tes nervos ii 2013
DESCRIPTION
CursTRANSCRIPT
![Page 1: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/1.jpg)
Sistemul nervos
Histologia organelor SNP şi SNC
![Page 2: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/2.jpg)
Celulele ependimare• Căptuşesc cavităţile SNC, acoperă plexul coroid• Celule polarizate, aşezate pe un singur rând –
aranjament epitelial– Domeniu apical cu cili şi microvili– Domeniu laterobazal turtit– Excepţie: celulele de pe podeaua ventriculului III (tanicite)
fără cili şi cu un proces bazal spre profunzime (eminenţa mediană)
• Exprimă markeri gliali
![Page 3: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/3.jpg)
Celulele ependimare
![Page 4: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/4.jpg)
Celulele ependimare
• ME:– multe mitocondrii, aparat Golgi apical, RER– joncţiuni gap şi adherens– lipsesc joncţiunile occludens, cu excepţia celulelor
plexului coroid
synapse-web.org
Joncţiune gap
Zonula adherens
![Page 5: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/5.jpg)
Organe circumventriculare
• În organele circumventriculare celulele ependimare sunt absente sau foarte subţiri
• Bariera hematoencefalică lipseşte la nivelul org. circumventriculare
• Zone de schimb între ţes. nervos, sânge şi LCR
AP – area postrema OVLT – organum vasculosum laminae
terminalis)SFO – organul subfornicalME – eminenta medianaSCO – organul subcomisuralPG – glanda pineala
Mills SE – Histology for pathologists, 3rd ed.
![Page 6: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/6.jpg)
Celulele ependimare - funcţii
• Secreţia LCR şi bariera sânge – LCR la nivelul plexului coroid
• Formează bariera LCR – creier (în rest)
• Celule stem neurale - ?
Johansson CB et al., Cell 96:25, 1999
![Page 7: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/7.jpg)
Plexurile coroide
• Formate prin apoziţia dintre piamater ce conține vase sangvine şi epiteliul ependimar ce căptuşeşte ventriculii
• 2 straturi:– pia + vase– celulele ependimare
• Suprafaţă cutată cu aria de 200 cm2. Pliurile = vilozităţi coroidiene
• Secretă LCRplex capilar
arteriolă
celule ependimare
pia mater
LCR
![Page 8: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/8.jpg)
Plexurile coroide• Vilozitate coroidiană:
– Epiteliu ependimar. Celulele cuboidale au nucleu sferic, mitocondrii multe şi RE abundent. Domeniul apical prezintă marginea în perie formată de microvili bulboşi. Secretă/transportă:
• Glucoză, aa, vitamine• H2O• ioni Na+, Cl-, HCO3+
– Vase piale aferente →reţea capilară → vase piale eferente
Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
![Page 9: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/9.jpg)
Lichidul cefalo-rahidian
• Produs de plexurile coroide (500 ml/zi) şi prin curgerea fluidului extracelular prin epiteliul ependimar al organelor circumventriculare
• În cantitate de 150 ml: 30 ml în ventriculi, 120 ml în spaţiul subarahnoidian.
• LCR curge din ventriculii laterali → ventriculul III → ventriculul IV → spaţiul subarahnoidian
• Din spatiul subarahnoidian– o mică parte se scurge prin spaţiile din jurul
rădăcinilor nervilor spinali şi cranieni (perineurale) – cea mai mare parte se scurge prin specializări ale
arahnoidei (vilozităţi arahnoidiene) în sinusurile venoase mari din grosimea durei mater (ex.: sinusul sagital)
![Page 10: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/10.jpg)
LCR
Neurosciences: Third Edition, Dale Purves et al., Sinauer Associates, 2004
![Page 11: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/11.jpg)
Lichidul cefalo-rahidian
• Functii:– menţine mediul fluid necesar creierului– protectie mecanică– comunică uşor cu fluidul extracelular
deoarece bariera LCR-creier (celule ependimare) e permeabilă
– excreţia metaboliţilor ţesutului nervos– preluarea de către creier din LCR a
substanţelor necesare
![Page 12: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/12.jpg)
Bariera sânge-creier
• Formată din celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale
• Capilarele cerebrale– continue– jonctiuni strânse (occludens) foarte selective– transcitoza redusă, foarte selectivă
Neurosciences: Third Edition, Dale Purves et al., Sinauer Associates, 2004
![Page 13: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/13.jpg)
Bariera sânge-creier
Permeabilitatea diferă în funcţie de substanţă:
• mare - pentru H2O, CO2 si O2
• mică– glucoză, uree– ioni (Na+, K+, Mg2+, Cl-, HCO3-, HPO32-)
• foarte mică:– săruri biliare, catecolamine circulante
• extrem de mică (practic nulă) - pentru proteine
![Page 14: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/14.jpg)
Bariera sânge-creier
Funcţiile barierei sânge-creier:
• menţine constanţa mediului extracelular
• protejează creierul de toxinele circulante
• previne pătrunderea neurotransmiţătorilor din circulaţia generală.
• Alterarea barierei prin modificarea permeabilităţii endoteliului ca urmare a ischemiei poate duce la edem cerebral
![Page 15: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/15.jpg)
Meningele
Dura mater
Arahnoida
Pia mater
Vase sangvine
Spaţiu subarahnoidian
Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
• Membrane de ţesut conjunctiv ce protejează elementele SNC
• Cuprinde:– Dura mater– Arahnoida– Pia mater
![Page 16: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/16.jpg)
Dura
• Dura spinală: cilindru fibros– raport ext. cu spaţiul epidural (ţes. conjunctiv
lax + ţes. adipos + plex venos epidural)– raport intern pia de care se leagă prin
ligamentele denticulate
![Page 17: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/17.jpg)
Dura
• Dura cerebrală– Dura periostală – periost (colagen + fibroblaste)– Dura meningeală
• strat extern - fibroblaste + vase sânge + colagen• strat intern – celule-barieră marginale = fibroblaste
turtite cu prelungiri intricate, joncţiuni desmozomi + gap şi matrice extracelulară omogenă, fără fibre
– Nu are spaţii – “spaţiul subdural” este creat prindilacerarea stratului intern
![Page 18: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/18.jpg)
Arahnoida
• Cuprinde:– strat extern = celule
epiteliale barieră cu desmozomi şi joncţiuni occludens
– strat intern = celule trabeculare – fibroblaste rare cu prelungiri interconectate prin desmozomi şi joncţiuni gap, aşezate spre interior pe o lamină bazală
![Page 19: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/19.jpg)
Arahnoida
• Spaţiul subarahnoidian:– între stratul extern şi pia mater– traversat de trabecule– conţine LCR– are lărigime variabilă şi cisterne (ex: cisterna magna
comunică cu ventr. IV)
• Vilozităţi arahnoidiene – proiecţii ale arahnoidei ce pătrund în sinusurile venoase ale durei, în care varsă LCR
![Page 20: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/20.jpg)
Pia mater
• Aderă strâns de ţesutul nervos• Conţine:
– fibroblaste modificate, asemănătoare celulelor trabeculare arahnoidiene
– fbr. colagen, elastice– vase sangvine– macrofage, limfocite perivasculare
• E intricată cu arahnoida• În raport cu:
– exterior - LCR din spaţiul subarahnoidian– interior – membrana bazală glială şi prelungirile gliale
subpiale, separate prin spaţii intercelulare de 20nm
![Page 21: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/21.jpg)
Meningele
Dura mater
Arahnoida
Pia mater
Vase sangvine
Spaţiu subarahnoidian
Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
![Page 22: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/22.jpg)
Organe ale SN
SNCMăduva spinăriiTrunchiul cerebral
1. Rombencefala. Mielencefal – Bulbul rahidian, b. Metencefal – Puntea lui Varolio, cerebelc. Istm
2. Mezencefal – Pedunculii cerebrali, tuberculii cvadrigemeniProzencefal
1. Diencefal – talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus2. Telencefal
a. Nucleii bazali (amigdala, globus pallidus, striat)b. Scoarţa cerebrală:
Neocortex – izocortex (6 straturi) şi proizocortexAllocortex – arheocortex (girul dentat, hipocamp) şi paleocortex (rhinencefal)
SNPNerviGanglioni nervosi: senzitivi, vegetativi
![Page 23: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/23.jpg)
Constituenţii SNP
Organizare / elemente celulare
Ganglioni Nervi
neuroni + -
soma + -
dendrite + -
axoni mielinizaţi / nemielinizaţi
+ +
celule Schwann
celule satelite
+
+
+
-
![Page 24: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/24.jpg)
Nervi periferici
• Compuşi din fibre nervoase şi ţesut conjunctiv
• Fibre nervoase:– mielinice sau amielinice– centrifuge sau centripete– cu perikarioni localizati în SNC sau in
gaglioni Epinevru
Perinevru
Endonevru
![Page 25: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/25.jpg)
Nervii periferici
Dezvoltarea nervilor periferici– Creştere şi ghidare axonală– Proliferarea celulelor Schwann– Interacţiunea axon – celulă Schwann cu/fără
formarea tecii de mielină
![Page 26: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/26.jpg)
Dezvoltarea NP: Creşterea şi ghidarea axonală
• Se produce prin incorporarea de elemente structurale transportate anterograd
• Conul de creştere axonală – receptori pentru:– NGF (Nerve growth factor)– BDNF, neurotrofine, semaforină,
neuropilină, ephrină– Elemente ale matricei
extracelulare: colagen, fibronectină, laminină, entactină
![Page 27: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/27.jpg)
Nerve Growth Factor
![Page 28: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/28.jpg)
Nervii periferici: celula Schwann
• Formează teaca de mielină a axonilor mielinizaţi ai nervilor periferici (SNP) şi înveleşte axonii nemielinizaţi
Theodor Schwann, 1810-1882
![Page 29: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/29.jpg)
Dezvoltarea NP: Diferenţierea şi proliferarea celulelor Schwann
• Cel. Schwann derivă din crestele neurale• Precursorii se diferenţiază sub acţiunea
neuregulinelor exprimate pe memb. celulară axonală (receptori: erbB2 şi erbB3)
• Factori de proliferare pentru cel. Schwann:– Contactul cu axonii în creştere– Factori umorali: TGFb, FGF
Nave KA et al., Curr Opin Neurobiol 16:492, 2006
![Page 30: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/30.jpg)
![Page 31: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/31.jpg)
Dezvoltarea NP: Interacţiuni axon – cel. Schwann
• Toţi axonii interacţionează cu celule Schwann• Diametrul axonal >1 m determină mielinizarea,
altfel se formează fascicule Remak• O celulă Schwann formează teaca de mielină a
unui singur axon• MAG (Myelin-associated glycoprotein) mediază
interacţiunea axon – cel. Schwann şi influenţează grosimea axonului (via fosforilarea neurofilamentelor)
• MAG lipseşte în cel. Schwan care nu formează mielină
![Page 32: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/32.jpg)
Axon mielinizat şi fascicul Remak
![Page 33: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/33.jpg)
Mielinizarea
• Mai precoce în SNP (începe în s. 12-18 iu) decât SNC
• Necesită existenţa membranei bazale a celulei Schwann
• Proteine implicate: MAG, periaxină• Prelungiri cel. Schwann înconjură axonul –
mezaxon extern• Prelungirile se rotesc în jurul axonului
Blue Histology, http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/
![Page 34: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/34.jpg)
Mielina
• Suprapunere a numeroase straturi ale membranei cel. Schwann
• Mielina– compactă – proteine: P0, MBP– necompactă – proteine: MAG, conexine,
integrine, E-cadherine. Se găseşte la nivelul incizurilor Schmidt-Lanterman, buclelor paranodale, microvililor nodali
• ME: mielina compactă are structură periodică 12-18 nm cu– linii dense majore – fuziunea feţelor
citoplasmatice ale membranei– linii intraperiodice – apropierea feţelor externe
• Mezaxon extern, mezaxon intern
![Page 35: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/35.jpg)
Teaca de mielină
Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
![Page 36: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/36.jpg)
Celula Schwann – ultrastructură
![Page 37: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/37.jpg)
Celula Schwann – ultrastructură
• Nucleu – la jumătatea distanţei internodale
• Citoplasmă – 2 domenii: exterior, perinuclear şi interior – în jurul mezaxonului intern (teaca Mauthner)
• Organite comune, incluziuni citoplasmatice (lipofuscină, granule Reich – structuri lamelare, neomogene)
http://synapses.clm.utexas.edu/atlas/5_16.stm
![Page 38: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/38.jpg)
Incizurile Schmidt-Lanterman
• Mielină necompactă• Canal spiralat de citoplasmă cu organite şi
un microtubul• Leagă cele 2 domenii citoplasmatice ale c.
Schwann
![Page 39: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/39.jpg)
Spaţiul periaxonal Klebs
• Între axolemă şi membrana cel. Schwann
• 20 nm, proteine membranare, MAG
• Se continuă cu spaţiul extracelular în nodurile Ranvier
• Învecinat cu teaca Mauthner
![Page 40: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/40.jpg)
Nodul Ranvier
• Axon cruciform
• Bucle paranodale cu citoplasmă abundentă (mitocondrii)
• Microvili nodali (70-100 nm) cu joncţiuni gap
• Matrice extracelulară – inel Nemiloff
• Axonul – diametru redus, uşoară proeminenţă centrală
![Page 41: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/41.jpg)
![Page 42: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/42.jpg)
Distanţe internodale
• Cel. Schwann au lungimi de 200m iniţial, 500 m la naştere, până la 1mm la adult
• Cel. Schwann ale fibrelor nemielinizate - 250 m
![Page 43: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/43.jpg)
Compoziţia biochimică a mielinei
• 75% lipide (colesterol, fosfo- şi galactolipide). Componentă specifică – galactocerebrozida
• Aranjament cristalin, fluid, birefringent
• Proteine:– P0 – 28-30 kDa, din superfamilia
imunoglobulinelor. Rol de aderenţă– P1, P2– MAG– conexine
![Page 44: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/44.jpg)
Mielinizarea
Vârstele mielinizării• la naştere: sunt mielinizate doar rădăcinile
motorii ale nn. spinali → mişcări necoordonate• la 3-4 luni se mielinizează nn. optici şi rădăcinile
senzitive ale nn. spinali → copiii văd bine şi au senzaţii precise.
• la 1 an se mielinizează tracturile corticospinale → copii merg bine.
• la 7 ani se mielinizează şi axonii fibrelor comisurale (de asociaţie) ale emisferelor cerebrale
![Page 45: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/45.jpg)
Funcţiile celulei Schwann / mielinei
• Prezenţa mielinei creşte viteza de conducere a impulsului nervos de la 1 m/s la 120 m/s deoarece la nivelul internodului canalele ionice sunt rare, acestea fiind abundente la nivelul nodurilor Ranvier.
• Asigură nutriţia axonului
• Celulele Schwann au rol în regenerarea axonilor după traumatisme
• Modulează transmiterea sinaptică
![Page 46: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/46.jpg)
Funcțiile cel. Schwann: Regenerare axonală
![Page 47: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/47.jpg)
Cel. Schwann primeşte informaţii dinspre axon (via recepori purinergici) şi poate modula transmiterea sinaptică
Rousse I. et al., Glia 54:691, 2006
Celula Schwann, alte funcţii
![Page 48: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/48.jpg)
Tipuri de fibre nervoase periferice
Tipul fibrei Viteza de conducere
Funcţia fibrelor
mielinice A3 – 22 m
15-120 m/s Fibrele motorii scheleticeFibrele somatosenzitive:
proprioceptive, tactile, termice, pentru durerea rapidă
mielinice B< 3 m
3-15 m/s Fibre viscerosenzitive
amielinice C0,1 – 1 m
0,5-2 m/s Fibre somatosenzitive pentru durerea lentă (IV)
Fibre visceromotorii
![Page 49: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/49.jpg)
Histologia nervului periferic
Epinevru
Perinevru
Endonevru
Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
![Page 50: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/50.jpg)
Histologia nervului periferic
Teci conjunctive:
• Epinevru – ţes. conj. dens semiordonat; fibre de colagen
şi elastice groase, longitudinale; fibroblaste, adipocite; vase de sânge mici – vasa nervorum
– Dispare distal, se continuă cu dura proximal
![Page 51: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/51.jpg)
Histologia nervului periferic
Teci conjunctive:• Perinevru (perilemă) – înveleşte fasciculele de
fibre nervoase– ţes. conj cu fibre colagen şi elastice– extern şi intern: până la 8-12 straturi de fibroblaste
cu aspect endoteliform, mărginite de lamină bazală, cu joncţiuni occludens → barieră ce delimitează compartimentul perineural
– spre periferie -> un singur strat– se continuă cu pia-arahnoida– formează o barieră între compartimentul conjunctiv și
cel perineural – Sub perinevru – compartimentul perineural
![Page 52: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/52.jpg)
Desert Hedgehog – proteină solubilă produsă de cel. Schwann ce determină structurarea perinevrului
![Page 53: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/53.jpg)
Nerv periferic
Epinevru
Perinevru
Endonevru
Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
![Page 54: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/54.jpg)
Histologia nervului periferic
Teci conjunctive:• Endonevru (teaca Henle) – înveleşte
fibrele nervoase– Localizat între MB a cel. Schwann şi
perinevru – Ţ. conj. lax cu strat extern şi strat intern– Fibroblaste, mastocite– capilare continue cu joncţ. strânse,
impermeabile– corpusculi Renaut– extern – fluid extracelular din compartimentul
perineural
![Page 55: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/55.jpg)
Histologia nervului periferic
Mills SE, Histology for pathologists, 3rd ed, Lippincott Williams & Wilkins
EP – epinevru, PN – perinevru, EN – endonevru.
Fb - fibroblast, R - corpuscul Renaut, Mc - mastocit, cap – capilar, col – fibre de colagen, M – mielină, UM – axoni nemielinizaţi.
![Page 56: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/56.jpg)
Ganglioni senzoriali
• Capsulă – ţes. conj. dens cu septuri
• Corticală – pericarioni, cel. satelit
• Medulară – fibre nervoase
• Neuroni pseudounipolari mari şi mici într-o capsulă perineuronală formată din celule satelite
Ross HM, Histology: A Text and Atlas, 4th ed., Williams & Wilkins
![Page 57: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/57.jpg)
Celulele satelite
Sunt celule gliale ce se gasesc in ggl. spinali, cranieni sau vegetativi:
• formeaza o capsula continua ce inconjoara complet pericarionul neuronilor pseudounipolari (nu primesc sinapse) din ggl. senzitivi spinali şi cranieni
• formeaza o teaca in jurul segmentului convolut al axonului neuronului pseudounipolar.
Blue Histology, http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/
![Page 58: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/58.jpg)
Ganglionii vegetativi
• Capsulă sau stroma organelor
• Nu prezintă zone clar demarcate
• Capsulă perineurală subţire, uneori comună pt. 2 pericarioni
• Celule satelite în strat discontinuu, dispoziţie neregulată
Ross HM, Histology: A Text and Atlas, 4th ed., Williams & Wilkins
![Page 59: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/59.jpg)
Celulele satelite
• formeaza o capsula discontinua in jurul perikarionului neuronilor multipolari din ggl. vegetativi (primesc sinapse)
• formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari din in ggl. vestibulocohlear
Blue Histology, http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/
![Page 60: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/60.jpg)
Măduva spinării
• Substanţa cenuşie: coarne anterioare, posterioare, laterale (C8-L2)
• Substanţă albă – periferie
• Neuroni:– motori (alfa şi gama)– interneuroni
• n. cordonali, n. Golgi II,cel. Renshawsinapse recurente
• Citoarhitectonică – 9 straturi concentrice
![Page 61: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/61.jpg)
![Page 62: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/62.jpg)
Cerebel
• Subst. cenuşie exterior (scoarţă) şi albă interior („arborele vieţii”)
• Nuclei cerebeloşi
![Page 63: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/63.jpg)
Scoarţa cerebeloasă
• Stratul molecular – Celule stelate Cajal mari („cu coşuleţ”) şi mici –
interneuroni– Dendritele cel. Purkinje şi axonii n. granulari
• Stratul cel. Purkinje– Mari (60x30m), piriformi– Nu au pigmenţi în citoplasmă– Dendrite ramificate într-un singur plan– Fibre agăţătoare, fibre muşchioase
• Strat granular– Neuroni Golgi I şi II, celule granulare– Glomerulii Held (neuroni aşezaţi în jurul unui grup de
sinapse)
• Nevroglie: celule Fananas (stratul molecular), cel. Bergmann
![Page 64: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/64.jpg)
![Page 65: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/65.jpg)
Nature Reviews Neuroscience 2006, 7:511
![Page 66: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/66.jpg)
Histologia emisferelor cerebrale
Emisferele cerebrale sunt alcătuite din:
• substanţă albă
• substanţă cenuşie:– scoarţa cerebrală– nucleii bazali
WebPath, http://library.med.utah.edu/WebPath/
![Page 67: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/67.jpg)
Histologia scoarţei cerebrale
• Neocortex – 6 straturi celulare
• Neuroni:– Motori – piramidali– Interneuroni:
• cel. cu dublu buchet• cel. în formă de păianjen• cel. în formă de candelabru• cel. Martinotti (piramidale inversate)• cel. cu coşuleţ• cel. orizontale Cajal
![Page 68: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/68.jpg)
Histologia scoarţei cerebrale
1. Strat molecular – fibre, cel. Cajal
2. Strat granular extern – numeroase celule cu coşuleţ
3. Strat piramidal extern – cel. piramidale mici şi medii
4. Strat granular intern – cel. granulare şi Martinotti
5. Strat piramidal intern – cel. Martinotti, Betz
6. Strat polimorf
![Page 69: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/69.jpg)
![Page 70: Tes Nervos II 2013](https://reader033.vdocuments.pub/reader033/viewer/2022061207/54841bacb4af9fd25d8b4610/html5/thumbnails/70.jpg)