Elemente de rationament analitic22 de intrebari

Pe Strada Principala sunt cinci semafoare, unul la fiecare din cele cinci intersectii cu strazile Horezu, Jupiter, Kogalniceanu, Negresti si Olari. Luminile semafoarelor arata verde, rosu sau galben, in orice moment dat, potrivit urmatoarelor conditii:Semafoarele de la intersectiile cu strazile Kogalniceanu si Negresti nu arata aceeasi culoare.Semafoarele de la intersectiile cu strazile Jupiter si Olari arata aceeasi culoare.Daca semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata rosu, atunci nici un alt semafor nu arata rosu.Daca semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata verde, atunci semaforul la intersectia cu Olari arata rosu.Daca semaforul la intersectia cu Negresti nu arata verde, atunci semaforul la intersectia cu Jupiter arata galben.

1. Care dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta o succesiune corecta a culorilor celor cinci semafoare la un moment dat?(A) Horezu: verde. Jupiter: rosu. Kogalniceanu: verde. Negresti: verde. Olari: rosu.(B) Horezu: verde. Jupiter: rosu. Kogalniceanu: verde. Negresti: galben. Olari: rosu.(C) Horezu: verde. Jupiter: galben. Kogalniceanu: galben. Negresti: rosu. Olari: galben.(D) Horezu: rosu. Jupiter: rosu. Kogalniceanu: galben. Negresti: verde. Olari: rosu.(E) Horezu: rosu. Jupiter: galben. Kogalniceanu: rosu. Negresti: verde. Olari: galben.

2. Care este numarul maxim de semafoare care ar putea arata culoarea verde in acelasi timp?(A) Unul singur.(B) Doua.(C) Trei.(D) Patru.(E) Cinci.

3. Care dintre urmatoarele variante trebuie sa fie falsa?(A) Semafoarele de la intersectia cu strazile Horezu si Jupiter arata amandoua rosu in acelasi timp.(B) Semafoarele de la intersectia cu strazile Horezu si Olari arata amandoua galben in acelasi timp.(C) Semafoarele de la intersectia cu strazile Jupiter si Negresti arata amandoua verde in acelasi timp.(D) Semafoarele de la intersectia cu strazile Kogalniceanu si Olari arata amandoua galben in acelasi timp.(E) Semafoarele de la intersectia cu strazile Negresti si Olari arata amandoua rosu in acelasi timp.

4. Daca semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata culoarea verde, atunci care dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?(A) Semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata culoarea verde.

(B) Semaforul de la intersectia cu strada Jupiter arata culoarea rosie.(C) Semaforul de la intersectia cu strada Negresti arata culoarea galbena.(D) Semaforul de la intersectia cu strada Olari arata culoarea verde.(E) Semaforul de la intersectia cu strada Olari arata culoarea rosie.

5. Daca semaforul de la intersectia cu strada Olari arata culoarea verde, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?(A) Semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata culoarea rosie.(B) Semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata culoarea galbena.(C) Semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata culoarea rosie.(D) Semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata culoarea galbena.(E) Semaforul de la intersectia cu strada Negresti arata culoarea verde.

Un numar de exact sapte angajati – Florin, Georgiana, Horia, Izabela, Kati, Liviu si Mihai – conduc pe rand o furgoneta. Fiecarui angajat ii vine randul o singura data. Ordinea in care ei conduc trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:Mihai este al doilea sau al treilea la rand.Izabela nu este prima.Horia nu este al treilea.Dintre angajatele Georgiana, Kati si Izabela, una este prima, alta este a patra si alta este a saptea.Lui Horia si Kati le vine randul unul dupa celalalt.Lui Liviu si Georgianei nu le vine randul unul dupa celalalt.

6. Care este numarul total de angajati dintre care oricine poate fi al cincilea?(A) Doi.(B) Trei.(C) Patru.(D) Cinci.(E) Sase.

7. Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie falsa?(A) Florin este primul si Mihai este al doilea.(B) Georgiana este prima si Izabela este a patra.(C) Georgiana este a patra si Liviu este al saselea.(D) Izabela este a patra si Kati este a saptea.(E) Mihai este al doilea si Izabela este a saptea.

8. Daca Liviu este al saselea la rand, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?(A) Georgiana este prima. (B) Horia este al doilea.(C) Izabela este a saptea.(D) Kati este a patra.(E) Mihai este al treilea.

9. Una dintre urmatoarele variante este o lista completa si corecta a momentelor in care i-ar putea veni randul lui Liviu; care este aceasta?(A) Primul, al treilea, al cincilea.(B) Al doilea, al treilea, al cincilea, al saselea.(C) Al treilea, al patrulea, al cincilea, al saselea.(D) Al treilea, al cincilea.(E) Al treilea, al cincilea, al saselea.

10. Daca Kati nu este prima, iar Liviu nu este al treilea, atunci care dintre urmatoarele variante este o lista completa si corecta a momentelor in care i-ar putea veni randul lui Florin?(A) Al doilea, al treilea.(B) Al doilea, al treilea, al cincilea.(C) Al treilea, al cincilea.(D) Al treilea, al cincilea, al saselea.(E) Al cincilea, al saselea.

11. Daca Kati nu este prima si Florin nu este al doilea, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?(A) Mihai este al doilea.(B) Kati este a patra.(C) Izabela este a saptea.(D) Lui Florin si lui Horia le vine randul unul dupa celalalt.(E) Lui Liviu si Izabelei le vine randul unul dupa celalalt.Noua institutii publice dintr-un oras candideaza pentru obtinerea unor fonduri europene. Acestea sunt Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 3, Scoala nr. 4, Centrul social "Sf. Ana", Centrul social "Sf. Maria", Centrul social "Sf. Petru", Spitalul de Pediatrie si Spitalul de Urgenta. Alocarea fondurilor trebuie sa respecte urmatoarele conditii:Exact sase institutii dintre cele noua vor primi fonduri.Cel mult doua centre sociale vor primi fonduri.Daca toate scolile primesc fonduri, atunci cel mult un spital primeste fonduri.Daca Spitalul de Urgenta primeste fonduri, atunci primeste fonduri si Spitalul de Pediatrie.Daca Scoala nr. 3 nu primeste fonduri, atunci nu primeste fonduri nici Scoala nr. 4.

12. Care dintre urmatoarele este o lista acceptabila a institutiilor care primesc fonduri europene?(A) Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 4, Centrul social "Sf. Ana", Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.(B) Scoala nr. 3, Centrul social "Sf. Ana", Centrul social "Sf. Maria", Centrul social "Sf. Petru", Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.(C) Scoala nr. 1, Scoala nr. 3, Centrul social "Sf. Maria", Centrul social "Sf. Petru", Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.(D) Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 3, Scoala nr. 4, Centrul social "Sf. Maria", Spitalul de Urgenta.(E) Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 3, Scoala nr. 4, Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.

13. Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?(A) Cel putin trei scoli primesc fonduri.(B) Cel putin un centru social primeste fonduri.(C) Cel putin un spital primeste fonduri.(D) Ambele spitale primesc fonduri.(E) Cel mult trei scoli primesc fonduri.

14. Care dintre urmatoarele afirmatii poate sa fie adevarata?(A) Numai una din scoli primeste fonduri.(B) Nici Scoala nr. 3, nici Spitalul de Urgenta nu primesc fonduri.(C) Scoala nr. 4 si Spitalul de Urgenta primesc fonduri.(D) Numai unul din centrele sociale primeste fonduri, iar Spitalul de Pediatrie nu primeste fonduri.(E) Dintre scoli, numai Scoala nr. 1, Scoala nr. 2 si Scoala nr. 4 primesc fonduri, iar Spitalul de Pediatrie nu primeste fonduri.

15. Daca Scoala nr. 1 si Spitalul de Urgenta sunt printre institutiile care primesc fonduri, care dintre urmatoarele afirmatii NU poate sa fie adevarata?(A) Scoala nr. 4 si Centrul social "Sf. Petru" primesc fonduri.(B) Scoala nr. 3, Centrul social "Sf. Ana" si Centrul social "Sf. Petru" primesc fonduri.(C) Scoala nr. 4, Centrul social "Sf. Ana" si Centrul social "Sf. Petru" primesc fonduri.(D) Scoala nr. 2, Scoala nr. 3 si Centrul social "Sf. Petru" primesc fonduri.(E) Scoala nr. 3, Centrul social "Sf. Petru" si Spitalul de Pediatrie primesc fonduri.

16. Daca Spitalul de Pediatrie primeste fonduri, care este numarul maxim de scoli care pot primi fonduri?(A) Niciuna.(B) Una.(C) Doua. (D) Trei. (E) Patru.

17. Daca Spitalul de Urgenta nu primeste fonduri, care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?(A) Spitalul de Pediatrie primeste fonduri.(B) Spitalul de Pediatrie nu primeste fonduri.(C) Exact un centru social primeste fonduri.(D) Cel putin trei scoli primesc fonduri.(E) Exact doua centre sociale primesc fonduri.

In perioada verii, trei studenti doctoranzi – Maria, Victor, Zina – si doi studenti masteranzi – Hans, Ionel – aleg fiecare exact unul din cele trei cursuri de matematica – geometrie fractala, logica matematica si topologie – si exact unul din cele trei cursuri de limbi straine – portugheza, rusa, suedeza. Alegerea facuta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:Nici un student masterand nu alege geometria fractala. Nici un student doctorand nu alege limba rusa.

Fiecare student care alege cursul de logica matematica alege si limba portugheza. Nici unul dintre studentii care aleg portugheza nu alege si cursul de topologie.Un singur student alege atat geometria fractala, cat si portugheza.Exact doi studenti aleg topologia.Victor alege limba suedeza, dar nici Ionel si nici Zina nu aleg aceasta limba.

18. Care din urmatoarele pot fi cursurile de matematica si respectiv de limbi straine alese de Hans si Ionel?(A) Hans: topologia, limba portughezaIonel: logica matematica, limba rusa(B) Hans: topologia, limba rusaIonel: geometria fractala, limba rusa(C) Hans: topologia, limba rusaIonel: topologia, limba rusa(D) Hans: topologia, limba suedezaIonel: logica matematica, limba rusa(E) Hans: topologia, limba suedezaIonel: topologia, limba suedeza

19. Care dintre urmatoarele variante ar putea fi adevarata?(A) Hans este singurul dintre cei cinci studenti care alege limba suedeza.(B) Ionel este singurul dintre cei cinci studenti care alege topologia.(C) Maria este singura dintre cei cinci studenti care alege limba portugheza.(D) Victor este singurul dintre cei cinci studenti care alege geometria fractala.(E) Zina este singura dintre cei cinci studenti care alege logica matematica.

20. Care dintre urmatorii studenti NU POATE alege topologia?(A) Hans(B) Ionel(C) Maria(D) Victor(E) Zina

21. Care dintre urmatoarele cursuri ar putea fi ales de toti studentii doctoranzi?(A) geometria fractala(B) limba portugheza(C) logica matematica(D) topologia(E) limba suedeza

22. Daca Maria alege topologia, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?(A) Hans alege topologia.(B) Ionel alege limba rusa.(C) Ionel alege logica matematica.(D) Victor alege geometria fractala.(E) Zina alege geometria fractala.

Intelegerea unui text scris28 de intrebari

Cronica lui Winton Dean la o productie a opera seria (o forma de opera care a fost la moda in secolul al XVIII-lea) a lui Haendel arata ce probleme pot aparea cand conventiile acestor opere din ce in ce mai apreciate sunt modificate la intamplare pentru a se potrivi gusturilor moderne. Dean a considerat productia ca fiind o bataie de joc.Aparatorii productiei argumenteaza ca nu te poti astepta ca publicul modern sa aiba rabdare sa urmareasca o forma de arta atat de repetitiva cum este opera seria, cu interminabilele sale pasaje recitative (un mod de a canta care imita inflexiunile vorbirii naturale) si cu numarul mare de arii (piese solo acompaniate de orchestra), de cele mai multe ori treizeci sau mai multe, cam dublul numarului din opera italiana de secol XIX. Asadar, sustin ei, era esential sa se opereze taieturi masive si sa fie rearanjate partitura si structura dramatica pentru gustul modern. Din moment ce Haendel insusi nu a reinviat aproape niciodata o opera fara a o rearanja astfel incat sa se potriveasca noilor artisti si noilor circumstante, ar fi, spun aparatorii, o pedanterie de anticar sa refuzi o libertate asemanatoare muzicienilor moderni.Winton Dean ataca aceste argumente si expune o teorie in cea mai mare parte convingatoare a bazelor dramatice si muzicale ale artei de creator de opera a lui Haendel. Subliniind natura intrinsec conventionala a unei opera seria, Dean demonstreaza ca numai printr-o acumulare treptata de informatii cu ajutorul unei serii de arii cantate de un personaj pe parcursul intregii opere ajunge personalitatea acelui personaj sa fie pe deplin inteligibila. Dean ilustreaza acest proces descriind prezentarea facuta de Haendel vrajitoarei Alcina, care are arii in fiecare dintre cele trei acte ale operei ce-i poarta numele. In primul act ea este "hedonista fara rusine"; in al doilea este "femeia dispretuita" si apoi "vrajitoarea care-si foloseste puterile". In actul al treilea ea il ameninta pe Ruggiero, iubitul infidel, ca se va razbuna, dar el ii infrange puterile magice. Aria ei finala este o lamentatie. Dean sustine ca fiecare arie dramatizeaza muzical o alta fateta a acestei eroine tragice, astfel incat impresia noastra despre personajul ei se imbogateste pe masura ce soarta ei se inrautateste.Procedeele lui Haendel difera semnificativ de modalitatile mai bine cunoscute prin care este dezvoltat un personaj in operele italiene de secol XIX. In cele mai elaborate portrete realizate de Verdi, de exemplu, exista un miez al fiecarui personaj care ramane parte din reprezentarea sa muzicala pe intreg parcursul unei mari varietati de miscari dramatice si afective. Indiferent daca ea canta aria "Sempre libera" sau "Amami, Alfredo", personajul Violetta al lui Verdi din La Traviata pare sa fie la limita dintre sanatate si boala, dintre autocontrol si isterie. Verdi pur si simplu lucra intr-un cadru de conventii dramatice si muzicale diferit de al lui Haendel. Desi putini specialisti ar cere o respectare riguroasa a fiecarei note dintr-o partitura de opera, Dean a demonstrat ca deciziile de ordin practic, inclusiv taieturile, trebuie luate pe baza unei cunoasteri extrem de precise a conventiilor din opera seria si nu pe baza "instinctelor" teatrale influentate de opera italiana de secol XIX.

23. Care dintre urmatoarele propozitii exprima cel mai exact ideea principala a textului?(A) Teoria unui critic muzical privitoare la opera seria i-a facut pe ceilalti critici sa constientieze mai bine conventiiile genului. (B) Opera seria de secol XVIII s-a dovedit mai atragatoare pentru publicul modern decat se asteptau criticii.

(C) Publicul modern nu poate intelege pe deplin productiile de opera a lui Haendel pentru ca nu intelege conventiile din opera seria.(D) Taieturile masive si rearanjarea operelor lui Haendel impiedica intelegerea corecta a acestor opere.(E) Specialistii au devenit din ce in ce mai critici la adresa structurii dramatice a productiilor recente ale operelor de secol XVIII.

24. Autorul textului discuta in detaliu cele trei acte ale operei Alcina cel mai probabil pentru a:(A) rezolva o disputa.(B) ceda asupra unui punct.(C) furniza un context istoric.(D) sustine un argument.(E) pune la indoiala o teorie traditionala.

25. Care dintre urmatoarele schimbari facute intr-o opera artistica seamana cel mai bine cu cele facute in productia recenta a uneia dintre opera seria a lui Haendel, asa cum este ea discutata in text?(A) Un volum de poezie este tradus dintr-o limba intr-alta si in acest proces se efectueaza schimbari inevitabile de metru si rima.(B) O productie moderna a unei piese din secolul al XVII-lea este prescurtata cu grija pentru a reduce numarul de decoruri complexe si costisitoare.(C) O partitura de secol XVIII este interpretata cu instrumente muzicale moderne mai degraba decat cu instrumentele folosite in reprezentatiile din secolul al XVIII-lea.(D) O melodie veche este transformata de catre un muzician modern intr-o varianta apreciata de public.(E) Un roman deja aparut este prescurtat si republicat intr-o revista fara a se tine cont de integritatea artistica a operei originale.

26. Cu care dintre urmatoarele afirmatii despre taieturi si revizuiri in productii moderne ale unei opera seria de Haendel ar fi de acord, cel mai probabil, autorul textului?(A) Taieturile si revizuirile sunt permise deoarece Haendel insusi isi revizuia adesea operele ca sa le adapteze pentru anumiti artisti si circumstante ale reprezentatiilor.(B) Operele lui Haendel trebuie produse mai degraba intr-o maniera care sa satisfaca gusturile moderne decat sa se bazeze pe partiturile compuse de Haendel pentru anumiti artisti.(C) Ar trebui sa se efectueze numai acele taieturi si revizuiri necesare circumstantelor in care se desfasoara reprezentatiile moderne.(D) Taieturile si revizuirile sunt permise, dar ar trebui efectuate cunoscand foarte bine conventiile unei opera seria.(E) Lucrarile de Opera seria ale lui Haendel trebuie produse cu respectarea riguroasa a partiturii, in toate reprezentatiile moderne.

27. Care dintre urmatoarele afirmatii despre ariile "Sempre libera" si "Amami, Alfredo" este sprijinita de text?(A) Ambele dramatizeaza dimensiunile esentiale ale personajului Violetta.(B) Ambele dramatizeaza stabilitatea personalitatii Violettei inainte ca sanatatea ei sa se deterioreze.

(C) Ambele sunt asemanatoare ariilor Alcinei din actul final al operei lui Haendel.(D) Sunt cele mai importante arii din La Traviata prin ceea ce dezvaluie despre personajul Violetta.(E) Descriu momente similare din subiectul tragic al operei La Traviata.

28. Conform textului, "aparatorii" mentionati in al doilea paragraf isi sustin punctul de vedere cu toate argumentele de mai jos, CU EXCEPTIA:(A) faptului ca Haendel isi revizuia operele adesea.(B) numarului de arii din opera seria.(C) naturii pasajelor recitative din opera seria.(D) conventiilor de construire a unui personaj in opera seria.(E) presupunerii despre gustul publicului modern de opera.

29. Pornind de la text, care ar fi afirmatia despre aria finala a Alcinei cu care Dean ar fi cel mai probabil de acord?(A) Este mult mai lunga decat ariile finale din operele de secol XIX.(B) Este asemanatoare cu alte arii cantate de Alcina, in sensul ca dramatizeaza tragica ei lupta interioara.(C) Descrie dorinta Alcinei de a se razbuna pe Ruggiero, iubitul ei necredincios.(D) Este mai importanta pentru intelegerea personalitatii Alcinei decat ariile din primul si al doilea act pentru ca dramatizeaza devenirea ei ca eroina tragica.(E) Pune in evidenta un aspect al personalitatii Alcinei care nu este dezvaluit complet pana in actul al treilea.

30. In ultimul paragraf autorul discuta La Traviata, cel mai probabil pentru a:(A) demonstra modul in care reprezentarea personajelor feminine de opera s-a schimbat de la secolul al XVIII-lea la secolul al XIX-lea.(B) sugera ca personajele din operele lui Verdi sunt mai complex dezvoltate decat cele din opera seria a lui Haendel.(C) oferi o comparatie intre conventiile de constructie a personajului in opera seria si cele ale dezvoltarii personajului in opera italiana de secol XIX.(D) sugera ca, pentru majoritatea publicului modern de opera, conventiile de contructie a personajului par neobisnuite. (E) oferi un exemplu de personaj feminin care este mai apreciat de publicul modern decat personajele feminine din opera seria a lui Haendel.

Cand o casnicie se termina cu un divort, impartirea bunurilor si a finantelor poate parea relativ simpla in comparatie cu incredintarea copiilor. Custodia comuna, atunci cand parintii cad de acord asupra ei in interesul copilului, este de cele mai multe ori o reusita, dar foarte adesea nu functioneaza cand este impusa sau stabilita de instanta. In multe societati occidentale exista doua principii esentiale de acordare a custodiei, ambele urmarind interesul copilului. In primul rand, copilul nu trebuie incredintat acelui parinte care este in mod evident nepotrivit. In al doilea rand, stresul provocat copilului de actiunea in justitie – care de obicei creste odata cu durata procedurii – trebuie redus pe cat posibil.In plus, instantele nord-americane au aplicat inca alte doua principii de acordare a custodiei exclusive, ambele punand accentul pe interesul copilului. In Statele Unite, regula prezumtiei

materne – prin care se incredinteaza copilul automat mamei, atata vreme cat ea indeplineste conditiile cerute de lege pentru incredintare – a avut suprematie multa vreme, nu in ultimul rand pentru ca tindea sa accelereze procedura de incredintare. Dar in ultima vreme, regula si-a pierdut statutul de favorita, datorita reevaluarii rolului sexelor in societatea nord-americana. In Canada, unde regula prezumtiei materne nu a fost niciodata folosita, hotararile de incredintare sunt influentate de regula principalului sustinator, conform careia se incredinteaza copilul acelui parinte care se demonstreaza a fi in cea mai mare masura responsabil de bunastarea copilului. Aplicarea prezumtiei principalului sustinator este in crestere si in Statele Unite; pana nu demult era considerata mai putin de dorit decat regula prezumtiei materne, pentru ca lungeste procedura de incredintare.Exista o sumedenie de criterii pentru a stabili care parinte este principalul sustinator, si adesea este necesar ca judecatorii sa efectueze o intreaga serie de interpretari subiective. De exemplu, este principalul sustinator cel care face cele mai multe pentru copil sau impreuna cu copilul? Ce este mai important, cantitatea de timp petrecuta cu copilul sau calitatea acestuia? Hotararea este si mai complicata cand parintii au grija de copil in mod egal. In orice situatie, una dintre complicatiile majore ale regulii prezumtiei principalului sustinator este aceea ca presupune comparatii intre parinti, care pot fi dureroase. Multi dintre savantii in domeniul juridic recunosc ca uneori este imposibil sa determini caruia dintre parinti este cel mai bine sa-i incredintezi copilul. Cu aceste indoieli, ei considera ca cel mai bun lucru in asemenea cazuri ar putea fi ca judecatorul sa dea hotararea aleatoriu, ceea ce macar are meritul de a elimina riscul la care este expus copilul pe parcursul unei proceduri indelungate. Criticii acestei abordari subliniaza ca aceasta in mod evident nu tine cont de posibilele diferente subtile dintre felul in care fiecare parinte are grija de copil, diferente care pot fi semnificative pentru bunastarea copilului, in moduri care nu sunt usor de descoperit prin proceduri juridice. Acesti critici considera ca, in asemenea cazuri, cea mai buna solutie la aceasta dilema ar putea fi sa intrebe copilul pe care dintre parinti il prefera.

31. Principalul scop al textului este de a:(A) corecta o conceptie gresita larg raspandita despre hotararile de incredintare.(B) analiza unele probleme legate de hotararile de incredintare.(C) respinge acuzatiile aduse de cei care critica hotararile de incredintare.(D) integra mai multe metode de ajunge la o hotarare de incredintare.(E) sustine noi principii care orienteaza hotararile de incredintare.

32. Textul contine informatii care ne ajuta sa raspundem la toate intrebarile de mai jos, CU EXCEPTIA:(A) Care este motivul pentru care custodia comuna tinde sa nu functioneze atunci cand este impusa de instanta?(B) Care proceduri de incredintare ii vor tulbura cel mai probabil pe copii?(C) De ce i-ar putea fi greu unui judecator sa decida caruia dintre parinti sa-i incredinteze copilul?(D) Cum difera din punct de vedere istoric procedurile de incredintare din SUA de cele din Canada?(E) Cum se poate ajunge la o hotarare atunci cand un judecator nu poate decide carui parinte sa-i incredinteze copilul?

33. Pornind de la text, cu care anume dintre afirmatiile de mai jos este cel mai probabil ca autorul textului sa fie de acord?(A) Din cand in cand este imposibil sa stabilesti daca a incredinta copilul unuia dintre parinti este mai bine decat a-l incredinta celuilalt.(B) Cel mai important principiu dintr-o procedura juridica este acela de a reduce la minimum durata procedurii.(C) Este inevitabil ca in procedurile juridice sa existe hotarari subiective, dificile si tulburatoare. (D) Comparatiile intre parinti in instanta duc la o judecata asupra valorii intrinsece a fiecaruia dintre ei.(E) Ceea ce este in interesul copilului la momentul sedintei in instanta se schimba adesea la scurt timp dupa incheierea procedurii.

34. Scopul principal al intrebarilor din paragraful al treilea este de a:(A) ilustra dificultatile cu care se confrunta judecatorii cand aplica criteriile pentru a stabili care parinte este principalul sustinator.(B) identifica etapele prin care trebuie sa treaca un judecator cand stabileste care parinte este principalul sustinator.(C) explica modul in care judecatorii stabilesc custodia in acele cazuri in care ambii parinti au grija de copil in mod egal.(D) pune la indoiala unele dintre criteriile pe care le foloseste un judecator cand hotaraste care parinte este principalul sustinator.(E) sprijini afirmatia ca utilizarea prezumtiei principalului sustinator ajuta de fapt la scurtarea procedurii de incredintare.

35. Care dintre urmatoarele deductii despre instantele americane in ceea ce priveste procedurile de incredintare este cel mai puternic sustinuta de text?(A) Au inceput sa reduca gradul de subiectivitate inerenta stabilirii custodiei.(B) S-au implicat mai putin in stabilirea raspunderii relative a fiecarui parinte.(C) Au devenit mai preocupati de imbunatatirea eficientei procedurilor de incredintare.(D) S-au indepartat de preluarea implicita a anumitor stereotipuri privitoare la rolurile parintilor.(E) Au evitat responsabilitatea de a lua hotarari de incredintare cat mai corecte posibil fata de copil.

36. Pe baza textului, care dintre urmatoarele variante de incredintare este CEL MAI PUTIN compatibila cu principiile de incredintare folosite in instantele nord-americane?(A) Parintii se invoiesc intre ei cu privire la incredintarea copiilor pentru a evita ca termenii incredintarii sa le fie impusi de un judecator.(B) Judecatorul incredinteaza copilul mamei fara a examina informatiile despre cat este ea de potrivita ca parinte.(C) Parintii hotarasc asupra incredintarii unice fara a intreba copilul ce prefera.(D) Judecatorul incredinteaza copilul tatalui dupa ce examineaza informatiile relevante pentru aplicarea principiului principalului sustinator.(E) Judecatorul acorda custodie comuna dupa ce se consulta cu parintii si copiii privitor la preferintele lor.

37. Care dintre urmatoarele tendinte ar slabi punctul de vedere al criticilor mentionati in ultimele doua propozitii ale textului?(A) tendinta custodiei comune de a fi in dezavantajul copiilor atunci cand este dispusa de un judecator.(B) tendinta actualelor hotarari de incredintare unica de a nu incredinta copilul mamei si tatalui cu egala frecventa.(C) tendinta in randul judecatorilor de a-l intreba pe copil daca prefera sa fie incredintat unuia sau celuilalt dintre parinti.(D) tendinta in randul parintilor de a suferi puternic de stres atunci cand respecta aranjamentele de incredintare dispuse de judecator.(E) tendinta in randul copiilor implicati in proceduri de incredintare de a exprima numai acele opinii pe care cred ei ca judecatorii vor sa le aiba.

Pe la jumatatea anilor 20, formatia lui Duke Ellington s-a indepartat din ce in ce mai mult de muzica sincopata, cantata ca vai de lume de formatii mult mai tinere, si a inceput sa cante tot mai mult hot jazz, pe atunci in mare voga. Este foarte posibil ca Duke Ellington sa-si fi dezvoltat stilul caracteristic pornind de la premise pur comerciale; el se baza pe ceea ce el numea muzica " jungle ", care corespundea intr-o oarecare masura asteptarilor publicului de la Cotton Club. Acest stil nu numai ca se mula pe talentul unor membri cu totul remarcabili ai formatiei sale, dar avea si avantajul de a-i furniza orchestrei acel timbru special, care s-o deosebeasca de altele.Cert este ca Ellington a adus mai mult in muzica sa decat simpla aversiune fata de orice forma de planificare sau de pregatire prealabila. Simtea o placere crescanda in combinarea tonurilor si a timbrelor, o inclinatie puternica spre armonii care frizau adesea disonantele; avea o tendinta marcanta spre a incalca toate regulile si o incredere totala in ideile sale neortodoxe, atata timp cat in urechile sale " sunau bine ". Dincolo de asta, avea un fler de invidiat in ceea ce priveste tonurile, un simt pe care altii i-l comparau adesea cu intuitia pictorului in potrivirea culorilor, care totusi era mai degraba un simt sigur al efectelor acustice spectaculoase. Muzica sa este importanta mai ales pentru felul in care a luat nastere. Duke, acest expert in sireata manipulare a altora, stia prea bine ca in ultima instanta fiecare membru al formatiei sale trebuie sa transforme piesa interpretata in propria sa muzica. Pentru a atinge acest tel, el le dadea instrumentistilor doar indicatii generale, obligandu-l pe fiecare dintre ei sa intuiasca si sa-i satisfaca asteptarile.Este clar ca piesele create in acest mod nu se armonizeaza in niciun fel cu conceptia conventionala despre rolul " artistului " in postura de creator unic si individual al operei sale. Pe de alta parte, aceasta conceptie conventionala nu s-a referit niciodata la acele opere obligatoriu colective care abunda pe scenele si pe ecranele noastre, si care sunt de departe mai reprezentative pentru arta secolului al XX-lea decat cele apartinand artistului solitar. Dificultatile de a-l plasa pe Ellington ca artist sunt in principiu asemanatoare celor legate de descrierea modului in care regizorii isi pun in valoare propria personalitate artistica in conlucrarea cu altii. Astfel se ridica automat intrebarea in legatura cu validitatea definitiei sau a descrierii creatorului de arta. In mod evident, a-l defini pe Ellington drept " compozitor " este la fel de inadecvat ca si a vorbi despre " autori " in cazul multor regizori de la Hollywood, denumiti astfel de catre unii critici francezi intr-o tendinta carteziana de a simplifica lucrurile. Si, cu toate acestea, Ellington a creat, in colectiv, numeroase opere de arta autentice care, ca si in cazul regizorilor de teatru sau de film, erau totodata in cel mai inalt grad creatiile sale proprii. Spre deosebire insa de multi megalomani, lui Ellington ii era foarte clar ca el nu era decat o parte dintr-un proces creator.

Jazz-ul joaca un rol atat de important in istoria artei moderne pentru ca reprezinta o alternativa vie la creatia produsa de canonul cultural, care la randul sau a fost initial unul " de avangarda ", dar transformat azi in obiect de studiu al cursurilor universitare. Tocmai acesta este si motivul pentru care tendinta de a face din jazz o noua avangarda este atat de regretabila.

38. Care dintre urmatoarele enunturi exprima cel mai exact ideea principala a textului?(A) Muzica lui Duke Ellington este renumita deoarece a stiut sa raspunda asteptarilor publicului anilor 20.(B) Muzica lui Duke Ellington este o combinatie intre nonconformismul si talentul sau si intuitia artistica a membrilor formatiei.(C) Muzica lui Duke Ellington este compusa de un artist in sensul cartezian al cuvantului.(D) Muzica lui Duke Ellington nu poate fi considerata arta deoarece jazz-ul nu este parte din cultura superioara.(E) Muzica lui Duke Ellington este la fel de reprezentativa ca productiile unor regizori celebri.

39. Care este sensul cuvantului "a friza" din randul 13?(A) a fi foarte departe de;(B) a fi foarte rezistent la;(C) a fi foarte aproape de;(D) a fi foarte permisiv cu;(E) a fi foarte flexibil la.

40. Conform textului, Duke Ellington poate fi asemanat unui regizor deoarece:(A) instructiunile cu privire la interpretare sunt foarte clare.(B) talentul sau este singurul care se reflecta in produsul final.(C) creatiile sale sunt produse numai in scopuri comerciale.(D) colaborarea cu membrii formatiei duce la realizarea produsului final.(E) niciunul nu poate fi considerat artist deoarece creatiile nu sunt autentice.

41. Conform textului, Duke Ellington se astepta ca membrii formatiei sale: (A) sa respecte cu strictete fiecare element al partiturii sale. (B) sa foloseasca o tehnica muzicala clasica pentru crearea unei melodii noi.(C) sa ii ghiceasca intentiile muzicale, aducandu-si propria contributie.(D) sa se deosebeasca de restul formatiilor prin nerespectarea regulilor.(E) sa creeze o piesa muzicala de calitate fara ajutorul compozitorului.

42. Pornind de la cel de-al doilea paragraf, care ar fi, cel mai probabil, principiul care ghideaza creatiile lui Duke Ellington?(A) Echilibrul perfect dintre sunetele unei melodii nu poate fi atins doar printr-o planificare minutioasa.(B) Tonurile, timbrele si armoniile pot fi alese la intamplare, dar trebuie sa excluda disonantele.(C) O melodie care "suna bine" trebuie pregatita la fel cum pictorul isi alege culorile pe paleta.(D) Efectele acustice spectaculoase pot fi atinse numai incalcand toate regulile compozitiilor muzicale.(E) Valoarea unei piese muzicale este data de multitudinea procedeelor combinate de realizare.

43. Ce se poate deduce din ultimul paragraf al textului cu privire la viziunea autorului despre jazz?(A) Jazz-ul este un stil de muzica neelevat si de aceea nu ar trebui sa faca parte din programele universitatilor.(B) Jazz-ul este un stil de muzica de avangarda, dar nu poate fi considerat ca facand parte din canonul cultural.(C) Jazz-ul este un stil de muzica important in istoria artei deoarece este asimilat canonului cultural.(D) Jazz-ul este un stil de muzica ce nu poate fi considerat de avangarda deoarece nu face parte din canonul cultural. (E) Jazz-ul este un stil de muzica de sine statator care nu se poate incadra in definitiile conventionale ale artei.

44. Care este scopul pentru care autorul a scris acest articol?(A) Sa scoata in evidenta motivele pentru care muzica lui Duke Ellington este remarcabila.(B) Sa demonstreze ca Duke Ellington era un artist in sensul cartezian al cuvantului.(C) Sa nege in mod explicit validitatea definitiei conventionale a operei de arta.(D) Sa explice in detaliu tehnica folosita de Duke Ellington pentru a-si compune muzica.(E) Sa scoata in evidenta asemanarile si deosebirile dintre compozitori, pictori si regizori.

Unele zone cu crestere urbana rapida se intind deasupra unei topografii carstice, formata din calcar brazdat de numeroase pesteri si doline aparute datorita dizolvarii treptate a rocii prin infiltrarea apei de ploaie. Pe masura ce infrastructura rutiera se dezvolta pentru a face fata cresterii traficului in acele zone, sistemele de drenare a apei trebuie si ele extinse pentru a putea face fata cantitatilor mai mari de apa acumulata prin cresterea suprafetelor impermeabile. Din pacate, in regiunile carstice se practica racordarea tevilor, a retelelor de scurgere si a altor asemenea structuri la retelele naturale de pesteri subterane, creand astfel o "canalizare naturala". Ca rezultat al acestei proceduri, compusii toxici din apa reziduala de la suprafata soselei au cale libera catre apa freatica. Dar chiar si fara o legatura directa, cantitati mari de compusi periculosi pot patrunde in apa freatica din bazinele de colectare a apei reziduale in zone carstice. Pentru culoarele de transport rutier care traverseaza asemenea zone este evident necesara o gestionare mai buna a apei reziduale de pe sosea, din moment ce majoritatea apei din precipitatii devine pana la urma apa freatica si, in multe asemenea zone, majoritatea locuitorilor isi iau apa potabila din bazine acvifere carstice vulnerabile.Cresterea populatiei in aceste regiuni creeaza la randul ei necesitatea de a proiecta si de a amplasa noi instalatii de colectare a deseurilor solide pentru a putea absorbi acumularea tot mai mare de gunoi. Este neaparat nevoie de asemenea instalatii, deoarece multe dintre rampele de colectare existente va trebui sa fie inchise curand, din cauza ca nu au substrat de argila sau captuseala de plastic si astfel permit agentilor de contaminare sa patrunda cu usurinta in panza freatica. Insa locurile pentru amplasarea acestor instalatii trebuie alese cu mare grija. Formatiunile carstice care servesc drept zone de reincarcare a panzei freatice, cum ar fi dolinele si paraiele subterane, trebuie evitate, deoarece infiltratiile de la suprafata pot scurta indelungatul proces de filtrare prin care se reincarca panza freatica din alte zone.De asemenea, cercetarile stiintifice au aratat ca extinderea suprafetelor impermeabile adiacente dezvoltarii urbane este un factor determinant in cresterea incidentei prabusirii de doline in regiunile carstice. Apa reziduala, care in mod normal ar fi absorbita de sol, este redirectionata in

structuri de drenaj care sporesc viteza si capacitatea de eroziune a apei din precipitatii. In formatiunile carstice, eroziunea subterana, denumita si "tubare a solului", creeaza cavitati mari aproape de suprafata solului, cu un tavan din sol relativ slab. Pana la urma, aceste tavane nu mai pot sustine greutatea structurilor de la suprafata, cum ar fi parcarile si cladirile, care la un moment dat fie se prabusesc brusc in acele cavitati, fie se scufunda treptat intr-un proces care se numeste tasare a dolinelor. Deseori, ambele produc daune costisitoare proprietatilor. Presiunea tot mai mare asupra resurselor de apa freatica generata de cresterea populatiei duce adesea la epuizarea rezervelor din panza freatica, si s-a constatat ca scaderea nivelului apei din panza freatica are o contributie semnificativa la tasarea si prabusirea dolinelor. Asadar, in regiunile carstice este esential sa fie identificate zonele cu risc mare de prabusire sau tasare si sa se evite constructiile in aceste zone, la fel cum trebuie evitata epuizarea apei din panza freatica, chiar daca aceste masuri inseamna limitarea intrucatva a cresterii si a dezvoltarii.

45. Care dintre urmatoarele afirmatii enunta cel mai bine ideea principala a textului?(A) Dezvoltarea in zonele carstice ar trebui interzisa pentru a preveni contaminarea bazinelor acvifere carstice si incidenta crescuta a prabusirii dolinelor.(B) Trebuie schimbate practicile de dezvoltare a terenurilor aflate in regiunile carstice cu populatie in crestere, din cauza vulnerabilitatii specifice acestui relief.(C) Un studiu mai intens al topografiei carstice este necesar pentru ca antreprenorii din regiunile cu populatie in crestere sa poata identifica mai bine structurile carstice vulnerabile.(D) Trebuie proiectate structuri de drenaj care sa protejeze terenurile carstice prin controlul vitezei de scurgere a apei reziduale si al capacitatii de eroziune a apelor din precipitatii.(E) Zonele cu crestere urbana rapida care se intind deasupra unei topografii carstice sunt mai ales vulnerabile la contaminarea panzei freatice si la prabusirea dolinelor.

46. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai bine atitudinea autorului fata de lipsa implementarii unor strategii adecvate de dezvoltare in zonele carstice?(A) Acceptare a faptului ca pericolele asociate carstului sunt depasite ca importanta de chestiunile legate de utilizarea si de dezvoltarea terenului.(B) Ingrijorare ca s-au produs daune mediului si proprietatilor din cauza unei planificari defectuoase.(C) Exasperare fata de lipsa de informatii stiintifice despre procesele carstice.(D) Ingrijorare ca antreprenorii nu vor fi dispusi sa faca investitii suplimentare pentru a rezolva problema.(E) Nemultumire fata de faptul ca antreprenorii considera ca abordarea unor asemenea probleme va intarzia activitatea de constructie.

47. Conform textului, noile rampe de colectare de pe terenurile carstice au nevoie de captuseala pentru a:(A) devia apa reziduala de pe traseul structurilor de reincarcare a panzei freatice.(B) preveni prabusirea tavanelor cavitatilor subterane.(C) impiedica agentii de contaminare sa patrunda in panza freatica.(D) permite absorbtia substantelor toxice in captuseala.(E) impiedica apa din panza freatica sa patrunda in rampa de colectare.

48. Textul afirma ca in zonele urbane cu dezvoltare rapida prabusirea dolinelor produce:(A) epuizarea resurselor panzei freatice.(B) contaminarea panzei freatice.(C) cratere cu risc de surpare.(D) scaderea nivelului panzei freatice(E) daune costisitoare proprietatilor.

49. Pornind de la text, care dintre urmatoarele inovatii structurale se poate deduce ca fiind cea mai eficienta pentru resursele de apa freatica in zonele carstice?(A) Evitarea folosirii de captuseli de plastic la rampele de colectare.(B) Legarea structurilor de drenaj direct la retelele de pesteri in zonele carstice. (C) Instalarea de structuri de drenaj care incetinesc viteza de scurgere a apei din precipitatii.(D) Cresterea suprafetei acoperite cu beton pentru a impiedica apa reziduala sa antreneze alte materiale.(E) Construirea de structuri din materiale usoare in zonele cu risc de prabusire a dolinelor.

50. Pornind de la text, care dintre urmatoarele afirmatii exprima cel mai probabil parerea autorului despre automobile?(A) Sunt o cauza de contaminare a apei potabile in zonele carstice.(B) Creeaza nevoia de a avea sosele special ranforsate in regiunile carstice.(C) Determina deteriorarea prematura a soselelor din zonele carstice.(D) Sunt o sursa de substante care contribuie la eroziunea chimica aproape de suprafata in zonele carstice.(E) Provoaca vibratii care determina prabusirea dolinelor din zonele carstice.

Elemente de rationament logic25 de intrebari

Ingredientele de baza din care se face cimentul sunt atat ieftine cat si abundente. Se pot folosi chiar si materiale obisnuite cum este calcarul si lutul. Cu toate acestea, pretul cimentului este influentat de pretul petrolului, pentru ca transformarea ingredientelor de baza in ciment in cuptoare care ard la temperaturi inalte este un proces care foloseste cantitati mari de energie.

1. Care dintre urmatoarele se poate deduce in mod logic din pasajul de mai sus?

(A) Petrolul este unul din ingredientele de baza ale cimentului.(B) Petrolul este o sursa de energie pentru unele dintre cuptoarele folosite la fabricarea cimentului.(C) Cu cat creste pretul cimentului cu atat creste si pretul lutului.(D) Oricand cresc preturile petrolului, scad preturile cimentului.(E) O cantitate anumita de ciment nu costa mai mult decat pretul total al ingredientelor sale de baza.

Multi oameni nu se inteleg pe sine, dar nici nu incearca sa ajunga sa se inteleaga pe sine. Acesti oameni ar putea incerca sa-i inteleaga pe altii, dar aceste incercari sunt sortite esecului pentru ca

fara sa te intelegi pe tine este imposibil sa-i intelegi pe altii. De aici rezulta clar ca orice persoana care nu se poate intelege pe sine va fi incapabila sa-i inteleaga pe altii.

2. Rationamentul din acest enunt este defectuos, pentru ca enuntul:(A) confunda ceva care este necesar pentru ca o situatie sa aiba loc cu ceva care prin sine insusi este suficient pentru ca acea situatie sa aiba loc.(B) nu ia in consideratie posibilitatea ca nu toata lumea sa vrea sa obtina o intelegere amanuntita a propriei persoane.(C) invinovateste oamenii pentru ceva pentru care nu pot fi facuti raspunzatori in mod legitim.(D) foloseste expresia inerent vaga de "intelegere a propriei persoane" fara a o defini.(E) trage o concluzie care nu face decat sa reafirme o sustinere adusa in sprijinul acelei concluzii.

SOTIA: Opera artistului care a pictat portretul bunicilor mei acum 50 de ani a capatat ulterior o popularitate destul de mare, asa ca portretul a devenit acum valoros. Dar deoarece moda in arta trece repede, cel mai practic lucru de facut ar fi sa vindem portretul cat inca mai valoreaza ceva, si astfel sa facem posibil ca fata noastra sa mearga la facultatea pe care a ales-o.SOTUL: Cum poti sa faci o asemenea propunere? Tabloul acesta este singurul lucru care ti-a ramas de la bunici. Nu mi se pare un tablou prea frumos, dar are mare valoare sentimentala. In plus, ai datoria fata de fiica noastra sa-l pastrezi in familie, ca pe o legatura cu trecutul familiei sale.

3. Care dintre urmatoarele principii, daca este acceptat ca fiind un principiu, justifica in cea mai mare masura raspunsul sotului?(A) Darurile oferite ca simboluri sentimentale ale afectiunii nu ar trebui acceptate daca beneficiarul intentioneaza sa le vanda ulterior pentru a scoate un profit.(B) O opera frumoasa de arta este mai valoroasa decat suma de bani cu care se poate vinde, indiferent care ar fi aceasta suma de bani.(C) Este mai important ca parintii sa ofere copiilor lor legaturi tangibile cu trecutul familiei decat sa le dea posibilitatea de a merge la colegiul pe care-l doresc.(D) Copiii si nepotii au datoria de a pastra obiectele de familie numai daca le-au promis parintilor sau bunicilor lor ca le vor pastra.(E) Este mai important sa le asiguri copiilor o educatie scolara decat sa le pui la dispozitie bunuri materiale, chiar daca acestea au valoare sentimentala.

4. Care dintre urmatoarele tehnici de argumentatie sunt folosite de sot ca raspuns la sugestia sotiei sale? (A) Contesta aspectul practic al sugestiei acesteia.(B) Pune la indoiala judecata ei estetica.(C) Sustine ca motivele pe care le invoca ea se bazeaza pe sentimente si nu pe considerente rationale.(D) Afirma ca argumentele pe care le aduce ea in sprijinul propunerii sale sunt false.(E) Invoca o obligatie concurenta pe care el o considera a avea prevalenta asupra considerentelor ei de ordin practic.

S-au ridicat unele intrebari cu privire la acuratetea rapoartelor anuale pe care le emite muzeul de arheologie al universitatii in privinta vanzarilor si achizitiilor sale pe anul trecut. Pentru a

impiedica aparitia unei controverse, raportul de anul acesta este in curs de examinare de trei arheologi de la alte universitati. Deoarece acesti arheologi vor avea acces deplin la toate documentele care stau la baza raportului, ei vor putea stabili daca acesta este intr-adevar corect.

5. Rationamentul de mai sus este defectuos, deoarece:(A) nu specifica daca examinatorii vor avea acces la date despre obiecte care au fost vandute din colectia muzeului de multi ani.(B) nu da nici o informatie privitoare la dimensiunile sau calitatea colectiei muzeului arheologic.(C) nu spune nimic despre colectia muzeului, in sensul daca aceasta este in expozitie sau e disponibila numai cercetatorilor.(D) ignora posibilitatea sa fi existat unele vanzari sau achizitii in anul anterior care sa nu fie mentionate in documentele pe care s-a bazat raportul.(E) nu descrie ce se va intampla daca examinatorii vor descoperi discrepante intre raport si documentele pe care s-a bazat acesta.

Un inginer: Unii oameni sustin ca problemele energetice ale lumii s-ar putea rezolva prin extragerea de pe Luna de heliu-3, care ar putea fi folosit drept combustibil in reactoare de fuziune. Dar acest lucru este un nonsens. Chiar daca extragerea de pe Luna a heliului-3 ar fi posibila, mai dureaza inca 50 de ani pana sa apara tehnologia necesara pentru a construi reactoare de fuziune viabile care folosesc acest combustibil. Daca problemele energetice ale lumii nu se rezolva pana atunci, va fi deja prea tarziu sa mai fie rezolvate atunci.

6. Ideea principala a rationamentului este ca:(A) la ora actuala extragerea heliului-3 de pe Luna nu este fezabila.(B) reactoarele de fuziune aflate in proiectare la ora actuala nu sunt facute sa mearga cu combustibil heliu-3.(C) cei care sustin extragerea de heliu-3 de pe Luna nu-si dau seama ca se pot proiecta reactoare de fuziune care sa foloseasca si alti combustibili decat heliul-3.(D) extragerea de heliu-3 de pe Luna nu este o solutie posibila pentru problemele energetice ale lumii.(E) daca problemele energetice ale lumii nu sunt rezolvate in urmatorii 50 de ani, dupa aceea va fi prea tarziu pentru a mai fi rezolvate.

La ora actuala nu ne putem baza pe industria pescuitului pentru a ajuta autoritatile guvernamentale sa tina evidenta pasarilor marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade, deoarece o numaratoare reala ar putea conduce la restrictii aplicate pescuitului cu navoade. In consecinta guvernul ar trebui sa instituie un program in care sa fie analizate esantioane de tesut prelevate de la pasarile moarte, pentru a stabili cantitatea de toxine aflata in pestii consumati de aceste pasari. Industria ar avea atunci o motivatie pentru a preda cadavrele de pasari, deoarece ea are nevoie sa stie daca pestele prins nu este cumva contaminat cu substante toxice.

7. Care dintre urmatoarele asertiuni, daca este adevarata, intareste cel mai mult acest rationament?(A) Pasarile marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade nu mananca toate speciile de peste pe care le prinde industria pescuitului.(B) Pana acum autoritatile nu au incercat sa stabileasca daca pestele este contaminat cu substante

toxice prin analiza de esantioane de tesut de la pasarile marine.(C) Autoritatile nu pot obtine o cifra corecta a numarului de pasari marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade decat daca sunt ajutate de industria pescuitului.(D) Daca autoritatile afla ca pestele prins prin industria pescuitului este contaminat cu substante toxice, atunci vor restrictiona pescuitul cu navoade.(E) Daca pescuitul cu navoade ar fi restrictionat de autoritati, atunci industria pescuitului ar deveni mai dispusa sa dezvaluie numarul de pasari marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade.

8. Care dintre urmatoarele asertiuni, daca ar fi adevarata, ar indica cel mai puternic faptul ca acest program al autoritatilor guvernamentale nu ar oferi, prin sine insusi, o cifra corecta a numarului de pasari marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade?(A) Pasarile marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade s-ar putea sa fie contaminate cu diverse substante toxice chiar daca nu mananca decat un singur fel de peste.(B) Industria pescuitului ar putea afla daca pestele pe care il prinde este contaminat cu substante toxice daca ar fi analizate doar cateva dintre pasarile marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade.(C) Autoritatile ar putea obtine informatii valoroase despre sursa substantelor toxice prin analiza esantioanelor de tesut ale pasarilor marine prinse in navoade.(D) Pestele prins intr-un anumit navod ar putea fi contaminat cu aceleasi substante toxice ca si pasarile prinse in acel navod.(E) Autoritatile ar fi dispuse sa certifice faptul ca pestele prins prin industria pescuitului nu este contaminat cu substante toxice daca analizele efectuate pe pasari acvatice nu arata nici o contaminare.

Unii sustin ca demnitarii alesi trebuie sa evite chiar si aparenta abuzului de putere. Pe de alta parte, avand in vedere faptul ca actiunile care creeaza aceasta aparenta nu sunt necesarmente un abuz, singurul motiv pentru ca un demnitar ales sa evite aparenta de abuz de putere este sa-si mentina aprobarea publicului si popularitatea. Nici macar un singur demnitar nu este insa obligat sa fie popular sau sa-si mentina sustinerea publicului.

9. La care dintre urmatoarele concluzii conduce rationamentul de mai sus?(A) Nici un demnitar nu are obligatia de a evita aparenta de abuz.(B) Toti demnitarii alesi au un interes direct in a-si mentine un nivel inalt de sustinere din partea publicului.(C) Demnitarii alesi care si-au indeplinit obligatiile functiei cu scrupulozitate trebuie sa se asigure ca publicul este constient de acest fapt.(D) Publicul nu sustine niciodata un demnitar care pare ca s-a comportat abuziv in functie.(E) Demnitarii alesi care fac abuz de putere au macar obligatia de a pastra aparenta ca isi indeplinesc corect obligatiile functiei.

Intr-o lume cu oameni de stiinta influentati inca de explicatii religioase, desi ne aflam in secolul al XXI-lea, unele dintre opiniile acestora nu pot avea valoare stiintifica, intrucat superstitiile nu au valoare stiintifica.

10. Care dintre urmatoarele enunturi este o presupozitie ceruta de rationamentul de mai sus?(A) Superstitiile ii domina pe unii oameni de stiinta.(B) Unele opinii ale oamenilor de stiinta sunt superstitii.(C) Unele explicatii ale oamenilor de stiinta sunt de factura religioasa.(D) Explicatiile religioase nu au disparut inca din stiinta secolului al XXI-lea.(E) Parerile bazate pe superstitii nu au valoare stiintifica.P: Faptul ca un demnitar ales are nevoie de sprijinul unui partid politic pentru a fi eficient inseamna ca un candidat independent la o functie in cadrul legislativului, daca este ales, nu poate fi un demnitar eficient.Q: Nu sunt de acord. Conform rationamentului tau, reprezentantul nostru actual, care are sprijinul unui partid politic, ar fi trebuit sa fie eficient, dar el n-a fost.

11. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta cea mai buna critica a sustinerii lui Q?(A) Nu face decat sa contrazica sustinerea lui P, fara a aduce vreo proba.(B) Nu are in vedere posibilitatea ca un partid politic sa se hotarasca sa sprijine un reprezentant ales chiar daca acesta a candidat ca independent.(C) Nu vine cu o definitie precisa pentru un termen-cheie: cuvantul "eficient".(D) Ia ca prezumtie de pornire ceea ce de fapt este de dovedit: faptul ca un legiuitor trebuie sa aiba sprijinul unui partid pentru a fi eficient.(E) Interpreteaza gresit afirmatia lui P, crezand ca acesta sustine ca un anume factor asigura, mai curand decat sa fie doar necesar, eficienta unui legiuitor.Calitatea sanatatii publice se va imbunatati mai repede in urma noilor descoperiri medicale, daca cercetatorii din acest domeniu vor renunta la practica de a astepta pana ce descoperirile lor sunt mai intai publicate si discutate in revistele de specialitate inainte de a informa presa cu privire la rezultate importante ale propriilor cercetari. Acest lucru s-ar intampla deoarece publicarea noilor informatii medicale ar permite oamenilor sa foloseasca aceste informatii pentru a-si imbunatati starea de sanatate, dar procesul de evaluare critica a rezultatelor in revistele de specialitate este inevitabil foarte lent.

12. Care dintre urmatoarele idei este o presupozitie de care depinde rationamentul de mai sus?(A) Multi cercetatori din medicina nu sunt de acord sa se angajeze ca recenzenti atunci cand propriile lor cercetari se afla intr-o faza critica.(B) Recenzentii multor reviste medicale de specialitate nu sunt ei insisi cercetatori stiintifici in medicina.(C) Oamenii ar folosi noile informatii medicale chiar daca acestea nu ar fi fost mai intai publicate in revistele de specialitate.(D) Procesul de evaluare critica de specialitate ar putea fi accelerat suficient pentru a produce o imbunatatire semnificativa a sanatatii publice.(E) Informatiile medicale noi publicate mai intai in revistele de specialitate nu intra, de obicei, in atentia publicului.

13. Care dintre urmatoarele propozitii, daca este adevarata, slabeste cel mai serios rationamentul?(A) Procesul de evaluare critica de specialitate impiedica, adeseori, publicarea de concluzii gresite rezultate in urma unor cercetari medicale superficiale.(B) Oamenii isi schimba adesea stilul de viata in lumina unor informatii medicale noi aflate din

presa.(C) Unele imbunatatiri ale starii de sanatate a publicului se datoreaza unor factori diferiti de descoperirea de noi informatii medicale.(D) Unele ziare si-ar dori sa publice rezultatele noilor cercetari medicale inainte ca acestea sa fi aparut in revistele de specialitate.(E) Majoritatea revistelor de specialitate ar refuza sa renunte la practica procesului de evaluare critica de specialitate.

Intre 1977 si 1987 Ravonia a pierdut aproximativ 12.000 de locuri de munca in industria exploatarilor forestiere si a prelucrarii lemnului, ceea ce reprezinta o scadere cu 15 % a ratei ocuparii fortei de munca in industria lemnului din aceasta tara. In mod paradoxal, aceasta pierdere a locurilor de munca a avut loc in conditiile in care cantitatea de lemn scoasa din padurile Ravoniei a crescut cu 10 %.

14. Care dintre urmatoarele, daca este adevarata, ajuta cel mai mult la rezolvarea aparentului paradox?(A) Industria lemnului nu mai este cea mai importanta ramura din economia Ravoniei inca din anii '50.(B) Intre 1977 si 1987 a scazut numarul total de hectare de padure in exploatare in Ravonia, in timp ce cererea de produse de lemn a crescut.(C) Incepand cu 1977 o proportie din ce in ce mai mare din lemnul taiat in Ravonia a fost exportat in stare bruta, neprelucrata.(D) Incepand cu 1977 vanzarile interne de lemn si produse din lemn au crescut cu un procent mai mare decat cel al vanzarilor la export.(E) In 1977 rata totala a somajului in Ravonia era de aproximativ 10 %; in 1987 rata somajului in Ravonia era de 15%.Savarsirea unei fapte reprobabile este o ofensa la adresa umanitatii, iar toate ofensele la adresa umanitati sunt la fel de grave. Deoarece omorul este o fapta reprobabila, a omori un singur om cu ajutorul unei bombe este la fel de grav pe cat este omorarea a o suta de persoane cu ajutorul acelei bombe.

15. Care dintre enunturile urmatoare aplica principiile invocate mai sus?(A) Daca a minti este reprobabil, atunci a spune o minciuna este la fel de grav ca a omori pe cineva.(B) A-ti risca viata pentru a salva o suta de alte vieti nu este, din punct de vedere moral, mai laudabil decat a-ti risca viata pentru a salva un singur om.(C) Daca a fura este reprobabil, atunci pentru societate prevenirea furturilor si cea a omorurilor sunt la fel de importante.(D) A cauza moartea cuiva accidental este la fel de rau ca si a omori acel om cu intentie.(E) Intr-o situatie in care viata unui om nu poate fi salvata decat omorand un alt om, atat omorul cat si salvarea unei vieti sunt la fel de rele.

In alegerile de ieri pentru consiliu, majoritatea votantilor a sprijinit candidatii conservatori, iar majoritatea votantilor a sprijinit candidatii care au votat in favoarea actiunii antipoluare. Prin urmare, trebuie ca majoritatea votantilor de la alegerile de ieri pentru consiliu a sprijinit candidatii conservatori care au votat in favoarea actiunii antipoluare.

16. Care dintre urmatoarele este un rationament care contine aceeasi eroare ca cea din pasajul de mai sus?(A) Vasile sustine ca solul poate fi deteriorat daca este arat cand este prea ud, iar Smaranda sustine ca semintele plantate intr-un sol ud pot putrezi. Asadar, daca ambele sustineri sunt adevarate, gradinarii care isi sapa si seamana gradina cand solul este ud isi vor strica atat pamantul cat si semintele.(B) Sara este de parere ca celor mai multi copii le place placinta. Robert este de parere ca celor mai multi copii le plac afinele. Asadar, daca atat Sara cat si Robert au dreptate, trebuie ca celor mai multi copii le place placinta care contine afine.(C) Marius va merge astazi la picnic numai daca nu ploua. Suzana va merge astazi la picnic numai daca merge si Marius. Avand in vedere ca astazi nu va ploua, vor merge la picnic atat Marius cat si Suzana.(D) Majoritatea clientilor care mananca regulat la acest restaurant comanda intotdeauna atat peste cat si ciuperci umplute. Asadar, pestele si ciupercile umplute trebuie sa fie felurile de mancare cel mai frecvent comandate ale acestui restaurant.(E) Cei mai multi dintre cei care locuiesc in casa Ginei gatesc bine. Din moment ce cei mai multi dintre cei care locuiesc in casa Ginei se bucura sa manance bucate bine gatite, cele mai multe feluri de mancare servite in casa Ginei sunt bine gatite