PROIECT DIDACTIC

Data: 23 mai 2011

Profesor Bulzan Claudia

Grupul Şcolar Tehnic Reşiţa

Clasa: IX/3

Arie curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română

Subiect: Textul argumentativ

Tipul lecţiei: combinată

I. Dobândire de cunoştinţeII. Sistematizare de cunoştinţe şi deprinderi

Obiectiv general: iniţierea în tehnica discursului

Obiective de referinţă:

Să susţină argumentat un punct de vedere într-o conversaţie; Să elaboreze o argumentare scrisă pe o temă dată.

Obiective specifice:

1. Actul vorbirii:

Să-şi ordoneze ideile urmând algoritmul unui anumit tip de plan discursiv ; Să convingă cel puţin un coleg utilizând corect, logic argumente şi exemple; Să respingă opinii cu care nu este de acord, utilizând argumente logice;

2. Competenţe lingvistice intradisciplinare

Să formuleze întrebări folosind elemente suprasegmentale, paralingvistice; Să ordoneze răspunsurile argumentative, utilizând corect conectorii cauzali şi

de consecinţă;

3. Competenţe socio-pragmatice

Să aleagă registrul de limbă potrivit jocului de rol (registrul familiar);

4. Competenţe strategice

Să menţină o polemică utilizând conectori logici;

5. Competenţe discursive

Să relaţioneze fraze, paragrafe, mesaje în mod logic, coerent;

6. Competenţe educative (educaţia microgrupului)

Să rezolve sarcini în perechi sau pe grupuri, cooperând constructiv; Să completeze obiectiv fişa de autoevaluare;

Strategie didactică: mixtă

1. Metode

Conversaţia / conversaţia euristică; Explicaţia; Problematizarea; Învăţarea prin descoperire; Investigaţia

2. Mijloace de învăţământ

Texte fotocopiate; Fişe de autoevaluare; Cretă colorată;

3. Forme de organizare

Frontală Pe grupe Individuală

Resurse umane: 20 de elevi

Din punct de vedere al particularităţilor individuale şi de vârstă, nivelul clasei este unul mediu, media generală obţinută la evaluarea predictivă fiind 6,60.

Tip de evaluare: formativă

Instrumente de evaluare:

1. Tradiţionale:

Proba practică Proba orală Proba scrisă

2. Alternative:

Investigaţia Autoevaluarea

Locul desfăşurării lecţiei: sala de clasă

Durata: 50 de minute

Bibliografie:

Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Ed. Polirom, Bucureşti, 2005

D. Apetrei , E. Stoleru, Algoritmul unui text literar şi nonliterar, Ed. Petrodava, Iaşi, 20006

Cele 100 de variante de subiecte, soluţii complete, oferite de autorii subiectelor, Grup Editorial Art, Buc.,2007

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂTĂŢII DIDACTICE

I. Organizarea clasei : consemnarea absenţelor, asigurarea materialelor necesare desfăşurării orei (1 min.)

II. Verificarea temei : Profesorul solicită câţiva elevi să citească tema de casă,

făcându-se o evaluare calitativă a acesteia. (10 min.)

III. Captarea atenţiei Elevii sunt avertizaţi cu privire la importanţa pe care o are secţiunea limbă şi comunicare în programa lor de bacalaureat, lucru ce face necesară cunoaşterea unei serii de concepte operaţionale ce vizează acest capitol al materiei (1 min.).

IV. Anunţarea subiectului lectei noi şi a obiectivelor operaţionale ( se notează titlul pe tablă şi în caiete )

Se enunţă obiectivele operaţionale şi se notează la tablă ,, paşii lecţiei”(obiectivele mai importante) (2 min.).

V. Dirijarea procesului de învăţare

1. brainstormingul : Elevii fac asocieri pornind de la cuvântul argumentare şi se realizează, concomitent, un ciorchine la tablă (1 min.) .

a argumenta: a susţine, a demonstra, a proba, a motiva, a dovedi, a convinge

Pentru a exemplifica, propun pentru început un joc, în acelaşi timp amuzant şi interesant ( Fişa 1.): De ce ? Pentru că...

Regula jocului este următoarea: eu spun o propoziţie enunţiativă. Un elev va transformă propoziţia mea enunţiativă într-o propoziţie interogativă.

Următorii participanţi la joc trebuie să raspundă la această întrebare folosind argumente .

-exemplific jocul ;

-atrag atenţia asupra corectitudinii formulării întrebărilor şi răspunsurilor (elemente suprasegmentale; conectori logici ) .

Pornind de la asocierile făcute, elevilor li se solicită să deducă definiţia argumentării. Profesorul sintetizează şi completează informaţiile. Apoi, dictează definiţia completă a textului argumentativ :

Argumentarea este un mijloc prin care se susţine , sau se demonstrează în mod logic, un punct de vedere privitor la o anumită temă . Orice argumentare presupune folosirea unor conectori ( cuvinte de legătură ), întrucât scopul său este de a convinge , iar un text conţinând o argumentare se numeşte ,, text argumentative”. ( 2 min.).

Profesorul citeşte un model de text argumentativ realizat pe baza unui citat şi le cere elevilor să motiveze dacă fragmentul întruneşte condiţiile unui text argumentativ. ( Fişa 2. )

2 evaluarea formativă (se realizează în două etape: evaluare orală şi evaluare scrisă)

*evaluarea orală (16 min.)

Elevii sunt împărţiţi în echipe şi primesc fişe de lucru conţinând câte un text argumentativ, pornind de la care ei trebuie să răspundă unor chestiuni concrete ( anexa 1 ). În acelaşi timp, elevii primesc o fişă-sinteză, conţinând conectorii cel mai frecvent utilizaţi, ca şi rolul lor în argumentare (anexa 2).

*evaluarea scrisă (si inter-evaluarea)

Elevii sunt solicitaţi să aplice cunoştinţele dobândite, lucrând din nou în echipe (fiecare echipă trebuie să evalueze activitatea colegilor cu ajutorul Fişei de observare distribuite), folosindu-se de fişe de lucru .

În final, elevii sunt noţaţi pentru activitatea în echipă (15 min.).

VII Asigurarea retenţiei şi a transferului (2 min.)

Se indică tema pentru acasă : Scrieţi un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri , despre muncă , pornind de la ideea exprimată în urmatoarea afirmaţie :

Munca este legea lumii moderne , care nu are loc pentru leneşi .-Mihai Eminescu, Opera politică. –varianta 21

În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie :

-să respecţati construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate acestuia.-2 puncte

- să aveţi conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a opiniei proprii faţă de afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzatoare a cel puţin două argumemte adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;-6 puncte

- să respectaţi normele limbii literare (registrul stlistic adecvat, normele de exprimare corectă, de ortografie şi punctuaţie).-1 punct (se acordă 1 punct din oficiu)

Fişa 1 DISCURSUL ARGUMENTATIV

PLANUL DIALECTIC AL ARGUMENTĂRII

1. TEZA (ideea directoare)punctul de vedere pe care vreau să-l justific

Viteza este utilă

2. ARGUMENTELE

elemente abstracte care permit justificarea tezei

3. EXEMPLELE

elemente concrete care ilustrează argumentele ( citarea nu este o probă, este o dovadă )

1. ANTITEZA

(idei opuse tezei)

Viteza nu este utilă

2. CONTRAARGUMENTE

elemente abstracte care permit argumentarea antitezei şi infirmarea tezei.

3. EXEMPLELE

elemente concrete care ilustrează contraargumente

Argumente Exemple Contraargumente Exemple

1.viteza poate

salva vieţi

2.viteza permite oamenilor să-şi lărgească orizontul de cunoştinţe

-transfuzii de sânge

-transplante de organe

- intervenţia Salvării

-intervenţia Poliţiei

-intervenţia pompierilor

-rapiditatea mijloacelor de transport ne permite să descoperim civilizaţii

1. viteza ucide -accidente de motocicletă

-accidente de maşină

-accidente de avion

Omoară şi mutilează mai des decât multe

-turistul grăbit

3. viteza provoacă bucurii puternice

îndepărtate

-un motociclist are sentimentul că este stăpânul spaţiului

2. viteza provoacă o percepţie superficială asupra lumii

3. viteza influenţează negativ echilibrul nervos

parcurge o regiune fără să fie atent la micile detalii ale locului pe care îl traversează;

-stresul;

-teama de accidente.

SINTEZA

Discutarea tezei şi a antitezei Stabilirea concluziilor

Fişa 2.

Model de text argumentativ

Redactează un text argumentativ, pornind de la afirmaţia:

„ Fiecare dintre noi este un înger cu o singură aripă. Şi nu putem zbura decât îmbrăţişându-ne. „

Luciano de Crescenzo (scriitor ilalian)

Consider că afirmaţia scriitorului italian Luciano de Crescenzo , conform căreia fiecare dintre noi este un înger cu o singură aripă, şi nu putem zbura decât îmbrăţişându-ne unul pe altul pe altul, exprimă un adevăr.

Cu toate că se exprimă metaforic, ideea scriitorului italian e clară- omul are nevoie de iubirea unui partener pentru a se simţi împlinit.

Un argument evident prezintă în acest sens Biblia. După ce Dumnezeu l-a creat pe Adam, a văzut că nu e bine să fie omul singur. Şi apoi a creat-o pe Eva

Un alt exemplu care susţine aceeaşi idee ar fi mitul hermafroditului, acel monstru înţeles ca unitate a doi indivizi de sex opus. La un moment dat, această unitate a fost ruptă în două. Mitul spune că de atunci, fiecare om îşi caută jumătatea pentru a reforma întregul. În esenţă, pentru a-şi regăsi sufletul pereche sau îngerul pe care să îl îmbrăţişeze şi alături de care să urce spre cea mai înaltă treaptă a fericirii.

Aşadar, pe baza argumentelor aduse, pot concluziona că afirmaţia lui Crescenzo e cât se poate de adevărată- avem nevoie de iubirea unui partener pentru a ne simţi nişte ingeri care pot zbura.

ANEXA 1

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA I

Se dă următorul text :

,, Consider că afirmaţia lui Octavian Goga , Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie, este una pertinentă, întrucât o opera lirică îşi începe ,,viaţa” propriu-zisă abia după ce a fost oferită cititorilor. În plus, cred că o poezie nu-şi explică existenţa decât prin raportare la un receptor, căci scopul oricărei opere de ficţiune este acela de a-l face pe cititor să se înalţe spiritual.

În primul rând , în jurul poeziilor foarte cunoscute şi apreciate de cititori se ţes tot felul de legende, care circulă odată cu textul poetic. De pildă poemul Luceafărul a cunoscut de-a lungul timpului multiple interpretări, cum este cea biografică, datorită cărora poemul a devenit emblematic pentru marele poet.

Pe de altă parte, cele mai multe dintre poeziile valoroase se sustrag timpului, deoarece abordează teme de circulaţie universală :viaţa, moartea, iubirea, timpul.

Prin urmare, se poate conchide că poeziile se adresează iubitorilor frumosului din orice epocă, şi că ele încep să existe abia dincolo de hârtie “.

Cerinţe :

1. Identificaţi părţile componente ale textului argumentativ dat.

2. Găsiti conectorii specifici fiecărei etape a argumentării şi precizaţi rolul lor în text, folosindu-vă de fişa –sinteză .

Timp de lucru 4 minute

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA a II a

Se dă textul :

,,În opinia mea, afirmaţia lui N. Iorga, conform căreia Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi înainte de toate a învăţa este îndreptăţită, căci şcoala trebuie să furnizeze, înainte de toate, metode de învăţare, nu cunoştinţe de-a gata, pe care memoria nu le poate găzdui la nesfârşit.

Pe de o parte noţiunea de şcoală a fost mereu asociată cu cea de educaţie. De altfel, sensul etimologic însuşi al cuvântului se poate constitui în argument care să susţină afirmaţia gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului, creştere spirituală, iar acest sens încă se menţine. Desigur că şcoala trebuie să devină tot mai dinamică şi să răspundă ritmului alert al dezvoltării societăţii. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev în aşa fel încât el să-şi canalizeze atenţia totdeauna spre ceea ce este esenţial pentru cariera pe care vrea s-o urmeze.

Pe de altă parte, nimeni nu poate nega importanţa şcolii în formarea omului, întrucât acesta este o fiinţă raţională pe care o caracterizează capacitatea de a învăţa. Cu certitudine arma imbatabilă a omului este gândirea şi cred că, în afara, şcolii aceasta este insuficient stimulată.

În concluzie, conservatoare sau liberală, şcoala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul ei suprem, acela de a forma spiritul uman. Pentru aceasta orice elev trebuie, fireşte, să înveţe mai întâi a învăţa.”

Cerinţe:

1. Identificaţi părţile componente ale textului argumentativ.

2. Găsiti conectorii specifici fiecăreia dintre cele trei etape ale argumentaăii şi precizaţi rolul lor în text, folosindu-vă de fişa-siteză .

Timp de lucru 4 minute

FISĂ DE LUCRU

GRUPA a III a

Se dă textul :

,,Părerea mea este că afirmaţia poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveţi şi de la duşman, este plină de adevăr, chiar dacă pot exista şi unele rezerve în această privinţă. Astfel, putem afirma că omul, pe parcursul întregii sale existenţe trebuie să înveţe să-şi însuşească anumite cunoştinţe ori deprinderi folositoare, atât de la prieteni, cât şi de la duşmani.

În primul rând sunt de părere că atunci când observăm anumite calităţi la duşmanii noştri, cum ar fi onestitatea, puterea de a trece peste nerealizările personale şi de a recunoaste meritele adversarului, putem să ne comportăm, în situaţii similare, asemeni lor.

Pe de altă parte însă, dacă duşmanul dă dovadă de lipsă de scrupule în atingerea scopului, cu siguranţă a învăţa de la el echivalează cu pierderea inutilă de energie, căci înainte de toate, trebuie să ne păstrăm verticalitatea, calitatea de a rămâne morali, chiar dacă uneori a-ţi învinge duşmanul înseamna a-i studia armele, deci a învăţa de la el.

Prin urmare, consider că este îngăduit să înveţi de la duşman, dar în limitele unei etici fireşti.”

Cerinţe :

1.Identificaţi părţile componente ale textului argumentativ.

2. Găsiţi conectorii specifici etapelor argumentării şi precizati rolul lor în text, folosindu-vă de fişa-sinteză.

Timp de lucru 4 minute

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA a IV a

Se dă textul :

,, Părerea mea este că afirmaţia O viaţă nefolositoare e o moarte timpurie, a lui Goethe, reflectă o atitudine activă în faţa vieţii şi cred că este plină de adevăr.

Argumentele mele în susţinerea acestei ipoteze sunt următoarele:

În primul rând, cred că antiteza dintre viaţă şi moarte este valorificată pentru exprimarea categorică a opţiunii de a ne trăi viaţa cu folos. O atitudine pasivă, leneşă, fără dorinţa de a construi ceva aşteptând doar ca totul să ne fie dat, fără efort personal, ne transformă, după cum considera Goethe, în persoane inutile.

În al doilea rând, rostul omului pe pământ este de a crea. Este darul cu care Dumnezeu ne-a înzestrat şi care ne face fiinţe speciale în Univers. De altfel, înţelepciunea populară este justă în această privinţă: un om nu poate fi împlinit dacă nu a sădit un pom, nu a construit o casă şi nu a lăsat în urmă descendenţi.

Deci, o viaţă nefolositoare este inutilă şi echivalează cu o moarte timpurie.

Cerinţe:

1. Identificaţi părţile componente ale textului argumentativ.

2. Găsiţi conectorii specifici celor trei etape ale argumentarii şi precizati rolul lor în text, folosindu-vă de fişa- sinteză .

Timp de lucru 4 minute

ANEXA 2

FIŞĂ- SINTEZĂ. TEXTUL ARGUMENTATIV

Structura tripartită Conectori specifici Rolul conectorilor

Ipoteza -consider că

-părerea mea este că

-în opinia mea

- (nu) sunt de acord că

-(nu) este adevarat că

-exprimarea premisei (pro sau contra)

-exprimarea asentimentului sau a

dezacordului

Demonstraţia-argumentarea

-în primul rând

-în al doilea rând

-pe de o parte

-pe de altă parte

-de asemenea ,

-în egală măsură

-precizează ordinea introducerii argumentelor sau îmbinarea logica a acestora

-desigur că

-fără indoială

-cu siguranţă, fireşte

- expimă certitudinea

-de altfel ,

-de vreme ce

-exprimă justificarea

-pentru că

-deoarece,

-întrucât,

-se ştie că, căci

-în ciuda celor spuse

-contrar celor afirmate

-exprimă obiecţia

-totuşi, dar, însă, cu toate că, chiar dacă

-exprimă concesia

Concluzia -în concluzie, deci, prin urmare, aşadar

-precizează concluzia , subliniază teza

OBSERVATORII

Notaţi prin calificative adecvate activitatea colegilor voştri: Foarte Bine (FB), Bine (B), Suficient (S), Insuficient (I), urmărind obiectivele precizate în tabelul de mai jos şi motivând criteriul acordării calificativului:

Obiective urmărite

Activităţi prestate Calificativ/motivare Calificativ/motivare Calificativ/motivare

GRUPA I GRUPA II GRUPA III

Capacitatea de a interrelaţiona în cadrul grupului

Cooperează în rezolvarea temei indicate (toţi membrii

grupului discută între ei, pentru a găsi soluţia optimă de răspuns)

Respectarea indicaţiilor, con-

form fişei de lucru

1.respectă structura textului argumentativ

2.folosesc în mod corect conectorii

Respectarea calităţilor stilului

1. claritatea

2. proprietatea

3. corectitudinea

4. precizia

Capacitatea de a raporta în mod persuasiv rezultatul muncii în grup

1.raportează fără ezitări

2.folosesc elemente non- şi paraverbale cu rol persuasiv (intonaţie, contact vizual, gesturi )