1) Ca tulburări psihosenzoriale pot fi apreciate:a) Derealizareab) Pareidoliilec) Metamorfopsiiled) Fotopsiilee) Dereglarea schemei corporale

2) Din tulburari psihosenzoriale fac partea) Pareidoliileb) Metamorfopsiilec) Iluziiled) Dereglarea schemei corporalee) Halucinatiile

3) Prin ce se caracterizează sindromul Kandinski-Clerambault:a) Idei obsesiveb) Mentismc) Automatism motord) Halucinaţii vizualee) Pareidolii

4) Delirul rezidual este prezent după:a) Psihoze infecţioaseb) Nevrozec) Psihoze somatogened) Epilepsiee) Psihoze organice

5) Care sindroame sunt delirante:a) Astenicb) Paranoidc) Apaticd) Parafrenice) Paranoial

6) Automatismul asociativ se caracterizează prin:a) Furtul gвndiriib) Idei obsesivec) Delir de influenţăd) Mentisme) Delir de relaţie

7) Pentru delir sunt tipice următoarele particularităţi:a) Stereotipia gвndiriib) Lipsa simţului criticc) Perseverarea gândiriid) Convingerea subiectivă ireductibilăe) O logică deformată cu argumentare eronată a realităţii

1

8) Оn delirul sistematizat:a) Ideile sunt coordonateb) Ideile sunt necoordonatec) Asociaţiile se fac în mod logicd) Ideile sunt pasageree) Ideile au un registru de supravaloare

9) Pentru sindromul Kandinski- Clerambault sunt specifice:a) Halucinaţiileb) Pseudohalucinaţiilec) Delirul de grandoared) Delirul de otrăviree) Delirul de influenţă

10) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Idei delirante de control şi influenţă

11) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gвndirii şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăd) Tulburarea duce la un disconfort subiective) Inserţia sau furtul gândirii

12) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Idei parafrenice

13) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Furtul şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Manifestările mai sus menţionate apar în copilărie sau adolescenţă, şi continuă în viaţa adultă

14) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gвndirii

2

c) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Tendinta de a purta ranchiuna permanent e) Intreruperi оn cursul gвndirii

15) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gвndiriic) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditive e) Refuzul de a ierta insultele

16) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gвndiriic) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditivee) Suspiciune

17) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Un sentiment combativ de susţinere a drepturilor personale b) Idei delirante de controlc) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditivee) Suspiciune

18) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Refuzul de a ierta desconsiderarea b) Idei delirante de controlc) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditivee) Suspiciune

19) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiună permanentb) Răceală emoţională c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelord) Detaşaree) Auto-dramatizare

20) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiună permanentb) Răceală emoţională şi detaşarec) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelord) Explozii de violenţăe) Puţine (dacă există vreuna) activităţi care produc plăcere

21) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiună permanentb) Răceală emoţională şi detaşare

3

c) Capacitatea limitată de a exprima căldura d) Explozii de violenţăe) Lipsa prietenilor apropiaţi

22) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor socialec) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Atitudine marcată de iresponsabilitate e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa

23) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Atitudine marcată de dispreţuire a regulilore) Atitudine marcată de iresponsabilitate

24) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipurile:a) Histrionicb) Impulsivc) Schizoidd) Borderline e) Disocial

25) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Explozii de violenţă c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Lipsa controlului impulsurilor e) Auto-dramatizare

26) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Explozii de violenţă c) Lipsa controlului impulsurilor d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivee) Comportament agresiv, în special ca răspuns la criticile altora

27) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Sentiment cronic de vidc) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicide) Răceală emoţională

28) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:a) Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginarb) Sentimente persistente de ingrijorare

4

c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivee) Auto-dramatizare

29) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivec) Expresia exagerată a emoţiilor d) Auto-dramatizaree) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor

30) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice c) Auto-dramatizared) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor

31) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sugestibilitate c) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice d) Auto-dramatizaree) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice

32) Prin ce se caracterizează stările crepusculare:a) Agresivitateb) Apatiec) Amnezied) Dezorientare în timpe) Dezorientare în spaţiu

33) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:a) Răceală emoţionalăb) Sentimente de îndoială excesive c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente de prudenţă excesivee) Sugestibilitate

34) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:a) Răceală emoţionalăb) Sentimente de îndoială excesivec) Conştiinciozitate d) Sentiment cronic de vide) Sentimente de prudenţă excesive

35) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) Răceală emoţionalăb) Sentimente persistente de tensiune

5

c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente persistente ingrijoraree) Auto-dramatizare

36) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) Răceală emoţionalăb) Convingerea că este incapabil social c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente persistente de tensiune e) Sentimente persistente de ingrijorare

37) Din tulburarile preferinţei sexuale fac partea) Piromaniab) Fetişismulc) Frotteurismuld) Cleptomaniae) Necrofilia

38) Din tulburarile preferinţei sexuale fac partea) Voyeurismulb) Pedofiliac) Piromaniad) Fetişismule) Tricotilomania

39) Tulburări ale obiceiurilor şi impulsurilor includ:a) Joc de noroc patologicb) Pedofiliac) Piromania d) Cleptomaniae) Tricotilomania

40) Tulburare dependentă de personalitate este caracterizată de:a) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice b) Autorizarea acordată altora de a lua decizii pentru viaţa pacientului c) Auto-dramatizared) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice e) Supunerea exagerată la dorinţele altora

41) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Imposibilitatea contactării cu pacienţiib) Inhibiţia procesului de gandirec) Lipsa reacţiilor la excitanţi externid) Lipsa reflexelore) Dificultatea concentrării atenţiei

42) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Imposibilitatea contactării cu pacienţiib) Inhibiţia procesului de gandire

6

c) Dificultatea concentrării atenţiei d) Lipsa reacţiilor la excitanţi externie) Lipsa reflexelor

43) Prin ce se caracterizează soporul:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Lipsa reflexelorc) Imposibilitatea contactării cu pacienţiid) Dificultatea concentrării atenţieie) Reactii la durere

44) Prin ce se caracterizează soporul:a) Depresieb) Lipsa reflexelorc) Imposibilitatea contactării cu pacienţiid) Dificultatea concentrării atenţieie) Pastrarea unor reflexe

45) Prin ce se caracterizează soporul:a) Depersonalizareb) Imposibilitatea contactării cu pacienţiic) Lipsa reflexelord) Dificultatea concentrării atenţieie) Reactii la durere

46) Prin ce se caracterizează coma:a) Percepţie dificilă b) Lipsa reacţiilor la excitanţic) Dificultatea concentrării atenţieid) Lipsa reflexelore) Dezorientare în spaţiu

47) Prin ce se caracterizează coma:a) Dezorientare оn timp b) Percepţie dificilăc) Lipsa reacţiilor la excitanţid) Dificultatea concentrării atenţieie) Lipsa reflexelor

48) Prin ce se caracterizează tulburarea de conştiinţă de tip delirant (delirium tremens) cu caracter profesional:a) Excitaţie motorieb) Supraaprecierea posibilităţilorc) Epuizare rapidăd) Pareidoliie) Stupoare

49) Prin ce se caracterizează tulburarea de conştiinţă de tip delirant (delirium tremens) cu caracter profesional:

7

a) Excitaţie motorieb) Pareidolii c) Dismorfofobiid) Idei obsesivee) Stare maniacală

50) Prin ce se caracterizează starea delirantă (delirium tremens) musitantă:a) Epuizare rapidăb) Mişcări necoordonate c) Vorbire incoerentă d) Delir de grandoaree) Iluzii auditive

51) Prin ce se caracterizează starea delirantă (delirium tremens) musitantă:a) Halucinaţii hipnagogiceb) Vorbire incoerentă c) Stare depresivăd) Mişcări necoordonate e) Impresionabilitate

52) Prin ce se caracterizează starea oneiroidă:a) Percepţie ca оn " vis" fiind in stare de vegheb) Epuizare rapidăc) Lipsa reflexelord) Pseudoreminiscentee) Percepţie halucinator- iluzorie

53) Prin ce se caracterizează amenţia:a) Lipsa reflexelorb) Incoerenţa gandiriic) Tendinţa către originalitated) Vorbire fără sens e) Impresionabilitate

54) Prin ce se caracterizează amenţia:a) Veselie nemotivatăb) Incoerenţa gândirii c) Salată de cuvinted) Dezorientare totalăe) Impresionabilitate

55) Prin ce se caraterizează amenţia:a) Inhibiţia procesului de gândireb) Dezorientare totalăc) Tendinţa spre reacţii neadecvated) Veselie nemotivatăe) Salată de cuvinte

56) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:

8

a) Accese de furieb) Percepţie ca оn " vis" fiind in stare de veghec) Lipsa reflexelord) Apatiee) Dezorientare totală

57) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:a) Dezorientare severăb) Mişcări automatizatec) Slăbiciunea funcţiilor volitived) Accese de furiee) Lipsa reflexelor

58) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:a) Contact dificil cu realitatea b) Dezorientare severă c) Accese de furie d) Înţelegere greoaiee) Slăbiciunea funcţiilor volitive

59) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:a) Răspunsuri întârziateb) Dezorientare severă c) Mişcări automatizate d) Accese de furie e) Inhibiţia procesului de gândire

60) Semnele clinice specifice pentru sindromul Korsakov:a) Asteniab) Automatismul ideatorc) Amnezia de fixared) Hipocondriae) Confabulaţiile

61) Paramneziile includ:a) Hipomneziileb) Confabulaţiilec) Halucinaţiiled) Pseudoreminiscenţelee) Hipermneziile

62) Hipomneziile se intвlnesc in:a) Astenieb) Stări hipomaniacalec) Depresied) Demenţă vascularăe) Sindromul maniacal

63) Hipermneziile se intвlnesc in:

9

a) Sindromul maniacalb) Excitaţie catatonicăc) Stări hipomaniacaled) Ateroscleroză cerebralăe) Depresie

64) Schizofrenia catatonică are următoarele simptome:a) Apatieb) Gândire incoerentăc) Halucinaţiid) Delire) Negativism

65) Schizofrenia hebefrenică se caracterizează prin următoarele simptome:a) Astenieb) Depresiec) Grimase bizared) Apatiee) Veselie puerilă

66) In evoluţia Schizofreniei paranoide deosebim următoarele etape:a) Paranoialăb) Halucinatoriec) Paranoidăd) Obsesivăe) Parafrenică

67) Care sint sindroamele specifice ale Schizofreniei simple:a) Apaticb) Halucinatorc) Paranoidd) Abulice) Hipocondriac

68) Indicaţi formele Schizofreniea) Paranoidăb) Simplăc) Catatonicăd) Confuzionalăe) Hebefrenică

69) Au fost obţinute dovezi de moştenire genetică a Schizofreniei prin:a) Studierea genomuluib) Investigaţiile gemenilor monozigoţic) Investigaţiile gemenilor dizigoţid) Studierea familiilore) Studierea copiilor adoptaţi

70) Pentru Schizofrenia paranoidă este specific sindromul:

10

a) Kandinski- Clerambaultb) Astenicc) Halucinator- paranoidd) Amentive) Korsakov

71) Tematica delirului paranoial include idei de:a) Gelozieb) Invenţiec) Grandoared) Erotomaniee) Renastere

72) Sindromul parafrenic al Schizofreniei paranoide se manifestă prin:a) Idei de invenţieb) Idei de bogăţiec) Pseudoreminiscenţed) Idei de grandoaree) Confabulaţii

73) Simptomele „negative" ale Schizofreniei includ:a) Euforiab) Răcirea răspunsurilor emoţionalec) Halucinaţiiled) Apatiae) Delirul

74) Preparatele neuroleptice de ultima generaţie sunt:a) Triftazinab) Rispoleptulc) Haloperidoluld) Sulpiridae) Olanzapina

75) Rispoleptul (Risperidona) este utilizat la pacienţii cu Schizofrenie în special în cazul:a) Stărilor deliranteb) Stărilor halucinator- delirantec) Excitaţiei psihomotoriid) Inhibiţiei psihomotoriie) Stărilor apatico- abulice

76) Оn Schizofrenie sunt afectate sferele:a) Gandiriib) Memorieic) Emoţiilord) Percepţieie) Voinţei

77) Pentru Schizofrenia catatonică este specific

11

a) Delirulb) Halucinaţiilec) Stupoaread) Excitaţiae) Amnezia

78) Manifestările negative ale Schizofreniei sunt:a) Delirulb) Halucinaţiilec) Apato- abuliad) Excitaţiae) Replierea

79) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:a) Esperalb) Seduxenc) Teturamd) Dimedrole) Haloperidol

80) Starea deliranta alcoolica se caracterizează cu următoarele simptome:a) Dezorientare temporo- spaţialăb) Delir de influenţăc) Hipocondried) Halucinaţii vizualee) Apatie

81) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:a) Insomnieb) Delir de otrăvirec) Delir de urmărired) Halucinaţii auditivee) Transpiraţii

82) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Dezorientare tempo- spaţialăb) Halucinaţii olfactivec) Amnezie de fixared) Asteniee) Delir de otrăvire

83) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Delir de relaţieb) Delir de urmărirec) Delir de bogăţied) Halucinaţii auditivee) Delir de reformă

84) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:

12

a) Delir de relaţieb) Amneziec) Delir de bogăţied) Halucinaţii auditivee) Delir de reformă

85) Formele beţiei patologice sunt:a) Depresivăb) Distonicăc) Maniacalăd) Astenicăe) Apatică

86) Formele beţiei patologice sunt:a) Delirantăb) Distonicăc) Epileptoidăd) Apaticăe) Psihastenică

87) Formele beţiei patologice sunt:a) Paranoidăb) Distonicac) Psihopaticăd) Apaticăe) Maniacală

88) Care tip de halucinaţii se notează în caz de abstinenţă la bolnavi cu narcomanii:a) Vizualeb) Olfactivec) Auditived) Tactilee) Gustative

89) Care dereglări apar la bolnavi cu delirium tremensa) Dezorentare în spaţiu şi timpb) Apatiec) Halucinaţii vizualed) Disforiee) Amnezie

90) Stadiile alcoolismului cronic:a) encefalopaticăb) Alcoolismul narcotizatc) Depresivd) Disforice) Iniţial

91) Psihoza alcoolocă Korsakov se caracterizează cu următoarele simptome:

13

a) Halucinaţii auditiveb) Amneziec) Delir de urmărired) Polinevritee) Confabulaţii

92) Care sunt psihozele alcoolice:a) Psihoza Korsakovb) Delirul de geloziec) Sindromul Kandinski-Clerambaultd) Delirul de grandoaree) Delirium tremens

93) Psihozele alcoolice sunt următoarele:a) Sindromul Kandinski-Clerambaultb) Psihoza Korsakovc) Delirul de gelozied) Delirul de grandoaree) Delirium tremens

94) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Euforiab) Abstinenţac) Depresiad) Pierderea reflexului de vomăe) Creşterea toleranţei

95) În haşisomanii se includ următoarele familii de cânepă:a) Planb) Cocainăc) Harosd) Bange) Heroină

96) În haşisomanii se includ următoarele familii de cânepă:a) Cocainăb) Planc) Codeinăd) Harose) Bang

97) Care din investigaţiile paraclinice sunt cele mai informative pentru boala Alzheimer:a) Roentgenologia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) RMNe) Examinarea fundului de ochi

98) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:

14

a) Ameţelib) Cefaleec) Greţuri şi vomed) Răcire emoţională faţă de persoanele apropiatee) Hiperkineziile

99) Pentru cerebrastenia traumatică sunt caracteristice:a) Asteniab) Dereglarea somunuluic) Euforiad) Apatiae) Automatismul ambulator

100) Pentru encefalopatia traumatică sunt caracteristice:a) Iritabilitateb) Idei delirantec) Sindromul Kandinski- Clerambaultd) Sindromul apatico- abulice) Astenia

101) Sechelele tardive posttraumatice se manifesta prin:a) Dereglări psihosenzorialeb) Somnambulismc) Demenţă posttraumaticăd) Epilepsie posttraumaticăe) Hipermnezia

102) Structura accesului epileptic major:a) Inceput bruscb) Pierderea echilibruluic) Pierderea conştiinţeid) Convulsii tonico- clonicee) Halucinaţii vizuale în timpul accesului

103) Factorii declanşatori ai crizelor convulsive:a) Întreruperea bruscă a medicaţiei anticonvulsivanteb) Supraalimentarea bolnavilorc) Abuzul de alcoold) Deprivarea de somne) Dereglarea regimului de lucru

104) In encefalopatia traumatică sunt descrise următoarele tipuri de schimbări de personalitate:a) Amentivb) Explozivc) Epileptoidd) Euforice) Apatic

105) Localizarea procesului atrofic оn cazul bolii Pick la nivelul lobilor orbitali se manifestă prin:

15

a) Inhibiţie psihomotorieb) Excitaţie psihomotoriec) Apatied) Euforie pronunţatăe) Scăderea discernământului critic

106) Ce trăsături de caracter sunt specifice pacienţilor cu Epilepsie:a) Explozivitateb) Sentimente de indoiala excesivec) Irascibilitated) Suspiciunee) Egocentrism

107) Care sunt criteriile caracteristice pentru Status epileptic:a) Stările crepusculareb) Edemul cerebralc) Falsele absenţed) Pseudohalucinaţiilee) Nerevenirea in constiinta intre crize

108) Care sunt criteriile de bază în tabloul clinic al crizelor Grand mal:a) Semnele prodromaleb) Starea de postcrizăc) Starea crepuscularăd) Excitaţia psihomotoriee) Aura

109) Care sunt aspectele clinice ale Epilepsiei:a) Tristeţea patologicăb) Echivalentele psihicec) Schimbările specifice ale personalităţiid) Inhibiţie psihomotoriee) Stupoare

110) Ce particularităţi de caracter sunt specifice pacienţilor cu epilepsie:a) Egocentrismb) Paramimiec) Excitabilitated) Scăderea memorieie) Afectivitate labilă

111) Criteriile de bază în tabloul clinic al crizelor Grand mal:a) Excitarea psihomotorieb) Delirc) Disfuncţia organelor pelviened) Convulsii tonico- clonicee) Starea disforică

112) Din care loturi de simptome este alcătuit tabloul clinic al epilepsiei:

16

a) Stări paroxismaleb) Scimbari specifice ale personalitatiic) Psihoze epilepticed) Hipocondriee) Amenţie

113) Prin ce se manifestă stările crepusculare epileptice:a) Debut lentb) Comportament echilibratc) Dezorientare totalăd) Amneziee) Debut brusc

114) Tratamentul statusului epileptic:a) Introducerea anticonvulsivantelorb) Punctie lombarac) Administrarea camforeid) Administrarea antidepresivelore) Administrarea psihostimulatoarelor

115) La apariţia crizelor convulsive participă următorii factori:a) Scăderea pragului convulsivantb) Alterarea LCRc) Focarul epilepticd) Modificările endocrinee) Excitantul epileptogen extern

116) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intвlnesc ina) Schizofrenieb) Delirium tremensc) Tulburarea depresivăd) Starea maniacalăe) Stări confuzionale de origine toxică

117) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Tulburarea depresivăb) Delirium tremensc) Stări confuzionale de origine toxicăd) Starea maniacalăe) Nevroze

118) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:

a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fonemee) Dismegalopsii

17

119) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fotopsiie) Foneme

120) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fosfenec) Pareidoliid) Micropsiie) Fotopsii

121) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fosfenec) Pareidoliid) Fotopsiie) Dismegalopsii

122) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei оn sindromul:a) Maniacalb) Paranoialc) Automatismului psihicd) Amentive) Kandinski-Clerambault

123) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Maniacalb) Kandinski-Clerambaultc) Depresivd) Paranoiale) Automatismului psihic

124) Depersonalizarea este percepţia denaturată a :a) Propriilor ideib) Formei propriului corpc) Mediului ambiantd) Mărimii propriului corpe) Gustului

125) Depersonalizarea este percepţia denaturată a :a) Formei propriului corpb) Mediului ambiantc) Mărimii propriului corpd) Propriilor ideie) Gustului

18

126) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Schizofrenieb) Traumă cranio-cerebralăc) Ateroscleroză cerebralăd) Maladie toxico-infecţioasăe) Manie

127) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Traumă cranio-cerebralăc) Psihoze seniled) Manie e) Maladie toxico-infecţioasă

128) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Manie c) Maladie toxico-infecţioasăd) Psihoze senilee) Depresie

129) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Manie c) Psihoze seniled) Maladie toxico-infecţioasăe) Depresie

130) Confabulaţiile se întâlnesc mai ales în:a) Schizofrenieb) Sindromul Korsakovc) Stări depresived) Stări maniacalee) Demenţe

131) Confabulaţiile se întâlnesc mai ales în:a) Schizofrenieb) Sindromul Korsakovc) Stări depresived) Demenţee) Stări maniacale

132) În perioada acută a traumatismelor craniene deosebim amnezie:a) Retrogradăb) Parţialăc) Anterogradăd) Totalăe) Progresivă

19

133) În perioada acută a traumatismelor craniene deosebim amnezie:a) Parţialăb) Retrogradăc) Progresivăd) Totalăe) Anterogradă

134) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Accelerarea gandiriic) Obsesiad) Mentismule) Ideea prevalentă

135) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Mentismulc) Obsesiad) Accelerarea gandiriie) Iluzia

136) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Obsesiac) Incoerenţa gândiriid) Inhibiţia gândiriie) Cleptomania

137) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Accelerarea gandiriib) Obsesiac) Ideea prevalentăd) Micropsiae) Inhibiţia gândirii

138) Sindromul paranoial se manifestă prin:a) Delir cu caracter politematicb) Halucinaţiic) Delir cu caracter monotematicd) Delir interpretativ bine sistematizate) Automatism senzitiv

139) Sindromul paranoial se manifestă prin:a) Delir cu caracter politematicb) Halucinaţiic) Delir cu caracter monotematicd) Automatism senzitive) Delir interpretativ bine sistematizat

20

140) Sindromul paranoid se manifestă prin:a) Iluzii vizualeb) Delir cu caracter politematicc) Delir cu caracter monotematicd) Confabulaţiie) Halucinaţii

141) Sindromul paranoid se manifestă prin:a) Iluzii vizualeb) Delir cu caracter politematicc) Delir cu caracter monotematicd) Halucinaţiie) Confabulaţii

142) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Asteniec) Euforied) Indispoziţiee) Excitaţie intelectuală

143) Mania se manifestă prin: a) Hipomnezieb) Euforiec) Apatied) Asteniee) Excitaţie intelectuală

144) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Euforiec) Indispoziţied) Hipomneziee) Excitaţie motorie

145) Depresia se manifestă prin:a) Confabulaţiib) Inhibiţie psihomotoriec) Mentismd) Inhibiţie intelectualăe) Hipermnezie

146) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Delirc) Excitaţie psihomotoried) Idei prevalentee) Inhibiţie psihomotorie

21

147) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Inhibiţie psihomotoriec) Delird) Negativisme) Confabulaţii

148) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Comac) Halucinaţiiled) Oneiroidule) Amnezia

149) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Halucinaţiileb) Starea delirantă abortivăc) Amenţiad) Amneziae) Confabulaţia

150) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Oneiroidulb) Halucinaţiilec) Iluziad) Starea delirantă abortivăe) Amnezia

151) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Starea crepuscularăc) Halucinaţiiled) Amenţiae) Amnezia

152) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Amenţiab) Oneiroidulc) Halucinaţiiled) Starea crepuscularăe) Amnezia

153) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Amneziab) Starea delirantă musitantăc) Amenţiad) Oneiroidule) Mentismul

22

154) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:a) Schizofrenieb) Epilepsiec) Depresied) Bulimiee) Psihoze organice

155) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:a) Schizofrenieb) Psihoze organicec) Depresied) Epilepsiee) Stare maniacală

156) Variantele stării crepusculare sunt:a) Oneiroidulb) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Insomnia

157) Variantele stării crepusculare sunt:a) Amenţiab) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Fugile

158) Variantele stării crepusculare sunt:a) Transeleb) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Insomnia

159) Variantele stării crepusculare sunt:a) Anxietateab) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Absenţa

160) Variantele stării crepusculare sunt:a) Fugileb) Automatismul ambulatorc) Transeled) Somnambulismule) Amenţia

23

161) Gradele retardării mentale:a) Superficialb) Uşorc) Moderatd) Severe) Profund

162) Gradele retardării mentale:a) Uşorb) Superficialc) Moderatd) Severe) Profund

163) Din simptomele motorii fac parte: a) Ticurileb) Manierismele c) Dismorfofobiad) Flexibilitatea ceroasăe) Macropsiile

164) Din simptomele motorii fac parte: a) Macropsiileb) Ticurilec) Manierismele d) Dismorfofobiae) Flexibilitatea ceroasă

165) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie sunt:a) Colicele ideopaticeb) Anorexia precocec) Bulimia precoced) Boala ulceroasăe) Ruminatul sugarului

166) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie sunt:a) Boala ulceroasăb) Anorexia precocec) Bulimia precoced) Colicele ideopaticee) Ruminatul sugarului

167) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie sunt:a) Colicele ideopaticeb) Boala ulceroasăc) Anorexia precoced) Bulimia precoce

24

e) Pancreatita

168) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Accelerarea gandiriib) Alterarea memorieic) Lentoarea gandiriid) Slaba capacitate de concentraree) Dificultăţi la rezolvarea problemelor

169) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Alterarea memorieib) Lentoarea gandiriic) Slaba capacitate de concentrared) Manierismee) Dificultăţi la citit

170) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Apatiab) Euforiec) Reducerea spontanietăţiid) Accelerarea gandiriie) Retragere socială

171) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Apatiab) Reducerea spontanietăţiic) Euforied) Accelerarea gandiriie) Retragere socială

172) Tulburarea organică labil-emoţională (astenică) se manifestă prin:a) Labilitate emoţională marcată şi persistentăb) Fatigabilitatec) Mentism d) O varietate de senzaţii somatice neplăcutee) Acuze algice

173) Tulburarea organică labil-emoţională (astenică) se manifestă prin:a) Labilitate emoţională marcată şi persistentăb) Fatigabilitatec) Confabulaţii d) O varietate de senzaţii somatice neplăcutee) Acuze algice

174) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Labilitate emoţionalăb) Apatiec) Bună dispoziţie superficială şi nejustificată

25

d) Veselie neadecvatăe) Schimbare rapidă spre iritabilitate sau scurte explozii de mânie şi agresiune

175) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Labilitate emoţionalăb) Apatiec) Bună dispoziţie superficială şi nejustificatăd) Schimbare rapidă spre iritabilitate e) Veselie neadecvată

176) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Labilitate emoţionalăb) Scurte explozii de manie c) Apatied) Bună dispoziţie superficială şi nejustificatăe) Veselie neadecvată

177) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Scurte explozii de agresiuneb) Labilitate emoţionalăc) Negativismd) Bună dispoziţie superficială şi nejustificatăe) Veselie neadecvată

178) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Cefaleeb) Ameţealăc) Obosealăd) Iritabilitatee) Accese convulsivante

179) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Cefaleeb) Halucinaţiic) Obosealăd) Iritabilitatee) Hipermnezie

180) Sindromul organic cerebral posttraumatic includea) Cefaleeb) Hipermneziec) Ameţealăd) Dificultăţi de concentrare e) Iluzii gustative

181) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:

26

a) Iritabilitateb) Dificultăţi de concentrarec) Performanţe intelectuale redused) Delire) Alterări ale memoriei

182) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Performanţe intelectuale reduseb) Alterări ale memorieic) Idei prevalented) Insomniee) Emotivitate crescută

183) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Iritabilitateb) Idei delirantec) Performanţe intelectuale redused) Reducerea toleranţei la stresse) Emotivitate crescută

184) Tulburările non-organice ale somnului includ:a) Absenţeleb) Insomniac) Hipersomniad) Somnambulismule) Teroarea nocturnă

185) Tulburările non-organice ale somnului includ:a) Oneiroidulb) Absenţelec) Insomniad) Hipersomniae) Somnambulismul

186) Tulburările non-organice ale somnului includ:a) Absenţeleb) Insomniac) Amenţiad) Hipersomniae) Oneiroidul

187) Tulburări non-organice ale somnului includ:a) Insomniab) Coşmarurilec) Hipersomniad) Somnambulismule) Oneiroidul

188) Tulburări non-organice ale somnului includ:

27

a) Absenţeleb) Insomniac) Teroare nocturnă d) Coşmarurilee) Amenţa

189) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Sadomazochismulc) Aversiunea sexualăd) Eşec al satisfacţiei sexualee) Disfuncţia orgasmică

190) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Aversiunea sexualăc) Pedofiliad) Eşec al satisfacţiei sexualee) Disfuncţia orgasmică

191) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Disfuncţia orgasmicăd) Fetisismule) Ejacularea precoce

192) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Pierderea dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Transsexualismuld) Disfuncţia orgasmicăe) Ejacularea precoce

193) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Disfuncţia orgasmicăd) Necrofiliae) Impuls sexual excesiv

194) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Pierderea dorinţei sexualeb) Exhibiţionismulc) Vaginismuld) Dispareuniae) Fetişismul

195) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:

28

a) Eşec al satisfacţiei sexualeb) Disfuncţia orgasmicăc) Ejacularea precoced) Vaginismule) Voyeurismul

196) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Disfuncţia orgasmicăb) Ejacularea precocec) Frotteurismuld) Vaginismule) Impuls sexual excesiv

197) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:a) Depresia post-natalăb) Tricotilmaniac) Psihozele puerperaled) Depresia post-partume) Schizofrenia

198) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:a) Depresia post-natalăb) Epilepsiac) Psihozele puerperaled) Depresia post-partume) Schizofrenia

199) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:a) Hipocondriab) Depresia post-natalăc) Schizofrenia d) Psihozele puerperalee) Depresia post-partum

200) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:a) Derealizareab) Acoasmelec) Micropsiad) Fotopsiilee) Depersonalizarea

201) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:a) Derealizareab) Pseudohalucinaţiilec) Acoasmeled) Fotopsiilee) Depersonalizarea

202) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:

29

a) Fonemeleb) Derealizareac) Pseudohalucinaţiiled) Acoasmelee) Fotopsiile

203) Iluziile sunt:a) O senzaţie denaturată a formei propriului corpb) Percepţii false la baza cărora stă un excitant realc) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomend) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corpe) Percepţii fără obiect

204) Iluziile sunt:a) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corpb) O senzaţie denaturată a formei propriului corpc) Percepţii false la baza cărora stă un excitant reald) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomene) Percepţii fără obiect

205) Iluziile sunt:a) O senzaţie denaturată a formei propriului corpb) Percepţii fără obiectc) Percepţii false la baza cărora stă un excitant reald) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomene) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corp

206) Din dereglări psihosenzoriale fac parte :a) Halucinaţiileb) Iluziile c) Dereglarea schemei corporaled) Delirule) Derealizarea

207) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:a) Iluziile b) Metamorfopsiilec) Deliruld) Depersonalizareae) Amnezia

208) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:a) Iluziile b) Metamorfopsiilec) Derealizaread) Depersonalizareae) Amnezia

209) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:

30

a) Derealizareab) Iluziile c) Metamorfopsiiled) Depersonalizareae) Amnezia

210) Prin ce se caracterizează sindromul paranoial:a) Halucinaţiib) Delir interpretativ bine sistematizatc) Delir interpretativ cu caracter monotematicd) Pseudohalucinaţiie) Delir de grandoare

211) Prin ce se caracterizează sindromul paranoial:a) Halucinaţiib) Delir interpretativ bine sistematizatc) Delir cu caracter politematicd) Delir interpretativ cu caracter monotematice) Delir de grandoare

212) Mentismul se caracterizează prin:a) Lipsă totală de ideib) Incetinirea fluxului de ideic) Desfaşurare rapidă involuntară a ideilor şi reprezentărilord) Stoparea fluxului de ideie) Desfaşurare rapidă incoercibilă a ideilor şi reprezentărilor

213) Incoerenţa gândirii este:a) Repetarea la scurte intervale a unor expresiib) Pierderea legăturii logice între idei c) Repetarea stereotipă a unor şi aceleaşi cuvinted) Pierderea legăturii logice între reprezentărie) Succesiunea rapidă a proceselor asociative

214) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc оn:a) Tulburarea depresivăb) Delirium tremensc) Schizofrenied) Starea maniacalăe) Stări confuzionale de origine toxică

215) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Schizofrenieb) Stări confuzionale de origine toxicăc) Starea maniacalăd) Delirium tremense) Nevroze

216) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:

31

a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fotopsiie) Foneme

217) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Fotopsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fonemee) Dismegalopsii

218) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fotopsiic) Pareidoliid) Micropsiie) Fosfene

219) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Fotopsiib) Acoasmec) Fosfened) Pareidoliie) Dismegalopsii

220) Pseudohalucinaţiile se intalnesc de obicei in sindromul:a) Maniacalb) Kandinski-Clerambaultc) Paranoiald) Automatismului psihice) Parafrenic

221) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Automatismului psihicb) Depresivc) Paranoiald) Kandinski-Clerambaulte) Parafrenic

222) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Schizofrenieb) Traumă cranio-cerebralăc) Ateroscleroză cerebralăd) Maladie toxico-infecţioasăe) Psihoze senile

223) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:

32

a) Ateroscleroză cerebralăb) Traumă cranio-cerebralăc) Manie d) Maladie toxico-infecţioasăe) Depresie

224) Care dintre investigaţiile paraclinice sunt caracteristice pentru boala Alzheimer:a) Roentgenologia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) RMNe) Examinarea fundului de ochi

225) Care dintre investigaţiile paraclinice sunt informative pentru boala Alzheimer:a) Roentgenologia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) RMNe) Examinarea fundului de ochi

226) Ce este caracteristic pentru faza depresivă a tulburarii afective bipolarea) Productivitate crescutăb) Productivitate scăzutăc) Paroxisme de iritabilitated) Tristeţe patologicăe) Stupor maniacal

227) Care sunt criteriile ce caracterizează faza depresivă a starii bipolare:a) Răceală emoţionalăb) Inhibiţie ideatoriec) Tristeţe patologicăd) Inhibiţie motoriee) Indiferenţă

228) Care sunt criteriile ce caracterizează sindromul maniacal:a) Excitaţie motorieb) Anestezie psihicăc) Euforied) Excitaţie ideatoriee) Inhibiţie psihomotorie

229) Ce este caracteristic sindromului maniacal:a) Fuga de ideib) Stupoarec) Excitaţie psihomotoried) Amneziee) Halucinaţii

230) Ce este caracteristic sindromului depresiv:

33

a) Inhibiţie motorieb) Excitaţie ideatoriec) Idei de grandoared) Idei suicidaree) Inhibiţie psihică

231) Pentru depresie sunt specifice următoarele tulburări de somn:a) Adormire dificilăb) Somn superficialc) Treziri în a doua jumătate a nopţiid) Dificultăţi de trezire matinalăe) Nici unul

232) Pentru evitarea repetării fazelor maniacale şi depresive sunt indicate:a) Sărurile de litiub) Inhibitorii recaptării serotonineic) Sărurile valproatului de Nad) Antidepresivii triciclicie) Carbamazepinele

233) Variantele cele mai grave ale psihozei afective bipolare sunt:a) Depresia unipolarăb) Mania unipolarăc) Crizele bipolared) Crizele continualee) Ciclarea rapidă

234) Care sunt psihozele endogene:a) Depresia reactivăb) Schizofreniac) Depresia puerperalăd) Depresia psihogenae) Epilepsia

235) Care sunt psihozele endogene:a) Depresia reactivăb) Schizofreniac) Tulburarea afectivă bipolarăd) Delirium tremense) Epilepsia

236) Ca simptome productive (pozitive) pot fi calificate:a) Halucinaţiileb) Autismulc) Deliruld) Apatiae) Obsesiile

237) Insulinoterapia se indică în:

34

a) Schizofrenie incipientăb) Psihoze presenilec) Stări nevrotice cu evoluţie nefavorabilăd) Schizofrenie cu evoluţie continuu-progredientăe) Schizofrenie cu evoluţie sub formă de accese

238) Care sunt psihozele endogene:a) Nevrozeleb) Psihopatiilec) Schizofreniad) Epilepsiae) Alcoolismul

239) Care sunt psihozele endogene:a) Narcomaniileb) Epilepsiac) Psihopatiiled) Psihoza puerperalăe) Schizofrenia

240) Care sunt psihozele endogene:a) Nevroza obsesivăb) Anorexia nervoasăc) Epilepsiad) Alcoolismule) Faza maniacală a psihozei afective bipolare

241) Care sunt psihozele endogene:a) Epilepsiab) Schizofreniac) Psihoza afectivă bipolarăd) Psihopatiilee) Alcoolismul

242) Pentru aprecierea gradului de nedezvoltare intelectuală la retardare mentală folosim următoarele criterii:a) Gradul de dezvoltare a vorbirii şi bagajul lingvisticb) Gradul de dezvoltare a gandirii, mai ales celei abstractec) Posibilitatea de a indeplini lucrul fizic şi intelectuald) Nivelul de cunoştinţe specialee) Capacităţile mnestice

243) Care sunt criteriile determinării gradului de retard mental:a) Gradul de dezvoltare a vorbirii şi bagajul de cuvinteb) Gradul şi tipul de gândirec) Posibilitatea de a munci sinestătătord) Posibilitatea de însuşire a programei în şcoala generalăe) Frecventarea şcolii generale

35

244) Acuzele somatice în tulburarea somatoformă nediferenţiată:a) Nu pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscutăb) Pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscutăc) Pot fi explicate de efectele directe ale unei substanţed) Nu pot fi explicate de efectele directe ale unei substanţee) Durează cel puţin 6 luni

245) În tulburarea algică:a) Factorii psihologici sunt consideraţi importanţib) Simptomul nu este produs intenţionalc) Simptomul este produs intenţionald) Simptomul nu este simulate) Simptomul este simulat

246) Оn hipocondrie subiectul:a) Este preocupat în legătură cu faptul, că ar avea o maladie severăb) Interpretează eronat simptomele corporalec) Interpretează corect simptomele corporaled) Dispreţuieşte evaluarea medicală corespunzătoaree) Este preocupat în legătură cu faptul, că nu ar avea o maladie severă

247) În tulburarea dismorfică corporală subiectul:a) Este preocupat pentru un presupus defect оn aspectb) Nu este preocupat pentru un presupus defect оn aspectc) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în domeniul sociald) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în domeniul profesionale) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în diferite domenii importante de funcţionare

248) Neurastenia se manifestă clinic prin următoarele simptome:a) Astenieb) Apatiec) Senzatii vasculo- vegetative funcţionaled) Cefaleee) Insomnie

249) Clasificarea tulburărilor nevrotice:a) Tulburarea de depersonalizareb) Tulburarea anxios- fobicăc) Tulburarea de conversied) Tulburarea de derealizaree) Neurastenia

250) Clasificarea tulburărilor nevrotice:a) Tulburarea anxios- fobicăb) Tulburarea de derealizarec) Tulburarea de conversied) Tulburarea de depersonalizaree) Neurastenia

36

251) Tulburarea anxios- fobică se caracterizează prin:a) Idei prevalenteb) Idei obsesivec) Idei dominanted) Acţiuni obsesivee) Frici obsesive

252) Nevrozele se pot manifesta la trei niveluri:a) Tulburări nevrotice anxioaseb) Simptome nevrotice izolatec) Tulburări nevrotice minored) Sindroame nevrotice specificee) Tulburări a schemei corporale

253) Simptome nevrotice izolate: a) Descurajareb) Tristeţec) Sopord) Iritabilitatee) Mutism

254) Predispoziţiile nevrozelor:a) Condiţiile de viaţă nefavorabileb) Zgomotulc) Condiţiile de muncă nefavorabiled) Şomajule) Traumatismul cranian

255) Trăsăturile nevrotice din copilărie includ:a) Suptul degetelorb) Rosul unghiilorc) Convulsiile generalizated) Capriciile privind alimentelee) Balbaiala

256) Trăsăturile nevrotice din copilărie includ:a) Suptul degetelorb) Convulsiile generalizatec) Rosul unghiilord) Capriciile privind alimentelee) Insomnia

257) Factorii, care servesc drept cauză declanşării nevrozelor, sunt:a) Familial- existenţialib) Somatogenic) Endocrinid) Profesionalie) Organici cerebrali

37

258) Factorii, care pregătesc terenul pentru instalarea nevrozelor, sunt:a) Familial- existenţialib) Organici cerebralic) Geneticid) Endocrinie) Profesionali

259) Clasificarea nevrozelor:a) Neurasteniab) Hipocondriac) Asteniad) Tulburarea anxios- fobicăe) Tulburarea de conversie

260) Tulburarea anxios- fobică a fost descrisă de:a) Esquirol b) Morelc) Charcotd) Janete) Beard

261) Pentru pacienţi cu neurastenie este caracteristic:a) Astenia fizicăb) Depresiac) Obsesiad) Astenia mentalăe) Hipocondria

262) Tulburările anxios- fobice includ:a) Agorafobiab) Fobiile socialec) Asteniad) Fobiile specificee) Idei delirante

263) Tulburările anxios- fobice includ:a) Idei de supravaloareb) Asteniac) Ritualurid) Atacul de panicăe) Indispoziţia

264) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit de alţi oameni, în grupuri comparativ micib) Frica de a manca оn publicc) Frica de vorbi in publicd) Frica de a nu fi singure) Frică de a nu voma în public

38

265) Fobiile specifice includ:a) Frica de înălţimib) Frica de furtună cu trăsnetec) Frică de zbord) Idei de persecutie insotite de fricae) Frica de cabinetul stomatologic

266) Tulburarea de panică este:a) Recurentăb) De lungă duratăc) Continuăd) Imprevizibilăe) Previzibilă

267) Tulburarea de panică include:a) Palpitaţiib) Tremorc) Dureri de capd) Senzaţie de scurtare a respiraţieie) Oboseală

268) Tulburarea de panică include:a) Palpitaţiib) Tremorc) Convulsiid) Senzaţie de scurtare a respiraţieie) Senzaţie de sufocare

269) Tulburarea de panică include:a) Palpitaţiib) Bătăi puternice ale inimiic) Tristeţed) Senzaţie de scurtare a respiraţieie) Insomnie

270) Acţiunile obsesive includ:a) Gestul de a-şi semna numeleb) Teamă de obiecte ascuţitec) Gestul de a-şi atinge faţa cu mânad) Ridicarea umerilore) Ideile de defenestrare

271) Tulburarea de conversie include manifestări:a) Motoriib) Hipocondriacec) Asteniced) Senzorialee) Paranoice

39

272) Tulburarea de conversie include manifestări:a) Obsesiveb) Motoriic) Hipocondriaced) Senzorialee) Paranoice

273) Tulburările motorii conversive includ:a) Paraliziab) Astazia- abaziac) Surditatead) Afoniae) Orbirea

274) Tulburările motorii conversive includ:a) Surditateab) Paraliziac) Astazia- abaziad) Hemiparezelee) Orbirea

275) Tulburările senzoriale conversive includ:a) Paraliziab) Astazia- abaziac) Surditatead) Afoniae) Orbirea

276) Tulburările senzoriale conversive includ:a) Orbireab) Paraliziac) Astazia- abaziad) Surditateae) Globus histericus

277) Anxietatea de separare la copii include:a) Teama de accidente a celor apropiaţib) Nedorinţa de a mânca în singurătatec) Refuz de a merge la şcoalăd) Iluzii pasageree) Dismorfomanii

278) Anxietatea de separare la copii include:a) Iluzii pasagereb) Teama de accidente a celor apropiaţic) Nedorinţa de a mânca în singurătated) Refuz de a merge la şcoalăe) Refuz de a merge la culcare

40

279) Anxietatea de separare la copii include:a) Refuz persistent de a merge la culcareb) Nedorinţa de a mânca în singurătatec) Refuz de a merge la şcoalăd) Teamă de a rămâne acasăe) Anorexie

280) Anxietatea de separare la copii include:a) Teama de accidente a celor apropiaţib) Nedorinţa de a mânca în singurătatec) Refuz de a merge la şcoalăd) Iluzii pasageree) Cosmaruri nocturne cu scene de despartire

281) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:a) Excitatie hebefrenicab) Distrugerea proprietăţiic) Furtd) Comportament maniacale) Autoagresie

282) Tulburarea reactivă de ataşament se datorează:a) Desconsiderării persistente a necesităţilor fundamentale emoţionale a copiluluib) Desconsiderării persistente a necesităţilor corporale fundamentale a copiluluic) Atitudinei exagerate faţă de funcţiile psihiced) Schimbărilor repetate ale persoanelor importante din anturaje) Fixaţiei asupra funcţiilor vitale ale copilului

283) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Omiterea detaliilor in activitateb) Dificultăţi de planificare a activităţiic) Tulburări de percepţied) Anorexiee) Bâlbâială

284) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Tulburări de percepţieb) Anorexiec) Dificultati de a astepta randuld) Omiterea detaliilor оn activitate

e) Dificultăţi de planificare a activităţii

285) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Enurezisb) Somn superficialc) Pierderea obiectelord) Instabilitate motoriee) Vorbire excesivă

41

286) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Vorbire excesivăb) Enurezisc) Somn superficiald) Pierderea obiectelore) Instabilitate motorie

287) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Encoprezisb) Idei obsesivec) Fobiid) Nerăbdaree) Distrare

288) Opoziţionismul provocator include:a) Certuri frecventeb) Enurezisc) Vome regulated) Răzbunaree) Refuz de mancare

289) Opoziţionismul provocator include:a) Sfidarea regulilorb) Refuz de mancarec) Fobii nocturned) Pierderea cumpătuluie) Bulimie

290) Tulburarea autistă include:a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socialăb) Prelungirea sunetelorc) Evitarea privitului în faţăd) Incapacitatea de a susţine o conversaţie cu alţiie) Limbaj stereotip şi repetitiv

291) Balbaila include:a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socialăb) Evitarea privitului în faţăc) Repetiţii de sunete d) Repetiţii de silabee) Cuvinte intrerupte

292) Balbaiala include:a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socialăb) Prelungirea sunetelorc) Evitarea privitului în faţăd) Repetiţii de sunete şi silabee) Cuvinte intrerupte

42

293) În comportamentul compensator la anorexie- bulimie intră:a) Laxativeleb) Exerciţiile fizicec) Deprivarea de somnd) Vomelee) Mâncarea excesivă

294) În comportamentul compensator la anorexie- bulimie intră:a) Deprivarea de somnb) Urmarea unei dietec) Exerciţiile fiziced) Vomelee) Mâncarea excesivă

295) Оn comportamentul compensator al bulimiei intră:a) Laxaţieb) Exerciţii fizicec) Deprivarea de somnd) Vomee) Urmarea unei diete speciale

296) În comportamentul compensator al bulimiei intră:a) Mâncare excesivăb) Laxaţiec) Exerciţii fiziced) Deprivarea de somne) Vome

297) Anorexia este frica de a:a) Nu lua оn greutateb) Deveni subponderalăc) Deveni grasăd) Consuma apăe) Efectua exerciţii fizice

298) Anorexia este frica de a:a) Efectua exerciţii fiziceb) Nu lua оn greutatec) Deveni subponderalăd) Deveni grasăe) A se otravi

299) Sindromul catatonic se manifestă în următoarele variante:a) Abulieb) Excitaţiec) Depresied) Stupore) Astenie

43

300) Excitaţia catatonică este însoţită de:a) Mişcări stereotipeb) Ras bizarc) Gândire coerentăd) Agresiunee) Gândire incoerentă

301) Din fenomenele hiperchinetice, care sunt asociate excitaţiei catatonice, fac parte:a) Manierismulb) Mutismulc) Stereotipiiled) Catalepsiae) Paramimia

302) Ecopraxia este repetarea:a) Cuvintelorb) Mişcărilorc) Gesturilord) Mimiciie) Frazelor

303) Ecolalia este repetarea:a) Cuvintelorb) Mişcărilorc) Gesturilord) Mimiciie) Frazelor

304) Stuporul catatonic include:a) Manierismulb) Mutismulc) Stereotipiiled) Catalepsiae) Paramimia

305) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:a) Tiranizarea celor din jurb) Cruzime faţă de animalec) Excitatie hebefrenicad) Comportament maniacale) Autoagresie

306) Terapia electroconvulsivantă este indicată în:a) Catatonie cu refuz de alimentaţieb) Halucinaţii c) Depresie rezistentad) Paranoid involutive) Anorexie

44

307) În dezvoltarea psihiatriei se disting următoarele etape:a) Perioada prenozologicăb) Perioada clasicăc) Perioada nozologicăd) Perioada istorică contemporanăe) Perioada preistorică

308) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Ecoul gandiriib) Inserţia gândirii c) Furtul gandiriid) Răspândirea gândiriie) Lentoarea gândirii

309) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Ecoul gandiriib) Confabulatiic) Furtul gandiriid) Răspândirea gândiriie) Iluzii

310) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezia de fixareb) Ecoul gandiriic) Acalculiad) Furtul gandiriie) Confabulaţiile

311) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezia de fixareb) Ecoul gandiriic) Hipocondriad) Furtul gandiriie) Pseudoreminiscente

312) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezia de fixareb) Pseudoreminiscenţelec) Ecoul gandiriid) Pseudohalucinatiie) Confabulaţiile

313) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Starea crepuscularăb) Ecoul gandiriic) Fobiiled) Inserţia gândirii e) Obnubilare

45

314) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Hipermneziab) Ecoul gandiriic) Inserţia gândirii d) Furtul gandiriie) Răspândirea gândirii

315) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amneziab) Transmiterea gandiriic) Maniad) Furtul gandiriie) Răspândirea gândirii

316) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Insomniab) Furtul gandiriic) Amneziad) Ecoul gandiriie) Inserţia gândirii

317) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei delirante de controlb) Idei delirante de influenţă c) Idei delirante persistente de identitate politicăd) Idei prevalentee) Idei obsesive

318) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei delirante de controlb) Idei prevalentec) Idei delirante de influenţă d) Idei delirante persistente de identitate politicăe) Idei delirante de otrăvire

319) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei prevalente de gelozieb) Idei delirante de controlc) Idei delirante persistente de identitate politicăd) Idei delirante persistente religioasee) Idei obsesive

320) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei delirante de controlb) Idei delirante de influenţă c) Idei prevalente de inventied) Idei delirante persistente religioasee) Idei prevalente de gelozie

46

321) Siptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei prevalenteb) Idei delirante de controlc) Idei prevalente de gelozied) Idei delirante persistente de identitate politicăe) Idei obsesive

322) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului c) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpuluid) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii vizuale

323) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Iluzii vizualec) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpuluid) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Halucinaţii hipnopompice

324) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Iluzii tactilec) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpuluid) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii care apar episodic

325) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului c) Halucinaţii hipnopompiced) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii care apar episodic

326) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii hipnogogiceb) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului c) Halucinaţii hipnopompiced) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii vizuale

327) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Incoerenţa gândiriib) Incetinirea gandiriic) Neologismed) Accelerarea gandiriie) Amnezia

47

328) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Incetinirea gandiriib) Incoerenţa gândiriic) Neologismed) Accelerarea gandiriie) Confabulaţiile

329) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Incoerenţa gândiriib) Pseudoreminiscenţelec) Incetinirea gandiriid) Raspuns pe alaturie) Accelerarea gandirii

330) Comportamentul catatonic in schizofrenie include:a) Excitaţiab) Postură catatonicăc) Halucinaţiiled) Flexibilitatea ceroasăe) Delirul

331) Sindromulul catatonic оn schizofrenie include:a) Excitaţiab) Halucinaţiilec) Postură catatonicăd) Obsesiilee) Negativism

332) Sindromulul catatonic оn schizofrenie include:a) Delirulb) Excitaţiac) Amneziad) Halucinaţiilee) Flexibilitatea ceroasă

333) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Confabulaţiileb) Excitaţiac) Flexibilitatea ceroasăd) Ecoul gandiriie) Inserţia gândirii

334) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Ecoul gandiriib) Mutismc) Inserţia gândirii d) Flexibilitatea ceroasăe) Negativism

48

335) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Inserţia gândirii b) Flexibilitatea ceroasăc) Negativismd) Delirule) Stupor

336) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Inserţia gândirii b) Flexibilitatea ceroasăc) Negativismd) Delirule) Stupor

337) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Sărăcie a vorbiriic) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Delirule) Scăderea performanţei sociale

338) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Iluziilec) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Retragerea socială e) Scăderea performanţei sociale

339) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezieb) Depresiec) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Retragerea socială e) Scăderea performanţei sociale

340) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Amneziec) Depresied) Răcirea răspunsurilor emoţionale e) Scăderea performanţei sociale

341) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Maniec) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Izolaree) Delirul

49

342) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Tulburare afectivă bipolară d) Tulburare depresivă recurentăe) Episod astenic

343) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Episod delirantd) Tulburare depresivă recurentăe) Ciclotimie

344) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Episod delirantd) Tulburare afectivă bipolară e) Distimia

345) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Stare crepuscularăd) Ciclotimiee) Amnezie de fixare

346) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ micib) Frica de a manca оn publicc) Frica de a vorbi оn publicd) Frica de a voma оn public, ori la оntalnirile cu sexul opuse) Frica de înălţimi

347) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ micib) Frica de a se urina оn publicc) Frica de intunericd) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opuse) Frica de înălţimi

348) Fobiile sociale includ:a) Frica de furtună cu trăsneteb) Frica de a manca оn publicc) Frica de a vorbi оn publicd) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opuse) Frica de înălţimi

50

349) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ micib) Frica de a manca оn publicc) Frica de a vorbi оn publicd) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opuse) Frica de a se expune la anumite boli

350) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de animale obişnuiteb) Frica de înălţimic) Frica de furtună d) Frica de trăsnetee) Frica de a voma оn public

351) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de animale obişnuiteb) Frica de a manca in publicc) Frica de înălţimid) Frica de furtună cu trăsnetee) Frica de intuneric

352) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de animale obişnuiteb) Frica de intunericc) Frica de a manca оn publicd) Frica de a vorbi оn publice) Frica de a voma оn public

353) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de zborb) Frica de cabinetul stomatologicc) Frica de vederea sangelui sau a leziunilord) Frica de a se expune la anumite boli e) Frica de a vorbi оn public

354) Din tulburări disociative fac parte:a) Pseudodemenţab) Sindromul Ganserc) Tulburare de personalitate multiplăd) Demenţae) Delirul

355) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:a) Insomniab) Hipersomnia c) Somnambulismuld) Oneiroidule) Coşmarurile

51

356) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:a) Insomniab) Hipersomnia c) Hipermneziad) Teroarea nocturnă (pavorul nocturn)e) Oneiroidul

357) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:a) Insomniab) Hipersomnia c) Oneiroiduld) Delirule) Teroarea nocturnă (pavorul nocturn)

358) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Disfuncţie orgasmicăd) Ejaculare precocee) Fetişismul

359) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Ejaculare precocec) Vaginismul d) Impuls sexual excesive) Sado- masochismul

360) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Homosexualitateac) Disfuncţie orgasmicăd) Ejaculare precocee) Vaginismul

361) Ca manifesteri halucinatorii pot fi apreciate:a) Dismegalopsiab) Macropsiac) Micropsiad) Fotopsiilee) Depersonalizarea

362) Halucinaţiile sunt:a) Percepţii false la baza cărora stă un excitant realb) O senzaţie denaturată a fomei propriului corpc) O percepţie eronată a formei obiectelord) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corpe) Percepţii fără obiect

52

363) Din dereglări psihosenzoriale fac parte :a) Halucinaţiileb) Iluziile c) Dereglarea schemei corporaled) Delirule) Mentismul

364) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:a) Iluziile b) Metamorfopsiilec) Deliruld) Halucinaţiilee) Amnezia

365) Prin ce se caracterizează sindromul paranoic:a) Halucinaţiib) Delir interpretativ bine sistematizatc) Fenomene de automatism mentald) Pseudohalucinaţiie) Delir de grandoare

366) Mentismul se caracterizează prin:a) Lipsă totală de ideib) Incetinirea fluxului de ideic) Desfaşurare rapidă involuntara, incoercibilă a ideilor şi reprezentărilord) Stoparea fluxului de ideie) Pierderea capacităţii de formare a asociaţiilor

367) Incoerenţa gândirii este:a) Repetarea la scurte intervale a unor expresiib) Repetarea stereotipă a unor şi aceleaşi cuvintec) Desfaşurarea rapidă involuntara, incoercibilă a ideilor şi reprezentărilord) Pierderea legăturii logice între idei şi reprezentărie) Succesiunea rapidă a proceselor asociative

368) Deliriul de negaţie constă în:a) Convingerea bolnavului, că suferă de o maladie gravăb) Negarea existenţei diferitor organe vitalec) Convingerea bolnavului, că a comis o mulţime de păcate şi greşelid) Afirmaţia, că a început ceva noue) Convingerea bolnavilor, că sunt fiii unor persoane cu mare avere

369) Fenomenele obsesive se caracterizează prin:a) Tendinţa de neînvins de a beab) Aparitia ideilor precum este urmarit de cinevac) Apariţia involuntară a unor idei, reprezentări, amintiri neplăcuted) Tendinţa de a nu face nimice) Pasiunea de a citi literatura medicala

53

370) Pentru perseverarea gandirii este caracteristic:a) Repetarea stereotipă a mişcărilorb) Repetarea stereotipă a unora şi aceloraşi cuvinte sau frazec) Incetinirea procesului asociativd) Pierderea capacităţii de formare a asociaţieie) Desfăşurarea rapida a ideilor şi reprezentărilor

371) Delirul de filiaţie constă în convingerea, că :a) Cei din jur vor să-l omoareb) Cineva îl urmăreştec) A comis anumite păcate şi nu merită să fie îngrijitd) Nu există diferite organee) Sunt fiii unor persoane cu mare avere

372) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:a) Motorb) Vizualc) Inhibitord) Excitante) Nici unul

373) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:a) Vizualb) Nocturnc) Persecutord) Sensitive) Nici unul

374) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:a) Nocturnb) Inhibitorc) Persecutord) Ideatore) Emoţional

375) „Salată de cuvinte" înseamnă:a) Diminuarea procesului ideativb) Desfăşurarea lentă a ideaţieic) Repetarea stereotipă a expresiilord) Lipsa legăturii între cuvintee) Repetarea stereotipă a cuvintelor

376) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea nu duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi

54

socială

377) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gandiriib) Inserţia şi răspândirea gândiriic) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile d) Idei delirante de controle) Idei delirante de influenţă

378) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gandiriic) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditive e) Intreruperi оn cursul gandirii

379) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Intreruperi оn cursul gandirii b) Ecoul gandiriic) Halucinaţii auditive d) Sensibilitate excesivă la înfrângeri e) Idei delirante de control

380) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Răceală emoţională şi detaşarec) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelord) Explozii de violenţăe) Auto-dramatizare

381) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivec) Răceală emoţională şi detaşared) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelore) Auto-dramatizare

382) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor socialec) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Răceală emoţională şi detaşaree) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa

383) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentiment cronic de vidb) Sentimente persistente de ingrijorarec) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor socialed) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive

55

e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa

384) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:a) Histrionicb) Impulsivc) Schizoidd) Disociale) Paranoid

385) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:a) Histrionicb) Schizoidc) Borderline d) Disociale) Paranoid

386) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Explozii de violenţă c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Răceală emoţionalăe) Auto-dramatizare

387) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Sentiment cronic de vidc) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Răceală emoţionalăe) Auto-dramatizare

388) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivec) Răceală emoţională şi detaşared) Auto-dramatizaree) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor

389) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:a) Răceală emoţionalăb) Auto-dramatizarec) Sentiment cronic de vidd) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivee) Sugestibilitate

390) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) Răceală emoţionalăb) Sentiment cronic de vidc) Sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare

56

d) Auto-dramatizaree) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor

391) Tulburarea preferinţei sexuale include:a) Jocul de noroc patologicb) Piromaniac) Fetişismuld) Cleptomaniae) Tricotilomania

392) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Inhibiţia procesului de gândirec) Lipsa reflexelor d) Imposibilitatea contactării cu pacienţiie) Dezorientare completă în timp şi spaţiu

393) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Lipsa reflexelorc) Dificultatea concentrării atenţiei d) Imposibilitatea contactării cu pacienţiie) Dezorientare completă în timp şi spaţiu394) Prin ce se caracterizează soporul:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Lipsa reflexelorc) Imposibilitatea contactării cu pacienţiid) Dificultatea concentrării atenţieie) Percepţie dificilă

395) Prin ce se caracterizează coma:a) Dezorientare оn timpb) Lipsa reacţiilor la excitanţi externic) Dificultatea concentrării atenţieid) Percepţie dificilăe) Dezorientare în spaţiu

396) 1.Prin ce se caracterizează coma:a) Dezorientare оn timpb) Dificultatea concentrării atenţieic) Lipsa reflexelord) Percepţie dificilă e) Dezorientare în spaţiu

397) Prin ce se caracterizează starea delirantă abortivă:a) Epuizare rapidăb) Stare de fricăc) Impresionabilitated) Demonstrativitate

57

e) Stare maniacală

398) Ce caracterizează sindromul Korsakov:a) Halucinaţii auditiveb) Confabulaţii bogatec) Pseudohalucinaţiid) Mentisme) Negativism

399) Care sunt componentele sindromului Korsakov:a) Amnezia de fixareb) Halucinaţii auditivec) Deliruld) Palimpsestee) Dereglări psihosenzoriale

400) Legea Ribot este caracteristică pentru:a) Ateroscleroză cerebralăb) Procese infecţioasec) Traume cranio- cerebraled) Schizofreniee) Psihoze somatogene

401) Care sindrom este specific bolnavilor cu Schizofrenie simplă:a) Hipocondriacb) Astenicc) Abulicd) Disforice) Delirant

402) La bolnavi cu Schizofrenie catatonică se observă următoarele dereglări de conştiinţă:a) Amenţiab) Stări crepuscularec) Oneiroidd) De tip delirante) Obtuzii

403) Pentru Schizofrenia catatonică este caracteristică:a) Amenţiab) Gândirea incoerentăc) Apatiad) Asteniae) Hipocondria

404) Debutul Schizofreniei paranoide în majoritatea cazurilor se întâlneşte la vârsta:a) 15- 20 anib) 20- 25 anic) 25- 30 anid) 35- 40 ani

58

e) 40- 55 ani

405) Debutul schizofreniei hebefrene se notează la vârsta:a) 16- 17 anib) 17- 20 anic) 20- 25 anid) 25- 30 anie) 30- 40 ani

406) Etapa iniţială a Schizofreniei hebefrenice durează: a) 1- 5 l unib) 5 luni- 1 anc) 1,5- 2 anid) 3- 4 anie) 5- 8 ani

407) Simptomele „negative" ale Schizofreniei includ:a) Euforiab) Iluziilec) Halucinaţiiled) Apatiae) Delirul

408) Ce este caracteristic formei simple a Schizofreniei:a) Manifestări hipocondriaceb) Debut lentc) Prezenţa ideilor deliranted) Prezenţa halucinaţiilore) Incorenţa gândirii

409) Noţuinea de Demenţă praecoce a fost propusă de:a) Bleulerb) Kraepelinc) Kahlbaumd) Heckere) Morel

410) Termenul de Schizofrenie a fost propus de:a) Bleulerb) Kraepelinc) Kahlbaumd) Heckere) Morel

411) Sindromul paranoial al Schizofreniei paranoide se manifestă printr-un delir:a) Sistematizatb) Nesistematizatc) De grandoared) De persecuţie

59

e) Cotard

412) In tratamentul Schizofreniei sunt utilizate оn primul rand preparate:a) Neurolepticeb) Antidepresivec) Tranchilizanted) Anxioliticee) Psihostimulatoare

413) În cazul tulburărilor halucinatorii în Schizofrenie este indicat:a) Triftazinab) Rispoleptulc) Haloperidoluld) Sulpiridae) Aminazina

414) Un pericol de deces prezintă:a) Schizofrenia paranoidăb) Schizofrenia hebefrenicăc) Schizofrenia circularăd) Schizofrenia hipertoxicăe) Schizofrenia catatonică

415) Clozapina (Leponexul, Azaleptina) este utilizată la pacienţii cu Schizofrenie în cazul:a) Stărilor deliranteb) Stărilor halucinatoriic) Excitaţiei psihomotoriid) Inhibiţiei psihomotoriie) Stărilor apatico- abulice

416) Antiparkinsonienele (Cyclodol, Parcopan) sunt utilizate оn Schizofrenie, оn cazul:a) Stărilor deliranteb) Stărilor halucinator- delirantec) Excitaţiei psihomotoriid) Inhibiţiei psihomotoriie) Sindromului neuroleptic

417) Dacă unul din părinţi este bolnav de Schizofrenie, copiii se îmbolnăvesc cu o frecvenţă de:a) 0- 5%b) 5- 10%c) 10- 15%d) 15- 20%e) 20- 25%

418) Incidenţa Schizofreniei în populaţie este de :a) 0,01%b) 0,1%c) 1%d) 2%

60

e) 5%

419) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:a) Insulina, stari comatoaseb) Vitamina Cc) Teturamd) Dimedrole) Cordiamin

420) Ce metode specifice sunt оn tratamentul alcoolismului:a) Apomorfinoterapiab) Insulinoterapiac) Vitaminoterapiad) Terapia rezobtivăe) Terapia vasculară

421) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:a) Aminazinăb) Vitamina „C"c) Teturamd) Dimedrole) Haloperidol

422) Delirul alcoolic acut (delirium tremens) se caracterizează cu următoarele simptome:a) Apatieb) Halucinaţii vizualec) Halucinaţii olfactived) Hipocondriee) Demenţă

423) Delirul alcoolic acut (delirium tremens)se caracterizează cu următoarele simptome:a) Insomnieb) Asteniec) Sindromul Korsacovd) Pseudohalucinaţiie) Delir de urmărire

424) Delirul alcoolic acut (delirium tremens) se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir de urmărireb) Delir de influenţăc) Iluzii vizualed) Pseudohalucinatiie) Apatie

425) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir de urmărireb) Halucinaţii auditivec) Halucinaţii olfactived) Apatie

61

e) Hipocondrie

426) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Automatism psihicb) Delir de geloziec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Apatie

427) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Sindromul Cotardb) Delir de geloziec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Apatie

428) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir de otrăvireb) Delir de geloziec) Halucinaţii tactiled) Halucinaţii auditivee) Apatie

429) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir hipocondriacb) Delir de geloziec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Delir de grandoare

430) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Halucinaţii vizualeb) Halucinaţii tactilec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Apatie

431) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:a) Delir de gelozieb) Tulburări cardiovascularec) Halucinaţii vizualed) Halucinaţii auditivee) Apatie

432) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:a) Hipocondrieb) Delir de otrăvirec) Halucinaţii vizualed) Halucinaţii auditive

62

e) Vome

433) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Intoxicare acutăb) Dependenţă patologicăc) Intoxicaţie patologicăd) Asteniee) Apatie

434) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Insomnieb) Creşterea toleranţeic) Intoxicaţie patologicăd) Asteniee) Apatie

435) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Insomnieb) Intoxicaţie patologicăc) Astenied) Pierderea autocontroluluie) Apatie

436) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Insomnieb) Intoxicaţie patologicăc) Astenied) Apatiee) Abstinenţa

437) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Halucinaţii vizualeb) Halucinaţii auditivec) Amnezied) Apatiee) Astenie

438) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Tulburări psihosenzorialeb) Halucinaţii tactilec) Cefaleed) Confabulaţiie) Astenie

439) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Hipocondrieb) Dezorientare temporo- spaţialăc) Cefaleed) Halucinaţii olfactive

63

e) Astenie

440) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Hipocondrieb) Halucinaţii olfactivec) Amnezie de fixared) Asteniee) Delir de otrăvire

441) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Halucinaţii olfactiveb) Delir de grandoarec) Confabulaţiid) Delir de persecuţiee) Delir de otrăvire

442) Prin ce se caracterizează encefalopatia Gayet- Vernicke:a) Delir musitantb) Delir de geloziec) Delir de otrăvired) Delir de influenţăe) Delir de urmărire

443) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Cefaleeb) Asteniec) Halucinaţii auditived) Delir hipocondriace) Apatie

444) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Halucinaţii olfactiveb) Halucinaţii auditivec) Delir hipocondriacd) Halucinaţii tactilee) Hipocondrie

445) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Delir de relaţieb) Delir de otrăvirec) Delir de bogăţied) Delir hipocondriace) Delir de reformă

446) Care este starea caracteristică crizei alcoolice patologice:a) Catatonicab) Amentivăc) Crepuscularăd) Oneiroidă

64

e) Hipocondriacă

447) Formele beţiei patologice sunt:a) Demenţialăb) Epileptoidăc) Hipocondriacăd) Astenicăe) Apatică

448) Formele beţiei patologice sunt:a) Psihopaticăb) Nevroticăc) Delirantăd) Astenicăe) Psihastenică

449) Formele beţiei patologice sunt:a) Psihopaticăb) Catatonicac) Paranoidăd) Astenicăe) Apatică

450) Formele beţiei patologice sunt:a) Hipocondriacăb) Catatonicac) Psihopaticăd) Isteroidăe) Apatică

451) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:a) Astenieb) Apatiec) Euforied) Vomăe) Hipocondrie

452) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:a) Euforieb) Diareec) Apatied) Amenţiee) Idei delirante

453) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:a) Crize istericeb) Crize epilepticec) Crize catatoniced) Crize maniacale

65

e) Crize crepusculare

454) Ce este caracteristic pentru opiomanie în starea de intoxicatie acută:a) Astenieb) Apatiec) Euforied) Disforiee) Hipocondrie

455) Ce este caracteristic pentru opiomanie în starea de intoxicatie acută:a) Depresieb) Excitaţie motoriec) Excitaţie anxioasăd) Excitaţie istericăe) Hipocondrie

456) Barbituromaniile par mai frecvent la bolnavii cu: a) Schizofrenieb) Epilepsiec) Tulburare afectivă bipolarăd) Tulburări de personalitatee) Tulburări somatoforme

457) În faza cronică a barbituromaniilor apar următoarele simptome:a) Euforieb) Disforiec) Apatied) Abuliee) Isterie

458) În faza cronică a barbituromaniilor apar următoarele simptome:a) Crize istericeb) Crize epilepticec) Crize maniacaled) Crize depresivee) Crize anxioase

459) In clinica delirului alcoolic acut (delirium tremens) apar urmatoarele simptome:a) Dezorentarea în timp şi spaţiu b) Hipocondriec) Delir de influenţăd) Asteniee) Apatie

460) Cu ce preparate se tratează delirul alcoolic acut:a) Insulinăb) Relaniumc) Triftazinăd) Piracetam

66

e) Rispolept

461) Care halucinaţii sunt specific la bolnavi cu halucinoza alcoolică:a) Vizualeb) Tactilec) Olfactived) Auditivee) Gustative

462) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu barbituromanie:a) Astenieb) Apatiec) Dureri mari în articulaţiile picioarelor şi mâinilord) Crize epilepticee) Demenţa

463) In etiologia alcoolismului rolul principal îl joacă următorii factori:a) Factori endogenib) Factorii socio- psihologicic) Traumele cerebraled) Aterosclerozae) Infecţiile

464) Care dereglări psihice apar la bolnavi cu psihoza alcoolică Korsakov:a) De gandireb) De percepţiec) De memoried) Emoţionalee) Psihosenzoriale

465) Оn criterile alcoolismului cronic se include:a) Delirul de persecuţieb) Beţie alcoolică obişnuităc) Starea de abstinenţăd) Sindromul hipocondriace) Sindromul disforic

466) Criza de beţie patologică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Apatieb) Asteniec) Stare crepuscularăd) Hipocondriee) Demenţă

467) Care sunt simptomele principale in ebrietatea alcoolica simplaa) Hipocondrieb) Asteniec) Euforied) Amenţie

67

e) Obnubilare

468) Pentru encefalopatia Gayet - Wernicke este caracteristic:a) Debut bruscb) Raţionament sterilc) Delir musitant-profesionistd) Stupore) Delir de persecuţie

469) În tabloul clinic al bolii Alzheimer cel mai frecvent se întâlneşte:a) Sindromul afazo- apraxo- agnozicb) Sindromul parafrenicc) Automatismul asociativd) Sindromul Kandinski- Clerambaulte) Sindromul apatico-abulic

470) Care dintre investigaţiile paraclinice este cea mai informativa pentru boala Alzheimer:a) Radiografia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) Reoencefalografiae) Examinarea fundului de ochi

471) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:a) Ecopraxiab) Euforiac) Apato-abuliad) Hiperschineziilee) Cefalea

472) Pentru cerebrastenia traumatică sunt caracteristice:a) Cefaleeleb) Schimbările ale personalităţiic) Euforiad) Convulsiilee) Stările crepusculare

473) Pentru encefalopatia traumatică sunt caracteristice:a) Ideile deliranteb) Halucinaţiilec) Astenia persistentăd) Simptomatologia catatonicăe) Comportamentul demonstrativ

474) Pentru boala Parkinson sunt specifice următoarele simptome:a) Halucinaţii auditiveb) Euforiec) Sindromul Korsakovd) Debut brusc

68

e) Tremor paralitic

475) Debutul bolii Pick se notează la :a) 40- 45 anib) 45- 50 anic) 50- 55 anid) 55- 60 anie) 60- 65 ani

476) Cu ce simptome debutează boala Pick:a) Sporirea voinţeib) Scăderea posibilităţii de a se concentrac) Diminuarea intelectuluid) Euforiae) Dereglarea conştiinţei

477) Boala Pick incepe cu:a) Crize epilepticeb) Anorexiec) Diminuarea intelectuluid) Bulimiee) Vome

478) Durata bolii Pick este de aproximativa) 1- 5 anib) 5- 10 anic) 5- 15 anid) 10- 15 anie) 10- 20 ani

479) Ce este caracteristic crizelor Grand mal:a) Stare de anxietateb) Euforiec) Agitaţie psihomotoried) Stări oneroidee) Stare de postcriză

480) Pentru tabloul clinic al Epilepsiei sunt caracteristice:a) Stările abuliceb) Excitaţia asociativac) Echivalentele psihiced) Delirium tremense) Euforia

481) Pentru tabloul clinic al Epilepsiei sunt caracteristice:a) Stările abuliceb) Excitaţia asociativac) Stările crepusculared) Gandirea autistă

69

e) Ambivalenţa

482) Care este factorul mai important in apariţia crizelor convulsivea) Obosealab) Fatigabilitateac) Excitantul epileptogen externd) Modificările de personalitatee) Euforia

483) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:a) Astaziab) Abaziac) Crizele convulsived) Hiperchineziile e) Ticurile

484) Statusul epileptic se caracterizează prin:a) Stare oneroidab) Păstrarea conştiinţei între accesec) Modificări endocrined) Nerevenirea în conştiinţă între accesee) Păstrarea echilibrului vertical

485) Pentru starea de absans este caracteristica) Păstrarea echilibruluib) Căderea pacientului în spatec) Fugi şi transed) Instabilitatea echilibruluie) Căderea pacientului în faţă

486) Care este investigaţia specifica necesara pentru diagnosticarea epilepsiei:a) Electroencefalografieb) Tomografie computerizatăc) Pneumoencefalografied) Ecoencefalografiee) Reoencefalografie

487) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Schizofrenieb) Tulburarea depresivăc) Starea maniacalăd) Stări confuzionale de origine toxicăe) Nevroze

488) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Schizofrenieb) Tulburarea depresivăc) Starea maniacalăd) Delirium tremens

70

e) Nevroze

489) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fotopsiie) Dismegalopsii

490) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Fotopsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Micropsiie) Dismegalopsii

491) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fotopsiic) Pareidoliid) Micropsiie) Dismegalopsii

492) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fosfenec) Pareidoliid) Micropsiie) Dismegalopsii

493) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Maniacalb) Depresivc) Paranoiald) Automatismului psihice) Parafrenic

494) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Astenicb) Depresivc) Paranoiald) Kandinski-Clerambaulte) Parafrenic

495) Derealizarea este percepţia denaturată a:a) Formei propriului corpb) Mărimii propriului corpc) Mediului ambiantd) Propriilor idei

71

e) Gustului

496) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Schizofrenieb) Traumă cranio-cerebralăc) Ateroscleroză cerebralăd) Psihoze senilee) Manie

497) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Psihoze senilec) Manie d) Maladie toxico-infecţioasăe) Depresie

498) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Manie c) Maladie toxico-infecţioasăd) Depresiee) Traumă cranio-cerebrală

499) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Manie b) Psihoze senilec) Maladie toxico-infecţioasăd) Depresiee) Traumă cranio-cerebrală

500) Hipomnezia este:a) Creşterea capacităţii memorieib) Confundarea trecutului cu prezentulc) Scăderea capacităţii memorieid) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezentee) Reproducerea unor evenimente imaginare

501) Hipomnezia este:a) Reproducerea unor evenimente imaginareb) Creşterea capacităţii memorieic) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente

502) Confabulaţiile constau în :a) Creşterea capacităţii memorieib) Reproducerea unor evenimente imaginare

72

c) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente

503) Confabulaţiile constau în :a) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezenteb) Creşterea capacităţii memorieic) Reproducerea unor evenimente imaginared) Confundarea trecutului cu prezentule) Scăderea capacităţii memoriei

504) Pseudoreminiscenţele constau în:a) Creşterea capacităţii memorieib) Reproducerea unor evenimente imaginarec) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente

505) Ecmnezia constă în :a) Creşterea capacităţii memorieib) Reproducerea unor evenimente imaginarec) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente

506) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Accelerarea gandiriic) Obsesiad) Ideea prevalentăe) Iluzia

507) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Mentismulc) Obsesiad) Ideea prevalentăe) Iluzia

508) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Obsesiac) Incoerenţa gândiriid) Iluziae) Cleptomania

73

509) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Obsesiac) Ideea prevalentăd) Micropsiae) Inhibiţia gândirii

510) Întreruperea bruscă a ritmului gândirii se numeşte:a) Delirb) Obsesiec) Mentismd) Stereotipiee) Sperrung

511) În perioada de sugar manifestările psihosomatice sunt legate de sistemul:a) Respiratorb) Cardio- vascularc) Uro- genitald) Endocrine) Gastro- intestinal

512) Tratamentul patologiilor psihosomatice gastrointestinale, prezente în fragedă copilărie, va fi preferat de:a) Tranchilizanteb) Psihoterapia mamă- copilc) Antidepresived) Neurolepticee) Nootropi

513) Diagnosticul de enurezis va fi stabilit atunci, când micţiunile continuă după vârsta de:a) 4 anib) 5 anic) 6 anid) 7 anie) 10 ani

514) Diagnosticul de enurezis va fi stabilit atunci, când micţiunile continuă după vârsta de:a) 2 anib) 4 anic) 5 anid) 7 anie) 10 ani

515) Diagnosticul de encoprezis va fi stabilit atunci, când eliminarea involuntară a excrementelor va continua după vârsta de:a) 4 anib) 5 anic) 6 ani

74

d) 7 anie) 10 ani

516) Diagnosticul de encoprezis va fi stabilit atunci, cвnd eliminarea involuntară a excrementelor va continua după vârsta de:a) 2 anib) 3 anic) 4 anid) 7 anie) 10 ani

517) Оn tratamentul enurezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Psihoterapieic) Medicaţiei uro- genitaled) Neurolepticelore) Antidepresivelor

518) Оn tratamentul enurezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Medicaţiei uro- genitalec) Neurolepticelord) Psihoterapieie) Antidepresivelor

519) În tratamentul encoprezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Psihoterapieic) Medicaţiei proctologiced) Neurolepticelore) Antidepresivelor

520) In tratamentul encoprezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Medicaţiei proctologicec) Psihoterapieid) Neurolepticelore) Antidepresivelor

521) În tratamentul anxietăţii de separare la copii, se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Psihoterapiei mamă- copilc) Izolarea copilului de mamăd) Neurolepticelore) Antidepresivelor

522) În tratamentul anxietăţii de separare la copii, se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Izolarea copilului de mamă

75

c) Neurolepticelord) Antidepresivelore) Psihoterapiei mamă- copil

523) În tratamentul devierilor de comportament se va da prioritate metodelor:a) Farmacoterapeuticeb) Socialec) Psihoterapeuticed) Judiciaree) Didactice

524) Оn tratamentul devierilor de comportament se va da prioritate metodelor:a) Farmacoterapeuticeb) Didacticec) Socialed) Psihoterapeuticee) Medicamentoase

525) Sindromul paranoic se manifestă prin:a) Delir cu caracter politematicb) Halucinaţiic) Delir cu caracter monotematicd) Automatism asociative) Automatism senzitiv

526) Sindromul paranoid se manifestă prin:a) Iluzii vizualeb) Delir cu caracter politematicc) Delir cu caracter monotematicd) Amnezie de fixaree) Confabulaţii

527) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Asteniec) Euforied) Indispoziţiee) Hipomnezie

528) Mania se manifestă prin: a) Hipomnezieb) Apatiec) Astenied) Excitaţie intelectualăe) Indispoziţie

529) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Astenie

76

c) Indispoziţied) Hipomneziee) Excitaţie motorie

530) Depresia se manifestă prin:a) Confabulaţiib) Excitaţie intelectualăc) Mentismd) Inhibiţie intelectualăe) Hipermnezie

531) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Delirc) Excitaţie psihomotoried) Idei prevalentee) Confabulaţii

532) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Inhibiţie psihomotoriec) Delird) Idei prevalentee) Confabulaţii

533) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Comac) Halucinaţiiled) Iluziae) Amnezia

534) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Halucinaţiileb) Starea delirantă abortivăc) Iluziad) Amneziae) Confabulaţia

535) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Oneiroidulb) Halucinaţiilec) Iluziad) Amneziae) Mentismul

536) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Halucinaţiile

77

c) Amenţiad) Iluziae) Amnezia

537) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Halucinaţiilec) Iluziad) Starea crepuscularăe) Amnezia

538) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Halucinaţiileb) Iluziac) Amneziad) Starea delirantă musitantăe) Mentismul

539) Afectul depresiv în psihoza afectivă bipolară este prezent ca regulă:a) Noapteab) Searac) Оn cursul zileid) Dimineaţae) Nu variază în cursul zilei

540) Tentativele de sinucidere sunt mai frecvente la sexul feminin comparativ cu cel masculin:a) De 2 orib) De 5 oric) De 10 orid) De 15 orie) De 20 ori

541) Suicidul reuşit se întâlneşte mai frecvent la sexul masculin comparativ cu cel feminin:a) De 2 orib) De 5 oric) De 10 orid) De 15 orie) De 20 ori

542) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:a) Schizofrenieb) Epilepsiec) Depresied) Bulimiee) Stare maniacală

543) În tratamentul depresiei se foloseşte în primul rând:a) Anafranilulb) Aminazina

78

c) Triftazinad) Diazepamule) Cyclodolul

544) Оn depresii rezistente este indicată:a) Insulinoterapiab) Neurolepticelec) Terapia electroconvulsivantăd) Psihoterapiae) Toate

545) Amitriptilina face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare

546) Melipramina face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare

547) Mianserina (Lerivonul) face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare

548) Fluoxetina (Prozacul, Framexul) face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare

549) Carbamazepina face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare

550) Sărurile de litiu fac parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclice

79

c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare

551) Sărurile valproatului de Na fac parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare

552) În depresiile de nivel nevrotic cea mai indicată este următoarea metodă de psihoterapie:a) Sugestivb) Relaxaţionalăc) Cognitivăd) Comportamentalăe) Psihanalitică

553) Ce este caracteristic pentru sindromul maniacal:a) Astenieb) Senzaţii cenestopaticec) Excitaţie ideatoried) Ideaţie suicidarăe) Inhibiţie ideatorie

554) Care sunt psihozele endogene:a) Depresia reactivăb) Schizofreniac) Depresia puerperalăd) Depresia presenilăe) Paranoidul alcoolic

555) În condiţii ambulatorii se recomandă administrarea aminazinei în doze:a) 75- 100 mgb) 150- 200 mgc) 300- 500 mgd) 500- 800 mge) 800- 1000 mg

556) Pentru jugularea comei hipoglicemice оn insulinoterapie se foloseşte:a) Glucoză 5%b) Ser fiziologicc) Glucoză de 40% i. v.d) Glucoză de 40% i. m.e) Glucoză de 40% per os

557) Curele de insulinoterapie se recomandă de a fi efectuate după o pauză de:a) 1-2 lunib) 2-2,5 luni

80

c) 3-4 lunid) 4,5-5 lunie) Peste 6 luni

558) Ca cauză a retardului mental pot fi:a) Psihogeniileb) Deficitul instruiric) Folosirea alcoolului in pubertated) Trauma cerebrală şi asfixia la naşteree) Educaţia greşită

559) Pentru retardul mental profund este caracteristic:a) Lipsa vorbirii şi gândiriib) Cefaleec) Astenied) Hipermneziee) Interpretarea concretă a proverbelor şi zicătorilor

560) Cauzele retardului mental:a) Factorii genetici semnificativib) Psihogeniile c) Traumatismele cranio- cerebrale după vârsta de 3 anid) Consum de alcool la vârsta şcolarăe) Meningita la vârsta şcolară

561) Nivelul IQ pentru retardarea mentală uşoară este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25

562) Nivelul IQ pentru retardarea mentală moderată este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25

563) Nivelul IQ pentru retardarea mentală severă este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25

564) Nivelul IQ pentru retardarea mentală profundă este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70

81

c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25

565) Tulburarea de somatizare include un istoric de durere cu cel puţin:a) Cinci simptome algiceb) Patru simptome algicec) Trei simptome algiced) Două simptome algicee) Un simptom algic

566) Tulburarea de somatizare include un istoric de cel puţin:a) Cinci simptome gastrointestinaleb) Patru simptome gastrointestinalec) Trei simptome gastrointestinaled) Două simptome gastrointestinalee) Un simptom gastrointestinal

567) Care sunt factorii declanşatori ai nevrozelora) Psihotraumele acuteb) Traumatismele cranio-cerebralec) Neuroinfecţiid) Intoxicaţiilee) Psihotraumele cronice

568) În nevroza isterică crizele au un caracter:a) Tonico- clonicb) Tonicc) Dezordonatd) Clonice) Coreic

569) Claustrofobia este teama de:a) Spaţii deschiseb) A nu roşic) Spaţii închised) A rămâne singure) Singurătate

570) Criza convulsivă isterică apare de obicei după:a) Traumatisme cranio-cerebraleb) Intoxicaţiic) Psihotraumed) Meningitee) Encefalite

571) Criza convulsivă isterică apare de obicei după:a) Traumatisme cranio-cerebraleb) Intoxicaţii

82

c) Meningited) Encefalitee) Psihotraume

572) Termenul de neurastenie a fost propus de:a) Freud b) Beardc) Esquirold) Charcote) Janet

573) Ca una din variante a stării crepusculare este:a) Teamab) Anxietateac) Indispoziţiad) Somnambulismule) Insomnia

574) Agorafobia este frica de:a) Oamenib) Spaţii deschisec) Murdăried) A nu fi singure) Spaţii inchise

575) Claustrofobia este frica de:a) Oamenib) Murdăriec) A nu fi singurd) Spaţii închisee) Spaţii deschise

576) Ideile obsesive sunt:a) Paranoiceb) Parazitarec) Prevalented) Delirantee) Parafrenice

577) În tulburarea de conversie cea mai eficace s- a dovedit a fi următoarea metodă de psihoterapie: a) Traeningul autogenb) Psihoterapia cognitiv- comportamentalăc) Psihoterapia de grupd) Psihoterapia psihanaliticăe) Psihodrama Moreno

578) Anxietatea de separare la copii include:a) Halucinaţiib) Teama, că un eveniment nefericit va duce la separarea de o persoană de ataşament major

83

c) Iluzii pasagered) Dismorfomaniie) Certuri cu adulţii

579) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:a) Depresieb) Iniţierea bătăilorc) Comportament maniacald) Atacuri de panicae) Dismorfofobii

580) Opoziţionismul provocator include:a) Refuz de mancareb) Certuri cu adulţiic) Fobii nocturned) Bulimiee) Anorexie

581) Anorexia nervoasă va fi identificată atunci, când subiectul va avea masa corporală inferioară normei cu:a) 10%b) 15%c) 20%d) 25%e) 30%

582) În anorexia nervoasă amenoreea se manifestă prin absenţa a cel puţin:a) Două cicluri menstrualeb) Trei cicluri menstrualec) Patru cicluri menstrualed) Cinci cicluri menstrualee) Şase cicluri menstruale

583) Raportul bărbaţi- femei în bulimie nervoasă este de:a) 1:2b) 1:3c) 1:5d) 1:7e) 1:10

584) În condiţii de ambulator Rispoleptul poate fi administrat în următoarele doze(mg):a) 1-4b) 4-5c) 5-6d) 6-8e) 8-10

585) În condiţii de ambulator Haloperidolul poate fi administrat în următoarele doze(mg):a) 5-15

84

b) 15-30c) 30-45d) 45-60e) 60-75

586) În condiţii de ambulator Triftazina poate fi administrată în următoarele doze(mg):a) 5-15b) 15-30c) 30-45d) 45-60e) 60-75

587) Promotor de bază al concepţiei nozologice în psihiatrie a fost:a) S. Freudb) K. Kahlbaumc) E. Kraepelind) V. Magnane) E. Hecker

588) Prima secţie de psihiatrie din Moldova a fost deschisă în anul:a) 1846b) 1852c) 1892d) 1895e) 1905

589) Spitalul de Psihiatrie Costiugeni a fost deschis оn anul:a) 1856b) 1892c) 1895d) 1905e) 1915

590) Primul director al Spitalului de Psihiatrie Costiugeni a fost:a) Iu. Rohalskib) V. Kossakovskic) A. Koţovskid) A. Kornetove) B. Morozov

591) Fondatorul Catedrei de Psihiatrie a Universităţii de Medicină din Chişinău a fost:a) Kornetovb) A. Molohovc) Al. Nacud) N. Opreae) A. Koţovski

592) Boala Parkinson este o maladie care:a) Este înnăscută

85

b) Apare după o psihotraumă vădităc) Apare pe fondal de atrofie cerebralăd) Debutează brusce) Are un prognostic benign

593) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Euforieb) Bătăi puternice ale inimii, asociate cu anxietate vădităc) Apatied) Amenţiee) Tristeţe

594) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Euforieb) Apatiec) Amenţied) Bătăi puternice ale inimii asociate cu anxietate vadita e) Tristeţe

595) În atacul de panică frică intensă sau de disconfort apare:a) Lentb) Gradualc) Voluntard) Brusce) Conştient

596) Atacul de panică frică intensă sau de disconfort atinge culmea în decurs de aproximativa) 2 oreb) 45 minutec) 12 ored) 24 oree) 10 minute

597) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Euforieb) Apatiec) Amenţied) Senzaţii de scurtare a respiraţiei e) Delir

598) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Cefaleeb) Halucinaţiic) Senzaţie de sufocared) Amenţiee) Halucinaţii auditive

599) Psihozele reactive apar după un eveniment stresant fizic şi/sau mental : a) Minor

86

b) Excepţionalc) Moderatd) Nesemnificative) Uşor

600) Stresul acut (Psihozele reactive de şoc) durează :a) Minimum 1 zi şi maximum 1 săptămână de la evenimentul traumaticb) Minimum 2 zile şi maximum 2 săptămâni de la evenimentul traumaticc) Minimum 2 zile şi maximum 3 săptămâni de la evenimentul traumaticd) Minimum 2 zile şi maximum 4 săptămâni de la evenimentul traumatice) Minimum 3 zile şi maximum 5 săptămâni de la evenimentul traumatic

87