasurare a exercitiului bugetar, care se incheie de

regula in decembrie /cazul Romaniei si multe altele0 sau intr%o alta luna, de exemplu in

septembrie, cazul S(A.R $.): Aprobarea sistemului bugetar s Adoptarea legii bugetare anualeAprobarea sistemului bugetar presupune dezbaterea modului in care prin buget sunt asigurate

drepturile cetatenilor la inatamant, sanatate, cultura, ocrotire sociala, ordine publica si protectia

mediului, tinand cont de situatia economiei nationale precum si stabilitatea economiei. 7e

asemenea aprobarea sistemului bugetar presupune stabilirea politicilor de stimulare a actiitatiunor actiitati economice. Adoptarea legii anuale a bugetului este o etapa ce presupune otul in

parlament asupra legii bugetului.R $.3: +egea bugetara anuala s legea de rectifcare bugetara5ugetul, continand o serie de actori aleatori, este susceptibil modifcarii in timp. +egea de

rectifcare bugetara modifca legea bugetara anuala atunci cand executia bugetara nu mai poate

f realizata conorm planului initial datorita aparitiei unui defcit sau excedent pentru dierite

domenii de actiitate. ara rectifcare bugetara, nu se pot cheltui eniturile suplimentare a caror

repartizare trebuie sa fe stabilita prin lege si de asemenea nu se pot ace anumite corelatii intre

enituri si cheltuieli care nu au ost apreciate la adearata dimensiune prin proiectul initial.R $.: 5uget brut s 5uget net

R $.: 7efcit bugetar s excedent bugetar7efcitul bugetar indica enituri mai mici decat cheltuielile in timp ce excedentul bugetar

inseamna enituri mai mari decat cele bugetate. Si intr%un caz si in celalalt este neoie de

rectifcarea bugetului pentru restabilirea echilibrului, operatiune eectuata de regula in ultimul

trimestru al anului.R $.: *roiectul sistemului bugetar s sistemul bugetar*roiectul sistemului bugetar este ceea ce propune guernul reeritor la sistemul de bugete

propuse, aceasta propunere urmand sa fe dezbatuta de parlament. orma adoptata de

parlament deine sistemul bugetar.R $.E: (niersalitatea bugetului s (nitatea bugetului*rintre principiile care stau la baza bugetului sunt uniersalitate si unitate, principii care cor8ele

doua prileaza intre ele. *rincipiul uniersalitatii impune necesitatea inregistrarii tuturoreniturilor si cheltuielilor, adica nici un enit sau cheltuiala nu trebuie sa se realizeze in aara

cadrului bugetar. !n plus, conorm principiului unitatii, toate eniturile si cheltuielile terbuie

inregistrate intr%un singur document in scopul utilizarii efciente si monitorizarii ondurilor publice.R $.4: Realitatea bugetara s publicitatea bugetara*rincipiul realitatii bugetare consta in utilizarea celor mai realiste si a celor mai prudente

preiziuni reeritoare la realizarea eniturilor si eectuarea cheltuielilor. *ublicitatea bugetara

asigura transparenta procesului de intocmire a proiectului de buget, acilitand astel dezbaterea

publica si luarea in discutia parlamentului. *roiectele bugetelor locale se publica sau se afseaza

astel incat cetatenii pot depune contestatii.R ): defniti

Adoptare bugetara @ otarea in parlamentAprobare buetara @ aprobarea de catre guern a proiectului de buget8lasifcatia bugetara @ impartirea eniturilor , respecti a cheltuielilor in dierite categoriii, clase

dupa anumite criterii8onsolidare bugetara @ agregarea mai multor bugete intr%un tot unitar

Transparenta @ aducerea la cunostinta publicului7ezbaterea @ analizarea dieritelor opinii reeritoare la continutul bugetuluiRealitate @ situatia de apt, utilizarea unor date si prognoze conorm realitatiiObiectiitate @ impartialitate

11


12/17

=laborarea proiectului sistemului bugetar @ procesul complex de elaborarea proiectelor de gatre

guern prin &R 3.1: 8are este scopul principiului neaectarii eniturilorB8onorm acestui principiu, eniturile bugetare sunt depersonalizate, nefind destinate acoperirii

unor anumite cheltuieli bugetare. Scopul este de a distribui banii conorm prioritatilor ara alte

conditionalitati. =xceptie ac donatiile si sponsorizarile care sunt orientate exclusi scopulu

indicat de donatorsponsorR 3.$: Specializarea bugetara @ principiul conorm caruia eniturile si cheltuielile bugetare se

inscriu si se aproba in buget grupat pe surse de proenienta si categorii de cheltuieli, conormclasifcatiei bugetare.R 3.): Anualitatea bugetara @ este un principiu prin care se stabileste periodicitatea de 1 an a

exercitiului bugetar. *rin legea bugetului parlamentul aproba eniturile si cheltuielile s

imputerniceste guernul in acest sens.R 3.3: =chilibrarea bugetului @ egalizarea cheltuielilor cu eniturile. Se ace in procesul de

intocmire a bugetului de catre &, care transmite obseratiile sale ordonatorilor de credite.R 3.: *rincipiul solidaritatii @ Acest principiu interine in politica bugetara prin constituirea unor

onduri de rezera. Astel, se pot aloca sume pentru a"utorarea unitatilor administrati teritoriale

sau a persoanelor a9ate in difcultate la un moment dat.R 3.: 8onsecintele principiului autonomiei locale fnanciare

*rin aplicarea acestui principiu, fecare comuna, oras, "udet intocmeste un buget propriu inconditii de autonomie. Autonomia consta in libertatea de a stabili impozitele locale si destinatiile

prioritare a cheltuielilor bugetare conorm interesului local. !n caz de defcit, unitatile

administratie primesc de la bugetul de stat subentii, dimensionate dupa anumite criterii ce tin

cont de media eniturilor pe locuitor, supraata, nr de locuitori, etc.R 3.6: *rincipiul consultarii*rincipiul consultarii se aplica in procesul de echilibrare a bugetelor locale, atunci cand, prin

alocarea sumelor dealcate din bugetul "udetean, se desasoara un proces de consultare a

consiliuli "udetean cu primarii.

Seminar 6 *rocedura bugetara !!

R 1.1: alin 3 art 1)E 8R 5ugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.8onstitutia nu mai precizeaza ca in cazul bugetului de stat si al celui de asigurari sociale cine

propune si cine aproba bugetele locale, lasand aceasta in seama legilor. +egile emise de

parlament in acest domeniu contin preederi legale specifce fecarei etape.R 1.$: #ici o cheltuiala bugetara nu poate f aprobata ara stabilirea sursei de fnantare. Alin art

1)E 8R*entru realizarea echilibrului bugetar, este neoie ca fecare cheltuiala sa aiba asigurata

fnantarea. Aceasta nu inseamna ca un enit are din capul locului stabilita ca destinatie o

anumita cheltuiala, eniturile find depersonalizate. Asadar exista conditia identifcarii eniturilor

si stabilirea unei corespondente intre enituri si cheltuieli conorm clasifcarii bugetare.

R $.1: executia bugetara s exercitiul bugetar=xecutia bugetara este etapa a treia a procedurii bugetare, etapa in care se parcurg urmatoarele

3 aze: repartizarea pe trimestre a eniturilor si cheltuielilor, executia de casa bugetara

realizarea eniturilor bugetare, eectuarea cheltuielilor bugetare. =xercitiul bugetar se identifca

prin perioada pentru care a ost aprobat si executat bugetul.R $.$: Repartizarea pe trimestre s executia de casa bugetaraAmbele sunt aze ale executiei bugetare. Repartizarea pe trimestre se ace datorita sezonalitati

actiitatilor economice care se rasrang asupra eniturilor si cheltuielilor bugetare. *rin urmare

este necesara dealcarea bugetului anual in bugete trimestriale care sa tina cont de termenele

1$


13/17

de plata a taxelor si impozitelor si de sezonalitatea actiitatilor economice. Repartizarea pe

trimestre precede executia de casa bugetara care defneste complexul de operatiuni cu priire la

incasarea eniturilor si plata cheltuielilor bugetare.R $.): Realizarea eniturilor s eectuarea cheltuielilorRealizarea eniturilor nu depinde de cheltuieli dar cheltuielile depind de realizarea eniturilor. !n

cazul unui dezechilibru intre enituri si cheltuieli aem fe defcit fe excedent. !n cazul unui

excedent /enituri mai mari decat cele bugetate0 ordonatorii de credite sunt abilitati sa anga"eze

xcheltuieli suplimentare in limita a -D din incasarile excedentare, inainte de rectifcarea

bugetara, pe baza principiului anticipatiei.R $.3: 8reditul bugetar s alocatia bugetara8reditul bugetar este suma maxima aprobata prin buget in limita careia se pot ordona si eectua

plati in cursul unui exercitiu bugetar. Alocatia bugetara are atat sensul de credit bugetar dar si

sensul de suma proenita de la bugetul statului pentru fnantarea dieritelor entitati.R $.: 8redit bugetar s creditul bancar8reditul bancar este un imprumut luat in anumite conditii iar creditul bugetar este suma maxima

aprobata prin buget in limita careia se pot ordona si eectua plati in cursul unui exercitiu bugetar.

8reditul bugetar este o suma care nu se restituie, find alocate cu titlu gratuit, ara nici o

compensatie, in timp ce creditul bancar se ramburseaza impreuna cu dobanda aerenta. 8reditul

bancar poate f contractat de catre orice persoana, inclusi priate, in timp ce de creditul bugetar

benefciaza numai intreprinderile si institutiile publice.R $.: 8onsolidare s cofnantare8onsolidarea consta in reunirea intr%un tot a mai multor bugete, cu toate eniturile si cheltuielile

aerente, in timp ce cofnantarea reprezinta asigurarea partiala a fnantarii unei cheltuieli

8ofnantarea poate f rambursabila sau nerambursabila.R $.6: anga"ament bugetar s anga"ament legalAnga"amentul bugetar presupune un act prin care o autoritate competenta aecteaza onduri

pentru o anumita destinatie in timp ce anga"amentul legal decurge din incheierea unui act

"uridic, de exemplu un contract. Anga"amentul bugetar se reera asadar la asigurarea sursei de

fnantare de la buget pentru cheltuiala respectia in timp ce anga"amentul legal naste obligatia

unei plati ce reprezinta o cheltuiala pentru bunurile sau prestatia respectia.R $.E: onduri publice s onduri specialeondurile publice sunt ondurile proenite de la buget din care ordonatorii de credit dispun

fnantarile. ondurile speciale sunt acele onduri publice constituite prin legi speciale in aara

bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, aand o destinatie speciala.R $.4: >irarile de credite bugetare s transerurile de credite bugetare>irarilede credite si transerurile de credite bugetare sunt modalitati de a modifca bugetele de

enituri si cheltuieli ale ministereloe , ale organelor de stat, ale arganelor locale, etc dar in mod

dierit. >irarile de credite presupun treceri de sume de la subdiiziunile unei clasifcatii bugetare

cu excedent la altele cu defcit, in cadrul aceluiasi ordonator de credit. Transerurile de credite

bugetare izeaza trecerea din bugetul unui ordonator de credit la altul a sumelor aerente unei

unitati de la un ordonator de credit la altul, ara aectarea echilibrului bugetar.R $.1-: Suplimentarea creditelor bugetare s anticiparea creditelor bugetareSuplimentarea creditelor bugetare se realizeaza la initiatia & de catre guern, care utilizeaza in

acest sens sume preazute la ondul de rezera si la ondul de rezera, a9ate la dispozitia sa.

Aceste suplimentari sunt aprobate de parlament prin legea de rectifcare bugetara. O alta

modalitate de suplimentare a creditelor bugetare este posibila in situatia in care la nielu

unitatilor administrati teritoriale, pe baza principiului anticiparii, sunt utilizate pana la -D din

incasarile suplimentare realizate.R $.11: 5locarea alocatiilor bugetare s anularea creditelor bugetare

1)


14/17

7aca dupa ) trimestre raman onduri neutilizate, & poate bloca respectiele sume care a"ung la

ondurile de rezera. !n cazul ondurilor bugetare ramase neutilizate la sarsit de an, acestea se

anuleaza de drept si a"ung la ondul de rezera bugetara pentru utilizarea in urmatorul an.R ): 7efnitii+ichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor publice@ +ichidarea este operatiunea declansata la

initiatia creditorului prin care se constata realitatea aptelor pe care se intemeiaza o creanta si

cuantifcarea sa in baniI Ordonantarea este un act prin care ordonatorul de credite, da dispozitie

unui agent platitor sa aca o plata unui tert, dupa ce a erifcat disponibilitatea de credite si

dupa ce a eectuat lichidareaI plata este actul de executie a ordinului de a plati prin care sestinge creanta.Anga"amentul multianual, fnantarea de la bugetul de stat @ anga"amentul multianual reprezinta

limita maxima a cheltuielilor ce se pot anga"a pentru o actiune multianuala, dealcata pe fecare

an in parte.Autorizare bugetara @ prieste acordarea creditului de anga"ament sau a creditului bugetar,

dupa caz. Autorizarea poate f anuala sau multianuala.7eschiderea de credite bugetare@presupune in alocarea, in urma cererilor de deschidere, a unor

credite bugetare noi, dupa eectuarea erifcarilor de rigoare.7eturnarea de fnduri @ este utilizarea ondurilor in alt scop decat cel pentru care a ost destinat

prin buget. Reprezinta o inractiune pedepsita de legea penala.

8ontul general anual de executie bugetara @se prezinta guernului impreuna cu bilantul anual alinstitutiilor de stat in ederea aprobarii incheierii exercitiului bugetar. 8a structura el contine la

enituri preederile bugetare initiale, preederile defnitie si incasarile realizate iar la cheltuieli

creditele bugetare itiale, creditele bugetare defnitie si platile eectuate.7escarcarea de gestiune @ decizia prin care se incheie un ciclu bugetarR 3.1: Rolul Trezoreriei de Stat @ este de a eectua incasarile si platile institutiilor publice.

!nstitutiile publice isi deschid conturi la Trezorerie unde se genereaza o retea de 9uxuri monetare

pentru a carei buna unctionare este neoie de cunoasterea, preizionarea, urmarirea s

mentinerea echilibrului dintre incasari si plati.R 3.$: 8ine sunt ordonatorii de credite bugetareB @ acele persoane care au calitatea de a

dispune asupra olosirii creditelor bugetare acordate conorm preederilor legii bugetare.R 3.): 8e reprezinta incheierea executiei bugetareB @ este cea de a patra etapa si ultima aprocedurii bugetare, realizata in anul urmator executiei bugetare. Aceasta consta in elaborarea s

aprobarea contului general anual de executie bugetara de catre & care este analizat de guern

pana la 1 iulie si aprobat de parlament pana la )- noiembrie a anului urmator celui de executie

bugetara.R 3.3: 8and se stabileste destinatia banului publicB @ destinatia banului public se stabileste

odata cu aprobarea bugetului iar alocarea eectia a sumelor se ace prin deschiderea creditelor

bugetare de catre ordonatorii de credit.R 3.: Se modifca destinatia banului publicBSchimbarea destinatiei ondurilor banesti, asa cum au ost aprobate prin legea bugetara anuala,

este califcata de legea penala ca deturnare de onduri. Odonatorii de credit care doresc

schimbarea destinatiei unor sume au la dispozitie procedura rectifcarii bugetare.

Seminarul E >eniturile publice

R 1.1: alin 1 art 1)4 8RAcest articol consacra principiul constitutional nullum impositum sine lege, adica impozitele sunt

datorate conorm dispozitiilor legale, principiu prezent chiar si in prima 8onstitutie a Romaniei.

Asadar nu poate exista un impozit daca nu este preazut in lege.

13


15/17

R 1.$: alin $ art 1)4 8RAlineatul de mai sus consfnteste autonomia bugetelor locale, atribuind consiliilor locale s

"udetene prerogatia de a stabili impozitele si taxele locale asa cum interesele locale o cer,

bineinteles in conditiile legii.R $.1: !mpozit s Taxa bugetara!mpozit @ pentru eniturile care le obtin si pentru bunurile pe care le poseda, persoanele fzice si

"uridice datoreaza bugetului de stat o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil.

Taxele sunt si ele enituri la buget dar, spre deosebire de impozite, acestea reprezinta plataeectuata de persoanele fzice si "uridice pentru sericiile prestate de catre institutiile publice.R $.$: >arsaminte s contributie sociala8ontributia sociala reprezinta o preleare a unei parti din eniturile persoanelor fzice si "uridice,

cu sau ara obtinerea unei contraprestatii. Aceste contributii sociale sunt enituri pentru bugetul

asigurarilor sociale de stat sau ale ondurilor speciale. >arsamantul este suma de bani depusa la

dispozitia statului pe baza unei obligatii legale.R $.): 8ontributia de asigurari sociale s contributia de asigurari sociale de sanatate8ele doua contributii diera prin aceea ca prima alimenteaza bugetul asigurarilor sociale de stat

in timp ce a doua este enit pentru unul dintre ondurile speciale extrabugetare, si anume ondul

national unic de asigurari sociale de sanatate.

R $.3: >enituri publice ordinare s extraordinare>eniturile publice ordinare sunt constituite din: impozite, taxe, contributi sociale, contributii la

ondurile speciale extrabugetare impreuna cu eniturile din diidende, dobanzi, anzarea

actiunilor sau actielor statului sau unitatilor administratie din patrimoniul priat, enituri din

contracte de inchiriere, asociere, parteneriate. 8ele extraordinare cuprind imprumuturi interne s

externe, emisiunile de obligatiuni de stat si bonduri.R $.: >enituri fcale s enituri nefscale>eniturile fscale proin din impozite, taxe si contributiilegate de actiitatea economica a

persoanelor fzice si "uridice, >eniturile nefscale proin din exercitarea calitatii de proprietar a

statuluisau a autoritatilor publice locale. Aceste enituri nefscale sunt diidendele, arsamintele

realizate de catre regiile autonome si alte institutii publice.

R $.: institutii fnanciare s institutii publice!nstitutiile publice sunt autoritatile publice si regiile autonome care utilizeaza resurse fnanciare

publice.!nstitutiile fnanciare sunt bancile de inestitii, institutiile depozitare, societatile de asigurari

ondurile de pensii si frmele de inestitii. !nstitutiile publice se fnanteaza de regula direct de la

buget, pe cand institutiile fnanciare realizeaza fnatarea indirecta prin transerarea ondurilor de

la cei ce economisesc la solicitantii de onduri.R $.6: datoria publica guernamentala s datoria publica locala7atoria publica este suma imprumutata sau garantata de stat. 7aca imprumuturile sunt

contractate de guern atunci se cheama guernamentala iar daca este contractata de

autoritatile publice locale.

R $.E: datoria publica guernamentala interna s externa7upa cum imprumuturile sunt contractate de guern pe piata interna sau externa si datoria sa

se imparte in datorie publica guernamentala interna sau externa.R $.4: imprumuturi de stat s titluri de stat!mprumutul de stat este denumirea generica a creditelor contractate de stat. Titlurile de stat

sunt instrumente fnanciare care atesta datoria statului si sunt emise sub orma de obligatiuni

bonduri, certifcate de trezorerie sau alte instrumente emise pe termen scurt, mediu s

1


16/17

lung.Titlurile de stat sunt aanta"oase pentru contribuabli in raport cu impozitele, deoarece nu i

deposedeaza de o parte de aerea lor.R $.1-: 7efcit bugetar s 7atorie publica7efcitul bugetar inseamna ca eniturile sunt mai mici decat cheltuielile astel incat statul este

neoit sa apeleze la enituri extraordinare, adica sa se imprumute. *rin acest demers creste

datoria publica. 8ele doua sunt in stransa corelatie de cauza si eect. 7efcitul bugetar da nastere

la cresterea datoriei publice si iners, prin cresterea datoriei publice se poate echilibra bugetul.R $.11: rambursabil s nerambursabil

O fnantare sau un ond este nerambursabil atunci cand benefciarul nu trebuie sa restituieniciodata suma de bani, atat timp cat respecta conditiile de eligibilitate impuse la acordare.

ondurile sunt rambursabile atunci cand ele se returneaza la o anumita data ara alte obligatii

precum dobanda.R $.1$: eniturile publice s cheltuielile publice>eniturile publice se reera la resursele fnanciare ale administratiei de stat, ale asigurarilor

sociale de stat si ale institutiilor publice si se impart in enituri fscale, nefscale, parafscale,

extraordinare si alte enituri. 8elalalt element bugetar sunt cheltuielile publice, care reprezinta

modalitatile de repartizare si utilizare a banului public in ederea satisacerii necesitatilor

generale ale societatii.R $.): Sericiul datoriei publice >s !nstrumentele datoriei publice

Sericiul datoriei publice raprezinta totalitatea creditelor /rate de capital, dobanzi si comisioane0anga"ate sau garantate de stat prin & ori autoritatile administratiei publice locale pentru o

perioada determinata. 7atoria publica se constituie utilizand dierse instrumente pe piata

interna sau externa cum ar f: titluri de statI imprumuturi de stat de la banci, persoane "uridice

straine sau romaneI imprumuturi de stat de la guerne si agentii straine, institutii fnanciare

internationale, sau alte organizatiiI imprumuturi temporare din trezorerieR $.13: >enituri bugetare >s enituri publice >eniturile publice se reera la toate mi"loacele de constituire a ondurilor banesti ale statului.

7intre acestea, eniturile bugetare reprezinta cea mai mare parte, acestea find acele resurse

banesti care se cuin bugetelor. >eniturile publice care nu sunt enituri bugetare sunt

imprumuturile, emmisiunile monetare, emiterea de bonuri de tezaur, etc.R ): 7efnitii=xtrabugetar @ in aara bugetului=lement de extraneitate @ caracter al unui element cuprins intr%un raport "uridic care conduce la

aplicarea legii din alt stat!mprumut, subimprumut, dobanda, comision @ fnantare rambursabila, credit. Atunci cand

&inisterul de inante ia un imprumut pe care il transera catre o entitate subordonata, aem de%a

ace cu un contract de subimprumut. 7aca !mprumutul ia orma unui credit bancar, banca

percepe o dobanda pe toata durata contractului si un comision.Acord stand%bJ@ intelegerea prin care banca oera clientului dreptul de a obtine credite

succesie, dupa neoi, in conditiile generale agreate.7repturile speciale de tragere @ instrument monetar international utilizat de &! ca etalon

monetar care se acorda tarilor membre &! proportional cu cota detinuta la ond.R 3.1: 8e reprezinta sumele dealcate de la bugetul de statB*entru fnantarea actiitatilor descentralizate, a unor actiitati a9ate la inceput sau a defcitului

bugetelor locale, acestora li se aloca o parte procentuala dealcata din anumite enituri ale

bugetului de stat, conorm unor indicatori la niel "udetean, orasenesc si comunal: impozitul

mediu incasat pe locuitor, supraata "udetuluiorasuluicomunei, nr de locuitori, etc.R 3.$: 8e reprezinta &!B

1


17/17

&! este o organizatie fnanciara internationala cu 1EE tari membre, infintata pentru a promoa

cooperarea monetara internationala, stabilitatea alutara, pentru a stimula cresterea economica

si pentru a acorda asistenta fnanciara temporara tarilor membre. Tarile membre contribuie cu o

anumita suma de bani in momentul aderarii, participatia fecarei tari find calculata in 7ST

/etalonul monetar propriu al &!0.R 3.): 8omentati rolul si efcienta contributiilor sociale, atat la niel national cat si la nielul (=8ontributiile sociale constituie enituri la bugetul asigurarilor sociale de stat sau la alte onduri

speciale. Acestea au un rol social deosebit de important, deoarece garanteaza realizarea eectia

a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei. 8ontributiile sociale suntaectate de munca la negru. 2radul colectarii contributiilor sociale este exprimat de un indice de

efcienta care in cazul Romaniei este de aproximati D. Romania, posesoarea unor cote inalte

a contributiilor sociale, se a9a printre tarile (= cu cea mai scazuta efcienta a contributiilor

sociale.R 3.3: 8are sunt resursele bugetului (iunii =uropeneB(= are resurse proprii de fnantare a cKeltuielilor. ondurile proin din: resursele bazate pe

>enitul #ational 5rut /6D0, resurse proprii traditionale precum taxele amale pentru importurile

din aara (= /1$D0, resursele bazate pe T>A, in cota fxa /11D0 si alte resurse precum amenzile.

Statele membre le colecteaza in numele (= si le transera in bugetul (=.R 3.: 8e implica administrarea datoriei publiceBAdministrarea datoriei publice presupune actiuni de contractare a datoriei publice, de

rambursare a adatoriei publice, de constituire a ondurilor de risc pentru datoria publica s

recuperarea garantiilor si a sumelor oerite subimprumutatilor, toate acestea conorm unor

principii de administrare a datoriei publice. &inisterul de fnante este cel care se ocupa de

stabilirea si aplicarea strategiei de administrare a datoriei publice care are in edere asigurarea

necesitatilor de fnantare guernamentala, in conditiile minimizarii costurilor pe termen lung si

limitarii riscurilor implicate.

16

teme seminar drept financiar public

Documents