teza de doctorat · 2019. 11. 12. · 1 romÂnia ministerul afacerilor interne academia de poliție...
TRANSCRIPT
1
ROMÂNIAMINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”
VASILIU IONEL
TEZA DE DOCTORAT
TEMA :REPERE ALE OPTIMIZĂRII MANAGEMENTULUI FORMĂRII
INIŢIALE ÎN JANDARMERIA ROMÂNĂ
- REZUMAT -
CONDUCĂTOR DE DOCTORATPROF. UNIV. DR. ROBERT MORAR
- BUCURESTI 2019 -
2
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................... 5
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRIIEroare! Marcaj în documentnedefinit.Capitolul I CADRUL GENERAL PRIVIND REALIZAREA FORMĂRIIPROFESIONALE ............................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.1.DEFINIREA FORMĂRII PROFESIONALE INIȚIALEEroare! Marcaj în
document nedefinit.1.2.CADRUL INSTITUȚIONAL GENERAL PRIVIND FORMAREA
PROFESIONALĂ.............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.2.1.POLITICI EDUCAȚIONALE ȘI REGLEMENTĂRI NORMATIVE LA
NIVELUL UNIUNII EUROPENE .... Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.2.2.POLITICI EDUCAȚIONALE ȘI REGLEMENTĂRI NORMATIVE ÎN
ROMÂNIA......................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.3.CADRUL LEGISLATIV ȘI INSTITUȚIONAL PRIVIND FORMAREA
PROFESIONALĂ ÎN JANDARMERIA ROMÂNĂEroare! Marcaj în
document nedefinit.1.3.1.REGLEMENTĂRI JURIDICE ACTUALE PRIVIND FORMAREA
INIȚIALĂ........................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.3.2. INSTITUȚII CU ATRIBUȚII ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ
............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.3.3. STRATEGII, POLITICI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNEEroare! Marcaj
în document nedefinit.1.4.CONSIDERAȚII PRIVIND PERFORMANȚA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.4.1. ABORDĂRI TEORETICE ALE CONCEPTULUI DE
PERFORMANȚĂ…………………………………………………………….Er
oare! Marcaj în document nedefinit.
3
1.4.2. FACTORI DETERMINANȚI ÎN OBȚINEREA PERFORMANȚEI
............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.Capitolul II ELEMENTE SPECIFICE MEDIULUI MILITAR CUIMPLICAȚII ASUPRA DESFĂȘURĂRII FORMĂRIIPROFESIONALE……………………………………………………………E
roare! Marcaj în document nedefinit.2.1.CULTURA ORGANIZAȚIONALĂEroare! Marcaj în document
nedefinit.2.2.ETICA ȘI DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ ÎN ORGANIZAȚIA
MILITARĂ
………………………………………..……………………...…Er
oare! Marcaj în document nedefinit.2.3.ASPECTE PSIHO-SOCIOLOGICE ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI DE
TIP MILITAR
………………………………………………………………...Ero
are! Marcaj în document nedefinit.2.3.1.COMUNICAREA ÎN MEDIUL MILITAREroare! Marcaj în document
nedefinit.2.3.2.ROLUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN ORGANIZAȚIA
MILITARĂ......................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.2.3.3.SOLICITĂRI EMOȚIONALE ȘI ADAPTABILITATEA LA
CERINȚELE ORGANIZAȚIEI......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.2.3.4.STRESUL PROFESIONAL - PROVOCARE PERMANENTĂ A
ORGANIZAȚIEI MILITARE ........... Eroare! Marcaj în document nedefinit.2.4.SPECIFICUL MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE ÎN
MINISTERUL AFACERILOR INTERNEEroare! Marcaj în document
nedefinit.
4
2.4.1.DETERMINĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RESURSELE UMANE ÎN
MINISTERUL AFACERILOR INTERNEEroare! Marcaj în document
nedefinit.2.4.2.DINAMICA ACTIVITĂȚII DE RECRUTARE ȘI SELECȚIE A
RESURSEI UMANE ÎN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE. ...Eroare!
Marcaj în document nedefinit.Capitolul III MANAGEMENTUL FORMĂRII INIȚIALE SPECIFICJANDARMERIEI ROMÂNE ......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.1. OBIECTIVELE FORMĂRII PROFESIONALEEroare! Marcaj în
document nedefinit.3.2. COMPETENȚELE SPECIFICE NECESARE LUCRĂTORULUI DIN
DOMENIUL ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ.....Eroare!
Marcaj în document nedefinit.3.3. MANAGEMENTUL FORMĂRII INIȚIALE SPECIFIC JANDARMERIEI
ROMÂNE
………………………………………………………...………Ero
are! Marcaj în document nedefinit.3.3.1. INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN JANDARMERIA ROMÂNĂ
............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.1.1. Facultatea de Jandarmi ........ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.1.2. Școlile Militare de Subofițeri de JandarmiEroare! Marcaj în
document nedefinit.3.3.2. PROCESUL DIDACTIC ÎN INSTITUȚIILE DE FORMARE INIȚIALĂ
............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.2.1. Rolul personalului didactic în procesul formării inițiale ...........Eroare!
Marcaj în document nedefinit.3.3.2.2. Proiectarea, organizarea și desfășurarea procesului de învățământ
............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5
3.3.2.3. Formarea inițială și învățământul militar centrate pe studenți/elevi
............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.2.4. Coordonarea, îndrumarea, controlul și evaluarea învățământului
............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.
Capitolul IV STUDIU SOCIOLOGIC PRIVIND COORDONATELEACTUALE ALE FORMĂRII INIȚIALE A CURSANȚILOR DININSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ALE JANDARMERIEIROMÂNE…………………………………………………………………...Er
oare! Marcaj în document nedefinit.4.1. OBIECTIVELE STUDIULUI..... Eroare! Marcaj în document nedefinit.4.2. IPOTEZE..................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.4.3. EȘANTION................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.4.4. METODE ȘI INSTRUMENTE DE LUCRUEroare! Marcaj în document
nedefinit.4.5. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR OBȚINUTE .........Eroare!
Marcaj în document nedefinit.4.6. INTERPRETAREA REZULTATELOREroare! Marcaj în document
nedefinit.4.7. CONCLUZII ............................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI ...................................................... 15
1.CONCLUZIILE FINALE ALE CERCETĂRIIEroare! Marcaj îndocument nedefinit.2.PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA MANAGEMENTULUIFORMĂRII INIȚIALE A VIITORILOR JANDARMIEroare! Marcaj îndocument nedefinit.BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 23
6
INTRODUCERE
Tema supusă cercetării științifice, respectiv optimizarea managementului
formării inițiale în Jandarmeria Română constituie o preocupare continuă a
decidenților Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și ai Ministerului
Afacerilor Interne , fiind în același timp , o temă de actualitate care urmărește
rapiditatea transformărilor ce apar în procesele manageriale ce trebuie adaptate
cerințelor legii educației naționale1 în ceea ce privește recrutarea, selecția și
pregătirea personalului din jandarmerie, dar și concepțiilor de formare
profesională specifice Ministerului Afacerilor Interne2.
În urma cercetării amănunțite a problematicii formării profesionale
inițiale cu impact direct asupra ordinii și siguranței publice a personalului înJandarmeria Română au reieșit câteva cerințe de bază ale acesteia carevizează în special:- aspecte de adaptare la activitatea profesională, cunoașterea permanentă a
modificărilor și evoluției situației operative locale și regionale prin formarea de
competențe specifice, proiectate în curricule determinate de necesitate, cu un grad
ridicat de specializare, adaptate la specificul misiunilor, prin activități îndeosebi
practice și care să necesite un fond mic de timp;
1 Legea Educației Naționale nr.1 din 5 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din data de10 ianuarie 20112 Concepția de formare profesională a personalului M.A.I. pentru perioada 2013 - 2017;
7
- promovarea cooperării și colaborării în vederea dezvoltării capacităților de
sinteză a cunoștințelor și informaților și de aplicare a acestora în moduri variate
și complexe determinate de realitatea obiectivă din teren, interdependența în
desfășurarea activităților provocând de asemenea devotament și atașament față de
grup, prevenindu-se astfel conflictele;
- realizarea unui învățământ modern prin asigurarea comunicării între mai
mulți cursanți, tutori, coordonatori, mentori, diseminarea informațiilor și a
materialelor de studiu în forme mai variate și particularizate nevoilor fiecăruia dar
și realizarea unor evaluări corecte și imparțiale prin utilizarea la scară mare a
platformelor e-learning;
- identificarea și asigurarea condițiilor de formare în ceea ce privește baza
didactico-materială, formatori profesioniști în toate etapele formării, forme și
metode moderne de pregătire;
- folosirea rezultatelor formării profesionale ca factor motivator în sistemul
de carieră al personalului;
Am considerat , astfel , necesară analizarea în cercetarea științifică a
acestor nevoi, adaptate nevoilor actuale de dezvoltare a sistemelor de formare și
încercarea de depistare a celor mai bune și eficace modalități de participare a
factorului uman la folosirea celor mai bune metode și tehnici manageriale care
asigură un sistem de învățământ bazat pe competente moderne, la standarde
similare celor din Uniunea Europeană.
Studierea acestui domeniu pleacă și de la ideea că toate instituțiile de
formare inițială care pregătesc personal pentru Jandarmeria Română urmăresc
concentrarea programelor și curriculelor pe competențe pentru punerea în practică
a noii legislații din educație și constatărilor la evaluările din partea Agenției
Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar și a Agenției
Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Universitar.
Obiectivul cercetării vizează identificarea în perioada formării inițiale a
cursanților din instituțiile de învățământ ale Jandarmeriei Române a unor
8
modalități convergente de acțiune apte să conducă la unificarea punctelor de
vedere ale tuturor participanților la acest proces pe de o parte și ale beneficiarilor
din unitățile operative, pe de altă parte, iar ipotezele pe care le-am avut în vedere
au fost pe larg prezentate în capitolul IV.
Competențele moderne reprezintă soluția pentru formarea viitorilor
jandarmi care să fie dedicați muncii lor și să-și aducă aportul la revitalizarea
organizației militare. Implementarea acestora în cadrul sistemului de formare este
un proces lung și anevoios care necesită implicare, înțelegere și disponibilitate din
partea tuturor factorilor implicați, procesul presupunând reorganizare și
modernizare a sistemului formării profesionale în ansamblul său.
De asemenea, constituirea profesiilor domeniului de ordine și siguranță
publică reprezintă o condiție de bază pentru reușita procesului de durată a
profesionalizării muncii specifice acestora, caracterizate de exigența acțiunilor
specifice, din prisma caracteristicilor de acțiune ce revin personalului
Jandarmeriei Române. Activitatea specifică nu ar putea fi recunoscută dacă
rezultatele nu s-ar încadra în sfera eficienței, profesionalizarea acțiunilor
necesitând existența unui model construit pe competențe. Competența și acțiunea
eficientă dau sensul schimbării sistemului de formare profesională.
Asigurarea legalității și a moralității acțiunilor în îndeplinirea atribuțiilor
funcționale a personalului Jandarmeriei Române, constituie un motiv mai mult
decât suficient pentru formarea competențelor specifice a viitorilor absolvenți pe
niveluri și activități specifice.
O astfel de schimbare nu se poate realiza decât cu formatori/instructori
motivați, profesioniști, care să-și desfășoare activitatea la toate nivelurile și în
toate momentele formării viitorilor absolvenți – în cadrul instituțiilor de
învățământ, centrelor de formare, dar mai ales a unităților operative.
De asemenea, privind rolul determinant al formatorilor – profesori sau
instructori în obținerea succesului elevilor/studenților, pentru îmbunătățirea
educației și formării, esențială este formarea acestora în vederea actualizării
9
competențele dobândite în procesul de formare inițială și integrarea noilor
instrumente în procesul de învățământ, răspunzând astfel necesităților aflate în
continuă schimbare.
Cercetarea noastră urmărește să demonstreze că, formarea centrată pe
competențe utile în activitatea profesională, presupune inovație la nivelul
procesului de formare profesională a personalului precum și a activităților și
rolurilor îndeplinite de formatorii din sistemul de formare inițială a Jandarmeriei
Române.
Recunoașterea competenței în activitatea de formare face necesară
reconstruirea sistemului de finalități ale proceselor instructiv-educative dar și
regândirea și realizarea unor concepții de formare în centrul cărora să se afle
participanții la formare și nevoile acestora de instruire astfel încât, la finalizarea
procesului de formare să fie posibilă integrarea socio-profesională imediată a
acestora. De asemenea, va constitui pentru participanții la procesul de formare un
factor de conștientizare și responsabilizare a acestora motivându-i și
determinându-i să participe activ la activitățile specifice. O altă finalitate deosebit
de importantă a recunoașterii competențelor se va reflecta în parcursul carierei
profesionale a fiecărui absolvent, constituind o direcție în sensul ierarhizării
profesionale.
Considerăm că investigarea modului de aplicare a metodelor manageriale
în instituțiile de învățământ din Jandarmeria Română va demonstra că verificarea
practică și actualizarea permanentă a acestora duce la eficientizarea procesului
formării profesionale centrate pe competențe.
Analizarea acestei problematici de actualitate și având un caracter de
noutate în Jandarmeria Română a fost posibilă prin direcționarea spre cunoașterea
lucrărilor unor autori consacrați în urma cărora am descoperit valoarea științifică
a cercetărilor făcute în domeniu și spre realizarea unor cercetări la nivelul
instituțiilor de formare inițială, absolvenților acestor instituții precum și la nivelul
unităților beneficiare.
10
În demersul științific dedicat cercetării temei alese am studiat numeroase
lucrări specifice domeniului management educațional, actele normative în vigoare
cu incidență în domeniul de referință al lucrării, precum și o serie de documente
din domeniul management-resurse umane, folosind aceste informații pentru
clarificarea ipotezelor.
De asemenea, am cercetat în amănunt legislația internă3 care
reglementează mecanismul de management și resurse umane aplicabil în
Ministerul Afacerilor Interne, act cu implicații în procesul de recrutare, selecție și
pregătire a personalului din jandarmerie.
Pentru aprofundarea problematicii eticii și deontologiei profesionale,
subiect de interes major cu implicații în formarea și menținerea imaginii
jandarmeriei, am investigat atât legislația în domeniu, respectiv Codul de etică și
deontologie al polițistului4, cât și lucrări din domeniul psihopedagogiei militare
ce prezintă elemente de bază ale psihosociologiei microgrupului militar,
specificul procesului de învățământ militar și relațiile dezvoltate în cadrul
beneficiarilor acestuia.
Pentru investigarea conceptului de inteligență emoțională dar și evoluția
sa în organizațiile militare am folosit ca surse de documentare articole5 prezentate
în volumele dedicate Simpozionului Științific „Jandarmeria Română - tradiții și
perspective”, organizat de Catedra de Jandarmi și Pregătire Generală6 din
Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, precum și cursul universitar Psihologie
3 Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umaneîn unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne4 H.G. nr.991 din 25.08.2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.813 din 07.09.2005, pentruaprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului;5Enuță, Cătălin, Inteligența emoțională - o nouă perspectivă de conturare a profilului liderului militar,în cadrul Simpozionului științific: Jandarmeria română – tradiții și perspective, ediția a II-a, organizatde Catedra Jandarmi, Pregătire Generală și Științe Socio-Umaniste în cadrul Academiei de Poliție„Alexandru Ioan Cuza”, Editura Sitech, Bucureşti, 2 aprilie 2012, pp. 27-316Enuță, Cătălin, Stresul organizațional în Jandarmeria Română, în cadrul Simpozionului științific:Jandarmeria română – tradiții și perspective, ediția I, organizat de Catedra Jandarmi, Pregătire Generalăși Științe Socio-Umaniste în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Editura Sitech,Bucureşti, 31 martie 2011, pp. 327-336;
11
Aplicată în ordinea publică7, lucrare care expune întru-un amplu capitol care sunt
solicitările emoționale în activitățile Ministerului Afacerilor Interne precum și
modalitățile prin care poate fi dezvoltată inteligența emoțională.
Pe parcursul cercetării am folosit o gama variată de metode. Astfel,
după stabilirea temei și formularea ipotezei de cercetare, am analizat implicațiile
sale folosind ca etapă intermediară raționarea deductivă a acesteia. A urmat
stabilirea metodelor de lucru cu tehnicile corespunzătoare lor ce au avut ca rezultat
culegerea datelor.
Pentru realizarea primei direcții a studiului am folosit metoda
observației, ca metodă structurată non participativă, concretizată prin analiza
ordinelor de linie și a documentelor juridice interne, documente care au constituit
sursă de înțelegere a transformărilor sistemului managerial din Ministerul
Afacerilor Interne și care a implicat selectarea documentelor publice cu implicații
asupra întregului proces de recrutare, selecție și pregătire a viitoarelor cadre din
jandarmerie.
Rezultatele preliminare, obținute în cadrul acestei prime direcții, au fost
permanent reanalizate logic, sistematic și interpretate în cadrul următoarelor
direcții de cercetare, folosind și alte metode pe parcursul cercetării, procesul fiind
evolutiv și riguros8.
Pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării științifice am folosit ca metodă
științifică analiza documentară utilizată ca metodă intermediară după strângerea
documentației specifice și informațiilor cu care am reușit să stabilesc obiectivele
și direcțiile de cercetare de la care am plecat pentru îndeplinirea criteriului de
noutate al tezei propuse.
7 Andreescu, Anghel, Radu, Nicolae, Enuță, Cătălin, Albu, Cristina, Psihologie Aplicată în ordinea publică -cursuniversitar, editura Sitech, Craiova, 2015;8 Oana, Andreea, Popescu, Corelarea instrumentelor de lucru legislative și terminologice standardizateîn domeniul comunitar al Poliției de Frontieră, studiu științific în Siguranță Națională (vol.2), edituraFair Partners, Bucureşti, 2013.
12
Am analizat, de asemenea, prin cercetare și observare directărecomandările și strategiile de eficientizare a procesului instructiv-educativ care
trebuie puse în aplicare la nivelul rețelei instituțiilor de învățământ din Ministerul
Afacerilor Interne conform ultimelor recomandări făcute de Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar și Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Universitar, activitate desfășurată sub forma
unei intense documentări la nivelul fiecărei instituții de învățământ care
pregătește personal pentru nevoile Inspectoratului General al Jandarmeriei
Române.
Pentru aprofundarea cercetării am realizat un Studiu sociologic privind
coordonatele formării inițiale a cursanților din instituțiile de învățământ ale
Jandarmeriei Române. Am folosit ca metodă sondajul de opinie iar ca
instrument de lucru, chestionarul , care a fost construit pe baza unui criteriu
unitar , fiind nuanțat și adaptat fiecărui eșantion în parte . Din perspectiva
psihosociologiei microgrupului militar am cercetat, folosind aceeași metodă,
impactul psihologic asupra personalității tinerilor candidați provocați să se
acomodeze la exigențele sistemului militar de învățământ, cazon, axat foarte mult
doar pe transmiterea de cunoștințe.
Pentru a verifica și realiza confirmarea ipotezele formulate pe linia
formării profesionale am folosit ca metodă de cercetare științifică experimentulprin organizarea și interpretarea datele obținute în urma aplicării unor chestionare
de percepție pe eșantioane considerabile de persoane reprezentate de absolvenți
ai acestor instituții, ofițeri și subofițeri specializarea jandarmi, cadre didactice dar
și comandanți și șefi de structuri de comandă care ne-au împărtășit percepția față
de sistemul de învățământ militar.
După analiza domeniului de referință supus cercetării, studiul a continuat
cu formularea ipotezei conform căreia, cunoașterea, înțelegerea, acceptarea și
asimilarea culturii organizaționale a instituției de formare inițială și de asemenea
a instituției jandarmeriei facilitează și sprijină procesul de recrutare a resurselor
13
umane dar și modificarea, întărirea și formarea unor comportamente
organizaționale, particularizate pe organizația militară.
În acest sens am investigat și prezentat problemele generale privind
evoluția și transformarea structurilor de ordine publică în contextul armonizării și
compatibilizării sistemului de management al structurilor sistemului românesc de
ordine publică cu cele din statele Uniunii Europene.
Situația economico-socială a țării generează presiune pe activitatea de
recrutare și selecție a candidaților pentru profesia militară și o influențează
permanent. Această presiune este determinată de factori care impun regândirea
sistemului de selecție și recrutare și vizează competiția pentru valori în contextul
unei piețe care recompensează performanța, jandarmeria trebuind să intre în
această competiție cu oferte cel puțin egale cu celelalte structuri socio-economice,
pentru atragerea valorilor. Existența profesiilor mult mai bine plătite - medic,
avocat, informatician - are ca urmare orientarea tinerilor cu performanțe școlare
deosebite, spre acestea. Astfel, promovarea acțiunilor centrate tot mai mult pe
interese materiale, determină reducerea numărului și calității candidaților pentru
instituțiile militare de învățământ aceasta și pe fondul erodării valorilor
tradiționale ale societății, care țin de patriotism și morală, aflate la baza opțiunii
pentru o cariera militară.
Pentru facilitarea validării ipotezelor formulate, cercetarea a presupus
organizarea planului și structurarea documentelor, problematizarea, relaționarea
dintre concepte, politici, strategii și fapte, conceptualizarea problemei și
acțiunilor, culegerea de date și informații, interpretarea acestora și validarea
rezultatelor constituind etapele specifice cercetării.
În final, publicarea rezultatelor studiului desfășurat constituie o prioritate,
pentru a putea fi corelate și coroborate cu alte rezultate și cercetări efectuate pe
viitor prin alte metode de cercetare.
CONȚINUTUL TEZEI
14
În capitolul I intitulat ,,Cadrul general privind realizarea formării
profesionale”, după prezentarea cadrului legal general pentru organizarea,administrarea și funcționarea educației, am continuat investigația definind
obiectivul formării profesionale prin prisma cunoștințelor, priceperilor și a
deprinderilor, urmat de prezentarea cadrului instituțional care asigurăfuncționarea sistemului național de învățământ. Privită ca factor strategic dedezvoltare și soluție la problemele cu care se confruntă Europa, am analizat în
continuare educația în lumina politicilor educaționale și a reglementărilor de la
nivelul Uniunii Europene și a României, prin strategiile elaborate în acest sens
recunoscându-se importanța mobilității și flexibilității parcursurilor formăriiprofesionale pentru integrarea economică și socială în Europa. Studiul a continuat
cu prezentarea cadrului legislativ și instituțional în care se desfășoară formarea
profesională în Jandarmeria Română și explorarea domeniului performanței în
aspectele ce țin de calitate, eficiență, eficacitate, capabilități și standarde de
performanță dar și cu privire la factorii determinanți în obținerea performanțeiîn învățământ, toate acestea aflate în strânsă legătură cu obiectivele instituțiilor
de formare.
În capitolul II intitulat ,,Elemente specifice mediului militar cu
implicații asupra desfășurării formării profesionale” am tratat problematicamediului militar sub aspectul climatului organizațional, puternic
individualizat, în care se desfășoară formarea profesională, a culturiiorganizaționale și a eticii și deontologiei profesionale aspecte care obligă
studenții/elevii militari la un comportament adaptat rigorilor și exigenței valorilor
organizaționale. Demersul investigativ a continuat cu cele mai importante aspectepsiho-sociologice, determinante pentru înțelegerea exactă a contextuluidesfășurării actului educațional, analizate din prisma comunicării specificemediului militar, a solicitărilor emoționale pentru adaptarea la acesta și, în acest
context a necesității abordării aspectelor legate de educarea inteligenței
15
emoționale pentru depășirea provocărilor determinate de stresul profesional. A
urmat abordarea resursei umane sub aspectul specificului managementului aplicat
acestora din punct de vedere al dinamicii activităților de recrutare și selecție.
În capitolul III intitulat ,,Managementul formării inițiale specific
Jandarmeriei Române” am tratat educația și formarea profesională cu accent pe
finalităților cerute de lege și anume de formare a competențelor specificedomeniului investigat, a obiectivelor formării profesionale și managementuluieducațional aplicat în instituțiile de învățământ ale jandarmeriei. Totodată
am abordat procesul didactic din aceste instituții, cu accent pe rolulprofesorului/instructorului în modelarea personalității cursanților dar și pe
modul de desfășurare a procesului instructiv-educativ în ceea ce privește
proiectarea, organizarea, coordonarea, îndrumarea, controlul și evaluareaînvățământului.
Capitolul IV intitulat ,,Studiu sociologic privind coordonatele actuale
ale formării inițiale a cursanților din instituțiile de învățământ ale Jandarmeriei
Române” a avut ca obiect găsirea unui numitor comun al percepțiilor
personalului didactic/instructori din instituțiile de formare inițială,absolvenți și beneficiari prin analiza divergenței punctelor de vedere vis-a-vis de
desfășurarea procesului instructiv-educativ și găsirea în comun a unor criterii
unificatoare care să conducă la o strategie clară, coerentă de management al
formării inițiale a cursanților din rețeaua de învățământ a Jandarmeriei Române.
Pentru aceasta am procedat la eșantionarea și investigarea tuturor
cadrelor, respectiv 13 cadre didactice care predau la Facultatea de Jandarmi din
cadrul Academiei de Poliție, 16 cadre de la Școala Militară de Subofițeri de
Jandarmi ,, Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani, 9 cadre de la Școala de
Aplicație pentru Ofițeri a Jandarmeriei Române precum și 10 cadre din centrele
de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor de Jandarmi.
Un alt segment al eșantionului a fost constituit din absolvenții Academiei
de Poliție promoțiile 2016, 2017, 2018, totalizând 73 de tineri ofițeri și de
16
asemenea, dintr-un număr de 56 de subofițeri, absolvenți ai școlilor militare de
subofițeri de jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani sau ,,Petru Rareș”
Fălticeni.
Metoda folosită în prezentul studiu a fost sondajul de opinie iar cainstrument de lucru, chestionarul. Acesta, construit pe baza unui criteriu unitar,
a fost nuanțat și adaptat fiecărui eșantion în parte.
În urma centralizării și interpretării datelor rezultate din efectuarea
studiului au fost propuse o serie de propuneri pentru îmbunătățirea
managementului formării inițiale a viitorilor jandarmi necesar, considerăm noi, a
fii implementate la nivel organizațional, la nivelul activității didactice dar și la
nivelul activității studenților/elevilor.
CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI
Strategiile elaborate la nivelul Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice și Ministerului Afacerilor Interne nu sunt suficient corelate
și transpuse în regulamentele interne de organizare și funcționale a instituțiilor de
învățământ cu specific militar, prin care se dorește armonizarea procesului
didactic cu cel din statele occidentale axat pe competențe.
Competitivitatea României, îndeosebi în contextul apartenenței la
Uniunea Europeană, este amenințată de un curriculum formal, ca și de rata extrem
de scăzută de participare în educația non formală și în educația continuă. Pentru
personalul didactic, politicile depășite privind resursele umane care nu leagăsistemul de salarizare de performanță și responsabilitate au făcut ca sectorul
să fie neatractiv pentru tinerii absolvenți talentați, ducând la scăderea calității
noilor veniți în rândurile acestei profesii. Slaba calitate a profesorilor scade la
rândul ei calitatea serviciilor educaționale și, prin extensie, a rezultatele educației
17
Considerarea efortului cursantului nu trebuie realizată monodisciplinar,ci cumulativ, ca efort de învățare la toate disciplinele și numărul de ore aferente
acestora într-o săptămână, conform orarului. Alcătuirea orarului trebuie sărespecte normele curbei efortului, în timpul unei zile și al unei săptămâni. De
asemenea, trebuie avute în vedere trecerile de nivel.
Este nevoie de asigurarea unei diferențieri a ofertei curriculare,
absolvenții instituțiilor de formare inițială desfășurând în activitatea profesională
activități dintre cele mai diverse – comandă, activități de financiar / resurse umane
/ administrare patrimoniu / tehnologia informației.
Cunoașterea, înțelegerea, acceptarea și asimilarea culturiiorganizaționale a instituției de formare inițială și de asemenea a instituției
jandarmeriei facilitează și sprijină procesul de recrutare a resurselor umane dar și
modificarea, întărirea și formarea unor comportamente organizaționale,
particularizate pe organizația militară.
Competențele moderne reprezintă soluția pentru formarea viitorilor
jandarmi care să fie dedicați muncii lor și să-și aducă aportul la revitalizarea
organizației militare. Implementarea acestora în cadrul sistemului de formare este
un proces lung și anevoios care necesită implicare, înțelegere și disponibilitate din
partea tuturor factorilor implicați, procesul presupunând reorganizare și
modernizare a sistemului formării profesionale în ansamblul său.
Cheia realizării unui învățământ performant este implementarea șidezvoltarea curriculară, a managementului ce trebuie aplicat pentruridicarea nivelului de competențe școlare ale studenților/elevilor și implicital rezultatelor obținute la examene, a calității capitalului uman și relațiilordintre diferiții participanți la actul educațional, dar și a dezvoltării culturiiorganizaționale.
Satisfacția în activitate determină eficiența acesteia. Gradul de
satisfacție al cadrelor didactice este mai mare sau mai mic în funcție de gradul de
participare și implicarea lor în realizarea activităților. Munca nu este doar un
18
mijloc de subzistență, ea oferă posibilitate oamenilor de a avea emoții și trăiri,
astfel starea în care se regăsesc cadrele didactice, de satisfacție sau insatisfacție
influențează manifestărilor lor organizaționale.
Efectele stării actuale se concretizează în reducerea de la an la an a
numărului și calității candidaților pentru profesia militară. Trecerea de la o
strategie de așteptare spre o strategie ofensivă în competiția pentru valorieste absolut necesară pentru a orienta spre instituțiile militare de învățământcandidați cât mai performanți.
Optimizarea recrutării și selecției resurselor umane este o prioritate.
În caz contrar, există riscul major ca personalul profesionalizat al jandarmeriei să
fie selecționat calitativ din eșantioane sociale situate sub standardele valorice
impuse de responsabilitățile acestei profesii, iar cantitativ, să fie asigurat sub
necesar, în ambele situații afectându-se capacitatea de îndeplinire a misiunilor.
Așadar, luând în considerație situația din învățământul militar actual,
trebuie să recunoaștem că odată cu crearea spațiului educațional unic în
învățământul european, societatea noastră solicită dimensiuni prioritarepentru învățământ. Una dintre acestea este desăvârșirea mediului școlar care
să încurajeze cooperarea, respectul, toleranța libertatea în activitatea deînvățare care ar forma elevilor deprinderi, competențe sociale.
Pentru aceasta este necesară formarea și motivarea unui corp
profesoral de valoare, de oameni cu vocație, cu talent pedagogic, devotați,pregătiți, onești, echilibrați cu ținută și stil personal.
Luând în considerație situația din învățământul militar actual, trebuie să
recunoaștem că odată cu crearea spațiului educațional unic în învățământul
european, societatea noastră solicită dimensiuni prioritare pentruînvățământ. Una dintre acestea este desăvârșirea mediului școlar care să
încurajeze cooperarea, respectul, toleranța libertatea în activitatea deînvățare care ar forma elevilor deprinderi, competențe sociale.
19
Pentru aceasta este necesară formarea și motivarea unui corp
profesoral de valoare, de oameni cu vocație, cu talent pedagogic, devotați,pregătiți, onești, echilibrați cu ținută și stil personal.
Printre măsurile ce ar contribui, apreciem noi decisiv, la realizarea
misiunii asumate de lege și a finalităților pe care și le propune formareaprofesională în domeniul ordinii și siguranței publice prezentăm grupat peurmătoarele paliere:
1 – La nivel organizațional :
- realizarea periodică a unor studii privind integrarea socioprofesională
a absolvenților în structurile operative, analizarea și valorificarearezultatelor;
- realizarea unor programe de integrare și adaptare astudenților/elevilor la specificul instituției de învățământ și programului destudii, de modelare a comportamentului, interiorizare și acceptare conștientă a
culturii organizaționale militare;
- adecvarea și corelarea permanentă a ofertei educaționale,
implementarea unor programe de pregătire viabile, adaptate evoluțiilor din punct
de vedere științific și, respectiv, realităților sociale și economice naționale și
internaționale, concomitent cu creșterea procentului activităților practice necesare
integrării facile a absolvenților în activitatea profesională propriu-zisă, în
detrimentul celor teoretice;
- crearea unui mediu de învățare favorabil și eficace pentrustudenți/elevi, inclusiv ținând cont de dimensiunea socială a educației;
- modernizarea bazei didactico-materială și realizarea unor laboratoareadecvate cerințelor de pregătire ( criminalistică, tactică ), adaptate standardelor
prezentului;
- identificarea și acordarea unor burse de excelență studenților/elevilorcu rezultate deosebite în vederea stimulării elevilor și încurajarea învățării;
- modernizarea spațiilor de cazare;
20
- creșterea perioadei de școlarizare în școlile militare de subofițeri dejandarmi în vederea realizării unei proporții echitabile între cantitatea deinformații de trebuie transmisă elevilor, formarea deprinderilor și acompetențelor necesare viitorului subofițer și timpul avut la dispozițiepentru aceasta;
- examinarea și selecția psihologică la admiterea în învățământul militar sămizeze mai mult pe aspectele motivațional - atitudinale implicândactivități creatoare, pe atribute ale inteligenței emoționale;
- implementarea unor metode și tehnici de predictibilitate a evoluțieiresurselor umane, realizate cu sprijinul psihologilor din Centrul deTestări al Ministerului Afacerilor Interne;
- realizarea unui control mai bun asupra raportului intrări/ieșiri în/dinactivitate pentru a dimensiona corect ofertele de școlarizare și programele de
pregătire;
- realizarea unor programe de training privind antrenarea abilitățiloremoționale (managementul inteligenței emoționale) cu rol în procesul creativ
și maturizarea empatică, în facilitarea relațiilor interpersonale în cadrul
organizației militare;
- extinderea perioadei de școlarizare la cel puțin un an și jumătate pentru o
corelare adecvată a conținuturilor predării la obiectivele și misiunea școlilor
de subofițeri și maturizarea profesională a absolvenților;
- realizarea unor descriptori de autoritate, includerea lor în regulamentele de
ordine interioară și urmărirea aplicării/respectării de toți factorii implicați în
procesul de învățământ;
- stabilirea unui barem minim de înălțime la admiterea în instituțiile deînvățământ;
2 - La nivelul activității didactice
- pregătirea specială a cadrelor didactice în domeniul predării și reunirealor periodică, în grupuri de dezbatere în vederea discutării pe linia
21
metodologiei predării, atât la nivelul instituțiilor de învățământ ale
Ministerului Afacerilor Interne cât și la nivelul altor instituții de formare
inițială din domeniul Științe Militare Informații și Ordine Publică;
- pregătirea cadrelor didactice pentru dobândirea și/sau dezvoltarea decompetențe de consiliere, monitorizare și facilitare a proceselor deînvățare, identificare, dezvoltare, testare, implementare și evaluare a unortehnici noi de învățare eficace, incluzând aici noile aplicații alecalculatoarelor și ale tehnologiei informației;
- crearea posibilității de evaluare a personalului didactic ( formular de
evaluare ) de către elevi după fiecare ciclu semestrial/anual de instruire,
completarea formularului realizându-se exclusiv în absența oricărui factor
extern și cu garantarea confidențialității evaluatorului. Rezultatele obținute pot
fi centralizate, prelucrate statistic și accesibile doar persoanei evaluate și
șefului instituției putându-se astfel formula politici privind calitatea instruirii
- susținerea și promovarea explicită a dezvoltării profesionale, pedagogiceși științifice a propriilor cadre didactice. Periodic, cadrele didactice pot
participa la sesiuni de formare în vederea îmbunătățirii competențelor de
predare și evaluare;
- realizarea unor programe diferențiate de pregătire în raport cunecesitățile unităților operative și oferirea posibilității de profilare aactivității viitoare a absolvenților ( financiar, resurse umane, comandă, pază
și protecție instituțională, ordine publică, administrare patrimoniu, secretariat)
avându-se în vedere și caracteristicile individuale ale elevilor;
- luarea în considerare a diversității studenților/elevilor, a necesităților lor și
realizarea unor programe de studii flexibile care să permită fiecărui
student/elev să își aleagă un traseu propriu de învățare, potrivit cu aptitudinile
și interesele sale, fără a se afecta însă obiectivele programului de studii și
competențele așteptate la finalul procesului de învățare;
22
- evaluarea și luarea în considerare a așteptărilor, nevoilor și nivelului desatisfacție ale studenților/elevilor, în raport cu programul de pregătire,
implicându-i activ în procesul de monitorizare, evaluare și revizuire a acestuia
dacă este cazul, alături de absolvenți și angajatori;
- facilitarea învățării prin realizarea efectivă a accesului la platformeleinformatice prin crearea de conturi de utilizator și realizarea unei biblioteci
virtuale adaptată nevoilor cu bibliografie de specialitate din țările Uniunii
Europene, la care să aibă acces atât studenții/elevii cât și beneficiarii
procesului de formare, cu posibilitate de intervenție a acestora în sensul
actualizării permanente conținuturilor;
- realizarea unor circuite practic-aplicative în cadrul instituțiilor deînvățământ;
- întocmirea unor grafice orare suple prin evitarea combinării nefirești a
ședințelor practice cu cele teoretice în cadrul aceleiași zile ce scot din ritm și
obosesc studenții/elevii precum și evitarea fragmentării programului oferind
astfel timpul necesar și posibilitatea profesorului/instructorului de a organiza
și desfășura activitatea folosind tehnici de predare/învățare moderne;
- realizarea unei metodologii transparente de evaluare/notare a stagiului depractică, care să includă atât personal al unității de învățământ cât și personal
din unitățile operative ( nu neapărat tutore );
- evitarea uzurii fizice și morale a personalului didactic prin luarea unormăsuri financiare sau de altă natură în vederea creșterii atractivitățiiposturilor didactice și realizarea optimului între numărul destudenți/elevi și numărul de profesori/instructori;
- instructorii din școlile de subofițeri să fie selecționați din munca operativăpe criterii de experiență și capacitate de comunicare, aptitudiniledidactice putându-se dobândi prin frecventarea unor cursuri organizateîn acest scop;
23
- renunțarea la materiile din planul de învățământ care nu au nici oactivitate corespondentă practică în munca operativă, pregătirea continuă
la locul de muncă sau prin cursuri de specialitate/specializare putând acoperi
acest segment;
- degrevarea tutorilor de alte sarcini sau evitarea suprapunerilor acestora pe
timpul desfășurării stagiilor de practică;
- cel puțin pentru unele teme să fie invitate/detașate temporar cadre din muncaoperativă cu un minimum de aptitudini de comunicare și pedagogie care
să vină cu prospețimea exemplului viu, concret din munca operativă care să
atragă și să stimuleze interesul cursanților;
- dezvoltarea de proiecte educaționale și realizarea de parteneriate în care
să fie implicate toate instituțiile de formare inițială din domeniul ordine publică
și siguranță națională;
3 – La nivelul activității studenților / elevilor
- reluarea cu elevii a stagiilor de pregătire la Centrul de Perfecționare aPregătirii Cadrelor Ochiuri;
- desfășurarea de către studenții Facultății de Jandarmi a unor stagii de
practică/specializare pe linie de conducere/comandă la subunitățile deelevi din școlile militare de subofițeri;
- modificare criteriilor de selecție a tutorilor concomitent cu realizareaunor programe de formare/specializare a personalului din unitățileoperative care desfășoară activități de tutelă profesională și identificareaunor modalități de stimulare/recompensare a acestora astfel încât aceastăactivitate să devină atractivă;
- eliminarea serviciului de noapte a cursanților pe timpul efectuăriistagiilor de practică, cel puțin a celor efectuate la structuri de protecție
instituțională;
Modernitatea procesului de învățământ și realizarea compatibilității cu
instituțiile similare din spațiul european impun profesionalizarea managerilor
24
educaționali de la diferitele niveluri ale sistemului de învățământ prin formarea
de competențe specifice managementului educațional nu doar cu caracter reactiv,
de soluționarea a problemelor existente, unele dintre ele identificate în lucrarea de
față ci și a unor competențe proactive, în măsură să anticipeze schimbări
indispensabile, inovatoare ale sistemului educațional militar și care să
fundamenteze teoretic practicile manageriale din instituțiile de învățământ
concomitent cu încurajarea cercetării științifice în domeniul psihopedagogic
pentru crearea unui climat psihosocial favorabil învățării.
Prin prezenta lucrare nu ne-am propus și nici nu ar fi fost posibil să
epuizăm toată problematica legată de formarea inițială a personalului care
activează în Jandarmeria Română. Aceasta este deosebit de amplă, de complexă,
plină de vulnerabilități și zone sensibile a căror eliminare presupune un efort
conjugat al instituțiilor de învățământ, al unităților operative, al decidenților
politici, al celor de la nivelul M.A.I. și până la urmă al fiecărui angajat în parte.
O viziune și o atitudine mai pragmatice și mai ferme, alături de strategii
clare pe termen lung vizând formarea profesională în domeniul apărării legalității
ar ridica literalmente profesiunea de jandarm în rândul profesiunilor de elită de
care în epoca noastră tulbure și frământată este nevoie mai mult decât oricând.
BIBLIOGRAFIE
A. Acte normative
25
1. Constituția României - adoptată în ședința Adunării Constituante din 21
noiembrie 1991 și intrată în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul
național din 8 decembrie 1991
2. Legea 288/24.06. 2004 privind organizarea studiilor universitare
3. Legea nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 - Legea educației naționale
4. Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei
Române
5. HG404/29.03.2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor
universitare de masterat
6. Ordinul MECTS nr. 4204 /2013 din 15/07/2013 și nr. 6.560/2012 privind
aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea
titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de
cercetare-dezvoltare
7. HG nr. 654/2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului
nr. HG nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al
specializărilor/ programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor
de învățământ superior pentru anul universitar 2016-2017, în vigoare de la
23.09.2016
8. HG 1418/2006 - Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele
de referință și lista indicatorilor de performanță a Agenției Române de
Asigurare a Calității în Învățământul Superior
9. H.G. nr.991 din 25.08.2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.813
din 07.09.2005, pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al
polițistului
10.OM6251/2012 privind aprobarea Regulamentului-cadru privind
organizarea, desfășurarea și normarea activităților didactice la formele de
învățământ la distanta și cu frecventa redusa la nivelul învățământului
superior
26
11.Ordin nr. 177 din 16 noiembrie 2016 privind activitatea de management
resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne,
anexa 4
12.Ordin nr. 199 din 15 septembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-
cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ postliceal din
Ministerul Administrației și Internelor
B. Lucrări de autor
13.Agabrian, M., Analiza de conținut, Editura Polirom, Iași, 2006
14.Albu, C. (coordonator), Managementul stresului profesional. Vol.3
M.A.I., București 2007
15.Andreescu, A., Managementul stresului, volumul I, editura Ministerului
Administrației și Internelor, București, 2006
16.Andrescu, A.l, Radu, N., Enuță, C., Albu, C., Psihologie Aplicată în
ordinea publică - curs universitar, editura Sitech, Craiova, 2015
17.Andrițchi V. Teoria și metodologia managementului resurselor umane în
învățământ. Chișinău: Print-Caro SRL, 2012
18.Arădăvoaie, Gh., Stresul psihic în lupta armată, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, București, 1993
19.Armstrong, M., Managementul resurselor umane. Manual de practică,
Editura Codec, București, 2003
20.Atkinson R. L., Atkinson R.C., Introducere în psihologie, București,
Editura Tehnică, 2002
21.Bălan, A., Stres și personalitate, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară
Clujană, 1998
22.Bogathy, Z., (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională.
Iași, Editura Polirom, 2004
23.Brate, A.T., Elemente de psihologia stresului: o abordare
interdisciplinară, Sibiu, Editura Alma Mater, 2002
27
24.Chelcea, S., Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și
calitative, Editura Economică, București, 2001
25.Chirică, S., Psihologie organizațională, București, Casa de Editură și
Consultanță, 1996
26.Condurache G., Hutu C., Iftimescu A., Mathis R, Nica P., Prodan A.,
Rotaru A, Rusu B., Rusu C., Saigal B., Voicu M., Managementul
resurselor umane, Editura Economică București, 1997
27.Cosma, M., Gestionarea stresului psihic de luptă, editura Academiei
Forțelor Terestre, Sibiu
28.Cosnier, Jean, Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor,
editura Polirom, Iași, 2002
29.Voicu, COSTICĂ, Ștefan, PRUNĂ, Managementul organizațional al
poliției - fundamente teoretice, Colecția Management și Științe
Comportamentale, editura Mediauno, Bucureşti, 2007
30.Dr. E. Mihuleac, Știința conducerii; Coordonarea atribut al conducerii,
București, Editura Academiei Române, 1987
31.Drugaș, M., Determinarea intrinsecă a nevoii de performanță, în Revista
de Psihologie Organizațională, vol. V, nr. 4, 2005
32.Efecte stresante ale câmpului de luptă. Studii și articole din publicații
militare străine, editura Militară, București , 1992
33.Erno DOMOKOS, Management. Baze teoretice și practice, 2000
34.Floru, R., Stresul psihic, București, Editura Enciclopedică, 1974
35.Folan P., Browne J., Jagdev H. Performance: Its meaning and content for
today's business research. Computers in Industry, 2007, nr. 7, Vol. 58, pp.
605-620
36.Golu, M., Tucicov, A. B., Dicționar de psihologie socială, București,
Editura Științifică și Enciclopedică, 1981
37.Holsti, Ole R., Content analysis for the social sciences and humanities,
New York: Addison - Wesley Publishing Company, 1969
28
38.Ioan Boboc, Psihologia organizării școlare și managementul educațional,
2002
39.Iosif Ghe., Managementul resurselor umane, Psihologia personalului,
București, Editura Victor, 2001
40.Iosifescu, ȘERBAN, Management educațional pentru instituțiile de
învățământ, Institutul de Științe ale Educației, București, 2000
41.Iucu, R., Pacurari, O., Formare inițială și continuă, Humanitas
educațional, București, 2001
42.Johns, G., Comportament organizațional. Înțelegerea și conducerea
oamenilor în procesul muncii, București, Editura Economică, 1998
43.Kaplan R. Putting the Balanced Scorecard to Work. Harvard Business
Review. September-October, 2003, p. 134-147
44.Kindt T. M., Building population resilience to terror attacks: unlearned
lessons from military and civilian experience, Air University, Maxwell Air
Force Base, Alabama, 2006
45.Lazarus, R. S., Folkman, S., Stress, appraisal, and coping, Springer, New
York, 1984
46.Lazarus, R.S., Folkman, S., The concept of coping, 1991
47.Lebas M. J. Performance measurement and performance management.
International Journal of Production Economics, 1995, nr. 1-3, Vol. 41, p.
23-35
48.Locke, E.A.,The nature and causes of job satisfaction, în M. Dunnette
(Ed.),Handbook of industrial and organizational psychology, Chicago,
Rand McNally, 1976
49.McGrath, J.E., Social and psychological factorus, New York, Holt,
Rinehart and Winston, 1970
50.Mc'Grath, J.E., Stres and Behaviour in organizations, Chicago, 1996
51.Meglino, B. M., Stress and performance: Are they always incompatible?
Supervisory Management, Saranac Lake: Martie 1977. Vol. 22
29
52.Miclea, M., Stres și adaptare psihică, Cluj-Napoca, Editura Presa
Universitară Clujană, 1997
53.Monat, A., Lazarus, R., Stres and coping: An anthology, New York,
Columbia University Press, 1991
54.Piéron, H., Vocabulaire de la psychologie, Paris, PUF, 1963
55.Pitariu, H., Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a
personalului, ediția a II-a revizuită, 2006.
56.Selye, H., Le stress de la vie. Le probleme de l’adaptation, Galimord,
Paris, 1975
57.Sillamy,N., Dictionnaire de psychologie, Paris, 1980
58.Stan, E., Profesorul între autoritate și putere, Ed. Teora, Bucuresti, 1999
59.Stora, J.B., Le stress, Paris, Presses Universitaires de France, 1991
60.Stora, J.B., When the Body Displaces the Mind: Stress, Trauma and
Somatic Disease, 2007
61.Tabachiu, I., Moraru, Tratat de psihologie managerială, București, Editura
Didactică și Pedagogică, 1997
62.Turcu, M., Efectele psihice ale perturbării somnului în serviciul de gardă
militară, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2001
63.United States National Institute of Occupational Safety and Health,
Cincinnati, Stress at work, 1999
64.Vlăsceanu, M., Legea lui Parkinson, în „Dicționar de sociologie”, C.
Zamfir, L. Vlăsceanu (coord.), Editura Babel, București, 1993
65.Zamfir, C.(coord.), Dezvoltarea umană a întreprinderii, București,
Editura Academiei, 1980
66.Zlate, M., Introducere în psihologie, Editura Șansa, București, 1996
67.Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional managerială, vol. 1, Editura
Polirom, Iași, 2004
68.Zorlențan, T., Burduș, E., Căprărescu, G., Managementul organizației,
București, Editura Holding Reporter, 1995
30
C. Articole, publicații, lucrări (studii) de cercetare
69.Brudan A. Rediscovering performance management: systems, learning
and integration. Measuring Business Excellence, 2010, nr.1, Vol. 14, pp.
109-123
70.Enuță Cătălin, Inteligența emoțională - o nouă perspectivă de conturare a
profilului liderului militar, în cadrul Simpozionului științific: Jandarmeria
română – tradiții și perspective, ediția a II-a, organizat de Catedra
Jandarmi, Pregătire Generală și Științe Socio-Umaniste în cadrul
Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Editura Sitech, București, 2
aprilie 2012, pp. 27-31
71.Karakas F. New Paradigms in Organization Development: Positivity,
Spirituality, and Complexity. Organizational Development Journal, 2009,
nr. 4, p. 89-121
72.Lasswell et al., The comparative study of symbols: An introduction,
Stanford University Press, Hoover Institute and Library on War,
Revolution, and Peace, Stanford, 1952
73.Mihai, Adrian, Sorin, Managementul calității în sistemul de ordine
publică, teză de doctorat în cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj Napoca,
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, coordonator prof.
univ. dr. Liviu Ilieș, 2011
74.Neely A., Gregory M., Platts K. Performance measurement system design.
International Journal of Operations & Production Management. 1995,
nr.15(4), p.80-116
75.Popescu S., Brăiteanu C. (coord.) Ghidul calității în învățământul
superior. Proiectul Calisro. București: Editura Universității, 2004. p 106
76.Pitariu, H.A., Predicția succesului profesional , Teză de doctorat,
Universitatea București, 2000, p1
31
77.Ripon, A.,Satisfaction et implication dans le travail,în Leboyer C.L.,
Sperandio C.J.(coordonatori), Traite de psychologie du travail , Paris,
Press Universitaires de France, 1987, p. 421–434
78.Rutter, M., Family and school influences on cognitive development,
Journal of child psychology and psychiatry, 1985
79.Weight, T.A., Cropanzano, R.,Well-being, satisfaction and performance:
Another look atthe happy / productive worker thesis, în Côte
S.,Affect and Performance in Organizational Settings, Current directions
in psychological science, 2, Published by BlackwellPublishers, Inc1997
80.Wholey J. Formative and Summative Evaluation: Related Issues in
Performance Measurement. American Journal of Evaluation, 1996, Nr. 2,
Vol. 17, p. 145-149
81.United Kingdom Health and Safety Commission, London, Managing
stress at work: Disscusion document, 1999
82.Vroom, V.H.,Work and motivation, New York, Wiley; Locke,
E.A., Personnel attitudes and motivation, în Rosenzweig, M. R., Poster, L.
W., Annual Review of Psychology, PaloAlto, CA,26, 1964, p. 457–480
D. Diverse
83.Ardeleanu, A., et al., Grand Dictionnaire de la Psychologie, Paris,
Larousse, 1999
84.Dicționarul de Psihologie Larousse, 2006
85.European Comission, Directorate General for Employment and Social
Affairs, Guidance and work related stress: Spice of life – or kiss of death
86.Ghid de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu Aprobat
prin Hotărîrea Colegiului M.E.T.S. nr. 3.1 din 23.02.2006 şi pus în aplicare
prin Ordinul nr. 140 din 25.02.2006
87.Ministerul Apărării Naționale - Marele Stat Major, Pregătire psihică
pentru luptă (manual), Editura Militară, București, 1993
88.Neveanu, P.P., Dicționar de psihologie, București, Editura Albatros, 1978.
32
89.Organisation of school time in Europe. Primary and general secondary
education. 2006-2007 year, European Commission, Eurydice, 2006
90.Raportul Consiliului European, 2002
91.Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008
privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a
lungul vieții - Anexa I Definiții
92.Recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017 privind Programul național de
reformă al României pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului
privind Programul de convergență al României pentru 2017
(2017/C261/22)
E. Resurse internet
93.http://en.wikipedia.org/wiki/Holmes_and_Rahe_stress_scale, accesat la
18 mai 2018, 21:30.
94.http://www.apa.org/psychologists/pdfs/adults.pdf („Fostering Resilience
in Response to Terrorism: A Fact Sheet for Psychologists Working with
Adults”, American Psychological Association), accesat la 26 martie 2017,
17:24
95.http://www.hsa.ie/eng/work_safely/workplace_health, accesat la 18
martie 2018, 17:12.
96.http://www.vitalitate.com/stresul_ocupational.htm, accesat la 18 martie
2018, 16:34.