teste podea

8/15/2019 Teste Podea

1/25

TESTE DE VERIFICARE

Tulburari de atentie

1. Atenţia este:

A.O funcţie psihică.B.Constă în orientarea şi concentrarea proceselor psihice asupra unui anumit stimul.C.Cu ajutorul atenţiei se realizează fixarea, conser area şi e ocarea unor experienţe.!.Atenţia oluntară constă în orientarea şi concentrarea atenţiei fără un ţel precis.".Atenţia in oluntară are un scop şi cuprin#e intenţionalitate, efort, perse erenţă.$

%. &rmatoarele afirmatii pri in# hipoprosexia sunt a#e arate: 'A."ste creşterea atenţiei.B."ste #iminuarea atenţiei.C."ste a(olirea atenţiei.!.Apare în stări #epresi e.".Apare în surmenaj, o(oseală.$

). Aprosexia:A."ste creşterea atenţiei.B."ste #iminuarea atenţiei.C."ste a(olirea atenţiei.!.Apare în situaţii cu risc ital.".Apare în surmenaj, o(oseală.$

*. +ipoprosexia:A."ste creşterea atenţiei.B."ste #iminuarea atenţiei.C."ste a(olirea atenţiei.!.Apare în stări #epresi e.".Apare în surmenaj, o(oseală.$

. +iperprosexia:

A."ste creşterea atenţiei.B."ste #iminuarea atenţiei.C."ste a(olirea atenţiei.!.Apare în stări #epresi e.".Apare la hipocon#riaci, la fo(ici.$

Tulburari de perceptie

1. +alucinaţiile au#iti e anta-oniste se caracterizează prin:A.&nele halucinaţii acuză su(iectul, altele îi iau apărarea.

B.!upă răsunetul afecti sunt #oar fa ora(ile.C.!upă răsunetul afecti sunt #oar nefa ora(ile.


2/25

!. a poli-loţi ocile străine sunt #e o(icei ostile, iar ocile în lim(a maternă au unconţinut amical.". a poli-loţi ocile străine au un conţinut amical, iar ocile în lim(a maternă sunt ostile.$

%. +alucinaţia imperati ă:A.!ă comenzi (olna ului căruia acesta nu i se poate opune.B.Comentează -/n#urile şi acţiunile su(iectului.C.Apare în schizofrenie.!.0u este o ur-enţă psihiatrică.". acientul poate să comită acte #e heteroa-resiune care pot a ea repercursiunime#icole-ale.$

). &rmătoarele afirmaţii sunt a#e ărate, cu excepţia:A.+alucinaţiile tactile sunt su( formă #e arsură, înţepătură, curent electric, prezenţei unor insecte pe su( piele.B.+alucinaţiile olfacti e şi -ustati e sunt #e o(icei plăcute.C.+alucinaţiile iscerale sunt #escrise su( forma existenţei unor fiinţe în corp, aschim(ării poziţiei sau formei unor or-ane sau chiar #ispariţia acestora.!.+alucinaţiile -ustati e nu se asociază nicio#ată cu cele olfacti e.". seu#ohalucinaţiile se petrec în minte, în interiorul corpului, fără să fie percepute prininterme#iul or-anelor #e simţ.$

*. +alucinaţiile au#iti e se caracterizează prin următoarele:A.2unt mai frec ente la copiiB.2unt mai frec ente la a#ulţiC.+alucinaţiile au#iti e imperati e pot a ea consecinţe me#icole-ale!.+alucinaţiile au#iti e imperati e constituie ur-enţă psihiatrică". acientul care prezintă halucinaţii au#iti e nu necesiă internare$

. &rmătoarele afirmaţii pri in# halucinaţiile sunt a#e ărate:A.2unt simptome psihoticeB.!e o(icei halucinaţiile -ustati e şi olfacti e se asociază şi sunt plăcuteC.2enzaţiile #e or-asm sau iol #irect sau #e la #istanţă sunt halucinaţii tactile!.2unt pre#ictori #e -ra itate ai (olii".!upă răsunetul afecti halucinaţiile au#iti e pot fi fa ora(ile, nefa ora(ile sauanta-oniste$

3. +alucinaţiile propriu4zise:A.2unt percepţii fără un o(iect real #e perceputB.2unt percepţii reale #ar #enaturate şi #eformate ale unui o(iect

C. entru pacient ele sunt eri#ice şi nu pot fi #ăr/mate printr4o contra#icţie lo-ică!.Au proiecţie spaţială


3/25

".2unt percepute pe căile senzoriale normale, prin interme#iul or-anelor #e simţ$

5. &n pacient sta sin-ur si pare sa sculte ce a 6ceilalti #in incapere nu au# nimic7 apoi #insenin incepe sa or(easca si sa -esticuleze cu oce tare. acientul prezinta:

A.8#ei #eliranteB.&n episo# #e #epersonalizareC.+alucinatii!.8#ei #elirante #e referinta".9u-a #e i#ei$

. +iperestezia:A."ste reprezentată #e o co(or/re a pra-ului senzorial.B."ste reprezentată #e o creştere a pra-ului senzorial.

C.2u(iectul se pl/n-e #e intensitatea luminii.!.2u(iectul se pl/n-e #e intensitatea z-omotelor.".2u(iectul se pl/n-e #e atin-erile cutanate 6pot fi p/nă la #ureroase cu toate că stimululexterocepti este #e intensitate normală sau chiar re#usă7.$

;. +ipoestezia apare în:A.2urmenaj.B.Boli infectoconta-ioase.".!epresii se ere.9.. +iperestezia apare în:A.2urmenaj.B.Boli infectoconta-ioase.C.0e roze!.


4/25

!.?n stări afecti e: frică, euforie.".?n insuficienţă percepti ă: #istanţă mare.$

1). +aluncinaţiile izuale:

A.Apar mai frec ent la copii.B.+alucinaţiile simple sunt reprezentate #e fiinţe, lucruri, scene.C.+alucinaţiile -uli eriene sunt #e mărime naturală.!.!upă localizarea în c/mpul izual pot fi intracampice sau extracampice.".Antrenează participarea afecti ă şi mimico4-estuală a pacientului.$

1*. &rmătoarele afirmaţii pri in# iluziile sunt a#e ărate, cu excepţia:A.8luzia este percepţia reală #ar #enaturată şi #eformată a unui o(iect.B.8luzia este o percepţie fără un o(iect real #e perceput.C. ot fi fiziolo-ice sau patolo-ice.!.8luziile fiziolo-ice apar la su(iecţii care nu recunosc #eformarea şi nu încearcă să ocorecteze, el o consi#eră eri#ică.".?n iluziile patolo-ice su(iectul recunoaşte #eformarea şi încearcă să o corecteze.$

1 . +alucinaţiile au#iti e:A.2unt cele mai frec ente la copil.B.2unt cele mai frec ente la a#ult.C.Apar în schizofrenie.!. ot fi numai simple.

". ot fi simple, complexe sau comune.$

13. +alucinaţiile au#iti e puternice:A.2unt a-i, sla(e.B.O(li-ă pacientul la măsuri #e protejare a ăzului.C.Antrenează atitu#ini #e ascultare.!. acientul ia măsuri #e apărare acoperin#u4şi urechile.". acientul ia măsuri #e apărare capiton/n#u4şi camera.$

Tinuta

1. &rmătoarele afirmaţii pri in# ţinuta sunt a#e ărate:A.@eflectă -ra#ul #e a#erenţă al in#i i#ului la normele socioculturaleB.Analiza ţinutei ia în calcul a#ec area acesteia cu /rsta şi cu sexul persoaneiC.2e referă #oar la îm(răcăminte!.2e referă la îm(răcăminte, starea #e i-ienă şi coafură".


5/25

C. inuta #ezor#onată apare la persoanele care au capacitate #e autoîn-rijire.!. inuta per ertită inclu#e trans estitismul şi cis estitismul.". inuta #ezor#onată apare în #emenţe şi în retar# mental.$

). &rmătoarele afirmaţii cu pri ire la ţinuta #ezor#onată sunt a#e ărate, cu excepţia:A.Apare în tul(urări #e conştienţă.B.Apare la pacienţii care au capacitatea #e autoîn-rijire.C.Apare la persoanele care îşi pier# capacitatea #e autoîn-rijire: #emenţe.!.Apare la persoanele care nu au capacitatea #e autoîn-rijire: retar# mental.".Apare în schizofrenie, manie.$

*.


6/25

B."piso#ul maniacalC.8mpre-narea neuroleptică!."piso#ul hipomaniacal"."ste reprezentată #e sur/sul schizofrenicului$

. &rmătoarele afirmaţii pri in# mimica sunt a#e ărate:A.+ipermimia se caracterizează printr4un facies imo(il.B.+ipomimia este înt/lnită în #epresie.C.+ipermimia se caracterizează prin facies foarte mo(il, pri ire ie.!.+ipermimia este înt/lnită în #epresie.". aramimia este reprezentată #e sur/sul schizofrenicului.$

Pantomimica

1. &rmătoarele afirmaţii pri in# ticurile sunt a#e arate:A.2unt -esturi scurte, repetiti e, fără o necesitate reală.B. ot fi simple: tricotilomania.C. ot fi complexe: clipitul, tusea, rectificarea ţinutei.!.2unt -esturi care au un sim(ol cunoascut #oar #e către pacienţi, iar pentru o(ser atoriacestea sunt (izare.".2e amplifică în situaţii stresante.$

%. &rmătoarele afirmaţii cu pri ire la manierisme sunt a#e ărate:A.2unt mişcări care au un scop pentru pacient.B.2unt mişcări care pentru o(ser ator sunt (izare.C.Apar în schizofrenia he(efrenă.!.Apar în #epresie".Apar în anxietate.$

Comunicarea verbala

1. &rmatoarele afirmatii pri in# tul(urarile #e comunicare sunt a#e arate, cu exceptia.A.


7/25

!.2tereotipie er(alaC.Blocaj er(al.$

). &n pacient #e * #e ani, #ia-nosticat cu o (oala mentala cronica, (rusc, pare sa fi uitat ceea

ce a rut sa spuna in mijlocul propozitiei. 2imptomul #escris este:A.2alata #e cu inteB.Afect ina#ec atC.!ezorientare!.


8/25

$

). Bra#ipsihia:A.Asociaţiile #e i#ei se fac la înt/mplare, #upă asonanţă, rimă.B."ste încetinirea -/n#irii

C."ste accelerarea -/n#irii!.0umărul #e i#ei este mult re#us.".Apare în #epresii şi este martorul ne#ez oltării mintale 6oli-ofrenie7.$

*. Barajul i#eati se caracterizează prin:A.8ncetinirea proceselor psihice.B. entoare psihică care se accentuează pro-resi ajun-/n#u4se la oprirea fluxului i#eati .C. acientul se preşte (rusc #in #iscursul său.!.!upă o scurtă pauză fluxul i#eati întrerupt este (rusc reluat.". acientul continuă linia i#eati ă anterioară opririi sau începe alta nouă.$

.


9/25

;. 8#eile #elirante erotomanice:A. acientul este con ins că este superior #in punct #e e#ere fizic, material sau mental.B.2unt i#ei #elirante expansi eC.2unt i#ei #elirante #epresi e.

!.2unt i#ei #elirante mixte". acientul are con in-erea că este purtătorul unei misiuni reli-ioase.$

1>. 8#eile #elirante #e persecuţie:A. acientul este con ins că este iu(it #e o persoană cu un ni el socio4cultural superior.B.Bolna ul are con in-erea #elirantă că nu aparţie familiei sale ci ar fi #escen#entul uneifamilii renumite, foarte (o-ate.C.@eprezintă con in-erea (olna ului că suferă preju#icii morale, materiale sau fizice,simţin# lumea ca ostilă.!. acientul este con ins că împotri a lui se complotează.". oate a ea loc con ersiunea persecutat4persecutor.$

11. 8#eile #elirante #e -ran#oare:A.2unt i#ei #ominanteB.2unt tul(urări #e conţinut ale -/n#irii.C.2unt i#ei #elirante macromanice!.2unt i#ei #elirante micromanice". acientul este con ins că este superior #in punct #e e#ere fizic sau material.$

1%. &rmătoarele afirmaţii sunt a#e ărate:A.8#eile #e persecuţie sunt macromanice, expansi e.B.8#eile #e re en#icare iz orăsc #in con in-erea unei ne#reptăţi.C.8#eile #e -elozie se caracterizează prin faptul că pacientul este con ins că nu aparţinefamiliei sale.!.8#eile #e relaţie se caracterizează prin faptul că pacientul este con ins că anturajul şi4aschim(at atitu#inea faţă #e el.".8#eile #e transformare se referă la con in-erea metamorfozei fizice parţiale sau totale

sau transformarea în animale.$

1). 8#eile #elirante erotomanice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:A. acientul este con ins că este superior #in punct #e e#ere fizic, material sau mental.B.2unt i#ei #elirante expansi eC.2unt i#ei #elirante #epresi e.!.2unt i#ei #elirante mixte". acientul are con in-erea că este purtătorul unei misiuni reli-ioase.$

1*. 8#eile #elirante #e persecuţie se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:A. acientul este con ins că este iu(it #e o persoană cu un ni el socio4cultural superior.


10/25

B.Bolna ul are con in-erea #elirantă că nu aparţie familiei sale ci ar fi #escen#entul uneifamilii renumite, foarte (o-ate.C.@eprezintă con in-erea (olna ului că suferă preju#icii morale, materiale sau fizice,simţin# lumea ca ostilă.

!. acientul este con ins că împotri a lui se complotează.". oate a ea loc con ersiunea persecutat4persecutor.$

1 . 8#eile #elirante #e -ran#oare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:A.2unt i#ei #ominanteB.2unt tul(urări #e conţinut ale -/n#irii.C.2unt i#ei #elirante macromanice!.2unt i#ei #elirante micromanice". acientul este con ins că este superior #in punct #e e#ere fizic sau material.$

13. &rmătoarele afirmaţii cu pri ire la i#eile #elirante #e persecuţie şi preju#iciu sunta#e ărate, cu excepţia:

A.Apar în schizofrenieB.Apar în #emenţeC.0u apar nicio#ată în episoa#ele maniacale!. acientul are con in-erea falsă că suferă preju#icii morale, materiale sau fizice".8n e oluţie poate să apară con ersiunea persecutat4persecutor $

15. 8#eile #elirante #e influenţă se caraterizează prin următoarele:A. acientul nu recunoaşte realităţi e i#enteB.2unt i#ei #elirante #epresi eC.2unt i#ei #elirante expansi e!.2unt i#ei #elirante mixte".Apar în schizofrenie$

1 . O pacienta in arsta #e 3% #e ani, #ia-nosticata cu o (oala mentala cronica, spune carelatarile unui crainic cunoscut care prezinta stirile la tele izor fac referire la persoana ei.

Aceste relatari au un inteles numai #e ea cunoscut, fiin# con insa ca incearca sa o #eterminesa se implice intr4o relatie ile-ala. "cest lucru este un exemplu #e:

A.+alucinatii izualeB.8luziiC.8#ei #elirante #e persecutie!.8#ei #elirante #e relatieFreferinta".


11/25


12/25

"."xistă mare #iscrepanţă între starea somatică care este alterată şi starea afecti ă, pacientul fiin# esel$

. !epresia:A.2e caracterizează prin #ispoziţie #eprimatăB.2e caracterizează prin stare #e (ine -eneral, iziune Hîn rozE a lumii.C.2e înt/lneşte în intoxicaţii uşoare cu alcool, cafea, tutun!.8nclu#e hipoIinezia".8nclu#e (ra#ilalia şi (ra#ipsihia$

3. "uforia:A.2e caracterizează prin hipoIinezieB.2e caracterizează prin hiperIinezie

C.Apare lo-oree!. ocea este stinsă". ersoana este încrezătoare, comunicati ă.$

5. &rmătoarele afirmaţii cu pri ire la tul(urările calitati e ale afecti ităţii sunt a#e ărate:A. a(ilitatea afecti ă se caracterizează prin faptul că pacientul urăşte persoanele pe careînainte #e îm(olnă ire le4a iu(it.B.8ncontinenţa afecti ă este forma extremă a la(ilităţii afecti e.C.8n ersiunea afecti ă se caracterizează prin faptul că pacientul #ez oltă sentimente #e

ură faţă #e părinţi, fraţi, copii, soţ, soţie.!.8n ersiunea afecti ă se înt/lneşte în schizofrenie.".Am(i alenţa afecti ă se caracterizează prin faptul că pacientul trăieşte sentimentecontrarii.$

. &rmatoarele afirmatii pri in# tul(urarile calitati e ale afecti itatii sunt a#e arate:A.!epresia este o tul(urare calitati a a afecti itatiiB.8n ersiunea afecti a se refera la faptul ca pacientul uraste persoane pe care in mo#firesc ar tre(ui sa le iu(eascaC.Aplatizarea afecti a apare in schizofrenie!. a(ilitatea afecti a se refera la faptul ca pacientul traieste sentimente contrarii fata #eaceeasi persoana". a(ilitatea afecti a este trecerea facila #e la o stare sufleteasca la alta$

;. &rmătoarele afirmaţii pri in# in ersiunea afecti ă sunt a#e ărate:A.2e caracterizează prin faptul că pacientul trăieşte concomitent sentimente contrarii faţă#e aceeaşi persoană sau situaţieB.2e caracterizează prin faptul că pacientul #ez oltă sentimente #e ură faţă #e persoane pecare în mo# firesc ar tre(ui să le iu(ească


13/25

C.2e caracterizează printr4o trecere facilă #e la o stare sufletească la alta!."ste forma extremă a la(ilităţii afecti e".Apare în schizofrenie$

1>. &n pacient #escrie ca a fost martorul unui acci#ent #e masina care s4a sol#at cu multeictime. 8n momentul in care relateaza aceste lucruri pacientul ra#e si face -lume pe seama a

ce s4a intamplat. 2imptomul #escris este:A.2alata #e cu inteB.Afect ina#ec atC.!ezorientare!.2tereotipie er(ala".Blocaj er(al.$

11. &rmătoarele afirmaţii sunt a#e ărate, cu excepţia:A.8n in ersiunea afecti ă pacientul trece uşor #e la o stare sufletească la alta.B.8n in ersiunea afecti ă (olna ul #ez oltă o stare #e ostilitate faţă #e persoanele pe careanterior le4a iu(it.C. a(ilitatea afecti ă se caracterizează printr4o trecere facilă #e la o stare sufletească laalta: euforie, #epresie.!.8ncontinenţa afecti ă este forma extremă a la(ilităţii afecti e.".Am(i alenţa afecti ă se caracterizează prin faptul că pacientul trăieşte concomitentsentimente contrarii faţă #e aceeaşi persoană.

$Tulburari de memorie

1. &rmătoarele afirmaţii pri in# amnezia sunt a#e ărate:A.Amnezia reprezintă pier#erea totală a capacităţii mnezice.B.Amnezia antero-ra#ă este amnezie #e e ocare.C.Amnezia retro-ra#ă este amnezie #e fixare.!.Amnezia lacunară apare în


14/25

!.Amnezia lacunară apare în


15/25


16/25

%. A-itaţia psihomotorie se caracterizează prin:A.2e referă la #iminuarea acti ităţii motorii.B.2e poate manifesta su( formă #e furor maniacalC.2e poate manifesta su( formă #e raptus melancolic!.Apare în schizofrenie

".Apare în #epresie.$

). A-itatia psihomotorie poate fi intalnita in:A.2chizofrenieB."piso#ul #epresi usor C."piso#ul #epresi se er su( forma #e raptus melancolic!."piso#ul maniacal su( forma #e furor maniacal".!ementa$

*. 2tereotipiile se refera la urmatoarele:A.


17/25

!.Catatonie".


18/25

$

3. "piso#ul #epresi se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:A. acientul prezintă #ispoziţie #epresi ăB. acientul prezintă #ispoziţie ele ată

C.0u apar nicio#ată i#ei #elirante!. acientul prezintă hipoprosexie".+ipomnezia ne poate con#uce spre un #ia-nostic eronat #e #emenţă.$

5. "piso#ul #epresi mo#erat se caracterizează prin următoarele:A.0u necesită internare in spitalB.Bra#ilalia şi (ra#iIinezia sunt sesiza(ile #e către anturajC. acientul poate, cu un anumit efort să facă faţă cerinţelor profesionale!.8nsomnii #e trezire".!ispoziţia #epresi ă se poate asocia cu anxietate #e intensitate mo#erată$

.


19/25

$

11. O femeie #e #e ani, relateaza printre lacrimi ca nu mai are ener-ie si #orinta pentrunimic. > a.m., fiin#u4i imposi(il sa rea#oarma. Cel mai pro(a(il #ia-nostic este:

A."piso# #epresiB."piso# maniacalC.2chizofrenie!.!ementa".!epen#enta #e alcool$

Tulburari de an ietate

1. acientă #e )> #e ani relatează că în urmă cu aproape un an, într4o #imineaţă afl/n#u4se în (iroul ei împreună cu #ouă cole-e, a simţit #eo#ată Ho senzaţie #e sufocare, ca şi cum cine am4ar fi str/ns #e -/tE, Hime#iat inima a început să4mi (ată ne(uneşte, am simţit #ureri înstomac şi -reaţă, am crezut că leşin sau că am să morE. Cole-ele s4au speriat, au ajutat4o să seîntin#ă pe o canapeaM #upă reo 1> minute s4a simţit mai (ine. Atacurile au început să apară#in ce în ce mai #es, teama le-ată #e reapariţia atacurilor o însoţeşte permanent, treptatrenunţă la multe #in acti ităţile ei preferate şi e ită locurile a-lomerate 6teatre, cinemato-rafe,

ma-azine, restaurante7. Care este #ia-nosticul:A.


20/25

are o (oală #e inimă cu toate că me#icul a încercat să4l con in-ă că starea sa #e sănătate este (ună. Care este cel mai pro(a(il #ia-nostic:

A.


21/25

".0ici unul #in simptomele #e tip #epresi sau anxios nu sunt suficient #e se ere pentru a justifica un #ia-nostic în sine.$

. &rmătoarele afirmaţii cu pri ire la tul(urarea #e stress posttraumatic sunt a#e ărate cuexcepţia:

A. ersoana a experimentat sau a fost martor unui e eniment #e o -ra itate #eose(ită careimplică pericol italB.2e înt/lneşte la ictime #e răz(oi, persoane care au stat mult timp în #etenţieC.!urata este limitată #e la % zile la 1 lună!.8n tul(urarea #e stress posttraumatic intră acci#entul #e maşină, eşecul la un examen".Caracteristice sunt coşmarurile şi flash4(acI4urile.$

;. 9o(ia reprezintă:A.9rică ne#efinităB.9rică exa-erată faţă #e anumite situaţii, o(iecte care în mo# normal nu sunt o sursă #efrică.C. acientul reacţionează trăin# o tensiune maximă!. acientul e ită situaţia respecti ă".2unt tul(urări #e ritm şi coerenţă ale -/n#irii$

Sc!i"ofrenia

1. &n stu#ent #e % #e ani a fost internat într4o clinică #e psihiatrie cu un istoric #e 3săptăm/ni în care a prezentat comportament (izar, ciu#atE. Cu aproximati 3 săptăm/niînainte #e internare pacientul era con ins că nu poate să4şi amintească lecţia #eoarece i4aufost furate -/n#urile #e ceilalţi stu#enţi. O oce #e (ăr(at îl pre enea să fie suspicios în pri inţa oricui. ărinţii pacientului au relatat că #e c/te a săptăm/ni fiul lor or(ea incoerent,a ea -an#ire #ezor-anizată. Cel mai pro(a(il #ia-nostic este:

A.2chizofrenie paranoi#aB.


22/25

$

). O pacientă este a#usă cu sal area şi poliţia la spital fiin# însoţită #e sora ei. Aceastarelatează că în ultima reme pacienta şi4a schim(at (rusc comportamentul, or(eşte sin-ură şi

are impresia că familia şi prietenii or să4i facă rău. Gai mult, pacienta îi spune frec entmamei că nu o mai iu(eşte, că nu mai are nici un sentiment pentru ea. Care sunt tul(urările psihice prezenteN

A.!ispozitie #epresi aB.A-itatie psihomotorieC.+alucinatii au#iti e!.8#ei #elirante #e persecutie".Afecti itate tocita$

*. &n pacient spitalizat cu o (oală mentală cronică nu a or(it şi nu s4a mo(ilizat #eloc #e maimult #e #ouă săptăm/ni. "l se împotri ea oricărei tentati e #e a fi mişcat. Ocazional a ea #insenin momente #e a-itaţie şi comportament a-resi . Care este #ia-nosticul:

A.


23/25

. Catatonia este frec ent o(ser ata la pacientii cu:A.Boala arIinsonB.2in#rom extrapirami#alC.Boala +untin-ton

!.!ementa".2chizofrenie$

;. O pacienta este a#usa la camera #e -ar#a #e catre un echipaj #e politie. Acesta relateazafaptul ca a a#us pacienta #e pe stra#a, fara palton, temperatura fiin# #e su( > C. acientarelateaza ca este urmarita #e o or-anizatie secreta care rea sa4i fure -an#urile. 8n timpulexaminarii, pacienta este #ezor-anizata conceptual iar #in can# in can# are loc cate o pauza (rusca in #iscursul acesteia, moment in care pacienta pare sa asculte ce a. 9amilia pacienteine #a relatii #espre antece#entele personale patolo-ice care sunt fara importanta #in punct #e

e#ere psihiatric. Cel mai pro(a(il #ia-nostic este:A."piso# psihotic acutB."piso# #epresi se er cu simptome psihoticeC.!ementa!.. &n stu#ent #e % #e ani a fost internat într4o clinică #e psihiatrie cu un istoric #e 3 luni încare a prezentat comportament (izar, ciu#atE. Cu aproximati 3 săptăm/ni înainte #einternare pacientul era con ins că nu poate să4şi amintească lecţia #eoarece i4au fost furate-/n#urile #e ceilalţi stu#enţi. O oce #e (ăr(at îl pre enea să fie suspicios în pri inţa oricui.

ărinţii pacientului au relatat că #e c/te a săptăm/ni fiul lor or(ea incoerent, a ea -an#ire#ezor-anizată. Cel mai pro(a(il #ia-nostic este:

A.2chizofrenie paranoi#a,B.


24/25

%. O pacientă #e *; #e ani se prezintă la spital pentru un ta(lou psihopatolo-ic caracterizat prin scă#erea capacităţii #e autoîn-rijire, se er #eficit mnezico4prosexic, hipomnezie #e fixareşi #e e ocare, scă#erea capacităţii #e a(stractizare cu pertur(ări în sec enţionalizarea

propriilor acti ităţi. !ina anamneza pacientei reiese că mama acesteia a fost #ia-nosticată cu!emenţă Alzheimer iar pe C< cere(ral se e i#enţiază atrofie corticală mo#erata şi pacienta prezinta un scor GG2" #e 1 puncte. Care este #ia-nosticul.

A.!emenţă Alzheimer cu #e(ut tar#iB.!emenţă Alzheimer cu #e(ut precoceC.!emenţă mixtă cu #e(ut precoce!.!emenţă asculară".!emenţă icI$

). O pacientă #e 5) #e ani se prezintă la spital prezent/n# #ismnezie care, #in afirmaţiilesoţului acesteia a început în urmă cu ani, intensific/n#use -ra#at. ?n ultimul timp pacientauită #in ce în ce mai mult. 8niţial aceasta îşi scria (ileţele cu ce are #e făcut în ziua respecti ă,#ar acum nici aceste (ileţele nu o mai ajută. a C< cere(ral nu se e i#enţiază leziune focală#e tipul acci#entului ascular cere(ral iar examenul fizic şi examenele paraclinice suntnormale. Care este cel mai pro(a(il #ia-nosticN

A.


25/25

C.

teste podea

Documents