1. Introducere

Protecia social este definit i promovat ca un ansamblu de aciuni pe care societatea le desfoar pentru prevenirea, diminuarea sau nlturarea consecinelor unor situaii de risc social. Protecia social a persoanelor vrstnice este un domeniu complex care nsumeaz mai multe aspecte ale vieii sociale: sistemul asigurrilor sociale de stat, asistena social, sistemul asigurrilor de sntate i alte domenii de activitate menite s prentmpine marginalizarea i excluziunea social a acestei categorii sociale.

Fenomenul de mbtrnire a populaiei n Republica Moldova s-a accentuat. Comisia European a deschis o ampl dezbatere privind evoluia sistemelor de securitate social n contextul noilor schimbri aprute pe piaa muncii i a schimbrilor demografice. Aceasta a promovat aciuni la nivel european n favoarea persoanelor vrstnice, pe principiul solidaritii, n scopul protejrii persoanelor vrstnice mpotriva riscurilor de srcie i dependen prin asigurarea unei asistene de durat i ngrijiri constante.

n spaiul european principalele aciuni ale programelor adresate vrstnicilor vizeaz difuzarea inovaiilor privind potenialul de activitate a vrstnicilor, tranziia de la activitatea profesional la pensionare, ameliorarea condiiei femeii vrstnice, ngrijirea i accesul la ngrijire al persoanelor vrstnice dependente, ntrirea solidaritii ntre generaii i integrarea persoanelor vrstnice ameninate de izolare inseria social n cadrul comunitii etc.

Caracteristica ultimilor decenii ale acestui secol const n creterea numeric a populaiei vrstnice, fenomen prezent i n ara noastr datorit diferitor factori sociali, printre care se enumer scderea natalitii, migraia generaiei active n afara rii cu scopul gsirii unor condiii de trai mai favorabile etc.

n 1988, Organizaia Mondial a Sntii a inclus problemele mbtrnirii, printre prim ele cinci probleme de sntate ale lumii, alturi de inim, cancer, SIDA i alcool i astfel cunotinele de gerontologie i de geriatrie au devenit o necesitate i totodat o prioritate. mbtrnirea populaiei este un fenomen mondial, fiind prezent n mod deosebit n Europa i conform datelor Organizaiei Naiunilor Unite proporia populaiei de vrsta a treia va crete pe termen lung.

Se apreciaz c denumirea de persoane de vrsta a treia" este mai proprie dect aceea de persoana n vrst (O.M.S.), deoarece evoc sectorul populaiei care a depit mijlocul vieii. Problemele specifice cu care se confrunt vrsta a treia constau n cheltuieli difereniate fa de restul populaiei prin: costul ridicat al medicamentelor, dificulti n a -i achita cotele de ntreinere a locuinei i lipsa suportului familiei. De aceea, se justific necesitatea construirii unui sistem de protecie social i suport pentru persoanele vrstnice care s asigure conservarea capacitilor fizice i psihice, s confere v rstnicilor demnitate i confort pe msura valorizrii contribuiei pe care au avut-o pentru societate n perioada lor activ.

Situaia actual a vrstnicilor este marcat de cteva neajunsuri majore care conduc la o imagine precar a calitii vie ii lor. Sistemul public de pensii s-a erodat progresiv astfel nct raportul dintre valoarea pensiilor i cea a veniturilor salariale este mult n defavoarea pensionarilor, Totui n ciuda unei rate sczute de srcie n ansamblul pensionarilor exist cteva categorii de pensionari expuse riscului de excluziune social: pensionarii singuri, persoanele victime ale escrocheriilor imobiliare, persoanele vrstnice cu disabiliti etc. Consecinelor demografice, li se adaug i consecine socio-familiale: creterea numrului familiilor avnd copii puini sau fr copii, creterea numrului btrnilor fr copii, uneori dezinteres i lipsa de afeciune pentru btrni din partea familiei etc.

Gerontologia- ca termen, se definete ca fiind tiina proceselor de mbtrnire

Geriatria- o ramur a medicinii care cerceteaz aspectele patologice ale mbtrnirii

Asistena vrstnicului nu este numai medical, deoarece implic i aspecte psiho-sociale, care fiind cunoscute, creeaz o perspectiv mai favorabil procesulu i de nelegere i ngrijire a vrstnicului. Dac generaiile anterioare apreciau i utilizau nelepciunea btrnilor, societatea modern privete cu nencredere utilitatea lor. Se dezvolt o cultur a tinereii i adolescenei, n care btrnul i gsete din ce n ce mai greu locul. n concluzie, societatea modern genereaz btrnee, dar tinde s o resping i o izoleaz.

Pentru combaterea acestui fenomen, pentru ameliorarea condiiilor de via ale vrstnicului, n interesul acestuia, dar i al societii, sunt necesare eforturi susinute. Specialitii chemai, prin specificul profesiei, s ngrijeasc aceast categorie de populaie, trebuie s ofere btrnilor respini de societate, i, uneori, de propria familie, un sprijin nu numai profesional, dar i moral.

Accelerarea procesului mbtrnirii, ncepnd cu 2010, este de importan major pentru politicile sociale i modernizarea proteciei sociale. Obiectivul proteciei sociale const n garantarea prosperitii, ntr-o societate a crei populaie mbtrnete. Meninerea unui grad ridicat de protecie social, n aceste condiii este o important provocare pentru autoriti. Necesitatea de adaptare la o populaie n vrst implic revederea i adaptarea politicilor i strategiilor. i pentru c soci etatea nu poate reveni la condiiile de via anterioare sau la familia lrgit care asigura mijloacele de existen i prelua ngrijirea persoanelor vrstnice, revine n responsabilitatea statelor s elaboreze strategii/politici sociale care s stea la baza unor programe active pentru nlturarea efectelor mbtrnirii populaiei i pentru asigurarea unei caliti superioare a vieii persoanelor de vrsta a treia.

Recomandrile Adunrii Mondiale a Persoanelor Vrstnice propun o serie de msuri avnd drept int dezvoltarea ngrijirilor i serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului fr restricii la

serviciile de sntate, mbuntirea msurilor de prevenire a situaiei de dependen, diversificarea prestaiilor destinate preveniei sau combaterii riscului de marginalizare sau excludere social i creterea calitii vieii persoanei vrstnice.

Planul Internaional pentru Vrsta a III-a, adoptat de Adunarea General Mondial pentru Vrsta a III-a, i aprobat de Adunarea General n rezoluia 37/51 din 3 Decembrie 1982

2. Noiunea de persoan vrstnic

Potrivit unei opinii 4 , n lume se utilizeaz dou criterii pentru a considera c o persoan este vrstnic: biologic i cronologic. Cel de-al doilea este cel mai frecvent utilizat. Drept consecin, dacse are n vedere vrsta de pensionare,o persoaneste calificat ca fiind vrstnic dup ieirea sa la pensie pentru munca depus i limita de vrst. Din momentul n care btrnii au devenit pensionari, au intervenit mai multe inovaii semantice pentru de redefini frontierele: vrsta a treia, persoanele n vrst dependente i, mai recent, termenul de seniori5.

Sintagma vrsta a treia a cunoscut, n rile europene, o larga difuziune n anii 1970, o data cu universitile pentru vrsta a treia, cu cluburile pentru vrsta a treia i turismul specific. Aceast nou sintagm, a vehiculat o etic activist a pensionrii, fiind definite n opoziie cu btrneea. Vrsta a treia devenea, astfel, o nou tineree6 .

Diferii autori au pus bazele construciei sociale a acestei noi categorii, dei unii identific i piedici. Spre exemplu, demograful roman 7anun ca eufemistic denumirea vrsta a treia pentru populaia care cuprinde cohortele cu vrste de peste 60 de ani.

n anul 1985, Adunarea Generala O.N.U. a recomandat urmtoarea clasificare a persoanelor n funcie de vrst:

- aduli, ntre 45 i 59 de ani;

- persoane vrstnice, ntre 60 i 64 de ani;

- persoane btrne, ntre 65 i 90 de ani;

- persoane foarte btrne, peste 90 de ani.

n prezent, O.N.U. recomand vrsta de 65 de ani drept limita de la care o persoan se considera vrstnic8.

Se cunoate c btrneea este nsoit de modificri profunde ale organismului,n sensul uzurii generale a acestuia, stare asociatcu boli frecvente i diverse. Aceast situaie, nsoit uneori de lipsa unor venituri corespunztoare, sau de sprijin i ajutor familial, constituie principala cauz a problemelor sociale ntlnite la persoanele vrstnice, probleme care pot prezenta o serie de particulariti n funcie de anumite condiii specifice.

De aceea, pentru aceste categorii de persoane, respectiv pentru acelea lipsite de venituri i de susintori,a celor cu venituri insuficiente i fr familie, sau a bolnavilor cronici care nu pot fi ngrijii n familie,au fost reglementate o serie de prestaii pe linia asistenei sociale.

Asist. univ. dr. Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Universitatea Dimitrie Cantemir Bucureti.

4V. Miftode, Dimensiuni ale asistenei sociale, Editura Eidos, Botoani, 1995, p. 189.

5V. Caradec, Sociologie de la vieillesse et du viellissement, Nathan, Paris, 2001, p. 20.

6D. Grleanu-oitu, Vrsta a treia, Editura Institutul European, Iai, 2006, p. 22-23.

7Vl. Trebici, Genocid i demografie, Editura Humanitas, Bucureti, 1991, p. 133.

8A se vedea D. Enchescu, M. G. Marcu, Sntate public i management sanitar,

Editura All, Bucureti, 1995, p. 118-119.

3. Principiile Natiunilor Unite pentru Persoanele de Varsta a III-a

Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (98) 9 privind dependena, adoptat de Comitetul de Minitri ai statelor membre la data de 18 septembrie 1998, subliniaz, prin coninutul ei, necesitatea ca opinia public s fie sensibilizat referitor la importana problematicilor legate de situaia de dependen, precum i urgena orientrii msurilor politice i legislative asupra acestui domeniu.

Acest document recomand statelor membre s elaboreze legislaia n domeniu, lund n considerare reglementri care privesc:

a) definiia dependenei;

b) principii generale n favoarea persoanelor dependente;

c) msuri n favoarea persoanelor dependente;

d) ngrijitorii fr statut profesional.

Strategia sistemului de asisten social n favoarea persoanelor vrstnice reprezint o prioritate i se fundamenteaz att pe evaluarea situaiei prezente i a potenialelor riscuri la care este predispus persoana vrstnic, ct i pe principiile enuntate Organizaia Natiunilor Unite:

9 independenta

participarea

ingrijirea

auto-realizarea

demnitatea

Cadru general: Aprecierea contributiei pe care persoanele varstnice o aduc societatii lor

Recunoasterea ca, in Carta Natiunilor Unite, persoanele din cadrul Natiunilor Unite declara determinarea lor in reafirmarea increderii in drepturile fundamentale ale omului, drepturi egale intre femei si barbati, natiuni mari si mici, si promovarea progresului social si a celor mai bune standarde ale vietii

Notificarea elaborarii acestor drepturi in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia Internationala a Drepturilor Economice, Sociale si Culturale si Conventia Internationala a Drepturilor Civice si Politice si alte declaratii care asigura aplicarea standardalelor universale la grupuri particulare

In indeplinirea Planului International pentru Varsta a III-a, adopatat de Adunarea Mondiala pentru Varsta a III-a, si aprobat de Adunarea Generala in rezolutia 37/51 din 3 Decembrie 1982

Apreciind diversitatea situatiilor persoanelor de varsta a III-a, nu doar dintre tari dar si in cadrul aceleasi tari si chiar intre indivizi, care necesita o varietate de politici de raspuns

Avertizarea ca in toate tarile, foarte multi indivizii ajung la o varsta avansata intr-o stare de sanatate mai buna decat oricand

Avertizarea cercetariilor stiintifice care dezabroba multe stereotipuri referitoare la declinurile inevitabile si ireversibile ale varstei

Convingerea ca intr-o lume caracterizata de o crestere a numarului si proportiei de persoane de varsta a III-a, oportunitatiile trebuiesc oferite persoanelor in varsta doritoare si capabile sa participe si sa contribuie la activitatiile desfasurate de societate

Reamintirea ca impasurile in viata de familie atat in tarile dezvoltate cat si cele in curs de dezvoltare cer suport pentru cei care ofera ingrijire persoanelor varstnice nevoiase

Avand in minte standardele deja stabilite de Planul International de Actiune pentru Varsta a III-a, si conventiile, recomandarile si rezolutiile Organizatiei Internationale a Muncii, Organizatia Mondiala a Sanatatii si alte entitati ale Natiunilor Unite

Se incurajeaza guvernele sa incorporeze urmatoarele principii in programele lor nationale atunci cand este posibil:

Independenta

1. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la mancare adecvata, apa, adapost, haine si ingrijire medicala cu ajutorul unor venituri personale, familiale si suport comunitar.

2. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba oportunitatea de a lucra sau de a avea acces la alte posibilitati generatoare de venit.

3. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa participe in determinarea cand si cu ce ritm trebuiesc inlocuiti din campul muncii.

4. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la programe de educatie si training adecvate.

5. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa locuiasca in medii sigure si adaptate la preferinte personale si capacitati de schimbare.

6. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posibilitatea sa domicilieze acasa cat mai mult posibil.

Participarea

7. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa ramana integrate in societate, sa participe activ in formularea si implementarea politicilor care le afecteaza direct viata si sa-si impartaseasca cunostintele si experienta generatiilor mai tinere.

8. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posibilitatea sa caute si sa dezvolte oportunitati pentru comunitate si sa serveasca ca voluntari in pozitii apropiate de interesele si posibilitatile lor.

9. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posiblitatea sa formeze asociatii de persoane de etatea lor.

Ingrijirea

10. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa beneficieze de ingrijire familiala si comunitara si protectie in acord cu fiecare sistem de valori si cultura sociala.

11. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la ingrijiri ale sanatatii care sa le ajute sa-si mentina sau sa-si recastige nivelul optim fizic, mental si emotional al vietii si sa prevada sau sa intarzie declansarea bolilor.

12. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la servicii sociale si legale in vederea autonomiei, protectiei si ingrijirii.

13. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa fie in masura sa utilizeze instrumente de ingrijire adecvate care sa ofere protectie, reabilitare si stimulare sociala si mentala intr-un mediu civilizat si sigur.

14. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa se bucure de drepturile omului si libertatile fundamentale care exista in orice adapost, dreptul la ingrijire sau tratament, incluzand un respect total pentru demnitatea, credintele, nevoile si intimitatea lor precum si pentru dreptul de a lua decizii privitoare la ingrijirea si nivelului calitatii vietii.

Aspiratii

15. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa fie capabile sa urmareasca diverse oportunitati in vederea dezvoltarii totale a potentialului lor.

16. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la resurse sociale, educationale, culturale, spirituale si recreative.

Demnitatea

17. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posibilitatea de a trai in demnitate si securitate, ferite de exploatare si abuz fizic sau mental.

18. Persoanele de varsta a III-a trebuiesc tratate corect privind varsta, sexul, provenienta rasiala sau etnica, existenta unor dizabilitati sau alte caracteristici, si sa fie evaluati independent de contributia lor ecomica.

9 http://www.seniori.ro/index.php?pg=articole_6.php Principiile Natiunilor Unite pentru Persoanele de Varsta a III-a

4. Msurile de protecie social acordate persoanelor vrstnice

n prezent, ara noastr se confrunt cu un dezechilibru ntre numrul salariailor i numrul pensionarilor, n sensul c, datorit, n primul rnd, politicii de stimulare a pensionrii timpurii de dup 2000, a crescut rapid numrul de pensionari, n timp ce numrul salariailor a sczut, mai ales prin emigrarea tinerilor n afara granielor rii. n acest context, mbtrnirea populaiei accentueazo problem resimit deja n societatea moldoveneasca: persoanele vrstnice au nevoie de ngrijire medical i asisten personal cu mult peste resursele de care dispun att ei nii, ct i sistemul de asigurri i de asisten social.

ngrijirea la domiciliu se efectueaz numai la indicaia medicilor, iar furnizorii de ngrijiri medicale au obligaia de a comunica medicului care a recomandat aceste servicii situaia evoluiei strii de sntate a pacientului ngrijit. ngrijirea persoanelor vrstnice n cmine reprezint o msur de asisten social care se dispune numai cu titlu de excepie. Accesul unei persoane vrstnice n cmin se face avndu-se n vedere urmtoarele criterii de prioritate:

- necesitngrijire medicalpermanentdeosebit, care nu poate fi asigurat la domiciliu;

- nu se poate gospodri singur;

- este lipsitde susintori legali sau acetia nu pot s i ndeplineasc obligaiile datoritstrii de sntate sau situaiei economice i a sarcinilor familiale; nu are locuin i nu realizeaz venituri proprii. n cadrul cminelor pentru persoane vrstnice se asigurcondiii corespunztoare de gzduire i de hran, ngrijiri medicale, recuperare i readaptare, activiti de ergoterapie i de petrecere a timpului liber, asisten social i psihologic. Serviciile medicale asigurate n cmin constau n: consultaii i tratamente la cabinetul medical, n instituii medicale de profil sau la patul persoanei imobilizate; servicii de ngrijire-infirmerie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale; consultaii i ngrijiri stomatologice. Persoanele vrstnice care dispun de venituri proprii i sunt ngrijite n cmine, precum i susintorii legali ai acestora, au obligaia sa plteasc lunar o contribuie de ntreinere, stabilit pe baza costului mediu lunar de ntreinere. n cazul persoanelor vrstnice care nu au venituri i nici susintori legali, contribuia de ntreinere este asigurat din bugetele locale sau judeene, dup caz.

5. Concluzii i recomandri

Problemele acestui important segment de populaie au fost abordate, pn n prezent, de cele mai multe ori, cu referire la sistemul de securitate social, cu accent principal asupra sistemului de pensii. Modelele de ngrijire moderne spre care tindem pun accentul pe aciuni de prevenire a situaiilor de dependen i pe programe de socializare. Totodat, fr o asisten social i medical de lung durat, existena nsi a persoanelor vrstnice dependente este compromis deoarece odat cu naintarea n vrst, riscul de a prezenta boli invalidante i implicit de dependen crete.

Asistena social trebuie s asigure respectarea drepturilor persoanelor vrstnice aa cum sunt ele reglementate n tratatele i conveniile internaionale pe care Republica Moldova le-a ratificat.La momentul actual nu sunt dezvoltate programecare s vizeze pregtirea pentru pensionare i programe de meninere a unei viei active i a unei participri sociale se mnificative a persoanelor n etate. Din acest punct de vedere, ngrijirea persoanelor vrstnice ar putea s capete noi valene incluznd i programe de socializare, divertisment, culturale sau sportive n paralel cu cele de ngrijire socio-medical. Este necesar revizuirea criteriilor de stabilire a coului minim pentru familia de pensionari, care are alte nevoi, diferite de cele ale unei familii cu copii.

5.1 Recomandri n plan organizatoric

Menit s asigure garantarea respectrii drepturilor i libertilor constituionale ale omului, Instituia avocailor parlamentari n vederea asigurrii respectrii drepturilor persoanelor vrstnice consider necesar:

n plan financiar:

- Identificarea de noi surse de finanare i atragerea de fonduri din sectorul privat;

- ncurajarea sponsorizrilor oferite de persoane juridice ori fizice pentru construirea sau dotarea instituiilor de asisten social;

Resurse umane:

- Perfecionarea personalului din cadrul instituiilor de asisten social;

- Schimburi de experien i formare continu al acestuia;

- Atragerea de specialiti cu experien;

- Numr mai mare de personal de ngrijire, n special a celui de vrst tnr;

Servicii i infrastructur:

- Reabilitarea azilurilor i centrelor de plasament pentru persoanele vrstnice

- Modernizarea cldirilor instituiilor de asisten social existente, pentru a se putea respecta standardele minime de calitate aprobate;

- mbuntirea i extinderea tipurilor de servicii ce le sunt asigurate vrstnicilor n instituiile de asisten social, respectiv programe de terapie ocupaional, recuperare etc.,

- Dotarea instituiilor de profil cu echipamente, aparatur medical, electrocasnic, electronic i mobilier personalizat;

- nfiinarea de centre de ergoterapie;

- mbuntirea colaborrii cu instituiile medicale i asigurarea asistenei medicale la nivel nalt;

Implicarea comunitii n aciunile sociale:

- Organizarea de programe de pregtire n vederea pensionrii;

- Intensificarea popagandei de sensibilizare a opiniei publice fa de problematica vrstei a treia;

- Meninerea n via activ a persoanelor de vrsta a treia;

- Stabilirea obligaiei ca fiecare primrie s cunoasc vrstnicii din cadrul comunitii care se gsesc n situaie de risc socio-medical i n colaborare cu instituiile de specialitate i reprezentanii societii civile s acioneze operativ pentru ameliolarea condiiilor de trai a acestor persoane.

- Diversificarea formelor de informare a persoanelor vrstnice cu privire la drepturile sociale de care acestea beneficiaz n condiiile legii;

- Implicarea mai intens a factorilor sociali pe plan local pentru aprarea drepturilor persoanelor vrstnice;

- Promovarea i ncurajarea voluntariatului i a culturii filantropice, inclusiv cu implicarea persoanelor vrstnice;

Ergoterapie tratarea unor boli fizice i psihice prin munc manual

5.2 Propuneri de mbuntire a sistemului de protecie social

a persoanelor vrstnice

Reforma sistemului naional de asistensocialar trebui s urmreasc direciile de dezvoltare globala politicilor sociale n domeniu, care au n vedere, n principal:

a) Respectarea drepturilor omului i asigurarea libertilor fundamentale pentru persoanele vrstnice;

b) Promovarea unei viei sntoase, active, sigure, mplinite, decente i demne;

c) Promovarea unui sistem coerent, coordonat i integrat de

asisten social;

d) Combaterea riscului de excluziune social i creterea calitii vieii persoanelor vrstnice;

e) ntrirea cadrului administrativ i instituional la nivel central i

local;

f) mbuntirea cadrului legislativ;

g) Stabilirea unui sistem de finanare apt s asigure dezvoltarea

msurilor de asisten social pentru persoanele vrstnice;

h) Dezvoltarea i diversificarea prestaiilor sociale;

i) Dezvoltarea i diversificarea serviciilor sociale;

j) Susinerea implicrii active a persoanelor vrstnice n viaa

societii.

Avnd n vedere multitudinea de relaii sociale pecare le reglementeaz normele dreptului administrativ, evoluia lor i modul n care sunt reglementate aceste relaii, s-ar putea spune cramura dreptului administrativ este cea mai dinamic din sistemul nostru de drept 2

2Elena M. Fodor, Drept administrativ, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2008, p. 9-10.