'~

1 I{r1,1' crT

:ittlllTttII1:Xl::

Asczati la nord dc Ora,.la O distanta de lo knl,]Daia Romana fost fOndattt de chtrc sasi.Cunoscuti

1]:::L:I

am tu:f ll T],: fI: iT:: IGgda Kpopa btt ZOba dn V,Sava BrancOvici,dar nu cste de acord cu nulllirea in lcacestuia,aluilosephusArchaicus,cunoscuti sub nulllc

lin Daia,marea mttOritatc a 10r trecand la biscrica unitaici,panttin anul 1948,cand regilnul comunist scOate in aflin conscnZatOrisnl,dcla acea dat,dtticnii nu sau lnaiintmbrttlisandrcligneocvanghclicc.romancasc;doar catcva nume dc fanlilic si tcnul b10nd

llttili:hti _l]iIparcpc mainibunc.si,priVind dOar casclc de locuit alc dttienilor.10cuinlC mari si fllmOase,dOtatc cu toatc utilit|

allimale,micile atelicre industrialc,precum si num:

iiCUTIIL,h timpul ocupttiei rOmanc a fost un important punct de stra drumuluiimperial ce llrca dc

Apulllmi mergea spre valca Oltului,asa cullnreiese din descOpcririle arheologicc din locllrilc nulllitc,,La chiitc,, tatt

i,,La gruiu de crettenc".Inilial,Vatrsatlllui sa aflat la nord_cst de ceaactual, n 10cul nullnit sugcstiv,,Fantana tttgului''dc undc arhe010giiau rccupcrat rcsturi ceralnicc,fragmente dintrO raniti01alntt dc

[thfl:{i!:r8:1:11][frttWIcomitclui Hening, duptt carc trcce,

rnlsecolul al XvIIlca,chiar un dOmnitOrdi3 Tara Romtteasc,avea intcrcscaici,dc vreme ce a in1,O biScricIortodox?n sat.Un documcnt din 1646,nc dezvttluic taxele pltttitc dc popa

Punoramu satului Cut

,

|=||

din Cut.dornllului de pamant[stipanului tlllgut principcleAppa]:,,un tol,o traista si chingi de lini si su=Joniiar administratorul mosiei Cutului plttestc,in anul 1667,hanului tttarilor,carc a attStat cca Teme Pttep,20 deo,pcummancttcwttpcttTttall:&Ycumparat de catre episcoptll unit Pc tnI Pavcl Aron,confesionalc romaneti ale Blului.TOt cl,va ridica si o biscrictt unit[in 10Cul celci vcchi arsa dc catre,,inchizitort11''Buccow],iar sattll denc sediul protopopiatului districttlal.Cuttll a fosti saml marilormilii dcmcmoranditi,Albini Scptimiui Tit Liu,vttniciluptttoripcntrtlcauzanttiOnalttarommilordinArdcal.AasafEcut c5 satul a devenitfpdni la venireacomuniqtilor la putere ?n 1948], fiefulPartidului Nalional qi al lideruluiacestuia, Iuliu Maniu,cutenii fiindcunoscufi atunci ca infocafi,,maniqti".Cutul este dominat pe inillimede monumentala clddire a BisericiiOrtodoxe-a devdrata oper[,ce vrea parc6s[ ducb mai departe peste timp, smereniaqi d[ruirea creqtind a locuitorilor acestuimare sat al cdror crez ,,Gloria in excelsisDeo"finscriplie aflat[ pe vechiul clopotde la l680,al bisericiile stetreaz gi ast[zi.

Un aspect, frapeazd atunci cdnddiscutlm despre locuitorii satelorromdnegti din Podisul Secaqului,indiferent cd vorbim despre cuteni, saudespre ghirbomeni ori despre deloreni:unele caracteristici individuale-somaticeftalia lor ?nalta, culoarea deschisd aienului loq p6ru1 qaten deschis, blond sau rogcat, uneori qi ochii lor albaqtri], felul 1or de a fi, cumpStafi qi calmi, tipulde locuinla adoptat de eifasemdnator celui iaxon], toate acestea trddeazd,amprenta geneticl a tipului rasial nordic.germanic, care iste de altfel explicabil dupa ce viahi qi saxoni, au conviefuit impreund opt sute de ani. Un inginerconstructor din Sebeg, de origine sdseasci, povestea despre muncitorii din echipa sa cd, deqi proveneau din satediferite[Daia, Deal, Cut, Ghirlom, etc], toqiirau blonzi, inal1i, bine ficu1i; mai mult, unii aveau chiar qi nume defamilieiu rezonanld germand,cum ar fi Smtt ur, Gherman, Maier, Gherbea, Bran, Vulcu 9.a.m.d.].,,Parcd ar fi tolisaqi", trdgeaelconclizia-,,pdsatcdnugtiuoboab[delimbagerman6".Oricum,avindasemeneainsuqirisomatice.tinerii eriu seleclionali laiecrutarea in serviciul militar, pentru regimentul de gardd qi pentru cele de paraddmilitar6.Mulfi cuteni s-au mdndrit ca ficand parte din gardaiegaldfin perioada interbelicd, qi care datorit[ afecliunii

cutcnilor pcntrtl lidertll n41onal-1rttnist, IuliuManiu,eranumii gardalui Maniu].

Pttrttsind Cutul prin poarta sa de sud,dupi nicimttcar lln kilometl,inIn pc,oscaua nationalaD.N.1-7, pc care urcand sprc est, paralcl cumolcomul curs al Sccasului,dup8 knl in partcastangtt se dcschidc intrarea,dea lungul uneiosclcrcccnt modcrnizatc, sprc asczttrile PodiuluiSccasclor.Sunt insiruitc,de la sud la nord,trei satc.ap4inandtOatc de comuna spring,Cunta,Draosicentrul de comun,springul,toate satc locuite deromani,a caror principaltt cconolnic cstc cultivareapamantuluii crcsterca anilnalelor.Odinioari,toateacestcaccaupartcdindomcniulfcudalalbogalilorgrcavi dinCalnic.

Un drum care sc indrcapttt sprc cst Sedcsprinde dinoscaua care lcagtt Draovul de spHngsi urctt sprc Bozi Dostat.O salbtt dc b1li,inirLlitC

de-a lungul acestei qosele, oferd amatorilor denescrr it sarr vAnltorilor de odsdri de baltapescuit, sau vin[torilor de pdsdri de balta

posibilitatea practicdrii acestor sporturi qi deconectdrii de la stresul cotidian, pentru aceqtia fiind disponibiid o

jatD`

adcvarinfrasructur:cttsle dc Vacan,,hotCl,restaurant,bttci cu vasle,ctc,toatecand partc dintrun complcx

Atat Bozul[ndat de catrc greaisasifn sccOlul al Xlca],CiDotatul[Satulrescdinta dc comuni],carCi ulllleazpriIIlului duptt doar 2 kln,par acum satc lmbtttranitc,dcsi au cldiri frulnoase,iarin Dotat cxista chiariOmodemtt unitatc dc industric alimcntar.Cultivarea palnmtlllui,pomiculturai crcstcrea animalclor[odiniOaratercnule mhtinoasc dinjurul acestor doutt satc forlnau patria temulilor biVOli negri,a cttor came siindeosebilaptcle erau cOnsidcrate o dclicatestt alimentar],Sunt principalele activitttti ale 10Cuitorilor ramai in aceste sate.Doar cttcva cldiri cu arhitcctllra intcresant,cum sunt vechiul conac nobiliar din Dostat[azi,transfolllat in

dispensar mcdical] i vCChCa biseric!lCascl a sailor din Boz[ridiCattt prinsccolele XIVXV],lin tt nc mai anllintcasctt dezilelc dc glorie din altc vrcmuri ale accstorasczarl.La doar 5klm NV dc spring intttm m,,C}rttdina vinului" Wcingardt, ln romancstC,VINGARD,o ilnportanttt asezare sttscasctt dinsccolul al XIIIlca[mai precis h anul 1280],flind pomcnit in posesia familici acclorasibOgali nObili sasi din Calnic,pC numele lor,Chicl ori Cyel.Dca lungul secolelosatul vaschimba mai mulli Sti,pentru ca in sccolulal XIXlea sttintre in poscsia baronului ungur,Ludovic Biro,un lllagnat rnaghiar mare amatorde petreceri si dc muzic. AezarCa, cramcotturattt de culturi de v,de buntt calitatc,r vinul lor rcnurnit cra dcpozitat in cralcadanci ccca ce ia dat si rcnullllclc dc "Sat alvinului''.La conacul baronului se adunau ceimai vestili 12tari din zona,dar erall inttti aiCisiintcrprclimttiestrimlnuzicaclasic,asa incat,conacul sunscsc m accle timpuri un pol dccmulttic culttlrab pentrtl protipcndada accluitimp.Elitanobiliartt sau lnic burgheztt din sibiu,Alba lulia sau Scbei desigur din localitilcdin jurul lor ,venca aici pentru spectacolulcultural oferit dc baron, tcrlllinat lnaiintotdcauna cu legcndarc pctrcceri bahice.Cheltuielic cxorbitantc alc acclor ,,seratemuzicalc'',aduc in scurttimp in fhlimcllt familiabaronului, lnsa ,,banda dc lttutari''pc carc ocrcscusc baronul,va facen continuarc caricr,cantand la balurilc organizatc dc ce Cercurilcmilitarc din Sibiu,ClOri Bucuresti,Sal prinrcstaurantelc selecte alc oraselor[laScbcs,,banda dc lutari'' canta de obicei larestaurantul ,,Unterwald"]. Fostul conac al

baronului Biro,cstc astttzi ln rtlin,iar desprc sacarc au aduspc acclc 10curi prospcritatc,mai alnintcste doar Biscrica lorEvanghelic[construittt prin secolul al XV_lca],cttCin10culsasilorcmigrttimasdupa anul 1990,au aparuttiganii,Carc audistrusn lnarc masurtt arhitccturai modul dc trai al satului.

La doar llln nOrd deringard,la intrarca in satul acumlocuit doar dc romaniGHIRBOll,o lnictt biserictt din lellm,atragc atenlia c1tOrului pc acestc meleaguri.Biscricula,construipe la anul 1700,a scat se parc ca prin minunc defocurile tunurilor lui Buccow din anul 1761.PFezea Ci,parcintenlioneaZtt Stt amintcasctt tuturor cclor ce trcc prin drcptul eidc ridicolai criminala campanie dc represiune a spiritualit!ortodoxc romancsti si a shismaticilor valahi,dusn accl sccolal lulninilodc catrc,,1lunlinalii''1lnperiali habsburgi.

gar

B ca leZC

B o z-bis eric a fortiJic atd

Ncom intoarce din accst periplu laoseaua n4iOnaltt DN l7 siconthmm ttlllclm,paralcl cu rl Sccaspre est[mdirectia Sibiu],pentru

sc1l _strttbate strttzilc largi alc localit4,Strzi curatc,pavate cu piatrde rau,rcorite vara,deparaurililmpezi carc se scurgprinrigolelc laterale alcUlilciMari;vom adnira apoi vcchile locuinie sttSCsti cu faladc Fnalte,omamentatc llneori cu motcorale ori animaliere,vom admira po41leuriasc,lncastratc in zidllli masive ale accstor case,iar dactt ptttundcln inCuttile accstor locuiniQ,volln fl surprinsi dc spaliile largi,aerisite si dcarhitccturatipic saxontt ailltcriorului accstor locuinic.Nu estc dc mirare caprotipcndada comunisttt era fascinattt de accst sat si in spccial de casclegttbovcniloLidcri ai acelortilmpurl l,iCuscrtt de alfcl un obicci dc a scrcttagc destul lc des la Gttbova,pellttt ca mcoarca pivnile10r mari,cuboltc zidite,stt sc dcdea petrccrilor culittc traditionale sttsesti,udate cucxcclcntuln dc Gova.Mulli dintrc stti au reusit stt cmigreze doaratunci c`hd hsau pc mana acestor potcali;frumoascle lor locuinlc.Dinpitta Satului,sc pot remarcai falnicile ziduri alc BisericiiCctate,loc dcpenitcn,,dar si dc rclhgi,din falaprca desilornttvttlitori.Tot aici un vechitum dc apttrare[datat din sc9al Xttlea],nulnit,,Turnul shninii'',mciazi,mai indeplincstc o scculartt misiunc:aceea de cmarfrigider3 cttci scparc ctt slttnina dc porc,preparattt duptt releta 10r scrct,tinutx un tiinpoarecarc dc acrisirentum,dcvine o adevarata dclicatese culinar.Gttbovaarattt ca o localitatc prospcr,constrtlclii nOi frunloasc lmbogtttind paletaarhitectonictt a localialii,larcOmplcxclcturistice dinhotart11 localit,fac din camphcutpunct de attaclicpcntruc1torul dornic stt cunoasctt accste tttrallnuri sccularc.

SOSeaua carc pseste Gttbova pc la vest,duptt cc lastt m dreapta,cocolat pc un dcal la liziera pttdurii,unimpozant hotelrestaurant[Club al vtoror italicni],ne ducc dupa 6km m cochetulsat uclu,miasczarc asasilor din secolul al XIVlea.De aici,dupttinca 4km,vom dcscinde m fmmoasa cctatc leasctt a sailor din

Cfrlnic-cetatea

dc Ostereich].Calnpania lui csucazi trcbuie stt rcvinttinArdcal,lnai alcs si pentru

ctt intrc timp ttttar,ocupascrdin nou tara[1263].Duptt accasa aventubalcanic, nobilul Chyl a fost cOlnpcnsat dc ce noul rcge cu fostclcposesiuni alc,,infldclului''Dcmetrius,i cu cele alc lui VinccttiuS,dincomitatul Albci,cu drcpt de translllisie ereditar.Odattt cu acestea a primitiaczttile Dumitra si Hcnig[aZi,Aurcl Vlaicu],dcvCnind ccl mai bogat grcavdin Tlllutul Secac10Apoi Chyl cumpttrtt dc la Tecl,flul lui Ebl din Orttstie,Blul,iar ultcriot Vingardlll[m1280]si Cuttll[m1291].Fiilui Chyl,vor maicumptta m 1313,satlll Ungllrci[la nordCSt de Vingard]i in 1316,marcamosie a Albei Ecclcsia[neprecizatc,dar posibil si fost domeniilc de pecursulmJloCiualrlui Scbci/sau cclc dcpe cursul superioralittlui Pian].

calnic.CALNIC[Kelling,m gcrman],a foSt 10Cul

unde pe la inccputul secolului al XIIIlea,putcrlliculcomitc Cllyl, ul greavului Envin, sia stabilitrcscdinia sa nObiliar.Rttzboinic de flre,Chyl,sadistins in luptele purtatc dc rcgclc ungur Bela al IVleacu flul sttu infldcl,stCfan.Acesta,autointitlllttduse,,Dux Transilvaniac''i rcgc al Cumaniei, in urlnacttstttoriei lui cu o prinlcstt Cuma[drCpt pentru careflul sttu va fl cunoscut ca Ladislau Cumanul],i trttindsc dc mttire,cuttutorCumansicuttutorulCncazuluiScncslNcarc domnea la Curtca dc Arges,ori poate lacetatea Poicnari,vorfaccoincursiunepelaanul 1261,ln sudul Dunttr,atacand cetatea Plcvnci.Lupta apoi,2marc succes cu Palcologii[Care tocmai smulseseConstantinopolul din mttla latinilor],atacand dinul,m idcca crettii unui stattanlpon culnanobulgar[un fel

Garb_ric srs

and in spatc o asemenca puterc economic,familia lui Chylia cOnstruitin Calnic o putemica cetatc:un doocu plan rectangulat f01ositi ca locuin!,O biseric,tOtul flind incotturat dC Ziduri solidc,dublatc la cxterior dcSan,rilmplutecuap.

11 T, %tatca Calnicului cstc rcstaurati estc 10cul dc dcsisurarenumentc10rUNESCO.;at sunt posibilc trci ctti de icsirc:una spreord,facand)u Sibiul[sprc est],alta sprc sudvest[Carc ducc spre satllleaga,a cttei vatrtt era in stanga Secaului,viza viz deo frumOastt pdurc dc foioase si actti,m mica localitatcLea unui boicr pbcag din Tara Romaleasc,carc ar ieio mtalnim sisub numcle dc Dumbra.inzilelcnoastre,

accsta cste un mic sat,aproapc psit[din aceasta cauztt arc un fallllec deoscbit,datoriai casclori vcchii biserici

ml marea cm

lungul

Lld dC municipiul Sebcs.

colnun?::]:uml:1i:6000 dc locuitOri.Sttscioriul este un sat plttCut,

cu strtti bine lngrlJlte,Cu case rnarlsi frumoase dOtate cu toatefacilitttile cilizttiei urbane,cu oscoaltt mare, cOnstruittt in stilneoclasic, cu un frumos centmcultural,i cu o impOzantbiseccare dominpi4etadinpartea de esta satului.Biserica Sttscioriului a fOstziditnte anii 1791 ,i1797i arehramul,,Sttta Treilne''; deasupraintrpstrcztt un splendid tablouvotiv9 pictat de vestitul Sava Hcttiaprinanul 1874.

Privit de pe cuhnile din jllrsatul, 1,cOtturat de 1limilmpadurite,pare lnghesuit m_covat natural, ln realitate ins,rOspi1et datOritt raului sebes,ia cttorva mici aucl care stratsatui si dea lllngul cttra se preling

S ds ciori-v edere p an o ram ic a

: 1l:)gttit de zboi un OpitaFscris pc sOclu,m memOria celor

i::din sat,pc,,grttmaticul Radu,copilul popIOn''de la carcVIIlea.Avand rcstaurantc,baruri,mai nultc magazineprccumi01nictt baztt sportiv,sttscioriul arattt ca un inic Ora.Alt 10c din Sttsciori,carc polarizcazn flccarc zi deimar[m29 martic]i dC tOalm[m26 octombrie,dctmare sauPialatttgului,cum maicste ca numit:in acestctr spaliul dCdiCatpic,ii CSte ticsit cu turlne dc anillnalc,de

flii:lXl: 1:l:;Lularicelcbriimaccsttip dcprOdllclic artiZanal.

Se :-.. -: -r:::-l ;a acei rnegteri sd fie groteqtii

,,guqafi,,, prilej,prila pcmlancntalglumelorsaupovcstirilorutttcioasc laupu r..",i.

" "- Ia..r"*jri ;;;'i;';;;;i"d;;r;cnrJ:ni,-.,.o-,-il^i.l;.^^,,.-.:..^.^-..]'.-l,1^ lrlll10LILLHdicII:cndenlicc.cazlllc in lipsa unuitratament adecvat,lualld

ibbuJecOcccuigttlIIIL= isII1 1:IIdc oligoienie.2a sc fhcu cc9f1111li n.01^ :_^^^^ ^__^`r^___ _ satlllui,mai prccis pc pOdsunt fOaltc cunoscutc si gustatc

pe valea Sebesului,mai ales atunci cand cineva amintestedc 10cuitoi accstui sat.Realitatca este ctt SttsciOul a datoameni importanli iStOci,cllm estc acel lon Tabala ttllnsconsilier de taintt al dollnitonllui serban cantacllzino,prinantl 1676 iar fratcle su, pc nume stefan, eraadministratOrul imcnsci avea barOnului Apaftt dinArdeal.Dupcttiva ani lln alt Tabala IOn,dicat la ranguldc baron dc cc Francisc Rakoczy9 rcprczillttt interescleacestuia la lstambul,i la NIIOscOva,pe lang

tarul rll,iloPetru.

R`::SS`

datdnd din wemea impdratului bizantin Teodoriu cel

blttI:Li:]1:llil:1_duCttt dc fO

tOCmai dc la

bisericile de pe valea Sebegului, ori prin coleclii particurr.Ij:*t al XV[-lea' de la care se mai prstrea zd' icoane prinLaz]ul, este atestat in documente incl prin anul 1403, dar o fortificalie de plmant cu laturi de 60/50 de metri,

aqezatd,la est de sat, pare s[ indice locul intlrit al unei

l11

:lattLt:]

Cttn ,mmdc dc,i

RDGrrz

Caiaezare pe..anent,C4)alna este cunoscuttt din secOlulI,IHR,cand dacii au hccpllt cdiicarca sistemulllilordc apttare a capitalci statLllui dac,Sarlliseghctuza,ridicttd pe difcritc inllimi teti putemicc din pia,ulldeStaliOnaugarnizoanccus01dalibinClnarlnaliSigut accsti Osteni erauinso,itide ctttrefalnil,asa cum se obinuiape

i7:ly::t:::f:li1:altfcl caind m antichitat,locul dc aczarc a unui vestittttg,darposibil stt i fost si un loc sacrtl undc se dessuraucercmoniile cu caractcr religios ale vcchi10r daci.Sattllia pttstrat o doztt llnistcrioasdea lungul tillpului flindmartorul cttuttttorilor dispcrtti ai cOmorilor lui Dcccbal.Aria strttvcchc a cet4a fOSt SatrCprtatc rallduri,dcaiclprovcnind dOar dinultimele sapaturl,catcvabrttaridacicedcatprcculll,l altc artefacte.

calna se mttdlcste asti si cu frunoasa biscrictt mchinattt sinli10r PetruiPeli ctitOri,pe 10culunOi VCChi bisericule din lemn[dc la 1500],ln urlllltt cu mai bine de un secolntrun lnic scuar dc la interseclia ce10rdoutt szi principalc din stt care urpcpartca drcapa arttlui,paralel cu albia acestLlia.

pcntrll acuttnularea apelor raului,carc sunt folositc atatntru alimentarca cu appotihaorasc10rjudc,luiAlba,)lnalul stang al lacului dc aculllularc au rttsttrit de ctlrttd Oittt parc,amatorla plimbi cu barca sau la pcscuitt11

sportiv La coada imcnsului lac de acumulare sc atcme ttlimosul plai al Ncdciloloc dc pctrcccri canlpencstiodinioar,astttzi,marcat de o parcarc auto si dc un izvOr cu apttcurati recC,ambclc m mgrirCa clLlbului Rotavdin Scbes.

Duptt doi ki10mctri pc,Oscalla ce urlllttrcste m amontc raul,intrmMRTINIE,o mic10calitatcsubmontantt aatXsubjurisdictiaadministrata sugagului,satul care urlncaztt duptt alli dOikilometri.Aezat de opattc si dc alta a raului sebcs,cat si dea lungul frumosului deflleu al unui auient cu acclasillllllnC Cu satul,NIItinie

hPCCarccunoastcastctcscea COnstruc"br ttlrisicc,de h case dc vac

!,phpcnsillli tt mid

Collnuna sUGAG,mtinstt pe o suprafadc240 hm ptttr4i,are m con.poncnta Ci pe lattga sattllIttrtinie si ctttunele Barsana, A4i si JidOstina,asczatc pc cullnilc muntOase din partea stangtt araului Sebcs,prcCuni Dobra,asczattt in dreapta,lagura de vttsarc a raului omonim. Raul DobraizvOrestc dc sub cullllile Cindrolului,iar prin vadullui se face lcgttma cu satelc Mttginimii Sibiului,Jina,Poiana,Rodul,Tiliscai Sttlistca Sibitlui,tOatcvcstitc prin locuitOrii 10r bOgtti m tunmc de mioarc,dar si m fmmoasc tradi!ii rOmmcsti.Un dmlconstrtlitprin griiaregclui Car01 al IIlca,prin 1937,face lcgra acestOr lintmuri, trccand prin valeaDobrei,continuand pe cursul supcrior al Scbesului,

T :l : irTRolllli:

:::II(1lll[ifliCte10ravutccurapaccam1l:Iifacilit4i10r apttutcprin construclia siStemului hidroencrgetic dc pe rl Scbcs,cstC ast1 0 10calitate prospcrtt cucasc mari,frumoase,construitcmstiltraditiOnalmuntcnesc,cupo4imariiziduricarcprOtaeazttcomplcctlocuiniaca,loc,tate

l:1:: Iaccst omagiu a fost adus de ctttre Rcuniunca fcmeilor dinAhturi dc accstca,gttsim o bttuteric a stilului bizalltinicnid,carei dau llll aspect dcoscbit dc flLlmOS.lninc,rcstaurant si cafcnea,precumipensiuni turisticc careLrC a lllicului allucnt al raului,Grosestiul,de la intrarea din

aral m sugag.La iesirca dc sus din Dobra,un indicator ruticr arattt c1ortllui dircclia sprc mallttstirea Ittgura,rcconstruitin urlntt cu 15 ani,pe 10cul unui fOaltc vcchi schit,picrit dc Fllana lui BuccOwn in aCel trist scc01 pcntrtlortodoaroma,secoluralXVIlea.

Biserica ortodoxd- $ugag

DIi==iC:im din sugag,(

1i =nd PC ahahhca,

lb:iI sc prbuscsc zgolOtOs,,Phrttuli

Wl:1:1trttiechime,datOritt fttttllui ctt accstntJj:::[Fttus a acMllltc1:ttIIJl basmttC.Cu dhcla w ttrm anganspbJJm ddaPOa :; l]: 1::l1:: hd,dda,DcshtpeimtOli raurenii/sebesului.

Lacul de acumulqre OaSa

-\tar la est de r-drful $urianu se inalla la fel de semel l)-aftl lui Pitru, iar intre aceqti doi patriarhi ai muntiloi iSurianu lsarr ai Seh,.c,,l,,i nrrm ,-^i

----^a -^--,,-:i.r . m ttu dtcttm :

,i,CCYuiAuselului[la O?nttltilllC dC 21umele unui antic castnl rolllan,alllintirc a marclui rttzbOidacO_rOman din anlol_lo2 si lo5-106].Accsta cstc dealtfcli10cul de trcccrc sprc valea Jiului,la PetrOsani.E)in

lballn:rTttc1fFrmlacului, indul aluviOnar alacestui bazinct,avca caracteristicile unei llllatini cu Ochiuride api prOcesedcturbiflclriifi

|:llillllCi

:!111lngustarc nulltith,,La b010var

P,luni,,lumita 9asa Mare,LnctiOna un lac,numit

PctrOani,0,pe cttile lcgel

c1tOriilor montane,fle marduce dc la[u la varillGura POtccului,la varfbl lui

:ilaLlPoteculptt h Baltlmttc hFcti,a,prinLllncile PrigOanei,1

:Tttl:iWiipdrcclc h O h cOmpaaMbdypcutt~lliIIIy::|~~~~~~~~~______________________1 loncI POp, sc vOr rcgttsi cvOcatc ml L,4.D` __JP minunatele

,,Povestiri de la BradulStremb",sau in tulburdtoarenuvel6,,Ochi de urs,,scrise de camarele nostru povestitor, SadoveaMai nou, o fermecdtoare

,,cdntare,,acestor munfi, cu rdurile lor, cu oamencare trdiesc aici, cu tradiliile, obiceiurilgi int0mpldrile lor extraordinare, uadevttrat pOem in proza al accstciia

:1:,1Ajuns ia bara,drtlmul sc birc:m

dreaptase merge spre Fetifafnu inainte deavizita noua mdndstire de li Oaqa, undede Sfdnta Maria, se adunl lafuamtoatdsuflarea acestor munlil, iar deacolo, pdtrundem pe mirificu tley;a,md" h ;:r?.Tt:ffii?.iffil;:ijiffi?r,Tfl11munfi Pdtru qi $urian;r, drumul din stangaf.ur"

"rt. qi o-NZzc], duce peste baraj spre noua cabandturistic' de ra3.ffii1J"1'#b:':ffiiffiJi[*T#:',;li*i*lng:*ih;r,tiru"o,,n.,*i".;ra,te,eur,unae,,ai"u,.rargeqtebtrlurrlcanv. ue atct drumul se impafie din nou: in stdnga seurcdpe valea Frumoasei spre.ur-itu.u Steflestilor de In.l"

Icz rrJr

%r/ZJ

????

lai cxistitrscu lnarcat siintrctinutde Clubul Rotatty din Sebcs,practicabil si cu rnasini de tercn si Care plcaca dcla Fetita.sPre muntclc Coman[1618m]i faCe lcgttttlra prin Curmttttlrilc Miraului cu salaslll lomttlarilor dc lacara.iar dc aici,pe la poalclc Muncelului[1372m]sprC Crtlci,dc unde pc la umbra muntelui Stroia[H07m],aungcm inPleii Lomanului,un vcchi ctttun ocupat dc hanlici cresctttori dc animalc a cor casc risipite pc plaiuri,lidau o fllmusetc apaic.Doar 5 km dcspai Plcii dc mai marele sau fratc,LOM2NUL,localitate cu mullteni,ciobanilllandrii dar echilibrati din flre si foaic scumpila vorb,cum sunt ei caracterizati dC Ctttrc orttsenio Lolllanulcstc o a,ezareplttcuti linistit,potrivitttunuitrai patriarhal,ceea ce a facut ca satul stt flcfoartc cttutat de cei cc vor stt uite dc stresulurban si carc siau construit aici, case dc

W 'I y::iCXali dc rllarea cldirc cu intemat acolii,ofalnictt biscrictt cu hamul ,,Schimbarca la",COnstruia prin 1816 si carc adoStestcsplendidc icoane sellmatc de ce faimosulzugrav popular9 1on Poicnaru. Almli debiserictt trcbuie remarctti m Vechiul cimititstran stalpi funcrari, mostcnire poatc asttavechii simbioze ccltodacice, care aumarcat spiHtualitatca acestor mttdrii tttani.Tot in Lomani aprOapc de marginea dinsprcnord a satului,mettt a i viztattt Colectiaetnograflc, de istorie local ,i de picturbiseHccasc,dari laic,toatc ad2ostitC mcasamuzeu a fanliliei Stancu.

O vale adanc, cu aspcct dO canion,nlllnittt Tonca,despartc asezttile Plesilori]Lomanului dc alt cl risipit pc dcalurile vcstice,Tonea,ai cttorlocuitori,parcttuit4idetreccrcatimpului,trttiesc incadupttlegilc nescrisc ale mccputunlolnoastrcpe aesteplaiuricu adcvttatlmioriticc.

C1omlui care pomestc la drum din Loman,prin poarta sa nordic,duptt ce trece dc troita din stttgadrumului,i sc dezvluic curand,ln drcapta sa o panoram1flctt a ttnttcgului arcal al cursului inferior al rauluiScbes.Se poatc zari peste splcndida imagine a Sttscioriului,Lazului,Cacovci si Dcalului,1partca dreaptsipanoralna amph a Sebeselului,Pctrestiuluii a Sebesului.1zilele scnine se poate obscrva m dcpare chiar luncamolcomtt a Muresuluii poate si biscricile maicstuoase ale Albci lulia.soscauam cOborttea ciintempcst,trcceapoi,prin stttga rllinelor ccttmsttsciomlui,ale cttci mccputun stlnt ascllnsc dc negura trecutului,duptt carecoboartt m capttml din amonte al Sttscioriului,dc unde,coborand paralel cu raul,pe acclasi D.N.67C,duptt nici un

kilometnlparcurs,intrmn Scbesel.SEBEsELUL cstc locul de ba,tintt al

celcbrului pictor Sava Hettia[1848-1904],alctttui bust h piatr,domintt pitteta din centrulsatului.O mare parte din crettiilc lui religioasesunt adostitC de biscricilc dinjur,iar o partc aopcrelor laicc se mai gttsesc expusc la MuzeulMunicipal din Scbe,;cu rcstul opcrci luipictografice,probabil i ccle mai valoroase scmmdrcstc wll17eul National dc Arti dcsigur,multe colecliipartiCularc.Pittetaestcmcotttlratdc importante altc cladi:]Biscrica,clttdittt pe laanul 1810,cu hramul,,13unavestirc'',i vizavi deaceasta,o fruloastt grttdin4apentru copii satuluii mai vcchea scOala prilnar.Iarginilc din sud sidin nord ale Sebc,clului sunt ocupatc de lici

factori alc industriei alimentarc,iarpe dealul din stttga druinului,laicsirea dinsprc ROchita,sc aflttllnarcauzinttcarealimenteaztt cu apa potabilmaitotjudc,1.Ahmidcca,lnun decor plttcut,mai muhele tin M amintcasctt deprosperitatca locuitorilor acestui mic s.Doutt cursuri de,care cttau odattt nislplln aunfcre,stat de la vcstsprc cst Sebeselul:Valca Bciului,carc trccO prin centrul aczi pe alc cttci malllri trtteste colnunitatcaligani10rdin Sebecli la ic,irc,lea Rttchilii,pe langtt al ctti curs,urlnand o bine fnttetinut,OSea,pattlden lllicaaczare ROchita,iar dc aicipeste cullnca apelorvointrainbazinul hidrograflc alVPianului.

??????

Mo`J S HcrrrJ SbJ

Muzeul Loman

?

-\$ezata pe \-alea pdrdului omonim. RdCHITA, mica a$ezare de crescdtori de animale, este pomenita ia incepurusecolului al XV-lea sub denumirea de BrondorffValachi, ca qi apartinind de Scaunul sisesc al-Sebeqului, dar trebuirs1l fost Organizata cai asczarc,Inult rnai devremc,dcOarccc cu mai bine dc un secoll)4 rr lulL vtBdtrzaLd Lra sr a$ezare, mult mal devreme, deoarece cu mai bine de un secol in urm[ aici qtim cd au fos3lo1i13ti bdieqii, {igan-ii folosili pentru extragerea aurului din aluviunile p[r5ului Rdchita qi de pe Vale{de pe Valez

csem].isbasosHgadordd m][:Lt:Beiului[care tranziteaztt seb^_^ ^X ^^^^_^___ _1 , .. _ _ _cd cttLe1]31Jtti:11 :':r__1^^_x^__^^_: __ _ , .t atribuibrdecttegredh[anci;:IIcttccvaccLebuttcttt sOninferioar[de unde si nulnclcu cdddtc ttegoHide oamc].Dintrunmotittatl ttittl astc ttibu

a cam dispttrut],mplctirca dc cosuri din rttchita,cOnfecliOnarea dematurii culcgcrca fructc10r de pttdurc.Ei sunt cOmercianlii ambulanli

T1:r avandpropriullor,,busines''.E)in accstpunct dc vedcre,

irl:illtti

II1:ttl:8I faptul ca cste insttcinat.Drept urlnare,lln cosult despccialitatc urlna stt dczlege aceasta dilem.lnurlnacOnsultttieiCute dc ce moaa dispensarului,sc fac6 dovada

i]:1':Si ] :::

LdC ittdddcOppo0M,pcum

IF,lCttdlCiC1lM.Nc9lh : :l1 :1:::I1:Li,::Ltti1ette:3

calld erammittcttatinumaig`dcamrttiOnal,excroacal

/

????

1:fttj: attv eml i p dc cetttlCni,ligan,care astttzi lodiflcn fhvoarca lor cchilibrtlletnic al micului sat,Rttchita. Ccl mai important obiectiv al satului,11rcprczinains,vccheadarfrtlmoasabisericttdinml10culSatuluiundescpoatc adllllira chivOtul din lcmn,splendid pictat la 1818 dc ctttrc SavuPocnaru,dinLaz.

0,osea bine mtrelinut,facc legatllra Rttchilii,peStC dcalul carcdclimitcaztt bazinul hidrograflc al Scbcsului de ccl al Pianului,cu satulSTRINGARI,a cttOr locuitori cum de altfel sugereaztt numcle satului,sc ocuptt dOar cu crestcrea anilnalc10t alc cttrOr prOduse lc vand latargurile din jun Datorittt accsului facil dinsprc orasi a farlnecului

:::ittmif=lTonca,Picnelul si valca Le],a devcnit un loc favOrit pentru cci careil::::il::VOCatia mOnahisrlluluildoutt mttnttstiri ortodoxc sunt astttzi cOnstnlitc inhotarcle satului:Manttstirea,,loan]3otcztttorul''i NIIttnttstirca Aftcia,cuhramul ,,COnstantin si Elcna", iar in scurt tiinp o alta se va alatura

acestora doud. Cobor6nd pe valea Pianului, carestribate satul Strungari, dupd doar doi kilometri,pltrundem in teritoriul larg aI PIANULUI DE SUS, sauPianul Rominesc, cum era cunoscut in vechime. Prinsecolul al XV-lea, localitatea a fost colonizati cu s0rbi,refugiali din Balcani, dupa ocuparea total[ a acestuiteritoriu de c5tre turci. Avdnd intre ei gi elementevalahe[arom6ni, macedoromAni qi istrorom6ni], sirbiiau fost in scurt timp asimilali[probabil qi datoritinumSrului lor mic ?n raport cu valahii neaogi].Amintirea 1or, o p[streazd,"micabiserici din lemn gi omare cruce din piatrS, prdbuqite astdzi, ?n mijloculcimitirului sdtesc.Doar doi kilomctrl dcspart aceastasczarc de celttlatPian,PIANUL DEJOS,numiti Pianul Sttscsc si10Cuitodattt cu prcpondercnttt de ctttre populalia saXOn

,

colonizath aici prin sec91ul al XIIIlca. Documcnterttmasei memoriapopular,atribuie ctitorirca acesteizone,a Pianului,lui Chian,probabil un cncaz[pecincg?].PeCincgil,au fOst timp dc aproapc un sccOl,ln

calitate de,,confederali, " clienf ii Imperiulu i Bizantin. Fiind un popor nestatornic qi rdzboinic, se rdzvrdtescotra lnpcriului,aa ctt sunt zdrobili delmpttatul bizttltin,Alezios COmncnul, intromcmorabilttbtttttlic,laLcbunion,ln anul1091.Opartc dintrc cei ce vOr fl rttmas in viala, Saurcmgiat pestc munti,ln Sudul Transilvanici,undc,vor iniinia aiCi,o strllcttlrtt statal,dupmodel bizantin.Lcgendclc vorbesc dc faptulacest Chian,sau Kian,urlnat de flul sttu ncpotullui,Sttlall,ar fl controlatin acelc tilnpuri nu doarvttile Pianului, ci si celc ale Scbcsului siCugirului,pantt pc la orastic,lmprcuntt cu tolimuntii accstora,duptt culll sugercaziizvoarclelingstice[rl Sttlanc, Tia, T ,Prigoana,etc]i duptt culll ne spun si cronicilc,castapanii accstOr pttdllri erau bisenii[pecinOg

]i

valahii.

t

????

Manastirea Afteia

3rJc CPJ ss

?

??????

Biserica evanghelicd-Pianul de jos

ile cc ttlpodObeatl odinioartt accste dealuri.

cdc asttt:t:t:::il:acest sport, antrenor al ,,high-leif"-ului acelor timpuri, precum gi al Casei Regale de Romania, s-a nascut qi a murnu inainte de agi vedea visul implinit, in acest sat. AvAnd toate dotlrile neceire pentru practicareaunui asemensport[bar, restaurant, hotel de lux, spa]ii de recreere,teren ingrijit de joc ai adaptat pentru aiesta], Clubul de Golf esun loc de referinldpentru sportul qi turismul aristocratic romansi nu numai.

Peisajul Pianului s-a imbogdlit de curdnd gi cu un cochet hotel, aqezatla ieqirea din amonte a satului, penrca la marginea lui din vale stt apartt nlici unitli industtialcmici fcrllne[dintre care una exotic,estc specializathcreterca strtlli10r]i Care dau dcsigut un imbold vicccononlice a aczttrilor dc pe aceasta placuttt valcPianului.

Dactt mai coboram inc3klll de la Pianul de Jos,spgura de vrsarc a Pianului in lurcs,constatttllll ctt Valcadcschide din ce in cc rnailnult,dcalurilc devin llllai linc cafac 10c manoasci calllpii a Iurcslllui. Prillla localitaintalnittt cste Sibieniul,decaredOarunpastt subtCran,catrcce pc sub D.N.7,despaic acest lllic sat dc larga asezadelaVINTULDEJOS.

Vintul,datOrittt bOgtttici pttmanturilor salc,a10st itimpu1 0 mosic ravnit.Prin anul 1221,Vin,l cra lproprictatea,,iubitului si credinciosului nostn, voicv(Neuka'',care la cererca regclui Ungarici,trcbuie stt pun

|

poscsia,, pttm`ltului nulnit vinl, pe ArhiepiscOpul(Strigoniu", pentru ca in anul 1311, sub numele de ,,TenVincentii','sdsegdseascsinposesiagrear,rrluiCyeldinCilnic.l"a"ut 1526,d,omeniulVinfuluiafostdonatdecdtr

regele Ludovic al Il-lea, domnitorului muntean, Radu de laAfumafi, insi va fi recupe rat delaacesta, dupd doar gaani,- de cdtre Principele Transilvaniei, $tefan Mailat, a cdrei fiicd, Margareta, mama viitorului-pricipe, $tefaBathory[invinsul lui Mihai Yiteazulde la $elimb dr,in L599],trdise in compinia ]igdncilor aflate pe moqiili boierikromini din Jara Fdglragului, de la care cdpdtase oarecare indeletniciri vrdjito-reqti. Dup6 alii gapte ani Vinfuimpreund cu satele Inuri, RdcdtSu, Tertdria, Cerna, Geoagiu gi Sibiqeni, ,oi n... din nou in posesia domnil