teoria lui rosler vii toponimia a.d.xenopol
TRANSCRIPT
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
1/40
S tU d i i
CE'~t-Q, -;),tt-'wi11-~ei @ oinCi11~ ,iO Z ,
,~q;cia
gtaian
J f
Profesor d.e ;soria Romnilor la Utiversitatea
din
Iai.
. IAI.
Tipografia,Nf3.ioJ).ala strada
V.
Alexandri.
18 84. . ,, .: ,
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
2/40
nima lor ctr simimentele omeneti, soarta uuui popor su-
pus nu poate dup raiune s se schimbe tot in mai r cu
ct trece timpul, i dac o asemene stare de lucruri fiina in
Transilvania in nite vremuri barbare i crude, a venit tim-
pul ca ea s inceteze, ca triumful raiunei i a omeniei s
ajung predomnitor.
V I I
TOPONIMIA
Un argument i din cele mai hotritoarepe care pro-
tivnicii struinei Romnilor in Dacia cred a'l putea in-
voca in favoarea tesei lor, ar fi acel al lipsei, in rile
locuite astzi de Romni, a unor numiri geografi ce de obr-
ie roman sau dac. Intr'adevr se intimpin, i nu fr cu-
vent, c dac Romnii ar fi locuit in Dacia fr intrerumpere, a-
ceast ar ar fi trebuit s pstreze urmele unui asemene
fapt; cci un popor las in totdeauna intiprirea individua-
litei sale pe locurile care au dat adpostire traiului seu.
Dac deci Romnii n'ar fi prsit cu totul Dacia, la Ince-
putul nvlirei barbare, s'ar regsi in numirile geografice a
le rilor astzi locuite de ei, termini de obrie roman sau
dac, cea ce nu are loc. _Toate rile care au fost supuse
stpinirei romane au pastrat, pentru a zice ast fel, pecetea
romanisrei lor in denumirile geografi ce. Dac Dacia face
singur excepie de la o asemene regul, aceasta s'a .intm-
plat numai din pricin c este mai singura ar care a fost
cu totul prsit de Romani. De aceea i toate numirile ge-
ografice ce se afl in vechea Dacie sunt de obrie slav, ma-
ghiar sau german: terminii latini sau daci au fost cu to-
ii perdui, pentru c Dacia nu au pstrat pe nici unul din co-
pii sei, care s'i transmit posteritei 1 ) - ,
1)
Bosler,
Rom. Stud, p. 129. Hunfalvy, din Rumnen und ihre
Anspruche, p. 39.
7
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
3/40
76
Intimpinarea ar f i intr'adever grav, dac ar f i intemeet.
Noi am avut ins prilejul a desgoli sistemul urmat in espu-
nerea tesei lor de autorii pe care-i combatem, care const
tocmai in a trece sub tcere mprejurrile care ar putea s-i
contrazic, a supune textele, ce pot suferi operaiunea, unor
interpretri siluite, a se feri de ori ce apropiere din care ar
putea s reias adevrul. Ar f i oare aa de afar din cale
ca ei s
f i
procedat tot ast fel i in privina nomenclaturei
rei locuite de Romni, cu atta mai mult c ei nu o cu-
noteau dup ct se vede cu deamruntul, i c nu aveau de
grij a mprtie o asemine netiin, care' slujia .aa de bine
inta pe care o urmreau.
Rsler
sustine c nu exist in Transilvania i in Banat
- -
- -
nici un sing~tr ora
cu nume de
obrie rem n 1).
Aceast
susinere este cu totul fal, Numele romane sau dace au
fost pstrate la mai multe localiti pe care avem s le :e-
v
numeram.
. In Banat. la intrarea viei Temeului care deschide calea
prin muni
ctr
luntrul
rei,
se gsete astzi satul Tapa
sau
Tapia.
Tocmai aice au existat vechea localitate numit
Tapae de Dion i Iornandes
2 ) ,
unde Traian avu prima intl-
nire cu armatele
lui
'Decebal inainte de a intra in hotarele
Daciei. Este tiut c Traian in prima lui expediie ptrunse
etr
capitala Daciei prin Banat, i singura cale deschis pe
aice este valea Temeului. De la Tapae a trecut prin
Ber-
sob~m
i
Aixin
ctr Sarmizagethusa i in drumul de as-
. tzi de la Tapia
ctr
Grditea se
in tln ete
tocmai au-
entul 'I'emeului,
Brsaoa,
care fr indoial i a tras numele
de la vechea politice dac, aezat tocmai in regiunea pe
unde astzi curge riul cu acela nume.
') Rom Stud. p. 130.
2 )
Dia Casius LXVUI, 10. Iornandes 12: Quae patria (Dacia) in
corespectu Moesiae sita trans Danubium, corona montium cingitur
dnos tantum habens accessus, unum per Bontas alterum per Tapas .
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
4/40
77
Lng
C luiu ctr
nordul Transilvaniei se afl astzi satul Pa-
ta, i tabula lui Peutinger d ca staiune a 20-a pe drumul de
la
Cern a, lng
Dunrea, la
Porol is sum ,
cel de pe urm o-
ra la nordul Transilvaniei, numele de Patavissa sau Potaisa
care nu este alt ceva de ct Patavicus sau vicus Pata ').
Ct despre forma acestor doue nume, ea trebuia s rmn
neschimbat, cci dup regulele fonetice a le lim bei ro min e nu
putea primi nici o modificare. Compar: casacccasa, barba=
barba, capracccapra.
Satul Oigmu pe ripa dreapt a M ureului la nordul 0-
rtiei, nu este alt ceva de ct Zeugma lui Ptolemeu, for-
mat dup aceai lege care produse Cerna din Zerna. Loca-
litatea unde se afl astzi acest sat, corespunde cu aezarea
pe care-i o d Ptolomeu, de i acesta pune Zeugma lui ceva
mai aproape Tibiscum, de cum se afl astzi Cigmul. Dar
Ptolomeu nu visitase el singur Dacia, scriea dup alte lu-
crri mai vechi; apoi cartografi a veche era departe de a fi
precis.
Rucrul de astzi de lng Olt amint~te Rucconium al
aceluiai geograf, care pune in harta sa acest ora lng
Carpai i aproape de un riu.
Oraul Deva nu este de ct ~i unuia din numeroa-
sele orae dace a crora final era dava, probabil, dup
forma numelui de astzi, vechea Decidava Tot aa este cu
numile de astzi Daca, Daia care amintesc pe poporul de
batin a Daciei.
Vechea statiune de bi numit de Romani Ad-mediom era.
in tocmai aceai ce se regsete astzi sub numele de
Me-
kadia (in limbagiul poporan al Romnilor acelor pri Media).
enumeroase inscripiuni dedicate virtuei bine-fctoare a
apelor sale calde arat c aceste bi erau visitate nc de
1 )
Tabula lui Peutinqe, Comp. Akne?' una Miiller, Rom. In-
schr. in Dakien No. 708:
Potaissa.
2
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
5/40
78
Romani. ') Tabula lui Pentinger pune ins aceast staiune i-
mediat dup Oerna pe Dunre, ceea ce corespunde pe de-
plin cu aezarea ei actual, in ct este peste putin a nu
se admite aice o continuitate a denumirei. Se ridic ins in-
doeli asupra derivaiunei numelui romn din forma roman,
pe motivul c mediam ar f i trebuit s dee in rom nete forma
meaz, ca i in mediam diem=:meaz :zi, mediam noctem
meaz noapte. La aceasta intimpinm c nu se ie in bgare
de sam inriurirea pe care metatesa silabei ad a putut s
o pun in lucrare prin stremutarea din loc a accentului .
Ad-me-diam=-Me-d-diam, de unde prin contragere: Media,
Mehadia, Media.
In sfrit s amintim doue orae ale Valachiei a cror ele-
numire este datorit unor imprai romani care probabil le
intemeier, C aracal aa numit dup impratul Caracalla
2 )
i Tumu Severinului, dup unul elin cei doi Severi care dom-
nir in Roma. Partisanii cu ori ce pre a prsirei Daciei vroesc
s vad in acest de pe urm nume o amintire a tribului slav
') Akner und Mii,llet,
1. c. No. 19-42. No. 21: quod a longa in-
firmitate virtute aquarum numinis sui revocaverunt filiam No.
27: fontibus calidis, No. 31: ob restitutam valetudinem bo-
nam. Anonymus Ravennatis o numete: Me(lilas. Districtul li-
mitrof al Valachiei se numete: Mehedini.
2 )
Lng Caracal se afl ruinele unei ceti pe care poporul din
imprejurimi o numete Antina, nume pe care '1 credem derivat
din Antonina, in ct ast fel numele impratului Antoninus Cara-
calla s'ar fi mprit asupra oraului i a cetei zidite de dnsul.
.Revista tiinific din Iai Contimpuranul sub redacia d-lui
1.
Ndejde (anul 1884, p. 577) combate aceast derivaiune pe mo-
tivul c a urmat de n in latinete s'ar fi prefcut dup o lege
fonetic in romnete in i c deci Antonina ar fi trebuit s
dee astzi forma ntina, Untina, iar nici odata Antina. Ce se face
ins atunci cu
Anton
numele propriu derivat fr indoial de la
numele latin
Antoni~ts?
Trebue tiut anume c chiar in cazurile
unde se gsesc regule generale in formele limbistice, aceste nu se
aplic la numele proprii, care ne avnd inles, urmeaz unor re-
gule fonetice particulare.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
6/40
79
al Severanilor, care in s n'au locuit nici odat in preajma
acelui ora ci in Dobrogia i in centrul Balcanilor. Mai este
de observat apoi i genetivul singurit al cuventului. In
s frit s'a descoperit in acel ora mai multe inscripiuni care
dovedesc c in acel loc a fost o aezare roman. Una din a-
ceste inscripiuni amintete chiar pe impratul Severus. In
timpurile din urm s'a dat tot aice peste un cimitiriu pen-
tru oameni sraci ').
In Moldova oraul
Suceava
amintete prea bine pe vechea
Sucidava pe lng aezarea ei pe carta lui Ptolomeu lng
Prutul superior, pentru c aceste doue imprejurri s fie da-
torite
in tm plrei, .
Trebue s mrturisim ins c numele de ome rmase din
perioada roman sunt puine in Dacia. Dac privim la Fran-
ia, Spania sau Italia gsim c numele de orae rmase de
la Romani sunt in numer insemnat i c fr indoial exista
in aceste eri o puternic tradiiune local, pe Cnd in Da-
cia ea nu este de ct slab representat, Cum s se esplice
acest fapt care nu se poate tgdui?
Noi credem c trebue atribuit caracterului deosebit al n-
vlirei
barbare in apusul Europei i in rsritul acestei pri
a lumei, cu deosebire in Dacia. In partea
apusan
a impe-
riului roman au nvlit numai popoarele germane, cel puin
numai aceste intr'un chip mai statornic. Hunii a trecut nu-
mai ct pe aice; Avarii. i Ungurii, de i a prdat une-ori
Germania, Frania i Italia, nu i-au ales in aceste eri lo-
cul slluin ei lor, ci in Panonia, in preajma Daciei. Po-
poarele germane ele
in si,
inainte de a se aeza in erile
apusene, trecuse prin acele de la rsrit, de unde venia
n-
rlirea, ~i lovindu-le pe aceste cu toat furia lor, i re var-
1 ) Akne1' ttnd MiillM' L c. No. 17-16: No. 14; t sev. Nu inele-
gem pe ce motiv d-l Mommsen declar aceast inspripie de apo-
crif C. 1. L. III, p. 12: videtur ficta propter nomen oppidi,
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
7/40
180
sase tot focul selbtciei lor asupra acestor pri I in pri-
mul loc asupra Daciei, i numai ct dup acea, rcorii i in-
duplecai ctr civilisaie, cei mai muli cretinisai in pr-
ile rsritului, treceau mai departe ctr Europa apusan.
Pe cnd deci apusul Europei primi in sinul seu popoare
ce e drept barbare, dar capabile i chiar doritoare de a se
civiliza, Dacia fu copleit sau de aceste popoare la prima
AA/
lor ciocnire sau de altele de neam lfanic, cu neputin de
a se polei sau civilisa '), care nu veniau s se pun sub um-
bra culturei imperiului roman ci se
rpeziau
cu o furie ne
mai pomenit s sfrme i se pustieze tot ce le eia in cale.
Era barbaria in toat puterea cuventului, barbatia cea oarb
i in scut rasei, nu acea care provine numai ct din lipsa
unei culturi. Dnsa nu putea fi schimbat, precum nu poi
imblinzi firea lupului sau acea a tigrului.
Pe cnd in apusul Europei cei mai mai muli barbari se
furiase in imperiul roman, se rugase s fie primii in ar-
~atele sale i numai ct atunci
navli r
mai cu violen cnd
simir la spatele lor suflarea inciumat a Hunilor, in Dacia
nvlirea
avu tot deauna caracterul npustirei unor .imense
bande de hoi, care ddeau foc,
drm au,
pustiau, omorau,
pare c ar fi vrut s stng ori ce suflare pe pmnt. i a-
ceast nvlire nu inu ca pentru Europa apusan
VlO
doue
sute de ani, ci aproape
o mie
in ct, lucru ingrozitor de gndit,
peste
trei-zeci de generaii de oameni
nu mai putur hldul
in linite de reul barbarilor, care preau c curg din un izvor
ce nu vroia s mai sece. Hunii, Avarii, Bulgarii, Ungurii,
Pacinaii, Cumanii, Tatarii, afar de alte oarde mai mici, a
cror nume s'a confundat cu aceste lalte,
eat
pomelnicul cel
bogat i inflorit al neamurilor mongolice. i fie care din a-
ceste nvliri nu' era de ct reproducerea celei de mai ina-
1) Dac Ungurii s'au civilizat pn la un punt, 'aceasta o clatoresc
amestecului lor cu rase civilisabile: Slavii i Romnii.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
8/40
inte, atta numai ct c in locul celor stui veniau altii tot
mai flmnzi. Nu ne a rmas descrieri contimpurane de ct
asupra celei de pe urm din aceste nvliri, acea a Tatari-
lor; dar dac unde-va se poate aplica zicerea latin ab uno
disce omnes apoi fr i ndo ia l c aice. Portretul Tatarilor
lasat de Arhidiaconul Thomas i care samn de minune cu
acel al Hunilor fcut cu atta mestrie de Marcellinus poate
s slujasc drept tip pentru toate rasele mongolice care au
venit asupra Daciei i descrierea scenelor de cruzime infi-
ortoare
pe care ei le fcur in Dacia drept icoan credin-
cioas a tuturor celor-lalte nvliri mongole.
Infoarea Tatarilor e ingrozitoare, cu mdularele scurte
i trunchi urile mari, faa lat i pielea alb
?);
obrajii lip-
sii de peri i nrile adnci, ochii mici i in deprtai unul
de altul, despreuesc hrana eu pne, se nutresc din crnuri
att proaspete ct i putrede, eal' drept butur amestec lapte
inchegat cu snge de cal '). Ct despre izbnzile pe care a-
cest cumplit neam de oameni le indeplini in Dacia, eat in
ce colori sunt ele descrise ele marturi oculari ai evenimen-
tului
i
care une ori sunt att de vii in ct las a ptrunde
chiar frumusei de stil prin barbara latini tate a veacului de
mijloc.
Cdeau oamenii gonii de Tatari in dreapta i in stnga
ca frunzele la vntul de iarn; cadavrele nenorociilor aco-
pereau drumurile, curgea sngele in iroae groase ca nite
riuri i minjiau pmntul nefericitei patrii
2 ) .
Atta era de
deas aruncarea sgeilor in ct mai c acopereau cu umbr
pe acei ce luptau, i sgeile ca lcustele sau omidele lipite
unele de altele sburau prin vzduh 3). Era o privelite in-
') Archidiaconus Tlunnas,
Historia pontificorum Salonitarum c.
XXXVIII in Schsountne, Scriptores, voI. III. Comp. Amm, Mar-
cell. XXXI. 2.
2 Alh. Thomas, c. XXXVII.
3 ) Roqeriu, MiserabiJe Carmen, c. XXVIII in Schwandtnel', voI. I.
8
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
9/40
18~
grozitoare de a vedea in timpul nopei o ctime att de mare
de cadavre omeneti, care zceau imprtiete ca lemnele sau
ca pietrele; dar aceast grozvie deveni o scpare pentru zilele
de mai apoi. Mai muli oameni ne indrsnind s fug in tim-
pul zilei, se
tvliau
in sngele celor mori i ascunztndu-se
intre cadavre, gseau ast fel cei vii lng cei mori scpare
i aprare '). Pe cmpii i pe drumuri zceau corpurile mul-
tor mori, unele cu capetele tete, altele
s fiete
in buci,
multe din ele arse in casele sau bisericele unde cutase a-
dpostire. Aceast nenorocire, aceast pedeaps i grozvie
inea cale de doue zile i tot pmntul era coperit cu snge.
i
zceau corpurile pe faa pmntului ca turmele la pscut
sau precum stau respndite in cariere frmturile de pia-
tr 2) , i aa mai departe, file intregi pline de aceste ta-
blouri unul mai infiortor de ct celalt i care de part~ de a
exagera spimenttoarea realitate erau in neputin a o re-
produce.
O asemene nvlire czind asupra poporaiunei daco-romaue,
deprins cu linitea i aprarea de care se bucura sub o-
blduirea roman, trebui s mping pe oameni la fug i a-
nume, cum am artat' o in mai multe ren duri , pe cei bogai a-
far din provincie, pe cei sraci in locurile tari, de care toc-
mai Dacia era aa de 'bogat, Nicire in apusul Europei nu
se vede ca poporaia s.~ fi fugit inaintea nvlirei. Din pro-
tiv moiile i oraele Romanilor se umpleau pre zi ce mer-
ge tot mai mult cu poporaie german. In Dacia totul fu
drmat, pustiit ; n~ rmase piatr peste peatr din frumoasele
orae a le Daciei i poporaia lor umplu lumea sau munii.
In nite asemine condiiuni de via create daco-romani-
lor, ar fi fost o adevrat minune ca s fi rmas in Dacia o
terminologie geografic care s fi pstrat pn astzi numele
) Arh. Thomas, c.
XXXVII.
) Roqerius, C. XXX.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
10/40
183
vechilor rae, Aceste fur prefcute in cenu i nu se mai
ridicar; cci Romnii nu se puteau cobori
ca popor
din mun-
ii unde i adposteau existena, de vreme ce barbar ii ro-
iau necontenit la poalele lor. Paralel cu aceast peire a o-
raelor romane, mai gsim
disprut
inc i o alt parte,
poate mai insemnat chiar a vieei lor, care ar
fi
trebuit s
loveasc tot att de tare pe acei ce se miar de dispariiunea
numelor de orae, dar pe care, cu toate aceste, n'au bagat'o
de loc in sam. Aceasta este viaa de stat roman.
Daco-Romanii erau organizai in Dacia.n provincie roman,
precum erau organizai bun-oar locuitorii in Spania i Gal-
lia. Pe cnd' in aceste eri tradiiunea statului roman, numele
dregtorilor, limba oficial. i alte elemente ale vieei orga-
nisate rmn neatinse-'), ele
dispar din D acia pn la cea
ae pe
'urm rmi.
Nu exist la poporul
romn
nici un
singur aezmnt politic care ar fi fost mote~it de la Romani;
totul este la ei nou, totul
imbrac
forma slavon sub a c-
da inriurire s'a inchegat eari in Dacia viaa de stat.
Fiind c aceast imprejurare are insemntatea cea mai
mare pentru intrebarea pe care o tratm, v'om cuta s o do-
vedim prin cte-va cuvinte:
Lsnd
la o parte noiunile de stat ce se ineau de cen-
trul imperiului roman, precum acele de senat,
sena tor, p atri-
ciu, censor, coneul, impmt,-din
care numai aceasta din ur-
m s'a pastrat in contiina poporului, ins in haina mitic
a basmului,-se trecem la analisa elementelor politice pro-
vinciale i anume la acele ce se
constt
a fi existat in pro-
vincia Dacia, pentru a vedea rmas-au vre una elin ele inc
in memoria poporului romn?
Capul suprem, al provinciei Dacia a fost in tot timpul st-
') D-I
Fustel de Goulanges,
Histoire des institutions de l'ancienne
France, 1, p. 481, spune: La familIe merovingienne, devenue mai-
tresse de la Gaule, ne songea pas
a
detruire les institutions po-
litiques qu'elle
y
trouva etablies, Elle pretendit au contraire.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
11/40
184
pinirei romane legatus Augusti,9, i s'a gsit in inscripiuni,
numele a 38 de aceti inali ocrmuitori, ast fel c nu-
mele i ideia de legatus trebuia. s tie intiprit in
mintea fie crui Daco-Roman. Tot att de insemnai e-
erau i procuratores Augusti,
in srcinai
cu strngerea con-
tribuiilor, care erau cte unul pentru fie care din cele trei
Dacii: Apulensis, Porolissensis i
Malvens i s ,
Inscripiunile ne
au pstrat numele a 15 procuratori din care 8 in Porolisum
i 6 Apulum, Aceti procuratores Augusti aveau i ei sub din-
qouoerne
it
la maniere romaine et continue l'empire.
Si nous
voulons nous faire une idee exacte de ces princes, il faut nous
re,
presenter des hommes qui parlent le latin, qui s'habillent it la
romaine, qui s'amusent it ecrire en latin, qui se plaisent surtout
a
sieger sur leul' pretoire
a
la facon des empereurs et
a
y dicter
des arrts: En conservant le titre de rois des Franes ils y ajou-
tent volontiers les titres tout romains de prince, de
patl ici
et
d'homme
illustl e.
Ils prenent les insignes imperieux, la couronne
d'or, le trone d'or, le sceptre, la chlamide et la tunique de pour-
pre. Ils ont une cour qu'ils appelIent comme les empereurs le
palais sacre. On leul' voit une suite de dignitaires et de courti-
sans qui s'appelent comtes, domestiques, chanceliers, referendaires-
cameriers, Tous ces noms sont romains ; toutes ces dignites sont
passees du palais des empereurs dans le palais des rois francs ,
p. 493: Les rois merovingiens, matres d'un tel pouvoir n'eu-
rent pas it chercher des moyens nouveaux pour gouverner les hom-
mes; ils userent de ceux dont l' empire romain s'etait servi. Les'
empereurs avaient organise une administration centrale et une ad-
ministration provinciale; les rois francs garderent Pune et l'au-
tre , p. 502: Le seul imp ot romain qui ait disparu est le chri-
sargyre. Le principal impot direct etait, comme du temps de I'empire
la contribution fonciere. Non seulement elle continua d'etre pereue
commme au temps des empereurs; mais encore elIe fut d'apres
les
m m es
registres de repartition qui avaient ete rediges par les
fonctionnaires imperiaux etc. Pretutindene continuitatea cea mai
deplin intre viaa roman i acea a statelor barbare. La Romni
din contra o intrerumpere complet.
') Legatus Augusti pro praetore trium Daciarum, era titlul seu de-
plin. Vezi asupra irului i numelui lor
G oos,
Untersuchungen
uber die Innerverhaeltnisse der traianischen Dakiens in Arhi
1874, p. 139 ~. u.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
12/40
ii mai muli ali procuratori mai m ic i, in src in ai cu strn-
gerea unor dri speciale, precum:
proeurator oiqesim ae here-
ditatum
(1135)
1), procuraior a cadueis,
averile fr stpn,
motenirile vacante (1622)
procurator vigesim ae liberta tum ,
darea pe sclavii liberai (1135),
procuraior ourariorum;
acel
ce strngea venitul minelor de aur (1312, 1313) i alii inc
a cror caracter e mai greu de precisat, Aceti ageni fis-
cali, perceptori de dri, fiind necontenit in atingere cu pu-
blicul, trebuia ca numele pe ct i fiina lor s fie foarte cu-
noscute poporaiei din Dacia.
- - -
Ambele aceste
dreg
orii att de pop~lare i de cunoscute
au perit din amintirea poporului r omn , Dar dac dregtoriile
generale ale provinciei au disprut, rmas-au cel puin acele
municipale, acele dregtorii mai apropiate de' popor prin in-
deletnicirile lor? Nici atta.
Centrul administrativ al municipiului sau coloniei romane
era in oraele Daciei ca i in acele ale intregului imperiu
o rd o d ec urio nu m
sau senatul municipal compus din un nu-
mer de
decuriones,
cum am zice astzi consiliul comunal al
oraului. Acest consiliu, care delibera i hotria asupra a-
facerilor comune alegea din sinul seu patru barbai in mu-
nicipii i doi in colonii, quattuorvit i i duum m :r i din care u-
nul
primus
era un soiu de primar, eal' ceilali un fel de a-
jutoare, ce conduceau
ocrmuirea
zilnic a daraverilor co-
munale. Att decurionii ct i duumvirii sau quatuorvirii sunt
pomenii in inscripiuni de nenumrate ori, in ct se vede c
numele lor era dintre acele care veneau mai des pe buzele
Daco-Romanilor. Tot aa ele populari erau in s i
defenso-
res
sau
pettroni
att a le oraelor ct i a le colegii lor, nite
protegiuitori i aprtori influeni ai intereselor acestora, care
se intlnesc iari la fie ce pas in monumentele epigrafice. Se
mai gsesc in sfrit in Dacia i ali magistrai att comu-
1 ) Numerile sunt acele a le inscripiunilor din C. I. L. III, pars. 1
185
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
13/40
186
nali ct i provinciali precum : curcdoree v-iarum inspectori ai
cilor publice, quaestores (casieri) praetores urbani i pe'regrini,
trib uni, triumviri aeri argenti flando jeriundo
(1459),
trium-
viri capiiales (1455), aediles, maqistr: cannabensium, prae-
fecti collegiorum, pagi (Aquensis), i alii muii a cror nume
au disprut pn la cel de pe urm din mintea i limba po-
porului rom n .
Mai extra-ordinar poa~ prea imprejurarea c i cuvin-
tele privitoare la orndueala armatei a. disprut din graiul
Rominilor. Armata roman se compunea din legitmi, ale i
cohorte. Numai aces de pe urm termin au' ajuns pn la
noi sub forma de curte, inse nu in inelesul de corp de armat ci
numai ct in un altul pe care'l avea i la Romani, acel de ograd
(Varo, de re rustica). Militarii activi purtau numele de milites gt'e-
garii; cei eii din slujb acel de~ani, cuvent care in limba
latin avea inelesul special de soldat liberat din armat dup
implinirea slujbei. Aceasta fiind de 25 de ani, inelegem c
mai toi cei ce eiau din armat erau inaintai in vrist. A-
cest cuvent s'a i pstrat la Romni in acel de btrn, care
insamn ins numai ct mare de ani, fr nici o amintire a
slujbei militare. S'au pstrat acest cuvnt i intr'un alt ineles
anume la moiile
rzeti
pentru a insemna un cmp de p-
mnt neimprit la care au dreptul mai muli simpartai, Aa
se zice c cutare
rzi
fat: parte dintr'un btrn. Aice s'a
pstrat amintirea asignaiunei de
pm nt
ce se ddea vete-
ranului la eirea sa din armat, lucru ce s'intmpl i in
Dacia de mai multe ori, precum ne o dovedesc mai multe
diplome militare date veteranilor din Dacia dup eirea lor
din slujb '). Numai atta
in s
ne a rmas din complexul no-
J ) Akner und. Miille1', Rom. Inschr. in Dakien, 865: Imperator
Caesar divi Nervae filius-equitibus et peditibus qui militaverunt
in
alis duabu et cohortibu decent
quae appeJlantur 1 civium R o-
manorum, et 1 Augusta Ituraeorum, etc.-et
sunt
i n
Dacia
sub
Decio 'I'erentio Scauriano
quinis et vicenis pltwibusve stipendiis
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
14/40
87
iunei de veteran, din care tocmai inelesul seu fundamental,
elementul militar, a disprut cu totul.
Pe lng capul armatei, care era de obiceiu legatul lui
August, mai erau c ofieri inferiori:
praefecti,
tribw~i, cen-
turiones, optiones. Apoi deosebite grade mai mici, precum:
decuriones, frumentarii, duplarii, cornicularii, tesserarii, be-
neficiarii, vexilat'ii etc. care toi acetia au disprut pn la
unul din memoria poporului
romn.
Tot aa au disprut i
numele drilor romane precum oiqesima, tributurn, portorium,
Ce s'au fcut cu toate aceste noiuni pe care fie care
Daco-Roman trebuia s le aib in mintea sa, care trebuia s
se afle in fie care moment in gura poporului din Dacia? Alt
respuns nu poate fi dat la aceast intrebare de ct c perzin-
du-se noiunile la care se referiau cuvintele aceste, cu tim-
pul au trebuit s dispar i ele, Se tese rdcina lor care
le inea vii in
contiina
poporului, i trebuia deci s se u-
suce i s se deslipeasc ca frunzele de pe un trunchiu mort,
Nvlirea barbarilor asupra Daciei avuse deci de efect de
a stnge cu totul viaa de stat roman, de a strpi ori ce soiu
de
aezm in te o rganiztoare
i de a arunca pe poporul daco-
roman eari in starea primiti v jn care se fac injghebrile
societilor. Daco-Romanii se duser in muni. Acolo redui
iari in cea mai mare parte la starea de pstori, ei
re c-
zur din inalta i complicata organisaiune de stat roman
in viaa
patriarchal,
in care uitar,
impreun
cu toate
noiunile ce se refereau la viaa organizat i cuvintele ce le
insemnau.
Aeast
dispariiune att de
complect
a ideilor pri-
emeritis, dimissis honesta missione, quorum nomina subscripta
sunt, ipsis liberis posterisque eorum civitatem dedit et connu-
bium cum uxoribus, quas t.unc habuissent cum est civitas eis data,
aut si qui caelibes essent, cum iis quas postea duxissent dumta-
xat singuli siogulis. Idem, 50: Titus Aelius Hadrianus Anto-
ninus Augustus Pius equitibus et peditibus qui militaverunt in
aUs III quae appellantur etc, et cohortibus X etc,-et sunt 'in
Dacia sub Statio Prisco .
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
15/40
88
vitoare la viaa statului este cea 'mai vie dovad c Romi-
-;ii a-; trit in muni
U r i
lung restimp dinviforoasa perioad
a .nzlirii, c deci ei prsise oraele din cmpii c aceste
s'au daramat i n'au fost reedificate i c impreun cu monu-
mentele se ingropar sub ruine i numirile lor, pe care astzi
trebue s le demormentm precum facem i cu drmtu-
rile lor.
Eat deci esplicat pe deplin pricina lipsei de nume de
ceti din Dacia. Ea nu putea fi ineleas fr faptul paralel
artat de noi, dispariiunea intregei viei de stat a poporu-
lui roman.
Viaa o rneasc se desvo lt tot-deauna in paralel cu a-
cea politic, Ct timp Romnii tris in muni ei fur lipsii
i de una i de alta. Cnd reincepur a injgheba viaa
01-
ganisat sub inriurirea Slavonilor, se intemeer, i oraele
noue, care in mare parte poart numiri slavone.
Dar dac numele de orae sunt' aa de puine, oare nu
v'om putea noi intlni alte rm ii de nume date de cei
vechi unor elemente geografice naturale precum munii sau
riurile ? O l. .
Asupra munilor observm ca R om fiiii ne-au lsat in ge-
nere foarte puine tiini. Muntele nu-i interesa pe ei, ba
chiar i respingea, i de sigur c Sviera cea astzi att de vi-
s itat era incunjurat cu mare ingrijire de Romani. Din toi
munii Daciei nu gsim pomenii in autorii vechi de ct nu-
mele generic al Carpailor care exist i astzi, dar care
din causa intinderei lanului lor pot tot att de puin ca i Du-
nrea 1), s aduc o dovad pentru struina Rominilor in
J )
D-l Hasdeu
deduce totui din numele romin al Danubiului,
DIt-
nrea un argument in favoarea continuitii Rominilor in Dacia:
Samonicus scriitor roman de dup Traian spune c in limba
trac
Danubius ar insemna ptwtto1' de nori. Albanejii numesc nourul
re ~i purttor se exprim in aceai limb prin dane, dene ; nu-
mele romtn Dunre, n'ar
fi
deci de cit vechiul trac: Dame-re. A-
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
16/40
vechea Dacie. . Carpaii se mai numeau ins i
C aucasus
i
o parte din ei purta numele, inrudit prin form, de Uo q oeo n w
sau
C auca.
Poate c de la acest de pe urm nume s se
trag numele de astzi a piscului
C ocon
din judeul Muscelul. ).
Alt fel st lucrul cu riurile, Aceste erau cunoscute de cei
vechi, care le intlniau foarte des in drumul lor, ast-fel c
au rmas mai multe amintiri despre ele in scrierile lor. Toate
aceste nume, tiind de obrie mai veche de ct Romanii, do-
vedesc pe de o parte, dup cum am artat'o mai sus, stru-
ina sub stpnirea roman a naiunei dace, care le dduse
la inceput. Pe de alta ins ele existnd i astzi, incercnd
numai ct modificrile schimbrilor limbistice operate in de-
cursul veacurilor la poporul ce au locuit pe rpile lor, tl'eble
numai de ct s admitem o continuitate neintrerupt a aces-
tei poporaii, cci o schimbare deplin a elementului ome-
nesc care venia in atingere cu aceste riuri, trebuia s . aib
drept rezultat neaprat schimbarea a ceea ce aparine omului
in fiina unui riu, numele seu. Acest fapt nu poate fi espli-
cat prin observaia fcut in treact de d-l
Hunfalvy
c ri-
urile ar avea o via ndrtnic i s'ar transmite uor de
la un popor la altul
2 ) .
Aiure d-sa mai adauge apoi c nu-
mele Prutului i a Siretului erau necunoscute pe timpul Roma-
nilor i puteau deci cu atta mai puin s fie transmise prin
ceas t veche insemnare a Dunriiccpurttoare de nori a fost ps-
trat in zictoarea poporan:
bat-te Dunrea,
i la Daci jur-
mntul cel mai sacru se fcea cu solemnitatea Mutului apei din
Dunrea, in ct clctorul jurmntului e l . pedepsit prin baterea
Dunctrii. Numele Dunare ins nu poate fi de obrie albanez,
de vreme ce nici odat Albanezii n'au locuit lng Dunrea. Sau
nu cum-va se va zice c Romnii plecnd peste Balcani sub Au-
relian, vor
fi
dus cu dnii numele dacic al Dunrei, pe care nu
l'au mai uitat de atunci, ast-fel c tocmai peste 1000 de ani l vor
fi readus indrt in Dacia (Istoria Critic, p. 293).
1 Hasdeu, Ist. Crit. p. 282.
2 ) Anspruche, p. 39.
89
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
17/40
190
coloniti romani (care dup cum am vzut nici odata nu s'au
aflat in asemene regiuni), sau prin staiuni militare '). Si-
retiul
i Prutul necunoscute pe timpul Romanilor; cnd sunt
pomenite in c de Herodot i apoi pentru ce oare numele
acestor riuri n'ar f i fost ele transmise posteritii prin sta-
iuni militare, cnel tocmai intreitul val al lui Traian elin Ba-
sarabia se intindea pe malurile lor?
Trebue apoi luat aminte c nu numai cursurile ele ap de
oare care insemntate au pstrat vechiul lor nume; dar chiar
cte
-va
elin cele cu totul mici, att in volum ct i in lungime,
nite pre a cror maluri erau locuite ele la izvor pn la
gura lor de aceai poporaie, i a cror nume al'
f i
trebuit
s se schimbe cu att mai uor c nu era nevoe de mari
prefaceri etnice operate pe malurile lor, pentru a inlocui nu-
mirile lor prin altele aparintoare noilor locuitori. Cum se
poate ins ca Maghiarii i Slavii s
f i
cunoscut vechile nu-
miri ale riurilor Daciei, dac ele nu le-al' f i fost transmise
prin o poporaie ele batin, care le pstrase ca o motenire
strmoasc q ?
Incepnd cu partea rsritean a Daciei, Moldova intlnim
intiu riul
Prut
a crui nume este raportat pentru prima
oar ele Herodot sub forma greceasc
IIl)pio~ .
Forma contrac-
tat
rem n
care se intlnete astzi in gura poporului ce
locuete pe malurile sale,
Prut,
se afl amintit inc de Con-
stantin Porphyrogenitul, 952, care numete acest curs de
ap Bpoiho< ; 3 ) .
Indat dup acest riu curge al doilea mare afluent al Du-
) Ibid,
p. 43.
') Tomaschek
Zeitschrift fur
O .
G. 1872, p. 450: SeIbst dis we-
nigen Spurem der Nomenclatur Iassen sich nul' durch ein langes
Fortbestehen einer autochtonen Bevolkerung ezkIren. Haben sich
in Moesien, der cinzigen Heimat der Rumaenen nach Rosler 's An-
sicht, deren mehr -erhalten ? Nein l.
3
He1'odot IV, 48. Const, Porphqr. de adm. imp. Bonn. p. 171.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
18/40
nrii Siretiul. J>_tolomeu l numete
'Ic :: paIJo< ;;
Ammianus, Ge-
rasus si
C onst,
Porphirogenitul i d chiar numele ce l
poart i astzi U pe o
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
19/40
92
derea insa a vocalii ou intre ), i r se efectuase inc de pe
timpul Romanilor, de oare ce o inscripiune d acestui riu
numele de Alt-inus
1).
Jiul reproduce astzi numai ct intia silab din numele
seu cel vechiu :
Gil-lJit
dup cum ne a fost pstrat acesta
de Geograful Ravenat i Iornandes
2 ) .
lYlott'ul,
i trage numele seu de la vechiul ora dac
A-
mutria,
care era probabil i numele acelui riu. Oraul dis-
prnd, a rmas numai riul cu numele seu cel vechiu. Sta-
iunea
Amutria
esto aratat pe tab. Peut. ca a doua dup
Drobetis (Turnu Severinului) i riul Motru de astzi curge
nu departe de acest ora spre nord-ost.
In sfrit dintre riurile Valachiei mai citm pe
Lotrul,
riu-
le ce se vars in dreapta Oltului, Iing pasul Turnului
ro,
i care'i trage fr nici o indoial numele seu de la oraul
dac
Arutela,
care se afl trecut pe Tab. Peut. ca a 9-a sta-
iune pe calea roman ce ducea de la Drobetis (Turnu-Se-
verinului) prin pasul Turnului ro ctr Apulum (Karlsburg)
i distana destul de insemnat intre Motru (Amutria), a 2-a
staiune pe aceast cale, i Lotrul (Arutela) las pe deplin
lor pentru 7 staiuni intermediare, mai ales dac lum in
privire ca numerul total al staiunilor intre Drobetis i A-
pulum erau 15.
1) P to to meo. III, 8.
Akne1
und
Miille1 ,
Romische Inscriften in Da-
kien, Anhang No. 28: quam Drusus pater alpibus belIo patefac-
tis derivavit, munit ab
Altino
usque ad flumen Danuvium, O alt
inscripiune aduce numele de
Ahttum. Ibid
No. 17: ad Alutum
flumen secus mont. Caucasus''. (Carpaii).
2 )
Iornamdes
XXII.
Geoqr. Raven.
IV, 14. D-I
Hasdeu
Ist. Critic
Lp. 283 combate apropierea aceasta pe temeiul c Iornandes ar
inelege sub
Gilpit
un riu al Transilvaniei. D-sa dovedete prin
deduciuni filologice c rdcina acestui nume este Sil=riu, pro-
totip tracic. D-sa apropie de acest nume doue alte riuri ale Ol-
teniei
Jaleul=Sal=riu
i
GilOltul=Sil-Q1t
in care Orte-brav in
limbile arice (Ortoman). Conclusiunea d-sale este identic cu a
noastr c Jiul este un nume vechiu.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
20/40
Transilvania care alctuia centrul provinciei romane, ps-
treaz i ea un numr din numirile vechi a le riurilor sale.
Toate arterele sale principale de ap sunt i astzi insem-
nate cu numiri antice i cte-va din cele mici infoeaz i
ele aceai particularitate.
Riul cel mai mare al Transilvaniei i cel mai mare dintre
toate afluentele Danubiului,
Tisa,
purta in vechime un nume
ce nu a suferit aproape nici o schimbare:
J'ysia,
numit i
P arth iscue
i confundat une-ori de cei vechi cu Timeul :
Tibisia, Tibiscus
1
Printre tributarii cei mai insemnai ai Tisei gsim incepind
dinspre gurile ei:
C 1.iul
numit de cei vechi
G risia
sau
Grissia
2 )_ ; M ureul
numit inc de Herodot
Mdpt
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
21/40
194'
de la co lon ia rom an Zern a, ~ R au JJ.ierna 1). Acest nu-
m e nu poate s lu ji d rep t rlo v l-d c Dac ii ar fi fo s t Slav i, dup
cum vroesc Slav i tii ; fo rm a lu i in s, ca acea a unu i cuv n t
d in fam ilia lim bilo r ari ce, aprop i indu-se de l imbele s lave, el
a lua t cu tim pul prin a tingerea popo ru lu i rom n eu Slavon i i,
form a in rud it a lim bei aces to r d in urm.
Pen tru a
sfri
cu num ele geografi ce rm ase d in peri o ada
roman, m ai am in tim n ite denum iri care de i nu sun t. con -
inu te in izvoarele vech i, po art to tu in .s in e in si dovada
ant ich i tii lo r. Aces te num e sun t de o rig in e la tin; dar cu-
v in tele la tin e de la care sun t deri v ate au d ispru t d in lim -
ba o bic in uit a 'poporulu i , rrnnn d ele a lip ite num ai c t ca
num e proprii, fr ineles , de n ite elem en te geografi ce. A s t-
fel sun t:
Vulca n ,
num ele pasului celu i m ai apusan ce con -
duce d in Valach ia in T ran s ilv an ia i a unu i sa t ce se afl
in apropierea acelu i pas , care num e pe tim pul R om an ilo r in -
s emna una d in zeitile
pgine.
Acum a aces t cuv n t nu se m ai
afl in gra iu l popo r an . Dac l gs im alip it de n ite ele-
m en tegeografice, aceas t a lip ire trebue s dateze d in peri-
o ada rom an, cc i nu es te cu pu tin ca R om n ii s'l f i dat
pasulu i i sa tu lu i, in ipoteza unei in to arceri a lo r de pes te
Dunrea , pes te o m ie de an i, ele v rem e ce, n e m ai av ndu 'l
in lim b, n 'av eau de unde s'l d ee. T o t aa e i cu L ap i-
tea,
num ele unu i m un te p ietro s ce v ine de la lap is , cuv n t
ce de asem ene au d ispru t d in lim ba popo rului. N u m ai
puin i cu num ele m~mtel~ti Crcstianilor care conin e cuv n -
tu l c retin in fo rm m ai apropia t de latin ete de c t acel
c omun , cretin, dup legea num elo r propri i c are ps treaz
aice argumenteaz in contra derivrei lui din Ampelum, Numele
ung. este in s format elin originarul rom n ,
Ompoiu,
care dup
toate regulele limbei
rom in e,
deriv din Ampelum. Comp. bellum~
resboiu; alliume-aiu, usturoiu.
1 Digestae,
De censibus 1
8.
Tab. Peut.
P toto m eu,
nr
8.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
22/40
mai trainic forma lor primitiv de ct acele ale graiului o-
bicinuit.
Mai amintim in sfrit numele oselei vechi romane care
trece din Oltenia prin pasul Turnului ro i care se numete
i astzi in gura poporului:
Calea Ttaianultf.; ')
de asemene
un es pe care Ungurii l numesc
Keresetes,
iar Romnii
Pra-
tul lui Traian.
Aceste denumiri ar
rmnea
neesplicabile dac
nu am admite struina poporaiei daco romane.
Rominii
in s
au pstrat nu numai numiri rmase de la cei
vechi. Terminologia lor geografic mai in foaz iuc i al-
tele pe care le au lsat in ara lor popoarele barbare ce au
nvlit peste dinsa i care nu s'ar putea afla la dnii dac
ei n'ar fi locuit in Dacia pe timpul cnd aceste popoare s'au
revrsat peste ea. Aceste nume rmase din noianul
n-
vlirilor, samn cu acele scoici petrificate ce se regsesc
astzi in straturile pmntului i din care geologii
reinviaz
lumi. Ast-fel Goii au lsat numele lor unui munte
Gotul
i unui riu ce izvorete elin el:
lJreul Gotului
precum i u-
nui sat,
Goteti 2 ) .
Numele a trebuit s rmn neschimbat
dup analogia lui tot elin ioius. Numele slav al Ialomiei este
amintit ca es is tn d in erile noastre inc ele prin veacul al
VII-lea. Ialomia este aceai ca Ialoviae-Ialovca i Theo-
phylact, scriitor bizantin mort la 040, o amintete in Vala-
chia sub numele de
'H ) ,t6 o ;xto ;
3 ) .
In Dobrogia exist un mic
p r u ,
care poart astazi numele ele
Peceneaga
4 ) i Cinna-
) lung,
Die romanichen Landschaften des rom. Reiches, p. 379
nota 2. Duru], Histoire des Romains IV, p. 256, nota 2. De la
Berqe,
Essai sur le regne de Trajau, p. 49.
Iqna Lenk von
Trauenfeld, Siebenburgens Geographischer Le-
xicon, Wien 1839, s. v. '
3 )
Theophylact, Bonn. p. 257. Cornp. Theophanus t 817, Bonn 1,
p. 423. Chronicon budense p. 329, o numete Iloncha sau Iloucha
4 )
Vezi Harta Romniei publicat de Flemming la Glogau.
95
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
23/40
96
m us amin tete c pe tim pu l lu i ex is tau in Valach ia n ite muni
in care se retrsese Pecen egh ii i care se num eau TD\ cu C p f I C
as tzi riu l i inu tu l
T eleo rm a nu lui .
De la C um an i a r-
m as asem ene o m ulim e de num e, precum :
C o m o m ; C o m a n a ,
Comarna, Comarnicul, Comneti, etc . C u m an ii
in s
s e n u-
meau i
U zi
i au lsa t i d up aces t num e al-lo r u rm e in
m unii C arpai, unde gs im prul
U zulv..i
i prul
O ituzultti ~ .
N u se po ate tgd u i' c cele m a i m u lte d in o raele
Da-:
c iei p recum i o m are parte d in sa te, a fo s t in tem eete d e
alte popo are de c t d e R om n i i anum e in iIL tiu l lo c d e
Slavon i, in a l do ile d e M agh ia ri i de N em i. E sp lic aiun ea a-
ces tu i fap t reede in im preju rarea de m ai m u lte o ri in sem -
nat de no i c popo raia daco-rom an, care nu prs i ara ,
caut scp are in m uni, unde gs i adpo s tire in prot iva ntre-
p rind erilo r po po arelo r n om ade.
Eat
pen tru ce nu ar f i afar d in ca le de a nu gs i n ic i o urin
a po po raiu nei ro m ne in c m pie, ceea ce nu se i n t mp l ; cc i
') Tomasdiek. Zeitschr. fur o G.1872, p. 149: Ein Thei der ostlichen
Karpathen worin sich der Petsc henegische Hospodar Lazar zurukzog
hiess T D ,ou 0 W O I (Cinammus, Bonn. p. 196) und don selben
turkischen Namen Teleorman fuhrt der walachische district; die
Stadt Iassy errinert au das einstige dasein der Petschenegenhorde
Iasy-lmban zwischen den Sarat und Burat. Cu acest prilej a-
mintim c originea numelui Iasilor de la un pretins municipium
Dacorum Iassiorum este o iscodi re neintemeet. Inscripiunea ce
a dat natere acestei credin i (Aknej'
und.
MiJ,llej' No. 157) pome-
nete tu praef. M. Dacorum Iassiorum. Un praefectus municipii
este ceva neobicinuit; e vorba de
praefectus
militusn dacoru/ll
Lassiorum,
adec prefectul
militaj'ilm' Iasigi din cmpia Tisci,
care nu au comun cu Iaii de ct o asemnare a numelui.
~) Pentru diversele nume lsate de Cumani, vezi
Fruneescu,
Dic-
ionar topografic al Romniei, Bucureti 1872 i pentru Transil-
vania acel al lui Trauenfeld, Despre Uzi vezi Cerenus, Bonn,
II, p . 582: ,, 1 0
't 'w v
O~~W'l e 0 1 o < ; = Y E I O C ; : l . c d 0 0 1 0 < ; ~ : I . I ) 6 lX O V
. : l .O ( l
't 'W 'I
I I c ( ~ l l o ( > ,w I
EU IS 'l2 ~ 'I 'iO P0 'l
12 > , , : x l
7 tO AU 7 \) \ I)O Ev 't'iO PO .
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
24/40
97
am descoperit c te-v a rm ii de pun turi lo cu ite care au
pstrat n um irile cele vech i.
Ex is t cu to a te aces te un m arenum er de sa te care poart
num e de obrie rom neasc, i la rndu l lo r fu r p ref-
cu te de M agh iari i N em i pen tru a le d a dup lim ba lo r. A -
sem ene num e dovedesc dec i c aces te s ate dato res c in tem eerea
lo r R o rr. nilor i c M agh iarii i N em ii sun t aezai in ele
la o dat po sterio ar.
R o s ler, dup s is tem ul lu i de a aduce num ai acele fap te
care v in in sprijin u l teo riei s a le i de a trece sub tcere pe
acele ce se im pro tiv es c , susin e c nu ar ex is ta in T ran s il-
van ia i B anat n ic i un s ingu r o ra sau sa t d e num e rom i-
nesc d in obrie. A s t-fel
Alba Iulia
nu es te dec t traduce-
rea m agh iaru lu i Fejerv ar s au a germanulu i W eis senbu rg, Va-
sarhely d ev ine pe rom nete
Osorheiu ;
U jvar,:
Uioara ;
Som -
lyd , Simleu; R egen , Reqin ; 'Ha tzag , Haeg; C lausenburg,
Cluiu;
Enyed ,
Aiucl;
Schs sburg ,
Seqhioara ;
Las lo ,
Lsleu ;
H o ldv ilag ,
Holclgelag;
Udvarhe ly ,
Odorheia ;
Kira ly halm a,
Cri-
httltna; Fo ldva r, Feldioora ; Szep lak , Siplac; H ahnenbach ,
H am bac, etc . ') ,
A lturea cu im itarea fo rm at de R om n i dup numele un -
gureti i n emeti, .s punem fo rm aiun i in v erse in care e-
lemen tuL de ob rie rom nesc a su ferit o po triv ire ctr dia-
lec tele s trein e.
Romn
Crpini
Daia
Rece
Toprcea
Gali ,
Scel (Sticel)
Tili~a
Valea
') Rom, Stud, p, 131,
Maghia1'
Kerpenyes
Dalya
Recse
Toporcza
Galyis
Szecsel
Teliska
Valya
German
Rtsch
Tschapert~ch
Galisch
Telischen
Vallendorf
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
25/40
~ 198
-
Mndra
Mundra
Srata Serata
Buia
Bolya Bel
Vladeni Vledeny Vladein
Reiuar
Reinar
Reschinar
-
Porceti Porcsesd
Portscheschti
Cmp. lui
Neagu Kampolnyak
. Porumbak
Porumbk,
Bornbach
Gunoasa Kaynosza
Vulcan Volkany
Wolkendorf
Rucr
Rukur Ruckendorf
Adrian
Adorian
Buzeu
Badsa Bodsau ').
etc. etc.
etc.
Se
cunoate
uor c popoarele streine au imitat pe Romni
in formaiunea acestor nume, de pe faptul c pe cnd unele din
ele in limba romn insamn ceva, in limbele germane i ma-
ghiare, ele perd cu totul o asemene
insuire.
Aa Rece, Car-
pini, Scel (sticel. sat mic), Mndra, Reinar, Porceti etc.
Altele au evident o form
ronineasc
care sun Cu totul
strein in limbele celelalte, precum: Toprcea, Vldeni, Buia;
altele in sfrit au o obrie veche, dup cum am vezut-o mai
sus: Buzeu, Vulcan, R ucr.
N li este tot- deauna uor de a se adeveri care au fost limba
originar ce au dat natere numelui i care din numiri nu
sunt de ct imitaiuni posterioare. Aa spre exemplu cum
s'ar putea spune c~.re din cele trei numiri ale Pasului Tur-
nului l'O este .cea originar?
Pasul Turnului ro, Verestorny-Passus, Rothenturmpass.
In unele cazuri in s putem determina succesiunea denumiri-
') Pentru toate aceste nume i altele ce vor mai veni in urm
consult dicionarul lui Trauenfeld, apoi Bielte, Handbuch der
Landeskunde Siebenbnrgens, Hermaunstadt, 1857.
Romin. Maghiar. German.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
26/40
lo r, anum e atun c i c n d im ita re a cade in unu l d in cazurile de
m ai su s .
Ex i s t un exemplu c las ic desp re mod u l cum U ngurii au s ch im-
ba t num irile v ech i rom neti in a ltele ungureti, pe care a cuma
invaii lo r le s us in cu to t dead in su l c ele ar fi c ele m ai v ech i.
. Anum e am vezu t m ai su s c num e le riuorului
'Oernct
es te
v ech iu . U ngurii il n um esc acum a Egriig sau Eger-ztgy in care
Egcr
in sam n m es teacn ear
'ugy=ap,
preu . Eger-ugy in -
s amn dec i preu l m esteacnulu i s au preu l n egru , acelai in e-
les ca i
Cerna,
num e s lav adap tat la vech iullJ iern a i c are i el
v ra s e zic negru. Es te in s in v idera t c nume le Cerna es te
cel m ai v e ch iu i c num ele unguresc nu es te de c t un so iu
de tran scr ipiune po s terio ar
1).
Eat la ce se reduc aseriunile cele m ai ca tegorice a le lu i
R sier, care cu to a te numir i le r omn eti, ca re sar in o ch i
cu su tele la cea d in ti p riv ire arunca t pe o hart, are
cu raju l a su sin ea c nu s 'a r a fla in T ran s ilv an ia i B ana t
n i c i o s in gur lo ca lita te cu num e de batin rom nesc I
C e e d reptadese o ri trebue m ult luare am in te pentru a .
d escoperi n umi rile rom neti sub ha in a lo r german sau m a-
ghiar, m ai ales c n d sun t sc rise cu o rtografia part icular a-
ces to r doue lim bi. A s t-fel un o ch iu nedeprin s ar pu tea uo r
lua d rep t germ ane n um iri ca aoes te: V ladein , B ornbach , B od -
1 ) D-l. Hunjalvy, Anspruche, p. 106 recunoate acest fapt, dar il esplic
in felul el-sale: Der slavische Name Cerna der von der friiheren
slavischen Bovolkeruug herkam, wurde unter elen ungrischen Be-
sitzeru zu Ege1 -ugy d. h. Erlenbach (Eger=Erle, Ugy=Waser,
Bach); denn Erlenbach und Schvartzbach sind hufig identisch.
Nun
ersclieinea die Walachen,
tlenen.
das slav'ische nicht
fremd
2Oa1 ,mit
denen sicl die etuiaiqen. slaoischen. Ueberreste ve1'einigten, 'uncl clie
alte slaoische Benennunq uiurde erneuert. Auf diese Weise haben
sich die slavischen Flussnamen auch neben den Ugrischen in Sieben-
burgcn durch die Walachen erhalten. Dac ins Valachii au
venit
dup
Unguri, pentru ce ar fi imprumutat ei numele de la
Slavi i nu de la Unguri?
99
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
27/40
200
sau , R uck endo rf, i d rep t m agh iare - urmtoarele: Vo l k any ,
Kerpen y es , Galy s , Szes cel.
T erm ino lo gia o raelo r i sa telo r cu to a te aces te nu poate
aduce n ic i o lum in in ches t iunea care ne o cup, afar bin e in -
eles d e n um irile de obrie veche pe care le am raportat
m ai sus . T o a te n um ele m agh iare, germ an e c t i cele ro m-
neti
m ai noue nu po t do ved i a lt-cev a de c t c cu tare s au
cu tare lo ca lita te au fo s t in tem eia t ele cu tare popo r i ele a
.
arta pn la un pun t succes iunea s tra tur i lor ele popo ra i e
care au ven it s se aeze unu l dup altu l in acel lo c . N u se
po ate in s eleduce elin aceas t imprejura re n ic i un argumen t
pro sau co n tra
in titii aezrei
une ia d in cele trei rase
prin c ipa le in ara
insi.
Pentru -a gs i aces t argum en t in nom enc latura erei, un
argum en t to t a tt d e pu tern ic ca i acel ce decurge d in n u-
m irile v ech i, trebue s n e u rcm - in partea cea in a lt a m uu-
telui, s s tud im num irile pe care l po art s ch eletu l
rei ;
cc i d up cum am artat'o in m ai mu l te rnduri, m un ii C ar-
pai adpostir pe popo ru l rom in in con t ra pericolelor nv-
lirei. A ceti m uni care aprase ad ese-o ri pe Dac i con tra a-
tacu rilo r popoarelo r v ec in e, d evenir
in c
oda t scparea lo -
cuitor i lor
rei
aternu te la poa lele lo r, acum a
in s
pentru
un res tim p m ult m ai lung , in d ecu rsu l cru ia ei cercetar
to a te in fundturile, s e su ir pe toa te p is cur i le, se adpar
impreun cu turm ele la to a te iv o~ ele lo r. Atunc i cpta t
Daco -R om an ii o cunotin aa dedepl in a munte lu i; a tun ci d-
du r ei num iri pn i la cele m ai m ic i acc iden te a le
tr-
m ulu i, asem enea Sv ierilo r, care i ei
adpostise
s ub zp ezile
m u n ilo r, libertatea i n ea trn are a lor . U n popo r n u lo cuete
n ic i o da t d e bun vo ie, mun tele un de- v iaa es te in to t-dea-
un a m ai -grea; num ai s ilit v in e s
'i
cear oc rotire pentru
ps trarea ex is tenei sa le.
C u to a te aces te un s c riito r n eam , c ita t i aprobat ele Ros-
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
28/40
201
ler, observ despre Rominii care Iocuesc munii Biharului
(intre Transilvania i Ungaria): c s'ar gsi cu greu in
munii Alpi un ran care s nu cunoasc numirile munilor,
vilor, rpi lor ; 'in Bihar aveam tot deauoa de luptat cu
neti-
ina cluzi lor, chiar cnd acestia erau pstori care vin in
fie-care an la punele din aceti muni. Aceast netiin
este fr indo ial productul nepsre i pentru propria lor pa-
trie i arat prin urmare lipsa unui sentiment naional. Lo-
cuitorul Alpilor nu se mai obosete a luda frumusea ctm-
peniilor sale; el nu mai inceteaz in esplicri i enumerri
a tuturor numirilor. Nici o urm a unei asemenea insuiri
nu se
in tln ete
in Bihar; nepstor i fr interes, cunoscnd
de abia piscurilef cele mai apropiate, deplin netiutor de tot
ce se afl la oare care ndeprtare , cluzul merge pe lng
tine, ne avend sim de ct pentru butelc , Din acest loc a
el-lui Schrtjidl deduce 'Rsler argumentul urmtor: Oare ast-
fel s'ar arta Valachul cnd el s'ar simi ca vechiul
cetan
al acestui pmnt, cnd acesta nu i'ar fi intr'adever o pa-
trie nou i inc nu pe deplin cunoscut? ').
Att cltorul ct i istoricul uit un fapt foarte firesc, c
nici odat omul de munte nu apreuete frumusea rei
pe care o are necontenit sub ochii sei, i c inflacrarea de care
par cuprini
cluzii
svierani trebue pus in socoteala intere-
sului lor profesional, cea ce nu poate avea loc in Bihar, care
fiind foarte rar visitat, profesiunea de cluz este cu totul
necunoscut i prin urmare i insuirile acele care o deose-
besc. Ct despre observaia c Romnii n'ar avea sim de
ct pentru butelc, nu ne miar atta facerea ei de cltor,
ct aprobarea ei de istoric.
S cercetm mai cu deamruntul nomenclatura muntelui
') Aclolph Schrnicll, Das Bthargebirge in.Rosler Rom. Stud. p. 142.
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
29/40
202
in erile locuite de
Romin i,
incepnd cu Transilvania, ar incun-
jurat mai din toate prile cu muni care ajung mai pretutin-
dene la mari
nlimi
i care inchid intre ei un podi, el in-
su indestul ele inalt.
Plecnd de la marginea apusan sudic a erei, de la ho-
tarele Banatului gsim muntele cel mai inalt purtnd numele
de Vetflltl Pietrei 1 ) in jurul cruia se adun piscurile ur-
mtoare de a doua mn:
Mgura, Muntele mic, Poiana Ned-
iei, Dealul neqru, Scc'irioam, Nedja, Dealul galben, Ne-
ooiul, Dealul prc'ielor.
Riuleele i
torentele
care ud aceste
dealuri poart numirile: Bistra Morttlui, Lpunicul, Fene-
ul, R'iul alb, Hicleg'ul.
Afar de Feneul '(pe ungurete strlucitor) i Hidegul (pe
ung, rece) toate numele acestei regiuni sunt ro mneti ; cte-
va din ele slavone.
Basenul Jiului superior, riu ce isvorete din Transilvania,
cuprinde urmtoarele nume ele muni i cursuri de ap. Pis-
curi inalte: Rtesatui, Lancicul, Vc'itful la boi, Sigleul1Jwre,
Straja.
Piscuri mai mici:
Verfnl
R ade,
Verjttl Sekerilor, Dea-
lul Slauei, BirlogelttZ, Iaraqul, Tulia, Zanoqa, Deou piscu-
lui, Nedja Boresculai; Gidomanul, Godianal, Stna,
Frumoasa,
Dealul Arcanului, D. Pleului, D. Piua, D. Muncehtl, D. S-
rtura.
Ape:
Izvorul la Cuie, Valea mare, V. Laearului,
Prul neqru, Zanoqa, PriiuL PrisloZJttlui, V.' Bilagulni, V.
Bradei, Tulia. JJIit'liasa, Scorua, Braja; Criuadia, Ani-
noasa.
Toate numirile acestei regiuni sunt romne sau slavone, a-
fara poate de Sigleitl. Numai ct in partea esului spre nord,
se intlnesc cte-va pre cu numiri unguresti.
Regiunea ce se intinde intre Jiu i Olt este percurs de
puternicul lan al
Parinqului
a crui piscuri mai inalte sunt:
J) Toate aceste denumiri. a fost luate din harta statului major au-
striac. Compar dicionarul lui Trauenfeld i Geografia lui Bicltz
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
30/40
Capra, Cura, Cindrelttl, Piatra alb, Vo~nagu,l, Reinul,
Tihul, P resbea ,
ear elin cele mai joase, toate cu numiri
romneti, insemnm:
Muncelttl, Secul,Ppua, Dealul Urclei,
Ciobamtl, Taiarca: Robul, Serbotele, F r w m o a s a, Oasa, Ostia-
gttl, Vrfttl rece, Trnova, Nedelcttl, Gncioora, D. Zirn-
brului, Moldoviul, Plaiul
D rqnesei,
Pietrosul, Gorga-
mtl.
Dintre riuri eari sunt cele mai multe cu numiri
1 0-
mne, cte-va slavone, eal' maghiare sau germane nu se g-
sete nici unul:
Vedea ipotttlui, V. Sidului, Riul boalei,
Stirniasa, Fetia, Voeoodul, Izvorul Bulnhti, Iz. Caparinu-
ltti, Iz. Kozicanulni, Iz. Baruului, Iz. Balindru, Iz. Furnica,
Sadtd, Saclttrelttl, Lotrioara, Riul Vaclttlui, Iz. Floarei.-
Aceast lips de nume ungureti sau germane este cu a-
tta mai insemnat de ct la poalele Pairingului spre nord se
gsetepoporaiune maghiar i german, i multe din satele
esului poart numiri streine. Elementele naturale ins sunt
numite chiar in apropierea satelor maghiare i germane, cu
numiri romneti. Ast-fel lng oraul
Miihlbach,
pe ungure-
te
Sebe;
intilnim dealurile numite
Vlaicu
i
Yerjttl P leei.
Spre rsrit de Olt pn in drepturile Braovului, o-
ra aezat in un es ce intr adnc in munte i care sam-
n a despri lanul meridional al Carpailor de acel ce s'in-
tinde la rsritul rei, se ridic munii Fgc'iranlui a c-
rora piscuri mai inalte se chiam:
Clbucetui, Swn, Nego-
ittl, Buteanul, Vcarea, B wdieia oui, Racovianul, Ppua, Co-
pttl, O sticul, Boldooitea, C om arnicul, Masgewa, Verfu.l Cra-
iului, Boia.
Pentru munii mai puin ridicai, toi cu nu-
miri romneti (cte-va slavone) citm:
Grohoittl, Pleaa,
JIIIgurct,Ulanul, Mormentul, Calngra,
Zanoq a,
Gnsanii,
F o ioara, C ioca nui, SUZGt,P retina , Cpina. C rem en ea , Bol-
dana, Prislopul, Leota, Sciura, Grina, P ietricica, Crp-
tura.
Dintre pre vom enumera:
Buiul,
T op oloqul,
Ar-
paful, Barsa jientltti,. Birsa lui Bucur, Birsa Groetuhti.
Dintre aceste nume verful Craiului se numete pe nem-
203
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
31/40
204
ete :
Knigstein;
dar est.e inviderat. c numele german nu
este de ct o traducere a celui romlnesc, intru ct el este cu
totul isolat, pe cnd toate celelalte piscuri sunt numite chiar
de Germani cu numele lor romneti. De asemene i cu Birsa
numit pe nemete:
Barsenluss
i care poart in primele
documente ale Transilvaniei, numele de Borza, dnd numele
seu inutului prin care curge terra Borza. Observm aice
c numele acestui riu exist i in munte, incunjurat acolo
exclusiv de numiri romineti, unde fie care elin cele tre,i ra-
muri, care intrunite dau natere
Brsei,
poart pe lng nu-
mele generic de Birsa i un detenninativ curat romnesc.
Este deci mai firesc lucru de a admite c numele dat riului
de R om n i in munte s'a coborit in vale, unde a fost adoptat
de Germanii aezai acolo, de ct. c el s fi luat natere in
cmp din gura Germanilor i apoi s se fi urcat la munte
intre Romni.
Intre ara Birsei i riul Buzeu se intlnesc urmtoarele
piscuri inalte:
B ucecea, C resti anul .
mare,
G rohoti ul,
Ttarul,
O iuoa.
Afar de acest din urm, care poart un nume un-
guresc (-tiuc), pentru c este aproape de inutul Secuilor,
toi ceilali sunt romneti, cea ce se observ i la piscurile
secundare:
Hobota, Poiana creat, Strunga, Obrie ; Piatra
mare, Qntcrul, Cpina porculu i, C lbucetul, Roa, Kisiga,
Musia, Verf~tl Twrcul~, Ruca, D obromira, Boia.
Riuleele
principale din aceti muni sunt: Azuga, Doftana, Valea lui
Balan, Bueeul. Numai ct in cmpii din imprejurimile Brao-
vului intlnim pre cu nume germane, precum: Weiden,
Enrich.
De la rul Buzeului inainte, Carpa'ii, care se intinsese spre
rsrit, apuc de odat inspre nord, formnd un arc de cerc
aproape de o deplin regularitate, a cruia convexitate este
intoars ctr Marea neagr. Oltul care i. are' izvorul mai
la nord, scald picioarele acestui lan i pe ingusta lui vale, a-
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
32/40
dese ori pn adnc in fundul munilor, locuete o ras
particular de Unguri, Secuii. ') Aceast poporaiune ungu-
reasc fiind destul de compact izbuti a desnationaliza ea pe
Romni, lucru ce mai nicire aiure nu se intmpl; de aceia
se nimerete adese-ori de a intlni in scaunele secueti sate
intregi de Romni care i-au uitat. cu totul limba lor i vor-
besc ungurete; cnd inse 'i intrlbi ce sunt ei? ii respund
c Vlahi adec Romni. Se va 'inelege deci uor cum se face
de terminologia muntelui in aceast parte a Transilvaniei s'a
maghiarisat i ea, i c un mare numr de piscuri, i de
pre, care purtau fr
indo ial
in vremile vechi numiri ro-
mneti, sunt desemnate astzi cu termini unguresti. Totui
chiar in aceast regiune se gsete maghiarisat mai cu deo-
sebire partea cea mai apropiat de vale, pe cnd partea cea
mai central a pastrat in mare parte inc terminologia 10-
mneasc
Aa intre Buzeu i Oitui gsim pe coastelele ce se pr-
vlesc nspre Olt piscurile urmtoare cu numiri ungureti :
lanovanyoshavas, Budoslcut, Iakobhaoas i multe altele; de
asemene i ruri care poart numiri ca: Zaqon, Seipkes,
Martonos etc. Mai adnc in munte spre grania Moldovei
gsim numiri de
obrie
romn precum: Penteleu, Muata,
Gherghi1~l, Voiclreelul, Ruskelul, Culmea Cozii, Mgura Ca-
inului.
Ct
despre }'iuri afar de Bueeu i Olt a cror nu-
me antic s'a stabilit mai sus, intilnim pe lng multe nu-
miri unguresti i urmtoarele ro m ne : Bisca, Heraqa, Ghiar-
ca, Tiliuea, Lipa, Cosa, Caimtl. Dar se gsesc urme
de numiri ro mneti chiar in partea magiarisat a erei, cel
mai sigur semn c numirile unguresti s'au suprapus celor
romlne i le-au inlocuit. Ast-fel gsim intre piscurile inalte
ale acestei regiuni:
Kooasnaipilis,
maghiarisare evident a nu-
melui romino-slavon de Vrfnl Cooasnei.
') Asupra orignei lor, vezi mai sus p. 103.
205
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
33/40
206
C u c t n e u rcam ctr izv oarele O ltu lu i cu a tta s e inmu les c
num irile ungures ti i res trng m ai adnc in m un te pe cele rom -
n eti. B a in d rep tu l judeu lu i B aculu i ele trec chiar i in m un ii
Moldove i . A s t-fel in tre O ituz i T ro tu gs im p iscuri le inalte:
Szolloshe,qy, Biidoshegy, Nagysandor,
aces t de pe urm num it i
d e R om n i dup num ele unguresc : anclrul mare. i a ic e
ins
in tln im num iri
ro m neti
as cun se in ves tminte
ungu-
reti, ca re arat c aces te sun t m ai vech i; a s t-fel gs im m un-
tele i rul Tatros, care nu es te a lt cev a de ci Trotttul
(pe s lav on ete repede) i
Gyrgei Szeg,
rornnescul
Gherghiu,l.
In tre T ro tu i B is trita se gsete aceiai repartitie a nu -
m elo r rom i n e i
ungures ti. C tr T ran s lv an ia : Na.qy JIagy-
mas, Fe7cete Haoumas, Jltlezohavas, Hoshaoas (pe romnete :
Hohuul) Ciudomir; ctr
grania M o ldovei d in
protiv
Lpoul.
R urile c are se scurg in sp re O lt poart cele m ai
m ulte n um iri ungureti ; acele care se cobo r in M o ldova , nu -
m e s lave sau rom neti:
Domuk, Oorbul ; Bicaeul
poart un
num e unguresc .
ara lo cu it de frrntura n aiunei ungures ti, Secui i ,
se s frete ln g ru l B is tria , pe rpa d reap t a creia se
gsesc
in c
m uni care se num esc :
Bukhaoae, Kosereshaoos
Mezvesz, Oros ,Biik. Pe m alu l n o rd ic al ru lu i in cep eari
a p redom ni num irile ro m ne. Pn la Do rna se gsesc p iscu-
rile inalte: Dealul negru, Izvorul All:manului, Petrosul, Str-
nioara
i prin tre in lim ele m ai m ic i:
Priporui Condrei; Po-
eana Stampei, Bucoara. Dealul Lokureilor, Peatra Dornii,
Pietrile roii, Dealul lat, Glodul, Tilvul, Cica, Leorda. Pe
ic i co lo in s e cte un num e fo rm at d in ungurete:
Dealul
Mogotdt (ung . ?nogo ina l t) . C a pre v 'om c ita ; Tiha,
Tihua, Sriorul, Drqoioasa, Grinieul.
Purcegnd de la Do rn a lanu l C arpailo r ie o in drep tare
apusan, in ch iz n d T ran s ilv an ia d in partea N ordu lu i i in tin -
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
34/40
zind ramiflcrile sale in muntosul inut
m rgina
al Mara-
mureului. Numele tuturor munilor, mari i mici, fr
nici o escepie, sunt de obrie romin. Intre piscurile inalte
vom cita:
Mnncelnl, Blsineasa, Ineul, Vrfld omului, Su-
Mrzelul,
Goqoa ,
ibleul, Gutimd.
Intre cele mai mici enu-
merm: Dealul Breeii, V1lnl Laz~tlui, Mgura Cataramei ;
V. lui Dan, Poeana btrn, Obria Rebrii, Brusturul, Cior-
cnul, Prislopul, Plescua, Bora, V. ro, Lncua , Crlibaba
Rodna, Rabla, Birla, SC01ia, Secui.
Dintre prie vom a-
minti: Strimba, tta, Rebra, Iloa, Tena, Kerzul Runcul,
Mara, Slatina, Blasa.
Cteva prie care se cobor in vale
poart nume unguresti: Seaeear, Kapolnac.
Din partea apusan Transilvania
in foaz
de asemene
nite lanuri de muni destul de ridicai, cu toate c nu SUI~t
aa de nestrbtui c~ acei care o inchid dinspre cele-I-alte
puncte cardinale. Lanul principal dintre
C ri
i
M ure
nu-
mit lanul
Vlghiesei
i a
Bihartdui,
arat pretutindene nume
ro m neti , amestecate ca de obiceiu, cu cteva n~miri sla-
vone. Ast-fel insemnm piscurile: Osliava, Vrvora, Mun-
celul, Mgttra Priei, Cciulata, Meseul, Calota, RcUicelul,
Bogdanul; Chelcelul, Baratcui, Gorqoata, Sigtd, Crbuna-
rui, Corabia, Piatra lui Arad, Rotunda, Gina, D ealul ti~t-
beiultti, Dial. cioculu i; Vulcanul, Blmi'reasct, Neqrileasa, D im -
bul, Detunaia
i altele nenumrate. Ct despre cursurile de
ap ne vom mrgini a cita urmtoarele: lada, C alota , Bisca,
Samettl
(vechiul Samus)
Sicul, Micttl.
Prsind Transilvania i ptrunzind in Ungaria proprie, g-
sim c munii acestei eri ce se afl in dreapta Tisei infe-
rioare, in Banat, poart cu toii numiri romneti. Ast-fel in-
tlnim in aceast regiune piscurile urmtoare:
Culmea Ferii,
Cttl. Bobului, Oracol ro, Peatra Nedei; Gesna, Ouca, Semeni-
eul, Vrful Socul'ui, V. Bruniorult, V.
Nemanului,
Cucu-
ioara, Coprivttl, Oiclovaciul, Gal'ul, O m esnicu l, Tilva Fra-
27
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
35/40
2 8
sinului, Moul, Pregeta, Sviniacea, Iuoernaia, Belcoveul,
Bregletele, Moldovica Balonul, Teul inalt, Demonul, Hauitul,
Plestra, Pleava, Oumtna, Solonul,
P o n o r u l,
Stupat'iul, Doclina
Glaoa.
Numai
cteva
dealuri mai mici de pe poalele
lanu-
lui, poart nume ungureti. Tot aa cu riurile.
In Maramure gsim lanurile
Lstagului,
a
Olirnamtl'ui,
a
Viforlatul~,
a
Rodnei,
cu piscurile :
ibleul. Heniul, }J{a-
maiul, Ineul, Biscaia, Olimamd,
O uorul;
Iza, Suhrzelttl,
.Gali~:i, Verfureasa, Bebra, Orlibaba, Vi1'ul, Saiul,
Oiri-
bucul,
Dintre riuri v'om cita:
Iza, Apa, Cisla, Trica, io-
prea,
Lapisea, Trcuul, Agttl mare, Vizul.
Acest de pe
urm preu nu'i trage numele de la ungurescul viz=ap ci
de la Slavonul
viz,
un soiu de pete. .
V'om cerceta i Carpaii moldoveneti, nu in privirea nu-
melor unguresti, care lipsesc aproape cu totul, dar pentru a
demonstra c proporiunea de numiri slavone este departe
de a
f i
aa de puternic dup cum se admite de obiceiu.
Eat numele piscurilor de cpitenie :
Olbucul, Runcul, Ne-
mira
(u),
Obrjesc~tl
(s),
Lapo'Ul Mict'uul, olintM'oiul,
Dermoza, Alclctmaul
(u),
Ghime~tl,
(u),
Toro,glejul, iule-
ul, Pltiniul, Drgoina
(s),
Olimanul, Bucciniul. Barul,
Ciumerna, Oltita
(s),
B~tnu.l, Lcuul, Butucii
(s),
Gorut
(s),
Hrtanul, Rareul, l'arniele (8 ) , Grebenii (8 ) , (Jlifele, C-
rboiul, Bc'irnantl
(s),
Gboaia, Verdele, Grinieul, lludacul,
Cretiorul, Dobreanul (8) , Mgura
(s),
Strimba, Tisarul,
Geamalu,z, Oiahl-ul, Orpiniul, Stnioora
(s). S amintim
i cele mai insemnatedin nenumratele pre care se coboar
pe coastele lor:
Lipa, Cernica
(s),
Pscari~tl,-Slnicul
(s),
Oae1-
ceul
(u ) ,
Nemira
(u ) ,
BMzc'iu,ii,
C iobam aul,
Oc'irunta, Sula,
Aghipt'oasa, Cioqhieul, Tirhoaul.
(u),
Bolohnuid, Ana 8 ,
Ticoul
(u),
Pisirigul, Frntw'a, Cencera, Pnticul, Voi-
na
(s),
uia, Tiia
(s),
Suha
(s),
Frumosul, Dreptul,
Largul, Galul, Haita, Scafa, Serisciorul, Valea ars,
P -
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
36/40
210
acele ce au intiprit (i aceasta numai in parte) - individuali-
tatea lor, vilor i cmpului? '
Pentru a esplica aceast anomalie ar trebui admis c Ro-
mnii venind in Dacia, nu gsir cmpia potrivit pentru tre-
buinele lor i urcar muntele unde 'i aazar .locuina lor
obicinuit, i chiar s'ar putea gsi i un temeiu pentru o a-
semene presupunere in imprejurarea c Romnii ar
fi
fost, a-
tunci cnd venir de peste Dunre, un popor de pstori. Dar
mai intiu pstorii nu stau pe munte de ct in timpul verei .
ei l prsesc earna, cnd ar deveni primejdios pentru tur-
mele lor. Chiar astzi, se ved pstorii transilvaneni cutnd
o adpostire contra greutilor ernei din Carpai, in cmpiile
de dincolo de Dunre. Muntele nu poate fi o aezare sta-
tornic pentru pstori de ct atunci cnd nu pot face alt-fel.
Apoi noi gsim pe Romni
aprind
in cmpie tocmai la ince-
putul veacului al XlII-le, pe timpul chiar cnd ei trebuia s
fi venit in Dacia de peste Dunrea, i numru l lor crete
necontenit pn ce ei ajung a alctui state. Cum ins s se es-
plice aceast artare a Romnilor in cmpie, dac in acelai
timp trebue ca ei s fi implut muntele cu poporul lor?
Cnd un popor ocup o ar, el incepe prin a da nume e-
lementelor natur ei
in cu nju rto are ;
munii, riurile, pdurile
vile i, alte formaiuni a le pmntului sunt primile lucruri
pe care le individualizaz. Ast-fel se orienteaz el in ara
lui dac este autochton, sau in cea strein dac este imi-
grat. Viaa
vagabond
nu inceteaz de odat pentru a se
schimba in o via aezat. Poporul deci ie posesiune de
ara lui mai intiu intr' un chip generic, inainte de a
o ocupa ICU deamruntul, de a o impri in prticele, de a
stabili in, ea proprietatea individual,' care este de obiceiu
con t impuran cu intemeerea oraelor i a satelor. Ast-fel pen-
tru esemplu gsim pe Unguri inc lung timp dup ocuparea
Panoniei, ducnd o via. prdtoare i nestatornic. In tot
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
37/40
timpul ct ine viaa nomad locuina poporului este carul i
cortul m ictor, Nu pot s se rdice orae i sate i deci
nici numiri particulare pentru nite asemenea. ara cu toate
aceste este percurs in toa,te sensurile : fie care element, mai
nti cele principale, mai trziu i cele de a doua mn, pri-
mesc numiri deosebite. Ast-fel poporul pune stpnire inte-
lectual pe ara sa, prin botezul pe care l d tuturor ele-
mentelor sale fireti. Cum i ar putea cine-va mcar inchi-
pai c Ungurii i cu Nemii aezlndu-se in o ar cu totul
pustie, s nu fi dat ei numele inalilor sei muni care le in-
chideau orizonul, riurilor sale celor mari cu cursul lung i
cotit, i s atepte se vin Romnii care s i invee pe dn-
ii cum s le numeasc? Ar fi deci dup firea lucrurilor c,
dac Ungurii i Nemii ar fi fost cei d'inti locuitori ai Da-
ciei, s se
gsasc
mcar numele celor mai insemnai muni
i celor mai mari ape de obrie
ungureasc
sau german
Le gsim din protivromneti sau dace. Cetrebue oare dedus
din o asemene imprejurare dac nu conclusiunea c atunci
cnd nvlitorii ocupar Dacia, ei nu mai aveau nevoe s
numeasc munii i rurile, cci aceste nume existau a-
cum in gura poporului care sttuse inaintea lor pe acest col
de pmnt, i pe care nume ei nu fcur dect s le reproduc.
Poporaiunea cea nou care se
az
in cmpie ddu numiri
noue creaiunilor sale, oraelor i satelor pe care le ridic
din toate prile. Dar Rominii coborndu-se i ei din munii
lor, parte se aezar in localitile intemeete de strini, parte
ridicar ei singuri asemene aezri. Fie-care popor ddea-
cuibului intemeiat de dnsul, un nume luat din limba sa i a-
cest nume era apoi schimbat, adese-ori schimosit de popoa-
rele ce se aezau in urm in el. Ast-fel lu natere acea
terminologie
trilimbic
a erilor
romne
de sub domnia ungu-
reasc care astzi in multe cazuri este nedescurcabil,
Noii venii se aezau
ins
de obiceiu
incmpii,
pe cnd
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
38/40
2 2
muntele rmnea reservat cu deosebire Romnilor, care '110-
cuiesc. chiar i astzi. Acesta trebuia' deci s pstreze mai
multe urme a poporului pe care '1 adpostea; de aceea in-
tlnim in munte aa de multe nume romneti. In deobte
se poate observa o regul destul de statornic in imprirea
numirilor geografice; anume munii cei inali i riurile cele
mari poart mai toate nume
ro m neti ;
piscurile secundare
precum i apele de a doua mn, sunt de asemene in mare
parte
r omneti,
Munii i apele nu poart numiri ungu-
l~eti de ct .in apropierea cmpului, sau, elin cause particu-
lare, in inuturile locuite de Secui. Oraele poart in cea mai
~are parte nume streine; satele sunt aproape pe jumtate
cu nume
r omneti,
pe jumtate cu nume streine.
Ct
des-
p e numele slavone, ele sunt amestecate mai de aproape cu
acele
romneti.
Cte-va piscuri inalte, multe mai mici i
numeroase riuri de a eloua mn poart numiri slavone .
. Aceast legtur mai intim intre numele
ro m neti
i a-
cele slavone s'ar esplica in chipul cel mai firesc
admind
c
vechiul popor al Sarmailor care locuia Dacia i era de obrie
s lavon,
se retrsese in muni inaintea cucerirei romane, unde
'1 urm in curnd poporaia roman in si, in timpul nvli-
rilor. Ast-fel elementul slavon s'ar fi contopit in sinul na-
ionalitei noastre chiar ele la prima sa inchegare ca popor
i venirea Slavouilor in veacul al V-le, ar fi dat numai cit
noue puteri unei inriuriri care se afla chiar la rdcina na-
ionalitei noastre. 1)
,:):. C Sarmaii ocupau munii Transilvaniei, vezi: Ammianus Mar-
celinus XXXI, 4 : Atanaricus paria pertimescens abscessit ad Cau-
calandensem locum altitudine silvarum inacessum et montium cum
suis omnibus declinavit, Sa1'matis inde extrueis , Mai muli au-
tori vechi pomenesc pe Sarmai intre cei dinti nvlitori in Da-
cia.Spa1tian,
Hadrian5. Sarmatae bellum inferebant.
Dio Cassius,
LXXII, 15, numete pe Commod Sarmaticul . Herodiam, VII 2
d acela titlu lui ~aximian:
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
39/40
o
de pe urm observaie la care ne impinge studiul nomencla-
turei. Slavii care au dat un adaos aa de insemnat de numiri
rilor locuite de Romni, au disprut cu totul, fiind absor-
bii mai cu sam de elementul romnesc i
int roducnd
in po-
porul lor acea puternic dos de elementul slavon care'i d
caracterul seu deosebit de fraii sei din apusul Europei. A-
cest fapt se dovedete cu deosebire prin imprejurarea cu to-
tul insemnat c
pretutindenea numirile date de Slavoni tu-
turor elementelor
qeooraice,
omeneti pe
ci
i naiurole, s'au
pstrat in tot-deauna in gura popor'ul'uiromn, pe cnd Maghiarii
i Nemii intrebuinaz numiri deosebite pentru aceleai e-
lemente, Ast-fel gsim c Romnii au pastrat numirile ur-
mtoare slavone, alturea cu acele date de Maghiari sau
Germani:
Pentru un mare numr de nume, sate, ape i muni, care au nu-
mai numiri slavone, aceste au fost pstrate chiar
I
in Iim-
bele cele-I-alte
in forma in care le-a dat'o Romnii
i in a-
ceast form le -au imprumutat cele-I-alte popoare a le Tran-
silvaniei.
Numai
ct
nevoile ortografiei pot s deie acestor numiri
in
limbele strine ce le-au imprumutat un caracter oare cu'm
strin. Aa spre esemplu Germanii au fcut din
Vldeni
nume care vin de la numele propriu slavon
Vlad
sau
Vla-
dislav, Vladein;
Ungurii au schimbat numele slavon al mun-
Romn (Slavon)
Belgrad
Ocna
Bran
Cetatea de Balt
Sbenia
Gerla
Ortia
Plea
Grditea
Maghim
Karoli Fejervar
Vizakna
Torczvar
Kukullorvar
Gorgeny-Soakna
Szamos Ujvar
Szaszvaros
Uvecsiir
Varhely
2 3
German
Karlsburg
Salzburg
Torzburg
Kokelburg
Salzhau
Armenierstadt
Broos
-
7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL
40/40
telui Vrful Cooosnei in KovasnaispiUs, acel al riului Trotu
.in Tatros. Tot aa au prefcut aceste popoare numele vechi
Vulcan in Volkany J i Wolkendorj, Buzeu in Boclza i Bod-
sau, Ompoiu in Ompoly etc.
Slavii au fost fr indoial mai' vechi locuitori ai Daciei
de ct Ungurii sau Nemii. Gsind astzi numele lsate de ei
in gura Rominilor i nu in acea a Maghiarilor sau Nemilor,
este inviderat c poporul slav, care au disprut, a fost in a-
tingere in primul loc cu Romnii, pentru a transmite aces-
tora asemene denumiri, de unde urmeaz ins neaprat c
i Romnii au trebuit s fie in aceast ar inaintea popoa-
relor imigrate. Romnii deci constatndu-se a fi fost contimpu-
rani cu Slavonii in Dacia, nu ~e mai gsete nici un mo-
tiv pentru a-i aduce de aiure in aceast ar. Prin urmare
ei sunt locuitori de batin i nu imigra i.
-Videm deci cum studiul nomenclaturei confirm intr'un chil'
neindoelnic adevrul tesei noastre.
VI n
LIMBA
Nu avem scopul de a trta ex professo chestiunea limbei
romneti in raporturile sale cu teoria Roslerian, subiect
care ar cere nite desvoltri prea amrunte. Ne va fi de
ajuns ins,pentru a completa i in aceast privire cadrul
studiilor noastre, de a cerceta numai ct intr'un chip gene-
ral deosebitele intimpinri pe care protivnicii continuitii
Romnilor in Dacia le trag din limba vorbit astzi de acest
popor, lsnd studiul amrunit al prii filologice
limbitilor
de profesiune.
Argumentele deduse din limba Romnilor improtiva stru-
inei lor in Dacia traian, sunt de doue feliuri: mai inti se
invoac identitate a li~bei Daco-Romnilor cu acea a Romi-
nilor din Macedonia, identitate care nu s'ar putea esplica