teoria arhitecturii – spatiu arhitectural si compozitie...

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia – legileperceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Teoria Gestalt‐ului : set de principii stiintifice formulate pe baza unor experimente in domeniul

perceptiei senzoriale. Bazele cunostintelor despre perceptia vizuala au fost puse de psihologii

gestaltisti.

Conform teoriei gestaltiste contemplarea lumii cere o interactiune intre proprietatile obiectului si

natura subiectului observator.

Vazul nu este o inregistrare mecanica a unor elemente ci receptarea unor imagini structurale

semnificative.

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizualaTeoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Structura ascunsa a unui patrat

Relatia spatiala dintre cerc si patrat, in cadrul intregului, este o parte a ceea ce vedem.A vedea un lucru inseamna a‐i atribui un loc in cadrul ansamblului : amplasament in spatiu,A vedea un lucru inseamna a i atribui un loc in cadrul ansamblului : amplasament in spatiu, dimensiune pe scara marimilor, stralucirii, distantelor, etc..Aceste caracteristici sunt vazute ca proprietati ale campului vizual total.

l d l d d b lExperienta vizuala este dinamica. Percepem in primul rand nu un aranjament de obiecte, culori, forme ci o interactiune de tensiuni directionate. Aceste tensiuni sunt inerente oricarui precept ca: dimensiuni, forma , amplasare si culoare. Avand marime si deirectie aceste tensiuni pot fi numite “forte” psihologice.forte psihologice.

Fig. 1 – cercul este atras de centrul patratuluicentrul patratului.Fig.2 – cercul este atras spre margine


Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia – legileperceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

In campul vizual abunda structurile induse. (de exemplu: centrul nefigurat al patratului, portiunea

lipsa a unui cerc incomplet, punctul de fuga,etc) Inductiile perceptuale sunt completari nascute

spontan in timpul actului perceptiei din configuratia data a imaginii.

Pozitia cea mai stabila a discului in cadrul patratului se obtine atunci cand cele doua centre

coincidcoincid.

Scheletul structural al patratului

P l i li ii l d bPatratul prezinta linii structurale de baza

Oriunde asezam discul acesta va fi afectat de fortele

factorilor structurali ascunsi. In centru fortele se

contrabalanseaza ceea ce face pozitia stabila. Dealtfel orice

pozitie care coincide cu una dintre trasaturile scheletului

structural aduce un element de stabilitate.

Zonele cu atractii ambivalente determina mesaje vizuale

l


neclare.

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial


Gunnar Goude si Inga Hjortzberg Rezultatele unui experiment in laboratorul de

h l l d kh lpsihologie al Universitatii din Stockholm, 1967

Tendintele de deplasare ale unui disc negru deTendintele de deplasare ale unui disc negru de diametru 4 cm pe un patrat alb cu latura de 46cm.Tendintele directionale se grupeaza de‐a lungul

l i i l l h l l i laxelor principale ale scheletului structural.

Intr‐o imagine vizuala exista mai mult decat formele inregistrate pe retina. Scheletul formele inregistrate pe retina. Scheletul structural serveste drept cadru de referinta.

Echilibrul oricarui punct este o manifestare a t i iltensiunilor



Fortele perceptuale

Sunt reale atat ca forte psihologice cat si ca forte fizice:‐psihologic, efectul de atractie exista in experienta oricarui privitor.‐avand punct de aplicare directie si marimeavand punct de aplicare, directie si marime, aceste efecte satisfac conditiile stabilite de fizicieni pentru fortele fizice

Privitorul vede relatiile de atractie si respingere din imaginile vizuale ca pe proprietati ale obiectelor insesi.

Fig. a: pereche simetric asezata in repaus.

Fig.b: dezechilibrul provine din asezarea inegala a Fig.b: dezechilibrul provine din asezarea inegala a celor doua discuri: unul in centru, in pozitia de maxima stabilitate. Rezulta o structura cu o accentuata ambivalenta spatiala.


Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrul psihologic si echilibrul fizicIn fizica, echilibrul este starea in care fortele ce actioneaza asupra unui corp se compenseaza recioproc.recioproc.Orice imagine vizuala finita are un punct de echilibru (sau centru de greutate).

Echilibrul nu impune simetrie insa simetria este un mod elementar de creere a echilibrului.

Maitland Graves – test de determinare a sensibilitatii artisticefig.7a ‐ este echilibrata cu proportii care se sustin reciproc ; 7b ‐ proportii sovaitoare, imagine ambigua.

Fig 7 Fig 8

Fig 9fig.7a este echilibrata cu proportii care se sustin reciproc ; 7b proportii sovaitoare, imagine ambigua.8a – imagine ambigua; 8b – imagine echilibrata cu dominanta vizualafig. 9 ‐ configuratia echilibrata izoleaza ca nedorita orice deviere. Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala


Concepte perceptuale•Perceptia incepe cu sesizarea celor mai evidente trasaturi structurale.•Trasaturile structurale generale nu sunt furnizate explicit de nicio configuratie de stimuli. •Configuratia de stimuli participa la procesul perceptual doar in sensul in care trezeste in creier o•Configuratia de stimuli participa la procesul perceptual doar in sensul in care trezeste in creier o anumita configuratie de categorii senzoriale generale.•Perceptia rezida in formarea unor “concepte perceptuale”. Vederea creeaza o configuratie de forme generale pe care le aplica cazului in speta. Perceptia nu este o operatie intelectuala ci are g p p p p ploc in sectorul vizual al sistemului nervos. Aceleasi mecanisme actioneaza la nivel perceptual si intelectual.•Vazul este astfel o activitate creatoare a mintii omenesti, perceptia realizand la nivel senzorial echivalentul intelegerii pe taramul gandirii Vazul este intelegereechivalentul intelegerii pe taramul gandirii. Vazul este intelegere.

FiguraFigura perceptuala rezulta din interactiunea dintre obiect fizic, lumina si conditiile existente in sistemul nervos al privitorului.

Influenta trecutuluiFiecare experienta vizuala este inclusa intr un context spatial si temporal Amintirea obiectelorFiecare experienta vizuala este inclusa intr‐un context spatial si temporal. Amintirea obiectelor familiare influenteaza figura pe care o vedem, daca structura respectiva o permite.


Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia –legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

SimplitateSimplitatea poate fi descrisa ca experienta subiectiva a unui privitor ce intelege fara dificultate ceea ce i se infatiseazaceea ce i se infatiseaza.


SimplitateSimplitatea poate fi descrisa ca experienta subiectiva a unui privitor ce intelege fara dificultate ceea ce i se infatiseazaceea ce i se infatiseaza.

Legea fundamentala a perceptiei Legea fundamentala a perceptiei

vizuale sustine ca orice configuratie

de stimuli tinde sa fie vazuta astfel

i t t t lt t fiincat structura rezultanta sa fie cea

mai simpla permisa de conditiile date.

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2 Curs 2Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

fig.31 – Alexander si Carey experiment cu 3 patrate negre si 4 albe. In ordinea simplitatii : 2, 3, 1.

fig. 32. – Patratul este mai simplu decat triungiul – laturi egale in lungime, dispuse la aceeasi distanta de centru, toate unghiurile egale. Imaginea are caracter de simetrie in raport cu cele patru axe Elementele triunghiului desi mai putine lacu cele patru axe. Elementele triunghiului, desi mai putine la numar difera ca dimensiune si asezare.

fig.33 ‐ Unghiul drept este mai simplu decat alte unghiuri deoarece produce o subampartire a spatiului bazata pe acelasi unghi. Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Fig 32 Fig 33


Simplitatea relativa implica parcimonie si ordine la orice nivel de complexitate... Principiul

parcimoniei este valabil sub raport estetic in sensul ca artistul nu trebuie sa treaca dincolo de

ceea ce ii este necesar pentru scopul sau.

Marile opere de arta sunt complexe dar noi le laudam si pentru faptul ca “au simplitate”,

intelegand prin aceasta ca ca ele cuprind o bogatie de sensuri si forme intr‐o structura generala

care stabileste clar locul si functia fiecarui detaliu al intregului.



Echilibrul ‐ actiunea fortelor perceptuale:

Echilibrul fizic si psihologic In opera de arta distributia elementelor trebuie facuta astfel incat sa rezulte o stare de echilibru.In fizica echilibrul este starea unui corp asupra caruia actioneaza forte a caror actiune se compenseaza reciproc. Regula este aplicabila si in domeniul perceptiei vizualeaplicabila si in domeniul perceptiei vizuale.

Sfantul Mihail cantarid sufletele, sec XV


Greutatea vizuala a petecului inchis creeaza forta necesara echilibrarii si redarii sensului imaginii.


hilib l i f l lEchilibrul ‐ actiunea fortelor perceptuale:

Directia Asemenea greutatii directia determina echilibrul si este influentata de amplasament. Greutatea unui element compozitional le atrage pe cele inconjuratoare si le impune o directie In fig 10 calul pare tras in spate prin atractia figurii calaretului In fig 11atrage pe cele inconjuratoare si le impune o directie. In fig. 10 calul pare tras in spate prin atractia figurii calaretului. In fig 11 este tras in fata .



Simplificarea – toate desenele sunt simplificari ale unei configuratii initiale datedate.



Nivelare si diferentiere

Prezentandu‐li‐se figuri ambigue de tipul a si d , subiectii tind sa le simplifice accentuandu‐le fie simetria (b e) fiefie simetria (b,e) fie asimetria (c,f)

Rudolf Arnheim‐ Arta si perceptia vizuala


Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizualaIntreg si parte

Conexiunile si separarile locale care formeaza svastica sunt dominate de altele in cazul patratuluiConexiunile si separarile locale care formeaza svastica sunt dominate de altele in cazul patratului. In mod evident ea nu este o parte a acestuia.

Fragmentele bune nu sunt nici surprinzator de complete nic jenant de incomplete; ele au farmecul de a dezvalui calitati neasteptate ale partilor, sugerand totodata o identitate pierduta, aflata dincolo de ele.



Asemanare si deosebire

Desi toate lucrurile difera in anumite privinte si se aseamana in altele, comparatiile isi au rostul numai cand pornesc de la o baza comunaElementele comune din ilustratie sunt : figurailustratie sunt : figura, orientarea, nivelul de luminozitateDeosebirea – marimea –determina subdivizarea si gruparea elementelor.


Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitieCurs 2 Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomenmultisenzorial


Grupari si separari datorita trasaturilor perceptuale.

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie CursPerceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial


Scheletul structural si transformarile triunghiului.Scheletul structural al fiecarui t i hi i i bti t iltriunghi isi obtine contururile pe baza legii simplitatii.



Orientarea in spatiu implica un cadru de referinta determinand uneori alterareaOrientarea in spatiu implica un cadru de referinta determinand uneori alterarea completa a caracterului figurilor. Alteori aceste modificari nu schimba caracterul obiectului.


Legile perceptiei vizuale nu sunt singurele determinante ale conceptiei arhitecturale. Materialele, textura,

tehnicile de punere in opera, fenomenele de imbatranire a materialelor joaca un rol important in perceperea obiectul de

arhitectura Percepem arhitectura nu numai cu ochii ci si parcurgand-o inregistrand volumele in spatui citind ritmicitateaarhitectura . Percepem arhitectura nu numai cu ochii ci si parcurgand o , inregistrand volumele in spatui, citind ritmicitatea

unor elemente constructive. Sunetul pasilor pe pardoseala, senzatia tactila a elementelor de finisaj, mirosul lemnului sunt

elemente ce contribuie la citirea multisenzoriala a arhitecturii.Unul dintre textele fundamentale care abordeaza problema

ti i lti i l hit t ii t l l i J h i P ll H ti it d tiperceptiei multi-senzoriale a arhitecturii este eseul lui Juhani Pallasmaa Hapticity and time.

“Cred de asemenea ca numeroase aspecte ale patologiei arhitecturii de azi pot fi intelese si printr-o

critica I a parti-pris-ului ocular al culturii noastre . Ca o consecinta a puterii ochiului asupra altor taramuri senzoriale p p p p

arhitectura s-a transformat intr-o arta a imaginii vizuale instantanee. In loc sa creeze microcosmosuri existentiale,

reprezentari intrupate ale lumii, arhitectura proiecteaza imagini retiniene in scopul persuasiunii imediate.

Platitudinea materialelor si suprafetelor egalitatea iluminarii ca si eliminarea diferentelor microclimatice intaresc siPlatitudinea materialelor si suprafetelor , egalitatea iluminarii, ca si eliminarea diferentelor microclimatice, intaresc si

mai mult uniformitatea obositoare si soporifica a experientei. Una peste alta, tendinta culturii tehnologice de a

standardiza conditiile de mediu si de a face mediul cu totul predicibil cauzeaza o saracire considerabila. Cladirile

noastre si-au pierdut opacitatea si adancimea, invitatia senzoriala la descoperire, misterul si umbra . “

Juhani Pallasmaa Hapticity and TimeJuhani Pallasmaa Hapticity and Time


Experienta multi-senzoriala –semnificatia atingerii

-fiecare experienta arhitecturala este multi-senzoriala-fiecare experienta arhitecturala este multi-senzoriala

-calitatile materiei, spatiului si scarii sunt percepute ca o structura unica ce se adreseaza tuturor simturilor

-organele de simt sunt specializari ale pielii – toate simturile sunt legate de tactilitate

-atingerea este modalitatea senzoriala care integreaza modul in care experimentam lumea si pe noi insine

-”arhitectura concretizeaza si incadreaza existenta umana in carnea lumii”

-cultura controlului si a vitezei a favorizat arhitectura ochiului, cu o raspandire instantanee a imagini si un , p gimpact instantaneu.

-arhitectura haptica promoveaza materialitatea apropierea si intimitatea

-arhitectura ochiului detaseaza si controleazaarhitectura ochiului detaseaza si controleaza

-arhitectura haptica angajeaza si uneste

-“In mod obisnuit nu ne dam seama ca un element inconstient al tactilitatii este ascuns in viziune; pe cand privim ochiul atinge si inante chiar de a vedea obiectul l-am atins deja Prin viziune atingem stelele siprivim, ochiul atinge, si inante chiar de a vedea obiectul l am atins deja. Prin viziune atingem stelele si soarele, dupa cum scrie Merleau-Ponty.”

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time


Materie si timp

-”Sarcina arhitecturii de a ne oferi domiciliul in spatiu este recunoscuta de cei mai multi dintre arhitecti dar a- Sarcina arhitecturii de a ne oferi domiciliul in spatiu este recunoscuta de cei mai multi dintre arhitecti, dar a doua sarcina, cea de a media relatia noastra cu dimensiunea inspaimantator de efemera a timpului nu este de obicei luata in considerare.”

-in cautarea artefactului autonom arhitectura modernismului a privilegiat materialele care ofera senzatia-in cautarea artefactului autonom, arhitectura modernismului a privilegiat materialele care ofera senzatia

imaterialitatii si atemporalitatii.

-”suprafata modernista este tratata ca o limita abstracta a volumului si are o esenta mai degrabasuprafata modernista este tratata ca o limita abstracta a volumului, si are o esenta mai degraba

conceptuala decat senzoriala.”

- procesele imbatranirii si uzurii, reactia materialelor nu sunt luate in considerare

-obiectul de arhitectura exista intr-o conditie arificiala de eterna tinerete si atemporalitate

-“forma e vocala pe cand materia ramane muta”forma e vocala pe cand materia ramane muta

- ca o consecinta a acestei viziuni arhitectura creeaza de cele mai multe ori “scenografii pentru ochi”, fara

calitati temporalep



Materie si timp

Exista arhitecti care evoca experientele vindecatoare ale timpului. Arhitectura lui Sigurd Lewerentz ne conecteaza cu timpul profund; lucrarile sale isi obtin puterea emotionala unica din imaginile materiei careconecteaza cu timpul profund; lucrarile sale isi obtin puterea emotionala unica din imaginile materiei care vorbesc despre adancime opaca si mister, incetosare si umbra, metafizica si moarte.


Sigurd Lewerentz: Sankt Petri Kyrka, Klippan, Goteborg, 1966 (1); Markuskyrkan, Bjorkhagen, Stockholm, 1960 (2,3)


Limbajul materiei“Materialele si suprafetele au un limbaj propriu. Piatra vorbeste despre originile sale geologice indepartate, despre durabilitate si simbolul inerent al permanentei; caramida ne face sa ne gandim la pamant si foc, gravitatie si traditiile p ; g p , gfara varsta ale constructiei; bronzul evoca extrema caldura a prin care este manufacturat, profesiile stravechi ale turnarii metalului si trecerea timpului ca masurata de patina sa. Lemnul vorbeste despre cele doua existente si scari temporale ale sale; prima sa viata ca un copac care creste si cea de a doua ca artefact uman facut de mana grijulie a dulgherului sau tamplarului. “

-arta si arhitectura recunosc din nou senzualitatea materiei

-Colajul si asamblajul care fac posibila o “densitate arheologica “ nenarativa prin juxtapunera imaginilor fragmentate cu origini ireconciliabile

Colajul si cinematograful sunt formele artistice care definesc contemporaneitatea si au penetrat toate manifestarile-Colajul si cinematograful sunt formele artistice care definesc contemporaneitatea si au penetrat toate manifestarile artei, inclusiv arhitectura.

‐ Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Limbajul materiei : sculpturi de Richard Serra (1,2) si Eduardo Chillida (3,4)


Imaginatia materiala

In investigarea fenomenologica a imaginarului poetic Gaston Bachelard face o distinctie intre “imaginatia formala” si “imaginatia materiala”. Considera ca imaginile ce pornesc de la materie proiecteaza experiente g gmai adanci si mai profunde decat imaginile formei. Materia evoca imagini inconstiente si emotii, dar modernitatea in mare a avut drept prima preocupare forma.

Alvar Aalto – arhitectura regionalista, romantica,istorica, ce suprima dominanta unica a unei singure imagini vizualevizuale.

- intregul arhitectural nu e legat atat de un concept intelectual cat de o atmosfera emotionala realizata prin scene, episoade,detalii.

J h i P ll H ti it d TiJuhani Pallasmaa Hapticity and Time

Alvar Aalto: Villa Mairea,Noormakku, Finlanda 1938-39


-in anii 30 Erik Gunnar Asplund, Erik Bryggman, Alvar Aalto se indeparteaza de functionalism spre o arhitectura stratificata si multi-senzorialaarhitectura stratificata si multi-senzoriala.

-indepartare de caracterul masculin si vizual al arhitecturii moderne si apropierea de o sensibilitate tactila si feminina

materialitatea senzuala si simtul traditiei evoca durata naturala si continuumul temporal-materialitatea senzuala si simtul traditiei evoca durata naturala si continuumul temporal

-arhitectura nu lupta cu timpul ci concretizeaza cursul timpului

Juhani Pallasmaa Hapticity and TimeJuhani Pallasmaa Hapticity and Time

Gunnar Asplund, Biblioteca din Stockholm, 1928; Eric Bryggman, Capela Invierii ( capela cimitirului din Turku), 1939-45

- Perceptia multisenzoriala in arhitectura contemporana

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial- Perceptia multisenzoriala in arhitectura contemporana

Kengo Kuma: Galeriile de ata populara ale Academiei chineze de Arta, Hangzou, 2015;

Peter Zumthor, Bai termale, Vals, Elvetia,1996;

Herzog &De Meuron Crama Dominus Napa Valley California 1997Herzog &De Meuron, Crama Dominus, Napa Valley, California, 1997.

teoria arhitecturii – spatiu arhitectural si compozitie...

Documents