ANUL III OCT. 1925 -IANUARE 1926 NRUL 8

DIRECTOR 1. GR. PERIETEANU AVOCATREDACTORI H. AZNAVORIAN AURELIAN BENTOIU =CORDELIA DOBRESCU = = LISKENMARGARETA GHELMEGEANU = L ROSETTI-BALÄNESCUM. MORA P. STRIHAN = T. TEODORESCU-BRANISTE

AL. VELESCU AVOCATI

SECRETAR DE REDACTIE = V. V. STANCIU = AVOCAT

PROCESUL LIVESCU(Fraudele dela Teatrul din

ILUSTRATU DE A. MURNU

EDITURA SOCIETATH ANONIMEBUCURESTI, Strada Artel 5 (langa

LEI 300.www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ANUL III OCT. 1925-IANUARE 1926 NRUL 8

DIRECTOR 1. GR. ANU AVOCATREDACTORI H. AZNAVORIAN = AURELIAN BENTOIU =CORDELIA DOBRESCU = DONGOROZ - G. LISKENMARGARETA GHELMEGEANU - 1. =M. MORA P. STRIHAN = T. TEODORESCU-BRANI$TE

AL. VELESCU =SECRETAR DE REDACTIE = V. V. STANCIU = AVOCAT

PROCESUL LIVESCU(Fraudele dela Teatrul National din

1LUSTRATII DE A. MURNU

EDITURA SOCIETATII ANONIME CUR ULStrada Artei 5 Palatul Justitiei)

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Procesul Livescu

Istoric-- Acte judIciare

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ISProcesul cunoscut sub sugestiv: Fraudele dela

Teatrul National", nu e procesul artistuluiDvescu. Marele pe care l'a avut acest proces,

sensational, ca desbaterile pe cari pri-fie culese, din cauza problemelor de de

arept discutate, ct din canza situatiei sociale a principa-inculpat. Inplinind nevoie, de sco-

revistei noastre, m'am fa(a uneia trebuit istoricul. Am pledat

proces, am un prieten. Mi se vapoate la impar(ialitatea. Ei bine, spre a

am dedublez personalitatea,de mine pe care a pledat proces,

izolez lasistoriograful. Dar desagregare nu mi-afolosit la nimic.

acum, ce s'as'a actele pro-

cu ochi rechizito-pledoariile cari s'au n'am de-

la o concluzie, aceia expunerea de fapte,de avocatul Perieteanu tribunalului, este

presiunea a nimic nu este de atenuat saumodificat.

Biblioteca Marilor Procese" dar,o din predoaria mea, la cari trimite

pe cetitori, ca la adele judiciare reproduse acestanexele Nr. I urm.).

www.digibuc.ro

6

Din toate acestea cu procesulfraude de la Teatrul National, care s'ar foarte

bine intituld (nu in sensul expresiunei utilizate lurneadiciard francezd), afacerea" ziselor fraude, e o

pe care au voit s'o unii, exagera-re, cea mai inscenare, pe care au inregistrat-onalele judiciare. Pentru satisfacerea unor meschineinterese politice, de grupulet, de s'au creat

fictive, end vorba de ni$te fraudela teatru, s'a transformat Palatul pecare s'a jucat, o cea mai Am

aci nostru. Avem de tras anumite

Chipul, care a fost pornit instruit fostu-lui sub-director general al Teatrului National, a in

pe le obser-lui referitoare la care-i

pe unii impricinati materie :Ziarele au povestit detaliile arestörii ; rdu-voitoarea

relatare ca mari crime ascunsetale. Faptele ale existentii intime sunt date

spre unor de Va trebui,a demonstrd ta, reunite in

acele un judeator de instructie nepre-venit, martori sinceri exacti, ziaristi discreti innacce-sibili de-a multimea, experti totul impar-tiali... In timpul tuturor dramei, al cärei tristrou vei fi, vei constatd, chip crud, viciil

noastre judiciare".Livescu cei at

unui cabinet de pentru anumite scopuri, altelecdt acelea pe cari le de dreptate derepresiune, n'au avut de a calea a-cele exceptionale, despre cari vorbe$te Guilhermet_Apoi, ajunsi de instructie, auvut experimenteze alte racile, relatate deautor:

In judelui-instructor memoriajudiciare. Judecdtoru de are drept

misiune el ar teoreli-ceste, le ca un cosa$, care cose$te timp,

www.digibuc.ro

7

neghina in realitate eldeclaratia inculpatului sub pretext de a

si de a in gura interlocutorului unrect, aproape totdeauna gândirea. Faptelenecesare constituesc aceea ce in argot-ul judi-ciar se numeste punct". de instructie e chinuitde punct". El va pune, mod in de a scoa-te in punct", chestiuni cari sugereazd un räs-puns".

in procesul Livescu s'ain tuturor normelor de indicate depica

Ceeace deosebire, fie relevat enefast pe care l'a /neat acestui proces o oarecarepresä.

Instructia s'a unor osanale laudeneobisnuite adresa judelui-instructor, zetmirat, operase o arestare, ce s'a dovedit

Instruc(ia s'a apoi in unei decare, la un moment a caraaerul atac

potriva magistraturei. de a lostchiar de o interventie parlamentard.

Toate bine determinat de a sejustitia.Ziaristi de profesiune sau amatori, cari nu cunosteau

nimic din dosarul pricinei, primeau informaffile delazise cronici judiciare, in

strecurau, termeni zvonuriletate necontrolate. nevoie ca opinia fie

din linistea, careei.

In ce justitia spus eiaceeasi campania,a impresiond instantele superioare.

campanie, opera acelorasi instigatori,n'a marcheze mai bine dedesubturile politi-ce ale acestei pricini. La a lost asaltul pentrugerea unor dorite mai pe

isbucnirea necazului insuccesullost nici abili.

www.digibuc.ro

8

ce tribunalul ziaruldin 3 1925, a publicul despre acest

teptat eveniment sub tillul: Sentinta procesul ziselorfraude comise la Teatru Nimic de obiectat.

a fost, de sigur, de judiciar agazetei cu redactiei. (Actele 28, I).

.Peste zile, alt ziar, Rampa" din 6de tribunal in proce-

sul Livescu, a timp un judiciar o-pledoariile, ce avuseserd (Actele

28, II).a fost de ajuns, ca viperile

Rampei" le coada, prinreprodusese o declaratie senzationald instantä ded-1 avocat Aznavorian, apärätoru d-lui Pisculescu. Prinaceastä declaratie numele P*ulescu, jus-ti(ia fusese cd toate mdrturisile acestuia

sugerate, timp, nu i senimic

. Ca ziarul Aurora", data de 9 1925,.un astfel intitulat: Clientii

gistratura", in sub-titlu: Cazul Livescu fraudeleNational. Un delicuent presa, justitia directiateatrelor de complot împotriva lui. Mavrodi Valjeanau cuvântul".

Prin acest cu pana$e de roman-fcaracterul unui diatrib,

autor, trivial violent, .semnaldpublic: o pornitä prin pen-tru reabilitarea parte din punct de vedere for-mal, dacd nu moral, a acuzatului Livescu", - ten-

de a justitia, ju-dece, pe ierarhici, cari l'au trimisjudecdtoresti presa". Pentru precizare se scoa-ted relief o declaratie a lui Livescu prin glasulnui avocat al tribunalului. Aluzieportagiul Rampei" .

atôtea minciuni. detractorulprin a pune 1) Cine avedmanevreze contra Livescu?; 2) Ce intereselucrul acesta?; 3) cum de presa a ?"

www.digibuc.ro

9

.Asupra tuturor anortimul vala clarificarea

Ca de a mai noi.aceasta, fie bine nu ne propunem

o ziarul Aurora", pentru

Mai nid nu ne trece prin minte, solidarizdziarului Aurora" cu elucubra(iile acelnia, care a

arucolul, de care ne care s'a strecurat, pro-babil, coloanele acelui ziar, fie prin mistificareafie prin acordarea unei nemeritate bunevoin(i. In

polemicele nu cadrul revistei noastra.Suntem perfect in limitele programului nostru atunci

cu publicarea desbaterilor unui proces,perniciosul rol, pe care uneori poate joace,

nu presa cea cum e cum oconcepem noi, ci anumite pene mercenare, ce dinfericire, azil ziarelor cari numde

ziarist.Nimeni nu se g4ndeste atace presa, cu mai pu-

eu, un colaborator al ei, care iubit-ointotdeauna.

bun nu poate contestd, cd presa tre-bue fie o mare dela

are delicata menire de a binde subde a trezi constiin(ele, de a

de a le combate, totdeauna curent pe cititori,informativd, despre activitatesau regresivd, de a stabili marele

datoritd numaipoate Cu indeletnicire presa, educatoare,

se launei Stat, se

factorii sociali de ordin.Un factor social util trebue tie constructiv,

Se dar, de serios este poate fizastrul atunci, la marea importanta tribund a

acces persoane, cari, catecbismul burniluiziarist, din interes sau din inconstien(d,

neexacte, sd ponegrea-asupreascd, propage

www.digibuc.ro

ceeace este mai gray, turburejustitiei, suprema a tuturor. Cronica judi-

in special, trebue fie oexpresiune a Informatiile

feritoare actele de resortul justitiei, oricare ar fi ele,mai malt cele de justitiei represive trebuesc

lese luare-aminte, din surse competente autorizate.trebuese controlate atentie,

cinstea averea oamenilor. Integral ziarist datordin lui se na$te, de cele mai multe ori, faimoa-

sa rumoare care pe culpabil, careadesea, de rigoare ale

abilitate calomnia pentru a acumuld asupraculpatului atdt mai ele sunt anonime. .

Pasiunea pe care Voltaire o numia dementa canali-ei", care e acuzatului, presaaceea care o poate intotdeauna ecourilemoarei publice, chiar pretoriu; judecti-torul, este influentat. Oamenii nuschimbat de din de indepdrtate,cari reclama, dela crucificarealui Isus". autorii numeroase de erorijudiciare, datorite faimoasei rumori dinle de

Rolul determinant al opiniunllorcurentelor de opiniuni poate fenomenulcontrar, prin crearea unei atmosfere favorabile

inculpat. Ea devine atunci, spun, dreptLaillier Vonoven, remarcabila lucrare Les

erreurs judiciaires", an puternic auxiliar al inocentului con-damnat".

Aceasta e o reparatorie.Autorul articolului din Aurora" dat,

de aceste de aceea acampania impotriva lui ce tribunalul l'achitat, uz calomnie Tocmai din

are un caracter aproapeminal. ce ne dovedim,

puse.Mai e autorulni acelei cronici

scandaloase, care zice: nu ne-am amestecat acum

www.digibuc.ro

Livesculur. place pluralul acesta articula(ianumelui. Ba, s'au mai amestecat sau hidramai multe capete, printr'o campanie judecdriiprocesului, tot prin coloanele ziarului Aurora"(Numerile din 17 26 Noembrie 1923) urmdrind

compromiterea unui anumit personagiu liberal.nu amestecdm aceasta

rectia ziarului Aurora a redac(ie suntem con-vinsi, cd a fost buna eisimplu tact grafic, n'a dar sä execute un ca-rambolaj publicistic, lucrul acesta a voit disimuleze.Deci o primä minciunä.

In al doilea nu Lhescu sau vre-un al luifdcut declara(ia de Rampa", in mod se poate

de exact, care a Acest e scris negrape alb, nu numai Rampa", chiar practicaualei tribunalului. Deci o a doua

In treilea Livescu sau lui, n'au ata-cat presa, general, ci numai pe mercenarii con-deiului, din categoria face parte pana ce aservit de instrument detractorilor, nu ai lui Livescu,ai aceluia, care a fost este realmente vizat. Deci o a trejaminciunä.

Ne permitem dar noi o intrebare: Pentru ceceste minciuni, de cari justi(ia nu poate fi desgustatd?Pentru ce? Pentru cd ele au fost pecari au avut au interes sd manevreze contra lui Livescu,spre a izbi indirect persoand, la mane-

presa a colaborat, nu trecut prin minteredued presa la persoana anonimului, care s'a la o

operd pu(in laudabild. Cu acesta am toateintrebdrile formulate de calomniator. Una ne-apat. Cine este sau mai bine zis, cine interesafii?ghicitoarea mea.

pe anonim ceard deslegarea acelora, carii-au pana informa(iite inexacte.

nu-i mai actele judiciare, des-baterile procesului Livescu, publicate de noi. N'am

cu d-sa. Articolul de care ne-am ocupat e un nimic,de acela pe care l-a dat prin ziarul Au-

fora" data de Julie 1925. Cu o

www.digibuc.ro

12

nantd, -detractorul nostru a atins de data asta culmeachiar justi(ia. Sub ru-

brica bombasticd: Din misterele Falatului de justitie.la fatá ale martorilor din procesul Livescu. Lupta Ma-

vrodi-Valjean injosirea justitiei", otgonulce scuza la

lonescu cei doi martori-infractori decari s'a acuzarea procesul Livescu,- onaivitate 1) Cine a persecutat pe Livescu?"; 2) An-cheta a conchis la lui Livescu, -eel a lui Livescu, - a sesizat Parchetul. Jude le in-structor a reluat ancheta". 3) De cedepozitiile... din comisia de administrativd auterorizat pe martori? Jude le-instructor i-a terorizat el?Dar cine a ordonat aceste terorizdri? Mister. Livescu ecret"; 4) D-1 care este un martor oarecare, dupáce l'a pe Livescu calitate de prezident al comiside ce apoi l'a a douate de rnartor in fata judelui instructor, apoi l'a pe

Livescu in De ce a capitulat d.jean tribunalului?" Apoi, 5) Ancheta

vinovdtia lui Livescu, a lui Livescu.Se punea chestiunea responsabilitätei, nu chiara d-lui Mavrodi calitate de director al teatru--lui"; 6) Livescu, condamnat, ar fi vorbit ori explicat d.Mavrodi ar fi intrat mesa. Atunci? Foarte simplu... D. Ma-vrodi tuturor martorilor frunte cu d. Valjean,depund favoarea lui Livescu, contrariu de cedepuseserd in fata comisiei de anchetä, d-lui jude-instructor". finalul: Vinovati ca Mavrodi Livescu sca-pä de sanctiune".

pornire rea nu mi s'a! S'o destrdmdm.1) Ancheta administrativd n'a conchis la vinovátia lui

Livescu. Ea a indicat precis responsabilitatea anumitpersonal inferior, din categoria cdruia nu parte LivescComisiimea de a avut chiar adaoge, con-

raportului fostele directiuni sunt cu totulsträine de constatate". Directia generalá a

a dat, din Octombrie 1923, un comunicatcest sens. pe care ziarele 1-au publicat la vreme.

www.digibuc.ro

13

2) Nu comisiunea de anchetä administrativä a sesizatParchetul a fost sesizat: a) de o plängere

de d. de director general albor. semnald niste de petre-cute sub directoratul referitoare la niste furniturilectriee; b) printr'un denun( anonim, ce s'a constatat mai

cd dela Bulfinschi. Oricum, ambeleclamatiuni nu se numele lui Livescu;

3) Martorii nu schimbat depozitiile fAcute lasia de nici n'au fost terorizati demembrii acelei comisiuni, f dent Nici

dintre martori, cari au fost audiati la de anche-n'au contra lui Livescu, nici chiar

teatrului, singurii vinova(i. Cdt despreclaratiile spre a se convinge demultiple, ce le-a determinat, articolului din ,,Auro-ra", n'are citeascd buna pu-

In fine, este inexact d-1 jude-instructorreluat ancheta administrativd. D-sa nu n'at-o, dar a nesocotit totul concluziile din raportulnei.

4) D-1 Vasilescu-Valjean, n'a de putinpe Livescu fata comisiunei, pe care o dovaddportul acelei comisiuni. D-1 n'a nici a doua

pe Livescu, calitate de martor, fata judelui instruc-tor, nu l-a putut fa(a tribunalului. D-1 Va!-

- care scoNnd la ivealdn'a avut o aceea de a fi cedat, pe deoparte unorimpulsiuni pornite dela dusmanii lui Livescu, ce populau lu-mea culiselor, pe de alta unor rnobiluri politice,- de

ce dat s'ar puted la condamnareaunor nevinova(i, a se la vreme.

fa(a tribunalului d-sa n'a a-rate realitatea restabileascd adevdrul, Mrdun de retractare. Mai malt d-sa exprirnatmirarea, cd adevdra(ii vinova(i, n'au fost trimisiProceddnd n'a servit pe nimeni, decât dreptatea.

a remedieze leziunile produse, asemeneaanticului Achile, care vdrful sale

extremitate voie, pricinuite.

www.digibuc.ro

14

Din toate cele expuse rezultd, autorul ultimuluiticol din Aurora" e un calomniator recidivist.

fi cunoscut de ceeace s'a petrecutprocesul Livescu, fi avut curiozitatea de a

un dosar de voluminos important.devenit din nou urechia publicului for-midabilu-i desag cu ceeace este mai caracteristicnid n'a disimuleze scopul, pe

cele din s'a singur,vorba despre d. Mavrodi. In campania judecd(ii,prin coloanele ziarului Aurora" s'a exprimat temerea,Livescu din nu va maiface declaratiuni compromiNtoare pentru d-1 Mavrodi ;cum Livescu a fost se condamna-rea lui pentru condamnat, ar fivorbit, ori Mavrodi ar fi intrat mesa".

Mavrodi numai d-1 Mavrodi, Livescupretext.

se detractorii. Livescu, chiar de-arfost pus pe rug, ce declare contra d-lui Mavrodi,

pentru d-lui Mavrodi nu i se poate nimic; darsolut nimic.

Ceeace ne mird e, a zkiru-lui Aurora" publicarea articolului din 111925, coloanele aceluia$i al s'a dat

scrisoarea d-lui Pompiliu loani(escu,celui de al VII-lea sector din partiduluiscrisoare prin care se precedentul articol, din 9Julie se strecurase neadevdruri, care d-sa a

la punct? imprejurare erd detepte asupra intentiilor care sebucurase de ospitalitatea coloanelor Aurorei",

sine eliminarea articolului. E singura care oputem acelui ziar, - de inadver-tenta pentru ziarul Aurora", la 3 1925, fraudeledela teatru : zisele fraude".

Cu aceasta am terminat penibilul solicitat deimpostor care i se Pe viitor fie maicircumspect nu e atunci cândcolaboratorii ei, la lumina zilei, auzul tuturor,dovezi palpabile strigâtoare o descoperirea

www.digibuc.ro

devärului o face sä evite erorile schimbse simte clevetirile infame vin sd-i suspectezepera de bund dreptate! atare

prin reprimarea delictelor de calomnie desvonuri false, de cari se face culpabil gazetarul, care,cu bund aduce invinuiri nedrepte jicnitoare,sau vesti mincinoase (art. 50, 51, 53 leg. presei;398 294 codul penal).

,,Presa, a spus drept marele ziaristNicolae intr'unul din remarcabilele sale discursuri, nu

s se ocupe de realitatea informatiilor sale,dar de aprecierilor sale, de interpretareaexactl, imparial complectä a evenimenteloi pe cari le a-duce la (Asupra de cari se ocupdpresa. Neamul 18 Decembrie 1911).

Cd cercetarea e oindatorire a ziaristului, indatorire arespectare atrage responsabilitatea civild chiar a u-nei gazete, cd unui ziar nu e un simplu deregistrare, obligat control garan-

tot ceeace i s'ar spre publicare;ziaristului nu e ca a o cooperare

ceeace se ci intelectuald care cereprevedere, perspicacitate prudentd, - aceasta nu se poa -te nu jurisprudenta a fost

consacre acestE de datoria ziaristului ca mai de a os'o informatiuni. S'a judecat cd dede e constituit chiar atunci

ar fi format unei rumori :acest caz autorul nu trelmid s'o de

de rurnoare nu sub de a (Cas. fr.9 1864, 21 Martie 1868, Pand. Fr., tom. 38, FaussesNouvelles, No. vezi de asemenea : Pand. fr. cit. 51

Cas. fr. 7 Noembrie 1884, S. 87, 235, care precizeazäbine datoria ziaristului, a citi tot ceeace se

jurnal).Nu e ca buna a editorului fi fost

sau informatii eronate, spre a deconsecintele unei repara(ielui pentru un calomnios; prima a

www.digibuc.ro

16

onest de a respinge pu(in, de a nu primizgomotele atentatorii la

noarea cetd(enilor". Bruxelles, 25 Mai 1881, Pas.1881, III, 287).

Indatorirea controlului se impuneziaristului, sunt instan(e judecdtoresti cari au

fie chiar tipograf.Cum o rdspunderea sa, devine

care nu ignord scrierea pe care es'o tipdreascd (in o de franc-masoni)

are drept scop mintea autorului eisoanelor ce se gdsesc denumite, care de a sef mai despre exactitatea atribuitd ace-

persoane" (Trib. Lyon, 5 Febr. 1897. Pand. Fr. tom. 50,pag. 18, No. 226).

Responsabilitatea civild a ziaristului, dinnesocotirea indatorirei sale profesionale de a modprealabil tot ce se coloanele ziaului, devinemai accentuatd atunci nu

de a nu-si articolele ce le pri-publkare, dar, de a la ce

chip anonim sau nu i-au fost comunicate:Ziaristul nu poate pretinde, pentru a se de

pundere, cd s'a o evorba de o scrisoare comitetului unei asocia-

particulare, care n'a o oarecare publicitatearma unei indiscre(iuni sau abuz, prin

cari a acea scrisoare, a fäcut totulpentru a face sä se realitatea faptului(Trib. Bruxelles, 12 1886, Pas. 1887, HI, 12; Jurispru-dentä Schuermans, Code de la Presse, pag. 357; Ch.Laurent, sur les délits de presse, pag. 68 urm.).

Aceste au consacrate la noi, - prile-unui proces ciudat, solu(ionat de Trib. s. comer-

prin sentinta Nr. 266 din 11 Februarie 1915, din carene extragem succint, darconsiderent: .... nici un ziar nu trebue sä publicemic, de a control veracitatea faptelor publicate".

Cu mai trebuesc reprimate tendin(ele, ziseziaristice, de a se balan(a prin aruncarea unorgunoaie publicistice acelei

www.digibuc.ro

17

Cititorii acestei reviste sd-mi ierte, dacd de olegitirnd am dat o prea mare intindere amarnicelormele uneori poate am fost prea incisiv. Sdierte acela, care m'a sd aceste riinduri. Evina sa.

De de vreme comprimam sentimentul deindignare, pe care sporit tristul spectacol,pe oferd tuturor justitiei, anumite adiuni

zise de presd, ce se pri-cinilor.

Nu odatd adele de instrudiune in materie penald austânjenite din cauza indiscretiunilor destdinuirilor -

cute prin nesdbuite.Nu odatd a delicatele ei lucrdri

prin felurite articole de insinudris'o influenteze s'alunge senindtatea, ce

trebue sd prezideze la distribuireadiciare se fac de foarte multe ori o nepermisd.

se culeg din toate gurile, nu sunt bazate pe actesau pe celor nu sunt verificate; unvânt, se aduce la cuno$tinta marelui public neconforme realitatea cum din ele public se recruteazd mar-

sd depue justi(ie, nu depozitiile auinfluentate pe cale de sugestie. Cu chipul aces-

cei de dincoace de bard au nevoi(i dedublezepentru a face ca sd uneori, -

din fericire rare, -ceste despre aceia, cari mareachemare dincolo de bard, nu s'au sim(it stingheri(?,turburaji, din cauza fal$elor de

E bine se cd au nevoie de lini$tespre a duce bun anevoioasa Malta

a fi criticate sau läudate pecale de desbateri contradictorii ininstan(elor superioare, ce spus ultimulei cuvânt comentarii obiective, doctrinate lavenit. sau discutiile, ce s'ar face sunt

deci atunci mai ales, se faccu denaturarea

Tout croire, surtout l'invraisemblable; tout espé-rer surtout l'impossible", la care face aluzie G. Clémen-

www.digibuc.ro

ceau- Le grand Pan, nu trebuie mai subforme, cronicele judiciare rezervat numaipentru luptele politice.

Oprind aci dureroasele pe cari le-a sugeratacea de a se cred jurul procesului

dela Teatrul oinculpat de a se prin insinudri

alarme, datori suntem a mai adân-asaltul dat justitiei, spre a fi din

calea ei, cd la asalt,rezultatul final a fost o biciuitoare

Ordonanta V de fructlungi turmentate gestatii, s'a pe

de intinse. Ea a sesizata o puted impresiond prin hipertrofica-i

Magistratii tribunalului S. III, cari aude transformat sala de

care anumite pututsi reculegerea de sub povara aciunei, iar allele au putut fi scrutate, ade-

-Cu chipul acesta a fostopera d-lui instructor a sub

de zdrobitoare dovezi, menite spulbereConsecinta nu fi una: achitarea, pe care

tribunalul, o deliberare, a pronuntat-o prinNr. 1183-925. Actul Nr. 27).a cdrei

motivare, pe magistratul redactor; semai ales prin chipul care a pund punctul pe i",

ce priveste anumite chestiuni delicate,reliefând atitudini echivoce, preocuparede a scoate detransparente suspecte. - Nepresionant caz de de sin-

cum n'am avutdes, care

Larga motivare a sentintei tribunalului, caelocventele dovezi de acumulate

tribunalului, a avut pe partea civild,-

www.digibuc.ro

19

care exprimase chiar desbaterile oralenumeroase reticente privire

culpabilitate ei drepturi dear fi mai departe o convingereadmiterea sale civile.

Teatrul National dar, nu de calea apelului. Baceva mai pentru a da o probd desprererea pe care o despre vinovdtia luiGenera a Teatrului National, cu adresa 'din 27 August1925, pe Livescu Teatruluidin Nr. 29).

In schimb, Parchetulobicei, acela de a apeld intotdeauna sentintele achi-pronuntate zise importante.

judecata de Apel din Bucuroti. Motivetede nemultumire printr'un separat memoriu.

anexa Nr. 30).Acest apel a repartizat la sectiunea unde foto-

Ministerului Public ocupat de Al. Costin, petunci procuror de

Pe toate buzele o :Ce atitudine va distinsul magistrat, -

din nenorocire vremelnic reprezinte interesele socie-instantei de apel ?

Am nedumeririi, umbraGr. pe care o evocasem tribunalului,

ochilor, impimandu-mi fac o apropiere, ode continuitate, opera magistratului

activitatea pe care s'o inte, acela care, scurt interval de amp, manifestase

profesionale.Pentru mine, procesul fraudelor dela National,

alambicat prin docta agera minte a procuror Costin,nu putea conduce la sustinerea rechizitor de condam-nare.

Cu m'am pe bancadela 18 Septembrie 1925, a de Apel. mi-a

Jost dat, memorobild zi, am oprofesionald, de cari credeau

ca mine.- Costin, delicatulrol are un acuzator public, tot de bine in-

www.digibuc.ro

20

mai 'nainte sarcina de a peseama de a pri2

cinei, de psihologia persoanelor suspecte din cari instruc-ei colaboratori, de acel amalgam

de contradictii demascate, a consacrare arfi constituit, nu numai o sfidare justgiei drep-tului, dar chiar o jicnire a celui mai elementar bunridic, a declarat, acea fireascä

nu poate debunalului, - a omite bine justifice conclu-ziile. (V. Rechizitoriul).

cu declaratie, care eatoritatea pe care i-o trecutul prezentulgistrat, care intotdeauna s'a distins prin integritatea,gacitatea lui culturd,rolul devened totul nul.

Aceastä s'ar fi pursimplu respingerea introdus de Parchetul tribuna-lului, dar de Parclzetul Ca unpentru care indeplinise im-partialitate delicatu-i oficiu, prin glasul

dintre ei, exprime cuvinte, credirga pecare o avuseserd cd gestul solicitator de dreptate se va pro-duce, elogiul firesc desprins din realizarea acestei credinte.

al doilea fu succint, liniamentegenerale, injonctiunea Curtei, pentruei edificare, pledoaria rostitä de subsemnatul tribu-nalului, stenografiatä fu la dosarulzei, pentru a de concluzii a fi ve-dere prilejul pronuntarea deciziunei fu

Spre stupefactia generald ziva decizi-unea s fie Curtea prin incheerea No. 4861

din nou pronuntarea, tot astfel deori, prin eu No. 4965 4983-925.

Pentru cei se la pre-lungirea deliberdrei s'ar meticulozitdtei vreunuia din-tre consilieri, care cerceteze voluminosurdosar fild fild ; fu ideea, mai probabild, cd

Curtei s'a produs vreo nedumerire ce priveste ne-vreunuia dintre inculpati. Nimeni n'a presu-

pus cd ziva de 25 Septembrie 1925 va aduce ea o deose-

www.digibuc.ro

21

bild d-lui consilier opinune carese cd au achitati de tribunal tref

inculpatii, cd, apelul d-lui prim-procuror al tribuna-nesustinut de Parchetul Currei, fie admis.

(V. Actul Nr. 31).Eu care am avut am preten(ia cd cunosc

mai bine oricine procesul frandelor Teatrul(ional, in complexitatea lui, care am ampentru distinsul integrul magistrat care a semnat aceapiniune, una din acele excelente. pe cari nimic n'opoate sdruncind, am din al cer.Mirarea mi-a lost de mare, mi-am zis cd, probabil

eu, cdt cinci magistrati, am gresit ina inculpa(ilor special a lui Livescu, a

lost pentru mine o infrigurare s'a$tept motivareasensationalei in a iesit din lungavoioase-i elaborare, am putut s'o s'o recitesc, cuo explicabild aviditate, sentimente potrivnice m'auprins: bucuria de a cd nu md credin-(ele mele privire inculpatilor, decep-

de a cdtru prima o aproape totul de

Rog pe pre$edinte al Cur(ii de Apeldin Bucure$ti S. sd-mi iertetate. sa, de mari i-ar fi merite,ne n'a izbutit sdruncine de pu(in autori-

lucrului deciziuneadar constitue o pagind profund

fapt drept, mai inexplicabild.nesocotind elementare principii de drept penal, tinde cre-eze de lege stabileascd

cu sacrificarea probei-valoare, de-preciate, este cd, pentru ca condamni nu tre-hue te serve$ti de probe condamnate.

propun critic, in unui isto-opinia d-lui ar reproduc

proape ptedoariavor ea tot arsenalul de argumente, care, ierte-

mi-se de in mod defini-primejdioasa incercare de a se erige in sistem de ire-

frangabild legald institutie : le te-

www.digibuc.ro

main de la Reine" de a se dovezile necriticabilecontinute dosar penal, sub pretext de convingere fmaid cu aproape metapsihke. sunt

: cum a putut magistrat afirme, ca ar-gument final culminat, cd culpabilitatea lui Livescu eperfect doveditd, considerafiunei cd subalternü

ar sd din propriadin care foloasele le numa el personal.

Dar nu s'a dovedit oare pe deplin, cu toate demartori cu chiar recunoa$terea, a celor doitrebnici unei nesdbuite, cd ei sin-

cari au tras profit din abuzurile decd au acest chip sume de bani dela

Livescu, cdt dela ?Cu aceste sumare observafii, conserv supriza care

mi-a pricinuit-o osebita de GoglniceanaLivescu, mai ales pe care

o aveam de a sale, -fie ele deosebite de alecolegilor fie inglobate deciziunile la cari a colaborat,

de dreptate.Nefolositoare pentru opinia sa va serviautorilor fraudele dela

fie pentru a-$i melancolia pe care le-a pro-vocat-o marele insucces obfinut, fie pentru a-$i din eafaimosul scut al bunei credinte, care de prime ac-

pentru calomnioasd.Acestea zise, pentru a rog pe cittiori

scuze micile lacune pe cari le vor inal Bibliotecii Procese. - Lipsa pledoariei

d-lui a unora dintre portretele gra-fice literare, se datore$te unor cauze independente de

noastrd. - Am mai avut sd ne dediferenfa care ne inconjoard sfortdrile pe cari le facem pen-tru atingerea ce nu pare destul de intere-sant pentru Sd ne deocamdatarelativul pe putem obfine. va finoroocs mai fertil.

I. GR. PERIETEANU.

www.digibuc.ro

ACTUL No.

de sub-director general lui I. Livescu ded-1 Al. Mavrodi

1NCUNOSTIINTARE

la cunostinta, ca in conformitate art. 6 din legea teatrelorse tree urmatoarele atributiuni ale Generale d-lui Ion Livescu,Sub-Directorul General al teatrelor :

Va d-sale de Sub-DirectorGeneral de membru in administratie, va va con-

cheltuelile curente de scena ale rapoartele regiso-ratului ale de ; va biletele de favoare ; va supra-

repetitiilor a spectacolelor, putând le-pentru lipsuri sau contraveniri la prevederile regu-

lamentului sau a ordinelor personal, fie artistic, technicde ; va lua administrative dictate in totcuprinsul al teatrului.

DIRECTOR GENERAL (ss) A. Mavrodi.

23 lanuarie 1922.

ACTUL No. 2.

de sub-director lui I. Livescu deI.

DIXECTIUNEA A TEATRELORServiciul Administrativ

No.Bucuresti, 1 1923.

Sub-Director General,

Vi se face cunoscut, conformitate art. 6 legea teatrelor,urmAtoarele atributiuni ale Directiunei Generale :

Veti in Dv. calitate de Sub-Director Ge-si de membru in de administratie,

www.digibuc.ro

24

curente de ale atelierelor, rapoartele regiso-zatului ale de serviciu ; veti biletele de favoare, supra-

orelinea repetitiilor a spectacolelor, amenzilepentru intârzieri, lipsuri sau contraveniri la prevederile regula-

mentului sau a ordinelor date, - intregului personal, fie artistic, technic saude ; administrative dictate de

cuprinsul scenei al teatrului totul lipsaPrezenta deciziune se va pentru cunostinta generalä.

DIRECTOR (ss)

3

Prima demisiune a lui Livescu

No. 2-1 Aprilie 1923

REFERAT

1 Apr. 1923D-1 Liveseu este

continue a(ss)

Domnului Director General al Teatrelor,

rog primiti dimisia ziva de Aprilie a. din delegatia degeneral ce mi s'a dat de Ministerul Artelor.

Primiti asigurarea deosebitei mele stime

SUBDIRECTOR (ss)

www.digibuc.ro

25

ACTUL No. 4

A doua demisiune a lui I. Livescu

No. 762-923

REFERAT

Se primefte demisia zivade 7 Sept. 1923.

vade serviciu.Director (ss)

Director General al

duce la bun le care am primit-o dela co-mei artisti ai acestui teatru, de-a li se actualele salarii, rog

binevoiti a act nu pot departe delegatiunea onorificdsubdirector al Teatrului National-din pe ziva de 7 Sept. 1923.

SUBDIRECTOR GENERAL (ss) Livesca

ACTUL No. 4 bis

Petitia societarilor Teatrului National prin care solicitasesporirea salariilor

Domnule Director General,

Subscrisii societari ai Teatrului National, de situatiane gdsim ne-am am de 2 ani

rile societari stagiari cum ale celuilalt personal au a-ceieasi.

Toate institutille au sporit lefurile din an in an, nu ni s'a acor-dat nici sporurile recente acordate tuturor.

rugäm insistentd, Domnule Director General, comunicaticriginal cererea Domnului Artelor prin care

lefurilor de ni se dea totdeodatd, tuturor, sporul deAprilie 1923.

www.digibuc.ro

6

Nevoile haine articole de cnorm dar-strict exercitärii prof esiunii, cum tram nostru al farniliilornoastre putinta de a mai cu lefurile existente.

Un corist 4500 lei la un masinist la noi 3500, un stagiarde cl. ia in mânä vre-o 3450 ; un societar de cl. in mâná 8500pe un comprimar ia 8-10000 lei lunar.

situatie nu mai este tolerabilä D-v Domnule Director Ge-neral, de-a solicitudine nu ne sunteti rugat interveniti de

faceti inceteze 'stare de lucruri, taietuturor sá dezorganizeze lnstitutia Teatrului National, tocmaidezvoltarea culturalá a neamului, este atâta nevoe de el.

In asteptarea unei rezolviri favorabile urgente, multumim DomnuleDirector General, pentru stäruinta ce pune mandat coleguluinostru Livescu, reprezentantul nostru comitet, sä dea

aceastä privintä atât D-voastrá cât Domnului Ministru al

Primiti Domnule Director General asigurarea noastreeonsideratiuni.

C. Nottara, Ar. Demetriad, Brezeanu, Mircea Pella, V. Toneanu,Constanta Demetriad, Soreana, Cristian Dutulescu, Barbelian,D-na Gusty, V. Valentineanu, Ana Luca, I. G. V. Enescu, P. Gusti,R. Bulfinsky, C. Petrescu, G. Ciprian, A. Atanasescu, Maria Filotti,mitrescu, Agepsina Macri, Maria Giurgea.

ACTUL No. 4 ter.

Adresa Directiunei Generale a Teatrului care s'acomunicat lui Livescu primirea demisiel

A TEATRELORServicial Administrativ

No. 762.

Septembrie 1923

Domnule

Vi se face cunoscut, vi s'a primit demisia Dv. din delegatia onorificade sub-Director al Teatrului National, delegatie ce v'am dat art. 6 dinlegea teatrelor.

'I aduce muliumiri pentru serviciile adaseteatrulul.

Director General, (ss) Vasilescu-ValjeanSecretar, (ss) G. Plopeanu

www.digibuc.ro

7

ACTUL No. 5

publieat ziare de Directia aNational, dupa terminarea cercetärilor Comisiunei de

anchetä administrativä

NATIONAL

generalä a teatrelor ne trimite urmätorul Comunical:.,Comisiunea de anchetä" si-a terminat la Operä si

National din Bucuroti. La acest din teatru, comisiunea a deseo-serioase nereguli ai autori sunt functionari

cärora se vor lua cuvenite.stint de neregulile con-

(Ziarul Universur I Octombrie 1923)

ACTUL No. 6

MIN1STERUL CULTELOR ARTELORGenera a Teatrelor

No. 50.862. 4 Octombrie 1923

I. Livescu, artist-societar la Teatrul National siProfesor la Conservator

Ca urmare la referatul asupra felului cum au decurs sezatorilepropaganda Ardeal, subventionate de noi conduse Dv.,avem onoare a vä conoscut, Ministerul multumeste

a tinnturilede curând alipite.

Director General (ss) VASILESCU-VALJEAN

Sub-Director General. (ss) Dumitrescu

www.digibuc.ro

28

ACTUL No. 7

PrOlectul de ráspuns prin ziare formulat de L ,vizatde Directorul General

No.

se registruVALJEAN._

Din motive personale bine determinate in petitia mea mi-am dMdin de Subdirector al Teatrului National din Bucuresti.

misiunea mi-a fost primitä adresa No semnatä de DirectorGeneral al Teatrelor care mi se multurniri pentru Serviciileaduse institutiunii.

Profitând de prilejul demisiunii mele prietenii" vor m'atacevechi cunoscute prccedee. Atâta pot le raspund : rcsping

dignare sau

ACTUL No. 8

Reelamatia Directiunei Generale a Teatrului National

No. 7040.

Pr. 22 Oct. 1923

D-lui Jude-instructor cab. 5en rugamintea aconform art. 45 proc.

AL.

fac reparatiunile strict necesare, la aTeatrului National, am aprobat deviz de valoare de 12.000

spre zece mii lei). In ultimul timp urmand sa achit c stul lucra-rilor, marea mea mirare m'am in prezenta a doua (facturi)

www.digibuc.ro

29

conturi : dela Cassa Grosswald pentru 46022,40 lei altul delaConescu pentru 18.891,50.

Ambele firme sustinând am furnizat Teatrului National maferialelein facturi, am delegat pe inginer Popescu constate in

fapt tot ce se facturi a intrat in Teatrului Na-tional inginer mi-a comunicat numai o parte din segäsesc la noi.

Mentiunea bane de de pe facturile Conescu` este facutäinspector al teatrului D-1 Pisculescu.

cert o parte din materiale au invä sä binevoiti a ordona o cercetare á aplica

venite celor vinovatí.Cu acesta rog sä se cerceteze alte nereguli

pe care voi avea onoarea a vi le semnala.refer la adminisrative care privesc gestiunea suoscrisului

ca director al Teatrului National.Atasez un dosar cu 11 53 file un proces verbal ra-

poarte.

Cu(ss) VASILESCU VALJEANDirectorul Teatrulul National

(Fila 44 Dos.

ACTUL No. 9

anonim

13.688. Dos. 218-923.Oct.

A se avea vedereafacerei.

(ss) PAPADOPOL.

Judecator de Cab. V

Aflând ati lost sesizat cercetarea fraudelor comise de curând lateatrul privitor materialele electrice, suntem surprinsi cum se

sa se musamalizeze fraude mult mai grave decât acestca careau deja constatate de o de ancheta.

Credem ca accste fapte pe care azi, le toata lumea, de asanu sau General al Teatrelor le-ar

www.digibuc.ro

30

; dar nimeni pe n'ar putea facä aceasta ; cäci baniireprezintä truda munca a actorilor.

Noi toti actorii, Teatrului vä rugám cercetati :

Dosarul fondului de pe 1922-1923.2) cheresteaua care trece de 180 m. c., a intrat sau nu in

3) Dach materialele de au fost real primite sau nu.4) Dacá cele nouä mii kgr. vopsele, e posibil sä fi servit la câteva

piese de teatru.5) Ce este cu facturile privire la postamentul scenei.

Ce este co Ovanez", acest comerciant, chiarsocrul camaradului nostru Mielu Constantinescu, a spus ginerelui cätoatä'factura e

Ce este toate murdäriiie de Pädureunde d-1 Director General, sä musamaua

in afacere.Nu-si dä d-sa, cá nu poate stea pe scaunul ce ocupä

asemenea

Un vechi societar care a servit treizeci aniNational

45 Dos.

ACTUL No.

ORDIN DE SERVIC1U

27 1923

LA DIRECTIA DE SCENA

Vi se face reprezentatia de de 27 Oc-1923, se va da pentru de carierd dramaticd a D-lui

Livescu, programul va stabili D-sa de acord

Director General, (ss) VALJEAN.

www.digibuc.ro

31

ACTUL No. 11

ORDIN

27 Octombrie 1923

LA CONTABILITATE

Vi se face cunoscut, reprezentatia de seará debrie a. c., se va da pentru 30 de cariera dramaticA a D-lui Ionvescu, programul ce-I va stabili D-sa de comun acord Directiunea.

Reprezentatia se va da in folosul sdu, dupe ce se var deducetuelile serale de scenä.

Director General (ss) VALJEAN

ACTUL No. 12

Ordonanta de zi prin care s'a dispus emiterea mandatului dearestare contra lui Livescu

JUDECATORUL INSTRUCTIE AL TRIBUNALULUI ILFOV, CAB. V

1923 Noembrie 2

interogatorul luat azi inculpatului Ion :

Väzând imputatá inculpatului Ion Livescu, este instruc-tia la periculos publice :

Dispunem :A se da mandat de arestare inculpatului Ion Livescu, supunandu-se

spre confirmare la Trib. Ilfov s. I 3 Noembrie a.

Jude Instructor, (ss) M. lonescu Papadopol

(ss) D. Chiritescu

www.digibuc.ro

32

ACTUL No. 12 bis

Telegrama primitá de I. Livescu in Penitenciarul

D-lui Livescu, penitenciarulCaracal - 185 - 39.2145 data 3-11 ora 3

Maestre pentru noua demnitate ce ai ocupatla mare, la saline.

dramatica Victor Malcoci.

Actul No. 13

Campania de presá anterioarg judecAtei concomitentdarestárii lui Livescu

FRAUDELE DELA TEATRUL DIN CAPITALA

Arestarea subdirector general I. Livescu. Confirmarealui

Instructia afacerea fraudelor dela Teatrul National estemull zel de cdtre d. al cab. 5

arestarea fostului Radu Pädure, care a avutla orele 9 seara, eri la 8 seara a o noud arestare, mai

aceia a tostului general,' d. Ion Livescu.Spre a se alunge la arestare au avut toatä zivaascultari de descinderi.

Din acestea reesind dovezi de pentru parchetpriveste pe fostul subdirector general al teatrelor, d. procurora deschis impotriva d-lui Ion Livescu pe baza urmätoarelortexte din coclul penal : 47, referitor la abuzul de autoritate combinat124 referitoare la apoi art. 322 323, vorbesc despreabuzul de incredere.

deschiderea publice, d. judecator Papadopol a luat uninterogator d-lui Livescu apoi a mandatul de arestare.Prin mandat, d. Livescu este acuzat calitate de subdirector ge-

neral, prin abuz de autoritate a procedat la comiterea de falsuri fac-turile ce se prezentau pentru materiale furnizate teatrului ; astfel fac-

www.digibuc.ro

33

emisii de comerciantul Himelstein, in valoare de 42 mii lei, a dat ordinse in ea, s'a furnizat teatrului o mie metrii ameria",

pe când in realitate se furnizase acel comerciant pentruparticulare ale d-lui Livescu.

Mai este acuzat cá a dat ordin se factura,magazinul de fierárie Gologan, 6 servicii de sobe, cari au trans-

portate la domieiliul d-sale, factura s'a pe numele teatrului,care a platit-o. Apoi a se treacä in factura eliberata deComänesca pe contul teatrului, suma de 6 mii lei ce reprezentau o

casei d-sale din str. 37.In complicitate lostul Radu Pádure, arestat, a deter-

minat pe tâmplarul teatrului, V. lonescu, doub facturi inloare de 123 mil lei - facturi date de - si in cari s'a tre-cut postamentului scenei, pentru ca actele justificative carimente reprezentau acea reparatie si care nu dipatsia suma 52 mii lei,

justifice materialul intrebuintat pentru cenfectionarea stil .,re-gence" celelalte ca sculptura, strundritul renovatul mobilei

pentru uzul d-sale personal.In fine, abuzând de autoritatea ce-i conferea functiunca

rcctor, a pe Rádulescu si V. lonescu. din serviciul tea-trului, ca din materialul institutiunii confectioneze d-sale mobile an-meroase tapiserii, lucruri cari au platite din teatrului.

Acestea sunt acuzatiunile in formula i pe temeiul ei se adiscuta care este chemat se asupra

mandatului de arestare.In ce priveste de arestare a lui Rado Padure, el a lost con-

ieri de tribunalul S. I compus din presedinte D. Cer-nescu judecitor Calmuski, urma conchiziunilor puse d. procuror

. judeckor Papadopol va continua astiizi instructiaZiarul

ACTUL No.

Raportul Comisiunei de anchetá administrativä

5. VI. 923. Cu contenciosului.(ss) AL.

MINISTERULNo. 59.839. 6 1923

Rcgistratura

Domnule Ministru,

Subscrisii ai instituitâ de d-v, prin deciziumaNr. 45.774-923 spre a cerceta situatiunea teatrelor subventionate de Stat

Biblioteca Marilor Frocese

www.digibuc.ro

34

depunem raport privitor la administratiunea Tea-trului National din Bucuresti, depunem celelalte rapoartevom fi terminat cercetarile in curs la Opera celelalte teatresubventionate.

Teatrului National din BucureVi.pe principiul unei asociatiuni a artistilor de

medie realizand destul de insemnate, totusi, Teatrul Nationaldin nu se poate sustine prin resursele proprii ale dra-matice, ci gratie subventiunei anuale ce primeste dela Stat prinsubventia provenita din venitul timbrelor pe spectacole.

La aceste subventii trebue gratuitatea luminatuluicare cad sarcina comunei Bucuroti.

Cauzele care au determinat situatiune sunttoarele:

mentionam in primul preocuparea a tuturordirectiunilor de a prezenta spectacole de un nivel artistic ridicat, corespun-

progreselor de marele scene sträine.bue constatam, satisfactiune, maioritatea pieselor modernedin repertoriul mondial, au fost reprezentate pe scena Teatrului Nationaldin Bucuroti, cele mai conditiuni. Vom maideparte, directiunile meritä atentiunea acestui Onor. Minister, pentru

artistice demne de primaorganizatiunea administrativä nu le-a o supraveghere

a sumelor acordate scopul de mai sus.bugetul pe anul in curs anii precedenti,

comisiunea el nu mai corespunde adevaratelor nevoi ale Tea-trului National, trebuie prin majorare, pus in concordanta cusituatiunea Trebuesc sporite toate salartile deosebi acele alestagiarilor, cu lefuri ce 2 3 mii lei. De ase-menea e nevoie a se acorda sporuri personalului technic care nu poatecontinua lucreze cu retributiunea actualä. cu titlu de exemplupe masinistii de cl. a obositoare este retribuitä cu 1400

lunar. Din principalele articole bugetare care sporiri, dinscumpirei crescande a materialelor, fondul de toaletä fondul de

Pe anul in curs s'a alocat lei la fondul de toaletäin miele piese indicä 3 toalete un singur rol. Din aceastä

fondul va fi cu mult pe exercitiul actual. Aceiasi obser-pentru de care va trebui majorat de scum-

pirea materialelor curente: lemne, vopsele, etc. esteca National din Bucuresti, nu mai poate continua

subventia artistic, e tot dese pot realiza serioase economii. Pe de o parte redus per-

sonalul artistic prea numeros de parte exercitata o supravegherela sumelor alocate la art.

Orgnizatiunea a Teatrului National.Comisiunea organizatiunea administrativä

fundamental. Directorul Teatrului National, absorbit de preocupa-rile de ordin artistic: distributia rolurilor, alegerea pieselor, repetitii de

de comitet de etc. nu se poate ocupa inmod serios de numeroase cbestiuni de ordin administrativ i se

www.digibuc.ro

35

zi : recuzita, ateliere, furnituri, depozite, inventar, reparatiuni,etc. o rânduialá a gospoariei teatrului, trebuie ca directorulsä aibä numai grija alatuirei repertoriului lui.

In acest scop comisiunea este de ca in vederea uneia legei teatrelor sä se in chiar bugetul anului 1924 un post de ad-ministrator al acestei institutiuni. Bineinteles, Infiintarea acestui post, nu vastirbi nimic din itributiunile actualei directiuni sub raportul artistic,nistratorul trebuind sä urmeze indicatiunile directiunei privitor la reper-toriu realizarea lui. intreaga gestiune administrativäconturi, inregistrari, furnituri, inventare, reparatiuni, etc. administratorulva trebui fie f5cut responsabil toate sanctiunile legei. Socotim peviitor, personalul administrativ ar trebui compus :

i) Un director ales din rândul scriiforilor reputatiune bine sta-bilitä cäruia legea ar trebui prevadä stabilitatea.

2) Un subdirector ales deasemenea din rândul scriitorilor care artrebui supravegtheze in mod constant repetitiile ce se fac in ziin pe scenä, (in mod obisnuit cursul stagiunei sunt 2 sau 3repetitii zilnic).

3) Un administrator ales de preferintä dintre contabili o reputatieline stabilit5.

4) Un subdirector administrativ ales dintre societarii cl. I ai teatruluinumit de Minister. In modifcarea legei teatrelor va trebui prevedem

drepturile personal administrativ superior, dar respon-sabilitatea lui cu sanctiuni de ordin civil penal.

Acestea sunt, Domnule Ministru, propunerile ce avem onoareaprezent5m, privitor la personalul necesar unei bune organizatiuni atrului.

Financiard.Cercetând mai departe gestiunea financiara a institutiei _diferitele

servicii menite asigure mersul normal, comisiunea o serie depe care nu le poate explica. Am spre marea

surprindere, Teatrul nu are nid registru de in care sezilnic ceia ce se se pentru ca soldul arate

de ce numerar dispune institutia. Infiintarea unui registrustituie o prevedere elementard in comptabilitate. Cu actuala injghebarecineva ar in cursul anului situatiunea cassei, ar trebui:

a) Si ia toate actele atasate la ordonanti, cerceteze piesasi se un tablou de ce-a rimas in cassa teatrului din

cidonanti emisi ;b) Si situatie de din vânzarea biletelor sta-

ce sume incasat in plus peste valoarea biletelor ca : taxe despectacol, incasiri pentru societatea autorilor, pentru sindicatul artistilor,

intocmeasci de aceste un tablou, cerând chitantele deplata acestor sume, ca si vadi daci au esit sau nu din ;

Si un tablou de toate actele de portofoliu care existäastizi nclichidate din 1916, (toti sunt deschisi la portolofiu

diverse cazul d-lui Ion Livescu deschis astizi 67.000 lei).d) Tinând de toate acestea, si ia soldul jurnalului de con-

tzbilitate daca numerarul ce-1 are casierul, e ce trebuieaibi. O asemenea recapitulare contabili, presupune un timp

www.digibuc.ro

36

indelungat permite oricärui la sumele de cari s'ar fifelosit interes personal. svonul public dupaboiu unii din functionarii administrativi ar fi jucat la cu banii Tea-

National. Dovada acestei invinuiri lipseste, dar examinândsine, constatdm este posibil, usor de ne controlabil lipsa

registru de cassä.In aceiasi ordine de idei, nu exista in arhiva Teatrului

nostru, nici un proces-verbal de verificarea cassei in cursul acestui anfinanciar ceva mai mult, nu nici procesul verbal de verificareacassei la incheierea anului, prin care sä se justifice valorile aflate inla 31 Martie 1923. Cercetând gestiunile trecute, am gasit un singgur pro-

de verificarea cassei incheiat la 24 Aprilie 1920 de d-1 Spirescu,director al controlului dinanciar din Ministerul Instructiunei. In

situatiunea cassei, constatdm salariile, pensiile ajutoaorelese ordonantau pe brutto, färä opera la incasari retinerile ca :

a) la pentru pensii.b) impozitul datorat statului ;c) amenzile personalului ;d) popririle din salarii ;e) pcntru casa Corpului didactic, etc. Upsa de in-

registrare de ordine in contabilitate, nu ne permite sa totcc s'a retinut, s'a värsat efectiv conform Numai o expertizatabila amanuntita 4-5 ani urma, ar putea preciza cifrele.

In cercetarea actelor justificative, ne-a impresionat faptul ca s'autasat la ordonante numeroase facturi netimbrate fara ca taxa deregistrare fi fost plätitä.

Este de mirare cum administratia Teatrului National a putut achitafacturi, prilejul carora se statulcu atât mai mult, cu art. din legea taxelor de inregistrare,

pe dunctionar care ar da curs act pentru care nuplatit taxele legale.

Nu se pe aceste facturi, nici cine anume le-a achitatmerciantilor, pentru a putea din pricina cui nu s'au retinut taxele,sau daca in fapt s'au retinut nu s'au varsat. asemenea stare decruri frauda pagubeste mod indiscutabil statul.

Ceia ce este mai gray, se mentioneazd pe nici o factura ordonanta lacare este atasata. Cu acest sistem, este putinta ca factura nedatatasau chiar de teatrului, sa fiedela ordonanta unui an bugetar atasata la anul bugetar curs ca act

astfel forma legala ea gestiuneiceva. Actele justificative fära viza, destul de nume-

roase la articolulNu s'a inregistrat odata taxa de 10 la suta asupra spectacolelor,

dcsi a zilnic spectatori, asa un eventual controlal Ministerului Finantelor, e inlaturat sau greu de facut.

s'au inregistrat de asemenea cumparate din comert,pentru a se putea controla tot ce s'a platit a intrat sau nu teatru,

dach i s'a dat o alta observatie generala: toate dosa-rele actelor justificative, nu sunt numerotate, parafateacest sistem, actele justificative pot servi

www.digibuc.ro

37

Am tinut semnalam Ministru, neorânduiala deaceste lacune pentr a la

National din procedeele urmate, nu controlul autori-drept, deck greutate. Comisiunea

administrativ pe care a avut onoarea va trebuitoate aceste lacune opera de reorganiiare totalä a serviciilor

administrative de- contabilitate.Incheind constatarile de mai sus, credem necesar, Domnule Ministru;

cursul ce am relativ la normelebune functiondri a institutiei, ne-am gäsit in altör nereguli,

caracter gray, pe care de asernenea le supunem Dv.Insarcinând pe Joan Quintescu, membru al Comisiuni

d-1 Jean Vasileseu, director General Teatrelor, sätoate actele justificative dela art. ambii la

mânuirea sumelor acestui capitol s'au fapterepresive.

art. preVedereaa de un lei, cheltuelile s'au ridicat efectiv

suma de leiIn alte cuvinte de s'a soldat deficit de 1.717.951.

In acestei cifre impresionante, s'a cercetat intrebuintarea sumelorsituatiunea furniturilor de Teatrul National.

Totalizând materialele spre a vedea cantitätile corespund eureale ale institutiei e o sporire s'a alum

la urrnätorul rezultatIn anului bugetar s'au cumpärat rn. 350 d.

-pentru decoruri.la ateasta 25 404 d. la

-postamentului scenei, constatam stagiunea Teatrul Nationala mai de 7 vagoane cherestea. Aceasa cantitatte

lemn, a servit pentru montarea urmatoarelor premiere : 1) Scampolo",2) Scrisoarea Pierduta" (reluare), 3) Machbeth" (montat sub directiunea-Victor Eftimiu, 4) Ciuta", 5) Comoara" (un act), 6 ,Vunta lui Figaro",7) Visul nopti de varä", 8) Helda Presupunând decorurileacestor*premiere ar fi totul cantitate de lemne nu se-poate explica. am socoti exageratiune pentruact al piesei 2 m. la fiecare 3 acte am ajunge abia 48 m.

lar nu la 123 m. cât se constata din realitate deco-rurile curente, se dintr'un singur numai cele complicate de-

cantitate. Diferenta deci a de oareceprilejul an financiar Aprilie 1923,-1 1924 a trebuitcumpere alte negäsindu-se nimic din cele anterior cumparate.Unele cifre privitoare la introbuintarea acestui material, sunt de alt-

-minter! suspecte.Astfel factura la ordonanta 'No. 127 din 922 se prevede

-pentru o garnitura de scaune din Hedda s'a intrebuintat nu-mai putin de 3 fag fiat.

Cu prilejul verificarei facturilor, referitoare la material, s'a con-statat nereguli de o gravitate pe care le supunem aprecierei Dv.Astfel pentru refacerea postamentului o valoare

www.digibuc.ro

38

de 119.273 lei alta in valoare de lei 4000, de larD. Ioncscu, s'a cent acestuia aratându-i nu avea dreptulsemneze facturi, nefiind furnizor, ci numal functionar al teatrului. D-1D lonescu a dat o declaratie sustinând in sa a primit ordindela contabil, Radu Pädure, ca sä emitä o asemenea nere-gulatä. D-sa declaratie in realitate montarea demontareascenei n'au costat deck 75.000 lei.

Dar nici a nu esteterialele au cumpärate cu facturi in luate de acestcomerciantii dela care au cumpärat lemnele deosebit acbitate de TeatrulNational (vezi ordonanta 64 din 922 facturile Niculescu

Eisenberg"). au plätiti de asemenea state separate. Re-dect, suma de 123.273 lei adica totalizeazâ ambele facturi, a

fest in intregime defraudata paguba ins(itutiei.In cursul an bugetar, s'au dela firma Cristescu"

Str. Coltei No. 10, diferite materiale necesare de in ma-joritate. Totalul acestor ne de cele opt premiere, cifrasurprinzatoare de 7023 kg. urmatoarele articole principale : a) 1385del; b) 1100 kg. caolin; c) 525 kg. zingweiss; d) 405 kg. naftalina; e) 185kg. ocru frankfurt; 1) 125 kg. d'outre mer, etc., etc. Desigur cu acestecantitati de materiale s'ar fi putut satisface atelierul de pentru cetputin 4 stagiuni. Aproape toate facturile privitoare la toate aceste mate-riale aprobarea subdirectiunei teatrului.

Pentru an bugetar, articole de dela firmaGologan" din Str. Coltei No. 14, in urmätoarele a) 2000

b) 700 kg. tinte; c) 700 kg. ulei; d) 62 m. de ferästrau; e)pile; f) 32 fcrestrae etc., etc.

Credem o asemenea cantitate de ar putut indestulaatelier mecanic inexplicabila de cele 8 premiere ce s'au dat

cursul anului.Comisiunea urma celor de d-nii Quintescu Jean Al.

a constatat de asemenea o serie de falsuri materiale. ur-:

Ne-am adresat La Plosca de aur" pentru verificareadata de 15 lunie 1922, aceastä ne n'a emis

in semnatura pe timbru.Factura este referitoare 1000 m. valoare de

25000. Pe Inspectorul Teatrului,pânza s'a intrebuintat pentru decorurile ce executat Sem-

de pe timbre este vizibil f alsä. In aceiasi ordine de constatári, firmaAnghel Ovanez" declará in semnätura de pe facturiledin 2 Septembrie 10 August 1922. Factura din 10 August 1922 esteritoare la 1000 m. in valoare de 38.000 lei.

D-1 este atelierului

Desi factura este 10 August, aprobarea poarta data de 20 Oc-tombrie an.

Factura din 21 Septembrie 1922 atacatä in de aceiasi e

feritoare la 1000 m. valoare de 42.000 lei.Pe referatul de mai sus semnat de Inspector

www.digibuc.ro

39

Un identic am primit dela firma Moritz careclara 3

Factura din 20 Decembrie 1922, referitoare la 1000 m.valoare de 42.000 lei, referatul d-lui Pisculescu constatând

fost de atelierul de pentru Ciuta", Curse",Hedda

Factura din 4 1923 in de e ref eri-toare la 1000

Pe referatul s'a intrebuintatpentru piesele D'ale Carnavalului", Nunta lui Figaro" alte

pe care scrise facturile este vizibil mai

a o este la 10 m. crepe dechine, 15 voile 5 m. sapho, de 9500 lei.

Referatul Pisculescu, materialul s'a pie-sa Trandafirii Rosii". Pe de sus lucrucroitoreasa Veta

Moritz declaratiunea sa, n'a furnizatTeatrului National un de

In sens ne face o declaratiune firma dirt Str.No. un domn brunet dintre functionaril Teatrului

s'a -prezentat i-a cerut o pentru m.a 42 lei

Firma recunoaste a fácut imprudenta de a-i elibera asernenea fac-tura, cunoaste pe functionar dar nu-i numele.

aceste grave nereguli, le la marea majoritate a actelor jus-tificative.

Nicolau, croitorul Teatrului National, estepe numeroase ale firmei S. Farchy", Magazinul Violeta" etc.

Interogat asupra acestor ,facturi, Ghitä nu recunoaste semnaturane poate indicâ pe care a pläsmuit-o.

functionar al Teatrului recunoaste la a pusla cale pe Leon Wolf pe unelefacturii achitate de National.

Numeroase acte justificative fictiva.Sunt numeroase facturile mici provenind firme neexistente.A existat desigur o de care servit atelierul de croitorie,nu cu atentie, litera a se preschimba u stampila

Cáciula" sau La cáciulu".reparatiunile ce s'au Teatrului National, fie in

interior in exterior, cifre De :

un este cumpärat cu 9000 lei in 1922, când scumpireaa materialelor, Compania Anglo-Arnericana, i-am cerut

vinde cu 2200 lei.Pentru 16 m. p. s'a 12.000 lei 1922.Astazi, cu scumpetea, Compania Anglo-Americana, ne ace-

pentru 4800 lei.Simla reparatie a dela a costat 8500

tapetelor este majorat cu malt deasupra de azi.pcntru 275 tapet s'a plätit 16.000 lei.

www.digibuc.ro

40

simplä de brad este 4200 lei desi lamult 1000 lei.Interogat de noi asupra accstor-conturi, d. Anton Rcisberg, antrepre-

nu d dctalii, tine adauge d-sa aparat casa d-lui loan Livescu, care-i este dator 35.000 lei.

oate aceste fraude le de cu titlu indicativ, deoareceavem impresiunea abuzurile cu mult mai mari prilejulcercetäri amänuntite, s'ar alte nercguli.

Regretând in cursul cercethrilor noastre, privitoare oganizatiunc a institutiunci, a trebuit asemenea fapte, dintrecare chiar in cursul cercethrilor noastre, socotim elereclamá sanctiuni pe care Dv. Dornnule Ministru, sunteti singurul in drept

le cereti.Trebue mai in cercetarca gestiund Teatrului

pe anü trecuti, mai abuzurile neregulile cadtotul in sarcina personalului administrativ inferior.

Acest personal a beneficiat de lacunele unci organizatii care le a-puteri de initiativä ce nu trebuiau le

In atari conditiuni dircctuni cesuccedat sunt totul streine de neregulile de

Cum rolul comisiunei noastre nu trebue märgineasch numal laconstatarea lipsurilor sistemului actual administrativ, ci a-

la propuneri de indreptarea comisiunea va onoareaDomnului Ministru, un regulament de administratiune interioará a

Teatrului National.

Anexäm la prezentul raport urmätoarele acte:

1) Declaratia Anton Reisberg.2) Declaratia D. Rádulescu.3) Declaratia d-lui N. Marcus din magazinul4) Declaratia Moritz Herscovici.5) Nicolae Gheorghiu.

Declaratia firmei Anghel Ovanez.7) Declaratia tâmplarului V. D. lonescu, coprins procesul

din Sept. 1923.8) Declaratia croitorului Gheorghe Nicolau, din verbal cu

ceias9) Declaratia La Plosca de aur".10) Oferta Companiei Anglo-Americanä 23 1923.

Comisiunei (ss) Vasilescu

Membri: (ss) Gr.

Secretarul Comisiunef, (ss) H.

www.digibuc.ro

41

Anexä la raportul de anchetä

VERBAL

Astazi, 28 Septembrie 1923.

Inaintea I. Al. Vasilescu, presedintele instituia deMinistru al Artelor decizia Nr. 1923 s'a

Vasile D. lonescu, domiciliat strada Fântânichii Nr. 3, atelieruluitâmplarie al Teatrului National, care urmatoareaTrebuind se ref scenei, d. Director General, m'a

mi-a se aceasta la desehidereastagiunei, 1 August 1922, repetitiile.

prezenta d-lui Director General mi dat rânduritotal 50.000 lei ordinul intârziez Am atunci

pentru de la firmele: Stejarul", Eissenberg"altul pe care nu

Am dela cele 3 facturi am notat acelefacturi notes al meu am aceste facturi suM:

Eissenberg din lie 1922; b) Stejarul, factura 94 clin 1922;factura Niculescu Nr. 76 din 7 Julie 1922: factura Stejarul, din

20 lunie 1922.Toate aceste facturi le-am predat d-lui contabil Radu

banilor ce i-am Pentru munca din tirnpul vereifaptul cä renuntasem la concediu primit un de 6000 lei

lost nevoit pe acela lucratorii.Când s'a terminat lucrarea, d. a la mine ate-

lier mi-a având nevoie oarecare acoperire, trebue faco facturá care sä tree lemnul, lucratori intrebuintati.

le 2 facturi ce se mandatul de Nr. 42cap. art. 17 din 31-7-922 de mine anume valoare

119273 lei alta valoare de lei 4.000, fäcut din dom-Radu cum poruncit fac.

Desi factura primä prevede 119.273 lei, realitate s'a cheltuit78.000 lei materialele, gratificatie tot. Din suma de50.000 lei ce mi s'a facturile de cherestea mai susenumerate, am vopsele urmätoarele facturi: 1)Factura Cristescu 11 lie 1922.; 2) factura Gologan din 10 lie 1922

factura Cristeseu din 18 Julie 1922.Toate aceste privitoare la vopsele le-am remis d-lui

descarcarea sumei de 50.000 lei, caretru toate materialele care ne-am servit la refacerea

www.digibuc.ro

42

Unde aceste nu stiu. Ar examinate sta-tele de platä ale lucrätorilor.

Aceasta este declaratia pe care o sustin oDrept care am prezentul prcoes-verbal.

(ss) V. D. lonescu.

comisiunei, (ss) Al. Jean.

In prezenta noasträ (ss) Nic. Sorescu ; Seratim, secretarul comi-siunei.

ACTUL No. 16

Anexä la raportul Comisiunei de anchetá

PROCES.- VERBAL

28 Septembrie 1923.Inaintea I. Al. Vasilescu, presedintele instituite de

d-nul Ministru al Artelor prin Nr. 1923 s'a prezentat d.orhe Nicolau croitor al Teatrului National din ne-adeclarat urmätoarele :

1) Facturile mai descrise se väd semnate nu suntiscalite de mine nu nici cine m'a semmat, pici ce scop mi s'a

isalitura, nu sunt ale mele urm5.toarele semnAturi dinde Nr. 32 cap. H art. dn 30 Martie 1922.

a) Factura Albert S. cu data de Febr. 1922, saten, va-loare 487.25 lei;

b) Factura Albert S. Farchy data 20 Febr. 1922, automan bumbac,etc.... valoare de 381.25 lei;

c) Factura Albert S. Farchy voal valoare de lei 301,25 cu data 20Febr. 1922;

d) Factura Albert S. Farchy din 20 Febr. 1922 voal, 451,26e) Factura Albert S. Farchy din Febr. 1922 valoare 362.25 lei;

Factura Albert S. Farchy din 20 Febr. 1922 satin, in valoare481,25 lei;

g) Factura Albert S. Farchy din 27 Dec. 1921, lei ;

h) Factura Albert S. Farchy din 17 Ian. 1922 du chesse lei ;Factura Prop4irea din 11 922, talp5, leiFactura Albert S. Farchy 25 Febr. 1925 du chesse lei 421.25;

1) Chitanta Directiunel din 27 Aprilie 1921 rufe spNlate 146 lei;m) Chitanta Directiunei din 27 Aprilie 1921 rufe spälate 208 lei ;n) Chitanta din 24-V-921 rufe 130 lei;

www.digibuc.ro

43

o) Factura -Mag. Voaleta din 11 Apr. 1921 iersei, ptc. 259,50 ;p) Factura Mag. Voaleta 12 Apr. 1921 Georgette leiIn ce firmele La la" Leon. Wolf La Ciucurele de

aur", declar urmätoarele1) Nu pot sá dacä. firma La a existat vreodaa sau

nu, furniturile din facturile La Cáciula" mi le aducea ucenicMoritz Klein, care pe strada acest Moritz Klein

facturile iscálite.Firma Leon Wolf, La Ciucurele de Aur" din strada

a existat acum vreo doi ani, dar nuFacturile de la Ciucurele de Aur" mi le un comisionar al

stiu.Facturile Leon Wolf La Ciucurele de Aur" strada 16, prima

data 8-9-923, 2 Dz. atá lei 260 a cu data 10-8,923, 11nasturi de pantaloni, lei 310 cu mentiunea achitat" sunttimbre de lucrätorul meu Nicolae Gheorghiu din otdinul meu.

Am aceasta pentru secretar Plopeami, mi-anu e destul o ci trebue o semnätur4 nu aveam de

unde pe aducAtor, am pus pe Nicolae Gheorghiu LeonWolf.

Mai adaug la declaratia mea am o singurá primarä,citesc

semnez si cu greutate cum se vede.

(ss) G.

Presedintele cotnisiunei (ss) Jean.

In prezenta noasträ: (ss) Nie. Soreanu, subdirectorul Teatrului Na-; seeretarul comisiunei.

ACTUL No. 17

la raportul Comisionel de

DCLARATI EDe firma noastrá s'a mai cumpärat cu urmátoarele memorandum:

Memorandum, 11 Aprilie 1922 emis de patron;Memorandum 12 Aprilie 1922 emis de patron;facturá 10 1922 zeigras arcuri deMemorandum 11 Noembrie 1922, emis de mine ;

I Memorandum, 27 Octombrie 1922, emis de Noembrie emismine; 8 Decembrie emis de mine.

www.digibuc.ro

44

aceste facturi noi neavând personal disponibil trimitern.sä taxa de inregistrare,' din valoarea lacturei suma cese a rämas ca functionarul teatrului care ne-a achitat valoareafcturilor, sä o achite la administratia financiarg sä prezinte Teatrului

factura recipisa.Aceasta este mea ulterior primei, pe care de asemenea

(s) N.

ACTUL 18

la raportul Comisiunei de

3 Oct. 1923Presedintele Comisiunei (ss) Vasilescu Al. Jean

DECLARATI

N. Marcus, functionar la magazinul str.Coltei 10, urmgtoarele:

Memorandum firmei Himmelstein en data de 30 Decembrie 1922 emisTeatrul National, a fost de mine urmgtoarele imprejuräri:

S'a prezentat firmei noastre d. tapiterulfoarte bine de noi ca solvabil ne-a cerut de stole

de pe cari noi i le-am ulterior, pe baza acestortioane, s'a prezentat diferite persoane ale teatrului liste pe baza

noi am diverse materiale stofe in esantioa-nele luate de d. tapiter pe care mi le eu o notaprovizorie. Nu cum se numesc acele persoane.

Pe ziva de 30 Decembrie s'a prezentat in magazinul nostru un domnMalt, brunet, al nu il ne-a adus datede noi teatrului, pentru materialul furnizat.

ne-a declarat urmatoarele : Aducându-mi toate notele mi-a spusfac o de oarece acest material luat s'a intrebuintat

repararea mobilei distruse sau stricate in timpul reprezentatiilor pentrucare nu are un fond destinat, sa-i fac factura acestorteriale furnizate tree 1000 metri a lei 42 metrul, echi-valenta valoarea bonurilor provizorii, date de noi, oprind taxa deinregistrare, deoarece noi am obiectat nu pe cine trimete laministratie s'o achite.

luat o va va la teatrufactura (Memorandum) recipisaAm obiectat acestui domn functionar nu pot a-i factura

www.digibuc.ro

45

când eu i-am furnizat alte dânsul mi-a rgspuns nuare fond pentru cheltuielile de reparatie pentru care a luat materialul, darare un fond de destinat pentru cumpgrarea cum ame-rich nu mai are nevoie sä m'a rugat eu am sä-iemit acest memorandum care la firma tine de facturi.

Aceasta este declaratia pe care o subscriu o semnez.

(ss) N. MARCUS.la str. Coltei 10.

ACTUL No. 19

Avizul Serviciului contencios al Ministerului cultelor si artelor,asupra 'Comisiunei de anchetá administrativä

ROMANIA 9 1923MINIST. ARTELOR

Serviciu ContenciosNo. 10-XI-923 No. Noembrie 1923

Sectia act. de referat Registratura(ss)

Comisiunea cu cercetarea neregulilor ordince s'ar fi la Directiunea Teatrului National din Bucuresti,

referatul adresat Ministerului Cultelor Artelor, cu urmgtoarelecuvinte: Socotim, acele reclamd pe cari Dv. leMinistru, sunteti singurul drept sd le mai asteptd

Ministerulai, comisiunea a denuntat direct parchetului faptele con-statate de dânsa, cerându-i deschiderea actiunei pedepsirea cul-pabilitor, desemnând ca vinovati pe câtiva functionari.

In cred cd Ministerul nu mai este idnid o cum

Bind justitia. e säcercetárile actiunea sa trebue sä se margineasch cercul

limitat de comisitmea administrativä, instituitä de sause mai departe.

Seful serviciului Contencios, (ss) D. avocat.

Serviciul Contencios, Nr. 2268,

www.digibuc.ro

46

ACTUL 20

Contnuarea campaniel de presá anterioara

$i acum, latura a problemei.D. Mavrodi std sub o justificatä - nu

D-sa nu a un asupra acestei chestiuni, 1-am invitat de maimulte ori, prin presä, in interesul breslei s'o

Faptul brut e acesta: d. Mavrodi stä sub o gravá, extrem deIn aceste guvernul: Mai are d. Mavrodi

autoritatea de a conduce Viitorur? Mai are d-sa autoritateade a viata a oamenilor politici din opo-

?Stim prea bine, pentru conducerea Viitorului", nu se cere

stil elementele gramaticei Dar sunt anumiteeli de grave, in este permis sä ocupi nici un nicichiar pe cel de director al unui ziar de calomnii cotidiane.

Acest räspuns trebui dat.

(Ziarul din 17 Noembrie 1923).

ACTUL No. 21

Ordonanta de zi care s'a respins cererea de pecautiune de L Livescu

JUDECATORUL DE INSTRUCTIE AL ILFOV CAB. V

19 Noembrie 1923

in vedere cererea de de prvedere n'au putut fi audiati toti martorli

instructiunei, martori cari ar fi influentati de prevenitacesta ar fi stat libertate.

vedere faptul descoperit cum cä, casierul contabilal Teatrului National nu poseda registrul de casä, care sä se treacásumele primite sumele plätite.

fatá de declaratia lui Plopeanu recunoastevea lui Livescu,a atras atent:a celui din.urmä in nenumärate despre lipsa

acestui ;

www.digibuc.ro

47

Având in vedere faptul de lui Plopeanu, Livescun'a voit sä o coroborat de faptul

martori dreseze vreun procesverbal distrugedtoarele biletelor de teatru vândute biletele nevândute.

Având in vedere din aceste fapte pentrustructiune, pe aceastá cale s'au putut produce incorectitudini, caritrebuiesc cercetate in mod nestânjenit.

De d-lui procuror dispunemgerea cererei de liberare de prevenitul Ion Livescu.

Copie prezenta i se va prevenitului la inchisoarea

Jude instructor, (ss) M. lonescu-Papadopol.

Procuror,

Orefier, (ss) D. Clziritescu.

ACTUL No. 22

Campania de presä concomitentä punerei lui Livesculibertate

SCANDALOASA A PREVENITULUI ION

Senza(ionala comunicare a d-lui Ion Pilot, deputat liberal

Ion Livescu are complici sus

Ar fi fost extraordinar ca asupra fraudelor dela National, sänu se obicinuita musama

1. Livescu a eliberat pe Deci un prim pas spre musa-malizare. Avem spunem d-lui Mavrodi.-

Directorul VIITORULUI mai - zilele aceslea.Subdirectorul dela National a iesit dela Deci, Livescu vamai face deciara(ii senzationale la instrucrie, pentru furturile

vor in tâmplarii potcovarii teatrului.Povestea ispäsitori se va aidoma in anchetarea

delor morala desgustkoare va tâsni din sfântul obiceiu al

Când s'a confirmat mandatul de arestare al lui Livescu, am avut sa-tisfact:a de-a auzi pe procuror aceastá

:

www.digibuc.ro

42

mai veni altii.Nu d. procuror prin altii" croitorul teatruluiDin cei care au venit, vedem primulenomenul e elocvent, ca subliniem.iChestiunea fraudelor de la National nu este pentru presä.Oricat ar vinovatii, noi nu putem societarii teatrului

fie furati ca'n codru de-o bine organizatä.De chestiunea a venit fata parlamentului, deaD. Joan Pillat, cunoscut scriitor, care este deputat liberal a fäcut

comunicare, pe care o in tocmai:Camerei de punere sub acuzare chestiunea

prevenitului Ion - din magistratii carereozat pe motiv cd este de aproape anume

prevenitului.Acetasi dupd ce

confirmaserd detentiunea instructiet, - deconsilier, care -- dupd ce recunoscnse el

mai cererea dede vinovat prevenitul, Ion Livescu nu

din preventie deck pe cale, sau se nornici un chip produca,

violare a legei a fost bun pentrude dreptate al d-lui ministru al

o are pentru a ne$tirbit prestigiulfa& deplinä in oricare ar situatia

aceasta opera de epuratiune, pe care tara o azi".Aeasta este comunicarea d-lui Ion Pillat,Pentru trebue spunem magistratul care

ma s'a recuzat, doua oarä a parte la dezbaterile Camereide acuzare, este consilier Dimancea. D-sa este socrul d luiTony lliescu, avocat coleg de al prevenitului Livescu.

d-ltd reese cd Livescu arecomplici a amenintänd cu declaratiuni

lui i-au ajutor, pentruca ei sä poatá

Speräni d ministrul de justitie, nu-si va mi-nisteriatul printeun act de acoperire a

de gravá este legalitate, se poate vedeâ din faptulputatul care a ridicat aceastä chestiune, nu este numal deputat liberalci nepot al I. C. Brätianu".

(Ziarul Aurora" din 26 Noembrie 1923).

www.digibuc.ro

49

ACTUL 23

PARCHTUL TRIBUNALULUIRechizitor detinitiv

No. 58147

Noi primul procuror pe tribunalul Ilfov, actele de pro-din dosarul d-lui jude instructor cab. 5, dresate contra

Ion Livescu, de 50 ani, artist, domiciliat Bucuresti, strada Isvor37; Radu de 38 ani, fost functionar, inresti, str. Numa 19; Dumitru Pisculescu, de 43 ani,inspector al teatrului National, Bucuresti, str. Matei Milo Nr.11 Nicolau, 58 ani, la National,domiciliat in Bucuresti, str. Came dati prin rechizi-tr,riul introductiv Nr. 59610 din 2 Septembrie 1923 ordonantele de

din Noembrie 1923, 12 Noemlyrie 1923 22 Noembrie 1923, pentrufaptul pedepsit de art. 47 c. p. combinat art. 124, 126, 322,323 40 p. pentru primul inculpat; art. 124, 126 p. pentru aldoilea inculpat; art. 47 combinat 322, 323, 124 40 p. pentru

art. 125 40 p. pentru al patrulea ineulpat.instructiunea este

in vedere dispozitiunile art. 128 procedura expunemmätoarele :

La 22 Octombrie 1923, directiunea Teatrului National a sesizat acestparchet o reclamatiune, afirmând gasindu-se in acompturi, unul emanând dela Casa Grosswald, pentru 46022 lei, altuldela casa Conescu, .pentru suma de ,lei cercetând toatematerialele prevdzute facturi au intrat de in posesia teatrului, aconsta tat numai o parte din materiale se gasesc latul au fost paguba institutiei.

Afacerea repartizatd cabinetului V de instructiune, dintarile urmate, s'a fraudele, neregulile, abuzurile falsurile ces'au comis la Teatrul National, depäseau mult asupradirectiunea teatru in plângerea adresatit parchetului; dininstructiunea ce a urmat a rezultat ne gasim nu fata unor faptezolate, ca de uncle persoane a marfurilor prevdzute in

facturi falsificate, dar fata sistem organizat patronat defostul subdirector al teatrului National, - Ion Livescu,

care se asociase Radu comptabil, DurnitruPisculescu, inspector al teatrului National Gheorghe

la teatru, in scopul de a realiza personate, cäu-încarce diferitele baza cärora se diverse

teatruluf, rea credinta din aceleteriale.

inculpatul Ion Livescu, abuzând de autoritatea ce-ilitatea sa de subdirector al teatrului National din Bucuresti a dispos a

de catre casa o factura 42.000 lei comntultcatrolui National din Bucuresti, indicându-se ca s'a precuratpcntru acea valoare de in realitate se furnizase ma-

www.digibuc.ro

täsuri, au fost exclusiv intrebuintate pentru tapisatul mobilelorticulare ale zisului inculpat. In mod inculpatul Ion Livescu a cerutfirmei Ion Gologan din Bucuresti, str. Coltei ca factureze numeleteatrului National, un numär de servicii de cari n'auintrat nici odatä in posesiunea teatrului National, ci au fost duse la lo-cuinta sa din str. Ilsvor 37.

In vara anului 1922 inculpatul Ion Livescu, profitand de imprejurareamaestrul tinichigiu Petre G. fusese angajat sä repare aco-

perisul teatrului National, a angajat maestru reparecoperisul proprie sale case din str. Isvor 37. a executat laimobilul lui Livescu lucrarea care peste zece mii lei, incul-patul I. Livescu, in achite banii aceastä lucrare, a deter-minat pe inculpapi Radu sä luimänescu o de 12.000 lei pentru ce acesta la aco-

teatrului National, cu toate anterior, pentru aceleprimise suma 32.000 lei, valoarea acelor reparatiuni, pen-

tru care teatrului. In realitate, factura de 12.000 lei sem-natä Comanescu si comptul teatrului National, era destinatänumai ca acopere cu reparatiunea easelinculpatului Ion Livescu.

4) In anul inculpatul Livescu in complicitate, cu inculpatuIRadu determinat pe tamplarul al Teatrului National Vasile

pentru teatru facturi false, dublu exemplar,prima de 119,273 lei a doua in valoare de 4.000 lei,du-se facturi aceste sume reparatiunei postamen-

scenei teatrului National.In realitate ambele facturi erau de nu alt scop

deck ca mascheze rea de inculpatulLivescu a materialului de ce fusese cumpärat pentru teatralNational spre a se postamentul scenei pentru care se cheltuise,

facturi, 52.000 lei, dar care a Intrebuintat in mod exclusiv pen-confectionarea mobilei regence inculpatului Livescu, precum pcn-

tru sculptura strungäritul acestei5) In de aceste fapte, inculpatul Ion Livescu, de coniventd

inculpatii Radu Pädure Dumitru Pisculescu, a determinat pe Barbutapiterul teatrului National Vasile lonescu, tamplarul ace-

teatru, ca din materialul teatrului National säneze pentru mobile numeroase tapiserii, pentru trebuintele salepersonale, plätindu-se totdeauna materialele munca cutrului National, care scop se comiteau falsuri, fie sumele

uncle facturi, fie pldzmuindu-se pe deantregul factari, cari nu aveau altscop justifice debursati din casa teatrului pentru trebuin-tele personale ale inculpatului Livescu. Pisculescu Radu

cum informatorul Barbu tapiterul al tea-trului National, dela lui Livescu ca subdirector la acel teatru,o de teroare a pentru toti teatrului, cari erauobligafi facä f el de de particulare pentru Livescu ceilalti,

la aceste materialul care proprietatea tea-utilizandu-se din banii teatrului.

Accentuez - mai departe informatorul Barbu -materiale am cumpdrat, cu banii teatrului, pe care primeam dela

www.digibuc.ro

51

ca acte justificative,National. In modul acesta confectionat inculpatui

Teatrului National porti, derestre, sofale,chiar saltele. De asemenea inculpatul Dumitru Pisculescu si-a confectionat

mod o serie de lucruri, ca etajere, usi, giurgiuvele,somiere, divan altele.

inculpatul Gheorghe Nicolau, atelierului de croitorie alNational, de inculpatii Dumitru

Pisculescu, a falsificat numeroase pe deantre-cum de exemplu facturile emanate de la Leon Wolf, care de fapt

nu existd, fie in materialeior pentruteatru insusindu-si rea prejudlclui teatrului toate su-mele sau diferentele de sume prevAzute astfel falsificate.

in vedere faptele astfel expuse se stabilesc sarcinaculpatilor pria rccunoasterea parte numai, declaratiu-nile martorilor informatorilor audiati rapoartele ide expertiza

la dosar.Considerand inculpatul Ion Livescu intrebat in

cursul asupra dovezilor ce a face in apdrareasa, a refuzat a martori de aNa la 3 lulie a. printr'o petithine

o de martori care dovedeascd ape lucrdtorii teatrului cari lucraw pentru sale personale.

Considerand declaratiunile martorilor detre inculpatul Ion Livescu nu pot prea mare incredere, de oarece

singuri sunt prieteni personali ai lui Livescuori acesta chemat la cabinetul de instructiune, veneau

se intereseze de soarta asteptau pe sala cabi-de instructiune de la martorii ce ieseau de acolo asupra

depozitiunilor acesti au tacut. in caz declaratiunilemartorilor propusi de Ion Livescu sunt formaltrazise de declaratiunile lui Barbu RAdulescu, Vasilenescu, care au lucrat Livescu care precizeazA n'au primitnici un ban de la acesta nici chiar sub de (Vezi decla-ratiunea lui Barbu

vedere ca faptele dovedite in prevederile art.47 combinat 124, 322, 323 40 p. pentru inculpatul Livescu,art. 124, 40 p. pentru incuIpatul Radu art. 47 combinat

322, 323, 124 40 p. pentru inculpatul Pisculescu art. 12540 p. pentru inculpatul Gheorghe Nicolau.Pentru aceste motke, dispunem restituirea dosarului d-lui judecdtor

de instructiune al cabinetului 5.Cerem ca prin ordonanta binevoiascá a

caz de contra Ion Livescu, major, artist, domiciliat instr. 37, Radu Padure, major, dom. str. Numa Pompiliu 19,Pisculescu, lost inspector teatrului National, domiciliat

in str. Milo 11 Nicolau, major, croitor,miciliat in Bucuroti, str. Came 8.

faptele prevdzute pedepsite de articolele de lege mai susspecificate. Dat la parchetul nostru 30 Septembrie 1924.

Prim procuror, (ss) Al Minculescu.

www.digibuc.ro

52

ACTUL No. 24

JUDECATORUL DE INSTRUCTIE AL TRIBUNALULUI ILFOV CAB. VOrdonan(d

No. 132

Noi, M. lonescu Papadopol; judccdtor al Trib. cab. 5.vedere toate actele de procedurd penald dresate la cabinetul

dosarul Nr. 2181923, contra : 1) Livescu, major,de 50, artist, domiciliat in Bucuresti, str. Isvor 37, fost arestat pre-ventirv la mandatul de arestare Nr. 5210-923, actualmenteliberat provizoriu pe cautiune; 2) major, ani 37,functionar, domiciliul Bucuresti str. Numa Pompiliu Nr. 19, fost

preventiv la de arestare Nr. 5155-923,tualmente liberat provizoriu pe cautiune; 3) Dumitrumajor, de ani de profesiune liberd, domiciliul Bucuroti, stradaGrigore Alexandrescu Nr. 88, liber in cursul instructiunei. 4) GheorgheNicolau, major, de ani 58, croitor al teatrului National dinBucuresti, domiciliat in Bucuresti str. Cameliei Nr. 8, fost arestat pre-ventiv la mandatul de arestare Nr. 5671-923, liberat pro-vizoriu.

rechizitoriul introductiv Nr. 59510-923, al d-lui prim procurorlocal.si ordonantcle noastre de zi din 1, 12 29 Noembrie 1923, prin caredeschide publicd inculpatilor: Ion Livescu, pentru art.47, comb. art. 124, 322, 323 40 penal; Radu Pádure, pentruart. 124, 126 cod penal; Dumitru Pisculescu, art. 47, combinat

art. 322, 323 art. 124, 40 penal; si Gheorghe Nicolau,art. 125 40 penal;

rechizitoriul definitiv Nr. 58147-924, pentru cazrire, dispozitiunile art. 129, din pr. penald.

ExpunemIn cursul anului trecut d. Ministro al Artelor, numeste o comisiune

se directorului teatrului National din Bucurestia lacunele institutiunilor artistice subventionate de.Stat a facepropuneri vederea alcatuirei bugetului viitor. Cu ocaziuneabugctului Teatrului National din Bucuresti se de comisiune

fendurilor zisci institutiuni s'au pctrecut nereguli cu ca-administrativ penal, special comisiunea a sur-de enorma cantitate de material de de croitorie,

etc. ce aprobatä spre cumparare teatrului; semai constatase deficite - se iau cercetare mod

de gestiune, se fac anumite investigatiuni de cbtre comisiune sepe deoparte ca nici pe jumatate din materialul aprobat nuatclierele teatrului din Bucuresti, pe de alta ca func-

lionarii superiori infericri confundasera, o ne mai pomenin rea cre-dintd, averca institutiunei la care erau chemati conlucrezejeze particulari. Comisiunea a raportat toate aceste nere-gull Ministrului respcctiv, de ordin administrativ se iau

www.digibuc.ro

tinor anumiti functionari, dovediti ca Principali vinovati de fraudelese cemiseserd, aceste sanctiuni nu suficiente fraudeledepäseau suma de pcste lei un milion manoperiletate pcntru deturnarea constau falsuri grosolane, intro-

de facturi fictive, in abuzuri de putere comise asupra lucratorilorteatrului; totusi directorul teatrului nu parchetulin care chiar cursul anchetei la reparareastalatiunilor electrice; se material mult mult decâtaprobat. Parchetul zisa reclamatiune la acest cabinet,cur'sul primelo cercetärt primim denunt, care s'a dovedit. apoial artistului Roma ld Bulfirischi la National, carenerale se o serie de fraude comise la dircc-

general este chemat Idmuriri, el confirmä existunta unor a-fraude, (declaratia de la 26 Octombrie 1923, fila 80) se

parte in Teatrului National, pentru un eusuma de lei 2.000.000. Pentru ca se cum a uoperat infrac-

este bine se care norma aprobdrei cheltuelilordirectorul general sau inlocuitorul in de subdirectorulgeneral de pe atunci, inculpatul Livescu, care o

in aceastade atelier sau regizorul propuneau printeun raport materialele

care teatrului de atunci, inculpatullesen, la diverse inculpatul Livescu,subdirectorul - o delegatie ce cele mai largiputeri pc car le subdirector, (vezi declaratia6 Noembrie 1923 fila 113), amânuntite verificdri (a-

deelaratie) facturile ce i se prezentau, inculpatul leDin moment ce reclamatiunea directorului teatrului purtauitre asupra fraudelor prin aprobarea facturi fic-tive, la inceput am socotit necesar ordonarea unei expertize care, pe

o parte stabileascd ce materiale mod efectiv intraserdrele magaziile teatrului. iar de alta ce facturi au fost aprobate irr

Din rapeartele de expertizd depuse in se con-intre altele: nu piese necesare anume carnetele de

originale de vânzarea biletelor, care se confectionaude pentru reprezentatie in parte care s'arfi putut contabili listele atasate la dosarulgetului pe anul financiar 1 Aprilie 1922-31 Martie 1923, astfel ca atuncicând ezpertii au voit verifice vânzarea inimPosibilitate de a o face ; asupra accstui punct ei nu mai pot

daca listele aflate la dosar mai reorezintd a vânzdrii(raport exp. compt. dos. fila 209). Se mai constatä din

fraude s'au comis ceconfectionarei divcrselor decoruri (rap. fila astfel

concluzie se arata ca pe anul 1922-1923 s'au modkgr. din verificarea reese teatruf

a pe interval 7.022 kgr. (vezi facturile din dosarul fonduluidirectorului teatrului fila o verificare amanuntith

facturilor continând mat picturä pe acest interval va cifracare a fost defraudat la acest articol teatrul National. In

www.digibuc.ro

54

dintr'un al raport de depus de arhitectul EraclieLäzärescu, reese lemnäria Intrebuintatä la decoruri pe anul 1922--923,insumeazä 24 m. c. 896 când in realitate teatrul a plätit m. c. (vezideclaratia fila 80).

toate aceste vedern ce puneinculpatilor din dosar cari sunt au ei seapere cursul instructiunei. Parchetul a puNicá impo-triva celor patru inculpati pentru textele mai sus: ce faptese pune in sarcina acestora? $i cari sunt dovezile? Trebue recunoas-

de la cä comis fraudele in auzulfuror, dovada celor mari indrásneli a credintei inculpatilor

ceea ce nu este permis pentru toatá esteunora oricard ar fi ce acestia le-ar comite, ele tre-

buesc nepedepsite, dat a infractorilor.teadevär, ceeace s'a petrecut la National intrece inchipuire;in expunerea faptelor se va trinitatea Livescu, Pädure, Piscu-kscu, in cea mai mare parte au fost de acord pentru indestularea celui

apoi pentru satisfacerea a celor doi dinlucrând pe cont propriu; dar vom : 1) Inculpatul Ion Livescu,cáci acesta este mai vinovat deck toti vom evidentià vina celor-

când complicitatea a la executarea faptelorincorecte ale acestuia. Livescu, bucurându-se de cea mai mare increderein fostului Director General Alexandru Mavrodi, de la acestapostul de subdirector general al teatrului National din Bucuresti o de-legatie de a administrà gestiunea acestei Care a fostadministratia Livescu? Ea se ce le-a comis. Darnu le comite singur firea sa(declaratia Dumitrescu-Bumbesti 29 Nov. 1923 fila 146; Barbu Räidulescu3 Nov. fila 67. D. Pisculescu, 9 Nov. proces verbal detare, 12 Nov. fila 126; C. Niculescu Baterie 24 Nov. fila 143), iatä cespune in aceastä privintä informatorul $oimescu, fost inspector gene-ral al artelor 161): Intr'adevär profitänd de un moment in care unpretendent la directoratul general acest post chiar intimpul când aci d. Vasilescu Livescu mi-a spus mie des-pre acest domn nu va veni ca Director General pentru are in pro-

ancheta de la teatru fiinda la teatru, e drept s'a furat, spunaLivescu, dar s'a furat inteligent e greu de deseoperit ceva, dar cine

a veni cu de dorinti de nu osemenea functiune. Desigur Livescu a voit ca din aceste vorbe ne

eu directorul Vahan ca anchetatori". Zic dacá prinsa ordone celor

functionarii superiori din teatru lucrurile se schimbau, ar fi trebuitde partea sa altfel, a inteles aceasta o poate face nurnai

dându-le posibilitatea slätaindu-i chiar se daunainstitutiunei Vasile 16 Sept. 1924, fila 174; Dumitrulescu, 9 Nov. 1923, 120), läsându-i nimeni nu va

se amestece administratie sancti4nipentru vinovati. Declaratiile celor de mai sus secu declaratia informatorului Dumitrescu-Bumbesti (fila 146), ce

acesta -a spus Livescu: Sunt incurajat de putin 50 de

www.digibuc.ro

55

devotati mie; sunt omul zilei... sunt pumnul cel zdrobescpe ce-mi in cale, fac artist pe cine vreau, sugrum pe ce se im-

in picioarelc mele.... Directorii politici ce tree pe la teatruvor nici o mine..."

Cu aceasta nu vina inculpati se atenuiazdcu ceva. pe rand deocamdatd ce se inculpatu-lui Livescu, dovezile pe temeiul este trimis in judecatA:A. - Nurnitul confectionat atelicrele teatrului National din Bucu-resti cu lucrAtorii de stat din materialul apartinandinstitutiuni: toate mobilele lucrArile trecute in raportul de expertizA apiterului Mazliach aflat la dosar evaluate la suma de lei 427.300 (fila236 rap.; D. Pisculescu 26 Oct. -- 9 Nov. 16-28 Nov. 1923,82, 83, 120, 74; lonescu, Barbu Rildulesca, Rozenthal, NicolacDragnea, Mihail Mihail, C. Niculescu Baterie, Traian Cor-nescu, 85, 86, 87, 98, 103, 129, 130, 131, 132). Cum se In

Livescu? recunoaste efectuat toateaccste in atelierele teatrului National dar le-a petoate. Afirmatiunile sale complect prin declaratiunile luiVasile lonescu, atelierulni de al teatrului, Barbulescu, tapiter, care ar fi primit vreo de pen-tru cumpArare de materiale sau pcntru plata lucratorilor,

toate lucrArile efectuat in timpul orelor de serviciu mate-teatrului, de altmintreli este confirmat de lucrAtorii

subordine mai sus mentionati (vezi filele mai sus mentionate).Pentru a declaratiunile numitilor informatori, Livescu la 2

Nov. (fila 95 verso) a propus martori pe Stroescu, mecanic la Casa cor-pului didactic pe C. Iliescu, mecanic al teatrului National, declarand

acestia veneau deseori prin curtea sa au asume de lui Vasile lonescu; chemati inaintea acestui

cabinct numitii au declarat lucruri,faptul se cu declaratia sale Livescu 107,110, verso) care cd s'au in sa MrdStroescu pe deasupra in viata sa de ori ala Livescu in

A afirmat preciziune Livescu altele in prima declaratiunela 2 Nov. (fila 96) de a i se actiune cumstof a roz cu care tapisat mobila de salon, - a se

la dosar, - a personal de magazinulziva de 12 Nov. 1923, (fila 61) cum Barbu RAdulescu, a

primit, de sotia sa, suma de lei 7000 pentru cumpArarea ziseistofe ce i-am atras atentiunea e de la maga-zinul Himelstein, inculpatul stofa de mobile a lost cumpdratdde de la Magazinul sau Himelstein".

Vom mai la vale atunci vom facturile pläsmuite,de unde in ce conditiuni s'a a despre care este vorba.Apoi desi cursul instructiunei mai multe arede propus martori sa, Livescu a declarat nu are martorisau nu-si aduce aminte, sau nu-i apartine sie-si ci avoca-tilor - 3 lulie a. depune o de martori din cari

Maria cApitan Petre, (filele 169, 171) au

www.digibuc.ro

pe Livescu au dat lui Barbu Radulescude mobile de salon, ori Lives'cu sa au decla-

rat nu aceastd operatiune.fa,ptul declaratia sa de la 2 Nov. Livescu a cäutat adeL

in ce lucrurile ce fäcut in teatruluine mentionându-le pe toate pe care B. Dar

-nu s'a mulurnit numai mobile din ave-teatrului lui inculpatilor le tre-

pentru o de larg surse carelumea, lucru ce nu de

functionari", martorul Bumbesti (filaatund in Radu Pädure

plan de .prin introducerea gestiuneational acturi complezentd vizate de aprobate

de 2) afalse. Sumele rezultate din serveau in parte la

cheltuelilor necesitate de pentruconfectionat teatru, restul intrau

acestora pentru a duce viata precum o descrie martorúlBumesti, Livescu un avid o inforrnatorul

(fila 160 verso).Vom acum o de facturi conditiunilesus: 1) de repararea postamentulut scenei, una

de lei 119273, alta in de lei 40.000 in total 123.273s'au petrecut lucrurile

In general al teatrului de atunci, d. Alexandru Ma-vrodi, aproM suma de lei 50.000, pentra repararea

este de la Radu Padure de decare acesta materialul necesar

plata lucrului, depunându-i apoi spre justificare o serie 17 acte. Lascurt interval prezentarea acestor acte inculpatul Radului Vasile facturi de lei 123273 acele de care s'a

vorbire mai sus, scopul a necesitatemobilelor inculpatului lonescu, fila

verso, Plopeanu, fila 94); Vasile nule-ar fi dat fa:th de ce se de inculpati

li se impotriveau 9 Nov. fila 120,16 Nov. 130, Nov. fila 132, Oh. Niculescu-

fila 143, fila 146, $oimescu, 161).Pädure ca inculpatul Livescu care tot timpul au

doptat sistemul negärei chiar a acelor fapte care eraucontestat acest f apt, contestare care nu poate nimic

asupra existentei materialitätei plazmuirei celor facturi careeste deosebith perfect a) Existenta la dosarul de mon-

a facturilor plazmuite, b) declaratiile informatorilor mai sus mentio-nati, contrazicere din declaratiunile ale Radudure; cum acesta intrcducerea celor facturi ?La in prima sa declaratie dela Nov. (fila 50, 51) elreparatia postamentului a costat lei, nu lei 50.000 -

la aceste s'au atasat toate actele justificative or-

www.digibuc.ro

57

de plata Nr. 42, complectamente inexact ziseleacte au lost atasate ordonanta de Nr. 64 din dosarulNational Nr. B. G. C. 2, A. ordonanta de

din verificarea a de Nr. 42, secele doua facturi au fost atasate nici un act justificativ..

de aceste constatari, revine a ccrat celepentru ca justifice o de lei 20000 ce se cheltuise re-

pararca nor closete pe cari recunoascä, - dar lanoastrii pentru unei sume de lei 20.000 nu

de facturi lei 123.273, ne cre-zut se poate lei 20.000, de la 1 Nov. fila 51 verso,vezi toate contrazicerile procesul-verbal dresat de noi din aceaprecum Jila 89), pe de parteeste lesne de lucrare ce se face o autoritatepcntru a fi platita, a se exccutarea ei facturi carisa arate s'a intrebuintat prin state de plataLratorilor, ori cele nu au lost nid unact justificativ pentru materialului cumpdrat, f apt ce dealtmin-tieli informatortil G. Plopeanu, sccretanil generalal teatrului 2 Nov. fila 94), de coinculpatul D. Pisculescu (pro-

verbal confruntare 2 Nov. 1923 fila 99).Suma de in aceste facturi a servit ca acopere parte

lei 20.000 a mimai auritul de salon, materialul sicrul lui care de de cele cese petrec, a aprobat asemenea facturi in complicitatca luidure Pisculescu; despre Vasile lonescu nu se poate s'a

vinovat in pe deooarte a lucratdin ordin sub teroarea acestor trei inculpati, pe de alta, nu aavut vrc-un interes ca se facturi cum aveauPisculescu cari anitau in incorecte, ca ei

la2) 0 este de magazinul

din strada Nr. 10, in 42.000, - data de30 Decembrie 1922, furnizarea a 1000 metri

factura se in dosarul fondului de al teatrului National1922-1923 ((fila 562). Teatrul National nu a cumpärat nici odati

de dela acest magazin Marcus procuristul magazinului,Nov. 1923, fila 93), schimb s'au cumparat de Barbuseful de tapiterie, care s'au confectionat mobilelede salon ale inculpatului Livescu, precum alte

Factura a fost pe metri de BarbuRddulescu din ordinul lui 1. Livescu Barbu R. 2 Nov. fila 97 urm..D. fila 99), a vizat-o Livescu a aprobat-o (pro-ces-verbal de confruntare 2 Nov. 1923 fila

nu despre aceasta, a tot materialul ce s'aluat lucrurile sale caz a dat lei lui BarbuRadulescu, pentru a-i stoia roz; cum a dat bani acestuia,

mai sus. Totusi este un ad, cum adovada a in genere tot i s'a

lucrat de teatrului National. ce instructiunea tine opt

www.digibuc.ro

in care i se pune cinci ori vedere produce doveziin -apärare, mod sistematic, la a. Livescu,depune listä de martori a ce voeste a dovedi ei, la3 Septembrie a. ei sunt audiati, acesta

care i-a lucrat a de credintä ori de oria semnat facturile.

depozitiile acestora; dar de examinare,-este util a sotia inculpatului la 7 Nov. 1923,tunci Livescu arestat preventiv, toate alematerialului intrebuintat martori de altminteri

logic - precum este a reaminti la 2 Nov. 1923, (fila 96)Livescu afirmä a cumparat de la magazinul Hass stof a roz,

spre a nu se face probabil confuzie, cá pielea, pentru mobilade sufragerie a lost cumpAratä de Barbu Rädulescu cu banii revinebine inteles asupra acestei se spune declaratiatuia precum si a sotiei sale o contrazic pe a sa Livescu,. 12 Nov.1923 fila 61) Barbu ace i-a de sotia sa. a aceastä depozitiepropunem pe Maria apitan Petre,Vasile Petre; primii cá au pe Livescu a lei7000 iar din urmä frecventandu-1 (pe Livescu) foarte

de cunoaste, a putut sä-i oare cumcare s'a in casa d-sale, sä asiste uncle la

tile pe care le lucrAtorilor dela teatrul asemencaditiuni nu ce mai credem? Livescu satin sa nu auavut martori la dar martorii totusi insistá au

asemenea operatiuni, asemenea lucruri nu se lacmartorii ar fi nu ar fi putut retine ase-

amänunte precis.3) 0 altä in conditiuni quasi-similare este factura

de lei 12.000 eliberatá de Petre Comanescu, Aprilie1923. Cum s'a in aceastá de cine? Teatrul Na-tional a avut nevoe de reparatia acoperisului, a angajat acesta aof ertä de lei 32.000 fusese aprobatä de Directiune. Suma mentionatA a

primitä de la inculpatul mai multe rate. Acesta la primade lei 10.000 i-a cerut lui Comänescu factura pentru suma

are nevoe de ea ca o intregime din bugetulanului 1922-1923. a sä si ultima Comänescua fost solicitat de Pädurd Pisculescu mai dea o

15.000, - deoarece suma de lei 32.000 e prea mare, tre-bue s'o in douä caz fie sigur cá din prima fac-

a 12.000 lei se admite ceva. Comänescu decredintä, libereazI asemenea care este inborderatä

casatä de Pädure Comnescu, 8 Decembrie 1923 fila 149 urm., Pis-culescu, 20 Dzcembrie 1923, proces verbal de confruntare fila 155), dupace Livescu aprobare care mod quazi-concomitent mai a-probase factura de lei 000 tot pentru lucrare.noaste a fi zisa de lei 12.000 dupä

este confruntat, acest f apt de confruntaredure 20 Decembrie 1923, fila 54 verso, proces verbal confruntare

156).

www.digibuc.ro

59

4) 0 serie de mai multe complectamente au fostborderate de inculpatul Radu Pädure in complicitatea lui D. Piscu-lescu, care le certificA, a lui I. Livescu care le s'a putut dovediin asemenea conditiuni urmätoarele facturi: a) Firma Moritz tlerscovicitrei una de 1000 metri in suma de 42.000lei, data de 20 Decembrie 1922, Idosarullui de din fila 599, o a doua idem de lei

data de-4 1923, in dosar fila 600, o a datä.valoare de lei 9.500, dosar fila 608; b) Factura Plosca de

Aur in de lei 25.000 data de 15 lunie 1922, in dosarfila 125; c) factura Anghel Filip de lei 42.000-

data de 21 Scpt. 1922, dosar lila 442; factura dinAugust 1922, de lei 383.000 - acelas dosar fila 477

culescu, 9 Nov. 1923 fila 120, Mauriciu Moscovici, Anghel lonescu, GheorgheI. Stoenescu filele 90, 91, 92).

C) Un al treilea sistem care s'a dofraudat teatrul National este..practicat vânzarea biletelor pentru reprezentatie.Tereza Streith, casierita casei de bilete a teatrului National, a doua

zi reprezentatie, la casierie un borderou de situatiaa casei, biletele nevândute cotoarele biletelor vândute.

aceste bilete cotoare lui Livescu cadistrugä, dar icondormitate art. 82 din legea Teatrului, el nu o

face singur ci de cei reprezentanti ai soc. dramaticecomitetul de lecturä in consiliul de administratie.

Livescu de acord si-au importante sume de baniproveniti din vânzarea biletelor de reprezentatie pentru ca sä nu rä-mânä vreo de adevärata situatie a pe deoparte dintâi,impotriva prescriptiunilor citatului text de lege, singur färä asistentacuiva, distrugea biletele nevândute cotoarele biletelor vândute,

proces verbal pentru constatarea unor asemeneatiuni ce elementarâ iar pe de parte Pädure, nua tinut un registru de din care se in

moment veniturile cheltuelile Teatrului, distrugândtic situatiunile zilnice de vânzarea biletelor. Complicitatea acestorculpati chestiunea fatä, ca celelalte, se evidentiazâ mai multprin dcpozitia informatorului Plopeanu care, in calitatea sa de secretargeneral al Teatrului, desi a atras in nenumärate rânduri atentia lui Livescude inexistenta registrului de cassä, acesta desi in mod intentionat nu avoit nici o nici n'a dovedit cä chiar numai de fipus vedere lucru lui Pädure. $i este util a se desi timp16 casierul central al Teatrului situatia a cassei, totuside ce Livescu a venit mernbru in de administratlecestei institutiuni, operatiunea de nu s'a mai efectuat Livescu28 Nov. 1923 fila 65, G. Plopeanu proces verbal confruntare 12 Nov.1923 126). Datoritá acestor manevräri, expertii comptabili au fostpusi imposibilitate de a gestiunea biletelor de reprezen-tatie, precum am mai sus, constatând registrul stratätinut de atre casierita Tereza Streit, a nu a putut sä-1 facá

disparä decât ce erau r5spunzkori de manevrarea fondurilor,Pädure si Livescu (rapor. expertii comptabili, dos. instructie fila

www.digibuc.ro

60

209). Reaua care a manevrat fondurile Teatrului, seilustreazd alt fapt: numai al contabilitdtei in aceastacalitate nu alt drept deck tie registrele verifice degestiune, la un moment dat, vedem pe Paduremulând ambele functiuni de casier, de comptabil,mai sub lei 10.000 in caz nimic nutorizatia celui Accst de functiuni nu a lost for-mal autorizat lui i-a fost mod tacit de catreLivescu, care prin dclegatie, tocmaica ajunge la operatiunile de la care s'au dedat. (Decl.

fila 122).II. Al doilea inculpat, Dumitru Pisculescu, : 1) A fi

ordonat lui lonescu. atelicrului de tâmplarie sa-i confcctionezematerialul Tcatrului, urmätoarele lucruri: 12 etajere, o

canaturi pcntru o de la via sa, opt giurgiuvele de feres--tre, opt schelete de sofale, alte märuntisuri pentru (dccl. Piscu lescu,9 Nov. 1923, fila 120, Vasile 1 Nov. 1923, 88) ; 2) Recu-noaste de asemenea a dat ordin Barbu Radulescu sa-iconfectioneze somiere repare un divan, aceleasi conditiuni.(Dccl. Rarbu R. 2 Nov. 1923. fila 98); 3) In complicitate Radu Padurea .falsificat base facturi mentionate mai sus la punctul I. B. Nr. 4, emisepe comptul teatrului Naticnal, mentiunca materialulacele factor! au intrebuintate in atelierele Teatrului, când in realitatezisele facturi erau cemplectamente false, apt dcspre care Pisculcscu

; 4) A certificat cu stiinta afirma undevär, .factura Ilimelstein in valoare de lei 42.000 prevazuta la punctul I.B. Nr. 2 din ; 5) Cu ocazia serbarilorculpatul Pisculescu a cumparat din mai multe de americd

de lei 45 bucata, a plasmuit o factura in care le-a trecut cacumpdrate 130 lei a banii dela Casicria Teatrului,sindu-si diferenta (decl. 28 Nov. 1923, fila ,

22 Nov. 1923, fila 139, Gheorghe Nicolau, 22 Nov., fila 74).III. In sarcina inculpatului Radu Padure, se pun pe care le-am

expus mai sus când am vorbit de inculpatul Livescu, am aratat acolodovezile. Totusi este util sa mentiondm declaratia lui Manu,lierului de al Teatrului (proces verbal confruntare, 10 Nov. 1923,fila 109 verso, 124), care a fost chemat de Padure vizeze anumite fac-turi de prevazut ele, când acesta din nu

acest fapt; aceasta declaratie este destul elccventa si a-rata i alte facturi fara cele au fost introduse

concursul acestui inculpat sistemul de fata.Pe lânga acestea Padure a dat ordin lui Vasile Ionescu Barbu

sa-i confectioneze, acestia s'au exccutat: patru unde porti mari de lemn pentru via sa, o inteun canat,

12 etajere, patru fcrestre complecte, doua geamlâcuri pen-rasaduri, deasupra i s'au transportat acasa 120 de scânduri brad

Padure, Vasile Barbu Radulescu, Nicolae Dragnea, 16 Nov.1923 53, 98, 131, Mihail Mihail. data,filele 132, 133).

IV. patrulea din inculpat este Gheorglie

www.digibuc.ro

61

lui de croitorie Teatrulni National. Acesta vinovatde falsificarea mai multor material decroitorie, insusindu-si rezultate din asemenea operatiuni; astfel s'apetrecut semnate Leon inexistenta,

el nu carte, ci numai semneze, a pus NicolaeOheorghiu, ,sub ordinele sale, sä le Asemenea induri) facturi obtinute dela casa Papagal Athanasiu a cerut acestorasá majoreze retul iar diferenta

A o de lei 450, pentru cumpdrareaconfectionärei perechi de pantaloni piesa Plicul", devi

acea o in atelierul Teatrului prin n'orecunoaste toate aceste fapte, recunoasterea sa este

de declaratiile informatorului Gheorghiu Nicolae 22Nov. fila 139 urm.), precum de facturile acest

dosarul fondului demontdri al Teatrolui National pe anul 1922-1923.

incheiere a expunerei de mai sus, este necesarVasile Barbu Nicolae cari au 'ajutatpe patru inculpati la faptelor sus expuse, nu pot fi

de vreo acest dosar, au lucratdin teroarea ce acestia din au deslantuit asupra

de mare, nimeni nu se impotrivi; mdfer totul la depozitiile informatorilor I. $oimescu, profesor universitar

inspector general al Artelor, lost membru comisiunea deadministrativa, a lai director de scend la

Teatru 160, 146) cari se caracterizeazd la cumtratat acela ce se impotriveä ordinelor Doctrina, recunoaste impu-

nitatea asemenea caz ad. Pastion Papa-dopol pag. 122 41, ad. Tom. I, Nr. 154, 159, pg, 183).

Asupra reclamatiunei Directiei Generale a Teatrului National referitorla intrebuintarea materialului electric pentru reparatiunea instalatieiinstitutiuni, nu s'a dovedit nimic in aceastä Popescu,.fila ).

vedere astfel stabilite intra in prevederilecolelor 47, combinat 126, 322, 323 pen. pentra incul-

Livescu; art. 47 combinat 322, 323 art. 124, 126, 203, 40cod. pentru inculpatul Radu Padure; art. 47, comb. 322, 323124, 126 40 cod. pen. pentru inculpatul Pi$culescu; art. 125

40 penal pentru lnculpatul Gheorghe Nicolau.Pentru aceste motive, unire concluziunile d-lui procuror

culescu, :

caz de urmärire impotriva 1) Ion roman, ma-jor, artist, domiciliat str. Isvor Nr. 37; 2) Radu major:functionar in str. Nutria Pompiliu Nr. 19; 3)culescu, major, domiciliat Bucuresti, strada Or. AlexandrescuNr. 88; 4) Gheorghe Nicolau, domiciliat Bucuresti,str. Cameliei Nr. 8, liberi la domiciliu.

Pentru faptele de art. 47 124, 422,.323 40 p. pentru inculpatul Livescu; art. 47 comb. 322, 323,124, 126, 203, 204 40 pen. pentru inculpatul Pädure; 47,

www.digibuc.ro

62

322, 323 art. 124, 126 cod. penal pentru Dumitru Piscu-lescu art. 125 40 pen. pentru inculpatul Gheorghe

Dispunem :Se va dosarul d-lui prim procuror local, rugändu-se a

voi sä-1 trimitä tribunalului Ilfov spre judecare, in coniormitate cu art131 pr.

Teatrul National din Bucuresti, constituit parte suma delei 2.000.000.

cabinetul nostru din Bucuroti, 6 Oct. 1924.

de Instructie, (ss) PAPADOPOL.

(ss)

ACTUL No. 25

Jurnalul Tribunalului S. III c. c., care constatá opunereaaudierea martorilor lonescu Barbu Rädulescu

TRIBUNALUL ILFOV S.Jurnalul No. 25912 1925

La apelul s'a prezentat inculpatli Ion Radu PaduRDumitru Pisculescu, reclamanta Directia Teatrului National d-1 ay. I

Dumitrescu martorii Vasile precumprocedura complectä.

citirea actelor din dosar.S'au evacuat din sala dupa care s'a

pus audierea continuare a martorului Vasileavocat Perieteanu partea inculpatului Ion Livescu, Tri-

bunalul pentru un moment audierea in continuare aVasile deoarece are de ridicat un incident.

Aratä sedinta dela 3 Decembric 1924, mai de a se pro-la audierea _martorului Vasile lonescu, a intrebat pe d. procuror.

prin organul d-lui judecMor Negoescu care nutelege rechizitoriul asupra d-lui Vasile lonescu, care dupacum rezultä din actele de instructie, trebuie figureze ca coinculpat.calitate care exclude pe aceia de al acuzdrii, Prezident apus aceastä intrebare d-lui procuror, care a declarat

rechizitoriul.Fatä acest rdspuns, Domnia-sa s'a opus la audierea martorului

sHe lonescu, invocând incapacitatea de a depune a ragat se

www.digibuc.ro

63

de acestea in procesul verbal de audiere, ceeace a

Azi, controlând jurnalul constat cu surprindere inexistentaacelei importante mentiuni.

Fac apel la amintirea onoratului reprezentant al Ministerului Publicrog Tribunalul a dispune sä se rectifice eroarea.

procuror rccunoaste exactitatea afirmatiunitor de d-1rieteanu nu se a se face cuvenita rectificare.

ay. Pompiliu cerând cuvântul, aratá in3 Decembrie 1924 s'a raliat D-sa, in calitate de avocat al ineulpatului

la incidentul ridicat de d-1 avocat Perieteanu cere deo-a se face cuvenita rectificare pentru a nu deduce vreo achie-

sare la audierea martorului VasileD-1 procuror, reluând cuvântul, aratä incidentul din

3 Decembrie 1924 n'a fost sustinut decât de d-1 avocat Perieteanu.D-1 avocat H. Aznovorian din partea inculpatului Pisculescu, aratä

3 Decembrie 1924, e adevärat incidentul despre careeste vorba, a fost ridicat de d-I avocat Perieteanu, avocatii celor-lalti inculpati s'au unit cu concluziunile Domniei-Sale.

Tribunalul, având vedere suStinerile pdrtilor concluziunile d-luiprocuror, dispune :

la act in dela 3 Decembrie 1924, a dare decste cuprinsä jurnalul acestui Nr. 23315-1924, D-nulavocat Perieteanu, mai de a se la audierea marto-

Vasile a cerut Tribunalului fie d-1 procuror, dacarechizitoriul asupra numitului, care

rezultä din actele de instructie, trebuie sä figureze in proces capat, calitate ce exclude pe cea de martor;

Procuror chestionat aceastä de Prezidentula sä neschimbat reehizitorul definitiv,

care nu mai poate fi modif feat fatä cu ordonanta definitiväla act deopotrivd despre opunerea care a fäcut-o ulterior d-1

Perieteanu de a se procede la audierea martorului Vasile lonescu, invo-când incapacitatea sa de a depune, cum de declaratiunea de

cclorlalti inculpati se unesc la ridicat devocat Perieteanu.

D-1 procuror a cerut tribunalului sä se constate o eroarestrecurata in jurnalul de la 3 Decembrie 1924.

In acea din cauza orelor inaintate, audierea martoruluilonescu n'a putut fi terminatd cererea d-lui avocat Pompilin

leanitescu, Tribunalul a dispus ca martorul fie din nou citat pentru au-diere in de astazi pe vreme jurnal s'a consemnat

Apardtorii inculpatilor o obiectiune.Tribunalul, f cele ce preced, constatä martorul Vasile

audiat in continuare este prezinteinstantä atât reprezentantul Ministerului Public, cât incul-

patii, nu i-au identitatca, s'a procedat contnuarea audierei lui,art. 153 procedura a carui s'a consemnat

pe atasându-se la dosar.S'a introdus apoi martorul Radulescu.

www.digibuc.ro

64

Mai de a se procede la audierea lui, avocat Pompiliu loa-nitescu, cerând cuvântul, pe Presedinte pe procu-ror, dacä nu in ca coinculpat numitul mar-tor care reiese din actele de instructiune, s'a fácut vinovat defapte a cäruia imputabilitate a fost sub pretextul a lucratdin ordinul superiorului, cecace este inexact sens jurklic.

D-I avocat Perieteanu H. Aznavorian uimit la aceastäD-I procuror chestionat in aceastá a declarat cii nu

sä actiunea asupra martorului Barbu RAdulescu.In urma acestei declaratiuni, prin au

incapacitatea de a ca martor a lui Barbu au cerutse ia act se la audierea lui.

procuror a se la audierea lui.Tribunalul, având vedere incidentul ridicat de inculpati privire

la audierea martorului Barbu Rädulescu,la act de opunerea fäcutâ de inculpati la audierea martorului Barbu

Radulescu dispune audierea lui.depunerea conform art. 153 proc. pen.,

Barbu Rädulescu a fost audiat, depozitia lui s'a Consemnat separat,tasându-se la dosar.

le inaintate acestui martor neputând fi terminat6ca audierea celorlalti martori au la apel, Tribunalul de acord

concluziunile d-lui procuror, dispune:Amânä judecarea procesului in continuare la 9 Februarie 1925,

martorul Barbu Ràdulescu, cunosc termenul.Se vor reclamanta Dircctia Teatrului National martorii.

(ss) L(ss)

Grefier, (ss) Pandele Georgescu.

No. 26

Constatand safariilor Jul 1. Livescu si al datoriilor

DIRECTIUNEA GENERALA ATEATRELORNational din

Serviciul Administrativ

No. 2576.28 Octombrie 1924.

CERTIFICATNoi, Directorul Teatrului National din Bucuresti, certificàm Ion

Livescu, artist societar al acestui a primit in anul 1922-1923m5toarele lunare :

www.digibuc.ro

65

10.000 lei calitate de societar I,3.000 lei calitate de director de2.500 lei in calitate de administratie pen-

tru ce pentru controlul artistic al cine-matografelor.

Drept care am eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la nevoe.

Director, (ss) CORNELIU MOLDOVANU.

MINISTERUL CULTELOR ARTELORConservatorul de din Bucuresti

Octombrie 1924.

No. 1017

Se incredinteazä prin aceasta, D-1 delinitiv la catedrade dramd-comedie, Ion Livescu, statul de al Conserva-torului nostru, suma de lei 4925 lunar, suma care a figurat aniiprecedenti.

Drept care s'a certificat.

Director, (ss) NONA OTESCU.

TEATRUL POPULARSocieate - Capital 3.000.000 lei

Bulevardul Elisabeta No. 17

Se de noi, d-1 Ion a stitutiain calitate de Director artistic cursul 923, a fost

salariat suma de lei (patru mii opt sate pri-

Drept care am liberat prezentul certificat, spre a-i voie.

Teatrul Popular, societate anonimd, (ss) 1. MELIK.(ss) PARASC

Biblioteca Mari Procese

www.digibuc.ro

66

de infanterie No.

CERTIFICATPrin care se de noi d-1 Livescu Ion a functionat la acea-

stä, ca profesor titular de limba dela Aprilie 1923la Octombrie 1924, când s'a suprimat postul.

In tot acest tkup a primit ca soldd suma de lei 2103, 60(douä mii una trei lei, sease-zeci).

Eliberat prezentul baza sale la Nr.8845 din 28 Oct. 1924.

COMANDANTUL SCOALEI DE INFANTERIE No. 1,(ss) Miltiade.

Serv. (ss) N. G. Velescu.Nr. 4592, 1924, Oct. 28,

V

Casa de Economie, Credit Ajutor a Didactic

CERTIFICATca d-I Ion Livescu a membru consiliul de admi-

nistratie al Casei din luna Mai 1922 la 30 Octombrie 1923 aprimit drept jetoane de prezena pentru participarea la circa 750-1200 lei lunar

DIRECTOR GENERAL, (ss) Gr. Täusan.Nr. 8903, 3 Noembrie 1924.

VI

Genera a Teatrelor

Bucuresti 21 1925

ADEVERINTALivescu, societar cl. I al Teatrului National, are la

portofoliul Lei 85,875,30 (optzeci cinci de mil opt sutezeci cinci 30 care i se rate lunare.

CASIER CENTRAL, (ss) Negrea.No. 3478 din 28 Aprilie 1925.

www.digibuc.ro

67

vnCasa de Economie, credit a/nor a Didactic

3478.CERTIFICAT

28 Aprilie 1925

Se prin aceasta contractat la acea-casa de catre d-1 Ion societar la Teatrul National din

resti Noembrie 1923, urmatoarea:Imprumut pe termen scurt 98,423,85.Imprumut pe termen 14.855,97.Total lei 113279,82.Drept care i s'a prezintul certificat spre servi la tre-

buinta.

DIRECTOR GENERAL, (ss) Gr.O.

ACTUL No.

TRIBUNALUL ILFOV SECTIA C. COR.Sentinta No. 1183

Audienta din I Julie 1925

Tribunalul este compus dinD-nd Nicolae Georgean, Judeator de

Henry Zamfirescu, supleant.Alexandra Procuror.

cercetare actiunea prin rechizitoriul d-luiprim al Nr. 58147 din 30 Septembrie 1924, baza

d-1 judecator de instructie al cabinetului Nr. 5 de pe tribu-nalul prin ordonanta sa definitivä Nr. 182 din 6 Octombrie 1924,

cä caz de in contra inculpatilor Ionfaptul pedepsit de art. 47 combinat 124, 126 322,

40 c. penal; Radu faptul pedepsit d art.47 combinat art. 322, 323, 124. 126, 203, 204 40 cod, penal;

pentru faptul pedepsit de art. 47 combinat art322, 323, 124, 126 40 cod Nicolau pentru

pe4epsit art. 125 si 40 cod. penal, trimitereaaccstui tribunal

www.digibuc.ro

68

Pentru juciccarea pricinei, s'a fixat ziva de 10 Noembrie 1924, pentrus'a dispus citarea inculpatilor mai sus mentionati, a partii civile,

Teatrului National din constituitä parte cu suma2.000.000 lei, precum a martorilor indicati prin ordonanta definitivä,

precum propusi de inculpati prin osebite cereri, ce se ane-la dosarul Nr. 4095-924 al acestui Tribunal.

La data de 10 Noembrie 1924, la apelul nominal pre-Ion Livescu, Padure, Dumitru Pisculescu

manta parte Directia Teatrului National din prin repre-zentantul legal avocat Jean Dernetrescu, precum toti marto-

propusi, inculpatul Gheorghe Nicolau, decedat, cumprin actul de deces Nr. 7513-924, liberat de starei civile

curesti.S'a dat citire ordonantei definitive a d-lui jude instructor al cab. Nr.

5, Tribunalul luându-se aceasta, interogatorul IonLivescu Dumitru Pisculescu, pe osebite coale, care s'au atasat la dosar.

acestora, tribunalul sunt inaintate, de acordprim procuror, prin Nr. 19160-924, a amânarea

cauzei la 3 1924, când s'a repetat procedura cacedent, citarea inculpatului decedat Nicolau.

La termenul 3 Decembrie 1924, luerarilor constatate prinjurnalul Nr. 123515-924, tribunalul din cauza orelor inaintate, a din

amânarea procesului la 12 1925, când in celor consta-tate prin jurnalul Nr. 259-925, a amânat din nou judecarea procesului

continuare ziva de 9 Februarie 1925. Tot astfcl, aceleasimotive, s'a urmat zilele de 18 Februarie, 9 Martie, 13 Aprilie 4 Mai1925, cum se din jurnalele Nr.3330 Nr. 4894 Nr. 7613 Nr.8782-925.

La data de lunie 1925, facându-se apelul nominal, s'au prezentatinculpatii Ion Livescu, Padure, Dumitru Pisculescu reclamantaparte Directia Teatrului National Bucuroti, avocat JeanDemetrescu I. Gologan A. Fintii, martorul St. Soimescu.

Procedura complectä.S'a dispus audierea martorilor prezenti conform art. 153 proc. pen.

ale depozitiuni s'au atasat la dosar. care:D-1 avocat I. Gr. Perieteanu din partea inculpatului I. Livescu, decla-

ra la ceilalti martori propusi precum la audie-rea martorului Gh. Niculescu, a depozitiune a continuarepentru azi.

procuror nu-si apärärii si re-nunta la martorul care se la Paris.

Tr;bunalul, vcdere declaratiunile fäcute de inculpaticluziunile d-lui procuror, dispune ljudecarea procesului, cuvântulpärtii civile, d-lui prim d-lui avocat Conduratu.

D-1 avocat Jean Demetrescu, din partea partii civile, careglijena ce in administratia Teatrului National, cum conchideraportul comisiunei de pentru postamentul scenei, nu

un singur rând de acele atasate la ordonanta Nr. 42;bazat pe afirmatia tâmplar Vasile lonescu,a costat numai 78.000 lei, reclamând diferenta de la inculpatul Radu Pädure.

www.digibuc.ro

69

privinta facturilor gasite ele ca canu, acestea au intrat in magaziile Teatrului,

naturilor de primire ale in nu poatenimic,

Privitor la factura Comdnescu de lei a fastplus ea i-a ae inculpatul Padure, reclama de laacesta restituirea; privior la mobilierul de inculpati,ma de ineplpatul Livescu suma de 337.000 lei de la inculpatul Damitru

suma de 15.000 lei de la inculpatul Padure, suma de87.000 lei.

D-1 Alexandra Minculescu, sustine in total cele prevazuteordonanta a cabinetului Nr. 5 instructie, Ilfov, cerând pedep-

.sirea inculpatilor dupd gravitatea laptelD-1 avocat Conduratu, din partea inculpatului Ion Livescu, combate

punctele de acuzare cuprinse nu este o pro-de care nu fie contrazisd prin declaratiunile martorilor

ce s'au perindat in fata tribunalului. ca principali vinovati petamplarul Teatrului National pe Barbu Rddulescu, tapiterul

institutiuni.achitarea inculpatului Ion Livescu.

inaintate, Tribunalul prin jurnalul cu Nr. 10725-925 anat ccntinuarea desbaterilor pentru ziva de 3 1925.

In zi s'a dat cuvântul d-lor avocati,D-1 avocat Tony Iliescu din partea inculpatului Ion Livescu, face un is-

complect asupra a decurs instructia dedesubturilelitice ce au fost. D-1 Livescu nu poate fi nimic mar-

ce au defilat inaintea tribunalului, au asupra fap-Ion Livescu a plätit -tot ce i s'a drept n'a putut

fie nimic Padure in pentru posta-mental nu s'a dovedit sarcina lui

S'a in chestiune ar decare un s'ar fi de Pädure banii ar fi servit la aceperireaCasei lui Livescu; rcprezentantul civile a declarat categoricxistá un singur de eel atasat la ordenanta a-cesta este real.

Deci ce a luat ce a putut el pentru Livescu?Privitor la biletele de teatru, Livescu a procedat conform pe

-care vi l'a märturisit Brezeanu Toneanu, membri con-de administratie, dc cari procedau ei la

Situatiile de privitor la biletelor de teatrutazi la teatru; ele s'a verificat, la timp, gestiunea care s'a gasit in

s'a dat descdrcare de delegatul ministerului de Culte Arte.Din situatii, reese zilnic biletelor predate

casei spre vânzare, biletelor predate rämase nevândutedistrus; biletelor care constitue

Casierita de bilete. dectraatia sa, n'a avut nu are nici astazivreun de casd, care s'a pretins i-ar fi dispdrut.

la factura Himelstein, de 42.000 lei, din

www.digibuc.ro

70

reese cä Livescu a plätit lui tapiterulfactura ce a luat-o acesta personal, declaratia sa chiar,

n'a putut fi intrebuintatä deck uzul personal, insusindu-siPrivitor la factura Comänescu. de 12.000 lei, din odeclaratia a

lui Comänescu, reese pentru ce acesta a lucrat lui Livescu, mai areazi 8000 lei de la el, Livescu, sau

Pisculescu nu au cerut bage pe numele teatrului,lucrdri fäcute la casa sa personalä, din strada Isvor, cum s'a pre-tins s'a fäcut

Privitor la cele facturi pretinse false, reprezentantul pärtei civilemärturisit ele s'au dovedit in urmä a fi reale, materialele

primit de teatru.Nefiind nici o proba de din partea lui Livescu,

cere achitarea lui.D-nul avocat Virgil din partea inculpatului Livescu, sus-

tine in aceleasi lucruri, asiguránd poate nimic im-putabil Livescu: totul se datoreste ce contra luiLivescu, care se ridicase peste nivelul

Citeste declaratille d-lor Brezeanu, Toneanu lancovescu, din careacest lucru, din declaratia d-lui Iancovescu reese

chiar d-I se de Livescu, a nu Directiunea ge-a -Teatrelor.

Spune continuare revista martorilor a dc_numit-oprim procuror, e din oameni cu ale declaratii pctfi in consideratie

Analizând, punct cu tot ceca ce se uz declaratiile de a pártii civile, care in linialmente gene-rale a exisa un singur de facturi pentru sce-

anume la ordonanta Nr. 42. facturile pretinses'au dovedit a fi reale materialele s'au primit in teatru,mobila ce si-a confectionat a fost bani plätiti de el pentru materiale

lucrdtori de el; de nu i se poatenimic incorect lui Livescu.

In mobilierului zice nu so poate admitecare ar f fost permis de a face ceva pentru functionarifTeatului si aceasta mod corcct si care ce fca ceva

considerat drept delicvent, pretinde partea sidin moment ce a dovedit martori a materialul lucr5torii,nu poate fi condamnat a lucrat prea si-a %cut

lui. a lucrat conform obiceiului pämântului: cum audeclarat martorii.

Cere achitarea lui Livescu, a reputatie este binede care nu se poate cineva ar comite nereguli, ca celece i s'au imputat.

D-1 avocat Pompiliu loanilescu, din partLa inculpatului Pädure, faceun istoric al intitulata fraude dela Teatrul Na-

pentru care partea civila reclamase la inceput dreptdela 3 inculpati 2.000.000 lei, sub rezerva adaosului sumckr ce se vor

ulterior ca defraudate, conchide, ca ceilalti aid-lui Livescu, Conduratu, Tony Iliescu Virgil AlimAnescu,

www.digibuc.ro

71

reduce la o din partea persoane nevAzute,dar existente totusi, cari râvnesc situatiuni politice catedre profesio-nale.

Faptul partea redus la 450.000 lei, aceastase va se va reduce la zero, poate dovedi in deajuns neseriozita-tea acestei in care scopul a fost compromiterea unor oanienireputatie bine stabilitä.

Aratä tnartorii au fost fabricati; instructia i-a incursul cercetärilor pe ei au comis nenumdrate nereguli cauzä-toare de pagube Teatrul National, pentru care aceastä insti-tutie, neexplicabild, a renuntat aibä vreo pretentie dinpartea ca pret al serviciului de acuzatori ce au jucat sä-i

ce astäzi, mai avansându-iin fondul punctelor de acuzare puse sarcina lui

d-sa zice se aduc1) CA si-a confectionat, cu materialul lucrAtorii Tcatrului, diferite

prevdzute ordonanta definitivä a judelui instructor, pentru careaceastä ordonantd cere aplicarea art. 322, 323 cod. penal; reprezen-tantul civile, care este Teatrul National din Bucuresti, cere a fidespägubit de acelor lucruri evaluate la suma de 15.000 lei. Textelede lege invocate in acuzarea lui Pädure stint neaplicabile, deoarece elese la abuzul de incredere comis de ce au dat o destinatie

s'a sub titlul de mandat, depozit, etc.A luat vreodatä in primire materiale de ale Teatrului

National? Nu, cum a toti martoriisunt ai n'a propus nid un martor, laNational, contabilitätei nu un amestec comanda fur-niturilor, receptionarea si cu plata furnizorilor respectivi.

AratA lucrurile fäcute lui s'au orde libere, in o-suplimentare tuturor, necauzAnd nici un prejudiciu tea-

cum a declarat chiar principalii acuzatori, BarbuVasile Ele executat de lucrätorii teatrului care erau

plätiti lunar. ce a avut teatrul s'a pentrude un care de teatru 3000 lei lunar, indiferent

pentru altii sau nu, timpul sAu liber. de aceasta,chiar, in frunte d-1 Directorul General, care

venise la teatru spre a moravurile, au declarat unanim la teatruerA s'a mentinut in pe timpul d-lui sA se lucrezepentru artistil functionarii teatrului de cAtre lucatorii teatrului.

S'a totusi din civile drept despAgubire suma de15.000 lei; ori, de rezultä cifrA, nimeni n'a expertizatlucrurile lui timpul de trei ani, aceasta crede nus'a spre a nu se un blam plus de acuzatori.

cere se se crede necesar la lucrurile detâmplárie ale lui PAdure nu s'a intrebuintat metri cubi lemndrie,care, a 600 lei unItar, cum erA pe atunci, ar face 1200 lei. DirectiaTeatrului n'a pe ar fiaccsta a avut o aprobare din partea d-lui Eftimiu, fo'§t director ge-neral, pentru intrebulntarea a 50 scAnduri de brad.

Aceastä aprobare existA arhiva Teatrului National,

www.digibuc.ro

2

Privitor la furniturile de tapiterie, Barbu Radulescu a declarata primit bani de la personal pentru ceeace i-a

2) S'a a comis un in indcplinirea atributiilor sales'a folosit de inscrisuri plasmuite, fapte preväzute pedepsite de

art. 124--126 penal, pentru faptul ar fi cerutteatrului, Vasile o facturä de lei, aflatä la ordo-

Nr. 42, cheltueli rcferitcare la refacerea postamentului scenei carear fi incasat-o spre a face in plati pentru d-1 Livescu; pentru scenäs'a sustinut ar alte facturi la Nr. 64.

Reprezentantul civile cere despagubiri din partca luisuma de 45.273

In spune s'a auzit declaratia detantul civile cuprinsul:

Nu existä de facturi pentru reparatia postamentulufscenei; pentru aceastä lucrare nu exista un singur de acte sianume acela atasat la ordonanta Nr. 42, care sustinut ar fi

nu s' facut o a acelor nu se poate stia costat".

Partea civilä bazata totusi una din declaratiile lui Vasile lonescu,anume pe cea de dânsul factura de la ordonanta Nr. 42, care,spune acesta, aminteste reparatia a scenei ficostat 78.000 lei, cere despagubiri de la suma de 45.273, care

123.273 lei - suma - cea de78.000 de Vasile lonescu cu aproximatie - memoria sa.

Ordonanta Nr. 42, nici n'a fost de ci Plo-peanu, secretarul Teatrului National, aceasta fiindca in acel timpdure in concediu, dupa declaratia martorului Plopeanu.

Suma cheltuita realmente reparatia postamentului scenei a fost de101.273 lei, la care s'a adaugat 22.000 lei, reparatiilor closetelor cedeservesc scena; afirmatie se pe declaratia d-luipeanu, care a spus d-1 Mavrodi, fostpl Director General atunci, sin-gur direct a insarcinat Vasile tâmplarul Teatrului, facalucrarea pentru circa 100.000 aceasta l'a facut sa nu fie surprinsatunci dat sa ordonanteze plata pe baza facturei lui Vasilenescu, ea in concordanta cu comanda facuta.

Mavrodi chiar a declarat ca singur a convenit cu Vasilelucrarea pentru 100.000 lei si aceasta in urma faptului ca

dcvizul ce facuse Serviciul technic al ministerului culte arte, arfi trebuit coste 400.000 lei. Crede ca declaratiile d-lor MavrodiPlopeanu pot fi mai verosimile ca a tämplarului Vasile lonescu, care

acesta si-a facut o rezervä, a zis ca dupa aminteste a costar78.000 lei, se poate foarte bine sa nu-si aminteasca complect sumareal cheltuita prin el Spune ca avocati Tony Iliescu, Condu-ratu si Alimanescu, au declarat cum s'a facut culegerea de do-vezi sarcina ce trebuiau sa fie cu ineulpafi.

Spune nu mai gascste necesar sa ceara a se facturile adeva-rate pe care Vasile a pretins ca adus lui Padure,carea sumelor ce acesta facurile acelea provizorii, totali-

101.273 purtau pe ele mentiunea fostului inspector Pisculescu.,material pentru reparatia scenei", dupa cum au declarat martorii. le

www.digibuc.ro

73

facturi erau la casierul le-a martorul acuzäreiPlopeanu, a declarat, acum nu figureazá plätite

teatru; fapt ce a determinat partea declare categoricun de acte, anume dela ordonanta

Nr. 42.In privintä singurul care ar fi fi ar fi fost

Pancescu, care le avusese.asupra faptului Pädure a fost pur simplu pe

lui arestat de instructie pentru n'a-putut existä de facturi pentru Dupä

ani de Teatrul National, defraudat, vine totca anume nu exist. râraduri de facturi, ci numai una;

'mai mult modul s'a tucratchestiunea marilor fraude de la Teatrul despre cre toti

se vorbi nimic se veden'a fost nimic.Privitor la inglobarea de 22.000 lei, closetu-

cheltuiala, cum a declarat principalPlopeanu, a fost inglobarea ei s'a potrivit uzului ce

asupra faptului le nu poate fi acuzator,a sarcina sa a fraudat

care a pardosit 2 cl. ce a luatteatru, propria sa declaratie, primise dela Soreanuscop suma de 3700 de aceasta, complicitate cu Barbu

Rädulescu, a obtinuti de sigur prinfacturi, un fotoliu si o masä care maestrului

tapiter, costau pe atunci 25.000 lei ; aceste mobile f decestia scopul de a le vinde, surprinsi de ancheta ordonata, au

nevoiti le abandoneze, ca un devenit anonim. In registrele Teatrului nu figureaza plata pentru

cele piese, Barba Radulescu a declarat ele destinateatunci le confectionase.

Comisia de chiar, sub ccnsemnatraportul adreSat Ministerului de culte arte, declaratiile

Vasile nu pot fi fraudele s'au deadministrativi inferiori. Or parte din personalul

ministrativ superior, asimilat-iradului de Director General.din cele expuse comise viclenie

frauduloasä, prejudiciu cuiva, comise de astfelnu i se art. 124 cod. textele de lege ci-

-tate inaplicabile.S'a cerut de asemenea aplicarea art. 47 penal, cafi complice la-un fapt penal; dar nu fapt delictuos,

complicitate.S'a cend de asemenea aplicarea art. 203 204 cod penal care pe-

depseste sustragerea de acte din depozitele publice. Card este fapta ce selui care fie prevederile celor douä arti-

sus citate? s'a ar sustras al doilea de acte jus-tificative ce pretinde i s'ar fi dat de Vasile se

acele acte se afar. de Vasilele-ar fi

www.digibuc.ro

74

Din toate depozitiile dela dosar ale martorilor audiati special dina martorului d-1 Plopeanu, socretarul Teatrului

rezultä actele provzorii depuse de lonescu erau primireamomentul acela

purtau pe ele mentiunea inspectorului material pentru raparareascenei"; despre aceste acte trebui fie Páncescu, carele-a avut in primire el ar fi singurul care ar fi susceptibil de aplicareavreunui articol penal, in cazul când ele ar sustrase a setrebuinta parte.

Privitor la fotoliu masa ovala de Vasile lonescu BarbuTeatrului, aratä Teatrul National hind convins

azi de generoasa donatie a lui Vasile Barbu Rádulescu,recompensat cu mentinerea i-a avansat. desi se dovedise

atâtea sarcina cele piese fusese lucrate tot cu banitTeatrului, mod incorect de de ateliere.

le inaintate, Tribunalul prin jurnalul Nr. 11472-925 a arnânatdin continuarea desbaterilor pentru ziva 1.5 1925, când s'adat din cuvântul avocat Pompiliu Ioanitescu.

D-sa recapituleazd desvolatd in privi-tor la reparatiunea postamentului care unul din punctelede acuzare de comPlicitate adus lui comisiunea deanchetä, instituitd sub presedintia d-lui a gresit a spus a

räu impresionatd a inceput fie bdnuitoare atunci când afactura care la ordonanta Nr. 42, care se la repa-

ratul postamentului care semnatá de Vasileacesta, functionar al Teatrului, nu fi furnizor; aratáatunci cânda cerut acea care se 22.000, costareparatiei closetelor, s'a pus in ipoteza Vasile ar fi furnizor,.

nu functionar. De când i s'a comandat reparatiunead-1 Mavrodi, pentru suma de circa 100.000 lei, el considerat mai

mult ca furnizor, deck ca functionar. In de aceasta, prin-cipal al acuzdrei, Gheorghe Plopeanu, secretarul Teatrului acelacare a ordonantat plata facturei datá de Vasile lonescu calitate defurnizor, a deelarat factura in nu poate

aceastá privintä vreo rdspundere din partea luiTrebue mentionat faptul Gheorghe Plopeanit este expert

contabil inscris printre ce servesc Tribunalului.In ccntinuare, d-sa se mira pretentiile civile formulate la

ma de 45.273 deoarece calculul nu are nici o baza cáci cum apartea nu existá o expertiza care sä fi constatat ade-

värata a lucrarei, calculele de pretentii materiale bazate pe amin-tiri din partea personalului Teatrului, dovedit ca delicvent care a tre-buit figureze totusi ca martori, nu poate fi in serios.

Cc este mai curios aceastä afacere, este comisiunca dedeclaratia chiar a d-lui n'a niciodatá pe Padure

nu i-a luat vreo declaratiune, mai mult6 de directorat, a declarat nici nu cunoscut pe

Pädure ; singur lui Vasile i luat ; esteconvingerca instructiei in convingere care a moti-

vat pe Pädure vinovat la prima vedere aresteze,

www.digibuc.ro

75

interogator, netinandu-se de putin de declaratiuneaPádure pentru prima in aceastä privintd? mai

verosimild declaratia ulterior de Vasile lonescu?In ce priveste actele de teroare pe cari se pretinde atât inculpatul

inculpati, le-ar fi exercitat asupra subalternilorIoanitescu spune pentru ca actele delictuoase comise de un

altern sub imperiul teroarei, sä fie scuzabile, trebue cachivaleze sau actele care legitima apärare ;

41-sa asupra faptului motivul de Vasile lonescuBarbu Rádulescu, au fäcut acte nerogulate, pentru a nu fi dati a-

din teatru, nu constitue teroarea despre care se vorbeste in doctrinapenalä, pentru motivul cei doi martori erau oameni bogati deci nu

fi impresionati de concedierea din teatru pentru aceastä con-cediere, nu martorilor posibilitatea existentei.

Legitima apärare la care se doctrina atundeste vorba de un atac iminent, asupra celui ce se pune in

gitima apärare, Nu se sustine deci serios, raporturile de prieteniesau de camaraderie ce inculpatul Pädure ceilaltitori, ar constitul acte de teroare in sensul penal; ba dimpotrivä,

au unanimi in a inculpatul s'a purtatintotdeauna foarte prietenos, atât cu cu subalternii

modul cum s'a procedat spre a se vinovati cuorice pret Livescu aceasta se Lar nici de cumfaptul factura reparatiei postamentului scenei, semnatá de Vasilelonescu calitate de furnizor nu de functionar al Teatrului.

Analizând mai departe celelalte capete de acuzare, puse sarcinaclientului aratá

Comänescu, se pretinde inculpatul in unire cuculescu, a cerut tinichigiului o de 12000 lei care ainborderatä in la ordonantd, pentru reparatia acoperisului TeatruluiNational; dar realitate, aceastá reprezintd cheltuelile fäcute

invelirea casei d-lui Livescu. de sepe depozitia inculpatului depozitie,

faptul nu poate fi in din estede un coinculpat, dar a lost desmintitá chiar de Comânescu, carea declarat, in de la instructie, in depozitia laTribunal, aceastä facturá i-a lost cerua de in

lui Pisculescu.fie din prima de lei 32.000,

de fostul Páncescu a omis o faca; prin aceastanu s'a adus un prejudiciu Teatrului National, deoarece din

claratia martorului Plopeanu, propus de acuzare, se constata la preda-rea casei Teatrului National, actualul contabil Serafim, a constatat unplus de de lei 57.000, in care se cuprinde de sigur suma de 12.000lei, incât s'au gäsit documente de pentru reparatia acope-risului Teatrului National pentru 44.000 lei, 12.000 ki, totusinu s'a plätit efectiv, deck 32.000 lei. Martorul Cománescu a declarat de

factura 12.000 lei, n'a incasat-o astäzi.dar, lipsind Prejudiciu, nu delict de fals, art. 124 cod

penal, cere elementul prejudicial, pentru existenta delictului.

www.digibuc.ro

76

Privitor la cele 6 facturi false, avocat Ioanitescu, seprimul- la de diversi martori acuzarei, din care

ca din cauza dificultatilor de ordin fiscal, mult comercianti dinevitau furnizeze materiale Teatrului National', autoritatilor

sau, in cazul când au dând facturi in s'au pomenitun controlor, care in speta Serafim, inculpatului

au tagaduit, ca au furniat Teatrului National. In de a-cestea, se constata cd de multe ori s'au prezentat diverse persoane parti-culare au Teatrului National, de care accsta

deoarece conditiunile erau mai avantajoase Teatrului National de a at-erta conditid, prezinte facturile necesare. Accsti lurnizori,

fie si-au procurat facturi de ale comerciantilor cunoscuti, fie ca chiarcase importante au fäcut furniturile prin prepusii cert estematerialele au intrat efectiv in Teatru deci nu prejucliciu. Acestlucru declarat reprezentantul civile atunci spune d-sa, am

sa ne oprim aci, caci neexistând prejudiciu, nu existaprocuror nu poate condamnarea, pentru delicte neexistente.

Ioanitescu, articolul 124 cere pentruezistenta delictului, sa fie comis de functionarul public

priveascd acte referitoare la functiunea lui. Din cele expuse,vede daca ar fi acest a lost cemis de

din de Teatru pentru acte nu functiunea con-Teatrului National ca din acest punct de vedere dispoz.

art. 124 nu sunt aplicabile inculpatului Padure.cd la National o factura de 10.000 lei,

un garderob o furnizor un anume Marin Comi-de ancheta gaseste factura fiindca n'a acel Marin

lonescu, obiectele in anume cartoniera se afla azicontabil Serafim, fostul secretar al Comisiunei de ancheta,

acela care furniza Comisiei neregulile aparente spre face din aceastao pentru a obtine postul de contbil, ce vâna.

De 'fapt, pe contabilitate respectiv o interesa daca facturilesunt aprobate in drcpt. De prirnirea materialelor,sa raspunda ce aveau asemcnea raspunderi cari accst scoppe facturi. Martorul Plopeanu, a declarat Padure nu avea niciun amestec furniturile.

Comisiei do ancheta Director General alTeatrului National a declarat de asemenea ca Padure se putea foarte

in unei care putea sa fie cadin ce aprobarea directiunei el a platea, Aprobareá

directiunei, constituia pentru cassa un ordin deplatd.Privitor la factura Himrnelstein, lei, tapiterul Barbu

lescu a declarat fata Tribunalului ca la ca aceasta facturda luat-o el singur concursul nimanui, Padure nu are un a-

prívinta.legatura factura celelalte facturi, despre care

s'a vorbit mai sus cari sunt toate pentru pânza americand, se faceremarcd ; Teatrul National, dupa declaratia ce a facut-o mar-

principal al acuzarii Plopeanu in fata Tribunalului, a platit a-1922-1923, contra facturi gasite false, 12.000 metrii de a-

www.digibuc.ro

77

Expertul Murnu in raportul de expertiza dosar,s'a in anul 1922-1923, 11.170 m. decor. Ori, scazând din

cantitatca cumparat (12.000 m.) cantitatea de 10.000 metriiin factura Hirnelstein, pe carek Barbu Radulescu, a declarat,

a de reese a intrat depozitul Teatrului 11.000de america.

cantitatea corespunde cea intrebuintata la deco-s'ar admite facturile sunt ele totalizând 6000 metrii

anul 1922-23 a int4at in Teatru 6000 s'aca 11.000 m. decor, este imposibil. tocmai acesta

a in ochi pe reprczentantul civile care s'a nevoitin fata onoratului Tribunal, facturile numai ca nume nu

ca material, care s'a primit si Teatru neavând'in nu reclama nimic dela trei arata

ca a trebuit sa 2 ani, se poataIn replica Prim Procuror, arata ca cum a sustinut in re-

chizitorul sin initial, factura Himmelstein, nu se la cantitatea de1000 m. de amei pe care Barbu Raduleseu a luat-o casa Him-

locul stofei roz, care a tapisat mobila d-lui Livescu. In urmaraspunsului D-lui Avocat loanitescu, care se refera scurt la cele ce s'au

mai sus, privitor la D-1 Avocat ceresa se act, ea este autorizat de inculpatul Livescu, declare ca inculpatulPadure, n'a avut nici un fel amestec ce factura

ca sa-si asume intreaga raspundere, pentru tot ce se refera la

Privitor la chestiunea biletelor de Teatru d-1 Avocat Ioanitescu sus-tine ca de nu se dovedeste inculpatul Pädure, ar fi avut vre'un

in chestiune. Casierita Tereza Streith, care estecea mai masura cunoasca adevarul, toate cotoarele biletelorandute situatia biletele nevândute le dupa repre-zentatii Casierului care ca acestea ajunga la D-1Livescu.

Martcrul Plopeanu, acest lucru ca Padure n'a avut unbilctele de Teatru. In registrului strate case a

care s'a pretins ca ar fi disparut, casierita a declarat ca n'a avutsi nu are chiar, un registru. Adauga ca Tcatrul National a avut

astazi situatiunile zilnice ale de Dupa acestes'a verificat la 1922-23 gestiunea dându-i-se descarcarea

In situatii, 4 coloane prevazute: numarul de bilete deat case:, vândut, ramas biletelor

Din acele situatii, reese numarul biletelor ncvândutedistrus. Acesta este un fel de proces verbal din care reese cele gasite.

chcstiune ca nu formula tipica a unui proces-verbale borderou nu poate sa faca pe d. jude instructor, sa declare

ca nu poate sa se ce anume bilete s'a distrus.

al Teatrului de Livescu, cala Padure in tot timpul instructiei nu a fost ni-

in aceasta privinta; a ca comisia de ancheta.nu s'a ocupat chestiune.

www.digibuc.ro

78

Privitor la regstrul de casä, d-sa, aratä contablitateaaceea care este la Teatrul National, se confundä cu registrul

de cas1Oh. Plopeanu, expert martor principal al a

declarat :

de casa trebuit casierul acesta

2) Situatiile de casä trebuiau sä fie dresate de casierul Páncescu.3) Netinerea registrului de casá n'a adus nici un prejudiciu Teatrului.Pädure ca contabil jurnal de casá care

%cute de dupä care se ori cândträrile esirile, nu cum pretinde instructia cä la Teatrumare neglijentä, nu se ce s'a ce s'a plätit. amadmite de afirmatia instructiei, ne punem intrebarea, ce se

gestiunea Teatrului la fiecärui an de care delegatulnisterului de culte arte, de care Teatrul, cáci trebuenoastem gestiunile an, nu a 1922-1923 au lostverificate s'a dat descärcarea cuvenitä celor drept. Aceasta a con-firmat-o de altminteri d-1 Vahan care a declarat gestiunea d-lui

acea care face obiectul procesului de fatá, a verificatäi s'a dat deseárcarea cuvenitä, gäsindu-se Nu motivul carea determinat pe instructie sä se refere la Pädure, n'ar fi tinut registrulde casä, desi Pädure n'a nici odatä in cursul instructiel des-

aceastä chestiune.Adaugä neglijenta constatatä de cotnisia de anchetä 1924, pri-

vitor la facturi n'ar timbre, sau nu taxa de inregistrarelipsa de etc., chestiune a fost constatatá la

timp deci de reprezentantul ministerului de culte artede care depinde Teatrul.

Tinându-se de imprejurärile care se afla Teatrul, impre-total exceptionale urgente, s'a gäsit nimerit cu aceacare de fapt constitue nici o pagubä pentru teatru, se

descárcarea gestiunilor cari mai toate de la Matei Millocum, sunt cam la fel. Pädure n'a fost niciodatä consultat de vreo direc-tie, sau sä i se cearä avizul modului cum sä fie contabilitatca sau factu-rile, el n'a fäcut decât a continuat operatiunile pe baza unui obiceiutenit. El a fost destul de apreciat, de absolut toate directiunilecea a d-lui care a declarat n'a avut o nemultumire contralui Padure.

Privitor la faptul ca Padure facea i a cautat intentionat sacumuleze de spre a puta la fraudele ce

comis la National; zice judele instructor s'a inspirat dindela instructie a celor doi Vasile lonescu Barbu

dulescu, din dedaratia fostului casier Paucescu, precum din confirma-

spusele nu pot nici ei Hind culpabili de faptece ar fi rebuit a fi cuprinsi ordonanta definitivä ca incul-pati.

www.digibuc.ro

9

Al treilea martor, decedat, n'a putut fi interogat de Tribunalaccasta in dauna s'ar de sigur ar fi trebuitrevinä asupra declaratiunilor prime. Plopeanu, secretarul Teatrului Natio-nal declaratia ce a la Tribunal, a spus el a rugat pe

o räspundere din partea lui sä supravegheze operatiilede casä de deoarece acesta numit serviciulde nu se prea sluiba ce i se

martor a precizat de f el le.numai rareori când casierul oras

pe de a-iAsä se explicä amestecul lui de D-1

fostul Direcor General a confirmat si plätile Teatrului Na-tional, le care casierul Teatrului. Personalul Teatru-lui furnizorii cari au servit de au declarat lefurile fur-niturile le Pancescu. Casierita de bilete a Teatrului, Te-reza Streith a declarat biletelor care principalul arti-col de al Teatrului, casierului Teatrului, carePancescu. Atunci când mai mult, bolnav, sauplea in concediu, se un alt functionar deck tinereacassei.

Declaratiile superiorilor ordine a lui Pgdure,peanu Valjan, declaratiile unanime ale personalului a furnizorilor,pot considerate mai verosimile ca lipsite de interes ca acele a luiVasile lonescu Barbu Rädulescu, ale declaratii s'au sunto colectie de contraziceri in de aceasta, de mai suspot fi mai bine crezuti, deck Barbulescu) acestia veneau pe la aceasta se de 2-3ori lunar aceasta situatia in de de

sä arunce vina asupra altora, spre a scäpa el,ceeace s'a aceasta regretul tuturor mai ales acivile, care a trebuit declare neavându-i procesul defatä, n'are dela cine se despagubeasck Nu s'a despägu-

ci dupä cum au ceilalti apärkori, situatiuni politice,profesorale, iunctii avanski de pcntru ce au servit de uneltein aceastä destul de inscenare, care s'a dovedit urmä a destulde e destul de surprinzator faptul judecator deinstructie a putut de departe de pktinire, care

lucrat, sä in sarcina inculpatului Radu fapte careel nu a avut nici un de amestec.

In rezumat, d-I loanitescu, sustine toate articolele din codul Penal,care se pune sarcina inculpatului Radu pentru motivele pe largdesvoltate, sunt neaplicabine lui cere ca tribunalul un act dedreptate de repararea muncil in justitie pronunte oachitare.

avocat Alexandru lonescu din partea inculpatului Ion Livescu,citeste ordonanta de instructie din care reese ancheta Teatrul Na-

a lost provocatg de nereguli ce se descoperise in procurareaunor materiale electrice.

In timpul acestei anchete, s'a primit denuntul societar al Teatru-

www.digibuc.ro

80

lui National care dovcdit a fi d-1 Bulfinski carecercetcze anumite fraude nereguli asupra carora denuntatorulmanunte precise. de in ordonanta judecMorului destructie nu s'a mai vorbit nimic de fraudele cu materialeletrice totul s'a indreptat in denuntului Bulfinski. Explicatia aces-tui fapt este judecator de instructie in colaborare cu director alTeatrului National Vasilescu Vahan, nu atunci descopere fraudeci sä din drum anumite persoane care impiedicau satisfacereaunor ambitiuni politice; astäzi, s'a rupt noi ca Bulfinskia fost o celor ce au pus la cale inscenare. In fataTribunalului, Bulfinski a declarat nu nimic asupra acestor pre-tinse fraude denuntul a fost provocat anumite versiuni, cecirculau din svon public cercetarea verificarea realitatii

svonuri.De Alexandru Ionescu, trage concluzia judecator de

instructie n'a procedat impartial la ca a fost orbit de patima:n'are nimic personal cu d-1 judecAtor de instructie, dar ca

reste atentiunea asupra pe care a comis-o cu anche-tarea ziselor fraude dela Teatrul National, ca impiedice pe vii-tor, mai

Spune d-sa a venit apere pe Livescu, ca sa ode din anul 1899, când alti colegi ai lui

de au rugat pe artisti ai Teatrului National con-la un festival artistic pentru unui fond cultural; toti ausub diverse pretexte, singur Livescu mod' gratuit

desinteresat concursul pentru reusita serbarei. Aceasta dovedeste,inculpatul Livescu este o generoasä nu un lacom

apucaturi il descrie d-1 judecitor de instructie.referindu-se la cuvintele care si-a rechizitoriul,

d-1 prim procuror care a spus inculpatii de astazi starrios la actul celui de al patrulea inculpat, Oheorghe Nicolau, carenucis ziva apari fata Tribunalului, ar trebuiirniteze atunci si-ar face cxamenul comtiintei. D-1 Alexandrureferindu-le la vinovatia persoanelor cari au de fata,spune ca acestia ar recunoaste pacatosenia arpe inculpatul Gheorghe Nicolau, d-1 prim procuror ar pierde un coleg

aparatorit d-lui Livescu un confrate. Incheind, cere achitarea.D-1 avocat Aznavorian din partea inculpatului Dumitru Pisculescu,

sustine Dumitru Pisculescu, inspector la National, e datpentru delictul de in acte publice, de aboz de s.

provocare la comiterea dclictelor mai sus mentionatc, conform art. 47penal.

In primul determine functiunea atributiunile luifunctionar.

In regulament art. 83 89 care denumeste functiunea saspector intendent.

Aceasta functie reglementara s'a desfiintat fap scinclareatributiunilor doua: 1) Inspector pentru a Teatrului; 2)Intendent limitate atributiuni depozitar. Vahan,

www.digibuc.ro

81

-fosti directori ai Teatrului National recunosc momentul comiterei frau-delor, nu mai atributiuni de intendent, pe cari le

defunctul Niculescu Baterie. In calitatea sa de inspector, Piscu-nefiind nici depozitar, mandatar atributiuni de gestiune a

patrimoniului Teatrului National nu comite delictul de abuz decredere care presupune existenta acestor raporturi juridice prealabilede partea civila. Teatrul National nu i-a incredintat nimic nici nu asärcinat sä cumpere material util pentru Teatru. Ordonanta totusi tri-mite in judecata roponsabil penalmente pentru delictul abuz decredere afirma ordonanta, mod material de de lateliereBarbu Vasile lonescu I. Manu.

Orclonanta nu face nici o nici nu pretinde faptele mate-riale ale delictului au de de ateliere cari

lucrat cu materialul Teatrului National din ordinul sub presiuneateroarei exercitate de Livescu, Padure

In chipul acesta autorii materiali ai delictelor sunt scosi din cauzá,au comis dcliefele prin supunerea ca functonari inferiori

sub imperiul teroarei, scuzabili de pedeapsa.Chiar daca am ca dovedite de de

ateliere, desi ordonanta nu aduce nici o afará de márturisireaca ministerul public ca partea civilä, nu se poate capunda penalmente de de ei, nu se stabilesteprecis au comis din ordinul legei sau legale, sau din.roare.

Aceasta dovada trebue facuta in mod precis laautorii materiali ai delictului sa fie scuzati sä altii pentru ei.In primul ordonanta face o regretabild Pentru a scu-pe autorii materiali, spune ca au delictul de abuz de incredere

din ordinul autoritatei din teroare.Aceste doua institutiuni de drept penal care pedeapsá pe

delicvent se una pe alta, e neputinta de itnaginat cumululOrdinul autoritatei legitime presupune buna credinta, la autorul ma-

terial, ingnoranta caracterului penal momentul sävârsirei. Teroarea,similata in drept de necesitate sau legitima aparare, presupu-ne exacta a caracterului penal al dar justifi-cat necesitatea de aparare a vietei.

Daca departe aceste doua institutiuni, vedem se cereconditiuni nu numai ca nu sunt dovedite macar in fapt;

mai mult ele nu stint intrunitc in de fata.Astfel ordinul autoritatei legitime cere ca actul sa nu fie strain de

tributiunile iunctiunei indatoririlor sale ca autoritatea careordona sa aiba caderea, de a da ordine.

Daca inferiorul a executat un ordin dat un superior, farade a ordin, de pilda utilizarea

personal al a materialului apartinand Teatrului National,crdinul s'a dat ce nu intrau in atributiunile legale,a de pilda pcntru particulari anumite au materiallictului raspunde perscnal, iar autorului moral i se pot dispozititi-nile art. 47 cod.

www.digibuc.ro

82

Ori, nici o competina de a ordinfilor de ateliere, el in atributiunile sale, politia sälii, prin

de ateliere puteau executarea ordinulut s'ar fi dat.Astfel din acest punct de vedere, responsabilitatea o au,

de ateliere, cari au comis delictul de abuz de incredere, iarar fi avut pe aceia din articolul 47 penal. autorii prin-cipali nu sunt dati in Pisculescu nu poate fi condamnatlui i s'ar fi aplicat pedeapsä ca autorilor materiali.

Neexistând ordinul autoritätei legitime, nici dovedit in f apt,de ateliere nu li s'a dat ordin, ci au rugati

se anumite servicii, juridic autorii morali cei ma-dispare desävârsire din acest punct de vedere al

toritätei legitime.In fapt se constatá efii de ateliere au lucrat câtevavaloare ca : polite de usi, etc.

Teatrul Natonal redus pretentiile ca parte pentru Piscu-lescu la 15.000 lei. In cazul cel mai e la restituire, se do-vedeste materialul a apartinut Teatrului National, dovada, nu

iar mdrturisirea autorilor materiali nu constitue oordinul autoritätei legitime n'a existat, vedem gratie-

teroarei exercitate de Pisculescu, de ateliere, au rebuit comitädelictul, neputând delictul decât riscul vietei

In drept, teroarea sau constrângerea se asimileazd stareade necesitate.

In principiu, liecare de faptele sale, afara de anumitezuri delictul a cauzat de starea inevitabild de necesitatein care se autorul atunci eel care a creiat acea starede necesitate, de teroare, (Vezi art. 64 158); de constrângere fi-

nici nu poate fi vorba, nu s'a articulat nimic acest sens. Te-roarca s'a sustinut in sensul unei constrângeri morale. Ea se apropie denotiunea de legitimä apärare. E inadmisibil o constrângere moralä care

pe de ateliere la comiterea de delicte fi clurat 3Conditiunile stärii de necesitate se (art. 64, 94,

95, etc.) la urmdtoarele: agentul, din cauza constrângerei morale sä fie pussituatie, nu de pericolul amenintá

comitând derictul. Acest pericol trebue fie inevitabil iminent: etne le serait plus s'il pourrait étre prévu s'il resultait du fait volontaire del'agent s'il était possible de s'y soustraire par un autre moyen s'il étattincertain, futur et peut serieux" (Garçon, art. 64 95).

Ori in de ateliere nu numai n'au afirmat cai-a teroriza, dar au actul in mod au sustinut

numai le de Livescu, nu-i afarä; seei amabil indatoritor. teroarea in fapt nu e doveditd.Dar pericolul acesta pur patrimonial al pierderei unei slujbe, pericol

nesigur viitor, nu constitue in sensul dreptului penal starea decesitate pentru a delictul.

In concluziune, Pisculescu, nu poate fi responsabil penalmente faptamärturisitä a de ateliere ar fi delictul de abuz de in-credere nu s'a dovedit ordinul autoritätei legitime, teroa-

www.digibuc.ro

83

rea sau starea de necesitate care se fi aflat materiali. Eidati nici dispozitiile art. 47 penal, nu se pot

Dar macar nu s'a dovedit de ateliere fi delictulde abuz de incredere. Simpla recunoastere constituind o märturisirenu constituie o in penal nu poate fi condamnari(Faustin vol. ed. 1866. Alexandresco volumul 7 pag. 343 urm.;

droit criminel pag. 891 Nr. 749, Garraud pagina 674 Nr. 468).este mai marturisirea altora

se tinde la condamnarea lui Pisculescu.In al doilea Pisculescu este acuzat de acte publice,

me in complicitate Radu ar fi falsificat 6 facturi.Falsul e un delict patrimonial el nu poate dovada pre-

judiciului.Ori, National, ca parte materialul

ratat in false, a intrat in de ateliere au semnatde primirea ei de ne suffit pas que la

eut altéré dans un écrit, avec un intention frauduleusepour que le crime de soit constituée. faut encore cepuisse causer un prejudice", sub articolul 145, 146, 147 si 92).

Falsul consta in alterarea adevarului din punctul de vedere al inte-institutiunci, care un eventual prejudiciu. Dacá Teatrul

National ca continutul facturilor e adevarat, unde mai e fai-semnatura lui nu e veritabild, nu aci

e vorba de procesul lui, ci al Teatrului National, care recunoaste eexact continutul facturilor.

Presupunand factura originalä s'ar fi perdut, s'a fabricat unainteresul este a se ceeace se spune In facturi este

rat, ca justificativa.de nu nu numai nu existä prejudiciu, nu

numai faptele relatate in sunt exacte, dar nicidovedit facturile sunt false.

negustorilor nu sunt deajuns. E de remarcat acele fac-erau timbrate au tot interesul nu le recunoasca

de teama contraventii fiscale, cáci ancheta a fost de agentifiscali.

apoi din punct de vedere al Teatrului National, nu mai poate fivorba de fals, recunoaste materialul a intrat in ateliere

nu mai cere o justificativa. aceste chiarnu tind sä mai nici o

Sunt piese justificative inutile (Vezi sub art.145, 146, 147 pagina Nr. 771, 772).

Partea ca ordonanta nici nu fac dovada de cine aufalsificate acele facturi.

recunoscut la interogatoriul in fata Tribunalului, elignora desavarsire in momentul facturile erau*efii atelicre au scmnat de primirea ramâne dar, se stabil-leasca cine autorul bor. In nici un caz nu raspundecest delict.

www.digibuc.ro

84

Dar s'a calificat gresit. S'a spus ar fi vorba de acteFacturile apartin unor particulari prin faptul cd au intrat

institutie de drept public, nu devin acte publice.acte publice nu poate comis' deck de un functionar

blic, acte de competinta sa, angajând institutia din care face partetionarul.

Factura nu angajeazd institutia Teatrului National chiar ede un ifunctionar, nu constitue acte publice. (Vezi

sub Nr. 145, 146, 147, Nr. 459S'a caz de mdrturisirea complectd a lui In

fortei prabante, se ref la- primele concluziuni.recunoaste rezerve si ceeace nu existd;

instructia a ca inexistent. astfel de ne coroboratdde fapte, de dovezi, contrazisd, Ware nici o valoare pobantd.

Dar aceastd i s'a smuls lui Pisculescu promisiunea cdva fi liber nu va fi dat injudecatd.

Unul initiatorii in fataTribunalului, ca martor, a declarat Pisculescu e un cinstit cdl'a tot timpul. Când, stia declaratiile lui carese vinovat de delictele, fostul Director

al Teatrului, sd mai certificat de onorabilitate unui deDe reese cd a fost instrurnentul sugestionat al color carivoiau situatiuni politice isbeascd Livescu.

In numele autorizat de Pisculescu, fac urmdtoarea declaratie care:nu va servi la achitarea lui Livescu, va lini$tirea con-

Tot ce a mdrturisit Pisculescu, i-a lost de altii, pen-a acuzare pe Livescu, care singurul scop al acestui proces.Conchide, cerând achitarea.Orele inaintate, Tribunalul Nr. 11740-925, a amâ-din non continuarea desbaterilor pentru ziva de 22 1925, când

s'a dat cuvântul d-lor avocati Mihail I. Gr. Pe-rieteanu.

avocat Vasilescu-Creangei, din inculpatului Raduluând cuvântul, spune cd va scurt pentrucd avocat Perieteantt

plecloaria sa, va apbrarea tuturor inculpatilor voesteprep mult apärarea d-lui Perieteanu.

cd ai inculpatilor special Alexandruavocat Asnavorian, au subliniat dovedit lipsa de obiectivitate a

d-lui rude instructor tot decursul instructiei care se inactul de acuzare va aduce d-sa un element a aceasta.

instructiei se gäseste ordonanta data de 19 Noembrie1923, care judecdtor de instructie Papadopol,

procuror in rechizita Teatrului National seun fotoliu o din roz care este ta-

rnobila d-lui Livescu. scopul instructiei stabilireadovedirea fraudelor dela Teatrul National a vinovatilor, ar fi trebuitca aceasta stabileased a dat

din ce bani, cui destinatä cine a intrebnintat-o,instructia a abandonat aceastä descoperire tot anchetei,

www.digibuc.ro

ocazia redactärei de acuzare nu a vorbitdespre aceastä ordonantii.

are deci se care a scopul acestefconstatdri nu poate explicatie deck cursed instructiei,acest sä constitue o permanentd intimidare pentru câteva

dezorientate, care au declare cumresul care nu stabilirea fraudelor dela Teatrul National, ci decapita-rea dintre unor pasiuni politice

pentru este sunniez pe care a-ceastä afacere tristä d-1 de la de al doileapunct din apdrarea referitor origina situatia lui Rada

de de inceputul proce-sului de

In ordonanta de a d-lui de instructie, d-sa se re-trei la necinstite realizate de inculpati,

in paguba Teatrului National.Inceputul d-sa de

superiori ai Teatrului National, care o rea a.

confundat averea National, .propria avere.In alt pasaj, d-sa este mai Categoric aratä cä s'a decis

devie lui Livescu, numai pentru a profituri marl, etc.Ar fi fost firesc logic ca instructie nu se

sá dovedeascd si-a realizatmod neonest. este este un harnic, cares'a multurnit ceea ce-i munca sa dela National, ci a

ca speculatii, pentru care pregdtit,spirit ascutit, realizeze corecte. Aceasta este explicatia

si pentru care am invitat pe d. secretarul general al Tea-National ca care o cunoscuse de aproape care

a fost origina lui atunci d-sa a declarat tie, cdlui se trage din diverse afaceri, dintre cari anume referi-

toare la un f dent celui Bodega Teatrului National, s'afäcut eu invoirea Director General al Teatrulul, Peretz,

cum se vede din copia acestui document, care depun dosar.prim procuror, concluziile d-lui judecdtor de

tie, a mai afirmat anume cd o recunoastere de culpabilitate dinpartea lui Pädure este faptul d-sa timpal anchetei de la Tea-trul National instráinat toatá averea, a de urmdrirca

aptu cum se relateazd, este neexact. Radu datordcumnatului Anton Banachi, o de lei, careprocentele diverse' spore se cifra la lei. Când a

dela 'Teatrul National, eu care sunt juridicBonachi, l'am asigure c?eanta contra lui

am convenit sä facem un act de vânzare, pact de rdscumpárare,plata lei atunci s'a actul de prin care

vinde, nu cum a afirmat prim procuror, avere,ci numai ceeace lui lui i-a mai rämas a-fund Tusnad Borsec, cari au o valoare de leicari suficiente acopere pretentiile Teatrului National.

www.digibuc.ro

86

Prin urmare, nu trebuie se o interpretare gresitä unui act dedin partea unui creditor ingrijorat sä se deducä de

tentiuni fapte neexistente.Pentru aceste consideratiuni cele expuse de Ioanitescu,

cere a achitätoare, pentru incplpatul Radu Pádure.avocat I. Gr. Periefranu, având cuvântul, spune

apärare; istoricul faptelor cari au precedatdonanta definitivd, aratä 1 Aprilie 1923, de indatä ce a ve-nit la directia Teatrului, Livescu ii-a prezentat imediat demisia, care -a fostrespinsä rezolutia e rugat continue a functiond interesul Tea-

a reinoit vechea delegatie, din cuprinsul Livescu,in ce priveste aprobarea controlul cheltuelilor curente,

de rapoartele regisoratului sefilor de serviciu.La 7 Septembrie 1923, Livescu, vdzând nu poate aduce lainsdrcinarea pe care o primeste dela societari de a obtine sporirea

salariilor, pentru a doua motivat, demisie care dedatä este primitä, rezolutia Se va multumiri de ser-

aceasta, incep cercetdrile de anchetä, cari, ter-minate la Octombrie 1923, se ajunge la abuzurile nere-

constatate, cad totul sarcina personalului administrativrior diferitele directiuni ce s'au succedat, cu totul sträine deacele nereguli" - cam in acest sens s'a un comunicat prin ziare.

Acest raport al comisiunei de anchetä n'a imediatministerului, ci retinut in ziva de 6 Noembrie 1923, data laLivescu fusese arestat, ca instructia sä fi luat prealabila

de continutul raportului.Intre timp, Livescu, care se de

pe când comisiunea de intorcându-se la 4 Octombrie 1923,primeste adresa Nr. multumirile directiei pentru munca depusä.

Ulterior, la 22 Octombrie 1923, Directia Teatrului sesizeazd Parche-tul pentru niste pretinse fraude recente materialul electric,

fraudelor vechi in sertarele Directiei.Apoi, peste 3 zile, la 25 Octombrie 1923, parchetul primeste un de-

mint anonim ce s'a aflat cä datorit d-lui Bulfinschi, prin care seface aluzie la musamalizarea neregulelor constatate de comisia dechetä se dreptate. In acest denunt, numele lui Livescu_pomenit. Peste zile, la 27 Octombrie, anul 1923, Directia incuviin-

o reprezentatie in beneficiul lui Livescu, pentru 30 de carierä.Ce a urmat se Personalul inferior, aratat ca vinovat prin raportulcomisiei de anchetä, la primul contact instructiunea, gândul de a

de rdspundere, pronuntá pentru prima oarä numele lui Livescu,teroarea constrângerea pe baza acestor simple

teresate arátári, Livescu este arestat.Apärätorul inculpatilor aratä ca din toate cele ce preced,

mod lämurit, Livescu, a lost victima uneiTrecând la probele de culpabilitate, in drept lipsite de

valoare, declaratiunile martorilor ce se constatä cä au un interes-personal proces, sau sunt determinate de animozitäti contra uneia

www.digibuc.ro

87

din prti. acest sens o jurisprudentä a casatieiceze din 29 Ianuarie 1923, cum autoritatea lui Garraud, care in tra-

lui de instructiune criminal : preconizeazd judectorii trebuescaprecieze sinceritatea martorilor in mod subiectiv,

moral, le personalitatea, viata anteriord, obiceiurile mo-ralitatea. In fine, autori de seam ca Locard Gorphe, de opotrivä trebuiesc fie privite ca suspecte inldturate toateturiile ce s'ar constat au la baz interesul, teama, rdsbunarea, usu-rinta, pasiunea, etc. Pe acestea, proba cu martori se cere nea-pärat sä existe intre dcpozitiile aceluiasi martor, cum con-cordanta intertestimoniald.

Toate aceste principii au fost consacrate chiar materie prin-remarcabild deciziune a de apel din Bucuresti, sectiunea eu

Nr. 208 bis din 2 lulie 1924.In ce priveste märturisirea de un inculpat in contra lui, sau

contra altui coinculpat, pentru ca valoare, cum spune Gar-raud, ea trebue sä la instanta de judecatd, sä fie precis,nu consiste singur rdspuns la o chestiune pus in fine con-corde informatiile obtinute.

Ortolan in fine, márturisirea e o totul problema-ea putând fi fie datoritä, sugestiunei, rdsbunärei, fie teme-

rei de preventd.Ori,, in acest proces, nici una dintre dovezi, nu aceste

conditiuni, deoarece mdrturiile au luat toate formele minciunei contirrtoate ercrile datorite inventiunilor, confabulatiunilor falselor interpre-täri, cum din contradictiuni retractdri, cese in special la trei martori principali ai acuzdrei, Vasilelonescu, Barbu lancu Rozenthal, ale le exami-

mod lucru se poate spune desprelui Pisculescu, care in atari conditiuni nu poate constitui ova lui, necum impotriva altora.

altä ordine de idei, avocat Perieteanu, se la depo-zitiile tuturor martorilor apärdrei, persoane din cele mai onorabile

din seviciul Teatrului, din care rezultä mod precis Livescu aplatit manopera, materialele intrebuintate la mobilierul confec-tionat, nu a dus un traiu ce mifloacele sale, el avea ve-nituri ce atingeau cifra de lei lunar, provenite din salarii, diurne,etc. nu a exercitat o teroare asupra subalternilor amas dator la Casa Teatrului (la portofoliu) o importantä, care re-prezintä parte sumele ce se dau de contul per-sonal, lui Barbu Rädulescu Vasile dup cum Barbudulescu a fos nevoit recunoascd inaintea Tribunalului. Maiun certificat al corpului didactic, din care reaultä Livescu s'aimprumutat la acea cu o importantd sum de bani.

In ce prive$te factura Himelstein, arat de fanteziste suntmartorului interesat Barbu Rädulescu, autorul falsului. Acesta la

instructie, a declarat cum Livescu a cerut firmei Himelsteinde americ in acea in altor materiale cumpdrate.

firmatie formal desmintitä de firma, care a n'a niciodatä

www.digibuc.ro

88

Livescu prin prävälie ca Barbu Rddulescu i-a cerut säceeace Barbu Rädulescu a fost nevoit recunoascd

Tribunalului, unde a in timp, spre deosebire de ceeace ala instructie, roz pentru tapiteria mobilei lui Li-,

vescu, a cumpärat-o cu bani gata dela Pddure, contul luivescu.

Aceasta dovedeste claritate Barbu Rädulescu, a Tea-trul, pe Livescu, deoarece pe deoparte a cu luivescu, pe de alta a trecut-o in contul Teatrului, sub formä de deamerica. In fine, cum Barbu Rddulescu care a declarat laput suma de 42.000 lei, prevazutä inroz, Tribunalului, nevoit intre amdnunte, s'a ajuns laconcluzia in chestiune n'a costat deck 19.500 lei pentru aajunge la cifra de 42.000 lei, a fost nevoit penibila afirmatietot in acel pret s'a unei alte de la Magazinul

al cost la instructie de 12.000 lei si la Tribunal s'a redusla 9.000. Apoi tot nu la socotealä, tot in factura Himel-stein a mai fulci chingi al pret printotalizare, chiar suma in factura Mai releveazd

potriveald dintre diferitele facturi referitoare la detoatá cu cifra stereotipd de lei certificarea deateliere, materialul a fost primit.

despre facturile privitoare la postamentul scenei, lu-crarea n'a fost de Livescu, totul a trecut prin luiPlopeanu.

depozitia d-lui Mavrodi, care a spus ca a aprobat suma de123.000 lei, aratdrile avocatului Directiunei Teatrului, care asupraacestui punct a lost nevoit recunoasca nu exista nici un de

Tot asemenea nu existä nici un de privinta celorlaltefacturi cu atât mai mult cu existd certificarea materialele autrat Teatru dovada contrarie nu s'a

avocat Perieteanu mai arata in ce priveste celelalte facturi ingeneral, este de observat mai toate sunt netimbrate, ori este foarteexplicabil negustorii sä nu fi voit a le recunoaste din primul moment

când comisiunea de anchetä din care parte un con-trolor financiar, de sa nu fie supusi la enorme amenzi fiscale.

Pe de parte simpla nerecunoastere a facturilor de catretori, nu poate constitui dovada legala de ele sunt false.Mai e de adaugat, fine, ca foarte multe s'au cumpärat delanegustori ambulanti. (Vezi depozitia Plopeano), cari au alcatuit eifacturile diferite antete ale negustorilor, aducându-le dela

De remarcat apoi, ca in ceeace concerne celelalte facturi, nici chiarordonanta nu articuleazd vreo vina a Livescu, iar de ca-pat de invinuire referitor la biletele de vizeaza o infractiune

se cautä vinovatii ca sa fe constatat. In fine, d-sasintetizând invinuirile dovezile adminstrate, arata nu existaimputabilitate pasibila in drept dcictului de provocare lacomiterca infractiunilor enuntate in ordonanta, nu sunt de

www.digibuc.ro

89

Conchide, cerând achitarea tuturor inculpatilor.Tribunalul, având nevoe de a mai amanuntit, actele

si lucrarile din dosar, prcnuntarea la Julie 1925, pronuntândsentintä :

Tribunalul, asupra actiunei penale privitoare pe Ion Livescu,Padure Dumitru .Pisculescu ;

Având in vedere din actele dela dosarele cauzei, din expunirileverbale ale partilor, in instantii, se urmätoarea stare defapt :

Prin ordonanta definitiva Nr. 132 din 6 Octombrie 1924 a d-lui jude-de instructie al Tribunalului cabinetul V, se trimite in

Tribunalului Ilfov, inculpati pentru urmatoarele invinuiri :Ion Livescu, pentru faptele prevdzute pedepsite de art. 47, combi-

nat cu art. 124, 126, 322, 323 si 40 penal.Radu pentru faptele prevazute pedepsite de art. 47 combi-

nat art. 322, 323, art. 124, 126, 203, 204 40 cod, penal.pentru pedepsite de art. 47,

combinat art. 322, 323 art. 124, 40 cod. penal;pentru faptele prevazute pedepsite de art. 125 40 cod.cursul iudecarei procesului Tribunalului, Gheorghe Nico-

lau a decedat, in sa, s'a declarat actiunea pu-deschisa contra celorlalti trei inculpati.

Faptele ce se aduc prin oidonanta definitivä in sarcina inculpatilor,sunt urmätoarele :

Inculpatul Ion Livescu, in' calitate de Subdirector al Teatru-lui National din Bucuresti, a administra ges-tiunea acestei institutiuni, urmatoarele fapte

A) confectionat atelierele Teatrului National dinlucratorii de Stat, din materialul apartinând insti-

mai multe piese de mobilier lucr la dinstr. Isvor 37, evaluate la suma de 427.3Q0 lei.

B) A introdus ingestiunea Teatrului National din Bucuresti, mai multede aprobate de vizate de Dumitru Pisculescu

plante de Radu banii acele facturi, seinculpati. Facturile incriminate de sunt urmatoarcle:

1) facturi pentru repararea postamentului scenei Na-tional in valoare de 123,273 lei; 2) Una liberata de MagazinufHimelstein in valoare de 42.000 lei ; 3) Una liberata de

Petre Comanescu in valoare de 12 OCO ; 4) 0 serie de facturiinborderate de catre inculpatul Radu in complicitatea Dumit-uPisculescu, care le a lui Ion Livescu, care le

Trei facturi ale firmei in valoare de 93.500 lei ; b) Una fac-tura a firmei Plosca de Aur" valoare de 25.000 lei ; fac-turi ale firmei Anghel Ovanez in valoare 80.000

C) Inculpatul Livescu, complicitatea inculpatului Radu Padure,importante sume de bani, provenfte din vânzarea biletelor de

reprezentatie distrugând' biletele nevândute incheiere de proceseverbale, distrugand zilnice de vânzarea bile-telor, ceeace face imposibild verificarea gestiunei biletelor de repre-zentatie.

www.digibuc.ro

90

Inculpatul Dumitru in calitate de inspector al Teatru-lui National din Bucuresti, pentru urmätoarele :

A) A ordonat lui Vasile lonescu, atelierului deconfectioneze oamenii si materialul Teatrului mai multe obiecte, ceea

-ce acesta a executat.B) A ordonat lui tapiter al Teatrulul Na-

tional, acesta s'a supus, confectionându-i-se reparindu-i-se mai multepiese de mobilier oamenii materialul Teatrulul National.

C) In complicitate inculpatul Radu Pädure, a falsificat un numärde 6 facturi, arátate mai la inculpatül Ion Livescu la Nr. 1, 4.

D) A certificat, afirmä un neadevär, facturamelstein in valoare de lei, preväzutá mai sus la inculp. I. Livescula .Nr B. 2.

Cu ocazia serbärilor a cumpärat din pia% cämäside 45 lei bucata, a o facturä, trecând le-a

câte 130 lei bucata, insusindu-si diferenta.Inculpatul Radu A) dat ordin lui

Barbu Rádulescu, de ateliere ai Teatrului National din Bucuresti,acestia s'au supus, pentru ca sd-i confectioneze materialul

Teatrului mai multe piese de mobilier obiecte, tot odatá ocantitate de scânduri de ale Teatrului National.

B) A comis faptele arätate sus, s'a vorbit de inculpatulIon Livescu, la Nr. I, B. c.

Având in vedere cum stint expuse faptele in ordonantanitivä, a se fiecare inculpat, Recare f apt parte,pentru a se stabili dacá ele existä adevär in sarcina si con-stituesc din punctul de vedere al penale o infractiune care sä aduedcondamnarea

I. In pe inculpatul Ion Vom exa-pe rând fiecare fapte ce i se atribue le-a pentru a

dacä ele se pot pune in sarcina sa, ele pot constitui ofractiune la legea penalá care sä atragä vreo

A) Având vedere in sarcina inculpatului Ion Livescu i se punfaptele de fi confcctionat atelierele Teatrului National din Bu-euresti, lucrátori de Stat din materialul apartinândcestei institutiuni, mobilierul reparatiuni la

Bucuroti, strada Isvor Nr. 37;Având in vedere aceastä imputare se face in baza declaratlilorde inculpatul Pisculescu. de instructie

ocazia instruirei acestei precum din depunerile martorlorVasile lonescu Barbu fäcute la cabinetul de instructie men-tinute inaintea TribunaluM ocaziadepunerile martorilor lancu Rozenthal, Dragnea,Mihail C. Niculescu-Baterie, Traian Cornescu, fäcute la cabinetul deinstructie, care nu mai concordd cu cele fäcute Tribunalului.

Având vedere cä din instructia fäcutä in cauzä se cutitudine cä inculpatul Ion Livescu confectionat atelierele TeatruluiNational acestei institutiuni mai multe piese de mobilier

hicräri la din strada Isvor Nr. 37;

www.digibuc.ro

discutiunea ce se face este numai asupra faptului, in-culpatul a plätit lucrätorilor ce i-au efectuat luerärile dach materialul'intrebuintat la confectionare a fost cumpärat din banii inaulpatuluiai Teatrului;

in vedere imputarea, inculpatul nu ar fi nimic lalucrätorli ce i-au confectionat lucrurile materialul din care con-fectionat mobilierul si celelalte obiecte, ar fi apartinut 'Teatrului National,se aduce in baza depunerilor la cabinetul de instructie de

Vasile Barbu Radulescu, Rozenthal, Nicolae Drag-nea, Mihail Mihail Niculescu;

Având vedere cá in adevär acesti martori aratä jude-ator de instructie cä mobilierul luerärile s'au efectuat de atre

Teatrului National, ca inculpatul pläteasa cevamaterialele intrebuintate Teatrului National, sau erau cumpá-rate din comert din banii Teatrului National ;

Având vedere cä martori audiati Tribunalulufcu ocazia judearei acestei nu-si mai mentin declaratiile a-f arä Vasile Barbu Rädulescu ;

In adevär, din depunerlle martorilor ascultati la instructie apropusi ascultati Tribunalului anume: Rozenthal,colae Dragnea, Constantin Iliescu, Ion Iancovescu, Alexandru Stänescu,Maria Cäpitan Petre, Vasile Gheorghe Zamfirescu, C. Voi-culescu, Florea Simionescu, Cälátorescu, Petre

Constant. Orendi, Lizeta Alexianu, Ion Petrescu, Semozer, Savin Petria. Magistratul Radu Pascu, se stabileste cu certitudine cäinculpatul Ion Livescu a plätit din la lucrätorii ce i-autional mobilierul, dupä cum a plätit materialele ce au servit lationarea mobilierului a celorlalte lucräri efectuate la iniobilulce rezultä din facturile depuse de inculpat la cauzei ;

Având vedere prin ordonanta definitivä, faptele aceste ce seimputá inculpatului Ion Livescu, sunt calificate ca intrând in prevederileart. 47 combinat 322, 323 penal, adicá orovocare la comitere deabuz de incredere.

Considerând potrivit dispozitiunilor art. 47 din codul penal, simtagenti provocatori aceia cari promisiuni, abuzautoritate putere, culpabile, vro fi provocat la o infrac-tiune vor fi dat instructiuni spre a o comite

Având vedere cä inculpatului Ion Livescu se imputá provocare,amenintare, abuzul de autoritate si de putere, prin faptul a intrebuin-tat teroare asupra de ateliere, asupra fuerätorilor ca sä sefectueze färä sä munca materialele apartiricauTeatrului National.

Având in vedere cä acuzatiune nu are un fundament, deoarece, din depunerile martorilor arátati mai sus facturi, se con-statä inculpatul a plätit materialele intrebuintate, precum iardin martorilor, general D. Lambru, Dedu Constantin, AlexandruMavrodi, Constantin Stäncescu, Iliescu Constantin, Tereza Streith-Poli-

Ion Brezeanu, Vasile Toneanu, Radu Pascu, Nona Ottescu,covescu, Traian Cornescu, Alexandru Stänescu, Zamfirescu, Alfred

www.digibuc.ro

92

Corbu, Florea Simicnescu, Nicolae Botez, I. Sachimgian,Constantin Petrescu, Constanti Orendi, Ion Petrescu,

Savin audiati Tribunalului in mai multedinte, se stabileste inculpatul Livescu, un cinstit, o

foarte bun colegii de foartesubalternii sai dela Teatrul National, functionari, de ateliere

asupra o teroare; ajutandu-itotdeauna la chiar bani; in ceeace privestedepunerile martorilor Vasile Barbu Radulescu, de atelierede tamplarie de tapiterie la Teatrul National, asupra carora incial se arata s'ar fi cxercitat actele de provocare la abuz de incrc-dere, ele nu pot fi concludente in trebuiescpriveste acuzatiile ce le aduc contra Ion

numai de a responsabilitatea ce arsä asupra pentru ncrcgulele ce au comis in intrebuintareatcrialelor ce Teatrului National, care. erau receptionate de

ei, depuneri cari trebuiesc inlaturate din cauza vktdrecte, care stabilite prin depunerile martorilor

Plopeanu, Scarlat Frada, Icn Iancovescu, Ion Vasilescu-Valianprin urmare, toate nu se sar-

cina inculpatului Ion delictul de provocare la abuz de increderede care este inculpat faptul el a utilizat, conditiunile mai sus sta-bilite, lucrätorii Tcatrului, pentru mobilier lucrätori la

säu din Bucuresti, ccnstatat de atre el, nupoate cons.titui, caz, un delict penal, ci ar constituimolt un fapt nepermis, intrebuintat o mare de functionariai Statului pentru a-si in aceste vrcmuri grole pentru ei,sä se cauzeze vrco institutiunilor publice, decarece lucrarile seceau orele libere serviciul public; - ca acestlizat in mod curent catre functionari aprobat deTeatrului National se stabilote din depunerile martorilor

Barbu Radulescu, Rozcnthal, Brezeanu, Vasileneanu, Plopeanu, Vasilcscu-Valjan, dopuneri, din care rezultä ca,

de inculpatii Radu Padure D. Pisculcscu, si-au mailuzrat in atelierele Teatrului National Demetriade, Plo-pcanu, Caton Tecdorian, Ion Victor Ion Brezeanu, etc. ;

B) in vedere sarzina inculpatului Ion Livescu se maipune de a fi provocat pe inculpatii Radu Pädure D.loco la comitere de de facturi, scopul de a-side bani, fapte pedepsite de art. 47 combinat 124 126

p. anume: 1) facturi de repararca postamentului scenei Tea-National, una in de 119.273 alta de 4.000

lei ; 2) Una factura eliberata de Magazinul Himelstein in valoare de 42.000lei ; 3) facturä liberatä de catre tinichigiul Petre Comänesculoare de lei ; 4) Cinci facturi anume: a) Trei dela firmaMoritz Herscovici, in valoare de 2000 lei a in valoare

de 9000 lei; b) una firma Plosca de Aur" valoare de25.000 lei ; factor) firma Anghel Ovanez,una valoare de 42.000 lei alta de 38.000 lei ;

www.digibuc.ro

93

Având in vedere acuzatia ce se aduce inculpatului Ion Livescu inprivinta acestor facturi este ar fi dat ordin ca ele se fac-turi cari apoi inborderate de Radu Padure, erau certificatede catre D. Pisculescu in urmä el le aprobd, banii

ceilalti inculpati, in folosul ;

Considerând jurisprudentä s'a stabilitca unui f apt sa-i se calificare de comis de unpublic in scripte privitoare la functiunea sa, trebue ca acel fapttruncasca urmatorele conditiuni elemente : a) Cel ce sa

calitatea de public; b) Aratarea de altera-rea adevarului) in acte publice privitoare la functiunea sa fie

prin alterarile de scripte sau prin intercalate pe registre, saupublice dupa denaturänd sau

de alte persoane, decât cele adevdrate ;Având vedere modurile de alterare a adevärului se

la tipuri anume, falsul material falsulintelectual ;

Considerând priveste primul tip, procedeul consistä tot-deauna in contrafacerea unui existent de unde rezultä in mod evi-dent altcratiunea materiald a se pe calea uneiadaogiri, a unei a unei suprimári ;

Considerând ca in de-al doilea tip, procedeul alterareanu a din act, ci substanta sa, nu in forma ciclauzele ce trebuie sä le contie, caz care falsul nit se poatela prima vedere, aparenta intelectual,care, spre deosebire de material, este totdeauna contimporan redac-

el existä totdeauna când un functionar public aract contrarul de ceeace a väzut sau stabilit, .constatând

neexacte.C) Intentiunea irauduloasä de a-si sie-si sau altuia un bene-

nelegitim, intentiune care este intentiunea de ape vointa a face sä ca in contra dreptului un actpe care delicventul tie nu este adevärat, scopul alterdrei de

a un beneficiu nepermis, nelegitim sie-si sau altora, prin creiareaunui avantagiu contra dreptului.

D) Prejudiciul sau posibilitatea de prejudiciu, rezultând din alterareaadevärului, care poate fi de ordin material, de ordin moral ;

Considerând ca elementele delictului de Hind stabilite,a se ele se gäsesc intrunite in faptcle ce se

inculpatilor D. Pisculescu, privitoare la facturile incri-minate de urmând ca apoi sä examinäm inculpatul Ion Livescua pe acesti sau pe altii la, comiterea acestor delicte ;

1) In ce priveste facturi de lei lei pen-tru repararea postamentului scenei Teatrului National, semnate de Vasilelonescu, atelierului de tâmplarie al Teatrului ;

Având vedere din depunerile martorului Alexandru Mavrodi sstabileste ca, pe când d-sa Director General al Teatrului NationalBucuresti, a luat dispozitiunea ca se postamentul scenei Tea-trului National, care devizul de arhitectul mi-

www.digibuc.ro

94

nisterului artelor, sumä de 400.000 lei, neconvenindu-i, a efectuat acea-lucrare Vasile atelierului de tâmplärie,suma de 118.000 lei, dând o acestuia de 6000 lei, la

lucrare, nid unul dintre inculpati nu a avut vreun amestec.Având vedere privinta se aduc acuzatiuni in-

culpatilor de care Vasile atelierului de tâmplárie al Tea-care chiar a liberat facturile, arätând cheltuielie cu reparatuL

postamentului ar costat realitate numai de 78.000 lei, pen-tru rest in R. Pädure, pentru.a cu cortfectionarea inculpatuluiLivescu ;

Considerând mai este'care privinta continutului.

acestei facturi, ceea ce face ca aceastä fieeste de o a moralitate, dupä s'a dovedit maisus, dubioasä in timp considerat Vasilelonescu ca nesincer declaratiunile sale, deoarece cautä a-siregulele ce le-a comis, dacä am admite ipoteza

atre inculpatul oce nu se cu el nu oacest caz fie considerat ca lipsit de culpä pre-

teroare ce se a se spune s'a exercitat de inculpatiasupra lui Vasile altor lucr4tori atelierele Teatrului Na-tional nu de naturä de rispundere, ea reducându-se,

am mai sus, la confectionarea mobilierului altor lu-la imobilul Ion Livescu, la armati de

executare in fapt din partea personalului atelierelor ;urmare, a discuti celelalte elemente delictului de

fals, deoarece nu se din partea inculpatilor ar fi datfacturile de nici decla-

ratile martorului Alexandru Mavrodi, a se inculpareaadusi ordonanta definitivä cade acestor facturi;

2) ce priveste factura de magazinul dinstrada Coltei Nr. ;

Având vedere deFirma Nimmelstein 1000 de metri de americi, pe când realitateS2 s'ar fi furnizat, din ordinul incalpatilor IonPidure D. Pisculescu, a roz alte materiale refacerei

inculpatului Ion- Livescu ;Având vedere inculparea lui Ion Livescu a celorlalti incul-in privinta acestel pretinse precum de

tuturor punctelor de inculpare, se face pe baza depunerifor martoroluiBarbu Radulescu, cari, dupi am mai nu pot fi

considerate formeze o scrioasi de inculpare, de oarece,ficute de el, ca cele ale Vasile

de se sustrage dela räspunderea penali la care fi trebuit fietras; de o a cirei mcralitate dubicasä,

curn se din depunerile Ion lanco-vescu, Scarlat Froda, Plopeanu AL ; ci

acestui martor nu sincere, rezulti dia faptul el

www.digibuc.ro

95

de inlocuirea prin de in facturi, a vorbit luiRozenthal, acesta. la confruntarea ce a avut Tri-

bunalului sedinta din 9 Februarie 1925, el martorul Barbulescu, nu i-a vorbit Barbu Rädulescu desprerea facturei Himelstein si inlocuirea prin pânza de

factura nu este acest lucru se dovedeste cu prisosintd prindepunerile martorului Nachman Marcus, acestain itc.:ialului din de americd,s'a nu cererea

din ci cererea lui Barbu Rldulescu, care i-a pretins seacest schimb in deoarece Teatrului National nu

are pentru alte materiale, deck pentru in ceeace pri-vote a servit la confectionarea mobilierului 5i perdelelorinculpatului Ion Livescu care a fost din oras de cdtre BarbuRAdulescu, se stabilote din depunerile martorilor Maria Petre.Oh. Zamfirescu, Nicolae Lizeta Alexianu, inculpatul IonLivescu a suma de bani, la cumpdrarea ;

prin urmare nestabilindu-se in sarcina inculpatului Ion Livescua celorlalti inculpati vre-un amestec in factureimelstein acest punct de acuzare, a fi ;

3) In ceeace priveste factura liberati de tinichigiul Petrenescu pentru suma de 12.000 ;

Având vedere din depunerile martorului Petre Gh.factura de 12.000 lei a dat-o casierului Pdncescu, nu lui

Pädure, care i-a declarat a modificat factura anteriord ce-i dedese P.ComAnescu pentru suma de 32.000 lei, micsorând-o la suma de 20.000 lei;

Având in vedere din declaratiile martor, singurul careare de chestiune, inculpatii I. Livescu, Radu

D. Pisculescu. nu au nid un amestec primirea ori modifica-rea acestor facturi, nepretinzându-i-se niciodatA de a trece facturi chel-tuielile pentru ei personal, deoarece lucrdrilor ce le-a efec-tuat la Ion Livescu, valoare de ei, i-aufost achitate parte de acesta personal, restul nu i s'a mai nici

apt pentru care intentionA a-1 in ;

prin urmare acest punct de inculpare a fi ;

4) ceca ce priveste o serie de mai multe facturi anume :a) Firma Moritz Herscovici, trei una de 1000 metri de

de 42.000 lei, o a doua de 42.000 lei tot pentru 1000 metride o a valoare de 9500 lei ;Factura Plosca de Aur" de lei;

facturi ale firmei Anghel lonescu Filip Ovanez, unasuma de 42.000 lei, alta 38.000 lei ;

Având vedere din instructia s'a stabilit a-ceste facturi nu stint liberate de persoanele care figureazd le-auca semnatare ;

Având vedere privinta acestor facturi nu se stabilestevre-un amestec din partea celor trei inculpati sunt judecatiAvând in vedere din depunerile martorului Alexandru Mavrodi,

Director General al Teatrului National din Bucuresti, se stabilotefurile se primeau de de ai teatrului, facturtlein prealabil vizate de atelierelor. care receptionau materialele

www.digibuc.ro

96

care prezentau o garantie pentru ca subdirectorul sau direc-Teatrului aprobe aceste pentru a fi ;

caz sarcina ar falsifi-carea acestor facturi, cazul ele ar considerate ca atare,faptul ele nu liberate de persoanele care ele ca semna-fare in depunerile martorului Plopeanu, carearatä la Teatrul National din Bucuresti, se se cumperemateriale nu numai de la furnizori cu dela intermediari,atunci trebui se arate, in facturile care acute, o persoa-

care un magazin cu firma ;

prin tuturor falsurilor ce seIon Livescu, Radu Pädure Dumitru'Pisculescu, parte din ele nefiind do-vedite, fie imputabile altele toate

cerute de -delicte, ele urmeazá a fi cade inculpare contra mai cu din depunerile martori-

Alex. Mavrodi, Oh. Plopeanu, Alexandru Stanescu, Vasilescu-Val-an, Ion Botez, I. Sachimghian Constantin Petrescu, se rna-

terialele pimite de de ateliere cari prezentau facturile vizatereceptionarea materialului apoi erau pre,zentate inculpatilor pen-

tra a fi aprobate, vizate care cu aceasta ocaziune puteausinceritatea facturilor sau exactitatea deoarece, cei cari tre-

de ateliere cari facturi,el confirmat de reprezentantul National din

1925 cu ocazia pledoariei a carefactutildr false, ele sunt false, ca nume, materiale

nu, acestea au intrat magaziile Teatrului National, conformsemniturilor de primire a celor drept in privinta nu poate

nimic desPigubiri civile".Ion Livescu a imposibilitate de a

célor arätate In din DeduConstantin Vasile Toneanu Sachinghian, care

asistând de 'mai ori cabinetul inculpatului, ellacturile, vizut o o prealabila

verificare, deoarece cabinetul totdeauna o marede persoane venite, fie cu de pentru ade favoare ;

C) vedere sarcina inculnatului Livescu se maipune acord inculpatul Radu impor-tante sume de din de reprezentatie aTeatrului National, distrugan nevândute cotoarele

asistenta un proces-verbal,iar de al un registru de pentru a se constativeniturile Teatrului situatiunile zilnice de vân-zarea biletelor ;

Având vedere din depunerile martorei Tereza Streith-Policrat,Teatrului National, se a doua zi se vindeau

biletele, ea predi casierului Teatrului National, biletelprnevandute, nevándute biletelor

'a avei un de ;

vedere din depunerile martorilor Constantin Stincescu,

www.digibuc.ro

97

Vasile Toneanu, Oh. Plopeanu, Ion L Sachinghian siSemo se constati ci sub administratiile Teatrului Nationaldin Bucuresti, dupä ce verificarea se de un membru consiliul deadministratie, pe vremea subdirectoratului inculpatului Ion Livescu,

care verificare; biletele nevândute cotoarele celorvândute se distrugeau asistenta vre-unei alte persoane,rile se la cancelaria a se trece vreun registrude casi, care nu exista ;

in vedere ci din lucririle dresate in cauzi se ci borde-rourile incheiate pentru situatia biletelor vândute nevândute nu segisesc la cancelaria Teatrului National, unde se zice s'au depus,aceasti pierdere, desi este imputata inculpatilor Ion Livescu Radu Pi-dure, care sunt inculpati scopul de a sustragerile de banicomise, au distrus aceste borderouri, din nimic nu este rezul-

unei frauduloase din partea careterie penali trebue bine doveditä, ci poate fi mult rezultatul unei mari

debandade ce administratia Teatrului National,se arati de martorul Ion Vasilescu-Valjan;

urmre, acest ultim cap de inculpare contra lui Ionvescu, neputandu-se aduce sarcina sa, fi

II. In ceeace priveste pe inculpatul Radu :Având vedere prin ordonanta definitivi el este trimis

cati pentru prcvazute pedosite de art. 47 combinat 322,323 art. 124, 126, 203, 204 40 ccd. penal.

A) in vedere se imputi inculpatului ci,calitatea sa de al contabilititei Teatrului National din Bucuresti, a co-mis delictul de provocare la abuz incredere, prin faptul

mobilier diferite alte matertalul lucrhtorii dinteliercle Teatrului National, a aterialclor al lucririlor.

in vedere singura ce se aduceinteresate ale Vasile Barba

Radulescu, ateliere ai Teatrului National ;in vedere din martorilor Rozenthal,

Constantin, Nicolae Alexandru Constantin,reza Streith-Policrat, Ion Gh. Plopcanu, C.Veiculescu, Simionescu, Ion V. Dumitrescu-Burnbesti,Coca, L Sachimghian, Constantin Petrescu, Ion Oh. Niculescu

Semo Elizer. rezultä inculpatul Radu nu nici o te-mare de de pentru a-i deter-mini si-i faci ci el cr prietenos ei toate lucru-rile ce le-a confectionat lucriitorii Teatrului National, le-a confectionatdin materialele sale plitind lucrarilor, el un cinstit ;

averea ce o posedi agonisit-o diferite speculatiuni comer-de agricole din timpul dn 1916-

Ca p-in urmare. pentru aceste motive celelalte mai susprivitoare inculpatul Ion Livescu, când am discutat

capatul de inculpare relativ la provocare la abuz do urmeazäa se inculpatul Radu nu fi

Bibilioteca Procese

www.digibuc.ro

98

pentru faptele prevAzute pedepsite de art. 47 322,penal ;

B) Având in vedere prin ordonanta definitivd inculpatul Radueste trimis in pentru unire inculpatul Dumitru

Pisculescu ordinul inculpatului Ion Livescu ar comis o seriede falsuri ;

toate aceste falsuri au fost exarninate sus con-siderentele privitoare la inculpatul Ion Livescu (litera B. N-rile 1-4) undes'a chiar ar fi existat o parte din aceste ele nu potfi imputate inculpatilor Ion Livescu, Radu Pädure Dumitru Pisculescu;

prin urmare acest de inculpare a fi inläturat ;C) Având in vedere de aceste i se imputä

inculpatului Radu acela ar fi comisdepsit de art. 203 penal prin distrugerea situatiunilor zilnicede vânzarea biletelor de reprezentatie ;

Considerând am mai sus in considerentele pri-vitoare pe inculpatul Ion Livescu, acest fapt nu este dovedit nimic, cinumai prin slaba prezumtiune aceste situatiuni zilnice nu se incancelaria Teatrului National ;

Considerând desi in materie unde proba martori estesunt admise presumtiunile, insä pentru ca acestea sä fie con-

siderate ca o care sä la condamnarea unui inculpat trebuescsä fie precise, grave concorde cu toate celelalte de faptale cauzei, ce in spetä nu are ;

prin urmare, faptul imputat inculpatului de sustragere distruge-rea situatiilor zilnice de vânzarea biletelor nefiind dovedit nirniccest capät de inculpare a fi inläturat.

ceea ce pe inculpatul D. P4culescu.Având in vedere prin ordonanta definitivd el este trimis judezdtei

Tribunalului pentrtt ar fi comis faptele si pedepsite art.47 combinat 322, 323 i art. 124, 126 40 pen.

A) Având vedere inculpatului Dumitru i se imputäcalitatea sa de inspector al Teatrului National din Bucuresti a co-

mis delictul de provocare la abuz de faptultionat mobilier diferite alte lucrri materialul lacrätorii dinlerele Teatrului a dreptul a mate-rialului al lucrätorilor ;

Având vedere cum s'a mai sus la ceilalti inculpaticând discutat acest delict, singura ce se aduce sprijinul

inculpäri sunt depozitiile interesate ale martorilor Vasilesi Barbu Rädulescu, de ateliere la Teatrul National ;

vedere cä din depunerile martorilor Rozenthal, Ale-xandru Mavrodi, Tereza Streith-Policrat, Ion Brezeanu, Vasile Toneanu,Oh. Plopeanu, Ion Vasilescu-Valjan, V. Dumitrescu-Bumbesti, ConstantinPetrescu, Petre Tacu, Oh. Niculescu, se stabileste inculpatul Dumitru

nu a exercitat vreo teroare asupra de ateliere sau a-supra lucrätorilor din atelierele Teatrului National pentru ca sä-i forteze,sä-1 efectueze de mobilier sau alte la imobilul se con-

el un foarte indatoritor subalternii sii, bun camaradcellalti functionari din serviciul adrninistratiei Teatrului, cinstit

www.digibuc.ro

99

traiul bun pe care il se averei pe care sotia sa o adusesela lucrärile ce le-a fäcut in atelierele teatrului Natio-nal, le-a plätit ;

prin urmare, ne stabilindu-se in sarcina sa faptul de provocare laabuz de incredere; acest capät de inculpare a fi inläturat;

B) Având in vedere in sarcina inculpatului i

se aduce delictul de a fi falsificat, inculpatul Raduun numär de 7 facturi diverse dintre care una in valoare leia magazinului ;

Considerând in privinta acestor s'a examinat mai susDumitru Pisculescu are vreo pentru a-i imputabil delictul deatunci când s'a discutat culpabilitatea inculpatului Ion Livescu B.Nr. s'a stabilit evidentä nid unul din inculpati, careinträ Dumitru Pisculescu, nu poate fi fäcut culpabil de delictul de .

C) Având vedere sarcina inculpatului Dumitru Pisculescu, semai pune faptul ocazia serbdrilor incoronärei, ar dinpiatä mai multe de pe pret de 45 lei bucata a pläsmuito care le-a trecut ca cumpärate 130 lei a incasatdela casieria Teatrului, diferenta ;

Având in vedere acest capät de inculpare trebuie inläturat deoarecedin depuncrile martorului Constantin Orendi, artist al Teatrului Nationaldin rezultä in timpul d. laTeatrul National, aflându-se la Teatru artistul Bulfinski,a venit Nicolae Gheorghiu, ajutor de care le-a comunicat caNicolau, atelierului de croitorie al Teatrului National, acum decedat,pus stare de inculpare, prin ordonanta l'a säsifice o pentru furnizarea de in und

150 lei de pretul ce costase in realitate ;Cä prin urmare, nestabilindu-se inculpatul Dumitru Pisculescu ar fi

aceste facturi, sau ar fi dat ordin, sau ar fi fost complice lasificarea acest capät inculpare a fi ;

Considerând pentru toate delictele ce i se imputa inculpatului Dumi-tru Pisculcscu pentru cele imputate contra celorlalti inculpati IonLivescu Radu Padure, se aduce ca un motiv de inculpare faptulinculpatul D. Pisculescu ar fi marturisit la cabinctul de instructie de-lictele ce li se au comise de catre ;

Considerând una din probele cele mai sigure pentru dovcdireaunui fapt penal este marturisirea ce o face un inculpat, aceastapoate numai atunci când acea este data in modsi de alte sä fie timp coroborata de toatefaptcle cauzd ;

Censiderând inculpatul Dumitru Tribunalului,ocazia judecdrei procesului, declara ca tot ce el a marturisit a avutnu s'a intâmplat realitate, ci a rezultatul unei sugestiuni ve-

nite dela alte persoane, scopul de a pune inculpare pe Ion Livescu,singurul al acestui proces ;

Având vedere mdrturisirea de inculpatul D. nueste ale cauzei, deoarcce dupa amaratat toate delictele ce se imputa inculpatilor nu le pot fi imputate,mai aceasta marturisire contrazisa de martorul Ton

www.digibuc.ro

Al. Vasilescu-Valjan, care a declarat Dumitru este uncinstit l'a ajutat in tot timpul ocazia conducerei administratiel Tea-trului National ;

prin urmare, märturisirea inculpatului D. Pisculescu trebueca acest proces, deoarece este sub irnpresia unei

sugestiuni venite din poae cu de ade inchisoare care a pentru ceilalti doi coincul-pati Ion care a inculpatuluiD. toate i se imputase aproape aceleasi delicte calorlalti coinculpati, desigur aceasta a lost de instanta deinsructie tocmai din faptul ceilalti doi coinculpati nu au märturisittul pe când inculpatul D. Pisculescu märturisise, deci nu mainici o ca el influenteze mersul instructiunei ;

concluziune, nestabilindu-se in sarcina inculpatilor Ion Livescu,Dumitru Pisculescu vre-unul din delictele care au

lost judecata Tribunalului prin ordinanta a5 de instructie de pe Ilfov, ci toatá aceastä afacere

rezultatul unor a neglijentei aduse de inculpati in adminis-tratia Teatrului National, se constatä din depunerile martorilorIon Brezeanu, Oh. Plopeanu, Ion lancovescu, Traian Cornescu, Ion AI.Vasilescu-Valjan, etc., ci a fi achitati.

Pentru aceste redactate de d. judecdtor Nicolae Georgean, inneunire concluziunile d-lui procuror numele legei,

Achitä pe inculpatii Ion Livescu, Dumitrude penalitate in acest proces, pe baza 10 procedura

Sentinta eu apel; in astäzi 1 lulie 1925.

(ss) N. GEORGEAN, HENRI ZAMFIRESCU.

Grefier, (ss) P. Georgescu.

ACTELE No. 28

Campanhie de presä posterioare

SENTINTA IN PROCESUL ZISELOR FRAUDE COMISE LATEATRUL 'NATIONAL"

Ilfov sectia dupä desbateri de mai pre-dupä mai multe zile de deliberare, eri, in procesul

lntentat de National d-lor Livescu, i-a

(Ziarul Aurora" din 3 Julie 1925).

www.digibuc.ro

101

Rechizitoriul procurorului. Pledoariile d-lor Grigore Conduratu,Tony Iliescu, N. loanitescu, Alexandru

nescu, Hurmuz Aznavorian Ion Gr. Perieteanu

Tribunalul Ilfov a pronuntat, in de lulie,in procesul intentat artistului loan Livescu.

Se cunoaste geneza acestui proces, ordonantadesbaterea lui tribunaluluia evitat acum iee o atitudine in chestiune

care adusese la bara justitiei pe un artist de frunte al Teatrului National,profesor la Conservator la militard. Am socotit eventualanoasträ interventiune n'ar fi contribuit decât la inviersunarea patimilorpuse acest dureros proces.

Avem ca de intervenim odatä in chestiuniiritante cari se ivesc in lumea Nu am intervenitcând faimoata dela Opera pentruc interventia

fi scandalul n'ar fi adus artistilor, dimpotrivd.ar fi un räu imens acestora institutiunei sine.

Pentru motiv am ca se in afacereaLivescu.

s'a pronuntat Miercuri lulie, achitând pe artistul Ion Livescu.Satisfactiunea este

o de aproape doui ani, acest artisteste redat scenei pe le chip magistral.

Credem este bine ream, cele ce un scurt rezumatal mare proces.

Inaintea a III-a a Tribunalului complectul d-lor Georgianprocuror d. Minculescu, ce se ascultaserd vreo 80 de

martori, in ziva de Iunie au inceput desbaterile, intrându-se astfel fon-dul procesului.

Cel dintâi cuvântul d. avocat Jean Dumitrescu, numelecivile constituitd la pentru 2.000.000 milicane) rezervamajordrei acestei sume.

D-sa in fata se numai pentru sumade 445.000 lei, având de expertiza Mazliach.

Mai n poate pune concluzii in ce priveste facturile aprobatede subdirectorul general d. Livescu, deoarece de ateliere au certifi-cat facturile sub proprie materialele au intrat magazii.

De asemenea in ce priveste acuzarea postamentul scenii, spunea zadarnic cele rânduri de instructia,

suma de 120.000 lei este ordonantatä de d. Al.vrodi, directorul general al Teatrelor.

www.digibuc.ro

102

Rechizitoriul

Se apoi d-lui procuror Minculescu, care prin ad-lui Livescu ca mare artist, exprimandu-si admiratia sa pentrtr

marele talent, totusi sustinând acuzarile din ordonanta definitivä a-i-a lucrat mobile atelierul a dat pe

facturile ce-i s'au prezentat de de .ateliere, facturi au false,cum sustine nu este nici ordonanta privitoare la

mentul sceneide bunä ordonanta definitiva a d-lui jude instructor Papadopol,

cere tribunalului sá aplice sanctiunl, având convingerea in cazuljudecata n'ar gäsi de aplice sanctiuni, de azi nu vormai apare pe banca acuzarii.

D. presedinte Georgian apoi cuvântul

Pledoaria d-lui GRIGORE CONDURATU

vorbeste pentru d. Livescu d. avocat Conduratu, membruConsiliul de disciplinä al baroului fost consilier la Curtea de Apel.

D-sa va face numai o introducereiesirea sa din lunga-i de magistrat, ales ca debut luiLivescu.

arestarea nejustificatä pe motivul ridicol,Livescu ar fi fost periculos sigurantei publice.

descrie câteva cuvinte, zice d. Conduratu, marea personalitateartisticä a lui Livescu, ca se pe i-a opus ordonanta defini-

a d-lui jude instructor Papadopol: pe tamplarul Teatrului,Barbu Räudulescu Vasile doi defraudatori ordinari.

Aminteste marele politic ziarist Gheorghe Panu a despreLivescu, ca este artist cultivat, care prima a

cum de aceeasi parere au Ionescu-Gion, Ventura altii.Descrie activitatea lui româneasca la Liga ca membru

conferentiar al Ateneului, ca proficsor la Conservator, dând numeroasecalitative generatii de artisti, ca profesor de limba lalitare de ofiteri conferentiar Pedagogicul Universitätei, etc.

Spune cum distinsese onoarea säun curs de aplicata cu toti profesorii din de isto-rie, limba românä filozofie. D. Ccnduratu citeste articol al d-lui G.Tatärascu, actualul subsecretar de Stat fost membru comisia de

la teatru, cu prilejul la vreme a lui Livescu lasocietar, articol foarte sugestiv prin felul cum zugravote

mostera de intrigi de invidie dela Teatrul National, careeaa avut adesea de

Personalitatea artistica a lui Livescu este apreciata de toatá tara,apreciatä de strainatate, al Academiei franceze consideratä cuelogii de artistii sträini, cari ne-au vizitat.

Astfel artist german Paul Wegener azistând la o reprezen-

www.digibuc.ro

103

tatie româneasc ziarelor impresiile sale: I-am amintittoti - zice Wegener, dar dintre toti, Livescu este un mare artist, demare anvergurd".

fatal ca ascensiunea lui Livescu stârneasa urá invidie.Vorbeste apoi de geneza acestui proces, grefat pe Livescu, dardin competitiuni politice, cari priveau fie de a pune mâna pe

.directia ziar, stráduinta de a pasul altora ambitiuni de partid.Se denuntátorul.

gäsesc la dosar, spune d. Conduratu, anonim, apoi declaratin persoana artistului Bulfinski. Citeste dintr'un ziar cum la Iasimea rázboiului, d. azistând la särbätorirea lui Livescu, numit

acolo subdirector, paharul, recunosand pasi ini-a Livescu.

drept, in fata tribunalului d. Bulfinski recunoaste, nu l'a-vinuit nici odatá Livescu de nirnic se atunci ce secu acel ?

D. AVOCAT POMPILIU IOANITESCU : Catedra dela Conservator !Examineazá din non ordonanta definitivä d. Conduratu cä

lunga sa carierá de magistrat, n'a o ordonantá definitivd maiincoherentä lipsitä de considerent juridic, ca aceea a d-lui jude-instructor Papadopol.

Adresându-se apoi d-lui procuror: Eu unul nu m'asi fiintea Tribunalului, drept de acuzare, la brat cu Barbuduleascu, la dreapta, la stânga cu Vasilescu rästignit

tilhari".Cere achitarea artistului Livescu nu numai ca o satisfactie

pentru el, dar ca opiniei publice.La orele 7 seara, presedintele desbaterile in continuare pen-

tru de 3 lunie, pentru d. Livescu cuvântul d. Tony Iliescu,vice-presedintele Senatului.

Pledoaria d-lui TONI ILIESCU

D-sa aminteste cá dupá arestarea ilegalä a lui Livescu a delatribuna Senatului, Livescu nu e vinovat.

Convingerea mea s'a dovedit din verificarea Ioluminosuluidosar al pricinei când cei interesati facá atmosferä luigau prin ziare, liberarea lui hotärâtä de Consilierii de Apel arfi scandaloasä, am dat räspunsul cuvenit din Senat interpeläreide un domn deputat.

Instructia oralä a därâmat instructia fäcutä patruprivatiunii individuale träeste ultimele deoarece

dificarea penal va acest abuz.Livescu, personalitate artistid a lost arestat.

ce? Periculos sigurantei publice. Dar Livescu este dat judecatá ca agentunde sunt pe cari d. nu-i dá

judecatä ?Si nu sunt materiali, cum mai poate fi Livescu agent pro-

vocator ?

www.digibuc.ro

104

ReleveazA contrazicerile martorilor acuzärii adresându-se Li-vescu, spune: Sä nu-si mai aminte de ce a suferit pe

ca de un vis urât, ca de un rol, care ar fi trebuit mareletalent sä intrupeze un martir".

Livescu a pätimit pe nedrept mi-e mai drag azi, prinindurate.

judiciare sunt ori unde, o oa-ceea ce a fäcut instructia, nu mai este o eroare judiciarä, ci

päcat.Se vede a procedat astfel, era sugestionatä de o

existentä, dar neväzutä.Cere achitarea lui Livescu.

Pledoaria d-lui ALIMANESCU

Tot in lui Livescu, ia cuvântul d. avocat N. Alimäneseu, carese ministerul public cere mai mult decât nu

falsurile.ce numeroasele depozitii ale martorilor apärärei, spune

cä d. procuror a fäcut räu cu tot talentul care l'a pus in rechizitorulsau, sä afirme märturille dovezile apärärei trec aläturi ziseleprobe sustinute de ordonanta definitivä. A fäcut räu, fiindcä silestesä-i sä-1 :

a putut sä-5i sprijine acuzarea pe märturiile unorReferindu-se la puterile existente, dar neväzute, de cari a pomenit

d. Tony Iliescu cari impingeau sugestionau instructia, constatäd-lui sunt tot atät de estetice ca sa

soanä, a siluetä se desprinde eleganta din grupul numerosilormartori.

D. avocat Alimänescu descrie intreaga atmosferä de denigrare pusäcale de adversarii lui Livescu, ca sufere.

Se judeca de Curte liberarea lui Livescu pe sub ferestrele magistra-tocmiti anume vindeau ziarele, cari tâmbitau: musamali-

zarea afacerei Livescu".nu s'au lasat dc aceste manopere au

liberarea lui Livescu.Memoriul semnat colegii de inaintat de

nere sub acuzare, conchidea: Ingeniosul film ruleaze....'totul aranjat in acceasi zi, se lui

Livescu, se arestarea croitorului, care nimic deafacecuzárile, ce-i se aduceau lui Livescu.

N'am fost crutat de socoteala pc care mi-a cerut-o d. jude in-structor Papadopol, suparat de afirrnarea mea, toatá instructia nu estedecât un film ingeniozitate.

Cere d-sa achitarea lui escu, contra caruia nu existä nici o pro-bá vinovátie.

Pledoaria d-lui POMPILIU IOANITESCU

D. presedinte Georgian dä cuvântul d-lui avocat Pompiliu loanitescu,apärätorul d-lui Radu Pädure, contabil.

www.digibuc.ro

105

D-sa, ce releveazd declaratiunea pärtei civile de neexistentasurilor, examineazd invinuirea lui postamentul sispune va produce un document senzational, de care d. jude instructor

vrut sä tie seama anume ordonanta de originalä a cheltuelilorfäcute rcpararea postamentului scenei.

oare de Pädure ? Nu, ci de d-lui Plopeanu, secretarulteatrului. de Livescu ? Nu, ci de director ge-

Al. Mavrodi de casierul PAncescu.Ordonanta de rânduri de facturi partea

a gäsit al doilea de facturi nuun singur atasat la ordonanta de platä

mai sus, facturi emanate de tâmplarul Vasile lonescu,acuzatorul.

Nici aprobarca subdirectorului general Livescu, nici scrisul luisi cu toate acestea instructia aresteazA pentru acte publice !...

Mai dv., Livescu n'a avutun in aceastA afacere, Plopeanu, ccniirmând exactitatea

din el a lui in absenta luidure, care era in concediu.

bine, tot de.serioase au toate capetele de acuzare.ce relatat marele artist Brezeanu, d. i-a märtu-

risit are remuscäri, s'a läsa acest angrenaj de patimi".Depozitia minunatului artist lancovescu, din care se ca

tapiterul RAdulescu, martorul este un escroc, mai cuprindeceva foarte edificator asupra puterilor nevAzute, dar existente...

Citesc depozitia lui lancovescu, care spune proce-este o inscenare prost de Vabean,

vescu prin meritele lui, sä nu acapareze a teatrelor".d-lor magistrati, nu am rnenaiamente pentru voi spune

tot dedesubtul acesteiNu sunt avocatul d-lui Livescu, dar sunt in sentimentul general

rând pe acest artist, care a din invidiechiar Pisculescu, acesta din vesnic jovial decla-

pläsmuite de ca tinta a adversarilor.da, fostul director general, d. Mavrodi plecând dela teatru, era

chemat demnitate in Stat, te pomeneai Livescu, di-rector general de-a binelea. Toate acestea insomnie d-lui

numai acest proces sä piedici lucrurilor.cine secunda ? D. Bulfinsky, care ar Iarg

lui Livescu pentru ca dela Con-servator.

Dar ce se mai aduc lui Livescu, Pädure sau Pisculescu ?si-au lucrat in orele libere atelierele teatrului.

Dar cine nu si-a lucrat cine-i acuza? Barbu RAdulescu si VasileCe se poate pune pe acuzarile când d. Soreanui-a pardosit camere la d-lui i-a dat lui

Icncscu 3500 lei pentru material, 500 lei lui personal.Ce Vasile ?La instructie spune cá n'a primit nici un ban, materialul tot

al teatrului, fata consecutive:

www.digibuc.ro

106

fost pe acolo a trimis doar doica si cum punerea unei dusumele la camere e de câteva

in ultima audientä nu nimic despreTot nu nimic despre repararea mobilei d-lui ministru Goga in a-telierele teatrulut, dar s'a trimis mobila cu trenul la Ciucea,sotitá de un tâmplar al al carui nu aminteste, cai-o aseze la

se acuzarea.

Sedinta dela 15 lunie

In continuare, vorbeste d. Ioanitescu, analizând factu-rile date de de atelier sunt acte publice sau numai piese justificative,.de au dânsii personal.

Dovedeste lui Radu achitarea.

Pledoaria d-lui ALEXANDRU IONESCU

D. Alexandru deputat, avocatul d-lui Livescu, face ocritia ordonantei definitive a d-lui jude instructor Papadopol

general asupra felului cum s'a fácut aceasa instructie pând la darea or-donantei. Aratä nu s'a realizarea unei opere reale de justitie,ci interese deoarece puternice probe contra altora,contra nu s'a boat nici o dându-se nevinovati.

D. procuror, - spune d. Al. ne-a subliniat sinucidereacroitorului teatrului, voi räspunde, vinovati trebuiau sesinucidá, apoi a doua zi amândoi trebuiam d-taun coleg, eu un prieten.

declaratie senzationalá

din vorheste d. avocat Aznavorian, care ce exami-neazä in drept toate punctele de acuzare ale judecdtorului instructiePapadopol, dovedind netemeinicia fapt drept, face urmá-toarea senzationalä declaratie din partea lui Pisculescu :

Tiu sä declar Tribunalului din partea lui Pisculescu aci deca o satisfactie .pentru d-1 Livescu", toate acuzdrile ce-i le-a

au lost sugestionate dictate. Oricare ar fisentinta care asteaptä pe Pisculescu, a tinut restabileascd

Adaogä Pisculescu a servit de instrument, amenintatcu arestarea, s'a acuzat global pe el, ca pe altii, de invinuiri denici n'avea mimai sä serveascd scopurile altora

atari conditii nici el nu poate fi condamnat.

din 22 -Pledoaria d-lui ION.GR. PERIETEANU

o pledoarie a d-lui avocat Vasiliu, din parteaPádure care a la de culpabilitate

www.digibuc.ro

107

-procuror din faptul Pádure timpul instructiunei,arátând netemeinicia acestor invinuiri, a eel din cuvântul d.vocat Gr. Perieteanu. D-sa a aparare, exprimandin primul geneza afacerei. In expunere sprijinitá pedocumente cronologice, d-sa a fdcut formidabila inscenare care aadus pe banca acuzärei pe cei trei In al doilea d. avocatPerieteanu, ce a relevat cari sunt pe cari trebue le

dovada testimoniala, márturisirile indiciile, pentru a for-o comPusä valabilä concludentd, a stabilit pe cale de para-toate contradictiile retractárile martorilor acuzärei cum suges-

s'a ajuns la o trimitere judecatä totul lipsitätemei. D-sa a Tribunalului cä ludecdtorul de instructie a pu-

tut victima unei erori datoritä unor imprejurdri, ce erau depoatá reprezentantul Ministerului nu poate nici o

de a-si fi tinut acuzatiunea, atunci când instructiunea aspulbere dovezile prin eroare adunate la instructie. Am maipentru prima oarä analele judiciare o acuzatiune a putut

temeiu, in declaratia unor oameni ca autori materiali aitelor ce obiectul procesului, de a pe bancaacuzärei, s'au bucurat de indulgcnta nejustificatá a reprezentantilor Jus-titiei, cum de bundvointa administratiunei reclamante, care sä-iconcedieze de din serviciul ei, i-a mentinut in ziva

a. ne mai considerându-i utili, in fine, i-a concediat.Printeo perorgiune care s'a referit la culesejudiciarä chiar dela noi, d-sa a conchis cä nu numai legeaJustitia imperios achitarea inculpatilor dati in jude-

catä prin crearea unor delicte culpabilitäti fictive, atunci realitatileculpabile au devenit o fictiune pentru represiune.

SENTINTA

Tribunalul, pentru motivele cari se vor pe Ion Livescupe ceilalti.

Sentinta a primitá aplauze manifestatii.am pe d Livescu, cunoastem

presia d-sale asupra procesului.Nu am resentimente impotriva nici nu voi

In rdzbunäri, ne-a declarat d-sa. Energia mea o voi vii--tor in folosul al teatruiui.

din 6 1925).REP.

CLIENTII JUSTITIEI ACUZA MAGISTRATURA"

Cazul fraudele dela National. - Un delicvent acuzá presa,justitia directia teatrelor de complot impotriva lui.

Mavrodi Vahan au

Nu ne-am amestecat acum in Livescului dela TeatrulNational,acuzat de fraude, eliberare semnare de false,

www.digibuc.ro

108

de material, mobilier din averea National folosulpersonal. Pentru aceste fostul pensionar al teatrului National, asuspendat din de societar al teatrului National, dat pe mânaparchetului care arestat imediat l'a trimis in fata instantelorpresive.

Acum câteva zile, inculpatul Livescu a fost achitat de Tribunal. Par-chetul a fäcut apel impotriva acestei sentinte. Livescu se deci

sub acuzare. Totusi o campanie s'a pornit, anticipatie, prinreabilitarea in parte, din punct de vedere formal,

nu moral a acuzatului Livescu.Partea cea mai a acestei in indoitul caractercxercitare a presiuni de un acuzat impotriva justitiei,

apoi indräzneala pe care acest acuzat o are de a che-pe sdi ierarhici care l'a trimes in fata instantelor

in presa.Un confrate de dimineatä fotografia

Livescului o a sa, un vadit inspirat de acuza-tul Livescu, care se spune textual din unui avocat al :

Tribunalului din partea lui Pisculescu ad de camoralä pentru d-1 Livescu, toate ce i adus,

au neintemeiate numai sugestionate dictate. Oricare ar fi

tinta care pe a sa restabileascaca Pisculescu a servit numai instrument, amenintat

cu arestarea, s'a acuzat global pe el, pe altii, de decari nid cunostintä, numai fortat serveasca scopurile altoraca in atari el nu poate fi condamnat".

Deci. Livescu a fost acuzat pe baza unor sugestii minciuni".mult chiar, acuzatorul a servit numai de instrument arnenintat vesnicarestarea'.

Ne acum cine sä interesul de ailegal in Livescu, mai ales cine ar fi putut a-restarea pe cineva ?

apoi cine ar putut dicta unui complice, fatadecatorului de instructie?

In aceastä afacere nu deck firmadure, deoparte, iar de parte Mavrodi ca fosti directoride in vreme care a vazut degringolada Livescului.

Intre ei se afla, apoi, ca reprezintantä a Statului, justitia. Or,nu nid un motiv näpastuiasca pe Livescu. Mavrodi

Vahan, directori maitotusi Livescu afirmä categoric a fost acuzat prin fapte sugestio-

nate dictate, ajutorul unui instrument amenintat vesnic arec-tarea.

Mai mult chiar deck atâta, se Mavrodi,Magistratura presa :

Se judeca la Curte liberatea lui Livescu pe sub ferestrele niagis-tratilor, anume, vindeau care trâmbitaulizarea afacerei Livescu".

Va sa existau ziare care se pretau la odios al d-lorValjean al de instructie, de a

www.digibuc.ro

fata imaculata a Livescului, aceste ziare, nu numai lucrul a-cesta, dar se ocupau special cu angajarea de anume castrige afacerea Livescu va

$i toate aceste grave acuzatii aduse aduse adusemagistraturei in general judecatorului de instructie in special, sunt fcute pentru ca un delicvent sh poath la sententios ch :

Energia mea o voi folosul alteatrului?"

Fireste nu pe nimeni felul cum vape viitor resturile energiei sale printre detinutii dela Vh-

conditia de a nu mai prin culisele teatrelorprin privatile conservatoruld, ne-ar indiferenti ar fimas dator cu urmatoarele raspunsuri :

se face justitia s'a pretat asculte sugestioneze laei, cu de arestare, pe lui Livescu, pe

lescu ?2. Cine aved interes sii manevreze contra lui ?

3. Ce interese aved lucrul ?

4. Si'n de presa a ea la ?intrebäri firesti pe cari nu le poate nimeni nimk,

asupra vom clarificarca bor.chestiune nu putem deck deprinderile

liberale de a se treburile justitiei.

(Ziarul , Aurora" din 9 1925).

IV

DIN MISTERELE PALATULUI JUSTITIE"

Schimbari la ale martorilor din Livescu. - LuptaMavrodi-Valjean injosirea Justitiei

Am fost provocati ne din de afacerea Livescu, o afacerecare ne mai ales prin persoana acuzatului, o afacere pe

care bucurosi o dasemAm provocati ce, tot timpul judecarii procesului ne-am

abtinut dela comentarfu. am fost provocati tocmai de inculpatulLivescu, care a de dimineata o declaratic categorica:a declarat anume a persecutat, dar nu va se rdzbune".

Atunci na$te intrebarea.- Cine l'a persecutat ?- cui se

fie precis: nu sentinta tribunalului corectionalde Ilfov. In fata unei sentinte judecatoresti, ne chiar

sinceritatea: este perfect Livescutat. De ce? Pentru toti martorii au fácut in fata tribunaluluideclaratii in favoarea lui Livescu, duph ce in fata instruc-

www.digibuc.ro

110

-tor declaratii in contra lui Livescu. tribunalulstructiunea oralä - cum se cade, dupä lege intemeindu-se

care singuri depozitiile dela instructie, acititatdreptate Livescu.

Dar - aci partea tenebroasä a afacerii - de ce aceiasimartori spun in fata judelui instructor Livescu e un escroc spun,apoi, in fata tribunalului Livescu e un perfect corect.

Procesul lui Livescu se marele proces po-litic al martorilor din procesul Livescu

Aceiasi martori cari jurau pentru cinstea Livescu fata tribuna-acuzau de escrocherie Livescu in fata instiuctor. Dar

numai in fata judelui instructor. Si este partea cea mai gravä. In ade-vär, ca afacerea fie trimisä judelui instructor,-s'a fäcut o

Din de anchetäparte, dacä ne amintim bine, G. Tätärescu, care petunci nu era ministru, ci simplu deputat; Gr. Täusan, prim redactcr laViitorul"; Valjan, deputat director al Teatreior.

anchetd administrativd a conchis lui Livescua lui Livescu a sesizat parcketul.

Jude le instructor a reluat ancheta a conchis de asemeni la vinovä-tia lui Livescu - a lui Livescu - dând ordonanta de

trimitând dosarul tribunalului corectional.Tribunalul corectional, ar fi conchis la vinovätia lui Livescu

- dacä nu se acel miracol, care constä schimbatea la fatáa martorilor. Martorii care acuzau pe Livescu in fata dechetä administrativä fata judelui instructor, anulat ambeleclaratii au depus in favoarea lui Livescu fata tribunalului.

De ce schimbare a martorilor ?gazeta de dimineatä, vädit de Livescu,

au terorizati: comisia de auzat pe martori ! Adele instructor i-a terorizat ! Dar cine a ordonat

terorizare ? Mister... Livescu e discret.

Existä un fapt senzational, un iapt care lamureste tot misterul.D. care a condus ancheta administrativd; d. care

l'a acuzat Livescu fata judelui instructor; d. - acuzatorulprincipal - si-a schimbat atitudinea fata tribunalului, a depus -

mai a pledat pentru Livescu.D. nu mai este martor oarecare, care un

tor poatä teroriza. D. Valjean este care a pornit lupta impotrivalui Livescu ce l'a pe acesta de prezidental de dupd ce - apoi - l'a

doua in de fata instructor; apoipe fata tribunalului.

De ce a capitulat d. in lui Livescu?rostul acestei tenebroase

Pentruca nu ne plac ieftine, lamurim lucrurile :n'a pornit lupta contra lui Livescu. Livescu - evident

www.digibuc.ro

111

vinovat un simplu incident. Vahan pornise contra d-luiMavrodi, directorul Viitorului", care fusese director al teatrelor inpoca celor mai recente gAinarii ale lui Livescu. juruld-sale tot tineretul pe atunci simplutat; Ion Pillat, Furtunä, etc.

Ancheta lui Livescu cel a lui Livescu. Sechestiunea responsabilitätii - putin a

nu d-lui Mavrodi in de director al teatrului,Câtva timp, d. e biruitor. Dar d. Mavrodi ia sale

de precautie. D. Mavrodi se dovedeste mai tare deck d.vrodi asigurä concursul guvernului.

Acum, se pune problema salvärii lui Livescu. Livescu condamnat, arvorbit, or explicat d. Mavrodi mesa ! ? Foarte sim-plu.... D-1 Mavrodi impune in Vahan,

in lui Livescu, depunä contrariu de ceeace depuseseräin fata comisid de in fata instructor. Toti martorii

de partea lui Livescu. Procesul, se trezeste instantä, urmartor al acuzärii. Toti martori ai - fruntecu d. se fata d-lui Mavrodi, care salvând pevescu, se pe sine

adevärul.

?Sunt foarte simple, dar profund tragice.latä cum liberalii faimoasa asanare moralä" ! Ceeece s'a

trecut cu fraudele dela National s'a petrecut cu tote fraudele regimului,improprietarirea, pasapoartele, etc. Pretutindeni, aceeasi denegare de

justitie, impusä justitiei de atre guvern.Vinova(i, ca d. Mavrodi Livescu, scapä de Acuza-

- vezi d. - se la ori ce, schimbä depo-zWile dela o zi la alta, o nepäsare pentru opinia

lati. de ce fraudele dela constituesc oa regimului, afacere in care compromisi definitiv -

acuzatil achitati, deveniti apärätori.simptomul tuturor regimurilor putrede, tuturor regimurilor pe duca.

V) IN JURUL FRAUDELOR DELA NATIONAL"

scrisoare a d-lui Pompiliu Ioanitescu -

In d-voasträ 8 Julie a un intitulatjustitiei magistratura". in acel articol se o eroare

ca bun prieten al ziaruhd d-voasträ, ca ce calitatea meade avocat am apärat procesul ziselor" fraude de la Teatrul Nationalpe d. Radu Pädure cunosc profund lucrurile pentru respectati intotdeauna adevärul, rog binevoiti a publica in Aurora"aceste câteva

www.digibuc.ro

12

Nu din d-lui Livescu s'a spus Tribuna-d. Ion a servit de instrument, amenintat

cu arestarea", ci din d-lui Ion Pisculescu prind. H. Aznavorian, ce nu se spune in articolul in Ori

autorul articolului a ignorat in justitie, atunci se un pro-ces corectional sau criminal, apdrarea nu are dreptul dareste datoare sä arate cum s'a fäcut instructiunea care la noi, din nenorocireeste secretä. apärarea lui Pisculescu a crezut trebue sä vorbeascdde modul cum s'a instructia, aceasta nu acuzat

justitia, inaintea se adevärul intreg, cacum va crede.

a iar Tribunalul a achitat peprocesul a ajuns Curtei de Apel, unde de asemenea se vatot pentru ca sä se judecata in cunoasterea complectä adevdrului.

De altminteri in Aurora" cdnd sentinta de achitarea d-lor Livescu, Pisculescu, s'a spus sentinta zisele fraudedela teatrul National". lar opinia va cunoaste tot procesulfiindcä desbaterile s'au stenografiat vor apare, intregime in Biblio-teca marelor procese".

Asa adevärul, rog a primi distinsele mele salutdri.

POMPILIU IOANITESCU,Advocat.

(Ziarul Aurora" din 11 lulie 1925).

ACTUL No. 29

DIRECTIA GENERALA A TEATRELORCabinetul Directorul General

Livescu,27 August 1925.

Loco

Am onoare a vä räspunde cererea Dvs la 1877-925cu privire la concursul ce veti teatrului Comunal din a fostprobatä.

DIRECTOR (ss) MOLDOVANU

www.digibuc.ro

113

ACTUL No. 30

Motive le de Parchet contra No.1183-1925 a Tribunalului sectia prin

care a inculpa(ii Ion Livescu,Radu Dumitru Pisculescu.

Faptele de cari s'au facut vinovati inculpatii Livescu,culescu se pot in anume:

a) Insusirea de materiale din depozitul National confec-a diferitelor mobilier, materialul teatrului lu-

teatrului.b) Deturnarea fondurilor teatruld National diferite-tacturic) Neregulele comise de casä, mai precis,

fraudele ce s'au modul arbltrar regulamentului,in care se de Livescu verilicarea distrugerea

nevândute.Vom expune pe scurt In ce aceste trei

de fapte.Inculpatul Livescu in calitate de subdirector al teatrului National,

inculpatul Radu al teatrului cumitru inspectorul acestei institutiuni pentru a obtine tot felulde avantaje personale in institutiunei pe erau chemati o

Astfel trei inculpatii, profitând de pe care oaveau la teatru, au intrebuintat materialut lucrätorii teatrului Nationalpentru confectionâ o serie de in special mobilier. Din

de expertizd al tapiterului se vede la ce suma importantä seridicau asemenea pentru Livescu.

Faptele acestea sunt de recunoscute de toll inculpatii suntvedite aratarile unor martori, in special de atelier ai careau lämurit in care erau determinati asemeneapentru inculPati.

In ceeace priveste falsificarea facturitor, vom dosarul fon-dului de al teatrului National se gäsesc o serie de facturi,plectamente pldsrnuite, purtând semnatura unor negustori sunt

cari cifrele simtitor majorate.Ne la factura pentru reparatiunea postamentului scenei data

de tämplarul Vasile lonescu, la pentru repararea invelitoarei tea-National, semnata de tinichigiul Comescu, la factura

,.Plosca de Aur", Gologan, etc.Inculpatul Livescu, calitatea sa de subdirector, semna aceste fac-

turi false, dându-le cu aprobarea sa; Pis-culescu, calitatea sa de inspector al teatrului, certifica prin semnaturasa, intrebuintarea materialelor, cä materialele preväzute

au intrat patrimoniul teatrului; inculpatul Padurede contabil al teatrului dânsul aceste facturi, atestând

astfel a exatninat actele justificative realitatea continutefacturi.

www.digibuc.ro

114

Pentru a modul se de inculpati cu aceste facturi,.vom examink numai din ele, cea mai caracteristica asupracredem nu se poate face o discutiune, factura Himelstein ; Tea-trul National pläteste magazinului suma destul de importantäde 42.000 lei pentru o cantitate de 1.000 metri de care

nu a intrat nici odatä in teatrului, din cä maga-n'a livrat-o.

Ce se ? Pentru cei 42.000 lei magazinul Himelstein avrat o cantitate de roz a mosträ se la pagina 23dosar, care s'a mobila din salon avescu. Factura n'avea alt scop deck sä justifice cei 42.000 lei

care s'a aceastä pentru inculpatul Livescu.Reprezentantul magazinului Himelstein, audiat la instructie

intea a arkat i s'a a trecericä, când realitate a vândut roz. Explicatiunea care i s'adat, a fost aceea teatrul Ware fonduri deck pentru

Este se inculpatul Livescu aprobând aceastäde operatiunea pe care factura chestiune

sä o De asemenea in ce priveste pe inculpatiilescu

In fine, ultima categorie de fapte, acestea privind pe inculpatiiLivescu constä in substragerea unor borderouri de casá, sus-tragere sä fraudele se vânzarea biletelorde casä.

Asupra acestui ultirn de dovada din modultotul.contrar regulamentului in care procedau Livescudin netinerea a registrului de casä disparitiune care nu puteâ

deck inculpatilor.Prin modul au operat, in aceastä Livescu si

au fäcut verificare a sumelorau posibilitate de control este usor de inteles lapostul acestui sistem, s'a putut comite fraude de zeci de milioane.

Din complexul instructiunei do-de culpabilitate contra fiecdruia din trei inculpati,

sau trei din numerosii martori la instructiune, auavut oarecari reticente, când au ascultati tribunalului, nueste de sil exonereze pe inculpati de räspunderetunci când ei recunoscut in parte faptele comise, cuma inculpatul asumându-si raspundere inceea priveste, s'a oferit teatrul National 100mii

Credem de dovezile existente aflate la dosar, onor. Curtea vabinevoi a tribunalului a o de con-damnare.

Prim procuror (ss) AL.

Secretar, (ss) Indeseifrabil.

www.digibuc.ro

115

ACTUL No. 31

CURTEA APEL DIN BUCURE$T1Anul 1925, luna Septembrie 25

No.Dcciziune corectionalä

No. 170Presidentia D-lui P. HAGIOPOL, Prim Proedinte

prezenti C. AL. VIFOREANU, ConsilierS. ConsilierProcuror, AL COSTIN

Astäzi, 18 Septembde 1925, ludecarea apelului de d-nul prim-procuror Tribunalului Ilfov, in contra penale Nr. 1183-925,a Tribunalului Ilfov sectia

La strigarea pricinei prezentat inculpatii Ion Livescu,asistat de avoc.ati I. Gr. Perieteanu, Al. lonescu Gr. Conduratu,Radu hind de d-1 avocat loanitescu DumitruPisculescu, asistat de avocat Aznavorian, lipsind partea civilarectia Teatrului National, din Bucuresti, procedura complecta.

S'a constatat apelul Parchetului este termen, s'a datcitire raportului facut in sentintei apelate din dosar.

D-nul procuror Al. Costin, spune au achitati par-tea nu a facut apel lipseste acum din instanta. la Teatrul Na-tional din Bucuresti o fie altiel, caci se

directia artistic-a administratia chiar nu se aflauregistre in regula, lucrându-se la atelierele tcatrului de catre personalulsuperior, etc. Ca nu are dovezi suficiente de culpabilitatea

nu poate sustine apelul parchetului.La Teatrul National se loan Livescu, subdirector general, având

delegatiune de a administra gestiunea acelei institutiuni; Dumitru Piscu-inspector al Teatrului Radu Padure, li se imputa

trei de fapte:Li se la trei inculpati faptul faceau mobile

atelierele teatrului, teatrului, lucru care a fost marturisitla instructie de catre de ateliere, Barbu Radulescu VasileCa ce s'a petrecut la teatru, s'a intâmplat la posta altä data,s'au amesecat atributiunile. se imputa lui Livescu taptul maimare la teatru, a determinat pe subalterni a-i aduce printeroare - au cele false privitoare la repararea posta-mentului scenei Teatrului National, nirnic s'a dovadasificatiunei Ca repararea se prevazuse timpul când eraDirector General Mavrodi. Se materialul se teatru

se director. daca de ateliere au facutacele märturisiri la instructie, au fäcut aceasta gândul ca scape deraspundere. Cä se poate sustine contra inculpatilor contra$cfilor de ateliere.

www.digibuc.ro

16

2) se au factura provenita des'a trecut in metri de

roz alte materiale cari au servit la refacerea mobilieruluiculpatului loan Livescu, lucru care nu se dovedeste, martorii spunaltfel de ateliere.

3) in ce priveste factura de tinichigiul Petre seIon Livescu a facturei, si dator.

4) in ce facturile Moritz Herscovici, Anghel Ic-nescu Filip etc., nu se dovedeste inculpatii au luat

ceva la falsificarea acelor lui i-sefactura cu s'a acest fapt asupra inculpatului decedat,Gheorghe Nicolau.

5) ce priveste biletele de vânzare la tcatru, se constatä innu se niciun serviciu de contabilitate acolo, unde de tre-

ca se prezinte biktelor o furnalnu biletele nevândute plus se distrugea

proces in odovezi suficiente, d-sa a cerut respingerea apelului.

avocat Pompiliu Ioanitescu, procesul dc este unproces de moravuri. Cum a luat nastere procesul? La ministeruls'au cercetari de citre o comisiune s'au constatat nereguli la

National. Se pune sarcina clientuluizisul teatru, diferite lucruri. .Radu Padure a cerut de laDirectia Teatrului, material care i s'a dat. martorulpeanu spune n'are nici o raspundere Doamni-sa

ateliere au adevarata martorii dela Tribunal audeclarat nu stint de vini, d-sa conchide cerând respingerea

avocat Perieteanu spume ca in anul 1923 s'a schimbatNational, d-nul General Mavrodi si-a dat

demisia. Livescu prezentat el demisia, a lost rugat denoul Drector si. la post. Livescu fusese autorizat decatre societarii Teatrului National ca intervind le majoreze lefurile

niputând aceasta, dat demisia, atuncii-se demisia,ducAndu-i-se elogii. Livescu turneu de propaganda culturala

Ardeal atund apare comisia de control dela minister. raportulde comisiune nu s'a trimis d-lui ministru, ci s'a pus saltar.

la 27 Octombrie 1923, teatrul Livescu pentrude munci artistica ce a depus de särbatorire a fost

arestat, artistul Bulfinski o scrisoare anonima la parchet,despre neregulile dela teatru, care de altfel catcdra lui LivescuConservator, pe care in i-a atunci vine la parchetful ateliere spune el a o serie de

terorizat de judecatorul de instructiepe martor, acuzând pe apare Vasile Icnescu, care

a factura postamentul de 50.000 leiCi arhiectul ministerului a evaluat reparatie scena

la 400.000 lei, de accea a dat in factura delei. Radulescu a spus ci a factura de ame-

cii ca acesta gata. s'a

www.digibuc.ro

117

facturg pentru la teatrulin afacere nu s'a se vadd ce cont deschis are

s'a vâlva in a un fotoliu o maskde cari spuna n'au casa lui Livescu, ina declarat nu sunt ale Când Livescu a lucrat mobilele,rile teatrului n'au suferit, d-sa a lucrul. Cd abuz de increderenu poate fi d-sa conchide cerând respingerea apelului.

D-nul avocat Aznavorian spune cd Pisculescu nu poate fi tvinovat,el are numai politia a vreun mandat din partea

vinovati afacere sunt de ateliere, ei nu auvedit D-sa cere respingerea apelului.

Pledoariiie terminate Curtea nevoe de timp pentru aa lucrarile din dosar, prin incheerile cu Nr. 4861,

4983 din 1925, a amânat pronuntarea deciziunei pentru astAzi, 251925, in urma deliberatiunilor ce au avut Curtea majori-

tate, a pronuntat deciziune :Curtea in majoritate, asupra apdului de d-nul procuror

Tribunalului Ilfov, contra sentintei penale cu Nr. 1183-925, a Tribuna-lului Ilfov III-a civ. cor. prin care inculpatii Ion Livescu, Radudure Dumitru Pisculescu, a achitati de penaliate in acestproces, pe baza articolului 10 din procedura

Având in vedere raportul facut sentinta lucrariledosar ;Având in vedere d-nul procuror general, probele ce

stabilit, nu fdcut convingerea de culpabilitatea inculpatilor,mai sustine apelul a inculpatilor.

Având vedere sustinerile la prima ininstanta de apel ;

Având in vedere din rechizirtoriul definitiv Nr. 58147-924 al D-luiprim procuror al Tribunalului din ordonanta cu Nr.din 6 Octombrie 1924 al d-lui de instructie al cabinetului 5 Ilfov.se cd Ion Livescu a fost dat in pentruprevAzute pedepsite de art. 47, combinat art. 124, 126, 322, 323 sidin codul penal ; Radu pentru faptele prevdzute pedepsite deart. 47 combinat art. 322, 323, 124, 126, 203, 204 40 din codul penal.Dumitru pentru faptele prevAzute pedepsite de art. 47,binat art. 322, 323, 124, 126 40 penal Gheorghe Nicolau, pentrufaptele prevdzute pedepsite de art. 125 40 penal ;

in vedere prin sentinta inculpatii loan Livescu, RaduDumitru PiKulescu, pentru faptcle imputate au fost achitati.

pentru motivele de drept de fapt din sentinta in-trInsa, pe cari Curtea juste intemeiate le ;

in ce priveste pe inculpatul Gheorghe acesta adin in cursul procesului Tribunalului,

declarat actiunea de dânsul.vedere desi este martorii Vasile lonescu, Bar-

bu Rddulescu, Iancu Rozenthal, Ion Brezeanu, Vasile Toneanu,peanu Ion Vasilcscu uzul administratiunei Tea-trului sau personalnl superior, se serveascd de

www.digibuc.ro

18

-sonalul apropie materialul din proprietatea Teatrului National,trebuintele personale lucru care desigur constitue un delict

-este blamabil, nu este mai putin adevdrat aacest uz, privinta faptelor ce li se au cerut dovedeascamartori din depozitiunlie martorilor Rosen-thal, Niculae Dragnea, Constantin Iliescu, Ion Alexandrunescu, Maria Petre, Vasile Petre, Gheorghe Zamfirescu,C. Voiculescu Niculae Petrenescu, Constant Orendi, Lizeta Alexianu, Ion Petrescu, Su-mo Sammi Magistratul Radu Pascu, s'a doveditculpatii pentru lucrärile ce s'au executat au plätit din averea perso-

pentru munca in de orele de serviciu, pe lucratorii ceau lucrat materialul de care s'au servit pentru confectionarea lucrä-rilor executate nu au lost proprietatea Teatrului National, ci c.um-parat din cu ai inculpatilor, el in asemeneaprejurdri, fatá de aceste depozitiuni de martori, de a sinceritate nus'a vreo obiectiune, nici la prima instanta deapel, marturisirile nu pot fi Curtea, a punemeiu pe dânsele;

dar, asa se lucratorii lucrau afará deorele de materialul banii Curtea gä-seste face convingere inculpatii nu culpabili de faptele cese ;

astfel apelul de este nefondat ca atare fie

Penteu aceste motive, in numele decide :Respinge ca nefondat apelul de d-nul prim procuror al Tribuna-

in contra sentintei penale Nr. 1182-925 a Tribunaluluisectia III-a

Confirmá zisa sentintaCu recurs,

astazi 25 Septembrie 1925.25 Septembrie 1925.

(ss) P. HAGIOPOL, C. AL.

Grefier, (ss) S. Georgescu.(Dosar Nr. 1197 din 1925).

Opininne,

de colegilor cred ca proba delictelor imputateinculpatilor de azi este pe deplin doveditä ca atare ca

fäcut de d-nul prim procuror al Tribunalului Ilfov fie admis, apli-inculpatilor: Livescu, pedeapsa prevazutä de art. 47

nat art. 124, 126, 322, 323 40 penal, pedeapsade art. 47 combinat cu art. 322, 323, 124, 126, 203, 204 40

codul penal Dumitru pedeapsa prevazuta de art. 47art. 322, 323, 124, 40 penal, convingerea mea de

www.digibuc.ro

119

o faptele constatate de instructiesi a cdror face object de discutie nid din partea a in-

fapte urmätoarelecomisiune constituitd de ministerul cultelor artelor spre a

situatiunea teatrelor subventionate de Stat a face inbudgetului, urma investigatiunei constatä o serie de

reguli in administratia Teatrului National, ca facturi false de materiale cenu s'au - comisiune in ultima sa parte a refe-ratului, aratb in administratia ce se face la National, sunt ne-

ce s'au chiar cursul cercetärilor cari deele reclamä sanctiuni, acest referat abuzurile

neregulile pe anii trecuti, cad in sarcina actualei administra-tiuni; pe anul in curs ; aceastä comisiune nu precizeazd nimic,

se stabileascd deci in drept a cui este vina.Imediat acest referat parchetul este sesizat d-nul jude instruc-

tor trimisä instruirea acestei urmätoarele ne-:

a) S'a lucrat atelierul Teatrului National de lucrätorii acest,iiatelier, de Stat, o a inculpatului Livescu.

b) acestei mobile a fost luatä pe o carementiunea s'a furnizat Teatrului National pentru

teatru, pe realitatea cä se luase rosie pentrubila inculpatului.

Aceste fapte, lucrarea mobilierului in atelierul teatruluiluat pe o in de america, rosie pentru lenoaste inculpatul Livescu cu din acte.

Apärarea ce si-o face Livescu, cdutând stabileascd desimateriale sunt exacte, el nu este cu nimic vinovat, o credem nefon-

chiar foarte serioasd.Asa, sa este lucrätorii Teatrului National, intrebuintati

la lucrarea acestei mobile, au la ea inde putin serioasä nu cred ca am tre-

buinta o combat. au putut acesti lucrätori in ore libere,când este ce ore libere au lucrätorii in atelier apoi a fäcutcineva acest control, sau au putut acesti lucrätori numaiabsolut orele libere in atelierul Statului, au lucrat la mobilatorului ?

Mi se pare cu neverosimild aceastá sustinere pentrumine teatrului National, plätiti de Stat pentru a facede-ale Teatrului, in realitate au fäcut timpul când ei au in atelier mo-bila inculpatului Livescu.

Considerând aeeasta se dovedeste de altmintrelea depozitiilemartorilor: Vasile lonescu, atelieruluii de Barbulescu, tapiter, ar fi primit vreodatä vreo sumä bani

Livescu, pentru cumpkrare de material, sau pentru plata lucrätorilordin in timpul orelor de serviciu materialul tea-

trului s'au aceste mobile, ori afirmare adevär este vero-

In al doilea rând, este perfect dovedit a fostcatá rosie, care d_parte de a fi plätitä de

www.digibuc.ro

120

inculpatul Livescu a fost procuratá de magazinul facturas'a furnizat Teatrului 1000 metri americand

Teatrului.realitatea faptelor nu se constestä nu se poate constesta,

dar se inculpatul el a dat realitate bani luidulescu, 7000 lei, acesta este care sa a luat factura falsädela magazinul Himelstein.

Considerand la cercetiri inculpatul Livescu asuprastofe, a declarat a luat-o dela magazinul Haas,

dela Himelstein, ori dovedeste reaua sa crcdintä,hind la un scurt: timp vorba nu de un lucru deimportantä, nu posibil ca Livescu sä nu fi dela cine s'a cumpärat.

nici nu este posibil ca se fi Livescu numai sä dea 7000lei lui Barbu cumpere imbräcáminte mobilei, sä o vada,

se intereseze dela ce magazin s'a deci ezitare alui Livescu, dela arate dela ce s'a cumpärat,notä realitate, temerea sa de a nu adeväratul magazin dela carese luase in modul mai sus, cu o

Considerand in al doilea s'a mai inculpatuldeclaratiunile martorilor cari fi fost s'a dat lui Barbu

pentru plata stofei, ori vin contraziceredeclaratiunea inculpatului a sotiei sale, .primele cerce-

dela instructie, interogati cineva fatä a dat banilui B. au afirmat cä nu nimeni la aceastä nuare martori de propus, pentru ca sä depunä o listä de a

de:claratii dat aceste nu-mi inspirä o

Considerand ca inculpatul Livescu pentru sa, a mai invocatfaptul Tribunalului (apärarea) unii din primii martori a reve-nit asupra declaratiunilor la instructie instanta bine a fäcutnu a tinut de aceste ultime

Considerand ori de instantele judecdtoresti sefata unor martori cari revin asupra declaratiunilor la instructie, nu

tinute obligate ia drept sincere numai declaratiunile fácuteintea Tribunalului, ci trebuesc a cari din ele sincere,

face convingerea din cele ce au lost luate la primele cer-cetari prestare de ori spetä pe baza declaratiunilorcute la instructie, s'a constatat adevär inculpatul Livescu si-a

atelierul Teatrului National, materialul de rosieluat dela magazinul pentru care sefactura falsä pentru 1000 metri controlate aceste fapte,claratiile, faptele ce s'au dovedit adevdrate, in aceste conditiuni ne facabsolut convingerea stint sincere ;

Considerand cä culpabilitatea inculpatului Ion Livescu estefect doveditä, subalternii au putut sä comitä acest dinpropria initiativd, un delict din care, foloasele nu le deckinculpatul Livescu, ca acesta nu fi lost care a la comi-terea lui de foloasele de care el sä beneficieze catä a-i-se apn-

pedeapsa prevAzutä prin rechizitorul introductiv al d-lui prim-procuror ;Considerand in pe d. Pisculescu, vinovätia sa este

www.digibuc.ro

121

de asemenea pe deplin, cki lonescu, atelierului,declarä a primit ordin dela Dumitru Pisculescu confectionezemeni material de-al Teatrului National, mai multe mobile ca: somiere,

etc. le-a executat predat tot R.tionat tot atelierul diferite lucruri, declaratiunile martoruluiBarbu categorice.

Dar sarcina accstor 2 inculpati se mai alte fapte grave :inculpatul Pisculescu desi factura de maga-

zinul 1000 metri realitate, in dese luase pentru mobilei inculpatului Livescu, totusi acertificat-o.

Inculpatul Radu Pädure, din declaratia sa, se i s'aPrezentat de V. o de 119.000 lei mai cerut

una tot de lei 119.000 sub pretext necesar 20.000 lei pen-tru repararea unor closete pe cari nu le a le darcari se de fapt;

Considerând chiar dacä priveste reparareaclosetelor ar ft afirmarea, la ce nevoe a se cere o

de 119.000 lei, când realitate nu ar fi fost nevoe de ode 20.000 lei.

Considerand tot in sarcina acestui inculpat Pädure, Petrachemänescu angajat a face de lei, i s'a plgtit

multe rate, dela a dat o de 32.000lei, sub pretextul de Pädure trebue sä-i dea factura ca

poatä budget, la i s'a mai ceruto de 12.000 lei.

Toate aceste fapte din instructie dindeclaratiunile ale inculpatilor realitateasuntem de pärere, indrituit d-nul prim proclror al Tribunaluluia face apelul de fatä, au fost achitati Ion Livescu, RaduPadure Dumitru Pisculcscu trebue a fi admis apelul.

(ss) GOGALNICANU.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PART EA II

PublicPledoariile Avocatilor

Rechizitoriul d-lui Procuror AL. MINCULESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Edit. C

urierud Judiciar"."IN

CU

LE

SCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

AL MINCULESCU

d-lui Al. Minculeseu, foarte cuceritlocul printre figurile remarcabile din galeria vrocuro-

rilor adeveirnd mai mullvers a lui Corneille:

La valeur n'attend pas le nombre des années".nimic din inchizitoriald pe care o

wneori cari sunt chemati disectia sufletu-ornenesc, chiar,

adesea mijloace drastice, d. Minculescu dinprimul moment delicateta rolului deapeirtor al indeplineascáeu amenitate

Sever combativ, atunci datoria im-fie d-sa nu pierde nici

acestedu-le prin potolite n'aduc jigniri,ränesc.

vedem pdräsindu-$i cabinetul de lucru,Ministerului public.

E ordinea zilei un proces important, care va facese patimi, precedat o instruclieAtmosfera e infrigurare salade din acesteamodest pe buze,

pe nimeni o ochitori de gesturi grave afectate. la parte totinteresul la instructia a pricinei, pe care o

e dornic asiguremartorii, cu abilitate, demascheze,

a de leopard, de glas,töioase. Arareori numai, i se pare pe

e amenintat, racheta unei intreru-

www.digibuc.ro

126

peri prompte energiee, scandându-$i cuvintele, -estare a clocotului läuntric, apoi se

fotoliu, c'un aer de satisfactie, purtând pe buzede

desbaterile i s'a dat o

pe a faptelor bine suind u$or pan-ta dulce pe care creat-o, salturi dar

de de a atinge culmi nepotrivite mijloa-cele sale oratorice de vorbitor temperat. D-sa a dispretuitropii figurile retorice, pune mai mutt pe fortakiituirei logice , pe avalan$a de idei, cuvinte,

in debitul unei pasionate demare

Cu Minculescu nupoate fi clasat printre oratori ai robei - cari defel au fost la noi putini la - se poate

tribuna de perosteste rechizitoriile, cu energie

care, prin coreetitudinea cursivitateade numai interventia corecturei.

E aceasta o mare calitate, care d-1Minculescu totdeauna un plan bine determinat

sale, e pe faptele expuse pe ches-de drept pe cari le totul rezultatul

serioase de zi.Rechizitoriul rostit in procesul Livescu constitue dovada

semnalate, situatia ingratápe care Ministerul public a proces, poate

cauz.S'ar pentru complectarea

ar fi surprins, chiar de ceapentru acest motiv are adesea

replici menite restabileascó convingerile zdruncinate. Deconcise, replici, nu sunt mai putin

derutante, prin acea de a cernefaptele pricinei, cari, am pentru d-1 Minculescu,

penal obiectul apioape al atentiunei.Cu aceste

vedem d-1 Minculescu pretios element al Parchetu-de pe credem magistratura

www.digibuc.ro

127

ar ea oferindu-i un fotoliu de ast-magistratul, la rândul lärgindu-i-se

rizontul. Oricum, va fi dat mai ocupe oto-liul ministerului public, la parter sau la etaj, o

am ca distinsul magistrat singuracare i-ar portretul,

care se sale mentineri obicinuin-tei, nesocotirei cunoscutului adagiu: plume este serve,la parole est libre 1"

D-sa, ferindu-se, trebuie, de ar trebuimereu nu e tinut

rechizitoriile definitive ele mai gäsesc fundamentin

Y.

NOTE BIOGRAFICE. - D. Al. Minculescu s'a näscut la26 Noembrie 1893. Studiile Universitare le-a fAcut la BucuresH,

lunie 1915 diploma de licentiat drept.Intrat in magistratura la 13 Octombrie 1918, ca magistrat stagiar pe

tribunalul Arges, la 26 Octombrie 1919 fu trecut de Jude-alutor la ocolul urban Craiova, apoi fu mutat in calitate la

ocolul II urban Ploesti, in la ocolul VI urban Bucuresti. unde ramasela 14 lunie 1921, fu trecut tribunalul Ilfov ca judecator

pleant. Peste putin Decembrie 1921, fu inaintat procuror de sectieprovizoriu la tribunal, functiune pe care o exercia si azi. Sunt darpatru ani de când d-sa rfotoliul Ministerului public pe trib.Ilfov, acest scurt interval de timp. s'a relevat ca un magistrat con-stiincios, de tact de abilitate, date multiplele sale

norocul pe care l'a avut de a reprezenta interesele societätii in multepricini importante cu mare ca procesul dintre Banca Danu-bianä-Lindeboum, Fraudele de la Teatrul National din-Bucuresti; Procesul cunoscut sub numele de Pasapoartelor, etc.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

d-lui Procuror AL, MINCULESCU

dela lunie 1925.

Onorat Tribunal,

Fapte]e cari ohiectul procesului, pe caresunteti' sunt de evidentieze,

mai o mentalitate,_ pe care nu rare ori am'nit-o timpul din urmá, mai ales dela

unor persoane cari, sá con-apere interesele institutiui socotese,

cu cea mai mare cá-si pot permite, nici o rás-pundere, ca confunde patrirnoniul, care datori sá-1administreze, propriul avut, pentru serviciile pe

le adue institutiunei, ar dreptul arogefel de avantaje, de imorale ar fi, oricât de iliciteoricât fi de pedepsite de logea Nu este

aci cauzele condus la crearea unei asemeneanenorocite mentalitáti, care a fácut pe foarto multi, in vre-mea din urmá, sá povârnisul codului penal. Tinnumai sá fac o constatare acestui proces.

Dintre fraudele neregulile cari s'au semnalat lainstitutiunile noastre publice chiar nici unan'a avut un rásunet mai mai dureros opinia noas-

deck fraudele cari revelat la Teatrul Na-tional din Bucuresti. Desigur am fost adâncatunci când am acolo nu tre-bue deck preocupári de ideal, sfortáriletuturor trebuese chläuzite de de a place, de ainimile de a mintile, toomai acolo se la.un moment frauda, reaua credintä.nirea tuturor a fastsi mai mare, atunci când s'a constatatvinovatii aceastä afacere nu sunt numai simpli functionariadminstrativi, contabili, de ateliere, inspectori, darprintre ei figureazá un artist, un slujitor al Mel-

un actor cunoscut de toatá lumea, unorn, defectele ce fi incontestabil este

are un trecut de care reprezintä o ogo-Marilor Procese

www.digibuc.ro

130

rul culturei românesti; un care, prin talentul luicontestat prin a isbutit la luminarampei aplauzele unanime a generatiuni de români.

pentruce durerea a tuturor a fost maimare, când am cari s'au vinovate inacest proces.

D-lor, in toate timpurile la toate popoarele artistiiau fost iubiti stimati de contimporanii fapt sedatoreste, crodem, cea mai mare parte, cA

vietei, lupta materiale a inte-reselor personale, cari totdeauna au zbuciumat omenirea, ar-tistii au format o categorie de oameni cari au rAmas cu bra-tele de toate preocupárileriale, neträind idealul artei pe care otru acest ideal. de de frumos moral, detot ce este nobil, adevAratii artisti despretuesc tot ce este mate-rial, tot ce este josnic, merg acolo se cupropria materialA, singurul apanaj aceastä

pentruce toti au fost mirati, când au u.nartist cu numele, talentul, cu trecutul lui Ion Livescu,a putut sA fapte de acelea, cari ledonanta de a d-lui judecator de instructie.

Din fericire, trecutul Teatrului nostru National n'anoscut fapte. cari au avutstea fie conducátorii unei asemenea institutiuni de cultu-

de educatiune nationalä, au fost totdeaunala inältimea misiunei au avut totdeauna

spre a sA se asemenea faptechiar de cAtre vre-un subaltern, oricât de umil ar fi fost acelsubaltern. Analele noastre n'au eunoscut pânä

cazul unui artist de seamá, care sä fi fost chemat labara justitiei penale pentru a de malversatiunivârsite cu ocaziunea profesiunei sau legáturá cu profesiu-nea sa. Ion Livescu este eel dintâi speräm, pentru cinsteaacelora din mijlocul drora a parte eriface parte va fi

dupA venirea la directiunea Teatrului National dinBucuresti, a d-lui Vasilescu-Valjean, d-sa a fost surprins deunele cifre exagerate, pe le-a unele facturi caricontrastlu foarte mult preturile curente dupe in a-

timp. Pe de altA parte, diferitele cari sepentru Teatrul National, se repetau la intervale foarte dese,

ministrul a socotit cA este necesar seo pentru a stabili creditele cari setrului, intrau in adevAr la teatru sau se volatilizaude a ajunge la destinatie. S'a instituit chip o comi-siune, prezidatA de din care au parte d-1deputat Grigore altii, comisune,care, mod a cercetat arhiva Teatrului, a

www.digibuc.ro

131

ascultat pe toti aceia cari puteau fie ascultatiun raport amAnuntit, pe care ministerului, raportcare se dosarul dvs. Din acest raport se con-

foatre numeroase nereguli s'au shvârsit la TeatrulNational, nereguli au adus o de

milioane de lei. Fraudele de mari,prinseserá edificiu al Teatrului National, sau,

v'a spus d-1 Vasilescu-Valjean, ajunseserh lacoperisul Teatrului National. de asemenea constatári,

a fost sesizat a delegat d. al cabi-netului V de instructie, cercetarea acestei

lungi cercetári, judechtorul de instructie stabilitpunderile 5i a dat ordonanta de contra inculpatilorIon Livescu, subdirectorul Teatrului National, Pisculescu, in-spector, contabil Gh. atelierului decroitorie. Din primul moment au dvs. nu-mai cei trei Gh. Nicolau n'a latermen al acestui proces. N'a apárut din cauzá a socotitnecesar, - având faptelor dându-si

de sanctiunea pe care el ose pedepseascá singur, cu o pedeapsá care

este prea grea raport fapta pe care a darcare este de indice dvs. acest simpluforul constiintei lui, s'a simtit vinovat. S'a sinucis spânzurân-du-se in atelierul Teatrului National, ajunul termenuluide al acestui proces. Faptul s'a sinucis atelie-rul National posterior ordonantei

fusese reprimit teatru. De ce spun lucrul a-cesta din felul apiirarea a pus mar-torilor, am dedus din faptul departe ate-lier a acestui inculpat, va argu-mente, eu cari dovedeasch le noastre sunt foarte

temeinice, de vreme ce director general al teatrelora putut sa servicin pe din

contra caruia se daduse ordonataDonmilor, nu exagerim lucrurile. Acest Gheorghe

colau un luerätor, de atelier la teatru. N'aveao directivá de dat, nici o conducere efectivá. a

la teatru, aceasta se datoreste lui,a implorat pe directorul general tolereze mai departe

ea nu fie expus pe drumuri moarade foame. mod serios, nici un argument sepoate deduce de aparare, din faptul mentinerii mai departela teatru a acestui nenorocit In daca pu-

balantá acest prim fapt la teatru luiGheorghe Nicolau, faptul care a urmat, simiciderea lui,

se poate deduce deprirnul fapt, este nimica sau prea putin,co noi, acuzarea, putem deduce din faptul al doilea alciderii.

www.digibuc.ro

132

-In Gheorghe Nicolau,baza extractului dosar, constatati

esteca analizez faptele celorlalti inculpati.

Pentruca fiu se denu voi face expunerea faptelor, ce voi

dovezile,nu fie reproducerea analizarea dovezilor

din dosar.Domnilor, faptele de cari culpabili acesti

inculpati, sunt nmneroase de foarte diferita.Ordonanta instructie nu clasificä din punctul devedere al penale, articuland: abuzul

acte sustragerea acte.aceste fapte, ele pot

aproximatie, prima omaterial, sustragerea material din Teatrului

National de confectinaren, pentru uzulpersonal, a acest material

de teatru.A doua categorie: unor facturi, fie prin

trebuintarea de facturi fie prina unor nuine negustori fictivi,

fine, ultima categorie: neregulele cari s'aubiletele de casá, sau mai exact modul contrar legei cu carese distrugeau biletele cotoareledute, pentru face dispari posibilitate control

poati sume importante bani.Domnilor, evident toate aceste fapte, cari

le numai, nu se puteau de oTeatrul National, e ca zilei

fapte nu puteau fi de umili dede simpli cari n'ar fi avut nici posibilitatea,

nici curajul ordinulteatrului, sau ori al tea-trului. Inculpatii Livescu, Padure

realizeze, profitul personal daunastitutiunei, tot felul de avantagii, presiuni moraleexercitatä asupra personalului inferior terorizau

asculte orbeste de ordinile bor.Mai a din cele trei ca-

socotesc dator indic dovezidin cari rezulte atmosfera la

felul cum inculpatii pus planul aplicare. Suntdosar oarecari depozitiuni interesante punctdere. Este declaratiunea lui Barbu nospune :

De la d-lui Livescu ca subdirector Teatrului o

www.digibuc.ro

133

epoca de teroare a inceput pentru noi tcti lucrMorii. tram fa-de de particularc pentru Livescu, Plopeanu,

Pisculcscu. Toate lucrarile s'au efectuat in atelierul teatrului in ce pri-vote pe mine, atelier de dupa ce mai

Toate lucrarile s'au facut cu ce erproprktatea Tcatrului National, lucratorii din teatrului.

Un alt niartor, care sistemul intrebuintatinculpati, este care fusese regisorteatru mai care, la declaratiunea la instructie,n'aveh un sa de cum stau.

spune :

Atät d. Livescu d. Padure Pisculescu, o viatalargi surse financiare care vadit pe toata lumea, lucry nu

retributia de functionari".

Jar mai departe spune :

Stiu ca atelierele de se d-1 Livescufavoritii d-sale de teatru".

alt martor, a depozitie mai mult trebuierelevez, n'a putut fi audiat

d-voastrd, este martorul tefan profesoruniversitar, inspector de teatru, care iarási nemosfera la Teatrul National :

Nu cunose pe d-1 Livescu de aproape, numai din raporturilefunctiona ca subdirector. Nici in aceste raporturi n'am

avut prilejul cunoaste bine, desi subscrisul am functionat multä vre-me ca inspector al teatrelor conservatoarelor, functiune din care am

la anul curent".

mai :

de un moment care un pretendent la directoratul ge-neral obtie acest post, chiar timpul cänd d-1silescu-Valjean, mi-a domn nu va veni ca director general

in program de la teatru, la teatru e drepts'a furat, spunea Livescu, dar s'a furat inteligent e greu sä descopericeva; dar cine a el de dorinti de anchetä nu

sä o asemenea functiune.

acum, d-lor, sä parte din celede acuzare, pe cari le ordonanta definitivi de

instructiune.Prima categorie: de materiale

rea de ai Teatrului.inculpatul Livescu Pisculescu Pädure au

www.digibuc.ro

134

luat din atelierele Teatrului diferite au intrebuintatca facä mobilier alte lucruri. Dovada rezul-

din recunoa$terea recunoa$te acest fapt,nici o rezervA, ceilalti parte numai. declaratiunea

la pag. :

Mi-am confectionat porti mari la magazia dela mea dinpatru ferestre complecte, trei sofale pe care le-am

tapisat tot atelierul teatrului, douäsprezece etajere läziam plecat bM. Alte lucruri nu mi-aduc fi

aceastä recunoa$tere se coroboreazä perfect cumartorilor Vasile Barbu I.

Rosenthal Cornescu. ce spune la p. :

Sunt tapiter ajutor la Teatrul din Bucuresti, cam detrei ani... Pentru am lucrat saltele de pentru cari mi-aplätit trei de lei".

Domnilor, tin insist asupra faptului nu estenumai de ni$fe de nu este vorba deni$te abuzuri de reduse ar fie tolerate,

cum spun inculpatii, scuzabile, din acelea cari ar fi inconformitate cu obiceiul cum un mar-tor. Mi-aduc aminte inculpatul Livescu cu ocäziunea into-rogatorlui, care i s'a luat a ocomparatie; fata justitiei demon-streze aceste abuzri erau uzul comun teatru, a spus:la Teatrul National un de jurisprudente,care fiecare drept cu eu mate-rialul teatrului obiectele cari Ei bine,denta a d-lui Livescu a costat pe teatrFoarte ! a numit un expert, ca eva-lueze mobila inculpatului Livescu a numit in acest scop

expert pe tapiterul Mazliach, care a depus un raportce se la pag. 236 din dosar. Expertul con-

indicatiunile date de martori, cari au recunoscuttoate obiectele confectionate cu materialul Tea-

camera turceascA, birou, sufragerie,o valoare de 357.750 lei, pret din 1920

427.300 lei din 1923 !D-1 Gr. Periefeanu: credeti serioasa acea expertiza

prim-procurorPrim-procuror: Eu o gásesc la dosar, daca dvs. o

serioasA, argumente veti dovedi neserio-ei. Pentru un moment nu nici un argument

seriozitatea acestei expertize.Nu este vorba de lucrurile de un

inculpat; la aceasta lucrurile de

www.digibuc.ro

135

Pädure o idee despre abuzurile sá-la Teatrul National, pe cari apArarea vrea ne

le considerAm ca uzuri sau, spun altii, o jurispru-

Domnilor, vedeti nu este vorba de niste simple abu-zuri administrative, cari ar fi de competinta, unei comisiunidisciplinare, ci de niste adevärate abuzuri de incredere, cariintrunesc toate elementele legei penale, cari trebuesc a fisanctionate de justitia represivä.

venim acum la a doua categorie de fapte mult maiimportante : plAsmuirea sau falsificarea de facturi.

ce spune ordonanta de urmärire in aceastä privintä:

Dar Livescu, nu s'a multumit numai sä-si indestuleze casa mo-bile din averea Teatrului National. lui ca inculpatilor Pädure Piscu-lescu le trebuiau bani pentru ca o de largi surse finan-ciare care izbeä vädit pe toatä lumea, lucru ce nu cu retribu-tulle de functionari, complicitatea inculpatilor Radudure D. au combinat un plan de introduce-rea gestiunea Teatrului National 1) a unor facturi de complezentä vizatede Pisculescu, aprobate de plätite de Radu Pädure; 2) a unorfacturi complectamente false".

Facturile false sunt foarte numeroase; ele se la totmateriale, cari erau necesare pentru teatru, precumedificiul teatrului.

Mai de a examinarea acestor fac-tun, socotese este util Tribunalului norma admi-nistrativá care la Teatrul National pentru aprobareaunor asemenea facturi. nevoe se cumpere di-verse materiale, de atelier sau regisorul un raportpe care inculpatul Pisculescu, calitate de inspector,

aceste materiale intrá in Tea-trului vor intrebuintate la pentru care au fostcumpárate., Inculpatul Livescu, pe baza delegatiunei careo obtinuse dela generalä, aceste facturi, cari

urmá erau date lui Pädure care, calitateä sa de con-actele justificative, dânsul semnkura

pe facturi, aratând a verificat platain drept.Din instructiunea care s'a urmat ati de man

importante atributiuni contineâ delegatiunea pe care oruse o obtinuse inculpatul Livescu.

totul un director general de teatru.mai inculpatul Livescu functionä de

multi subidrector la teatru tot mecanismuladministrativ al acestei institutiuni; prin urmare nu unnovice care nu fie stare deseifreze o sau care

fi putut fi tras pe sfoará de un biet luerätor, de un de

www.digibuc.ro

136

Livescu omul pumnul sdravAn",cum singur se omul care, dupa.cum a spus 8 se

atelieréle teatrului, pentru a totulpe toti, omul acesta destulä pricepere ca sa

factura, vreo readin acelor cari prezintau

acte. In instructiunei, casi fata dvs., inculpatulvescu spunând nu se pricepede facturi, ca se uita la ele pisica calendar. Nu tota spus directorului general d-1 o datamult instructiunei procesului, asigurat

ca cunoaste verifica in mod arnanuntittotul ca directorul general poate fi sigur ca totul e con-trolat, atunci va semnatura sa pe

acestea directoruluicesta, cifre exagerate factura, i-aatras atentia asupra urmarilor pe ca pot sa le aiba neexac-titatea celor coprinse acolo.

Prin urmare nu fi vorba de o rodomonta-da a lui Livescu, care fi voit sa se laude energia sa,

ca declaratia a fost fácuta moment i s'aatras atentia asupra unui lucru foarte important i se pu-

dezastroase pentruLivescu ar fi fost intr'adevar nepriceput facturi, cum sustine astázi, fi trebuit spuna atunci directoruhn gene-

luati toate másurile precautiune, nu va bazati numaipe semnhtura mea eu, materie de facturi, mii uitpisica in N'a spus-o atunci, dar o astaziintea tribunalului, precum a spus-o la

pentru trebuinta cauzei. modde care totul a spusdirectorului momentcesitatea de face aphrarea.

In aceasta s'a mai spus aparare Livescuin sa controleze facturile sau cari i

se prezentau din cauzá un contimurdute-vino, lumea care treburi la teatrutr'una, nu-i posibilitatea controleze

cari i se prezentau.Tinem remarchm, primul rând, ca este o contrazi-

cere a doua apärare apárarea facutanu se le

ochii pretinde, apoi daca n'ar fifost hhrtuit de public, rezultatul fi fost tot acela,s, tot capisica calendar s'ar fi ele, pentru nu se pri-cepeh.

nu va surprinda fac aceasta comparatie, nu e amea; d. Livescu s'a de ori dânsa, nu-

www.digibuc.ro

137

singur interogator a repetat-o de cinci ori. Lapag. 63 spune textual:

Din moment ce celor semnam,altfel - adia ca vulpea calendar..."

Vedeti, domnilor, - am eu zis:pisica calendar, d. Livescu a spus: vulpea calendar".

caz vulpea mai sireat pisica...inculpatul se pretinzand publicul ce

biroul de mult nu-itatea ce este,

spus de d. Valjean, cA Livescu nu nimeni

Ori cum ar fi, modul acesta de apárare mi se pare foarteputin temeinic. MArturisese cA foarte mirat cândam insistA asupra acesteifiecare martor sistematic dacA cabinetul sub-directorului aglomeratie care sA Noisocotim de apArare este foarte neintemeiat,

caz dacA d. Livescu astfel de conditiuni,mai rAu pentru dânsul.Tot asemenea priveste pe inculpatul Radu

dure. El contabil al National, veri-facturile, actele justificative

dvs., cautA sA se servindu-se de o du-blare de rol, anume se foloseste irnprejurarea

pentru a vina asupra unei per-soane care nu se mai poate El spunenumai contabil n'a nici cAle casierul cA el, n'a

un de sume de bani.E foarte usor de demonstrat de este asemenea

de putin puteti pune ea.afirmatiune este desmintia formal de

care spune, la pag. 87 dosarul instructiunei :

surprinde cum cum nu mi-ar fi numärat elsuma de 50.000 lei, el toate ajutorul

nu pute nimic avizul

Dar, cea mai desmintire cine luicare tirnpul instructiunei, care

a fost ascultat a urmAtoarele, la pag. 132:

Am fost functionar National din 1914, cu titlul dede blurou, la 1922, am fost trecut ajutor de

casier, contabil Radu Eu nu pläti mai

www.digibuc.ro

33

de lei, celelalte le Padure. un caz plata nu oputcam autorizarea lui".

Retineti, domnilor, o mai mare de 10.000lei, spunea: nu fac plata autorizatiunea luiPAdure.

Mai departe :

Astfel toate justificative treceau prin lui nu-mai dupä ce o vizä in coltul achitam el le

pe toate".

desmintirea cea mai care se da.chiar Pádure

Avem apoi declaratiunea de la pag. 119 dindosar :

,Mi-aduc aminte cä anului 1923 mi senu-1 mai pe Livescu, ce i-a plätit mobila lui Livesculucrurile ce i se fac, acum sä-i datoriile ce le arela casa, desigur prin ajutorul facturilor false."

prin urmare Pádure, la un moment dat,se scandalizeazA de abuzurile cari se de facturilefalse cari se intrebuintau.

In orice caz, domnilor, chiar n'ar fi plátile,el contabil al Teatrului National, este imposibilde admis la o institutiune, sá se un sistem

de fraude, prin falsificäri desau buna a comptabilului din institutiune.

Tot astfel ce priveste pe Viza sa peturi certifich cum v'am arátat, materialeleau fost la destinatia care s'a avutmomentul cumpárArei. A recunoscut acest lucru sidv. la instructiune; va veni cu ocaziunea

va spune ansul nu atributiunearifice sau certifice intrebuintarea materialului, cánu teatru ca atributiune deca politia gakrieiprin urmare, faptele acestea nu-1 privesc. Noi nula ceea ce se Pisculescu

sau nu certifice facturile intrebuin-tarea materialului: noi constatArn numai un fapt, atificat intrebuintare, a eertificat-o mod fa1s.

sau nu dreptul facA o aceapriveste caz nu ne putem Pisculescu

facturile numai pentru ca se sau nualte atributiuni la Teatrul National, bugetul cáruia

totusi.acum, d-lor, cele mai importante din

facturi, cari s'au dovedit sunt de

www.digibuc.ro

9

jos sus, factura la postamentulscenei.

Din instructiunea urmatá s'a constatat cá la 1921 Di.rectiunea a Teatrelor a acordat o de 50.000de lei pentru a se postamentul scenei, aceastá sumaa dela Pädure de cätre care acumpgrat materialul, a plátit i a efectuat repara--tiunea, dându-i lui spre justificare, 17 acte justifi-cative, pe le gásim specificate declaratiunea sa. Acea-stä 50.000 lei a primit-o douä rate egale de25.000 lei La scurt interval aceasta, inculpatulPádure cere lui Vasile facturi, una 4.000lei una de 119.000 lei ceva, pentru aceiasi apostamentului scenei, pentru care se facturi carereparatiune se efectuase. Vasile influentat de

mai seamá Pádure i-a spusnecesará ca acopere inculpatul Livescu pentru

mobila pe care a fácut-o, a dat facturá. Aceste fac-turi, contra tuturor regulilor de comptabilitate,fárá nici un act justificativ. Dovada o face existentadosar contrazicerea inculpatului Pádure, cerându-i-se la instructiune explice rostul acestor facturi maiseamá lipsa actelor justificative, a dat ráspunsuri diferite'absolut contrazicatoare. In primul moment a spusratiunea postamentului nu 50.000 lei, a spusVasile ci 130.000 lei, imediat aceiasi zi, revinela judeatorul de instructie spune: aceste fac-turi nu sunt reale, le-am atasat ca o cheltuialä20.000 lei, pe care o fácusem raparatia unor aleTeatrului, care trebuia sá cadá sarcina Primáriei,care nu vrea s'o recunoasa atunci, in mod foarte lo-gic, d-1 judecátor de instructie 1-avoe ca pentru justificarea unei sume de 20.000 lei ceará ofacturá de Pädure a dat ráspunsul acestacopiläresc: m'am priceput suma aceasta de20.000, facturá de 130.000 !

Dar dovada complectà a acestor fac-turi, rezultá din declaratiunea lui care la pag.85 ne spune urmátoarele:

Sunt atelierului de al Teatrului National din Bucurestide patru ani. In anul 1922 s'a hotärât de directia Generalä sä se

repare postamentul scenei teatrului ¡National. Pentru aceasta am fosts'o fac eu, am primit dela casa anume din

Radu Pädure suma de 50.000 lei rate a 25.000 lei. Mi-aducsous sumä n'are sä ajungä, el mi-a räspuns cä tot el are sä-miarninte perfect cä atunci mi-a dat prima ratä de 25.000 lei i-amdea suma de 25.000 lei, restul, nu in congediu".

www.digibuc.ro

140

mai departe :

La scurt interval ce am prezentat justificative,Pádure m'a chemat mi-a cerut s-i dau una in de119.273 lei, alta de 4000 lei. Mi-a cerut din liecare fac-

exemplare. M'a obligat semnez de primirea sumelorlucru ce am dar am intrebat pe pentru ce mi se cere acestefacturi in cari sä sumele de mai sus au servit pentru reparatiaPostamentului pe vreme eu justificasem de aceastä lu-erare, cum am spus mai sus. mi-a spus trebue sä-1 acoperepe Livescu pentru mobila in atelierul teatrului".

Iatä, domnilor, o despre acestor fac-turi pe cari le aveti dosar cari nu au nici un act justi-ficativ atasat.

Dar o care rese mai bine nupoate fi pus la nici o discutiune, este o

prin Teatrul Nationalcu suma de 42.000 lei o cantitate 1000 metri demerich. Fapt cert este suma aceasta de 42.000 lei s'a pri-

Teatrul National magazinul caren'a furnizat niciodath Teatrului National de

- aceasta este necontestat, nuconteste - dar furnizat schimb altceva, furnizat o

roz, care s'a tapisat mobila inculpatuluidin care aveti o mostra la pag. 23 din dosar.

Rostul acestei facturiDomnilor, foarte natural: inculpatul Livescu a socotit

este mai lesne banii teatru-lui, din caseta afactura prin care se constate teatrul National apárat dela Himelstein pentru 42.000 lei deDar dovada e evidentä: aveti factura dosar, aveti decla-ratiunile tutulor celor de la teatru, cum declaratiuneaprezentantului firmei Himelstein, nu s'ade pentru 42.000 lei, ci s'a acea roz,

mai aveti dovada n'a intrat denozituITeatrului National, de vreme ce a la mobila

Livescu. care se gäseste pag.562 din dosar, e inculpatul Livescu declarim

ne vine foarte greu credem putut fi bunäcredintá pus senmatura aprobiind o factura

care n'a intrat la Teatrul National ci locuinta sa.Dovada mai din declaratiunea d-lui Marcus,tor magazinul Himelstein, care expune conditiunilecare a dat factura falsä In fine, d. Barbu

este categoric asupra facturi spune(pag. 97).

Am tapisat pentru matase roz brosata, cumparata de

www.digibuc.ro

141

magazinul peutru National, o garnituraregeance; din fel de i-am draperii

Aceste tapiserii le-am matase de la firmacare suma de 42.000 lei care am

factura din 30 Decembrie dar nu pe mMase, realmenteci furnizarea a 1000

urmare fost aprobatácredintA inculpatul Livescu,

rea dePgdure.Aceastä constitue o

inck nu vedem ce va invoace pentruturarea acestei dovezi.

fine, importantg, estela acoperirea Teatrului National.In 1922, neYoie se repare Teatrului

National, s'a cerut o 35.000 lei anumetinichigiu, ce a luerarea, se

vede solicitat de Pisculeseu mai acteficative pentru 12.000

Ce se Petre lucraselocuinta inculpatului Livescu, pentru 12.000 leiparatiunea acoperisului sale, Livescu a pro-fite 12.000 lei datorati dansul

se achite de Teatrul Enescu a dedarat dv., instructie, n'a

12.000 lei pentru care a datne e foarte greu credem acest lucru.

mai mult nici n'a actio-nat pe pentru a-i reparatiu-nei ce i-a Petrese mai

este a fost plätit. Cu ce Cu 12.000 leila Teatru pe baza acelor facturi.

Domnilor, sunt o serie facturiplectamente Astfel facturile firmei Moritzcovici, Anghel Ionescu, lip Ovanez, prima de 100.000, adoua de 25.000, a 42.000 lei, mai e alta 38.000lei. Negustorii cari au facturi au fost che-mati instructhmei au spus:

sunt au dinNational, ada rezulta declaratiunile lui

culscu, Vasile en

Domnilor, se pare ea un moment acesteaproportiuni mari au alarmat chiar pe

dintre ineulpati, anume care, probabil.de consecintele la care expune, a cautat un minut

mai vreme i-a lui Barbu

www.digibuc.ro

lescu nu mai asemenea facturi i le certi-fice.

declaratiunea lui Pi*cuIescu privintäBarbu Rädulescu. Citesc numai declaratiu-

nea lui Barbu Rádulescu :

In complectarea ce am eri, tin mai adaogcâteva amkunte, cari de sigur vor instructia. La un momentdat, dupä ce lui Livescu o serie de lucruri, a venitmine Pisculescu, inspectorul Teatrului pe atunci, mi-a spus sänu mai pentru Livescu materialul Teatrului, intratel nu va mai facturile in asemenea conditiuni".

Domnilor, sä trecem in la a categorie defapte pe cari le ordonanta, anume la nere-gulele vânzarea biletelor de casä la modul cumerau distruse respectarea regulamentului teatrului.

Demnilor, un regulament al Teatrului Nationaltitulat: Regulament pentru aplicarea legei de organizareadministrare a teatrelor Romania", regulment din 16bruarie 1913, publicat in Monitorul Oficial" Nr. 255 din16 Februarie 1913, regulament care contine 133 de articole.

De ce spun toate Pentru doresc ráspundunei ironii d-vs. de din inculpati,care, profitând de eroarea ordonantei definitive, undede Regulament" s'a zis Lege, a spus: d-1 judeckor deinstructie m'a acuzat n'am respectat art. 82 dintr'o legecare n'are deck 50 de articole! Nu vorba de lege, ci

teatrului, a fost o eroare. Dar trecempeste vedem ce zice Regulamentul. Art. 82 dinregulament zice :

Verificarea zilnicä a biletelor vândute controlul permanent altuelilor recuzitei, mobilierului garderobei, se vor face de cätrereprezentanti ai societätei dramatice in comitetul de in

administratie".

spune regulamentul. Dar vedem cum s'apetrecut fapt In fapt s'a procedat modul :

a doua zi fiecare reprezentatie, casierita teatruluiPädure borderoul care situatiunea biletelor

vândute. le Livescu, care, calitateade membru consiliul de administratie, biletelenevândute cotoarek biletelor vândute; dar nucelor doi membri, ci singur, sau mult asistenta

Pädure. nu numai ledreseze un proces-verbal, pe impune cea mai ele-

mentará logicá, ca se o un mod dejustificare a operatiunei Nu s'anici un fel de proces verbal.

www.digibuc.ro

143

D-1 Gr. Acesta e un argument de lege fe-renda.

Prim-procuror: nu este numai atât, nu s'a tinutnici putin un registru de din care se situa-tiunea sumelor intrate esite din Cu toate d-1peanu, calitatea sa de secretar general, i-a cerut lui Lives-

ca dea ordin lui Pádure, tie un asemenea registru,totusi inculpatul Livescu n'a luat nici o nici nu i-apomenit lui despre necesitateaa&emenea registru. Este sigur dear fi luat toate precautiunile, s'ar fi inconjurat de toate for-mele necesare, ca nu poate fi pentru a cagestiunea teatrului fie o oglindä, care sedea toate operatiunile. Nu s'a

Dar ce este mai curios, a dispärut dela teatruborderourile pe cari casierita le lui

mod zilnic, a registrul casieritei.in lipsa proceselor verbale, lipsa registrului delipsa borderourilor a registrului cari au

rut, control a fost fäcut absolut imposibil.contabili, pe cari instructiunea, i-a numit ca veri-

fice gestiunea casei, s'au in imposibilitate cavre-un control, s'au märginit ei raport, exactfaptele pe cari le-am spus eu dvs.

se pune intrebarea: a avut interesul cala Teatrul National nu se respecte regulamentul teatrului,cine a avut interesul nu se un registru, din carese vadá zilnic situatiunea Cui a folosit disparitiuneaborderourilor a registrului lo-

mai simplä: interes nu puteau aceiacari au fácut operatiunea. cine a operatiunea ? Ope-ratiunea o inculpatul Livescu cu Radudure.

I. Gr. : Aveti indiciile, dar lipseste

Prim-procuror: Cadavrul descoperiti dvs.Reaua credintä pentru noi putin rezultä cu siguran-

din imprejurarea niste inculpati cari nu s'au oprit dea de a facturi având buna

sunt false, nu erau se de a sustrage asume de atunci ei singuri intrebuintau un

care urmá de control erau sigurinu se va descoperì nimic sarcina bor.

Ni se obiecteazd nu avem dovezi asupra acestor ca-de acuzare, ce inculpatii au lucrat ne

pue imposibilitate facem dovada. Dar s'a mai zis ceva:acest sistem n'a propriu al lui Livescu Pädure,

dânsii mostenit mai de acest sistem ar fiinfiintarea Teatrului National. märturisese, domnilor,

www.digibuc.ro

144

pare neserioasa. Este dosigurfoarte ti explici gresala ta prin

tora. Dar materie raspunde fapta sa.atunci nu poti te urci la lo, pentru a te exo-

o a ta, pentni o rea carefelul cum ai ti presupune.

asupra tuturor capetelor acuzarerarea merge noi la un anume estema a National s'au comis grave

abuzuri, Mai mult,d-le Perieteanu, vinovatii trebue pedeapsa

1. Gr. Perieteamir Desigur, ati adu-acuzatilor.

Prim-procuror: se noi,persoana. acuzatilor. când noi spri-

jiniti dovezi,ne tocmai la lo

Aceasta deosebirea noi dvs. d-lor, maide a cari s'au adus contra color

stabilite noi, tin insist asupra a trei deosebite,cari sunt de natura dvs, mod se poate do

fimdul cugetuldin inculpati se socotesc vinovati.

El a recunoscut modinstructiunei

toate le-a le-a recunoscutcomplect, socotit once dovadamai priveste,

se a despagubl teatrul National 100.000!

Al inculpatul Livescu, desi n'a recunoscutnumai totusi a avut

cons,tiinta vinovátiei sale, vreme ce alunulla instructie a acestor fapte, a tot

este posibil, pentru a luminá ca acostefapte fatá. dus la l'aconjurat pe tad. asupra a tot privitorla nu nimic. Este o

semnificativA acest dosar, la pag. 121, o declara-tiune, este de este util

v'o citesc:ce a spus d-lui

:

Sunt vreo trei de prevenitul Livescu a venit la mineacasä, prima ultima oarg, luat dânsul inm'a pe copii nu spun despre fraudele le-a comis la Tea-trul National".

Gr. Perieteanu: copii ?

www.digibuc.ro

145

D-1 Prim-proeuror:Gr. Perieteami: de !

: prin inculpatula se sä

doriti mai a vinovtieilDar iatá d-1

culpa sa mod indirect.Al fapt asupra sa

inculpatul care, simplu contabil laNational, poseda o avere importanta

casa str. Numa Pompiliu,dintr'un str. 13 dintr'o viePrahova, la dintr'o la Borzec,

vilá la Tusnad Faptul e cineva bogat nunici o dovadá timp nu

coroborat altceva, constitue o ununa din virtuti: spiritul economie,

din cele am spus despre lui nue deduce Dar se un foarte

rios: zile a fi chemat la cabinetulinstructie, Radu bloc toatá averea sa.

Unui cumnat al Anton desinit proprietar lasá pe Pádure modintrerupt imobilul totusi vânduse.

urmare inculpatul Radu Pädure, avândvinovätiei sale, un minut mai laadápost de sa avere, care acum nu-1mai a mostenit-o sau a prin muncaori bine zis prin abilitatea sa ca contabil al TeatruluiNational. noi e interesant faptul cá a inbloc aceastä instrinare deducem

avea constiinta vinovátiei sale.Domnilor, fatá de dovezile pe cari adus contra

inculpati, s'a invocat Ce probe s'au adusprobe au distrus sau au micsorat

valoarea dovezilor adunate de judechtorul de instructieLa drept vorbind, un singur inculpat a

apere: Livescu; ceilalti n'au fácut mácar o tentativä derare, pirn urmare redusi analizám rmmaiaduse acest inculpat.

ce conditiuni a aceste doveziDomnilor, instructiunea a durat opt luni desi

acest interval d. afirmat ordonantafinitivá a Livescu cinci ori asupra martori-

are apärare, totusi Livescu, mod sistema-tic, a refuzat martori, spunând n'are. Tocmaitârziu, 1923, ajunul ca afacerea

rechizitoriul definitiv, se depune dosar din luido cari d-1 Niculae Cálátorescu,

www.digibuc.ro

46

cApitanul Vasile Petre, Dan Pascu cari, ascultati deinstructie, au inculpatul Livescu achitat Teatrului sume de bani pentru cele lui Livescu, mai un lucru: cA Livescude atunci când facturile false.

Domnilor, minut nu contest sinceritatea bunaa propu$i de cari,

nu unanimitate, dar mare majoritate, sunt prietenitimi ai inculpatului Livescu; vizitau adese oriacasä la dânsul, cari tot cursul instructiunei se interesauin mod asiduu de situatiunea sa acest proces. Ceva maimult, unii din ei asteptau in cabinetului instructie

sA intre diferitii informatori pentru a-iasupra celor ce declarase la judecgtorul de instruc-

Faptul cA acesti martori au incercat, cum au putut,ca apere un admirau, la care tineau

constiinta incapabil asemeneafapte, este cinste acestor martori si aratAcA frumosul sentiment al amicitiei; deck un lucru :

acestor credintg, sunt contra-zise de o a altui martor, tot de important

mai putin poate fi laanume de declaratiunea doamnei Livescu. care,

judecktor de instructie, a spus nici odatävescu n'a fäcut pläti lucrAtorilor fatA de persoane.

SA vA citesc declaratie...I. Gr. Perieteanu: dar dacA

o puteti citi. n'a declarat aceastadoamna Livescu !

Prim-procuror: ce-a spus doamna Livescu :

Martori nu pot dau aceastá privintä pentru nus'au fácut cu martori. am fost totdeauna de

atunci ne cum se poate ca d-1trescu, d-1 afirme au fostla plata lucrAtorilor Livescu, când doamna Livescu

cA plkile numai prezenta sa,fi fost vreun martor de

In afirrnatiunea acestor martori.vescu când facturile. e foarteusor sA ráspundem buna credinta cuiva e intern,

care nu se poate martori care nici nu sepoate cunoaste fizionomie, grimasa fetei.

cari dovedeascg buna a mieicând un act, nu pot existe.

Inaintea d-voasträ, dolnnilor, s'a propus de oserie de martori cari au fost intrebati de tot des-

toate, de un singur lucru: obiectul procesului,

www.digibuc.ro

47

n'au fost intrebati pentru de eln'aveau de poatá cunoa*te.

serie de persoane perindat cape dinaintea dvs.: arti*ti, artiste, avocati, ziaristi, pro-

fesori, militari, directori de teatru de conservator, casie-rite teatru, regisori, au fost toti adu*i aici, pentru cafie intrebati asupra párerei personale pe care o au despre d.Livescu, au mod unanim, nici o excep-tie, au cea mai frumoasá idee adespre Livescu.cotesc pe un cu alese, foarte

sincer prietenii devotati. ati maiun lucru, cum ceilalti doi inculpati, gelo*i de succesul obtinutde d-1 Livescu, se grábeau la pe

martori: dar despre ce phrere aveti? Dardespre modul acesta s'au obtinut certificatede purtare despre toti inculpatii. In realitate dom-nilor, nu s'a dovedit ace$ti martori nuteau procesului. Noi n'am contestat nici o

calitátile inculpatilor; din potrivä eu laceputul acestui rechizitoriu, am spus sunt unul dintre aceia,care am admiratie pentru taléntul inculpatului Livescu,artist. Dar nu aceasta se discutiune. Noi v'am aduso serie de dovezi, din cari a ree*it mod evident ace*tiinculpati au comis marea au socotit se poate

patrinioniul teatrului patrimoniul particular.In contra acestor dovezi n'ati adus afirmatiunile unormartori, páreri personale, certificate de purtare.

din acest de vedere se poate spunecari s'au invocat de apärare, au trecut pe

noastre, dar au trecut aláturi, ca leca le ca le mic*oreze de putin

din importanta bor.Dar, domnilor, s'au mai adus martori de

ca acuze, ca stabileasch reaua antecedentelerele a martoi din acest proces, a martorilor Vasilenescu Barbu Rhdulescu, martori cari au recunoscut toatefaptele, pe cari ei le-au sub presiunea exercitath

trei inculpati cari totdeodatä faptelede Evident care, dupa ati

recunoa*te la Teatrul National s'auha se abuzuri vase vor face, are tot interesul un fie chiarimaginar, care pe umerii lui rdspundere acestei

Domnilor, este incontestabil Barbuau contribuit ei la savârsirea acestor delicte,

dar ce Sub presiunea moralá, sub teroareainculpatilor Livescu, Pádure Pi$culescu, cari exercitau a-supra o influenth, care constituià ceva

www.digibuc.ro

148

ceeace drept se ordinul carezice o care

de responsabilitate. Veti va venirarea va o serie de teorii de drept ju-risprudente, ca sá constate drept ordinele ilegale alesuperiorului, nu apárá de pe inferior. art.

p., a definitiv discutiunea,pe inferiorul care a executat un legal al su-

periorului a lásat liber tuturor controverse-teoriilor, atunci când e vorba a se stabili

derea unui inferior care a executat un ordin ilegal. Teo-riilor demodate, cunoscute sub denumirea sistemulbaionetelor inteligente al supunerii pasive consem-nului", fácut sistemul eu mult mai practic aldoctrinei jurisprudentei franceze care apárá dedere pe inferiorul ce a executat ordin ilegal alrului mimai atunei acest inferior crezut modrational superiorul a dat u.n ordin legitim. Formula acea-sta modernä este mai acceptabilk este sepoate de elasticá se poate diferitele pecari le practica de toate zilele,una seamá de mentalitatea, situatia capaeitatea de

a inferiorului. ordinul ilegal al supe-este de presiuni a

a inferiorului, atunci am esit din eategoria fapte-justificative am intrat a de

sau, alti termeni, avem de a face ordi-superiorului, ci ne fata adevâratemorale.

Gr. Perieteavu: Suntem de acord eu dvs. darrog, constrângerea fapt.

Prim-procuror: dovedeste Labordecursul de criminal, traseazá mod admirabilde demarcatiune superioruluigerea spune :

Daca subordonatul, desi constiinta de criminalitatea actului cei se totusi se teme ea, sesupuna, ar atrage asupra persoanei sau averei sale o ireparahila,ordinul devine pentru el o de neimputabilitate, care ar fiinfractiunea este un caz de

domnilor, faptele care se pun sarcinatiunea pe care pot s'o aiba doi situa-

cari ca Teatru existenta de bu-nul al subdirectiei Teatrului, careeongedieze pentru motiv, primesc sá se supuná totfehil ordine inlesnind altor superiori realizareaunor beneficii. Oare oameni, simpli fac

www.digibuc.ro

149

li trebuiä darnu te Nu, nu

socotealá educatiunea de vedem ca suntasupra crirora presiune, eu

superiorului, ridice posibilitatereactiune. iatä pentru care la

s'a actiune contra bor.singur rninut s'ar fi dovedit din aceste din

au ajutat pe la delictelor, ar fiavat ei un profit personal, imediat ar fi fost dati

Dar nu s'a dovedit acest lucru, cum s'a sta-bilit fárá presiunea inculpatilor, ordinal care'

primit inculpati, acesti lucrtori nu ar fi ab-solut nimic.

domnilor, faptele cae se pun in sarcinaLivescu, dovezile pe cari

potriva iatä dovezile cari s'auadus de aprirare contra sustinute noi. acumea d-voastra sanctionati fapte cum crede.Noi, o penalitate, nu v'o coree-tiunea avem ferma convingere inde-pendent chiar se vor

viitor cadá in nu maila ora cerem

pentru exemplul care sä-1 daticietatii, sä cu o orá mai de vreme aceastá

care a credo noate con-patrimonial public particular. al

tärei sau persoane. odatá tot-tara aceasta avutul public e un de-

care nimeni nu trebue se cari au sarcinaadministreze, au datoria apere impotriva ori-

cui, iar nici decummai pedeapsa principiu de

justitie principiu care vrea ca vinovati fiepedepsiti, toemai pentru nu descurajeze nevi-novati. trebue ca se face o

cari abat acei carina abat la do mica ar fi

Nu pot rechizitoriul bineilustrului a

mod admirabil principiu colorrinovati covstitue cea grea care

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Piedoaria d-lui JEAN DUMITRESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui DUMITRESCU

din partea Ministerului Artelor, directia Teatrului NationalBucuresti in dela lunie 1925.

artelor, ateatrele din tara a gasit ca efelul a diverselor teatre subventionate

prima linie inteiesà, functionarea tea-trului mai important, a Teatrului National din

acest scop, a venit o comisiune compe-tenti, cari sa felul functionare acumsa faca Propuneri, pentru viitoarea lege

Din comisiunea acari faceau directorii teatrelor, ca este impo-

sibil administreze din un di-rector e prea absorbit artistice ale tea-

repertoriu, diversele piese pe cari trebue lescena, etc., nu se peate

tea administrativa; parte administrativit e ne-voe fie fel, sa nu se petrece

cari sa dea de banuit.Er dela sine atunci a

sa lucreze, ca diferiti oameni, cari interesau teatru, caridefectele functionarei atunci, sa sesizeze

comisiunea de relele pe cari le-au constat.siunea cercetare s'a transformat comisiune de ancheta,care a examinat diferitele svonuri cari circulau, a con-statat lucruri cari, incontestabil, erau natura

artelor.S'a constatat, prima linie, o detestabila administratie

din vedere al comptabilitatii. impo-sibilitatea unui serios, pentruca, la

National Bucuresti, aproape ca nu reguli decomptabilitate. Facturile fel tinute, puteaufi utilizate pentru fel justificare. Pu-leau fi intrebuintate an sau la oca la alta.

Pe acestea, foarte serios vitiu

www.digibuc.ro

54

comptabilitate, - s'a constat de material erauprivint,e de mari, materialu-

lui nu fi justificath in nici un chip. De pildá,s'a vagoane lemna-

rie pentru montate din nou, fie ore, - 123 m.c. e o cantitate mult mai

care poate s'o capacitatea a 7 vagoane.De fapt nu s'a 23 m.c., pe

factura 123 de m.c. Comisiunea constat s'abuintat o enormä cantitate de In timp svo-nurile cari circulau, verificarea facturilor, emanate de la

negustori, cum declratiile negustorilor, au conf ir-mat nu s'a liberat nici asemenea facturi, niciterialele ele.

aceste incontestabil foarte impresio-nante, au Directiunea a teatrului, asu-pra chreia planau aceste acuzatiuni de neregulá seadreseze Parchetului, fárá nici un alt acela adove& a existat sau nu asemenea nereguli,

ar fi existat, se sanctiunile meritate.Domnilor, aceste au ajuns

torului instructie. fiicute de d-sa, l'au dusconvingerea neregulile grave, constatate de comisiunea

de nu se pot deck d-lui Ion Livescu, sub-directorul general al Teatrelor. d-lui Pisculescu, inspectorulteatrului d-lui contabil, Radu toti trei pusi deacord ca fraudele ce s'au constatat de d-1

de instructie, din depozitiile martorilor, pe cariocazia le din punctul de vedere fortei

probante.

un fapt rhinâne nediscutabil, econfirmat de inculpatii adusi d-voasträ,s'a la Teatrul National, pentru mi se pare

tul ce s'a nu poate fie socotit, a sustinut,ca o practicá constantá la Teatrul National, aceea de a se

in felul cum s'a abuzat, atelierele teatruluiteresul personal al functionarilor institutiunei.

Se ce e drept, diversele administratiuni,mai ales asteizi, functionarii asa de ru

oarecari functionarilor, li se mieiajutoare, li se intrebuinteze adminis-tratiunet respective peutru face miei reparatiuni. Dar,domnilor, o reparatiune, ajutor, carese unui functionar la abuzul la

acela de a se case de a face reparatiuniradicale caselor, a se a se faceprejmuiri, a se din nou casele, cum se

ordonanta judechtorului de instructie cum parte sede inculpatii, incontestabil o mare dis-

www.digibuc.ro

55

Asemenea fapte sunt totul grave nu pot

Domnilor, ar fi fost bine, de necontestat, pentrurea noastrd, ca aduse sd nu mai fi puse

ar fi fost bine ca investigatiunile sd se fi intinsf sd fi putut inaintea dvs. dovezi cari

nu poatd fi discvtate vor fi cu sigurantdde aparare, dovezile impotriva se vacd sunt marturiilor oameni cari ar trebuistea pe banca ! Dar domnilor, nemini ne-a dat desfasurarea proces,

toate a caror valoare este suspectathdin coordonarea tutulor prieinei, se

vor trage se va punetemei afirmatiunile dvs.

Domnilor, se trei capitole mai im-portante. Primul: trei mobileatelierele teatrului, lucrAtorii teatrului, uniimai multe, putine; tras astfel

Teatrului, un profit nepermis fraudulos. In primalinie, d. recunoaste tot mobilierul de carevorbit l'a confectionat atelierele Teatrului.vorba o fi vorbaun mie avantaj, pe care l'ar fi avut, desigur n'amfost dvs. Dar când in aceste ateliere s'au-

lucruri de multe de valoare, expertulele 350.000 când din desfásurarea

procesului n'am vdzut posibilitatea- pentru Livescu cafacd dorada cd sumd putut de pentrucá nu-i dovada, care a a dat 5000 leilui o 7.000 lei lui Barbu Radulescu

deajuns stabilit, din simpla d-sale a-firmare, confectionat mobile atelierele Teatrului,.

mobile au fost materialul

Domnilor, nu este putin lucru confin interval de zile mobilier evaluat

expertului la lei, din salon,turceascd, birou, sufragerie,Toate aceste lucruri reprezinta o destul de mare ! Tâm-

totul materialul tea-teatrului, din teatrului. Oare

este dovada pe care s'o maiNu-i deajuns afirmarea cari au D-lui

a -dovedi eontrariul. Eu n'am.pututdin depozitiile martorilor, deck a

lit uneori chiar Vasile Ionesu avreo lei, a lui Vasile diferite

ade expert

in sAu.

www.digibuc.ro

156

.Dar,tanta lipsa ce s'a cumparat tea-tru, afirmatiunea care a Vasile

aceste lucruri s'au eu materialul Teatrului. Nu vreaulipsa de care s'a constatat

la teatru, intrat mobila d-luimontarea a 7 piese s'a 23.000 m.c. de lemne,

sustine restul de 100.000 lipse$te, a fastpentru d-lui Livescu !

Am vrut accentuez dvs.ca depozitia Vasile lonescu aibe un temei de

contestat dvs.Este prin urmare, domnilor, ne

noi, de ciltre Livescu, ceHalti inculpati,au lucrat in teatrului Facem dovada,

expertiza aceste mobile au o valoare care se337.000 lei, ce priveste ceilalti

cifra este mai o vomDar Vasile Ionescu confectiona-

rea materialului martor, Barbucare a trebuit colaboreze Vasile

a afirmat inaintea dvs.s'a intrebuintat material cumpärat cu banii d-lui Li-

vescu, alteori s'a utilizat material al teatrului, anume.din ramas ateliere.

a doua dispozitie pe deplin dovadala Teatrul National s'au de d-1

Livescu, i de inculpati, prin confectionare delucruri eu cari rnobilat case E dar to-

s'a efectuat din averea teatrului, nici odovad, care s la concluziunea, lucrarile s'au

din averea proprie. vorba de un abuz eu ade-värat fraudulos, suma care a fost trebuesä fie restituitA.

puncte de acuzare sunt: facturiconfectionarea postamentuhii scenei. Acestea suntmari de acuzatie.

D-lor magistrati, ce postamentulnevoit fac o In raportul de anchet, ca

ordonanta de se spune lucru, pe careeu cred nu-1 putem dovedi; se suntde facturi pentru confectionarea postamentului. ce

nu pot acest potvedi, dosarul, care este pe masa dvs.,posibilitatea fac dovada cá s'au intrebuintatde Nu gäsesc pentru postament o singurä fac-turä de 123.000 de aci pornesc pentru a

teatrul, ocaziunea confectionärei acestui pos-a fost pägubit sau nu. Postamentul a costat teatrulei: este factura lui Vasile aflatá la

www.digibuc.ro

157

care s'a liberat ma de 123.000 lei. Celelalte fac-turi, pe cari Vasile le-a dat, nu potconstitue justificare acesteifactura Nr. 64 cheltueli cu totul de postament,

pe facturi, cari s'au ca artuelile postamentului, chiar ischlitura lui Vasilenescu care spune materialul a fost intrebuintatla diverse rnArginimla examinarea de 123.000 de Vasile

Vasiles lade instructie, d-voastrit, a

clarat 'a suma de 123.000 lei, ci78.000 lei; pentru rest i s'a de contabil sämajoreze pretul din dar nu pentru motiv.

Domnilor, o declaratie, dvs.ar bizar. e posibil un orn, care a fac-turi care a primit 123.000 vie spuiea 78.000 lei, fie crezut !

Nu doar simpla declaratiune a lui Vasileconfirmii acest lucru, d-lui

dure, eci d-sa, la interogatoriul ce i s'a ei-am cerut lui Vasile majoreze factura.

I-am adaoge 20.000 lei, luerárilor unei latrine,ce trebuiau justificate pentru cari nu prirnisem banii.Nu vád dovada, din partea d-lui Pädure, ceeace

lui Vasile o necesitate de adrninistratie. Intot din aceste declaratiuni, reese factura nueste adeváratá. Recunoaste Vasile n'a 123

lei, ci mai putin. bine se fi stabilit modprecis cu anume a primit mai pentru ca putem

pe cine credern. avem o expertizaa a oseste trebue examinhm afirmatiunea

doi, nu indoialä, nu e de crezut afirmatiunealui Vasile Trebue sá tinem Pádure se

confirmá acuzatiunea carei se aduce.

E drept declaratiile lui Vasile sunt ale unuicare a comis un intocmind o

de 123.000 lei i-a primit. se vaasupra putinei valori morale care o are o asemenea

depozitiune, ea de d-1 Pädure, princlaratiunea a adevär luifice factura realitate postamentul n'a 123.000lei, ci mai putin, introduchndu-se acest o altä

n'avea o justifice altfel, toate acestea váfirm s'a cornis un fals. duph cererea d-lui P6dure, la care

a colaborat, avem noastrAbanca aeuzärii. Din declaratiunea d-lui Pádure,

www.digibuc.ro

mod suficient comiterea unui delict care ne drepta drept despAgubire, diferenta dela 78.000 la 123mii, platit teatrul plus peste vaolarea a posta-mentului.

magistrati, ajung la al treilea al ordo-nantei de urmdrie, facturile S'ar esteeuzatiunea cea mai este punctul eelmai dificil. N'am intentiunea pe dar nu pot

pui concluziuni pentru teatru, atunci nu pot sustineun de Au venit negustorii dvs. auafirmat facturile sunt false, n'au primit baniizuti in facturi, n'au furnizat acel material. Pe

facturi se iscAlitura de atelier res-mentiunea: am avem

procesul d-lor Livescudin dosar anumit material a intrat in mina Manu.Nu pot despágubiri dela acei cari n'au primitmaterialul, se materialul a fost pri-mit la teatru.

Parchetul este liber pedepsirea oricui credede un Materialul totusi a in-trat posesitmea dovedeste afirmatia d-luinu, o expertiza, care s'atat 11.000 metri e drept, o diferenti de 1000de metri ea cade sarcina celui care a primitmaterialul: Manu. pentru de acu-zatie nu pot pune concluziuni. Concluziunile mele se mirgi-

numai de cei cari sunt abuzatde atelierul teatrului, mobilier,prejmuiri altele, averea teatrului.

In rezumat, sumele pentru care teatrul se eonstitueparte civili sunt: pentru valoarea mobilierului,sumi de 337.000 lei; iar pentru d. Pädure 45.000 lei, posta-mentul 30.000 lei mobilierul.

Mai este un capit de facturape masa dv. o facturi 32.000 lei a lui Cominescu se

mai o de 10.000 lei. Cominescun'a primit deck suma de 32.000 lei. de

care facturi, mai deck se cuve-Vedem in lui s'a cerut aces-

tuia o de 12.000 lei, sub pentrufactura nu erau fonduri suficiente, rnentiunea

va face rectificare, ceeace nu s'a dardin imprejurre, se constati Pidure a

un cerem ca despiigubire pentru teatrul 87.000lei, reprezinta diferenta de facturi.

In priveste pe d-1 Pisculescu, mobilierul iconfectionat, se la 15.000 lei, pentru su-mi constituim parte civili.

magistrati, in concluziunile le am pus,

www.digibuc.ro

nu m'am putut conduce nici de logica dindonanta urmárire, de depozitiunilejudecátorului de instructie. M'a preocupat numai faptele,cum se gäsesc nediscutate. N'am venit sus-tinem dreptul nostru deck lucruri cari le putem

Socotim astázi sunt dovedite,vä cerem sä aplicati textul legii, credem despágubirilepe cari leam cerut, nu sunt de putin exagerate.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria GRIGORE CONDURATU

Portretul grafic literar al D-lui Conduratu, a seBiblioteca Mari lor No. 3 la pag. 179).

Bibhoteca Marilor Procese 11

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui GRIGORE CONDURATU

din partea inculpatului Livescu dela Iunie

Domnule Pre$edinte,

Desigur un proces ca acesta, care este vorba de ase o personalitate a lumei noastre teatrale, mareartist, Livescu, este sau nu vinovat de faptele i

eveniment: lungade dincolo mäsurg, de dincoace

de procesul acesta este o dureroas6 surprindere. Inpresedinte, rar mi s'a ca

facere ca aceasta se realitatedeck s'a pus joc valoarea chiar a artistuluilentul Ion Livescu generatia sa multer

vrea sä insist, sá accentuez prea mult,ca apárarea tot

ce cere unei darmea ertati-mä o formulez-bgnuesc la a fost

o o foarte lumea artistilor,o care nu s'a interiorulTeatrului, care a depásit hotarele, a iesit porti,pentru un spectacol penibil, s'au gäsit instante, cari

-trebuesc fie serioase care au luat de bune svo-câteva vorbe, ckeva intrigi, ca o acuzare

forma tot cortegiul rezervat afacerilor de sen-zatie, acuzare ne obligá nostru a-.

victimei, ce este Livescu.treizeci de ani de teatru ai Livescu. Nu

fie astfel consacrati ! aici, vedeti, este de siguro ironie ! Dar ca calm,s'e ca un simplu accident al vietei lui, avem

peste câteva zile se va urzelei de ránatiitul pe se va respinge, prin dvs,

acuzarea ce s'a voit a se face, ati v6zut credit i seIon Livescu va din aceastá tot

de onorabil casá fie sárbátorit Livescu pentru treizeci de ani de

www.digibuc.ro

164

teatru. Dar, domnii nu vorba numai de treizeciani de de pe care prin personali-tatea lui o adusese Teatrul National; estevorba de o activitate a unui care, dacá. a strálucit a

pe scena primului nostru teatru, impuspersonalitatea sa domenii.

Ion Livescu a fost un conferentiar distins, a fost unprofesor din mai valorosi care ultimul moment

la catedra sa de la Conservator,cum a profesat la Universitate, la Seminarul Peda-

gogic, la de ofiteri.Membru din mai vechi ai Ateneului Roman.

a opere despre teatru despre dictiune. Afost apreciat tot ce presa a avut mai serios tara noas-

Este destul, Domnule sáreamintesc cuvinte spuse un ilustru gagetar, carea mare politic, Panu. Din

1906 extra« numai cuvinte dintr'un lung articol :

Livescu este unul din artisti cultivati, care fmpodobesc scenanoasträ".

Nu vá mai de fo4tii mari critici teatrali, afost Ionpscu-Gion Ventura, cari nu adresezemai mari acestui artist. Profesorul Scurtu1901, articol despre activitatea

Livescu munceste de vrerne cuprestigiulul social cultural al artistilor nostri. artist

de mâna profesor de seamä, Livescu are o frumoasä activitatespre lauda, dar si spre invidia breslei din care face

In 1909 profesorul Scurtu ce se vapeste nici de ani, la invidia breslei,

s'o spun, la aceastá invidie a a fost dus Li-:escu, de marea care an an chstigat-o.

In 1908 autoritatea supremá materie minis-trul Spiru Haret da delegatiunea tinä un curs de

eu toti profesorii de istorie,filosofie din tam, convocati acest

Capitaau timite deosebit succes. Livescu a fost

recompensat eu Merenti" cl. I. aceastaeste numit profesor la Conservator, apoi profesor

la militare.In 1915, este numit, vä spuneain, la Seminarul Peda-

gogic Universitar, de profesorii desecundare de superioare.

Domnilor, teatru se petrec lucruri cari ura.

www.digibuc.ro

165

räzbunarea ambitiunilor nesatisfäcute, o de multi aniVointa Nationalä" d. TatArescu, actualul sub-se-

de stat la interne, autor dramatic fost membrucomisiunea administrativäl de la teatru. Pentru aface evidentá atmosfera din teatru, d. seastfel :

Nici templul artei e ferit de patimi resentimente..."

Domnilor, d. Livescu nu nu inspire invidie, cácidevenise membru marcant al Ligei Culturale, deun ilustru al României de astázi, d-1 profesor

initiativa Ligei Culturale s'a creat Teatrul Popularscopul de a popularizà arta dramaticá Livescu, ales

director al acestui teatru, marea lui cunoa*tere aletei, din Teatrul Popular aproape a doua noastrá

un de Odeon al Bucure*tilor. C. Banu, fostulnistru al artelor, salutà prin Flacära" d-sale Livescutermenii urmátori, la 1922, ca o a meritelor lui,

numit sub-director general al Teatrului National.

Livescu este primul actor care pnimeste demnitatea de sub-director al teatrelor".

Sub aceste auspicii astfel laude este primitämirea lui Livescu ca subdirector general al teatrelor.

Cine s'ar fi a*teptat la ziva de azi.Ei bine, domnilor, dacá aceasta este personalitatea luiLivescu, dacá acestea sunt imprejurrile care el vine

la Teatrul National, dacá e numirea ca subdi-rector general a acestui mare artist,-*i astfel nume*teWegener, celebrul artist german:

Mi-au artistii; cel mai mult mi-avescu este un mare artist de mare

Ei bine, acesta este Ion Livescu dacá cului mediu de oameni rnici uneori

foarte totdeauna, este numit la Teatrul National,care lui noul ce i se incredintase ce

trecerea lui ca subdirector general al Tea-trului National reperto-

perfectionarea elementului artistic formatiune.ce mai Trebuia

artistice, iubirea de ideal, de frumos, cum d-1 primprocuror a putut o spuná, dreptatea.

Dar personalitatea lui Ion Livescu, personalitatea luiexcesivá sub raportul artistic, n'a plcut semenilor sui, n'aplácut, de exemplu, unui artist mai cum e d-1schi, acest domn Bulfinski, care, iertati-mä cá o reamintesc,

www.digibuc.ro

166

la o ce s'a dat d-lui Livescu, 1918.pentru a povestit frumoase amintiri din carieralui, când d-1 l'a incurajat artist

Domnilor, eu n'am fac, ca d-1 Prim-procuror,nu sunt tinut s'o fac aici. Ca prim-procuror fi fost

dator existenta vinovatiei, in acestei jus-titii pozitive nu e locul sä se Eu nu facd-lui Bulfinski, care cum, sale oralefata acestei instante, a declaratiile saleterioare denuntarea sa la.... un Acestnunt acolo fragilitatea luiAcest denunt a fost numai inceputul

de pentru care dnuntátorul n'a fostdeck instrument, nu potBulfinski, care la 1918 de mare pentruvescu, vinä peste arunce prima piatrá.

care tulburat linistea unei in-stitutiuni de mare a fost inceputulrei unor lucruri, - inutile, dati-mi voe spun - cáci amväzut la ce s'a redus pretentiunea civile am maizut, Domnule Presedinte Onorat Tribunal, la cegrea a fost pus talentul d-lui prirn-procuror cascoatá din elemente de pseudo o

o in sarcina lui Livescu.Domnilor, când asemenea fapte se asemenea sohim-la fatá, eu nu trebue mir prea de o multime

de lucruri din dosar. Nu trebue mir, spre pentruce instructiunea este pentru ce instructiuneaacest special dosar s'a cum nu s'a nici o altästructiune.

Pentru un criminal de pentru un inculpatodioase, se pun mai multe se maimulte Ei bine, domnilor, s'a

un lucru ciudat: când d-1 Vasilescu-Valjean.directorul general al Teatrelor, captivant ca in

la 27 Octombrie 1923 are setreizeci de ani de teatru ai lui Ion Livescu, 2embrie, peste câteva zile. mandatul de estelansat contra lui Livescu, mandat motivat nu sepoate mai potrivit: periculos generale a

Ei bine, domnilor, vedeti vreo urmare aNu. A fost o fatalitate, ceasuri rele care pot petrece

viata fiecaruiDar mi se pare putin sm-

prinzatoare. Ceilalti ai cari vor facecomplecta a lui Livescu, vor o multime de imprejurári,care fac cred lucrurile acestea nu fost a-ran jate.

instructiune, domnule Presedinte, care fruntasii.

www.digibuc.ro

167

dicá cei adevárati vinovati, sunt liberi nicica informatori, dar ca martori pentru arátárile

la adApostul d-1 prim-procuroracuzarea.

instructiune in care Ion Livescu este din primele zilearestat, o instructiune care unor martori suntterat redate, o instructiune care vádit unor

Scopul a fost atins; posibil alte scopuri au fostla finele acestei sigur au fost. Dar, instrue-

inegalá, instructiune care Livescu nu pen-tru nici una din justifickile sale care aufost crezute, contra arátárilor lui, acelea ale lui Vasile

Barbu Radulescu, tapiterul. Mi se pare -aici vä rog ertati, am aerul

lipsit de sentirnente democratice de darse pare nu se poate un singur moment la

e vorba de ales constiinta unui cum suntemnoi, din noastrá a doi patenti falsificatori

delatori, cari, se salveze ei, un de faptecare nici legea teatrelor, nici regulamentul - a trebuit

s'o recunoascA prim-procuror - nu-1 obligau leci un spirit exagerat de control, cáci numai

acela a astázi serveascä drept motiv de acuzarepentru Ion Livescu. Nu s'a putut pune definitiv,in sarcina lui Livescu, n'a avut o de control,de verificarea minutioasä a tuturorin téatru a tuturor fácute dinteriale.

Dar nu acesta rolul lui Ion Livescu, fie bineles, nu pentru aceasta fusese adus la subdirectiaa Teatrului National. Rolul lui a fost, de sigur,

teatru puterea lui de conceptia lui artisticä,nu fie un ipistat peste superiori sauinferiori, superiori cei din administratie, inferiori, lucrá-

Nu menirea lui Livescu, o spune chiarregulamentul la care s'a referit d-1 prim-procuror, o spime

chiar ce i s'a dat.Bine vointi vá rog a retine, domnule presedinte,

Livescu a trecut peste delegatia primitá de la direc-torul general, d-1 Mavrodi, delegatie de directo-rul ce a urmat, Ion Livescu este vinovat.

Cum ?! Vinovat cá prin neglijenth a sefraude cari acum sunt numai de 300.000

lei, pe când atunci s'a deschis actiunea publicá se pre-tindeau a fi milioane !

Vinovat a aprobat facturi al material a intratfectiv in teatru !

www.digibuc.ro

168

Vinovat a dat crezare functionarilordrept le

Pentru reportagii senzationale, din pragulcabinetului de instructie... Discretul rascolit...institutie Alarma corpurilor legiuitoare;läri tendentiòase. In fine afacerea teatrelor"... Fraudele dela National".

Teatrul National, de culturá româneascaoare permis se samene acest ogor intrigi

fie ruinat usurintá prestigiul a-institutiuni, pentru ca aceste ruine ridice

bitiuneaVi se va dovedi a fost doar un politic, cu

inavuabile mijloace bizantine.Cum, domnilor, parte a noastre

de ambitinui personale nesa-tisfacute, de de situatiuni, chiar dacá ar fi vorbanumai de directia unui ziar, se poate ecou minteaunui magistrat

cari m'auvin la cinstei personale a lui

Partea a trebuit recunoasch astäzitiunea fost imperfecta. Partea civilá a recunoscuttiunea trebuia adânceasca o multime lucruri. Pot spunpártei civile: a fost scopul instructiunii. Dach seo-pul instructiunii ar fi fost de a acuzatiunile, de

chestiunea valorii postamentului *par-tea civila, ar fi facut-o.

Dar acest postament, ca toate celelalte puncte de acuzare,a fost un pretext, cáci chestiunea postamontului a limpezit-

directorul care a ordonat refacerea lui, limpezit-oun cuvânt: a destinat suma 123.000postamentului ce Dupa cefactura a fost aprobata, ce total in cusutclasat la dosar, zice: s'a facut.s'a Nu se Tâmplarul Vasileal acuzgrii, la instructiune s'ar fi rea-litate 78.000 lei. Partea nu insista, nu pane factura la

dar instructiunii n'a putut fiePartea se

reduse.Concluziunile sale, ce priveste Livescu, lepentru a fi nota instructiunei mobilierul ce

acesta l'a se pretinde, statuluide stat.

Asupra acestui Ministerul public nes'a fäcut de nici o relativ la d-sa

www.digibuc.ro

169

mobilierul reparatiuneasei, a grilajului, etc.

Domnul prim-procuror a fost chiar ironic, vorbinddovada ce am v'am servit o revistá de

militari, popi, popor, care n'a adus nimic apArarea noastrá.e putintá ca Onor. Reprezentant al Parchetului

la arátárile oneste ale unor persoane ono-rabile, care toatá inerederea noastrá? ?

arátarea de toti martorii cari dovedeau fata justi-Livescu a avut mijloace, a plátit lucrátori

rial, nu vá e suficientál Ce, sä iau facturi pentru lu-se face un Sá le pástrez

zunar Ori voeste facá onoveze alta, sä-si pue un dulap de sä-si mai facá un

facturi pentru toate ? Livescunr fi avut asemenea facturi, n'ati fi fost incântat a o spune

au fost date complezentä Trebuia aducá actecare satisfacä setea de adevär a instructiunei

a MinisteruluiNu, domnilor, .s'a perindat fata d-voastrá toatá lumea

vare frecventh casa lui Livescu: prieteni, amici ai familiel,fosti camarazi oameni seriosi, cari au spus s'au

,gäsit, casa lui Livescu a achitat pe lucrátori,toti v'au arátat prin munca lui, mijloace

ca sá-si permitä, ca, decurs de ani,mobilierul

Un care la 30.000 lei hmä,cred, luxul de a-si imbunätátimobila casei sale.

Domnilor, s'a zis partea civilá cá, privire la factu-rile false, nu poate pune nici un de concluziuni contranici unuia din inculpati. Ministerul Public a afirmat

fraude cu facturi au fost, desi partea civilá, d-1 avo-al National a spus cu toatá sinceritatea

chiar martori. au fac-turi fapt cert este tot materialul previizuta fost primit la Teatru. Manu, pildá, partea

a primit calitate de al Teatrului,atare el e materialul primit. Atunci

ce fel fadturi pot fi acesteagäsit, a zis prim-procuror, o pentru

firma Himelstein, nerecunoscutá de procuristulfirmei, dar reprezentant al pártei a precizat

totusi a fost introdus atelierullui dezarmat, ori e insufi-

ori nu e adevárat. Ministerul public n'acrezut cu cale urmeze acest drum pe avocatulcivile, a zis: gäsesc de acuzare, desi nu existaprejudiciu, atare pretentiuni civile formulate.

www.digibuc.ro

170

Credeti explicatiunile domnului prim-procuror pot Examenul mai sumar alcestor facturi va nici afirmatiunea falsuluifacturi nu este Nu nici un pentruvescu. refer asupra punct larile ce vi vor su.pune curând de pe

D-1 prim-procuror a luat de bune coinculpati-o lui Livescu singur el a se

apere.La apärarea ce Livescu prim-procurornoi credem am reusit dovada in

mod La aceasta ráspundem: se retine sar-cina ceace partea pretinde avem

valoa.rea mobilierului,am munca materialul din care ni s'a

obiectele ce avem.Seria de martorirevista" d-lui prim-procuror, este un

teatru serios, adevArata a lucrurilor.Nu trebue insist, domnule asupra acestui

punct, de sigur d-voastrA, care ati prezidat la des-tuturor declarathmilor de v'ati putut con-

vinge de a fost desvoltarea acestuicuzare.

d-1 prim-procuror: seria de care s'arindat a fost infinitA, scop de a un certificat depurtare inculpatului.

Dati-mi protestez, domnule prim-procuror.sati-ne ne indignarea cenostru. Nu ne faceti izbuenim asupra dovezilor pe leaveti d-voasträ la dosar permiteti-ne Meem asupra

a felului s'au adunat, cum s'au smuls. Dati-neprivim stima la seria de oarneni cari au venit fatajustitiei cari constiinta au tot ce esteadevrat

declaratiunile la cari mereu referiti,acest dosar de instructiune, dosar cum rar mi-a

fost dat lunga meaPretindeti ci dovezile noastre putut clinteaseä

acuzatiunea, au trecut alituri de d-voasträ. Nu.Dovezile d-voastrá nu valoreazA Ele au

pentru ordonanta de instructiune, care este lipsiti -cum partea civili - de argumentare Nu

urmiresti o argumentare logici" parteachiar prim-procuror ne voi in ca-

infractiunile imputi pentru ordonantaarnestecat".

d-lui judecAtor de instructie Dar etocrnai de cea ce trebue adevär o-biectivitate.

www.digibuc.ro

Ca sä construesti o acuzare, esti dator ca, orisugestiune, pornire, idee

deschisá poarta fidel declaratiu-grije valoarea orieärui fapt, indiciu,

oricArei afirmatiuni. Ce tezaur de intelepeiune, de expe-rien, de trebue adune un pentru a fi bunuljudecAtor de instructie, care, de tearna de a nuaduce judecátorului de fond materialul de fapte nece-sar pentru stabilirea adevärului.

D-voastrá domnule prirn-procuror, bizuit pe instruc-tiunea de care civilá se pe care d-voastra

o ati ridicat laconstiintei d-voasträ pe doi martori: Vasile Io-

tapiterul Barbu i-ati purtat bratedin ei icoane.

Din doi falsificatori, din doi fraudatori märturisiti,douá imagini pe cari le treceti, la fiecare pas,

sub ochii justitiei, credeti gratie reusinecati adevárul. Acest lucru nu e instructia agäsit comod se armeze cu douá elemente din cele mai joaseranguri ale societAtei, doi impostori, nu e permis Minis-terului public, aici, dupá instructiunea ce a avut

fatä noi, spunä cá afirmatiunile acestor suntcuvinte de evanghelie.

tristá cauzá, partea e pu-domnilor, vorbiti de presiune moralá, de

gere moralá, de exonerári de de fapte ustificati-ve de seria scuzelor penale, cu aplicatiune ladoi martori ai d-voastrá E dacá nuprin naivitate, sä se cá un un Barbu

acesti doi ai acuzärei singurii,inspire justitiei, cá aratärile nu pot fi pusela Ceea ce má revoltá, lucrurile estesingurul scop a se apere ei deAtâta au avut scop al atunci, eitrebuiau scape de acuzarea care asupra pentru

constatate au trebuit sa zicá: le-amdin ordinul sub constrângerea morali a lui Livescu.

Unul tâmplar, altul tapiter, Barbu careatelierul propriu, oameni avere, cari efec-tuau de teatru o de lucrári, aveau-timp, afará de activitatea functionáreascá, acestimeni nu pierde doud-trei mii aveau TeatrulNational plus... câte un bilet gratis la galerie, scape desub presiunea lui Cum, Barbu Rádulescu

Vasile care zeci de mii lei pe luná, sesimteau de teatru numai cele trei mii delei aveau pe Nu, domnilor, ei stiteau acolo. pentru

alte interese legau, ca facá fraude. Afacerile

www.digibuc.ro

172

le merge& splendid la National, a trebuitordonanta judecAtorului de instructie ca sä-i consacre dreptoameni model, drept pentru toti meseriasii institutiuni-

noastre !

Ei bine, acuzarea care ni se aduce, ea seacesti se concretizeazA acesteVasile dreapta d-lui prim-procuror, Barbu

la stânga d-sale !Cu asemenea acuzatori, opera noastrá este

telegeti gestul d-lui Livescu: Ce vretispun dovadá vreti aduc, -a zis d-lui judecátorinstructie, - când má acuzál Dar nu este nimicadevárat am lucrat cum s'a lucrat de toti predecesorii am

cu meseriasii teatrului, le-am plätit".am nevoe mi se o lucrare de tâmplárie sau de tapite-rie, sá duc la un din nu dau de lucru

care dupá regulament n'are deck opt ore delibere poate sá la mine la

alt actor, la alt director la alt ministru Pentru ce nujurisprudenta", un cuvânt de care a atâta

caz d-1 prim-procuror. Acesta obiceiul. Stiu vamai cu pret mai convenabil.

Ce, nu este A, maiziceti: ati abuzat poate, nu s'o faceti. Apoi bine, daraceasta justitiei penale Aceasta merge la justitiadisciplinrh, ar fi locul. Dar pe un Livescupentru nimicuri, care pot cazul cel mai fie califi-cate nedelicatete, de abuzuri administrative,aici ca faci un care se va vii-toare mod complect, nu permis. este permisunui judeator de instructie s'o facá atunci când suntsubrede, când pentru ca dovezi a doiindivizi de cea mare infamie scoti din ei doiacuzatori? Cum este posibil asemenea lucru Cum se poate

Dar se vede multe lucruri sunt dupacum d-1 prim-procuror la recbizitoriuluisäu. Ei bine, mentalitatea cerutá tuturor slujitorilor acestei

toate rog tot pe d-1 prim-procuror s'otindá pentru toti slujitorii tärii pentru slujitorii

pentru slujitorii justitiei.Binevoiti, domnule Presedinte Onorat Tribunal, sa

constatati, ce priveste pe Ion Livescu exista sar-cina sa nici o Este destul sá spun

aici cuvântarea mea. Nu existá nici o dovada, carepoatá d-voastrá. tot ce s'a spus cuprivire la faptele lui Livescu, toate acestea nu la unexamen, nu numai doctrinar, dar nici la un examensimplu, pozitiv, de de zi a instantelor penale.

www.digibuc.ro

173

Undo o acuzare sarcina lui LivescuPride posibilitatea a se retine cap de

contra sa situatia sa sociala, a putut dineconomiile sale un interior.noratul Tribunal ar fi ispitit dorinta aacest mobilier, zice, expertizásarul instructiei la 387mii - ce vreti? Poftiti Onorat Tri-bunal din zilele de vedeti mo-

care care nu nici 70.000 lei !Este o o ca baza

asemenea expertize, un Livescu, fiestantei penale. Vi va face dovada eu

cub de pâtrat stofa,toatii nu puteh mai70-80.000 lei.

Onorat Tribunal, nu cred personalitatea lui Livesen,de artist, ca

tor al unei teatrale, giiseasca fata d-voas-ceea.ce prim-procuror a

rea nu s'a putut ce privesteafará de doi martori fraudatori, neglijenta acontrola, de a o man mai activitatea

tot.De aici a-i face o imputare este un

mare atunci, imputaredati-mi voe, domnule - ter-min - asupra biletelor cash.

A existat dinfie borderouri serale, laun al comitetului societarilor,dupii. coA avut mai mult d-1 prim-pro-

curor a avut grija din presupuse perspec-de fraudá,

s'a s'atat venitul al Hamlet sau alta

s'a simia realmentesau cutare !

Din faptul nu a fost controlul mai exactla coneluzia ca Livescu,

contabilul cutrebuit aibá din aceastä operatiuni un avantagiu!

serios Nimic.Dar textul regulamentului la care

aeuzarea. Art. 82, alineatul :

Verificarea a biletelor vândute si controlul permanent al

www.digibuc.ro

174

cheltuelilor recuzitei, mobilierului al garderobif se vor face dereprezentanti ai dramatice in comitetul de lecturd

consiliul de adrninitratie".

se registru, sä seborderoul zi. Ei domnilor, ce sásunt lucruri pe cari le doreste prim-procuror

aláturi suntem acord, le dorim.Procesul acesta, domnule Presedinte, n'ar fi venit f

d-voastrá, dach n'ar fi existat acea pretinsá

D-1 Gr. Perieteanu: Livescu nu jenant, dacái se catedra de la Conservator.

Gr. : Erau scopuri care se urmá-reau: din de sub-director alteatrului, personalitatea lui prea mare

manifestarea unei alte personalitáti.In al doilea Livescu din diferi-

tele locuri pe care bietul le cumulase, ca sá la unmoment dat un venit de 30.000 lei lunar. Dar locurile letoate concurs, opera de el. Nu luase ni-

ocupându-le. Livescu ca un turn preaprea asupra mai ales asuprabitiunilor altora, atunci därâmarea lui facutádiplomtie.

.S'a facut d iplornatie, dar una putinD-1 reprezentant al civile v'a vorbit la inceputul

cuvintárii sale despre un nou de organizatiune, pecare regimul actual introduch teatru. Setase Constitutia atunci, fireste, trebuiau modificate di-ferite legi de ordin intern cari sá organizeze diferiteleocupatiuni ale cetätenilor trebuiau organizateteatrele, acest Teatru sá aiba o altacátuire pentru aceasta s'a numit o comisiune de specialisti:

Tatarescu, d-1 Vasilescu-Valjean, distinsul nostru coleg,Grigore, scriitor, doctor filosofie, iubitor de

literaturá culturá, un bun scriitor ca Tatárescu, actua-sub-secretar de stat, autor dramatic de asemenea un

al pur un oltean. atuncicomisiune administrativd a spus: avizám másurile necesare pentru buna organizare a teatrelor din De si-gur, tot ce poate fi mai frumos.

dezideratele acestei comisiuni a lost alcátuireaunei speciale, mai ales alcatuirea unei admi-nistratiuni autonome, atributiuni rezervatedirectiunii artistice, trebue sa tinä de tot for-meazá programul de activitate teatralá. intentiune.

S'a constatat partea administrativäaceasta de la Matei Millo astázi.

www.digibuc.ro

175

Dar comisiunea administrativa n'a spus un cuvânt desprenereguli ori abuzuri imputabile directiilor care s'auscurs la venirea d-lui Vasilescu-Valjean, nici chiarcontra functionarilor superiori. S'au nereguli, facturi.iseälite de ori, sau neiscalite, o multime de lucrurirunte, hârtii netimbrate, legea timbrului o

de lucruri foarte interesante sub raportul juridic, deferenda genere, care nu puteau la

deAtunci a intervenit din jurul acestei

anchete administrative, care de neregulitrecute chiar sub noua directiune generala, a trebuittervie, cum spunearn un biet artist, care am

ce sentimente pura lui Livescu datA, dar pe carepoate unei ambitii a ac-tivitätii lui Livescu, denunte ar fi nereguli astfelfie instructia.

Instructia spunearn, n'a gasit calearesteze pe Vasile Barbu Radulescu, a

creat din ei doi martori ad-hoc, a asuprafunctionarilor superiori PAdure Pisculescu, fine, s'a

convinsä de culpa lui Livescu.domnule Presedinte, nu ce pri-

pe Ion Livescu, nici o dovadá din care fac cre-justitie.

Banuelile d-lui prim-procuror, la trebuescduse concluziunile sale, aratrile civile in forma cums'au fácut, bazate rapoarte exagerarea nupot constitue sarcina probe facdinta fata justitiei.

Sunt convins aduce achitare,va lui Ion Livescu legitima satisfactiune de a-sidetractorii dezonorati de propria bla-

mati de opinia

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria TONI

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui TONI ILIESCU

din Partea inculpatului Ion Livescu dela 3 1925

Domnule Onorat

procesul pe judecati din co-mun; ese din comun, primul rând, prin distinsalitate a principalului inculpat, a lui Ion Livescu, personali-tate admirabil fixath, colegul nostru, Conduratu; esedin comun prin procedeurile insolita, dar mai ales princedura, nu - oricât ar fi fost denu ne-am fi dar prin procedura ni-mitor de exceptionalä, de care s'a uzat mai ales s'a abuzatfatá de acesti inculpati, pe cari sunteti chemati a-i judecA.Dar pricina ese din comun din cauza atmosferei

s'a cu tenacitate perseverenth, seeze jurul acestui proces, dela inceputurile instructiu-nei - a unor forte misterioase, cari, nu se ve-deau, existau totusi. o asociatiune, o conlucrare de inte-rese, cari, desi de naturá diferith, convergeau asupra

punct. Vedeai un politic, care osituatiune armonie cu un artistdun buni, dar care, prea parvie pe ori-ce prin

Eu, onorat Tribunal, nu voi perdeaua la o parte, sau,bine zis. de un proces. care intereseazá tea-

trul, nu voi o va face colegulnescu, atât nu nici un fel de susceptibilitate.

fapt lucrul acesta n'ar interesa procesul propriu zis, cimorali o laturi ce poate

bine duce la rezolvirea pricinei.Pentru mine, domnilor magistrati, - convinge- mai bun apirkor al lui Livescu nu suntem noi,

modestele noastre cunostinte, este dosarul instructiunei. Ad-1 judechtor instructiune un volu-

! Dar ce fel Prin unor elementede fapt, pe cari a brodat delicte, a ciror existenth, rog

www.digibuc.ro

180

credeti, zadarnic ar s'o eel maitätor al dreptului penal.

Reprezentantul pärtii civile a prinvä afirmä din lucrárile unei comisiuni de cercetare, cares'a transformat in comisiune de anchetá, s'a ajuns la

descoperirei unor fraude puse sarcinaaproape fárá voia indurerati, au fost nevoiti

dreptate. Nimic criticat.Luminäl ! Dar o luminprin impersonale;fluentate nici un fel de imprejurári, de nici un factor streina interventie de a lumink Curios, pri-

rezultat pozitiv primelor acte dedoi vinovati, pe Vasile Barbudiscutie posibilá ce priveste materialitatea faptelor,vârsite de ei, cari fapte fireste,texte din condica se cum spun, ostitá clasificare a gestiunei sau gestiunilor administratiuneiTeatrului National, de pentru ce

se opreascii, dar seriozitate, la acesti doi ráptuitori derele, martori proces, la se

dovada existentei fapte penale.Marele de intrebare, pune creditul moral, ce s'aacordat acestor doi oameni care lj se acordá spremarea .noastrá suprindere, azi mai ales, avemsibilitatea discutiunei, când suntem mäsuril analizämtoate piesele acestui dosar. la un insolit spectacol,-vorbeam adineauri de procedurá care ne

niste de rele, cari, ca al impuni-aduc mai indráznete acuzatiuni pe cari

judecati. Atât adevarat este lucrul acesta, voireven1 asupra acestui - partea nu s'atut concluziunile sale sá-si exprime nuare pe banca acuzatiunei pe Vasile spre tine

bäneste pentru vatamarea adusateriale ale Teatrului National.

Dar mai ceva. In ordinea idei a proce-exceptionale de care m'arn ocupat, sunt alte fapte

cari explica procedura. Voi fi, rogse poate de obiectiv, cáci totdeauna am sá; nu voi atinge pe departe puncte, foarte usor

stabilit, cari singure explicá procedura exceptionalaacest proces. urmate la

instructie, o campanie bine s'a- de prodest, incontestabil, - fata in-

culpati special fata de inculpatul Livescu. Jurnaleleau anuntat, rate, ca dus descoperirea unorfraude, cari din la au devenit doua zi mai

ce, la un moment dat, au ciipatat un atare caracter

www.digibuc.ro

181

gravitate, usor s'a putut forma acea atmosferaexplice cum un ca Livescu, a putut se

reascä faptele ce i se puneau in sarcina. Am asistatla acea loviturá de teatru - cuvantul este potrivit, -

care, dibaci a fost preparata, nu numai a sur-prins, dar a indignat pe lurnea care pe

Cáci una dinpentru suferintele morale de Livescu cu

prilejul arestárei au fost dovezile de simpatie pe caria primit acele clipe de zbucium sufletesc. de apá-ratorii lui distinsi, noi prietenii lui Livescu, prezentat

modesta Tin s'o declar delacum am avut ocaziunea s'o spun dela ináltimea

tribunei parlamentare acuzárjle s'au adus lui Livescunu numai fácut de prietenia lui, darl'au fie mai drag. Cáci prea a fostprea nedreptate !

Ce puteam face, d-lor magistrati carese poate discuta public, se d-lui prim-procuror

d-sa spunea gravitate: interesul instructiunei,pentru descoperirea fraudelor dovedite cursulstructiunei cer arestarea lui Livescu confir-marea mandatului de arestare, altele peextraordinará motivare a judecatorului de instructie intere-sul publiee". Procedura nu-i ! Cene facem, d-lor, sistemul nostru procedural care,din fericire, ultimele zile La noi instructia se faceintre patru pereti. care are chemare de a strageindiciile de culpabilitate nu se cabinetul lui ca

de nepatruns; mai pot din nenorocirenechemati. Singur acela care, toate

morale logice, ar vorbeasca, nu poatesingur interesat n'are n'are putinta,

siste pe inculpat, decât atunci când d-1 instructie,gaseste cale trebuie fie dour pututavea pledoaria distinsului nostru colegcare din vagi pe cari le puteam culege din celearticulate de d-1 prim-procuror, a reusit, mult talent, - talentul d-lui Perieteanu e la

foarte patrundere viziuneacare perfect bine oe pe punctul a se

contra lui pentru a se legitima ar-starealui. Eu, magistrati, n'am pledat la manda-tului de arestare, sau, daca am pledat, n'am putut

cáci de continutul dosarului, numai eusufletul, credinta mea nestramutatá cinstea lui Livescu,al prieten sunt din copilarie. Cu saletul nurnai am pu-tut spune: e ca Livescu fie vinovat faptele

i se pentru cari a fost arestat !

www.digibuc.ro

182

Peste douä Camera de punere sub acuzare,opozitiunea prevenitului de o cerere de liberare pe

cautiune, care fusese de judecatorul de -cerere prezintatä de Perieteanu -amis eliberarea lui Livescu. Atunci, forte misterioasecari aeel moment actionaserá pe ascuns, sedescopere, ridice capul. Dela tribuna Aclunáreisub de comunicat, se contra eliberárei lui

sub cuvânt miul din magistratii de pu-nere sub acuzare ar fi fost influentat datoritä unor anumite

de rudenie pe cari le avea unul din avocatii d-luiAm crezut e de datoria mea, d-lor magistrati,acelui domn deputat tribuna Senatului. Am

adevärul la aceia ce am adi-neaori innaintea tribunalului : am

nevinovátia luionorat tribunal, când avem tot

esafodajul acuzatiunei, când ne apar, mai mult sau mai putinvizibile, toate mijloacele neuzitate, exceptionale - repetvântul, - cari au fost intrebuintate instrui-rea acestei dati voie felicit primul rând ped-1 Perieteanu pentru pledoaria pe care a fácut-o atunci,

fiu eu multumit, sufletul constiinta mea, convin-gerea pe care mi-o formasem, tot ce despre per-soana lui Livescu, n'a fost Azi pot repeta, ceamai mica ezitare : Livescu e nevinovat

Onorat Tribunal, ce se imputá lui Livescu ? Ii secalitate de subdirector general al teatrelor,

baza anumite ar fi fraude mij-locirea falsului abuzului

Foarte usor mi-ar fi constat mai desacord,mie ce e drept dar desacord, ordonantatre rechizitoriul reprezentant ministerului pu-blic. Desacordul acesta e desávârsire aecentuat introdoi magistrati reprezentantul civile. Acesta eprincipalul capät de acuza re pentru care Livescu a fostmes judecata; e indicat ca agent provocator sau autorral sau al mai multora, nu

Prima : este autorul material, desemnatprin ordonanta definitivá a d-lui judecktor de instructiune,

a falsificat Livescu, e un simplu agentvocator. Este ? Dela pune o rintrebare d-luiprim-procuror: care este dovada falsului de RaduPädure Cáci, dacá n'ai dovada falsului materialnal, - sunt falsuri materiale, cari nu se pedepsesc ,- lip-

unul sau mai multe din elementele constitutivelui de n'au facut dovada falsului material,poti acuza pe Livescu e autorul moral al unui delict,dovedit ? ordonanta definitivá cât rechizitorul

www.digibuc.ro

d-lui prim-procuror vorbit de S'a aduschestiuni foarte interesante de drept, spre exemplu constran-gerea, ordinul superiorului etc., teorii pe cari, prin organuld-lui am declarat le subscriem totul. Dar

mea este : Livescu e dat pentru undelict, - aici nu puteti - e dat judecath, repet,sub suvânt ar fi autorul moral al unui delict de a-turici, ei bine, ati dovedit faptuluiterial, pentru ca pe revenind asupra dovezilor. leaveti, Livescu e autorul moral al falsuluieste falsul, d-le prim-procuror Ordonanta definitiváera absolut necesar sA dovada acestui element. spre aputea spune dispozitivul ei: existA caz de !

judechtor de instructiune vA voi arAta imediat,n'ati fácut-o nici dv. d-le prim-procuror.Onoratul Tribunal pentru ca condamne, pentru

ca sa sta picioare, e datorze, arAte anume elementele imprejurárile din cari re-

falsul, elementele constitutive ale delictului de fals. A-ceste nu i le-a arätat nimeni. a fost

dar nici n'a declarat a falsificat ceva.tunci N'am nevoe fac apárarea lui Radu Pädure,este foarte bine reprezentat, dar fac o apArare aproapegeneralh., spun: esafodajul, temelia atiunii este de nu poate reziste nici a uneianalize superficialá, necum unui examen aprofundat !Cu nimic nu s'a dovada materialithtii pedepsi-bil, falsului imputat lui Radu Livescu n'are dedat un singur rAspuns ce decurge mod logic firesc:cum voiti de invinuirea am provocat un a

nu este doveditá Avem d-lora civile, care v'a declarat: de nu poate

fie nici vorbä. Tot materialul facturi, nuintru amAnunte, este sarcina colegului AlimAnescucina cea grea a d-lui Perieteanu, la vA evidentieze-

cu punct, dar afirmatiunile mele sunt bazate pe ade-- tot materialul facturi, a declarat d-1

prezentant al directiunei generale a Teatrului National, a in-trat mod efectiv magaziile teatrului a intrate, aceia cari aveau calitatea a semnat deprimiri. S'a rostit chiar numele unui domn Manu, dela atelie-rul de SA complectez dar intrebarea pe care am pus-o:ca de un delict, trebuie sA-mi demonstrati existen-ta delietului. D-1 prim-procuror ne zicea : ce dovezi ati adus

deschrcarea dv. Ati adus dovezi cari se la- reproduc aproape textual d-lui prim procuror, -dar numai la proeesului, nu. eu de ce sA

intrebati d-le prim-procuror, ce dovezi am aduscare, când dv. n'ati reusit faceti dovada legalA a exis-

delictului, pe care

www.digibuc.ro

184

Prin urmare prima chestiune de drept e foarte eca Livescu se Pentru a da cuvenitul

nu este de doctrinä, ci de bumil juridic. Dar poatenu e falsul cauza a determinat cercetarea lui Livescu,apoi, fatalmente, trimeterea lui

Vedeti, d-lor, soseste zjua pricinile es dintrepatru pereti vin la când se celezute de cele neväzute eroarea la

Nu bänuesc pe nirneni rea credintä, luiDumnezeu, nu fac nici o imputare d-lui judecAtorstructie dar, doriti titi párerea mea sincera, :

D-1 judecator de instructie a fost proces, victima co-lor cari l'au asigurat, ráspunderea poatefel másuri se va lumea de ce va la

Ca se spre a seventiunea lui Livescu, voi nuinai d. judecátor deinstructie anuntase la fraude cari vorlumea, când. a dat ordonanta definitivá a a spune:

Teatrul National din s'a ccnstituit parte civilä sumade lei 2 milioane".

Prin urmare, toate investigatiunile,Teatrului National, pentru pagubele materiale suferite, -de cele morale nu este vorba, se ridicá, vátineti la dou milioane. are la 6 Octom-brie 1924. .

luni, suntem fata dvs. judecm.prezentantul intereselor materiale subliniez -ale Teatrului National, spune: constitue parte

de Livescu cu sute de mii de lei de80.000 lei, de 15.000 !

Prin sumele teatrupagubele se sustine c'ar fi incercat, - vom aajulls concluzie, se numai la cifra 400mii lei !

nu pus d. prini-procuror aceastädela Octombrie 1924, s'au fixat rezervajorärei, - se afirmä sunt cu mult mai maride s'a redus de la 2 la 400.0001 Ce s'a1.600.000 ? Noi n'am plätit nici Livescu, nicidure, nici

D-1 : Poate c'au dar nu li s'a chi-!

D-1 T. : Ne-a ertat Teatrul Vedeti,d-voasträ, domnilor magistrati ! Sunt parcari, analizate, dau foarte nuilt de gändit.

acestea le relevez nu ca o fond. ccs'ar Livescu nu existä delict

www.digibuc.ro

185

Domnule Presedinte, Tribunal, mentalitate-s'a instructia in afacerea Livescu, n'am vä citescvreo declaratiune de martor tacutA in cursul instructiunei,ci voi reproduce un pasagiu din ordonanta princare instructor a incercat caracterizeze pe Livescu.Lucrul e toarte simptomatic, foarte ciudat, ca nu ntrebuin-

alt dup d-1 judecAtorstructie I

Livescu un carc, prin firea sa violcntä terorista.ordone celor

Vom ce face constatare.

Cu functicnarii superiori din Teatru, lucrurile schimba".

rog cele

A trebuit câstige partea sa dându-le posibilitateadu-i se dauna

dati gravitateajudechtor instructie nu

tatea Livescu, nici talentul lui, nici inteligenta lui vie,ales cultura educatia sa. S'a vorbit mult

lentul Livescu, mie dati voie scotcare e o sufletului

lui Livescu. Ei bine, nimic despre aces-aprecierea d-lui judecator de instructie. Ori ar fi

fost privire la nuinteleetualitate, care l'ar fi putut apreciâ - n'arfi putut o nemerita care fie

ca i-a facut-o d-1 judector instruc-dacá putut deserl astfel personalitatel

lui Livescu - ciici a vilzut-o, nu aputut merge acolo s admitá Livescu, pentru a

pentru a a fost nevoit asigureplicitatea tutulor functionarilor superiori ai teatrului !

P. a color interiori !T. Po inferiori !

Ei bine, domnule Presedintedar, facAndu-se o afirmare, s'a mers

Nu, domnilor, in ca instructiasa, dar mai ales orala sub controlul nostru

am putut noi avea nu s'a articulatfapt indelicatet, cum d-1 Conduratu, aceladministrativ, daca voiti, de a fi intrebuintat lucrätorii tea-trului pentru personale.

www.digibuc.ro

Nu opresc nu intru darrios atentiunea asupra lui Rädulescu maiales asupra actului de confruntare dintre el Rosenthal.Veti deelaratiunea de unul din martoriacuzatori. De câte ori Livescu nevoe de materjal, fie

din afara, spune martorul, fie dela tea-tru, mi se care ridicam baniidela

Dar dv. care debitul lui Livescu la Teatrumomentul 87.000 ! A plätit omul ce a putut;dach a e n'a frau-deze mai ales falsuri. Existá vreun martor caresá fi spus Livescu a fortat cineva prin abuz detoritate, prin teroare de superior Nimeni n'a afirmat

de constrângere presupus de judecätor destructie.

Suntem mirati ! d-lor, nu 1-au putut impre-nimic pe judecAtor de instructie contrazicerHe

martorilor Vasile Barbu Cum,a pus d-sa pe credit moral le-a

cordat ? Dar pentru ceDomniile voastre, eu prirejul instrnctiunei orale,

putut da foarte bine despre unor asemeneamärturii, fost un mare noroc pentru noi ne

complect care a luat parte la martorilor;altceva este citesti litera rece, pe hârtie,

pui asculti pe cele cari se Esteimposibil sä o convingere. Domniile-voastre,domnilor, sunteti dar in másurá apreciati e sau nujustificatá surprinderea pentru d-1instructie n'a existat putin de incorectitudine,

nu de cinste in ce priveste pe Vasile lonescu peBarbu

I. Gr. I-a proclamat ca autori materialiai faptelor, dar i-a pus sub egida unei scuze legale..

Tony Iliescu : Lesne de dar greu de sustinutun atare procedeu. Eu judecâtor de instruetien'a voit vinovátia penalá a lui

Barbu cáci de-ar fi recunoscut-oportul acuzatiunei ce se lui Livescu celorlaltipati. Dar din depunerile oameni ati putut nupoate fie vorba nici constrángere, nici de influentá de

naturá; ei au venit d-lui de instruc-tie gata pregatiti, cAci se cerea. Nu tinut seamá denici un element moral. Acuzarea de martori,acesti au fost creati persoana lui Vasile

Rdalescu, cari, pret aduc acu-zatiuni inculpatilor de azi.

Admit di instructie, de cea

www.digibuc.ro

187

perfectä bung credintä a putut ajunge..., cauteel mai moderat posibil, - o interpretare ca aceia pe carea dat-o faimoasei ehestiuni a constrângerei morale; admitd-sa a putut justifiec delapidárile,de bani ale lui Vasile Barbu acelfoarte comod argument nu puteau sá teroareimenintárilor, sä se fi constatat urmä de teroareasau amenintare. i-a fost credinta !

Procesul venit dvs. Aci am reusit, nu printrebue sá sau mai

târziu la ivealá, s'ar am reusit punempe Vasile §i Barbu Rádulescu maigrantá contrazicere. atunci când apárarea, prin organuld-lui Perieteanu al d-lui Pompiliu Ioanitescu, revoltatá deacest spectacol imoral, care vinovatii pe acuzatorii,a cerut, conform procedurei penale, reehizitoriul

asupra lui Vasile Barbu Ráduleseu. Nu seprin aceasta de a se despovárà

cei trei inculpati, pentruch, repet, nu contranovátie. ca vinovati primeascApedeapsa capete proces adeväratul rol, pierzân-

pe acuzatori.Când apárarea a cerut mod formal se a-

supra acuzarea, procuror, privin-d-1 presedinte, a declarat cá sá mentinä

rechizitoriul definitiv, care nu mai fi modifi-cat, fatä de !

Eu, domnule prm-procuror, nu §tiu ati hat chiard-voastrá parte, la acea ce este

jurnalul mi s'au párut se paro redactiune, formidabilá am consideratconsider eroarea de drept pe care o contine. ne

a vrut sá procuror? situatiunea defapt putern problema de drept.

cursul instructiunei orale, instantei de jude-lovedete culpabilitatea unei persoane care nuordonanta definitivá. D-1 procuror

atare situatie e nu poateDar pentru numele lui Dumnezeu, se poate sustineEste adevärat, domnilor, o ordonantA o

de punere sub conformitatoart. 241 proc. pen., are caracterul lucrului judecat. Prin

urmare, de derire, aceasta nu se mai poate spune articoluldiat urmAtor art. 242, in caz de probe

are prin probe a-care ar din depuneri de martori, etc.Notez confuziunea d-1 procuror. Noi

reformarea definitive; or-

www.digibuc.ro

188

donanta definitiva leag incontestabil instata, dar ches-tiunea are fat de semnatarul ei un carac-ter de detinitivate pe d-voastra. Confratiirieteanu Pompiliu loanitescu au cAtor de instructie nici nu se pronuntase asupra culpa-bilitatei lui asile Barbu prinnanta nici nu se pronunth. De ? Pen-tru nu rechizitoriu introduetiv contra numitilor.Prin urmare, d-1 judecator instructie ar fi

sa probe de culpabilitate contra lui Vasileobligat restituie dosarul

primuui procurer, rechizitoriu introdncereaa acestor N'a priveste, dar cursul

instructiunei orale, in mod neindoiose vinovat, d-1 prim reehizitiuneaasupra 1 11 vreun text lege? Incontestabil cA nu.

Doinnul prim-procurer e pu-Nimeni nu-1 intind rechizitiunea.. Mai

ciudat este prim-procuror,. reprezentantulcivile, drept ca dv., a

el o semnificativh imobilitate. Parteasimplá petitie dreptul introduca

sau oricine. Exact este prim procu-

Prim procUrer: Desigur da.T. ce reprezentantul

civile ? De ce nu vede pe banca acuzatilorVasile Barbu ulescu putintaaseze acea dacA.lumina acest proces s'ar fitat ca sA nu un alt termen...

Alimänescu: in mod cinstitturi !

T. Iliescu: s'ar fi procedat domnilorgistrati, fi asistat acest penibil spectacol ca oamenicertati cu ne acuze pentru a-si ace-

propriile turpitudini.atunci, reviu Livescu.

Presupun acuzatiunile aduse, au fostprecizate cursul instructiunei, instructiunea nu

au picioare. Intrebarea meaaceeasi: care este dovada delictuluil a falsului,pretins de Radu pe care eu deter-

ca agent provocator. Dati-mi dovad,procuror ca o pot dar, rog, fapte decatet. Sunt fapte cari codul penal, de o imoralitate

chiar de o gravitate uneori dar care,nu-si gasesc precis text de cumtrebuie fie textul de lege, dar nu poticondamni !

www.digibuc.ro

189

Vedeti, ca nu decât lucruri certate cusimt, nu logica. judecAtor de instructie a

Livescu, - care este cum nu mai e ne-voie mai descriem, - a mers acologurat complicitatea unui Barbu Radulescu sau Vasilenescu, a unor oameni foarte de de situatiuneapozitia lui pentru ca in interval de trei ani, afost a fraudâ 300.000 !, - ceeace

nu s'a dovedit Pluthn lume Nu eadmis acest lucru, cred de prisos continui mai mult.

in profesiunea noastrA, acolo unde estene cum putem mai bine, fie vom

vinge fie fi dar iertati, onor. tribunal,o spun cinstit, - nu vorbesc ca avocat, am spus-o de la

vorbesc din de bun prieten al otnului caremi-a fost, este - n'avem cu ce

Ati alarmat o ati aruncat discreditulasupra institutiuni ca veniti astAzi, zivadezarmati n'aveti putinta nici necum

justificati, acel revoltAtor gest al arestárii lui Ion Livescu.convins, onorat Tribunal,

dar, ori care va fi dvs., eu unul capulconvins va fi aceia a unor pusi slujba

apoate greeascá distribuitA

de oameni, dar, ertati, ! Cunu s'a gresit, gresala am trecut-o vederea. Cu Livescu

pAcátuit, termin, spunându-i: imaginatiagenta lui, se considere el care e un artist de mare, cAi-a fost dat, din nenorocire, joace reali un roldin care scena i-ar fi sA o mare creatiune.

a fost vis fie urmaurmelor, tot va !

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Tledoaria N. ALIMANESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ALIMANESOU

pe acest confrate, ridi--(ându-se dupä ce i s'a dat ca siar apoi eu spriji-

de pupitru, am impresia derasd sub o biserieeascä.

lncepe s'a ridicat, de predi-Apoi, treptat-treptat, se pierde,

calmulpentru a adversarului- unei ironiipe care le-ar sub invizibila-i

totdeauna faptele procesului,problemele juridice pe cari e chemat deslege, melo-

dic in expunere, amicul Alimänescu un adversar detemut. Nici nu intrerupe acel fluid de simpatie

faceAceast atmosferd de -atractie pe care a in

jurul nu se risipeste nici in care ia replica,sutana, apare in chip de muschetar tantosi,

Acest Aramis al barei, care, ea faimosul erou alaci e abate, muschetar, Palatul de

titie, timp disponibil pentru a seliterare. D-sa apare astfel

aceia de director al interesantei Revista Ro-a reusit ,grupeze pleiadä de

scriitori alesi, de frumoase inspiratii.Prin

pe distinsul confrate, a supus acuzarea Li-

www.digibuc.ro

194

la o dupe ecoseza, careploaia fierbinte a gene-

IPER.

NOTE D-1 Alimanescu s'a nascut orasul Giurgiu,1885. studii orasul natal, cursurile liceale

universitare la Bucure5ti obtinând diploma de drept1907.

Inscris de a avocatura orasulin 1916, când s'a transferal la baroul

A lost avocat al Statului cl. I a conduce Serviciul Conten-cios al Ministerului de Domenii.

A in care sale ii ofereau perspectivelecele mai frumoase, de culise servilismul care de cele maimulte ori constitue trambulina ce parvin in politica, nu cadra cu

structura sa franca independenta, inprejurari cari au determinat Ni-Alimanescu se retraga definitiv din consacrându-si

treaga sa activitate nobilei profesiunt de avocat.

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui N. ALIMANESCU

partea inculpatului Ion Livescu dela 3 1925

Onorat Tribunal,

ce Conduratu Tony au ocursiune introductivä procesul Livescu, ne

sarcina sä punem de acord diferitele sustineriprobele materiale din dosar.Desigur din domniile-voastre: in mod firese,

v'ati Livescu este nevinovat, s'a pututstitul sa dosar de voluminos, care a fostcauza prigonirei lui

suntem gata a recunoaste Livescu pen-multi din jurul lui, a avut un mare defect de a

fi evoluat cariera sa, treizeci de neintrerupt.Tnsusirile de v'au vorbit predeeesorii este

i-au dat posibilitatea multora,multi dusmani, este semenii nostri

nere foarte toleranti eu noi, eu singura conditiunenu de putin deasupra

atunci inimicitia devineBernstein, operá a sa, sustine viata celor

se ridicá, un moment toate elementele li setore toate când toti dinjurul pare cá dau estementul sá-1 lovim pe slabi cad; dacá eel lo-vit gáseste el puterea de a se lupta contraciunei a infamtei, prin farmec se risipeste

lovit liniste sá meargä destinele lui.Livescu a suferit un asemenea asalt. Un

s'a asupra lui, cunoascá dure-roasá gamä a nefericirei omenesti El a reusit sá se

numai increderei ce avut dreptatea cauzei luijustitie; suferintele lui morale simt nehánuite.Un ultim ecou al acestui asalt a fost desigur rechizitoriul

d-lui Prim procuror, eu care ne place sá credem este tim-pul calvarul lui Livescu.

www.digibuc.ro

196

mi-am propus dela a afirmh nimic,fárá dovedesc, voi permite trei depozitiuni demartori din dosar, cari teza mea.

lrnpresia mea acest proces, ca asupra d-lui Livescu, pe carecunosc ca este onest, s'a patima o mar-

torul Vasile ToneanuConvingerea mea este Livescu, pe care este un

foarte cinstit, a intrat situatiune, din cauza urei a intrigilor,inimicilor

Ceeace ma in este ca varaanului 1924 automobil d-1 Vasilescu-Valjean, actual Director Gene-ral al Teatrelor, i-am spus: pacat de Livescu". D-sa mi-a raspuns caare a in acest angrenaj".

spune martorul Brezeanu.

Parerea mea este ca aceasta este rezultatul uneiscenari, pusa la cale de catre camarazii invidiosi de situatia la care

d-sa, patrenati de d-1 Vasilescu-Valjean. se ca d-1vescu nu acapareze directiunea a teatrelor".

spune martorul Ion Iancovescu.

care a contribuit la prigonirea luivescu, a fost amicitia d. Mavrodi.vrodi Directiunea a se pare

sorti i se o demnitate Stat ;ori, Livescu mai bun al acestuialui i se delegase administrarea gestiuni a teatruluiNational, o lui Livescu va repercursiune a-supra Mavrodi poate cine intriga bine

va scoate pe acesta pentru totdeauna din

vedem se contra lui Livescu o viebine sustinuti campanie, care, printr'un debit fecund

fantezist, prima parte a programului alchtuit,opinia cu ce trebuiau urmeze.

Livescu face orgii ; casa jet d'eau-ri,la cari intârziatii se reconforteazá.

Livescu are mobile de milioane, svon se acreditasede dupá cum mai departe, avocatiilui, am fost nevoiti la un moment dat depu-ni mobilierul vitrina pentru ca opinia

adcvárul.Inevitabilele anonime n'au lipsit acestei lovituri, lucru

explicabil - mare, mijloace superioare.presi, un brio extraordinar opera-lui o astfel de atmosferh,

ancheta la teatru abia nimeni nu pute

www.digibuc.ro

197

el sau nu vinovat, la celalalt capät al tárei, laArad am fost intrebat:dar ce nu arestatvescui" stratagema reusise, arestarea sa devenise unrat desiderat.

Cum am mai bine sä invederäm convingeredeck ca din noianul de martori, sau cum a spus

d-1 prim-procuror din revista de martori" trecuti prin fatadomniilor voastre, sá desprindeti, pentru unment, o cea mai dintre toate, pe a

I. Vasilescu-Valjean, caretactul ce-1 v'a spus cum d-sa partedin acea comisiune, care nu personal pe Livescu, ci

gestiune a Teatrului National, vä,osteneala cititi raportul omisiunea in analele comisiunilor, care desi instituitá

vedere bugetului viitor, desi intitulatá Cornisiuneaa situatiunea teatrelor subventionate de stat

a face propuneri vederea bugetului viitor" vedemse transform6 de anchetá, chiar in acest rolhoc, pástreazá caracterul ambigui, mai mult

când nu iar cândprecizeze spimea: aceasta este treaba instructiunei".

Totusi domnia-voastrá ati d. Vasilescu-Vajean Livescu este vinovat, acesta v'a räspuns :privinta d-lui Livescu nu pot sä-i aduc nici o acuzatiune deincorectitudinea d-sale conducerea teatrului" aceasta ospune d. I. Vasilescu-Valjean, care pe vremuri a fost socotit

unul din cei distinsi instructori dino de trei

acum, domnilor, voi trece la analiza probelor adusecontra lui Livescu, ordinea prin

definitivh.- textul ordonantei :

cxminam pe rând deocamdatâ ce se imputa inculpatuluiindicând dovezile pe tcmeiul cârora, este trimis in judecatä.

Numitul confectienat atelierele Teatrului National din Bucurestilucratori de catre Stat din materialul zisei insti-

toate mobilele lucrarile trecute raportul de expertizA a ta-Mazliach, aflat la dosar evaluate la suma de lei (fila

235, declaratia D. Pisculescu, din 26 Octombrie - 9 Noembrie, 16-281923, fila 82, 83, 126, 74. Vasile Banbu

Rozenthal, Nicolac Dragnea, Mihail Mihail, C. Niculescu-Baterie, Traian Cornescu, filele 85, 86, 87, 97, 98, 103, 129, 130, 131, 132)".

Domnilor magistrati, dela Livescu a recu-noscut a confectionat mobile alte ateliereleTeatrului National, aceasta a sentimentul

fapte nepermise, obiceiul ca artistii functionariiteatrului, la asemenea nevoi, se adreseze lucrkorilor insti-

www.digibuc.ro

198

a plätit materialultat §i lucrátorii.

Pe d. prim-procuror l'a nomenclatura de ,,juris-PrudentA" acestei situatiuni de fapt de Livescu. care nueste un jurist.

Noi ca complacem d-lui prim-procuror, vomprin douá cuvinte u7

constant" este sigur cä vom firitul tuturor martorilor, mai ales acei ai d-lui prim-procuror.

Pentru a dovedi acest ne vetii sa nepotam la câteva depozitiuni, a d-lui I. Vasiles-cu-Valjean, care ne-a aci o márturisire ce ne-a miscatpe toti, spunându-ne a venit la Teatrul Nationaltentiunea de a moravurile acestei institutiuni,

o debandadá. Ce poate fi mai sonor, mai este-tic aceasta la o intrebare de cletaliunoi d-lui I. Vasilescu-Valjean, d-sa a ráspuns :

Am auzit ca de eu Director cafuncticnarii National artistii faca diferite la Tea-

lucratorii din atelierele teatrului.Pe vremea mea am admis o datä lucru, pentru d-1

Caton Teodorian, plata sa se s'a lucru laTeatrulu.

Caton Teodorian a plätit la Cassa Teatrului, adesigur un mod de a vorbi al d-lui acárei fantezie o cunoastem cu totii, d-sa este un lite-

plata nu este nimic. Apoi noiTeatrul este o institutiune care se conduce

o lege proprie de contabilitate vigoare, con-ditiuni care sume primeste sauastfel institutiuni, aibá o cauzá, fiela un capitol. Ori, d-1 I. Vasilescu-Valjean nu vadove& bugetul teatrului exista un capitol, un registru intitulat al reparatiunilor de mobile ale functionarilor-teatrului", nu putem crede nici d-1 Caon Theodorian, aplätit mod serios, nici cá d-1 putut sá

mod valabil vreo sumä de bani acest titlu.Nu-i facem din aceasta o culpá d-lui Vasilescu-Valjean,

d-sa, la rândul s'a supus jurisprudentei carel'a supárat mult pe prim-procuror;Tribunalul retinä omul asanarei, omul anchetei, care'

adus pe Livescu aici, omul mai lame intentiuni, intimpul directoratului sau a jurisprudenta

ce nu fáceau parte din teatru.Mai departe, domnilor magistrati, un alt martor. Vasile

Ionescu,-stábiciunea d-lui prim-procuror,nu am gândit fereste din vedere-

www.digibuc.ro

199

afectiv, ci raportam la partea a rechizitoriului- spune :

D-1 este adevarat ca mi-a dat ordin, dar nu m'a brutalizat,dar eu care prinsesem de ceeaze dela inculpatulam crezu-t ca estc mai bine execut ordinul superiorilor.

In cecace lucrärile d-lui Soreanu, le-am fäcut dinlui Livescu.

Nu mi-aduc aminte numele lucrätorului care s'a dus lamobilele d-lui Goga; aceasta s'a petrecut timpul când ministru alcultelor artelor, ordinul primisem dela secretar general".

o depozitiune atât de elocventa ne sfiimsau tragem din ea concluzjunea fireasca.mai departe un martor ce nu a fost propus de noi, ci

de d-1 Padure, martorul I. Brezeanu, cu spiritul incisiv,prin doug cuvinte: obiceiul pmântului",treaga situatiune Teatrul National, toti

aceste inlesniri :

Cunosc foarte bine pe Pisculescu de foarte multaindatoritor ne servicii sensul obiceiuluiaveam ceva de reparat vreunul din societarii

permited din ateliere ne

când d-1 prim-procuror ne se miri cumpunem noi chestiunea in lui Livescu, suntem as-

a cuvântul a-i spune: nenoi, d-le prim-procuror, d-voastra, urma instructiuneiorale, martorilor din acest dosar ati mai pu-tut acuzare, numit mobilierul Lives-

mai fi rechizitiunile in contra tu-turor acelora ce au fel el.

Cum puteti cere condamnarea inculpatilor de azi,martorii dvs. dovedit, ne fata

existA Teatrul National, care

Cu ce drept pot fi siliti r`ascumpere ovoiti dar care nu este a proprie, ea

organism social contimporan ?Onorabila parte civili vi spunea: uzul;

militarii mici dar Livescu atrecut ficut prea multe lucruri".

Rationamentul este Ori, artistii puteau con-lucruri atelierele lucratorii teatrului

acest caz este de rispundere, ori lemod formal interzis.Jumtatea de misuri de rationament o pricepem.

www.digibuc.ro

200

Cum partea nu artistii potin atelierele teatrului, cAci ar fi fostzisá de proprii rnartori, a un ingenios, pentrua din principiuputeau atelierele teatrului, putin.

La rispundem: Livescu a lucrat mobileport nevoile ce a avut punga sa; nevoile

situatiunea sa sociali, desigur nu pot fifunetionar din teatru. Daci aceste nevoi fost

mai mari sumele plátite Livescu au fost raport a-cestea, faptul vom dovedi depozitiunea lui Barbu martorul prim-proeuror.

ce spune acesta:

Surna de 42.000 lei mi-a dat-o urmadate de d-I Livescu".

luam bani dela Livescu liberezein personar.

Vedeti, domnilor, ce sacrificii Livescu si ceimportante cheltua pentrumulte ori trimitând un bilet casierului teatrului..prin care diferitii furnizori

Casierul executi ordinul timp oportun decornptâceeace Livescu, din de cAci nucred v'ati imaginat cineva când deturnezebani publici la cassá pentrudeturnatA.

Aceastá probi este de o din dosar, care-deasemenea apartine parchetului, faimosul raport de care-vorbeam pledoariei mele, care raport pusturi de depozitiunea lui Barbu Ridulescu,

noastrá, dovenind nu numai cisursa din cari a plitit.

ce spune acest raport :

Toti artistii stint la diferite sume. ca-d-lui Livescu, desehis astazi 67.000

atunci, domnilor, partea civili:titi permis se lucreze teatrului, pentruce supirati nevoile lui Livescu, i-au dictat si-si coman-de mai deck altii, mai ales dupi ce s'a gra-

pe sumele oheltuite per-sonal, a rimas dator National 67.000 lei,sumá ce i se retine astizi salariu.

Partea civili a sfiirsit coneluziunile puse, con-damnarea lui Livescu, nu baza din can,

fie zis, nu s'a solidarizat ci bazalogici proprii in afará dosar.

Daci suntem acord partea civila a

www.digibuc.ro

201

baza acestui dosar, nu se poate nici obtine, nici cereo condamnatiune, diferim asupra sursei logicei tre-bue aplicath. partea cere válogica sa proprie din mai putin pretentiosi,declarám ne vom care se degajeazilcomplexul probelor administrate in dosar.

departe zice ordonanta :

Cum se privinta Livescu? recunoasteea si-a toate in atelierele Teatrului National, dar

le-a platit pe toate. Afirmatiunile sale suntprin declaratiunile lui lonescu, atelierului de tâmplarie al Tea-trului Barbu Raduleseu, care a primit vreo

cumparare de materiale plata lucrMorilor silucrarile efectuat timpul orelor de

materialul teatrului, faptul de altminteri este confirmat dein subordine mai sus mentionati (vezi mai sus meillionate)".

Vasile Barbu sunt doi infractoridelicte recunoscute subscrise de ei ; prezentacalitate in se datoreste nurnai juridice ainstructiunei, care alte probe serioase

lui Livescu nu sunt, drept coincul-patilor nu face o dovadá, nu este coroborath cu alteprobe, pentruca sá poatá construl ordonanta definitivh a tre-buit s schimbe pozitia a acestora, dintrebaionetele le transfoirnAndu-i in inbaza de drept, care este de de carese va pe colegii

Domnilor Magistrati, ne ce a determi-nat pe acesti martori sä se asupra lui Livescu,

rhspunde, fárá ezitare, de conservarei-a obligat se apere astfel. Inteadevár, doi martoriau luat lui Livescu bani, pentru a-i procura materialultrebuintat la acest material luat din

teatrului sau din comert, plásmuind facturi falsecari se acopere, pe Livescu teatrul. Luati descurt, alternativa urmátoare : ori, recunosteau

Livescu nu nimic de aceastá operatiune aacest caz ar fi fost ei Livescu martorul, originau un Livescu teroare, care, prin violentebrutalitáti, i-au fortat

caz Vasile Barbu devin acuzatoriilui Livescu, calitatea decentá de martori.

aceastá rispAntie bine ei n'au avut preamari nici scrupule ca drumul care

la pe care 1-au oferit lui Livescu, pentru ape acela ce spre gratiile instructiunei, prin-ordonanta definitivá, le-a dat libertatea rolul de cenzoriai publice.

www.digibuc.ro

202

Faptele de acestia prea grave,tructiunea prin care prea

contradictiunile din preafine injghebare prea transparentA pentruca

De aceea noi, demaschnd acesti doimartori-infractori, ne permitem sä cerempozitiunilor nejuridice, mincinoase imorale.

D-1 Prim-Procuror in rechizitoriul sän,admir martorii lui Livescu a situatiune so-o pun la dar mai admirabil este sentimen-

tul de care ei vin salveze pe ;acesti martori nu au abordat fondul procesului, ei au trecutnumai pe probele noastre, dând lui un felcertificat de purtare".

Onorat Tribunal, prezentat astfelcât faptele pe care Livescu le nuteau fi cunoscute de ce intrau casa sa.

Artisti, parlamentari, directori de teatru, functionarimilitari, magistrati, au venit au prestat

mânt pentru f Dacá o parte dintre ei suntprieteni Livescu, nimic

depozitiunilor de noastreamici, nu inimici, apoi de unde bietul

acest cataclism, poate ne-ar fi consultat pe noi, pecine anume invite casa sa, pentruca

procure depozitiuni mai valabile.Este drept, martorii lui Livescu intrebati ce pärere

au asupra lui, au dat cele mai bune referinte, vor-bind, Livescu se simte foarte onorat certificatele deralitate obtinute dela cert aceste certificate

nici nu puteau fi cerute nici date de Barbulescu Vasile martorii d-lui Prim-Procuror.

d. Prim-Procuror martoriinu au abordat fondul procesului estedin lucrul este controlabil, dosarul pe masadomniilor-voastre. Imi voi permite dau cetire ladin depozitiunile acestor martori :

Ion Petrescu, :

Am lucrat mai multe lucruri la casa d-lui Livescu din strada Isvormi-a intotdeauna atât materialul cât lucrul meu, i-am adus 5ituri de materialul cumpärat. D-sa nu a vrut sä lepe cuvânt. Am auzit apoi pe mesterii lucrätorii dela teatru

au lost plätiti de d-1 Livescu pentru lucrul ce i-au lucrat".

Mai departe, Nicolae functionar :

Pe timpul d-1 Livescu subdirector la Teatrul National,la d-sa odatá la a venit Barbu tea--

poftit jos au discutat

www.digibuc.ro

unor care Livescu i-a numarat o de 7000-lei pentru transperante ce i-a la care

i-a multumit va prinde bine Ia casa ce o face acum"

Mai departe, Semo Eliezer, artist :

,.M'am. Rozenthal, lucratorfoarte sä lucreze d-lui

bine".

Mai departe, Maria Petre

Am fcst de multe ori in la d-1 Livescu care amconstat Livescu a platit pe pe tapiterul Tea-

trului National. zi eram chiar la a venit atelie-de Teatrul National, a stat cu noi la masäi-a nu ce in hârtii de 500 lei. am

vazut pe Livescu pliitind tapitorului mai multe de 500 lei.In Vinerea Pastelui pe Livescu tapiterului 1000

un dulap ajutoarelor câteva sute de lei. Amtapiterului teatrului ateva sute de lei pentru perdelelor din

salon".ziva s'a mai multe bilete a 500 lei

când a stat la masä, tâmplarul tocmai ulucile din jurul casei,dinspre vecin".

Mai departe, Radu Pascu, magistrat :

Acum un an sau doi, magazinul din Bu-str. Lipscani, am vazut pe cineva cumparând galere pentru

pe care le-a plätit. La negustorului unde fie trimise,s'a dat adresa d-lui Livescu, str. Isvor 37. Cum seara eram invitat la

masä la d-1 Livescu, d-sa mi-a contirmat cumpararea acestor obiecte,spunându-mi a trimis pe cineva le cumpere".

Mai departe Iliescu Constantin, atelierului

Am lucrat d-lui Livescu la casa d-sale din str. Isvor 37, cutiitablä pentru lemne gunoi, un grätar pentru la

-vreo sase ferestre. Materialul mi-a lost dat de Livescu, o parte i-amd-sale; pentru lucrare mi-a plätit treptat.

Nu m'a fortat fac aceste lucräri, ci m'a pot lelac. Le-a in orele de serviciu. nu i-am

Acum vreo dol ani la poarta Teatrului National din str. Câmpineanu,am väzut pe Ionescu, atelierului de tâmplarie al Teatrului,

de unde vine, mi-a vine dela d-1 mi-aspus i-a dat lei lui personal".

Mai departe, Petre G. tinichigiu :

luna August 1922, urma unei ?ntelegeri d-1 Livescu atunci

www.digibuc.ro

2114

subdirectorul Teatrului National, i-am lucrat d-sale str. Isvor 37. A-lucrare a costat 10.300 lei. ce am terminat, rn'am dus la

la teatru de mai multe ori Mi-a 2000la d-sa, restul nu l'a platit nici cu toate insistentele

depuse. dat in pe d-I Livescu, deoarece am foartemulti clienti in situatiune nu voesc cheltuesc bani pro-cese acum mult, având credinta imi va platibani. Nu mi s'a cerut niciodatä de d-1 Livescu, Pisculescu

inglobeze in factura Teatrului National, cheltuelile repa-ratia d-lui Livescu".

Este de remarcat ultimul martor este al Parchetuluídin depozitia sa, nu se vede Livescu

teatrului, ci din contra raporturile cu acestia, erau dincele obisnuite furnizor client, cá Petrenescu a primit bani ; când Livescu nu a putut res-tul, a mers la el acasá a pretins, amenintând cu judecata.Ori, este usor de aeeasta nu fi atitudinea

urnil lucrátor al teatrului, de teroristul Livescu,cum s'a fie prezentat.Tot astfel vorbesc martorii Alexianu,

rescu, Pascu, SabinVasile Petre, ale cáror depozitiuni nu le citesc, nevoind

abuzez de timpul d-voastrá.Depozitiunile tuturor acestor martori nu avem

le mai comentám, cert ei am atacat fondul proce-sului ; materialmente este extrem de greu putem

provenienta lucru din casä, noi totusi amprobá nu am dovedit tot, avem

cinstea sá am dovedit destul,am de acesta mij-loacele noastre proprii, depozitiunile martorilor cari for-meazá fundamentul ordonantei definitive al rechizitoriu-lui d-lui Prim-Procuror sunt mincinoase Livescu aterorizat pe nimeni a tot ce a confectionat inlierele cu lucrátorii Teatrului

mai departe textul ordonantei,

Pentru a declaratiunile numitilor informatori, Livescu la 2Noembrie (fila Nr. 95 verso) a propus martor pe Stroescu, mecanic lacassa Didactic pe C. Iliescu, mecanic la Teatrul National, de-clarând acestia veniau deseori curtea casa sa aucând a diferite sume de bani lui Vasile chematiacestui cabinet, numitii au declarat n'au vazut asemeneacruri, faptul se declaratia sale Livescu (fila107, 110, 116 verso) care s'au facut martori.Stroescu pe deasupra numai de ori a fost Livescu

Apoi desi in cursul instructiunei, mai multe

www.digibuc.ro

205

martori sa, Livescu a declarat nu aremartori nu-si apârarea nu-ici avocatilor totusi la depune o de martort dincare Nicolae Maria

au väzut pe Livescu a dat lei 7000 lui Barbu pentrucumpararea din salon, ori, sa afir-ma ca avut martori aceastä operatiune".

un episod din timpul instruirei acestui proces, asu-chruia o serie de explicatiuni.In arestárei lui surveneau lucruri

ciudate, avut impresiunea propor-tiune se depásise iw giseam donwniulrate

Afirmatiunea este grava o dar dina fost in interesul apirärei de azi, limpportun, prin memoriul ce am avut onoarea si depunem laCamera de punere sub acuzare, am avut curajul osub propriile noastre

Tali portiunea din memoriul ce ne intereseazi :

Acum douä siiptämâni ajun a apelulOnor. Camcre, vânzAtorii anumite prese din strigau

pe sträzi musamalizarea afacerei Livescu".

ingeniozitatea cruzimea stratagemei, precurnstarea de spirit a magistratilor, cari aceasti

mergeau ht de Justitie, si daci Livescu trebuesau nu si fie lileertate.

In dimineata s'a operat o la Livescu,xagerând mod fantezist valoarea mobilierului fapt ce va trebuisa determine a expune mabilierul vitrinä a orasului, pentrucaopinia publicá gray indusä cunoascä

Iar ajunul dpozitiei lui Livescu, Domnia Voas-tra, produs o arestare, care fericire socotim nu are

comun cauza sa".film

1-am semnat totii, aveam sen-este afacerea Livescu, n'am

fost ráspundere a fost acest caz vi-zati ar fi obligati dovedeasci contrariul.

himea se pare in acelrece. Judecitor de Instructie fata uneiimportante, in dorinta sa legitimi de a adevirul a

eu chip vinovatii, poate din cauza atmosfereieu sosise Livescu cabinet, se pare

avei multi lui. Innoi,' avocatii 1-ani sfituit pe Livescu

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

d-lui ALEXANDRU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

1ONESCU

ager de Valah. japonezd,un de vulpe Frunte

arcuite spre creeetului. Statistic, inpierdut ghice?ti... 0 la spate,

dispozitie pe culoar. In dreapta,prinse ile vestei,

potriveste pasul mare, al maestrului. Intul, mai o ca para serios.Când, in aprodul a o strigare tirba :Banco a Al. lo-nescu bombeurile americane spreintredeschis. Acolo, se in

la piept, atitudine atleticd.are D-1 Al. Ionescu, care are fie rareori

ochiifipti ochii Le mimica. Arar,toarce spre adversar, o incretild de curio-zitate. pozitia. Verified

a Din când când, o urechespre gura unui coleg. mai departe,

a schimbarepiciorului peste genunchiul celuilalt.

I se au schitat nervos aeord pepartitura dosarului, anteturi groase sublinieri de

Apoi le-a agitat aer, ca un ef dele inoade pe cu zece degete

brusc materie, lungi consideratii savante,nuoase preliminarii estetice. D. Al. Ionescu e delied. $i de atace.tabilete deformate de adversar,in invers, fotografului careportret dintr'un D. Al. lonescu descopere

Abilitatea sa de goladversarului. Revine. Se mereu.

insinuant al omului care

www.digibuc.ro

212

e pe texte. Dar textelenu-1 fac uite faptele, la care revine mereu, ca le inca-dreze. Intreru.perile u-1 realizate.De aceea, le

sunt scurte. Privirile lungi din-colo de magistratilor, sub care cula

solutiilor, formula-rea abilitate a.parare, birou tact

cari, realizate armoniemodelul nostru, au fcut din el unSufletul d-lui Nu-1 procesele

sau in civile ce pledeazd. Afacerilelui Chopin au raze de genia,

raze de soare. simpatiacare priveste pe cei Inconjurat de statul-majorlaboratorilor d. Al. Fenomende transfuziune explicabil acea tineretea

generozitatea sunt Avocatura este o femee caregrafiile ei celor maturi. Tinerii trebue

tepte gratiile ei maturitatea bor. Tinerii grupati injurul d-lui Al. lonescu, sunt de aspra a

care blesteamd tineretea.D. Al. lonescu, care nu ucenicia, sufle-

teste, pierdut tineretea, pe ceiultima a lui Faust, care, la zbuciumului

mistic nu fericire mai maipe care i-o truda lui cre-

luiPETRE STRIHAN

Alexandru N. Ionescu s'a la 19Martie 1879 in comuna Creata-Lesile (comuna Stoenoaia) judetul Ilfov.A urmat cursurile primare la Silvestru, din Bucuresti, iar cursu-

secundare la liceul Mihai apoi diploma dela Facultatea drept din s'a la 1905 Baroul de Ilfov.Devotat profesiunei pe care a d-sa ade neobosita, numai la

A avocat al Spitalelor Civile; actualmente este Con-tenciosului Soc. Comunale a T. B.

De la inceputul actualei Al. N. Ioneseu este deputat,.reprezentând circumscriptia Lipova Torontal).

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui ALEXANDRU IONESCU

din partea inculpatului Ion Livescu in dela 15 1925

Dornnule Pre$edinte,

Onorat

Luând alturi de distinsii confrati, pentru caa desprinde faptele se imputä prie-

tenului nostru, artistul Ion Livescu, gAndesocu dovezile administrate *edintele precedente, care austabilit pentru dv. pentru noi realitatea

faptelor tot ce a fostfantezie mai este locul provoc

prelu.ngirea desbaterilor printr'o cuvântare mai lungá,multumesc numai, ca, rog,cu colegii o achitare pentru

Ion Livescu, constatat este de acuma nu ise poate nici din infractiunile care i-au fost puse

sarciná, prin ordonanta d-lui judecAtor de instructie.argumente pentru cari socoti

limitez la concluziunile sumare anuntate..Aproape unanimitatea -martorilor au stabilit,

sub prestare de jurAmant, complecta nevino-a lui Ion revenind asupra

la Instructie, ba ceva mai cá sunt gravepotriviri depozitiile azi s'aconsemnat.

Toti martorii persoane a cArorde interes sunt deasupra cliscutiunilor, au luminat des-

baterile, punct punct toate acuzArilerului de instructie limpezind, mai miei am-nunte, inscenare care trebuia avantagii

calculate celor au avut interes afacerea,fraude dela Teatrul National.

Partea civilá, Ministerul Artelor, prin distinsul suprezentant, Jean Demetrescu, jenat concluziunile

care le-a pus, s'a simtit obligat declare nu

www.digibuc.ro

214

acte a lásat se constiintao fapa reprobabila nu poate fi lui

Livescu.In fine Ministerul prin eminentul repro-

-zentant, a risipit destul talent abilitate pentru a obtine unminunat rezultat ca valoare oratorici, dar un inutil efortsprijinirea ordonantei trimitere

Daci m'asi care ca obiectdrepturi patrimoniale, limitate numai

care au legat instanta judecati, atunci, fataprobelor a principiilor elementare drept, o e-legantä m'ar obliga nu timpul d-lorjudecátori, nici cu desvoltati probelor nicicu un lux de explicare a textolor de

Dar când dv. sunteti cercetati un proces caeel de care cinstea unui valoarea lui IonLivescu este gray amenintatá, societatea este direct

nu numai toate care provocatacest desechilibru in raporturile normale sociale, anu-mite atitudini suspecte, coricursul cárpra s'a unMare desechilibru.

Ion Livescu a fost privat de libertate, cândtriva lui s'au aruncat acuzatiunile in ordonanta de

procesul s'a angajat pe sociali ocomport, poati fi circumscris sferaintime caci fata aláturi acu-

Ion Livescu, familia lui, colegii lui, generatia lui,toti aceia la care s'au transmis undele de simpatieadmiratie radiate sa activitate,sa viati.

Datori suntem, noi, apiritorii, prietenii toti dinneratia lui Ion Livescu, si veghem sá cerem ca nu se

societitii un iertat, un tolerat, un cadavru social, ciun ceatean toate virtutile, de cari

riutatea oamenilor a sá-1 desbrace.dar-pentruce nu ne putem opri la concluziuni

mare, care ar satisface numai mod logic des-baterHor de pâni cáci chiar ipoteza care,nentul reprezentant al Ministerului ar fi pus conclu-

-ziuni achitare pentru lipsi de probe, noi am fi cerut onor.Tribunalul binevoiascá a ne libertatea cuvântului,pentru a apirarea mai complecti,

documentati, aceste a publicitatetinta si se presi din grai grai, onestitatealui Ion Livescu, care a dat din lui, sufletul lui

din viata lui atâtea de profundi emotieeste cu nimic

confrati cari precedat, v'au descri's per-sonalitatea artistului v'au dovedit prisosinti neexisten-

infractiunilor pentru care-i acuzat.

www.digibuc.ro

21

Colegul meu, d. L Perieteanu, sufletul jurul anrcredintele noastre west proces,

firul de intrigi, lase viata cariera artistieä.

IonLivescu, aambitiile vanitatile

Eu, domnilor ce voi ,cum amiscare actiunea voi trece la analiza ordonan-

de eu probele .administra-textele de lege a caror aplicare ati fost

Declar dela nu voi nimic examinareamea fie mai severa; trehue

pretutindeni se mai multi, secretul:instruetiunii, nejustificat drept, nu estepetuu, vine timpul, mai curând sau mai

misterului cade dosarul este adus aci fatafata opiniei publice, fata presei, acest minunatal vietei noastre publice, pentru din cercetarea actelor,din eaminarea probelor din textelor leger

se constate ordonanta de estesau constitue numai o acuzatiune mestesugitá,

din consideratiuni de fimdamentulcial al legislatiei penale.

Domnilor Magistrati,

Prin ordonanta Nr. 132 din 6 Octombrie 1924a Cabinetului 5 instructie, Ion Livescu este trimis judeca-ta dvs. pentru faptele pedepsite de art. 47binat cu art. 124, 126, 322, 323 40 penal.

de a infraetiunile vizate de textele enumárate cred este necesar dvs.

modul cum a miscareprivind pretinsele mari fraude Teatrul National.

Actiunea publicá s'a prinsub Nr. 1022 din Oetombrie 1923, care

Directorul general al teatrului Nationalurmatorul

Domnule prim-procuror",

Trebuind reparatiunile strict la instalatiaa Teatrului aprobat un deviz de reparatiuni

lei. In sä spre mareamirare, fata a (facturi) conturi: dela casa

pentru lei 46.022,40 dela casa pentru18.801,50.

www.digibuc.ro

16

Ambele firme sustinând au furnizat Teatrului National materialelecuprinse am delegat pe Inginer Popescu, constatedacä tot ce se in facturi a intrat posesia Teatrului National

mi-a comunicat cä o parte din materiale se gasescnoi.Mentiunea de de pe facturile Conescu este filcutä de

iostul inspector al Teatrelor, Pisculescu.Fiind cert o parte din materiale au fost instisite paguba insti-

rog binevoiti a o cercetare a sanctiunilevenite celor vinovati.

Cu acesta rog se cerceteze alte neregule administra-tive pe voi ave onoarea a vi le

refer la actele administrative care gestiunealui ca director al Teatrului National.

Atasez un dosar 11 facturi 53 un proces-verbalrapoarte".

Cu distinsa

(ss) I. VASILESCU-VALIEAN.

La aceasta reclamatiune s'a un denunt anonim,sub Nr. 1368 din 25 Octombrie 1923,

Donmule Judector,

Aflând ca lost sesizat cercetarea fraudelor comise de curândla teatrul ncstru la materialele electrice, suntem cum sepoate sa se fraude cu mult mai grave deck acestea cari

fost constatate de o comisiune deCredem ca aceste fapte pe azi, le toata lumea, de

nu d-1 Ministru sau Director General al Teatrelor le-ardar nimeni pe lume n'ar sa aceasta;

reprezinta truda noastra a actorilor.Noi actorii Teatrului cercetati:

Dosarul fondului de 1922-1923.,,2) cheresteaua care troce de 180 a intrat sau tea-

trul nostru.,,3) materialele de fierarie au fost real primite sau nu.

Daca cele noua mii kgr. vopsele e posibil fi servit la, câtevapiese teatru.

,,5) Ce facturile la postamentul6) este factura Ovanez" cad acest comerciant,

chiar socru camaradului Constananescu spus ginereluitoata factura e

Ce este murdäride d-1 PadurePisculescu unde Director General, intindä

in afacere.

www.digibuc.ro

217

Nu-si d-sa, nu poate pc scauull cetolereazd fapte.

Un vechin sceictar care a servi arti Teatrul Nationar.

din primul act o nepotrivire cifre undeviz aprobat, valoare de 12.000 lei, privind instalatiunea

Teatrului National, o a Groswaldvaloare de 46.022.40, una a casei Conescu" valoare-de lei 18.801,50, au pus pe d-1 Director general al TeatruluiNational situatiunea de a se parchetului.deâ cea mai micá indicatie de vinovátie in persoana lui

Livescu, fie preocupat dintiunile puse mai sarcina acestuia.

Rezultá din anonim, recunoscut ulterior a fipera artistului Bulfinski, Pisculescu s'aufäcut vinovati de anumite nereguli, cum sunt precizate-sub punctele 1-6.

prin urmare afirmatia tot dosarullui 5 instructie nu cuprinde nici o reclamatiune niel o

din partea directiunei generale a teatrulu Natioal,care impute artistului Ion. Livescunile care a fost pe gratificat de d-1 judecAtorinstructie.

Nici nu puteä Directorul general al teatruluisA vreo invinuire, de fel, subdirectorului sAuIon Livescu, pentru un raport Comisiu-

de instituitá vederea TeatruluiNational, comisiune la care d-sa participase, de

s'oSA liimuresc.Comisiunea are origina comisiune-

formatA din ministrii tuturor departamentelor, dinparlamentari functionari, având scop reorgani-

tuturor departamentelor, armonizarea serviciilor i asalariilor.

Cum fac parte din aceastä comisiune, ca al Ca-Dcputatilor, sunt sA precizez, modul

de functicnare, cât i obiectulLa departament o

care are un raportor comisiunea centralA; subeo-misiune preparA toate administra-tive financiare, privind departamentul respectiv. Elemen-tele adunate sunt aduse prin titularul departarnentuluiportorul respectiv desbaterile comisiunii centrale, de

lucrarea din punct al a-celui departament, sub rezerva catre Corpurilogiuitoare.

asemenea comisiune compusä din I.Vasilescu-Valjean, ca Director al TeatruIui National,nu Chintescu, a fost ministerul artelor,

www.digibuc.ro

218

cereeteze sa propunii, reorganiza-rea teatrului

In aceastá a cercetärilor sale, subcomisiunearaportul, prin care ce propune modificári

complectari, sprijinite pe o insuficient. rea adminis-a teatrului National, ajunge concluzinnea urmätoare:

S'a dovedit functionarii inferiori administrativi facutvati de nereguli. Fostele direetiuni de acestenereguli".

Ei bine, urma acestui raport, d-1 Director al teatruluiNational s'a socotit autorizat sa adreseze d-luireclamatia din 22 Octombrie la cale denun-

d-lui Bulfinski 25 Octombrie .1923.de de instructie se

cupe, prim de neregulile privitoare laformau reclamatiunii, privinta

la 26 Octombrie 1923, d-1 a unnume Fras a sustras o de lucruri din matedalul

pentru aceastá instalatiune.De aci mirarea noastri.Acest Fras nu a fost nici chemat la instructie.Impotriva lui nu s'a nici o cercetare, ca cum

Directorul teatrului National nu ar fi relevat instructieila instalatiunea

Cele ce au urmat dau acestei imprejuriri o gravitateea face vedem nu se

mod serios deseoperirea unor nereguli privind intereseleinstitutiunii, ci se pe calea maia se o atniosfer de neîncredere împotriva persoa-ne de perfectá corectitudine autoritate morala, luptaaprigá a intereselor personale care avea deschida drumulla ambitiuni.

In lupta pe cale, aluneltirilor deslántuite delaun sacrifieiu necesar sacrificatul trebuii fie IonLivescu.

Urzeala intrigii, cu abilitate d-luijudecAtor de instructie, a provoace ordonanta defi-

de dn Octombrie 1924.De altfel usor reuseascá: prietenul Ion

Livescu se stare de inferioritate in ainstructiunii, unde noi, apárátorii nu primiti, dar

interese vrájmase puteau sugestion capta vointagistratului instructor.

'se explicá, donmilor rnagistrati, aci in atiascultat, sub prestare de jurâmant, persoane serioase, caricontesti se giseste consemnat delaínstrcutie.

www.digibuc.ro

219

sunt deprestigiul magistratului care a prezidat la

actelor; el nu niciodathlui dvs. mai mici

amgmmte, cabinet, oste atotputernic prinviolente dela martori carinu sunt conforme vointa aci la

protectiunii dvs., toti libertatea refacemadevárul, la chruia dvs.

Opinia domnilor magistrati, dea-proape dvs.; mai mult poate

vede estese cum pentru unii din dvs. are cult admiratie

caricazuri in care de revolt. pentru

nu poate saPentru prestigiul justitiei, care constitue mai

Stat, noi dvs., canu i se aduca mai stirbire.

Un act judecatoresc nu fie nicipe

sunt act, un dreptului ca-ca neserios.

Revenind la ordonanta din (i 1924.

:

La pagina 2 ordommta

a ramas vadit surprinsa de enorma cantitate de ma-terial pictura. croitorie, etc., aprobata ne-cesitatile teatrului; se mai constatase deficite bugetare, in cer-cetare in mod sumar actele de gestiune, se fac anumite investigatiuni decatre comisiune se constata pe de o parte ca dinrialul aprobat nu intrase atelierele teatrului National din Bucuresti,pe de alta parte, superiori confundaserd onemaipomenita rea averca institutiunii la care erau chematiconlucreze sa dirijeze, averea particulara".

Or, am aritat mai sus raportul comisiuniitare in teatrului National con-

astfel :

,.S'a dovedit ca infcriori administrativi vino-vati de diferite neregult. deneregulr.

alta neexactitate :pagina 6 din ordonanta se

Cum se Livescu ?

www.digibuc.ro

20

adevar s'a efectuat toate aceste lucrari"mobilele lucrarile trecute in raportul de al tapiterului

Mazhach la suma de lei 427.300) atelierele teatrului Na-tional, dar afirmä le-a pe toate".

citim toate interogatoriile luate lui Ion Livescudeclaratiunile date de el, nu se va gasi nici o recunoastereaceasta pe care d-1 judector instruetie oordonanta d-sale.

fine, a neexaetitate :La pagina 7 din se spune:

Dar Livescu nu s'a multumit numai indestuleze casa cu mobiledin averca tcatrului National; lui ca inculpatilor Padure Pisculescu,le bani, pentru ca o viata de largi surse financiare, care,

vadit pe lumea, lucru ce nu cu retributiile defunctionari".

Depunem pe masa Onor. Tribunal acte care secá Livescu lunar suma de lei 28.378 de la dife-

ritele insárcinäri ce ca artist profesor.Prin urmare Ion Livescu nu se stare

cum d-1 judecator de instructie, ci din con-primind aproxiniatrv 30.000 lei lunar - mai

cotim turneurilor arstistice - cred, domnilorgistrati domnule prim-procuror, de osuficientá pentru traiul modest pe

aratat Lambru, artistul Ion Brezeanualtii.

noi am dovedit dvs., mai usor s'ojudecator de instructie, fie pe eel a cárui situa-

tie o care nu nici un interesfie parte investigatiunile necesare.

Dar de adevar se d-1 judecator destructie, nu-i un Ion Livescu resurse fnanciare cu cari face traiului lui chiar larg

ci nevoie de un Ion Livescu lipsit de resurse si dornicde pentru concepuse denuntatorul.

ce mi-ati arit impor-tante ale ordonantei de urmrire, permiteti-mi aritexagerarile.

Pentru o realizare mai usoará a scopurilor denun-nu a neglijat necesar ca captiveze

piniaopinia nu se

s'ar fi dat la Teatrul National s'aufraude de 130.000 lei, puse sarcina lui Livescu, nu nurnai

acest n'ar fi senzatie, dar este foarte pro-babil opinia s'ar fi instrument de cer-

www.digibuc.ro

cetare, -pentru a scopurilenea

Dar se spune la pagma 2-a:

Directorul general chemat lämuriri el conarma existentaunor asemenea fraude se constitue parte in numele Teatrului Na-tional pentru un suma de lei 2.000.000".

intentionat se opiniei opanama care toate senzatia asteptatä.

Datoria judechtor de instructie, erä cace a avut la rezultatul expertizelorordonate, expertize cari prin exagerare ajungla cifra 427.300, pe realitate tot constituemobilier in lui Ion Livescu nu reprezintá deck 130.000lei, - datoria sa precizeze actul de acuzare, care

fie pretentiunea civile, chiar sä atragá aten-opiniunii prin mijloace prin care se

contrariul, fraude Teatrul National,n'au existat decât fantezia pentru interesul denuntâto-rului.

Pre?edinte, Tribunal,

Nu posibilitatea d-1 de instructiesä fi fost influentat in cursul instructiunii d-sale; nu exclu-dein deasenwnea posibilitatea ca martorii cari seserviciul Teatrului National, vinovati, sä fi fost

de sub amenintarea denun-tári, pentru ca instruetiunea printurarea adevärului.

Noi discutilm aci acuzare, actul care a pro-vocat concluzitmile Ministerului pentru condamnarealui Livescu, prin urmare, din moment cetul acestuia, ascultând desfäsurarea probe-

constatând cum zi pro-batorie a acestei ordonante, nu a totusi modif icerechizitorul, conformitate desprins din

orale, ci din contrá argumentele din ordo-noi trebue s'o desfiintám pentru a

dovedi talent s'ar in asemenea situa-nu se poate pune, -ca mediciná, - miscare nor-

acolo natura a nilseut rachitismcefalie.

ordonanta urmárire, li imputá lui Ion Li-.vescu infractiuni :

1) Confectionarea obiectelor din expertiza tapiterului M.Mazliach, o de 427.300.

www.digibuc.ro

222

2. in acte publice, facturi comple-facturi

3. Deturnare de fonduri, rezultând din neregulibiletelor teatrului.

Pentru colegul Perieteanu se valarg de toate aceste puncte acuzare, eu voila consideratiuni de ordin mai general, in eudepunerile actele de expertizá.

Martori au atârt din partea acu-zárii din partea apárkii.

Printre cei ne sä recunoastem VasileBarbu Rádulescu, a prezentä

martori nu a provocat miraread-lui I. Vasileseu-Valjean.

Raspunsurile confuze contradietorii graviteazii,nici un de precizare jurul chestiunii prineipaleIon a plkit din banii fie direct, fie prin

Teatrului National, materialul manopera, utilizatepentru nevoi personale.

Dintre martoriial Teatrului National, d-1 care s'a

noastre, pentru a se punesacord cu ardonanta d-lui Judeckor de Instructie a cer-

onorabilitatea lui Ion Livescu, impotriva nu aavut de inregistrat cea mai nemultumire !

In lumina acestei neasteptate depozitii, vin apoi martoride valoarea Generalului D. Lambru a artistului Ion Bre-zeanu, precum a multor preeizeze o serie

din se desprinde realitatea fapteloreutezanta

aceste :

se obisnua ca directorii de teatru,cabinet al directorilor funetionarii sä-si confectionezeatelierele teatrului, timpul liber, anumite lucräri

materialele pe lucrátori.Ion Livescu confectionat parte din mobila de sa-

lon cât oarecari lucruri de gospodärieteatrului, libere, materiale achitate, fie di-rect lucrátorilor, fie prin casa teatrului,

un trai modest cä dinde aproximativ 30.000 lei sä mai socotim

din provincie,trei de o proprie, care nu valo-

reazá, dupä chiar arätárile acuzárii, mai mult130.000 lei.

Pentru mai edificare, Judecator degAsit totusi facerea unei expertize, numind experttapiterul Mazliach pentru ca evalueze obiectele mo-

din casa lui Ion Livescu.

www.digibuc.ro

223

expertizei, expertul Mazliach a fost însotitVa.sile Barbu

erau nm indicati asiste in operatiuno !AmAnuntulCe din expertizAin primul rand expertul, nu s'a evalueze nu-

mai obiecfele recunoscute au fost confectionate pentru IonLivescu, atelierul Teatrului National, ci exper-tiza asupra altor printre cari : 10 metricovor 16 .17 vergele de 4americave

In al doilea expertul-tapiter, s'a autorizatexpertizeze de pentru care nu putea

pregAtirea necesaM, preturide precizate la instructie, de

A socotit astfel 25 metri uluci de stejar lapretul 51.000 lei, ce chiar Vasile

care le-a declarat au materiallucru, 7000-8000 lei.

urmare la un singur post, diferenta dintreevaluarea expertului este de lei

Este usor ne inchipuim acest sistemexpertiza, numai se cum a

putut total de lei 337.575, lei 130.000au aratat chiar martorii ar valora - larg

pretuit -tot mobilierul din casa lui IonDar expertul merge mai departe, printr'un

de zel care nu poate fi strein de anumite stäruinte, a majo-preturile din 1920, 1921 1922, adica timpul care

vescu confectionase anumite in atelierelelui National, eu supravaluta din 1923, ajungAnd astfol latotal de lei 427.300.

Ei d-lor judeckori, exageratiune n'a im-presionat de putin rationamentul d-lui JudecAtor deInstructie.

Concluziunle raportului de expertizA au trecut niciun fel de ordonanta de urmArire; supravalutaanului 1923 era perfect justificata.

ignorare complectá a cifrei de 130.000 lei la care,interesul suspect al situatiei proces, martorii Vasile Io-nescu Barbu evaluaserA tot mobilierul dinlui Ion Livescu.

Eu d-lor judecAtori, ca dv. d-1prezentant Ministerului public, vizitati gospodäriatinsului artist Ion Livescu, dupA aproape 30 de

; nimic nu este mai convingAtor pentru edifica-rea dv., deck constatkile pe care le atunci

ele stint eu

www.digibuc.ro

2M

In fata realitatii, veti profundde modestia acestei gospodarii, de exagerarea a

fost pentru a se numele pompos alrelor fraude Teatrul

Vá märturisesc cá ziva care au dat alarmaacestor fraude, mai surse intere-sate, Ion Livescu ar avea la suspendate

o siderabilá, am crezut Jude-cátor de Instructie a putut fie impresionat de o

superioark care artistul izbutise sá-si

Am fost am vázut.Parcul suspendat era o de 2 metri pátrati

fundul ;aur veritabil, era mobila obisnuitá pe care o gásim

cele mai modeste, gospodária era asezareaa minti

Státea puterile personale ale lui Ion Livescuaceastá gospodarie, a valoare este dela suma de lei 130.000

In ipoteza care Ion Livescu fi avut in trei con-secutivi, timpul care s'a confectionat

10.000 lei, pe al 20.000 lei, al 30.000lei lunar, la o parte alte resurse untotal de lei 720.000.

aceste cifre este deou suficienta oe am pus.

Dar, d-lor, fac un apel la sentimentul tuturoroamenilor care au principii de onesfitate,

putintá ca un ridicat prinpe drumurile anevoioase ale vietii, la o situatie care-Isá neclintita care

au pus-o virtutile lui, se aproapesitul carierii, noroiul de incorectitudini pe care ordonantade le sarcina lui Ion Livescu.

d-lor magistrati, d-1 Judecator de trecepeste lui Ion Livescu ignoranta omului care ar fisosit acum din

a cerceta toate care i-au servitga-i sä-1 la de frunte pe

Judecator de Instructie a mod seriosconsidere ca infract,iune fapta unui functionar care

serveste de pusi sub administratiapersonal, de libere ale

rilor luorului, atunci de nu acercetarile d-lui Gogn.

cum spun martorii, de Ministru al Artelor acurs d-sa la serViciile atelierelor Teatruluipotriva d-lui Victor Eftimiu, de con-

www.digibuc.ro

225

fectionat anume lucruri in ateliere, d-luiAntoniu, care, calitate de de cabinet, la plecarea dinserviciu, a luat amintire o parte din mobilierul cabine-tului impotriva Soreanu, Demetriad

a care au recurs la serviciiAr atunci a a

s'a plátit valoarea atinat valuta anului care ne dupa conceptia pecare a aplicat-o la lucrárile lui Livescu.

Dar Drectia reprezentatá prin directorulgeneral, nu era in realitate s'ag-ubit instituthmea, de cine, actiunea era

directie.Ei bine, desi este talentul autorului farse,

de farsa nu a reusit autorul s'a pusaci, publicá, declare

nimic nu este adevárat din ce se imputa lui Ion Lidin contra este adminis

stratia Teatrului National,este d-sa nu a izbutt aducá o personalul inferiorpoate abuzuri ocazia indeplinirii

In adevár, d-lor, foarte dificil sä orgamzezinistratie mijloace reduse, mai ales acolo telovesti de o complexitate operathmi, administratiaTeatrului National.

Pentru manipularea materialelor dindin depozite ateliere, ateliere la personalul deeste nevoie de o staruitoare, depere §i mai ales de un control mai rigurosal seriptelor realitatilor materiale

ehemare, nu poateeu partea artisticá; este absolut necesar ca parteaministrativä fie mâna unei singure person-ne, atributii raspunderi bine determinate,

mi s'artiunea fostului director al Teatrului National, multenereguli din vederederea sa personalk fi angajatá fárá

asemenea nereguli fi pututeu

s'a atentinnea organeloroare administratia teatrului este defectuoasa, estevoie de o reorganizare pe haze, dar eu altbuget simtitor sporit; nimeni de aceastástare de afará de oomisiunea de

vederea reorganizarii Teatrului National.Cred, d-lör magistrati, orieare dintre dv. ati fi

avut de instruetiunea aeeast afacere, ati fi zis: ráulBiblioteca 15

www.digibuc.ro

226

nu infractiunile de care sunt acuzati anumitiinferiori, este general nu estedrepteze ceeaoe ce de atâta lAsat

Sau ati fi zis: trebuiesc cercetAri toatedirectiunile de orisicine, creindu-se categorii separatepentru infractiuni de o parte, pentru acte de

de parte,a fi sanctionate justitie.

Terminând ordonantei de urmArire contralui Ion pe punctele mi-am propus examinez inaceste ooncluziuni, permiteti-mi, d-lor tot res-pectul ce avut totdeauna pentru justitie, subliniezingrijorare urmAtoarea din :

Trebule sa recunoastem de la inceput felul s'au pornit frau-in vazul auzul tuturor, dau dovada celor mai mari a

credintei inculpatilor de hi nu este permispentru lumea, este unora oricare ar fi faptele ce acestiale-ar ele trebuiesc sa nepedepsite, situatia socialaa infracterilor".

expresiuni care sunt de cea maiconsternare, când un din

eategoria cea mai aD-1 Judechtor de Instructie a crezut este califioatdin cadrul limitat al eabinetului se ridioe la

eatedra de publica.Acest apostolat este putintA atunoi poti sa

elegantA, exprimi,constiinta activitatea. privati, eu

severitatea, constati dmsupra tuturor discutiu-nilor te-ai de garantiile in contra

mai ware.Declar in fata dv. onorabili-

d-lui de Instructie, pentru felul taiedrumul cariera d-sale.

de mine ohestiunea supusidv., a suferit o influentA pe nu a putut

nici miicar o sustragi dela anumite manifestAri exterioare,nepotrivite eu delicata misiune, suspecte fatA de.zeala de intrigi dosul acestei

la mele, simt dator,va dau dv. colegilor

nea prezentii mele acest prooes.Am pistrat aeeastA o mine

o surprizá pentru Ion Livescu.Am aci, d-lor, document data 23

1899; in el este vorba de un festival dat de elevii Mi-

www.digibuc.ro

227

hai Viteazu" din ultimul patronajul d-lui I.directorul liceului, folosul elevilor

Pentru colegii complecta aacestai festival, o des

Modul se faceau socotelile vechime sefac am socotit necesar complectez acest festival

o atractiva: o de teatru de colegiimei de azi, avocatii Victor Armand C.lescu, etc.

Pentru piesü, punereatarea sä fie am cenit concursul câtorva artistiexperienta din vreme.

Am fostAtunci m'am lui care,

put, entuziasmul preocuparea noastra, s'a oferittoatá desinteresat,

trerupt zile ca dea colegilormod rolurilor artistice.

Astfel Ion nu am uitat nicidragostea care a scopul straduintele

noastre.Au trecut 26 de ani atimei n'am uitat, distinse

ilustru maestre, polita ai tras-o asupraColegii prin mine, îti astäzi capitalul plasat,

toate de de iubire demiratie, s'au strâns in acest

avem curajul spunem dv., d-lor judecá-tori, omul care a cum a omul carea iubit arta cum a iubit-o Livescu, omul care-si iubeste

cum o Livescu, nu poate fi renuntat pen-tru meschine interese, la atka capital moral, adunat ju-

lui.pentru care consideratiuni, rog, d-lor judeckori,

sá binevoiti a constata impotriva distinsului nostru prie-ten, minunatului artist Ion Livescu, nu poate exista o

consecinta, societkii, cum sepomenit din ca

consolare a suferintelôr indurate ultimii

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui AZNAVORIAN

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui AZNAVORIAN

din partea D. in dela15 1925.

D-le onorat

Desigur dupä dupá de lungirámas d-voastrá, ca mine, o impresiune

e premeditat proces.mine m'a interesat procesul acesta cam dupä ce

d-1 declarathmea a cärei valoare dreptfapt o voiu discuta mai

Irnpresiunea de care vá vorbeam, cu care s'a familiari-zat azi lumea, e rnodului ciudat care s'audesasurat inceputurile acestui proces, conceptiei particu-lare a initiatorilor lui, cari, dupá ce Pau pus rniscaretot alaiul teatral necesar, l'au abandonat la un moment datin chipul mai lamentabil

Irnpresiunea aceasta am avut-o, special, atunci când aal martorilor acuzärii ca pre-

cizeze faptele se ia a prooesului,se pusese nu nurnai onorabilitatea incul-

dar capacitatea personalá. Se pasesedesfiinOrei unui care jena pe directorul general al Tea-trului National, procesul avea mormântul deveci, fará regrete.

Personal, ca profesionist, desgustatde la care asistasem. Acei porniserá procesul

atâta sgomot, se nitau surprindere la noi,având aerul ne ei acolo Ras-

punsul aproape stereotip era : nu nimic!". Absolut toti, eel mai de seamä aproape

nicul animator al acestui scandal juriciar, la dinurmá instrument al au contestat ar fi avândcunostintä faptele incriminate.

? Pentru scandalul era pus la cale pentru un a-scop, scopul ratase, atunci nu mai

proces corectional. Nu gospodäria Teatrului Na-

www.digibuc.ro

232

tional acuze, ci era vorba de oricochet", care o tintii. Ei bine,

n'a fost De impresia dintele memorabile, cari martorii certificatede purtare onorabilitate pe timp de

zile, fie prin fie prin convorbiriticulare, cu insinuarea e de fapte de grave-

doveziAm notat acest prilej un pe figura d-lui prese-

dinte, care retinea probabil sentir»entul care nepe oridecâteori martoriila fel pentru frA distinctiune : Ce zicetionorabilitatea ecis, :

un de onorabilitate perfect& un cumsecade"..Tar privire la din prineipalii niartori

: m'a secondat afacerile special a!".

bine. Dar Pisculescu seeondase toate,special afacere, Pisculescu care e un o

onorabilitate perfecte, o märturisire extrem derecunoscuse vinovtia, rezerve. Ori, martoru

declaratie, mai afirma

cele spuse de Pisculescu ar fi fost mar-torul n'ar fi spus ce a spus. probabil pe

dânsul nu uarturisirileale de afirma athta convingerefostul inspector al Teatrului National era un cinstit.

Nu cunosc in analele afacerilor penale, un caz mai ciu-dat de care frizeze nebunia ca aceia luieulescu, exacte mArturisirile lui. Nu erao dovadá lui, nimeni el totusi

märturisiri, ca apoi fie

Aici e tot rnisterul procesului.In momentul i se interogatoriul,

blic& n'avea avocat. De altf el, el n'a avut avocatsfätuitor in tot

De ce Cum se lipsá de suprave-gherea unui proces, din care o condamnare

I se spusese de o persoanä situatie de im-portant& de o care a fost din factoriiterminanti ai deslAntuirei împotriva lui

n'are de sfetnic, sfetnie e el, libertatealui e asiguratä.

dar, parte,despre onorabilitatea lui Nu

d-lor, dela e suspect

www.digibuc.ro

ce nevoia de a-I de a perest de de pudoare ? Poate !...

?... oereti s'o ca civil. Nu pot facedovada extrem; dar lucrurile rees din atitudi-nea acestor cari l'au pe Pisculescuproces ; caci nu se faptul cineva searunce singur prapastie, instinct de

ca nu-si rezerve posibilitatea de apkare.Veti imediat, d-le mide merge

vinei de astfel de recu-noasteri pot constitui sistem de probe, earl iustificeo condamnare. nu la dosar

lui schimbul promisiunei nu ise va va merge la Eravoie de o pentru a pe Livescu.vescu arestat imediat declaratiunile

a intratAcestea spuse, venim la o chestiune care primeaza.

Care a fost - ne vom servide ea, pentru este cheia procesului, - care a fost metodade inscenare, de cercetare de acuzare acest

trebuia lovit propriu zis, nici Livescu nuprea mult. Chinuit de cinevaajung la o situatie, in ordineaa unui partid, o Ca

e asa, e de ce posibilitatea de a loviomul la a pozitie se aspirk a cari

procesul, l'au spre dezamAgirea descuraja-rea reprezentantului ministerului careráciune, cum aeuzatorii mai importanti faceau declaratiuni

de lamentabile, nu mai pune temeiupe depozitiile

Pentru ea Livescu fi acuzat, trebuiau probe. Ori,probe nu erau, atunci s'a imaginat o jar pro-bele s'au adunat, vederea acestei teze, gratie complezenteia categorii de martori. Sistemul, pare ingenios, infond e de o naivitate care surpinde, afacere care s'apus patimá interes.

Teza era aceasta reiese ladin ordonanta se cu

autorii materiali ai servindu-se acest scop, demArturisirea responsdilitatea s'o Livescu.

pevtru ca fie cornplecte, maigrave, autorii materiali ai delictelor trebuit fie scqi din

gratie fictiuni juridice a ordinului legei.chestiunea, instructia a purees la lucru. De

nu s'a observat punctul de plecare era gresit drept,inexact fapt.

www.digibuc.ro

234

Toti märturisesc, cu toate acestea la nuin acuzare Livescu Cei cariscosi din cauzä.

din ei, care spune mai mult deckce tenneni spune, global, nici o rezervä,

toate acuzatiunile posibile formulate dede e liber, Livescu, pe e arestat

Acest lasat liber tot timpul instructiei, eclientul meu. Voiu onorat Tribunal. cum a d-sa

cursä, sugestionat de altii, de caracterullui naiv, de credulitatea lui de copil. utilizat, acestscop, toate mijloacele special in tottimpul instructiei.

Formula pentru : declar, nu se va.

Pentru a doua categorie de martori, situatia era alta.autorii materiali ai delictelor, autorii principali,

de ateliere, singurii responsabili penahnente. Lor s'atinut alt Lor s'a cerut declare inc'au fost terorizafi sau primit de sus apoi

toate fraudele.atunci ce s'a inventat pentru ei S'a inventat faimoasa

teorie a delictului comis din ordin sau sub influenta teroareiNumai se concluziunile ordonantei definitive, care,desi vina scoate totusi din :

Ca a expuncrei celor de mai sus, este necesar säVasile lonescu, Barbu Niculae Gheorghiu cari au ajutat

pe cei patru la comiterea faptelor mai sus expuse, nu pot ficuti râspunzatori de vreo faptb acest dosar, au lucratdin ordin teroarea ce acestia din au deslantuit asupra subalterni-

de mare, nimeni nu li se impotrivi" (Ordon.def.).

teorie instructie !Colegul men Toanitescu se : cum se poate

de abuz de incredere de inculpati, din cari nici unulera depozitar ?" Avea dreptate sä se mire. Voi

conceptiunea ordonantei, cum se justifice westDeck, ordonanta dela Nicäeri nu

se dovedeste, nici ordinul legal nici teroarea, institutiuni de drept distincte, gratienalmente altcineva deck autorul material al saucrimei.

Ordonanta, päcaueste prin aceastä de docu-mentare, fapt a legáturei dintre

materiali presupusi morali ai tuturor infractiunilorde sunt acuzati inculpatii.

Va zicä, toti de ateliere, de pri-

www.digibuc.ro

indicate facturi, aveauordin fuseserá terorizati de Livescu,

Pádure.Ordinul superiorului teroarea

nantei. Dovada !

Nu s'a nici o instructie contra acestor principahvinovati: S'au luat de bune declaratiile prin cariteau toate ; s'a invocat o teroare, nus'a administrat nici o acest sens, c.um trei func-tionari superiori sunt fiindeá s'autrei nemernici cari cinism faptelecorecte, sä afirme, nici o fost terorizati

de mai bine trei ani de zile, tará legi sane-tiuni, Capitalei. S'au gásit magistrati cari aucrezut acest lucru, nemaipomenit, ca trei indivizi comiteau

din ordin din teroare, nu denuntau cazul Direc-Teatrului National sau Ministerului, preferau niá-

nânce din crimä furt. pentru faptelepusciirie trei oameni contra carora n'aveti nici o

afará deNu se poate ! E impotriva dreptului.

ce fapte e dat judecatá Pisculescu citimordonanta :

bumitru pentru art. 47 comMnat art. 322, 323, art.124 40 cod.

E dat judecatà, primul baza art. 323pen., de incredere. Dar Pisculescu dovedeste -voi imediat n'a nici depozitar sau man-

al Teatrului National, pentru ca,fi putut comite delictul. Dovada a con-tracte e indispensabili ; e eu de calificat

Singurii cari puteau sávârsi acest erau deateliere, cari depozite intreg materialulOri, tâmplarul tapiterul, au scosi din desi ei

c'au abuzat de increderea ce li se acordase. Eicari recunosc confectionat din materialul

Teatrului, ce se incredintase, le-au predat indi-ferent Teatrului National. Delictul, dar incepeei se ei. Abuzul de incredere este deVasile de Barbu Ridulescu, mArturisirilepot fi luate ca dovezi depline. In directie, incaz, se faci instructia, ei

Prin ce minune acesti oameni sunt deoparte,sunt retinuti altii De minimis non curat Ce

avea pentru cari agitaunumele a de ateliere. Lor le trebuia sonore,

www.digibuc.ro

cari mai departe atacul... iambitioase !

Conform ordinului al teroarei -- sunt introdusi responsabili in loculde ateliere, Pisculescu.

Teza e simplh, e ce la inceputul pledoarii,desi Vasile Barbu sunt

totusi ei supunându-se pasiv ordinului dat de superioriacei cari au dat ordinul.

In chipul acesta, s'a simplificat sistemul probator ald-lui judechtor de instruotie : dovedesc in principal, cuturisirea acestor doi autori materiali ai delictului. abuzul deincredere ce responsabilitatea aplicart. 323 spun : responsabili de acest dinordin de inferiori, aceia cari au dat ordinul.

cum se incoherenta acestei or-donante definitive de dare judecatA.

Dar, pentru acest scop, expu-mele, ca ordonanta

legal, derivând din raportul competent dintre su-perior inferior sau teroarea, situatiunea detate care se gAseau inferiorii de a comite, putintäa le aceste delicte.

Ordonanta institutiuni de drept pe-nal, cari se compun din esentiale cu totul distincte.

Apoi, cum nu se aduce o acuzatiune directa luiel ar fi comis personal abuzul de trebuia,

pentru parte, pentru Pisculescu, se fachdovada ordinului al teroarei.

Nu se poate admite o rAspundere colectivhpentru fapta altuia, penal, deck se dovecleste totiaveau drept de a sau toti auteroarea.

Ori, in dosarele voluminoase, nu veti gäsi un rând dinlui Pisculescu. Dimpotrivh

i s'a sugerat s'a consemnat acest lucru, ca Pi$culescuse declare victima ordinului legei al teroarei.

Am spus lui nu i se aduce invinuirea de afi direct delictul de abuz de nici nu

n'a fost odepozitar sau mandatar.

Am aritat repetate rânduri, onoratul Tribunal eu-foarte bine lature a - sunt

pozitiile martorilor la dosar, printre ei e chiar directoral Teatrului National, functiunea nudeck de inspector de ; lui,ment uz, se redueeau numai la spectacolelor

al Nici n'a fost Funetiunea lui dinregulament s'a scindat fapt vreme, la

www.digibuc.ro

237

pretinselor fraude, depozitar provizoriu,defunctul Niculescu-Baterie. n'a nicidepozitar. Ori, numai calitate el ar fi pututte delictul de abuz de

ordonanth el e responsabil de fantae dat baza art. 323, combinat 47 cod.

penal. spune, autor moral. autorul moral,sau complicele nu pot singuri in autoriimateriali sunt din caci pedeapsa e aceiasi.

Dar ordonanta terenul art. 47 cod. pen.,ajunge la teza ei favorit, ordinul legei, teroarea.

Dar perttru aceasta, trebuiâ se Piscu-lescu a dat ordin sau a terorizat pe acesti

Ori d. Prim-Procuror n'a administrat nici ocest sens, nici instructia nu dovedeste e-sential al acestei constructii juridice e abandonat, ordo-

se ocupá de alte lucruri.Sub acest raport in drept criticm mai

sever ordonanta, mai mull, autorul ordonantei,distins penalist, prin lucrári de specialitate

in dreptul penal :

Doctrina, zice ordonanta - impunitatea subordonatuluiasemenea

Cum, domnilor, mimai doctrina se condamnä unIn primul aratá-mi faptele, ordinul dat de

dovedeste-mi la teroarea. aceas-dovadá prealabil, Pisculescu nu fi acuzat de fapta

altuia.Dar ordonanta o de

drept asta nu i se poateOrdonanta, pe de arunce

rAspundere penalá asupra inculpatilor de azi, afir-fárá dovedeaseä, cá ar fi facut din ordin

din c'au fost terorizati.Voi imediat e neputintä de cumuhit aceste

douä situatiuni de ordonanta, afirmändu-le peintemcind aceste douä situatiuni

a dovedit ignorantapiilor fundamentale de drept.

Ordinul legal presupune o supunere inferioru-lui, care färä a constiinta o infrac-tiune.

Teroarea, din potrivä, e situatiunea necesitate caresileste pe individ, ori-care ar fi el, o infractiune,avänd se comite o infractiune, dar pecare n'o poate din cauza strei de necesitate care se

asimilatá drept

www.digibuc.ro

apoi, ordinul legei sau comanda superioruluiun functionar superior competent a da astfel ordine. Or-dinul trebue emane din competenta functiunei, pentru a

pe inferior, inferiorul de sa.Dar spune : inspector ca inspector

al acestei institutiuni a putut ordin se execute contraNu este de Doctrina cere ra-

port erarhic direct, cerut trebue fie defunetionarului care e pe larg tra-

vol. 1, p. 948 Nr. 851 , excelentede d. Dongoroz. a nu prelungi des-

rezurn, citând din autor, urmátorul pasagiu, undedoctrina cea nu se

care a comis un delict, nu de acestvrei aplici responsabilitatea trebue

vezi a dat ordinul avehacest ordin :

pasagiul din doctrina :

Inferiorul nu are o indatorire, de a verifica, dacaordinul pe care l'a conditiunile de necesareordin serios. Cu alte cuvinte, inferiorul va ordinuldela antoritatea competinte, dach e dat cu respectarea regulelor cerute,daca actul ordonat este de competenta sa, functionar este

la tot momentul competinta, fine, autoritateacare a cmis ordinul nu competinte de a-i acel ordin".

De altfel, chiar legiuitorul a dat exempleprhicipiu art. cod. pen.,

art. 99 cod. penal. Cazurile rezolvate de legiui-tor ne conceptiunea lui materie. Acestetexte cer conditiuni : 1) se fapta s'avârsit din ordinul superiorilor, le dator

2) fie de o afacere pentru care superioruldrept ordine.

exemplu practic. Intr'un Minister suntversi functionari diverse sectiuni. functionar dela osectiune a Ministerului nu poate, comitand mi act delietuos,

scape de rispundere t-a ordonat de un fune-tionar a minister, care n'are niciun raport de exereitarea sale. Tre-bue functionarul fie situatitme trebu-

execute direct,tiunea ca fie momentul executárii, de perfectá

i-a ordonat conform legei.acest element de hpse.ste, inferioral

care a fapta, nu de rispundere penali.Ce spune martorul acesta, VasileMai nu martorii ordinul s'a dat

www.digibuc.ro

239

de Pisculescu. Acest fapt trebue dovedit, dar, nici instructia,nici onoratul reprezentant al ministerului public, n'au culesnici o dovadá nici pretins

ceva contra luiInvinuirea de ordin de teroare se aduce lui Livescu.Eu, pun pentru acest caz.Martorul da perfect atunci i

se acest lucru, mobilierul d-luivescu, - nu Teatrul National, ci pen-tru un particular, materialul Teatrului, material care i se

ca depozitar, de atelier. Decio

Prin nu poate fi vorba de comanda superiorului,de acel ordin al legei, care constitue o legala

Dar. Pisculescu astfel ordinetotusi, competenth, Pisculescu se c'ar fi

dat astfel de ordine trebuiau de atelier modexecute Ei cari atributiunile lui Pisculescu,refuzul n'ar fi nici rebeliune, nici de

servjciu.art. 64 c. p. fr.:

, In principiu este cert ordinul dat de un superior nu suprima liber-tatea a unui subordonat".

Ah ! ar fi nemultumit poate e dejuns aata, ca scape ei de faptde ei Pisculescu ar fi fost, mai caz.dar nu responsabil altuia.

s'a urmare, raportul do subordonarecare pe un functionar de altul,

subordonatul fie obligat, conform legei, asculteexecute.

In fapt nici nu se dovedi,nici un drept de control asupra ; el nici o compe-

de gestiune.Dar, merg mai departe, arit putin

e acuzarea; voi demonstrh nici persoanaacestor de ateliere, nu dovedit nici o

nu e o Dehctul edovedit. lui Livescu, laevidentd, mobilierul ca celelalte obiecte fostPrin urmare,cari au a penalmente, trebuih mod

abuz de s'arfi comis de de ateliere.

Nu nici o afari de coin-plezenth, in interesul

www.digibuc.ro

240

Aceasta nu constitue oCu mai mult constitue o

ace5tia, schimbä atitudinea, ce au declaratc'au executat din ordin, adogatcomis infraetiunoa, n'au adus la cunostinta autoritätilorperioare, pentru au terorizati I" formulavatoare

Deck, eu astfel de formule naive,. se bagâ!...

ne oprim putin la miraculoasä teorie a teroa -rei. :

Teroarea ce acestia din au asupra subalternilorera de mare nimeni nu li se

dovadä :

refer la depozitiile informatorului si

Ce trist constati astfel naivitäti, la baza unniforrnidabil scandal, rnenit schimbe moravurile noastre ad-ministrative.

ascultat publiokri nu nimic, dar absolut onoratultaut al Ministerului public la C.

ce teroarea !

Toti martorii extrem deprietenos toti functionarii, prie-

chiar.Nici contra lui nu s'a putut dovedi

n'a fost, s'a mai pututdeplaseze rkspunderea penali autorilor materiali aitului, asupra lui ce si rispundi

faptele ?

Dar mergem mai departe pentru complace ordonan-definitive. Teroarea, e asimilati ca-

s'a la un moment datcinevh, din care n'a pututdeck comitiind o crimä sau un delict. Sau, din teroarei,s'a produs o zdruncinare sufleteasci. comis

acea de ritiicire.Dar teorie a stirei necesitate, e construiti

trebue fie actual iminent.de ateliere aceasti stare necesita-

te, n'ar fi putut din ea deck comitând delictul ?! CAci ce declarä d-lor :

n'am fi executat ordinul lui Livescu, pusl tristatiune de a fi concediati !"

www.digibuc.ro

situatiune s'a legiuitorul a creiatlegitima ca fapt justificativ

Categoric nu!Nimeni nu se considerà stare de necesitate

timp de doi de zile. acesta seexistâ o posibilitate pentru ei de a nu comite delictul,

denuntând cazul Ministerului, necesitatea, chiar de s'armite ipotetic, caracterul gray, care justifica cons-trangerea deci impunitatea.

Dar, sau mai generic, starea denecesitate o infractiune, trebue nu

amenintare poate pune pe la adkpostulitutiuni.Când terorizat se teme pierde functiunea,

care nu e unicul lui de existentA, terorizat pen-tru a bun patrimonial; un delict, chestiunea

ce gksim aproape curent :

Nici nu poate fi scuzatd cuiva, din cauza ne-cesita"tei de a-si avutul, onoarea, de pretioase ar fi a-ceste ele nu pot fi conservate sacrificiul vietei unui inocent". (Ta-noviceanu, I,

dreptul nostru, francez, denecesitate este asimilata legitima aparare nu e permpentru .conservarea unei situatiuni pentrurea unor materiale, se pledeze

foarnea poate scuza o sau un delict,posibilitatea foamei, prin demisiuni, nutue nici un caz de necesitate, e ac-tual

Dar s'a acesti de comenzimari oras, aveau avere mare, si-ar fi ex-primat dorinta de a päräsi postul Teatrul National

nu le angajamentul.nu un mijloc extrem de existentk pentru ei,

faptul cá preferat infractiuni laTeatrul National, dovedeste deck de necesi-tate. Le postul de la Teatrul National, erao sursá inepuizabilA de venituri, cu cari

s'a doveditde ateliere au fraude, pri-

rnul ei, au complici, complicii.Dar e o naivitate pe ei din pentrurectitudinile altii, doctrinate subordonatului asemenea caz", spuneritos ordonanta.

! Nici o nu poate

www.digibuc.ro

242

nitatea acestor neniernici, pe cari i-a avut justitiape cari, printr'un ciudat al i-a

lásat liberi, acuzând pe altii de bor.s'ar admite teza ordonantei, s'ar nu numai

o judiciará, ci una juridicá, luând proportiile unuiadevärat scandal. cá aceasta nu se va

dar, rezumând aceste prime conchida vä cere inláturarea acuzatiunei de abuz de

nu e nici autor direct, - nefiind depozitar, -nici indirect, n'a dat nici un ordin subalternilor sáinici nu i-a terorizat.

Pisculescu n'a avut nici-adatá competinta controlezegestiunea subalternilor sái, el ca unicá exclusivä atri-

politiaInsusi d. Valjean, fost director general al Teatrului Na-

tional, a spus :

mai decât inspector, poatediscliplinar pentru slujbä, dar nu pentru delictul de abuz

de incredere".

mai mult, s'a cerut lui Pisculescu declare c'aterorizat, acesta Se o institutie

de drept gratie sá se toate márturisirile,plezente dar utile cauzei, s se garanteze

ce aveau infamia.Aceastá stratagemh s'a descopelit a dat gres, e

lementele ale institutiunei nu numai n'au fostdovedite, dar au fost contrazise de ordonanta

care, fie zis, nu prea o conceptiea regulelor de drept din materie.

s'a Pisculescu, care n'a avut nici-de a sugestiuni perfide, din

partea acelor cari initiaserá patronaserá acest proces, aacele senzationale márturisiri. se act declara-

tiunea lui Pisculeseu, aci, in nuprocesului, pentru satisfactia a lui

Livescu : Pisculescu f ost pus la cale de ceilaltipe Livescu, pentru a determina arestarea lui,

impotriva lui Livescu nu oAcum sii trecem la al doilea cap de acuzare sá anali-probele se aduc dovedirea falsului publice.Cu acest prilej, voiu onoratului reprezentant

ministerului public.Din se Pisculescu nu e dat in

decatá ca autor material al falsului. Cu acestea.recunoaste a facturi.

:

www.digibuc.ro

243

Recunosc toate faptelo ce mi se cari intrebareifalá"..

PiKulescu a falsificatturile, Teatrul intreg materialul

in acele facturi a intrat laDeclaratia lui P4culescu, e o declaratie global,

distinctiuni. La pe capitole, elglobal, desi faptele erau altele, dovedite chiar de instructio.Aceasta la instructie, in fata judecAtorului.

In fata ,Tribunalului, nu mai recunoaste nimic. In pri-vinta falsului spune categoric, momentul când a con-trasemnat facturile, el nu swat fal$e. In caz

s'a comis, nu fi comis deck de de ateliere,ei de primirea materialelor.

mAcar vre-o calitate. Rolularate ce destinatie au avut aceste materiale. una din

facturi : destinat cutárui scop". Atât ! aceasta, o-bligatiunile lui legale reglementare. Toti martorii au spus

facturile se contrasemnarea luinu de semnAturá ca plata se

Prin nrmare, nu era nici interes Pisculescu partici-pe la comiterea falsului.

In ce cons* ? Ordonanta spune s'ar fifacturi, purtând semnkura a negustori,

cari ar fi furnizat diverse materiale, ca uleiuri, etc.Teatrul National, ca parte singurul interesat

materialele aritate acele facturi au in-trat teatru. In ce atunci ? Prejudicii, prinmare nu Dar nu nici fals, pentru Teatrultional.

Se spune semn6turile de facturi nu sunt ale negus-torilor acolo. Ei Cine are se ? E dejuns apoi simpla declaratie a acestor oameni, cari erau incontraventie legea timbrului, recunoasci facturile ?

toate aceste facturi nu timbru. Când ne-au fost s'a aceste facturi, ei au

negat, au contestat ar fi facturile Era o precautiunede agentul fiscului care eri de fati, la

cheti. Care e conditinnea esentialä a unui fals In cepriveste calificarea de acte e o dedrept, care naivitatea.

Toti autorii de drept penal, au rezumat teoria falsuluiurmatoarea formuli redactatA de Garçon :

,Le faux consiste dans l'altération de la vérité !"

In aceste facturi, incriminate, alteratu-s'a? Teatrul National in aceste

www.digibuc.ro

244

facturi sunt riguros exacte. Intregul din aceste fac-turi s'a primit. In aceste conditiuni, se mai

Dar chiar ar fi fost prejudiciu, faptulfacturilor doveditu-s'a de Cine aaceste facturi cine interes le ?

Sefii de ateliere, la instructie fataau de pe aceste Ori,

pe ele, ei au materialele. s'a falsifioatacele facturi, de depozitarii

materialelor, pe facturi au materia-lele ? bunul ne duce imediat eomplicitateasefilor de ateliere. Aici, nu lui

nici ar fi terorizat, nici ar fi dat ordin,complezente.

Atunci, cum de acesti oameni sunt datiMister !

e prea mult acest proces, o

Merg mai departe ipoteza mea. Chiar s'ar fivedit Pisculescu ar fi aceste facturi care con-secinta ?

Reprezentantul Teatrului National :

Aceste facturi nu ne intereseaa tot ce e cuprins elea intrat teatro".

Teatrul National are singurmandatarii sri, dovedeasch, justifice

ce s'au incredintat, acelormateriale. Ar spune facturile prezentatenu pot materialele au fost cumparate. DarNational pe mandatarii de ori-ce de

justificare, spune constatat totulmaterialul e intrat.

onorat tribunal, din punctul de vedereTeatrului National, pentru interesek lui, se poate pleafalsul prejudiciul. nu e un delict abstract. El lezeazhun patrimoniu, ori patrimoniul Teatrului National n'afost lezat nimic prin aceste pretinse

din vedere al civile, e singurulvedere care luat consideratie, nuDar daei National n'ar fi recunoscut

artate au intrat teatru, cui trebaiesocotealh Teatrul National ? Lui Dar

Piscubescu nu nici nu depozith. lui depe factur, nu pe nimeni, nu pe nimeni nicinu certifich veracitatea faptelor. dovadä e s'au plátit

Teatrului National o serie depoarte lui

www.digibuc.ro

245

dar, de ateliere, fac-turi, pretinse au primit Teatrul Natio-nal numai le cere lui

Dar Teatrul National nu core nici onici o justificare.Mai mult deck expertiza care s'a la Teatrul

National ca sá se constate material s'a consumat,s'a exact e in cari

se cuprind pretinsele fal$e. s'ar aceste?ease nu

utilizat teatru, raportulDar ordonanta comite de

acest acte publice.Un in acte nu se acte

cari dela o institutiune care res-a acestei institutiuni, pri-

la acte de competenta ei.Facturile de cari s'a oare dela Teatrul Na-

tional la Teatrul National facturiNu, magistrati. Actul intrat arhivainstitutiuni de drept public nu &vine acte E

mult o incercare de o autoritate,un act privat fals.

Facturile dela ; ori, s'a falsificato a lui Himelstein s'a prezentat la Teatrul Natio-nal, s'a comis un acte cari emanAHimelstein, au ele autoritatea unor acte când

are prerogativA ?Nu e deck o regretabilá confuziune de principii.

cumbune jurisprudente ale Curtii Casatie franceze :

Curtea casatie defineste falsul autentice publice:sul comis, fie de un functionar sau ofiter exercitiul functiunilorlui, sau ce in atributiunile lui, fie de alta

a simulat formele sau a ccntrafdcut cari imprima actelorcaracterul de autenticitate". art. 145, 146, 147 Nr. 459).

aceste categorii falsuri, constituese falsulacte publico. ca simularea exterioaretului garantia lui.

De vremc ce teza ordonantei definitive nu poate mon-pentru a complect onoratului tribunal

litatea a penalmente faptul imputat luicu, voiu tot din Garçon, urmAtoarele adnotatiuni :

Majorarea sau furniturilor, facturile saumerciantilor, industriasilor sau luerätorilor, nu constitue un pedepsi-

Aceste scripte sunt susceptibile de nuNr. 771).

www.digibuc.ro

246

cea :

Nu se face deopotrivá, culpabil de care pentru ai se remita valori, sau pentru a obtine descrcare de cele cu cari este

debitor, produce un cont de cheltueli in mod fraudulos exagerate in spri-lin, piese justificative regulate ca destinate a-i frauda".(Idem, Nr. 772).

dar, situatiuni mult mai grave ca aceia pe care opleam, rezolvate de jurisprudenta sensul2iunilor noastre.

asupra acestei putemnu se face nici o ar fi fal-

aceste facturi, nici nu s'a putut cefalsul, de vreme ce Teatrul National declarA, ca parte civilA,

materialul indicat facturi a intrat teatru. Nufi acte facturile par-

-ticulari nu dela autoritati publice.Faptul sine se explica usor. De multe ori Teatrul Na-

tional pânzeturi dela negustori ambulanti, cari, ne-având obicinuiau libereze facturi pecaselor comerciale dela cari ei. se

unele facturi fost recunoscute de case comer-ciale, desi materialul a intrat teatru.

Ultima seria coneesiunilor ipotetice, carica arát onoratului tribunal nu poate fi vor-

ba de : s'ar dovedi pâni la Pisculescufi falsificat facturile ; s'ar fi dovedit Pisculescu

atributiuni caracter de gestiune, calict, nu e dovedit, lipseste elementul prejudiciului. Nuvreau vA timpul prea multe demonstratiuni. Sestie azi este un element esential pentru califi-

A fost vremuri o controversh e un delictpatrimonial, ca atare intrá compunerea lui elemen-tul prejudiciului.

controversh s'a transat sensul nu se poatede prejudiciu. Onoratul reprezentant

al Ministerului public nu poate plea falsul când parteavili : n'am nici prejudiciu.

Ultima acuzatiune ce lui e cea maiSe Pisculescu ar fi cumpirat, ocazia

ronirii, niste cari costau 70 lei le-ar fi trecut Tea-trului National cu 140

A dovedit Teatrului aceasth acuzatiune Nu!Dar instructia Nici o dovadá, o prezumtie metrul.de acea vreme costa mai putin, prin urmare

coste mai putin.Domnilor, de curiozitate, ar

www.digibuc.ro

217

magazine de artea preturilor privire sunt

de mari complet dezorientat fata acestuifel a se face comert.

e realitatea.Dar, ordonanta cum acest fapt, chiar ar fi fost

adevärat Abuz de E atât de teoria juri-a ordonantei, drept ne permitem toate

ipotezele, chiar cele mai grave periculoase pentruimensul material a adunat fará s'a

sat gresit.Fapta lui dacá ar fi fost adevárath. cum s'ar

fi putut S'a retinut de Tribunalnici o atributiune de a materiale

Teatrul National ; el nu nici mandatar, nici depozitar.s'admitem a Teatrului Na-

tional eu preturi mai mari cele reale de pe anu-mite materiale. E aceasta un fapt ilicit Nici nu cons-titue acea indelicatetá care s'ar unor functio-

prea eomplezenti.Onoratul reprezentant al public a vazut

ficultatea a aruncat de excrocherie.nu e dat in pentru acest delict prin

mare nu primim discuthmea pe acest punct, dar, pentru con-onoratului tribunal, tin declar, nu

nici unul din esentiale delictuhiiescrocherie. Teatrul Natioal, ca parte n'a pus nici oconcluziune privire la acest de acuzatie, eu

prea incheind, cer achitarea lui Piscules-eu, rugându-vá constatati nu numai selui Pisculescu nu constitue un fapt penal, dar nu e nicidovedit.

Am rezervat pentru partea in jurulprobelor administrate de instructie, special contraPiseulescu.

am arätat onoratului Tribunal, astfelfaptele, reale cari ele s'au desfä-

surat, nu poatede sä admitem, ipotetic bine de-

ar fi fost direct de Pisculescu. Care e dovadamärturisirea lui !". de a

pledez acest proces mi s'a spus Pisculescu areo situatie totul ingratá, fiindca Pisculescu a marturisit,pe au Am dosarul.in afará märturisirea lui nu mai e nici odovadá. De ce domnilor E usor de Instructia se

prea putin de Pisculescu ; el ea ro-de fie lovit Livescu. La

put, de a fost chemat informator. Nu s'a simtit

www.digibuc.ro

218

voie sä se probe ; de situatia aceiain care global aeuzatiunile,

cari se dovedesc târziu inexistente. Recunoaste ar ficari fost de altii.

Care márturisirinu spune a comis materialmente

cáci am aratat el nudelictul de incredere, nici

ateliere recunoscut comis eiatunci, declará

fost comise de ei, se mai poate tine socotealade aceastä marturisire a lui Pisculescu, care : recunosc

faptele cari mi Iau acele delicte Gum recunosti ? te-aterminat la.

Trebue fie o explicatie Aici dovadanici o material6,sugestionat; victima care

un anumit rezultat, fiind obsedat de ideia unei lo-vituri de maestru.

Loviturh a ratat. cari instigaser6, eroiau trebuit revie la cruda realitate. Li s'a cerut o

astfel am putut ochii aceacare acuzatorii de eri onorabilitatea

celor pe cari opiniunei publice.Cum se poate domnilor, faptul -

tunci întreg dosarul Livescu Pádure cont2s-taserá singurul care recunoscuse - mar-

fostul director general, au venitdea certificate de onorabilitate lui PisculescuEste afacere.

s'a putut certificat de onorabilitate wnui astf elde acuzat de Faptele contrazicsituatie, recunoscuth la instructie de Pisculescu.

Zelul martorilor de a pe Pisculecn dove-deste pe care l'au avut primejdiei, de a tri-mite din nevinovat la Orick de

fi un nu poate asiste, emotie, la spectacolulnedrepte.

Pisculescu, - care nu nimic din viata TeatruluiNational, - un functionar neglijent, - spun martorii,-cum a putut el prinde firul unor de

Domnilor magistrati, adevárul e Pisculescu aflaseel altii, acei cari aveau interes prezinte faptele

un anumit colorit.Asupra valoarei marturisirei lui Pisculescu, ce spun

autorii, nici o rezervA, sunt autori eonsiderabili, caGarraud, Faustin Hélie. Ei considerâ ca

www.digibuc.ro

249

valoarea probantä a vecoroboratd deha dimpotrivei, de faptele reale ale procesului.ContrazisA, primul de autorilor mate-riali, autorilor principali, cari recunose semnat toate fac-

Contrazisá chruia,spusele lui i s'ar fi o factura falsä,

spune i-aceva. pe se apere impotriva

tribunal, nu vi ciudat faptul uncare toate delictele nu este arestat, pe Lives-

care tot, este arestat N'aveam dreptatespun e suspect afacerea asta t

cari i-am citat cursulpledoarii,

Marturisirea aduce toate cazurile o certitudinc complecta afaptului marturisit". (F. vol. IV, p. 412, Nr. 2634).

Alexandrescu pag. 343, ce expunelarg-teoria fortei probante a marturisirei civil. vorbind

märturisirea penal, spune:

O decizie condamnatorie in 'materie corectionala, care s'arpe marturisirea prevcnitului, va fi deci anulatä, pentru lipsa de mo-

tive, sinceritatea marturisirei n'ar in ascmenca caz, fi con-prin alte elemente de probä".

veti voie toate scuzele onoratului tribunal'abuzez mi-a ca citez

torul pasagiu din Garraud:

Marturisirea e sursa mai a convingerii, nutrebue fie totdeauna de veridicä. Sunt marturisiri dede infumurare, de de devotament sau de interesdiciare ne furnizeazä un oarecare de exemple de asemenearisiri mincinoase. Neincrederea, in aceasa materie, e un sfat sau o

pe care au dat-o intotdeauna vechile ca

la pagina 678,

Azi, ce intereseaza mai ales se laterogatorul nu trebue fie o cursä pentru inculpat, un exercitiu

abilitate pentru magistrat; cl trebue fie mai un act deun instrument de

act un instrument care slu--adevArului ! se magis-

www.digibuc.ro

250

tratii civilizatiilor dela cari am imprumutat totul, cri-terii cari regula de drept se mentine la aceleasi

ca regulile morale.Colegii v'au arátat fapte grave cari

pun pe acei au colaborat la stabili-rea adevgrului a raspunderilor in acest proces.

Nici n'a fost la nici actele dre-sate nu pot contribui la stabilirea adevarului.

Alte dovezi n'aveti. N'ati completat nArturisirile luiculescu cu alte dovezi, nu acest lucru. Pen-tru un scop ati dresat im act intelesul mo-ral al cuvântului. Ati construit teorii de drept, inexactev'ati referit la o inexistentg.

instrumentul cu care voiti sä condamnati peoameni !

Domnilor magistrati, fac eu amfost angajat acest proces, ce se luase primulgator lui Pisculescu. Intamplátor aflam

i-am comunicat sentirnentul de compatimire,auzit declarând atâtea lucruri grave. Mi-a

felul lui de a ráspunde, simplu, ocol. care tocucereste din prima domnule avocat, mi s'a spusdeclar, nu mi se va nimic, este interesulTeatrului National, ca condamne pe Azi regre-

fácut declaratiuni, dá c'a fostun instrument unor

toate aceste motive, socot lui Piscu-e vä rog achitati.

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui MIHAIL

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Curierul

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Mihail s'a näscut in Bucu-14 Absolvind cursul secundar, la Liceul

s'a 1901 la de drept litere din Bucuresti. A continuatsfärsit cursurile juridice, obtinând diploma de drept in

Aprilie 1905 cu teza : Despre comodat. Inscris baroul de in 1906,a intrat curând aceia magistratura, de a demisionat in 1911spre a se avocaturei. din anul 1911 avocatul petrolifereAstra Intre anii 1903-1908 a colaborat sub pseudonimul

la diverse ziare reviste literare. In a publicat edituraNiteanu prima traducere in versuri a comediei Cyrano de Bergerac deEdmond Rostand. A mai publicat anii in Noua

comedia versuri Povestea Vorbei drama versuri Comoaracare au favorabil primite de

In 1914 a retiparit aceste inIn 1922 a publicat contribuabilului in materieIn prezent ceasurile libere la basm cu

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui VASILESCU-CREANGA

din partea ineulpatului Radu Pädure in dela 22 lunie 1925

Domnule Prefedinte,Onor. Tribunal,

cuvântul din inculpatului mä voila puncte nedesvoltate voi fi

foarte scurt, pentru am convenit ca maestrul Perieteanu,care va face cea mai complectá acest proces,apere interesele clientului meu.

Am de spus lucruri noui, care sper vor olature a acestei inscenári in scopul acesta voinumai la actele indiscutabile cari se dosarul instruc-

anume la procesul verbal pe care dresat d-1 jude-cator de instructie Papdopol intitulat Ordonante 7N-brie 1923 care are cuprinsul urmätor:

M. lonescu Papadopol, jude instructor al Cabinetului 5 Trib.Iliov, de d-1 procuror Alex. Rdscanu asistat de grofierulnostru, nc-am transportat la Teatrul din Bucuresti unde am con-statat in magazia de recuzite se un singur bergre omasa lucrata din matase roz ce a cumparatd dela magazinul

a carui mostra se afla la dosar..Drept care s'a dresat prezentul proces verbal".

dar, d-1 instructie la 7 1923,timpul se instructiunea, se duce la Teatrul Na-

tional de procuror inse gäsesc douä piese de mobilier tapisate aceiasi

tase cu mobila. d-sale d-1 Livescu.aci nimic bizar; doi magistrati

deosebite aptitudini pentrula locul crimei sá noteze toate lucrurile deose-

bite cari loveau ochiul perspicace. Ciudatenia deacel proces verbal nu spune nici cui

partine aceastá nici cine a fácut-o mai multun alt act privintä, complectând primele cer-

se in dosarul

www.digibuc.ro

256

In tot thnpul Barbufapiterul de atelier, care evident mai

de a fost cinenu nici un cuvânt d-1 judecator de instructie nu-1

asupra acestei chestiuni.se pune atunci pentru noi, intrebare pe care de altfel a pus-o

d-1 Alex. colegul Aznavorian : daca sefraudelor la Teatrul National, nu

s'a avut vedere nici alt nu s'aavut vedere decapitarea unor anumite personagii pentrua se satisface anumite constata-rea din procesul verbal dela 7 Noembrie 1923 aalte de ce nu s'a se stabileasc afost pentru

fata dv., pentru cii martorii maideck in fata judeeátorului de am voit

stim cui destinata mobila. tapiterlescu ne-a declarat

Fotoliul masa rämase la teatru sunt imbracate incare fuscse mobila lui Livescu. Aceasta nu destinata

si a ramas casa tcatrului".

aceastg declaratie realittei, atuncide mai sus o valoare. In

sau un corp eonstituindnou cap de acuzare pentru preveniti atunci ordonanta

avei un sens precis sau, mobila aceasta ocum atunci ordonanta este tot

de ca oatunci pentru care aprocesului verbal dresat de judeetor de instructie

problema!credem noi

Explicatiunea pe care o acostui document estedesigur fie o intimidare contraanumite persoane de care judecatorul instructie s'a servittot timpul a durat

Aceste persoane cunosteau ordonanta constatareala Teatru de instructie, prin care se

cut nereguli; aceste persoane constiinta desorientat,sunt amenintate s'ar parti-

ciparea la uncle fraude ce stabilite,exemplu, de croitorul Nicolau, maestrul tâmplar de

tapiter, niste hipnotizatiprimite se a fata

Tribunaluui bilecontra lui Livescu, la instructie.

Din aceasti riisare o

www.digibuc.ro

nu mimai pentru mine, dar pentru Tribunal: ordonantaaceasta contra prevenitilor, ea nu

capetele de ci constituià o a Damo-cles pentru informatorii, pentru nepretuitii informatoricari se actul de acuzare.

atentia ceilalti confrati ordonantainstructiune prin partialitatea pe care a pus-od-1 judec6tor de instructie cAutat sä indi-

de culpabilitate in eu subliniez incele expuse mai sus instructia nu a fost obiectivA.

Georgian: judecator de afost impartial....

nu indispund-1 Presedinte, la cele expuse pânä acum

a doua parte a apárárei care am s'o fac Pádureanume la expunerea situatiei sale materiale la originaverei sale.

In cuprinsul ordonantei d-1 judecgtor de instructiesau trei rânduri, referindu-se la participarea lui

la diverse acte, aspect fraudulos pentru d-sa. spune:

Mate aceste acte pe cari le-a scoppaguba Teatrului National".

E inutil sá tot, am la pasagiuniat din vede d-lui judecator de instructie;d-sa spune;

Functionarii superiori inferiori reaaverea institutiunet la care chemati sä conlucreze

jeze averea particularr.

altä parte

a participat la fraudele puse in lui Livescuca Teatrului prin aceste

In vorbind despre Livescu spune:

Cu functionarii superiori din teatru lucrurile se schimbau; Livescua trebuit de partea sa el a aceasta o poateface numai dgndu-i posibilitatea chiar sedauna lasându-i nu yase amestece in administratie vino-vati".

Când judecaorul instructie aceste afirmatiuninedovedite stabileascA ave-rea de azi a lui Pádure are origina fraudele cari

le la Teatrul National.17

www.digibuc.ro

58

judecátor de instructie a neglijat totul ordonan-sa acest lucru noi n'aveam posibilitatea

sä omisiune timpul instruetiunei. Când avenit fata dv. eel mai serios martor al acuzárei,cretarul general Plopeanu, ne-am punem

ca sá stabilim origina averei luid-1 Plopeanu a;

$tiu Padure de al veni Ia Teatrul casestrada Numa tot ce se coprindea in ele. $tiu

1918 o la Sascut Moldova, pe care a vân-dut-o atnnci a realizat o $tiu Pädure la

1919-1920 cum mi-a spus el 8i un functionar Teodorovici,dela Banca Agricola, ar fi realizat frumoase beneficii. In 1920 cuautorizatia Teatrului a pe Constantinescu 180.000lei pentru a face o Teatrului, iar acesta s'a des-

de afacere, i-a restitutt suma de lei 180.000, un benelficiu de 150.000lui casa Teatrului bard de ai ai

functionarb ai Teatrului".

dar martorul propriis sensibus:1) CI Pádure o avere personalh

de .veni la Teatrul National,2) CI a realizat beneficii importante din de

bursä din3) a realizat un de 150.000 1920.

mutând pe arendasul bodegi a Teatrului National.ea nu se creadá Pádure ar putel fi acuzat

de o usoará indeplinirea lui,trag atentiunea am aci petitiunea de

acestui imprumut, rezolutiunea pe ea deDirector general Peretz. D-sa a aprobat aceastä operatiunepentru organele superioare aleTeatrului aveau cunostintá de acest imprumut de destina-tiunea sumei imprumutate.

ar fi avut vreo ar fi luat mIsuri contralui sau ar fi refuzat aprobarea de el.

dar, Presedinte Onoratdin foarte importantá deelaratie a martorului Plopea-nu, o avere pe care o cum a afir-mat d-1 judechtor de instructie in prejudiciul Societätei Dra-matice din averea Teatrului; din contra Pádure im-bogátit nu a fost tembel, nu s'a multumitnumai cu pe care dinbine inzestrat a reusit averedela demobilizare la reintoarcerea Plo-peanu posibilitatea precis aceasta, timpulräzboiului a parte cu din aceiasivizie au rämas demobilizare acei*

www.digibuc.ro

259

localitate, la Sascut. Plopeanu a putut foartebine averea pe care Moldova,

mod cinstit regulat.Dar curn ostilitatea special

in contra care nu se pretase la jocul interesatilor,acuzatia totul fantezistá a d-lui deinstructie, este speculath de prim-procurorrechizitoriul d-sale. Ca impresioneze Tribunalul, d-sa spu-ne la rechizitoriului:

Dovada recunoasterei faptelor chiar de catre rezultaurmatoarele itnprejurari:

1) vinovatia Maintea d-lui judecator deinstructie fata Tribunalului;

2) Livescu recunoaste vina prin faptul pe Pisculescu sadeclaratii favorabile contra sa.

3) Padure vina prin faptul ca se grabcste sa vândaaverea lui cumnatului Anton Bonache cumpärâtorul lasa

pe sä admintistreze mai departe aceastá avere".

Procuror deduce cele de mai sus o recunoastereformalä a Ei bine, faptul nu s'aintâmplat voi afirmatiile mele acte autenticepe cari le voi depune dosar. Bonache pecumnatul cum de ori

de sumo importante o voi clovedi imediat.Bonache dáduse curnnatului lei 500.000, sumá care

procentele celelalte sarcini se la un mo-ment dat la suma de lei 700.000. Vine acest anchetadela Teatru. Atunci eu, care eram povátuitorul lui Bonache,i-am spus ia másuri asigure creanta contra lui Ra-

Pádure acesta ar fi eventual urmáritde cari anchetau Teatru, grija mea

s'au vázutcari onoarea viata

fie vinovati. Du-te la Pádure iai un act autentic careasiguri datoria d-tale" i-am spus eu.

act de sau un act depovátuit sa mai bine un act do

pact de atunci s'a actulDar, Domnule Presedinte Onorat Tribunal, este

xact faptul vândut avere pe care oaveâ. momentul vânzarea, avea pe

pe care le vânduse doua vile, una la Tusnadalta la pe care le are care

800.000 lei. a vândut avere, ci aeu pact de numai asigurecreanta lui Bonache, care se v'am spus

www.digibuc.ro

pital, procente sarcini la de lei 700.000.din de fata

Subscrisul Radu Padure, proprietar, domiciliat Bucuresti, stradaNuma Pompiliu Nr. 19, am vândut d-lui Anton Bonache, rentier dinmuna jud. Prahova, urmatoarele

a) Via mea din jud. Prahova, fosta proprietateatodorescu evaluatä la suma de lei

b) Terenul ce am Bucuresti str. Joita Nr. 29... pe care-I evaluezla suma de lei 90.000;

Imobilul din str. Numa Pompiliu Nr. 19 compus din teren douacorpuri de pe evaluez la suma de 310.000. total delei 700.000 s'a platit lei patru scazute in 1919

1920, restul de lei 200.000 numerar".

Casa din str. Nr. 19 este proprietateape care o dinainte de rázboiu;zut a declarat Plopeanu, - Pádure n'ar fi putut

niciödatä stápanirea ei. facem numai operatiunea este foarte regulatá, dar reaiä,

In adevar, Bonache eel mai membruse de multe ori fie solicitat de o parte

din ceilalti membri ai familiei sale le acordediverse sume de bani. Dintre cari au mai des deserviciile lui Bonache a fost Radu Din

1914 atunci când Radu Padure de unmic prof privilegiu asupra din strada

Pompiliu Nr. 19, imobil pe care l'a vândut ati va-zut mai sus pact de lui s'amutat dela suma de lei 30.000.de 30.000 lei aur, ceeace transformat pari-tatea 40 lei hârtie pentru leu aur,a imprumutat de pe Pádure de mi-lion 200.000 lei; e o nu trebue Drinmare sá pará la ochi acum dupánache a avut l'a imprumutat suma 500.000lei care procentele a crescut la 700.000 lei.

Actul de referitor la acest imprumut pe caredepus pe masa Tribunalului, a autentificat de TribunalulIlfov sectia Notariat anul 1914 radierea acestei inscrip-

ipotecare s'a fäcut de rázboi.Din expunere sumará a lui Pádure nu se

poate trage concluzie decât origina situatiuneacestei averi este foarte la de

dar binevoiti a in vedere consi-deratiuni pe celelalte argumente de drept de fapt pecari le-a expus colegul nostru pronun-tati o sentintä achitátoare de inculpatul Pädure.

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Pledoaria d-lui I. GR. PERIETEANU

+din partea inculpatului Livescu, in dela 22 lunie 1923

Onorat Tribunal,

Imprejurari nenorocite, produse de sau pre-gätite de patimi de pot 'ntunece câteva viatacelor mai cinstiti dintre oameni.

Acest tribunal, in diversele-i dându-si sea-ma primejdia unor atari posibilitäti, apus toatä atentia, segacitatea rabdarea, pentru a risipitunericul prin o prudentä neobositä instructie oral

Pentru aceasta, datori suntem, prim adu-un bine meritat omagiu.Datoritä instructiuni orale desbaterilor

insufletite documentate, ce s'au acum,am credinta fata ochilor dv. a fulgerat acel sträluci--tor arc voltaic al adevärului, la care se referiatea Curtii cu jurati a cantonului de Geneva, avocatul La-chenal.

Voi face totusi apel la toatä bundvointa dv., de a fisat sä reconstitui aparare pentru marea utilitateca analele judiciare sä retie tot ceeace se cuvine fie

cu privire la aceastä senzationaldDespre ce este vorba in acest proces ? Despre niste

traude la Teatrul National din Bucuresti.iind vorba de teatru, pentru denuntätorii nere-

erau ei de teatru, se impunea canuirea ea, din moment, caracterul uneivituri de teatru proportiile formidabile

Inscenare ! Cuvântul isbeste mod fatal aten-tiunea noasträ. Cunoasteti, domnilor, acea pardoseald de

pe care se cu dedesubturile-i mecanice, strä-

www.digibuc.ro

264

de - numite drumuri,- ce servesc la circulatiaculiselor, de tainice numite trape.

o cuscatoare un ascuns detrice, cari alcdtuesc rampa. Trupul ei este divisat diferit

cu neutru, dintre rampa cortind,cu planurile ultime, rezervate fundalelor zise de

De o parte de alta, visibile, un fel de paravane,numite manteau ce servesc la ingustarea sau

scenii. Apoi toate acele accesorii : retetele cu denumirea de - de grädind, de pAdure de cer ;

lAmpi electrice interioare ; estrada denu-fringhi de unde se manipuleazd fundalele,tunetele se deschid monstruosii ochi ai reflec-

toarelor. In fine, faimoasele practicabile, cari reguleazdcari sau !

Cum vedeti, o complicatd alatuire,juitä de cu sânuri de penumbra', unde fictiunea e

sä capete aspectulPeste tot acest dorneniu, complex, schimbator

misterios, regisorul... sau regisorii : unReinhardt, un oare-care, dibaci ai

acum, cu aceste notiuni sumare, putem intrapunerea cercetarea drarnei noastre judiciare, care ne-ademonstrat deplin dramaturgia a isbutitpe viata iscusiti,

dar de-a lua scena a o transpunepentru a dramatiza anumite existente. Numele vor-ha lui Caragiale, fie-mi trec sub per-soane !

In act dramei, care lui Livescu, iro-nie, era scris joace primul rol de martir, actiunea sepetrece cabinetul directorial dela Teatrul National.

Aci, 1923, avu o schimbare. D-1 Al.vrodi pdräsind fotoliul de director general al teatrelor,I. Al. Vasitescu-Valjean Ti locul. Sub-directorul gäsi de-a

demisia. Iatä textul acelei demisiisub Nr. 2 din 1923.

www.digibuc.ro

265

Director General,

rog sa-mi de Aprilie c., delegatia,de sub-director general, ce mi dat de Artelor".

Pe petitie d-1 a pus urmátoareazolutie :

D-1 este rugat, in Teatrului National, sä,,a

respingerea demisiunii, cum firesc era, nouldirector general d-lui Livescu delegatia de sub-direc-tor printr'o care n'a fkut altceva decât reprodu-

totul continutul vechei datá de Mavrodi.importante ale acestei cari

procesul :

Yeti semna corespondenta, dv. de sub-directorde in ;

,,contrcla toate deale de serviciu etc.

Restul se la atributiuni depur artistic, cele mai numeroase

In conformitate cu redobAnditä, Livescu, inrnijlocul competitiunilor surde, - ca la teatrucâtoarea : schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor" nu

o mai aplicatie, - IndeplineascáIndatoririle, pe cari le avea, activitatea lui nu nimicde

rdu-voitoare, nici-o insinuare nu se stre-urechile noului director general cu privire la per-

soana lui Livescu.Se astfel cinci luni pacinice.Intre timp Livescu primi din partea a 23 de

soane, societari directori de insärcinarea de a lesporirea de acordarea sporului

www.digibuc.ro

266

cepere dela Aprilie 1923. suntpetitie pe care au fostul sub-director gene-

din care extrag pasagiu :

In favorabile Do-mnule Director ce pune,legului nostru Livescu, nostru comitet, sä

atât dv. d-lui al

Relevez, rnentionata petitie altele, sem-d-nei d-lui Ar. Dernetriad, C. Nottara,

Soreanu, P. Gusti, a Agepsina Macri-Eftimiu, Ma-ria Filotti, Maria Giurgea a d-lui Roma

Consecinte delegatiunii pe care o primise delaLivescu, vederea redeschiderii stagiunii din toamna

anului 1923, fäcu directiune demersurile necesarepentruca desideratul artistilor capete o solutie favorabilä.Cum cu toate stäruintele depuse, nu ajunge la

cum acest esec era desusceptibilitatea, desamggirea produsä spiritul ca-marazilor de insuocesul, pe incercase, crezu de alui sä se pentru a doua functiunea pecare o indeplinia grije sä indice cauzele.

In adevär, iatä continutul celei de-a doua demisiuni alui Livescu, la Nr. 762 din 7 Septembre 923 :

Domnule Director General,

Neputând duce bun pe ca-e am primit-o delamei, ai acestui de-a li se .ctualele

rog sa binevoit a lua act, continua departe deiegatiunea ono-de sub-director al teatrului din Bucuresti".

Aceastä de-a doua dernisiune i-a primita. ne-voie ce conditiuni a fost primitä. Despre acea-sta nu vi s'a vorbit nimic ; a fost trecutsub o tkere echivoa, menitä sä deschidä câmp larg la totsoiul de sau bine, domnilor, a sositmentul aflati, directia generalä, primind ziva de 7Septembrie 1923 demisia lui Livescu, a adäogat cele ce

apostila :

www.digibuc.ro

267

va de serviciu".

Mai mult decât atât, adresa Nr. 762 din 8brie 1923, prin care s'a adus la cuno5tinta lui Livescu pri-,mirea -demisiunii, are urmAtorul continut :

se face cunoscut, vi primit dinde sub-director al national, delegatie ce v'arn dat art. 6 diniegea teatreloir.

aduse

Multumiri pentru serviciile aluse teatrului ! Impresio-Lant, nu este ? Retineti data : 7 Septembrie 1923. Dv.,

procuror, place logicanu gasiti la 7 Septembrie 1923 ar fi planat pestecapul lui Livescu cea mai de direc-tiunea n'ar fi pus pe demisia lui o atât de

? rog reflectati pri-vintä.

domnilor, cum de ce a Livescu fotoliulde sub-director general al Teatrului National. Ce s'atrecut ? S'a petrecut ceva cu totul cu

teatral. Dintre misterioasele culise, un judecAtorde instructie colectiv mod inopinat aparitia. Evorba de comisia de anchetä instituitä deMinisterul Artelor, diriteo initiativä ce dorimproblematicd. e se la data cândcomisia de bizara-i aparitie, Livescu eraplecat Ardeal turneu de propagandd culturald. Nici nuvisa omul despre ceva chiar i-ar fi trecut prinminte nu-1 interesa, ca unul ce era

Se dela sine, - cea mai elementard psicholo-gie ne-o Livescu n'ar fi plecat ruptul ca-pului Ardeal, s'ar fi simtit de putin vinovat

o e pe cale se impotriva sa. Ar fimas la fata locului, ca infractor, nu-i placese depdrteze de comiterii infractiunii, pentru a trage

urechia, a supraveghia anchetei, laa face interventii in favoarea sa.

www.digibuc.ro

268

Ori-cum, e de relevat de abia comisia decând un ziar, cred,

domnule procuror, cotidian nu era organul oficiaral guvernului, care instituise ancheta,

sale niste insinudri, din cari se desprinded ideia,vinovat de neregulile curs de cercetare ar fi Dimitrie

Aparitia acestui pe care anumiti intrigantiinteresati au s'o speculeze, o deter-minaserd, se mintea lui Pisculescu credin-

articolului chestiune este Livescu. Datoritáacestei credinte, un resentiment firesc sufletullui ca urmare o anumitá conceptie pornire, decare acuzarea viitor profitul necesar pen-tru atingerea telului, pe care promotorii urmdreau.

PiscuIescu nu cred curajul desmintd,prim n'ar fi interesul sdu, voi

atunci voi valoarea sale,pentru propria-i pentru apärarea

vescu, al doilea pentru-cd am acipe cari le-a fäcut la confruntare d-lui judecdtorde instructie.

latd, ce citim la fila 125 din dosarul ins-tructiunii, care contine confruntarea dela 12 Noembrie 1923dintre Plopeanu :

Cu vre-o zile de apärusegazete dela care eu eram

ca princinalul autor. Imediat mi-am dat seama, alci trebue säLiVescu".

$i-a dat imediat seama ! 0 propriecum de ce se ; ea n'a putut fi deck provocatáde trägAtorii de sfori. de adevdrat este in totPisculescu, care a avut are afacereconsecventelor, la aceeasi confruntare, a avut imprudentasä demaste opera sugestiunei, a tot timpul afost. Continui lectura :

M'am la de aestmi-a comunicat o care a in la acesta

pe mine tot ce s'a la teatru".

www.digibuc.ro

269

Plopeanu a confirmat in totuliatá ce-a declarat :

trei-patra a venit la mi s'aare acuzä de tot pungä$ii, pe

ie-ar fäcut la Teatrul

demonstrat dar, domnilor, intrigantii pier-dut i, din primul moment, prin abile,au provoace discordii animozitdti, in scopulbine determinat de-a pe Livescu a-i dusmani

la ori-ce.Faptele pe cari le-am relatat, n'au un

caracter episodic ; ele constituesc puncte de o gravitatepentru-cd sunt de a valoarea

vezilor acest proces. apar mai vieatunci când vreme ce ocohorta clevetitorilor rosteau nume de persoane insi-

aceste nurne nu se rele-comisiunii de Nici-odatd in fata acelei

comisiuni, din special o dovedesc, --numele Livescu nu au fost rostite.mintiti, d-1 prilejul instructiunii orale, a spuscategoric, despre Livescu n'a se

organelor oficiale, deck atunci când BarbuVasile au primul contact cu jude-

de instructie.Astfel se de ce comisiunea de anchetá a

juns la urmdtoarea concluzie :

Abuzurge neregulile cad total in sarcina persanaluluiadministrativ interior. Acest a dazatiuni, care acorda ce nu In atari

rezultd neindoos, cd drectiuni, ce succedat, santstrane de de sus".

se ce directiunea ge-a teatrelor a crezut nemerit un

comunicat, procedeu exceptional care mi sedeck atunci se constatd, opinia e alarmatáde vesti neintemeiate.

www.digibuc.ro

270

citesc, pentru documentare, textulnicatului oficial ziare ziva de Octombrie 1923:

Directiunea generala a teatielor ne :

Comisiunea de ii-a terminat cercetarile TeatrulNational din Bucuresti. La acest urma a descoperitserioase nereguli, ai autori

carora se vor ouvenite. Fostele acesteisung de neregulile constatate".

Ati observat, cred, textul comunicatuluiconcluzia din raportul cornisiunii de onepotrivire, din punctul de vedere al redactdrii, darmare, incalculabil de mare, din punctul nostru de vedere,cari, istoricul faptelor, intelegemesafodagiul acestei Comisiunea de atri-

raspunderea abuzurilor personalului administrativ in-ferior ; acest cuvant a fost eliminat din cornunicatul oficial.

fi fost oare o o ?faptelor subsecvente ne va dar

edificati. La Octombrie 1923 membrii comisiunei decheta, ca opinia la Teatrul National a-

nereguli abuzuri depersoane cercetdrile

Ceva mai la data de Octombrie 1923nea mai pe vechile

pe cari izbutise le descopere, fericita intâmplaredase prilejul constate noui abuzuri chiar

f cercetdrile. lurcu interesant,nici Livescu, nici Pisculescu, nici nu maila teatru !

Ce mai de fäcut ? Ne-o spune raportul comisiuniide Citez textual :

ca in cunsui cercetarilor priv'toare la o

a institutiunei, a ;:ebuit dintrecari chiar sul cercetdrilor noastre, eleclama pe cari, Ministru, in drept le

dar, trebuiau sä urmeze sanctiunile aceste sanc-tiuni, singur ministrul drept le

www.digibuc.ro

271

asteptati, de sigur, s'a procedat rapor-tul comisiunei de a fostnisterului Artelor. Amarnicá desamagire ! Raportul comi-siunei de a fost retinut sertar. De ? Rámânesä tribunalul din succesiunea faptelor din chipul

care itele au urzite. Un ar spune,concluziile din raportul comisiunei de anchetáceau anumite scopuri tendinti ternerea,cel raport odatá ajuns la minister, nu va sesi-

parchetului.Ce s'a mai petrecut din ziva care

misiunei de dospirea sertarele direc-? A avut reintoarcerea triumfald a lui Livescu din

turneul de propagandd culturald. Zicem triumfald pen-tru-cá ce citim in adresa Nr. 50862 din 4 Octombrie

pe care i-a trimis-o Directiunea a teatrelor,sub semndtura d-lui Valjean :

,,Ca urmare la referatul dv., asupra decursde in Ardeal, de noi de dv.,

em onoarea a va face cunoscut, ca: ministerul muncascopul romdneSti in

manifestare de gratitudine, subliniatá decordarea unui surplus de gratificatie báneascá, e ostrigatoare, cá la data de 4 Octombrie 1923, când raportulcomisiunei de fusese se in sertaruld'rectiunii, aceiasi directiune nu vedea Livescu unpus infractor, aci, de-ar fi ar fi retinut elogiile,

sertar in care raportul comisiunii

Un alt eveniment e acela, Livescu, odatá rein-toarcerea lui, luând cunostintá despre diferite clevetiri, cari,ou tot comunicatul oficial, amestecau numele lui in ches-tiunea fraudelor dela teatru, indignat cu drept cuvânt,s'a hotarit publice ziare o scrisoare-rdspuns,

gura tuturor pescuitorilor turbure.Mai 'nainte de-a publicitätii acea scrisoare, a

tinut aducä lucrul la cunostinta directiunii, i-a pre-

www.digibuc.ro

272

zintat conceptul scrisorii proectate emätorul :

motive b'ne determinate mi-am dat dindeiegatiunea sub-directcor al Teatrului National din Profitând

demisiunei mele, sä atade dupe vechinoscute procedee. Atâta pot le resping indignare

sau Demisiunea mi-a adresa Nr., semnatä de Director general al teatrelor prin care mi se

aduceau

Valjean, citind conceptul väzând, nu este indicataclresei, la care se aluziune, amabilita-

tea-i bine pe concept cuvinte:

762. A se cerceta repertoriu".

(ss)

Prin aceasta mentiune directorul general nu luiLivescu un simplu serviciu biurocratic, chip demoire ; cu autoritatea sa veracitatea conti-

in conceptul scrisorii-räspuns, care, purtând aceastáintärire, a fost datä publicitätii. nu crecieti, domnilor,spun povesti ; am aci documentul original !

Livescu dar tot dreptul se creadä linistitlele se ele Se doar mareleeveniment al iesirei raportului de dinsertar hotärfirea a ministrului. Ziva de 22 0e-tombrie 1923 aduse o mare deceptie o surprizd. Inaceastä zi avu urmätoarea operatie : fraudelesävârsite chiar cursul cercetärilor comisiunei de

singure scoase din sertar, dar sä fie deferitenistrului pentru a decide, cum raportul, furä trimisedirect in cercetarea justitiei.

continutul plângerii adresatá d-lui Prim-Procuroral Trib. Ilfov la Nr. 1022 din 22 Octombrie1923 :

Domnule

.,Trebuind fac strict necesare la instalatia electrica aTeatrului National, am aprobat un deviz de reparatiuni in valoare 12.000lei. In ultimul timp urmând sä spre marea mea mirare,

www.digibuc.ro

3

prezenta a dela pentrulei, 40 dela Casa Conescu pentru lei 18.891, 50.Ambeie firme furnizat Teatrului National

in am inginer Popescu constatetot ce se intrat National

d-1 mi-a o lade de este

'inspector ai teatrulai d.cä o au in

-tutiune, vä a ordona o cercetare a

acesta se cerceteze neregulicart voir onoarea a vi senmala".

$i semnatarul petitiei, Valjean, avu grija:

administrative, carica Teatrului National".

Aceastá petitie fu cobinetului V de instructiepentru cercetdri.

De sigur, d-1 n'a putut ignor figuraseprintre membrii comisiunii de legat,atare, de concluziile raportului acelei earl

dispuie de soarta gestiunii predecesorHorde altfel, n'ar fi avut legalmente

sä vre-un demers decât autoritatea tutelard. D-sa,tusi, pierdut din vedere, ceeace concerne nouilefraude nu sä sesiseze direct parchetul,concluzia raportului, pe care-I semnase. De ce acest ; de ce s'a pripit sesiseze dece a innaintea ministrului, cdlcându-i autoritatea,care inspiratia ? sä examinez !

Tin doar vrerne ce chestiunea fraude-vechi, cea mai importantd, al doileamai bine zis plan de perspectivd, prin retinerea

sertarele directiunii, se trecu in primul plan,prin scindare, niste pretinse fraude laelectricd, cursul anchetei chiar, altele, carifie precizate, plângere sub de simplä alu-

www.digibuc.ro

274

zie Cu chipul acesta fraudele de au.desglobate din raportul comisiunei de sustra.je

hotárarei ministeriale.Acest fapt un relief peste trei zile,

la 25 Octombrie 1923, - scena Pa-de justitie, -o se deschise un personagia,

mascat, aparitia, intentia bine precizatä de-a o-o complecta schimbare de decor de-a muta

actiune in forul justitiei, astfel ministrului artelorori-ce de-a se mai pronunt chestia fraudelor dela

Cabinetul 5 de instructie, care conform art. 45pr. pen. pretinsele fraude noui, semnalate prin reclarnatia

de Teatrul National ziva de 22 Octombrie 1923,primi urmdtorul denim( :

Domnule

Afidad, ca fost cercetarea fraudelor comise curandla teatrul nastru privitor la materialele suntem cum sepoate se musamalizeze fraude cu mai grave cadau fost deja constatate de o comisiune de anchetA. Credern fapte,pe cari le lumea, de nu sau d-iDirector general al le-ar putea ; dar nimeni pe n'ar

; banii furati reprezintil truda noasträa actorilor".

Denuntul faptele a cercetare oreâ sfârseste astfel :

Ce este toate falsurile murdariile de Pis-culescu, pânä Director inaceastä afacere. d-sa, ca nu stea pe scaunul

tolereazd asemeneaUn societar, care a servit 30 de ami

Prin abilitate, sau datoritá altor circumstante,tia facu cada masca de pe chiphl personagiu,figura d-lui Bulfinski iesi la in toata splendoarea ei.

Nurnele continutul denuntului sunt consideratiunice fie retinute. D-sa aluzie la o pretinsä

a afacerii, ce formase anchetei admi-nistrative, mai 'nairite ca raportul fi ajuns la minister..

www.digibuc.ro

275

Termenii intrebuintati erau energici, violenti chiar. Directiaa teatrelor de ce a luat cunostintä de

nutul denuntului persoana, ticluise, sä sereactioneze. Nici de cum. Faptele au

vedit contrariul. Autorul denuntului sä fie dojenit,sau sufere consecinta resentimentelor, pe cari le pro-

de obicei, sufletul gesturilejignitoare ale subalternilor, s'a bucurat de osebite favoruri,unele comice, altele tragice, voi releva la timp.

Deocamdata opresc la consideratiunea deretinut, denuntul cu tot anonimatul,s'a ferit pomeneasca numele lui Livescu.

pentru fie mai regisoriis'alunece un decor de fermecatoare

sufite de cer. La 27 Octombrie 1923, pestezile dela data inregisträrii denuntului anonim de ca-binetul V de instructie, directia a teatrului

o reprezentatie beneficiul lui Livescupentru celor 30 de ani de artistica, pecari

Reproduc documentul, care semnatura d-luide oarece meritä fie retinut de analele judiciare.

de

Vi se face reprezeintatia din dese va da 30 de a D-lui I.

programul va stab d-sa de acord cu Directia".

Un alt ordin de serviciu, aeeiasi cuprindere subaceiasi a fost adresat contabilitatii teatrului,

reprezentatia se va da folosul artistului,ce se vor deduce cheltuelile serale de

De sigur, domnilor, o asemenea risplatä nu s'ar fiacordat unui artist, care la data de 27 Octombrie 1923 ar

vinovat de fraude sau presupus ca atare. potezacontrarie ar fi de crezut teatrul 30de ani de infractiuni la legea penali

In cadrul acestui feeric tablou, Livescu nu deseania, la ce se umbra culiselor. Nu

www.digibuc.ro

276

suspecta misunare din planul zis neutru. N'auzi mur-mural surd de rdutacioase, nici comanda la fringhii"

din gura regisorilor. Nid chiar cabala, ce se pusela cale impotriva lui peste doud-trei zile cu prilejul repre-

piesei Rosmersholm, nu-i atrase, buna lui cre-atentia asupra celor ce se urziau preajmd.

Pentru edificarea onoratului tribunal cred nemeritrelevez acest fapt episodic. Livescu fuseara reprezentatiei piesei Rosmersholm un grup organizatla galerie de dusmanii lui vor fluera. Lucrul acesta a fostadus la cunostinta autoritdtilor in drept, cabala a esuat nu-mai intimiddrii exerCitate de acestecum a recunoscut tribunalului aentusiasmului manifestat de public timpul spectacoluluipentru jocul lui Livescu.

Reprezentarea piesei Rosmersholm maio alta certificare a uneltirilor viclene, de cari Livescusi-a dat searna deck mai târziu. Rolul titular dinfusese ingrijire mod ascuns dublat. Era ode precautie pe care n'o explica, decât consideratia

Livescu va fi pus imposibilitatemai joace. Expunerea faptelor va demonstra, nu fa-

o presupunere.Ori cum, Livescu fu bruse trezit din reveria lui

tica numai prin formidabilul bubuit al calomniilor deslántuitede patimi de vreme ce reflectorul colportagiilor de

cu oSub influenta tuturor acestor lovituri de teatru, se

un anumit public, se curente de opiniune, pringestii dela sau din apropiere. Ceva mai mult,groziti de sgomot de lumina reflectoarelor presei.lanii infractiunilor, pititi in ungherele atelierelorspre a evita cursei pe care o deschizându-sela instructic., gata rostiascd pentruprima numele lui Livescu Pisculescu, noui

contra luiPentru instructia acest proces a fost, dela

in mod influentatd de o violentáinsinuantá campanie de de o nemai

de clevetiri si calomnii patimase, a de

www.digibuc.ro

277

explozie a cercul restrans al culiselorcuprinzând chiar piata forul justitiei, cred nimerit

fac o digresiune la istoricul faptelor de-rnonstrez, pe doctrina cea mai autorizatd,

de a putut fie atmosferd pentru primaa procesului deCurentele de opiniune, spune Tarde celebra-i lucrare

L'Opinion et la foule" prin raporturile mu-tuale ale spiritelor, prin influentele unilaterale reci-proce, datorite sugestiunei dela sau din apropierc.

Opiniunea, e din contagiunea dela la dinpersonale, din influente reciproce".

Pentru formarea opiniunei prestigiulmare rol.

Public sau t ate colectivit5tile se din nenorocire-iuclinare de a escitdrile urei. De acea

nicim nici-o vreme apclogistul n'a atât succes del

ce priveste pe care o exercitá ziselecronici judiciare, cari degenereazd uneori adevárate cm-nici scandaloase, rnenite verdicte anticipate deculpabilitate deruteze justitia chiar, pe

gresite, fie prin laude excesive premature fie princritici nejustificate, celebrul criminalist francez spunetoarele la pag. 76 din lucrarea enuntatá :

snot realitate cari ouire.sistibile. in diversificä conversa-

chiar ale acelora, ziarele, darcititorii de ziare sunt siliti urmeze fagasu1 for

a pune in escare mii de limbr.

Un alt mare francez, Dr. Gustave le Bon,cunoscuta-i scriere Les opinions et les croyances, ocupându-se de interni ai opiniunilor credintelor, aratä

ca pasiunea, puterea de-a transforma

www.digibuc.ro

adevar acea ce este util Interesul e dar adeseamai puternic ratiunea ,chiar asupra unor chestii, incari s'ar ea trebue fie

Sentimentele fixe formá obsedantd, calificatesiuni, constituesc puternici de opiniuni, de

edinte, consecintd de Oare-cari con-tagioase devin, ratiune,tive. pasiunile pot excita activitatea elealtereaza adesea justetea opiniunilor,vezi lucrurile sunt a le pricepe geneza.

la factorii externi, printre cari figureazdgestia, impresii necesitatea, Gustave le Bon

sugestia e puterea de persuasiune exercitatd nu numaide ci de anumite cauze ca afirmatia, prestigiul, etc.

despre modurile de sugestie, ele sunt foarte variate :mediul, ziarele, discursurile, actiunea individuald, etc. Gra-

reprezitd unul din mijloacele cele mai active. Avorbi chiar a sugera, a afirma a sugeramai a repeta afirmatia patirnd, a o ducela maximul ei de

despre primele ele sunt cele primite lain prezenta unei fiinte, a unui eveniment, a

biect necunoscut. Elaborareageneral, cu primele impresii,

gestiile intuitiei pure.vedea, domnilor, temeinicie aceste

principii, rezultat al adânci indelungi cercetdri afletului omenesc, atunci când le aplica la faptele acestuiproces, cu senzational.

Privind fenomenul sub o lature, acea a influentiimediul social asupra opi-

niunilor conduitei noastre o actiune nasteref voia la inferente inconstiente, cari ne

Mediul social chip general,ce influenteazd mai ales e grupul apartinem.

Individul priveste lucrurile ca adevärate sau false, dupesunt sau nu conforme cu opiniunile acelui grup.

individual se in colectiv.

www.digibuc.ro

279

$i ce credeti dv. s'aculiselor, viespar care masca Melpomeneitoate fetele, care invidia ura toate sufle-tele ? Admiteti sau nu, individual s'a pututva cel colectiv ? Admiteti opiniile formate medius'au putut propaga prin afirmare repetitie? Gustave lespune, afirmarea n'are nevoie se sprijine pe o

oarecare ; ea trebue fiesionantd. cred, repetate ale nu-

dusmani, pe cari fatalmente crease Livescu lateatru, indeplineau sau nu aceste conditiuni. .

Dar celait de propagare a opiniilor : prestigiul,autoritatea aceluia, care le Onoratul repre-

zentant al ministerului public nu va cred, mareleprestigiu al regisorilor acestei Intrebati rog peoricare actor, cunoaste ori nu prestigiul regisorilor cu

unei ?

Vine apoi, dupe cum Gustave le Bon, contagiu-nea fenomen psichologic al rezultat esteceptarea involuntard a oarecáror opiniuni credinte. Acea-sta contagiune nu se numai prin contactul direct alindivizilor. Cartile, telegrafice, simplele svo-

chiar pot s'o produca.. despre ziare, incalculabilesunt persoanele, cari neciodatd n'au alte decât pecelea ale ziarului Credulitatea cetitorilor, privintaasertiunilor ziarului e prodigioasa.

afacerea fraudelor dela Teatrul National presa axercitat, din primul moment, o actiune covarsitoare.colele senzationale, alarmante, s'au vesteascd de-schiderea cercetarilor dela instructiune, sä insinuezeexcite opinia pe aceia, cari erau chematiinformeze S'a descoperirea unor fraudenemai auzite de mai multe milioane. Judecdtorul de instruc-

a lost, de sigur, emotionat din prima dato-ritá acestor cauze externe de influentd. se

ce cu o pe care, de sigur, o lainterval numai de zile dela data primirii denuntuluianonim, a toti oarnenii cum se cade acurat cohorta defdimatorilor, un mandat de ares-

www.digibuc.ro

280

contra lui Livescu ziva 2 Noembrie dupace in ajun arestase pe Radu !

Acest neasteptat eveniment, - care produse dramao schimbare de decor : tabloul reprezentând

soarea locul tabloului feeric aljubiliare in benficiul lui Livescu, fu anuntat deo-bitä satisfactie. Presa cotidiand, de obicei foartenioasä, când vorbeste de magistrati de activitatea deastä se perdu laude la adresa d-lui jude-instructor.

dintr'unul dintre articolele ziarecea datä :

Anstructia afacerea oondusamull zel de Cabinetului 5 M.

Cu mult zel ! Ca cum celelalte pendintela cabinetul judecdtor ar fi fost mai putin ; ca

cum ceilalti magistrati instructori n'au pus punzel indeplinirea delicatei tor

Mult rog, dar de ce mult ? de ce erase spuie aceasta ? Merita poate acest

motivarea mandatului de arestre, ordonanta de zi2 Noembrie 1923 prin care d-I jude al cabinetului 5 destructie a dispus emiterea mandatului de arestare contra luiLivescu, aratä altele, ea se pe considera-tiunea, Livescu e Dericulos siguran(ei publice ar putea

Sau poate elogiile neobicinuite ale presei se datoraufaptului, tot atât de neobisnuit, i se destdinuise continutulmandatului de arestare. In ce inarticol, de care ne :

Pr'n mandat d-1 acuzat, in de sub-directorgeneral, prin abuz de autoritate a procedat la com:terea de ince se prezintau pentru materialele teatrului ; astfel, factura de

Himelstein de 42.000 a ordin se in ea,s'a furnizat 1000 anierica, se

turn zase de acel maasurile particulare aleLivescu".

www.digibuc.ro

281

Apoi ziarul, lux de amdnunte, relateazd ce-lelalte capete de : factura Gologan, factura

factura pentru reparatia postamentului sceniiacuzatia, Livescu abuzAnd de autoritatea, ce i-o

conferea fu.nctiunea de sub-director, a pe B.Räduiescu V. din serviciul teatrului, ca dinterialul confectioneze mobiletapiserii, lucruri cari au fost din averea teatrului.

Cu mandatului de arestare amIprimat Tribunalului surprindere, pe caremi-a pricinuit-o faptul de a fi reprodusä ziaraproape ad motivare a mandatului de ares-tare rn'am sfiit spun, d-1 judecdtor de instructiea fost victima miraj. ce s'au succedatmi-au dat dreptate.

Opiniei publice astfel escitate i-se mai servi unpretios,condiment. Livescu de abia fusese arestat ziarele,alimentate de dusmanii lui, informand publicul o figu-

dela tea.tru provocase un deurma une pe care o avusese o cama-

profitard de ocazie pentru a insinua, gestul ar fideterminat de Livescu cu intentia de-a da foc teatrului

a face urmele crimelor lui !De aci romanul-foileton numai era un

pas. Romanul de a fost parte realizat maiArestarea lui Livescu avu darul

scop pe care-I regisorii acestei drame judiciare.Unii utilizAnd practicabilele" totdin personagiu, care le con-stituia o pentru realizarea ambitiunilor de-a a-junge cu Bulfinski, denuntätorul, deveniplinitorul lui Livescu la mult rAvnitä dela Conser-vator, asteptarea definitivei In satisfacerea ace-stei ambitii acea favoare, caracter tragicros, la care am aluzie cursul mele, favoacepe care directia i-a acordat-o pentru frumosul gest de a-ilesni pe cale indirectd transpunerea afacerii din foruldoelnic administrativ justitiel. Bulfinseki mai ob-tinu favoarea de-a ridica ulei repre-

www.digibuc.ro

282

pe Livescu Tartuffe, asezat peristi!ulleatrului sub directoratul a-1 portretul

care atunci se bucurase de un dosnic.

Un altul care a tras folos din nenorocirea lui Livescu.artistul fostul elev, care zile arestarepuse valoare dublura rolului din Rosmersholm, pe care

crease Livescu. Altii fine, prin arestarea luiLivescu deschizându-li-sc calea pentru atingerea

mare ascuns tel, pe care nu-1 garanta câtusi de:simpla utilizare a autoritátii administrative.

Persoana la o parte publicullumea propriu zisá, nu prezinta

interes deosebit. se realizeze ceeacehagiu de se un

altä era realmente vizatA, de un altlumea politicá, care negäsind acces in propria-i

prin presa de opoziOune.Aurora data de 17 Noembrie 1923,

de chestia fraudelor dela Teatrul National spuneatre altele urmátoarele, sub titlul, Scandaloasa eliberare aprevenitului

laturea a Mavrodi, sub o gravdD-sa a

mai ori,s'o e acesta : Mavrodi sub o gravd,

.extrem de gravä In waste : mai are4. Mavrodi autoritatea conduce Vdtorur ? Mai d-sa

de-a i

?

Conducerea ziarului Viitorul", ce interesa maipe persoane. Directorul

sta ca un ghimpe sufletul Acesttrebuia chip chiar prin mijloace

disperate indirecte. Se Livescu, odatátat, va face declaratii contra d-lui Mavrodi aceatádeide o deceptia, pe care a provocat-o punerealui Livescu libertate.

www.digibuc.ro

in adevar, de desnädejde de pro-motorii inscenärii, prin glasuri mercenare, sub forma arti-

de senzatie. La 26 Noembrie 1923, ziar scria :

Livescu fcst pe cauf une. Deci, pasAvem sä-i d-lui Mavnodi : !

Directorul Viitoruluj respira mai usurat in zilele acestea. Sub-National a dela Deci, Livescu nu va

la

mai la vale :

Din d-lui reiese, ca areplici sus pusi. a cu Atuncicomplicit lui i-au sarit in ajutor, penoruca sä

Intelegeti finetea acestui ? Complicii sus pusierau persoand, a nimicire ovizau Aceastä era marea caredetinea fermecata lampá a lui Aladin, menitä,,Sezamul" celor mai dregatorii publice !

Arivismul cu toate indräznelile lui, poate tocmdin cauza, are pripeli ce-i pregatescfrangerile. astfel s'au petrecut lucrurile cazul dePersoana invulnerabilä, nimic nimeni n'oatinge. Livescu, de-ar fi o vecinicie, de-ar fi su -

toate chinurile näscocite de Torquemada nu puteaaduca acuzatiuni nedrepte cum n'a adus nid pentrua evita preventia, atitudine pe care a avut-o chiar deculescu, dintre acuzatorii inconstienti.

Livescu n'a opus orbilordusmani de viata-i constiinta lui, care s'aghemuit fermitate resemnare, timpul, mare pro-

de magic potolitor de patimi.Pentru a evidentia mai bine dedesubturile

cestei care ese din fagasul obicinuiritei, trebuieactiunea dramei noastre a fost

cinta Parlamentului. Ziarul Aurora", care devenise canalulde scurgere prin care-si veninul politicianii liberaliconspiratori, articol, pe care citat, relata ur-matoarele :

www.digibuc.ro

284

a fata edintaa seriitor, liberal, a

pe care oCamerii de sub

Ion Livescu, din cari .compuneau. camera, s'aaproape prevenituta!,

eliberarea,de con-

se recuza se se mai i

cererea de ginerele

de vinovat Livescu, nu purtea dinpe cale, se

ca chip se flagrana violare.a legii, a

dreptate d-luice are penitru a prestigiut

In oricare fi situratiaaceasta,opera de care Tara o

Aceasta comunicarea deputat liberal.trebue care prima

a a desbaterile de subDimancea. D-sa este Iliescu,

,avocat coleg de prevenitului Ion Livescu".

cum Domnilor, autorii inscenärii nu s'ausfiit de-a cele mai extreme rnijloace pentrutingerea pe care-I socotiau vital pentru ; atacurile

s'au indreptat magistraturei, când au-socotit cá opera ei le planurile. ceea-ce estegray, aceste erau pufin justificate.Pentru lamurirea dv., e nevoie spun cestiunea-restárei Livescu a trecut prin douá faze.

Prima a acea, când, dupe confirmarea man-datului de arestare tribunal, cu opinia a,d-lui judec#tor Calmuschi, prevenitul a opozifie la ca-mera de sub acuzare. Memoriul, care

aceastä materie, a semnat de mine de con-Niculae Durma N. Alimánescu. Tony Iliescu n'a

semnat acel mernoriu deci nu se putea spune,interesele lui Livescu camerii de punere subzaré, din complectul fácea parte d-1 consilier Diman-

care de altfel n'a fost nu e socrul Tony Iliescu.

www.digibuc.ro

285

In d-1 Tony Iliescu nu este cdsätorit cu fiica d-luiDimancea ; sotia sa e fiica din prima a d-neimancea. D-1 consilier Dimancea nu avea dar nici un motivlegal se recuze nici nu s'a recuzat.zitie 1-a impiedicat ia parte la ziva când ca-mera a statuat asupra opozitiei Iatä dar, cäterpelatorul, calitatea lui de poet consacrat, a fäcutparlament mai mult reverie... deck de censorde moravuri !

de-a doua a fost acea, când prevenitul,cc Camera i-a respins opozitia, separatä a d-luiconsilier Slätineanu, a solicitat d-lui judecator de instructieliberarea sa pe cautiune. Pentru sustinerea acestei cereri aupledat inaintea d-lui judecator Papadopol avocati N.Durma N. Alimanescu. Cabinetul de instructie a respinscererea e locul aci deschiz un mic parantez. carea fost principala consideratie pentru care judecator aref uiat sä admitä liberarea pe cautiune ? Descoperirea unuifaimos fapt acela s'a aflat cum Contabilul-ca-sier Teatrului nu poseda registru de Livescudistrugea cotoarele biletelor vândute biletele nevândute,singur, martori sä dreseze vre-unverbal !

gläsueste ordonanta de zi din 19 Noembrie 1923.In contra acestei fäcându-se apel la Camera depunere sub acuzare, un memoriu a fost prezentat deadvocati acelei instante, ca Iliescu celmai amestec.

De ce s'ar fi recuzat dar d-1 Consilier Dimancea, carese recuzase nici mai care nu era socrul d-lui

Tony Ilescu ? De dragul instigatorilor ?Vedeti dar, domnilor, actiunea parlamentará ce,

mod exceptional, s'a intreprins n'a fäcutaitceva, deck reliefeze mai mult dedesubturile politiceale procesului dovedeascá excesul de patimä cares'au tesut mrejile acest proces, proces care n'a fost

realmente, procesul lui Livescu.Oricum, e de priceput, atare

www.digibuc.ro

286

atmosferd si instructiunea pricineinaintea cabinetului 5 nu se putea face conditiuni impe-cabile. Ea a urmat stingheritd. D-Ijudecdtor Papadopol, pentru care am personal stima

admiratia, a devenit, vrea, unor influenteexterne ineluctabile ; d-sa a fost la un moment dat coplesit,strivit sub esafodagiul de niste persoane alprestigiu era a

la Numai astfel se pentruce autoHfalsurilor ai delapiddrilor, oameni de de o moralitate

la instructiedevenind de evanghelie ; astfel se pentruce acesti suspecti s'au bucurat de situatia privilegiatámartori ai !

s'ar fi putut d-I Papadopol de cinstea luiVasile Barbu Rddulescu, acestia erautinuti in slujbile dela teatru de directorul ge-neral ! decedatul croitor Gheorghe Nicolau amentinut a continuat atelierul decroitorie darea ordonantei definitive prin care a fosttrimis judecatd.

Lamartine spunea : pentruca cugeti trebue teizolezi nu numai de multime, dar de

Ei bine, conditiunile nefavorabile fatale in cari s'alucrat la cabinetul 5 deinstructie, nimeni n'ar fi putut

preceptului lui Lamartine ; nimeni, nicirul, nici cei chemati informeze justitia. De acea celemai multe au putut fi sugerate,la o parte pe cele interesate.

domnilor, istoricul geneza acestei

Pentru a aceastá parte a pledoarieimai am de relatat un fapt caracter apoteotic.

spuneam, raportul comisiunei denistrativd, ziva de Octombre 1923 a fost

sertarele directiunei generale a teatrelor,ghiciti cauzele acestei Ei bine,

a iesit la acest raport, a ajuns la destinatie ?

www.digibuc.ro

287

in ziva de 5 Noembrie 1923, peste trei deladata arestdrii lui Livescu ! In ziva de 5 1923,raportul a fost ministrului, datarzarezolutiei ministeriale, a fost inregistrat, sub No. 59839

ziva de 6 Noembrie 1923. Ministrul, prin apostila lui acenit avizul contenciosului cuprinsul acelui aviz cudata de 9 1923 :

financiar,cc dinreferatul adresat Artelor curvinte:

pesunteti ceretr.

a deciziunea ministerului, comisiunea a: directfaptele constatate de ansa, deschiderea pu-

pedepsirea pecred ministerul mai este mai

referatul.Afacerea mâna e sä

vazä actunea sa sede intitullatä de sau sd semai

Aveam sau nu dreptate, domnii mei, spun,regisorii acestei pricini, nu din ci

au raportul sertarele directiunei generalea teatrelor ?

sau nu presupun, autoritateaministeriald a fist nesocotitä ? De sigur, da.

Acest lucru observat chiar ministerul. S'a cálcatconcluziile unui raport, de chiar semnatariilui s'a trecut peste capul ministrului pentru a secrea acea despre care se vorbire incontenciosului, deciziunea ministeriald,asupra chestitmei de a se dacd,,trebue se in cercul limitat indicat demisiunea administrativd de minster, sau

se mai departe. diabolicul plan a isbutitdeplin.

In purtári si-ar fi meritatasanctiune promptitudine intârzierii mestesugite,care se pusese pentru inaintarea raportului. La noi autori-

www.digibuc.ro

tatea ministeriala a fost picioare aceasicare se libertatile individuale se desono-

oameni nevinovati pentru scopuri meschine !

Domnule Presedinte, Onorat Tribunal,

istoricul faptelor, v'am ce condi-tiuni s'au efectuat cercetarile preliminare

instructia a un voluminosa isbuti dea un caracter de

cum spune judele de instructie Gorphe dela tribunalulMarrene (Franta) :

dosar se de toateteza a n

conditiune voi dovedi, n'ofraudelor dela Teatrul National.despre ordonanta definitivá a cab. 5 de instruc-

tiune, ea se faimoasa de pdianjen, despre:care vorbeste Rabelais celebra-i ordonan-

a scape autorii infractiunilor, pe propuneaa retinut spre

persoane ce meritauBondarii au trecut prinCu aceste observatiuni, la examenul capetelor dc

invinuire, ce se aduc lui Livescu prin ordonanta definitivd.Voi chestiunea sub de problemd, purl

rationald, influentd a logicei sentimentale,care n'are ce procesul de

Ce se imputá lui Livescu ? mod metodiccontinutul difuz al ordonantii definitive, desprindemtoarele capete de :

Confectionarea de mobilier in atelierele teatrului,de stat din materialele tea-

trului :Afirmatia, s'a lucrul

www.digibuc.ro

289

acest material s'a luat trebuia fie luat din comert,instructia o intemeindu-se pe declaratiile co-incul-patului Pisculescu, pe martorilor : Vasile lo-nescu, Barbu lancu Rosenthal, Niculae Dragnea,

lonescu, Mihail, C. Niculescu-Baterie Tra-ian Cornescu.

H. Sustragerea de fonduri, prin introducerea innea : 1) a unor facturi de 2) a unor

false.Scopul : acoperirea parte a cheltujelilor necesitate

de cumpArarea materialelor pentru confectionatela teatru ; 2) procurarea de fonduri pentru ducerea trai

pe care Livescu nu-1 putea satisfaceca func(ionar.

Dovada ? Declaratiile co-inculpatului Pisculescumartorilor : Barbu Vasile lonescu,

Plopeanu.

III. Deturnarea unor sume de ban? provenite dinzarea biletelor pentru reprezenta(ii.

Dovada acestui fapt vinovátia lui Livescu,de instructie a tras-o din urmdtoarele prezumtii :

1) faptul Livescu distrugea singur cotoarele biletelorvândute biletele nevândute, contrar art. 82 din regulament

a dresa vre-un proces-verbal ; 2) netinerea unuigistru de din care se constata,ment, veniturile cheltuelile teatrului ; 3) faptul desiPlopeanu a atras atentia lui Livescu asupra nevoiei de-a se

un asemenea registru, nu s'a luat totusi nici-o; 4) disparitia registrului al casieritei de bilete ;

5) amestecul de furictiuni din partea lui Pädure, care fâceape casierul inlocuind pe situatie modtacit de Livescu ; 6) imprejurarea expertii n'au putut ve-rifica gestiunea biletelor.

In sfârsit, ordonanta, pentru a stabilifraude, s'a intemeiat pe o serie de expertize: a d-luihitect Läzärescu, referitoare la mat,-;rialul lernno3;alta a pictorului A. Murnu, privitoare materialele utilizate

atelierele de alta a tapiterului Mazliach, care aBiblioteca Marilor 19

www.digibuc.ro

290

avut delicata sarcinä, ca in colaborare cu RddulescuVasile aprecieze valoarea mobilierului fäcut de

Din cele expuse, serveste pen-tru a stabili faptele raspunderile de proba Indevär, ne fata unei probe compuse, atuncilementele de sunt eterogene, märturii pe de oparte, presumtii pe de alta.

Or, netägaduit este o asemenea spre a deveuiconcludenta, un serios control, o jadicioasäpiere a elementelor, ce o alcatuesc. Trebue,zeazä, drept Magistratul Gorphe inmarcabila-i recenta-i lucrare : La critique du

se tie nu nurnai de concordanta declaratiunilormartor, dar de concordanta intertestimonialä.

Martariile, cum spunea Bacon, nu se ele secantäresc.

Prima intrebare pe care trebuia pue d-1tor de instructie al cabinetului 5, informatii-

mai de a conohide exista nu caz decare este in principiu valoarea

element al probei compuse, s'a adunat,trebue pentru a constitui o

legalä? Pentru d-sa nu pus intrebare,ceeace din côntextul ordonantei puneminstanta judecatd.

proba testimoniald, pe care Laurent,dreptate, o pe cea mai fraga

vezi. De pärere careadnotat sub art. 361-364. Nr. 1, se

Märturia- e mod care,pe de-o pe

pedealtä parte, de esteDe acea care a de

oo deck In psoceduracare este imposibild, este obicineit

care se recurge spre a. la faptla 'este

a erorilor jukiare.

www.digibuc.ro

291

Aceste consideratiuni, domnilor rezultattristei experiente pe care a justitia vre-mii, prin larga utilizare a probei materie penala, a sfârsit prin a fundamental nentalitatea

chemati responsabilitatile le-airnpus o de conduita, pururi de

Pentru a face mai neofensivi pe agentii erorilor ju-diciare, Raynwnd in discursul rostit la 7 Apri-

1923, la Asociatia a magistraturii,rea recomandatiune selectului auditor:

n tezele prezintate de toaLe forornemente... o chibzuitá martorilor, desco-

eroa,rea ascunsä sub de sub cari

In ordine de idei judecatorul de instructietribunalul Marrene, d-1 Gorphe, a prctioasä lucraream citat-o, preconizeazd judecatorul puematoarele chestiuni:

1) Care este martorului sau aptitudinea luia face o 2) Care e obiectulnisusceptibil o depozitie? si 3) In ce con-ditiuni s'a Prima intrebare supune exame-nului: 1) moralitatea martorului, obiceiurile lui de onestitate

sinceritate; 2) Valoarea martorului din punct de vedereintelectual 3) Starea lui afectiva.

opresc pentru un moment aci. Iatä ce spune Gor-la pagina 112:

valoarea a e prim! principalul elementcare, fn avut-o in vedere juristii, preocupati

apioape de-a cerceta buna moralitate emai de sinceritate. mai ales nu se

in gura fi sigur, o

mi s'a sä fie nu fi de osigur, nu vorbeste convorbisilor clevetitoare de

de pe le blameaza

Negresit, se poate foarte bine ca un martor,

www.digibuc.ro

292

tul lui onorabil reputatia lui, justitia,unul din acele profunde rnobiluri de interes carifac constiinta Aceastä consideratie nu depre-ciaza nimic moralitatea martorului,sine e o de sinceritatea spuselor lui.

bine, in procesul de cei mai de martoriai acuzarii, independent de consideratie, sunt de omoralitate mai mult decât cum voi dovedi.

In ce priveste dispozitiile afective, chestiune caretinge fondul psihic martorului, Gorphe, la pag. 179, spuneurmatoarele:

totdeauca a fost bine prima conditiunemartor de-a fi materialmente moraimente

$i mai departe la pag. 180:

Sunt cazuri odioase, in cari un pe un inocentpropria-i

In sprijinul afirmatiunei sale, distinsul magistratCauvin, in care o servitoare, care-si asasi-

nase izbuti a fie condamnat un hio-cent numit Cauvin.

Apoi, procesele Victorine Salmon, Julie Jacquemin,bry, Lecomte, Réné Vieaux, etc., cari de o potrivä mar-

au fácut false zdrobitoare pentru acuzat, pen-tru a bänuelile ce fi putut sä asupra

Guilhermet, cunoscuta-i scriere: Comment se font lesErreurs Judiciaires se la alte cazuri.

In repertoriul Fuzier-Herman,Carpentier etdu Saint, Vo. Enquete, No. 938, vedem, jurisprudenta

admite foarte des, ca pe o de inláturarea unei depozitiuni, interesul al martorului

proces, sau animositatea lui in contra unei din seca ultimä decizia din 29 ian. 1923 afranceze, publicatd Gazette du Palais, 1923,

pag. 587.Trecând la pasiuni, Gorphe se astfel, la pag.

183:

www.digibuc.ro

293

Nu mai de deformatie deckt fortaoarb a unei vio1ente".

Si in ordine de idei, ocupându-se de spunela pag. 184 :

e perfid decât ura, care se ascundetortochiate exala la momentul propice, fru-moasei naivei formule a de a

ne-a adus numeroase exemple deprin procesele et

Lesnier, Marc- Aulif :

se adesea forma razbunrii.nu sunt, in de sentimente prea

curate când inculpatul e dat pe mâna justitiei,Lima sä vrea diferite pärti

putut potolite, nu profite de ocazie spr'e a sesub saoru

In Gancel Rossi mobilul falsei märturii afost

..La urä razbunare se mate invidia gelozia. Efectuieste asupra

In fine, nu trebuesc trecute vederea toate acelesentimente, pe cari le martorul cari pot repercu-

depositiunii lui. Când evenimentul observat atin-ge afectivitatea, aceasta poate reactiona, fie sub formä de e-motiune, fie sub de simpatie sau antipatie.

Tot atât de demne de retinut sunt efectele, pe cari lepot produce asupra márturiilor politice, cu totcortegiul de presiuni sugestiuni, cari transformä mar-

de spiritul de partid sau de grup, veritabilernarionete.

Veti cât de adecvate sunt acestui pro-ces toate adevärurile relevate de un magistrat fran-cez, marea experientd de oameni de fapte. In ce pri-veste categoria valorilor testimoniale cu caracter obiectiv,Gorphe releveazá erorile de estimafie.

www.digibuc.ro

sunt de frecvente evaludrile inexacte supra-es-- de cantitäti, ca Asemenea

peratiuni o dedificultdti prin ea care se poate

sub rezerve. Erorile de acest fel trebuesc pusetegoria erori de märturie.

Dar iluziile? Faimoasele procese Dreyfus, Re-nosi, toate celelalte sensationale citate de Uorphe,la pag. 70 urmatoarele, sunt vii, demon-

la pot iluziilemintii omenesti.

la in s'a putut oGorphe la 352 si releveazä

rLnd conditiile memoriei.

toate acest autor,se tirnp de apoi,

de care se pare,vreme,

de conditia timp, intervine sugestia.gem vorbim de autosugestie, ci de heterosugestie: sau desugestia exercitatd de alte persoane asuprarnartorului.

sugestie poate fie individuald sauindividuald dela ceilalti Pe

drum de a compare instantä, cari senose ocazia de a-si povesti

putin din ceeace nu Se depoate fie influenta, pe care o

mod reciproc, atunci ei fac parte dintr'un anurnit grup,prin ocupatiile se asesc contact

gati de interese comune, pe deasupra ascendentulPersoane, -care depind ordine Avem

atare situatie o sugestiune propagata pea unor derivate, ce o

din care nu se poateSugestiunea o determind, cum aratá Gorphe,

la söaptele din prea/md, ru-moarei

www.digibuc.ro

295

Montaigne a zugravit depublic pasagiu din lui, Car-

HI-a Capit.

Erearea se laerorii se clddeste

la mai departat e.mai initiatvins dinta. :

e de un pentru a faceaceasta adaoge el,

se pare, lipseSte

Sugestiunea, e atât mai puternicd, cumediul care se e compact. def

de un membru alsugestiunei-geuerale ; prin efectul contagiunei eroarea lui se

dela la cu o este ime--diat de diferiti indivizi.

ceeace este curio's, sugestiunea atinge spiri-mai cultivate.

Gorphe, la pag. 336, se oridne delei, de a presei:

presei mar-toate afaeerile sau in

care a fost in Germania 1876,o

cereetdrile justitiei, inla acestei

presä lost, a determinat pe numeroasedivergente mai fan-

acuzarea a fost a le in

Dar celebra afacere ?Aceste domnilor, fost ticluite pentru

-procesul Livescu. Oare, afacere, dea fost rolul pe care l'a jucat presa, presa

de regisori, din ale s'au oparte din informatorii justitiei?

Tot Gorphe se asemanatoaregestiunei este influenta succesive,- asupra altora:

www.digibuc.ro

296

O amintire, care a capatä oei, care juiru-i noui

s'o evocArile ulterioare. Aceastä ina ca cristalizärii

(Gorphe, pag. 367).

Un de conditii, in cari se poate o marturie,cele din monwntul

Forma in care ea e oasupratoti psichologii, in lui au studiat che-

n'au sa releveze dedepozitiunei spontane relatare sau povestire, acea a deprovocate prin chestiuni (interogator).

"Raspunsurile in multe chipuri,ràspunsuri pe baza de amintire : in amintirea e putin

fluentatä de altele, ea a de interogatorkileanterioare; 2) Ce ? Nu maiele sunt consednta care ale

presupuneri vrea le 3)memoriei : ele dictate de care pune

in gura

Gorohe stabileste, Stern o seriede gradatii sugestivitatea chestiunilor: 1) de-terminativd, interogativ: Cumsau se avea o Care culoarea

2) intrebare complet Avea ea sau nu o?" chestiune e mai precedenta,

ea cere optezi doi ai unei alternative; 3)t-ebarea da nu": Avea ea o sau Päldriaroz? 4) intrebarea expectativd da": Päläria era poate roz?

5) intrebarea expectativä nu": Päldria nu era roz?sau albasträ?" intrebare excludetea alte culori; 7) ipoteticd, caredeed, sau : Care e culoarea ?" In cazul

care e sigur de existenta päldriei.dupa ce consecintele la cari pot da

nastere din aceste spune urmdtoarele,pagina 381, pe care ar fi bine toti aulicata misiune de a stabili .

www.digibuc.ro

mod general, cele mai-acelea, a o sugestie ; primeid:oaseal caracter sugestiv este cari rdspunsul,

ca intrebärile incomplect sugestive. Foarte adesea carenu-§i de pe care o opereazä marforului, care-ipoate fi mult sau mai sau lui.Aceasta La pe : in de faceadesea se de cea E absurd ; totde ca atunci, un bactereolog preparatele

murdar".

Ei bine, domnii ierte-mi-se, dar instructia cares'a afacerea fraudelor dela Teatrul National, a fostatâta de putern spune, citind

s'au luat inculpatilor, räspunsurile consemnaternartorilor, cari lasä sä se vazä se

reascá tot de sugestive cabinetul5 de instructie s'a fäcut psichologie, pe nestiute, de felul

categorisitä de Binet !märginesc aci documentärile mele doctrina-

le privire la märturii. Nu o voi face cu riscul chiar dea trece drept pedant. E prea multä patologie in aceastä afa-cere, pentru a nu socoti de datoria mea, printr'o docu-

cât mai amplä, justitie martorii acu-o de granit, peste care acestia sä nu trece

nici odatä chip!

Ati ascultat pärerea unui magistrat francez. Voiacum opinia unui medic psichiatru anume a d-ruluimond Locard, directorul laboratorului de patie dinLyon. Acesta, lucrarea-i, devenitä crimi-nelle et les méthodes scientifiques, prin a arät, cásunt diferite feluri de martori de märturii: martoruldiat, care a avut perceptia a faptului; martoruldiat, simplä a lantului oral; martorul de se" sau dere sui", a cärui márturie constitue o märturisire sau o plân-

martorul de altero"; ocazional martorulprofesional.

Ocupandu-se apoi decd ea poate fie de altera(iuni

verbale.

www.digibuc.ro

298

In ce priveste fenomenele, zise colective, distinsui prac-tician se astfel, la paginile 55-58:

Nu se poate, in considera o fiinta izolatalumea exterioard, senzat'a primita. suiere, omai mai putin de actiunh, cari modifice

o departeze de adecuarea la fapt. Din momentpoate sa nu fi lost atunci aceasta fract'une de se

psidiolog'e a multimei, adicä o conceptieSenatores boni viri, senatus bestia. (Tacit).Martorul-mul( me, dupa a zis observa,

reactioneazä individ. martorul a observat singur,adied in cari n'a deformante alecoleetiv, perceptia lui mate fi lacunard de imagini interpreta-

raportul e cules re.prezintä de omologie-: Constitue se rnarturia Din

intenogat mai incepe ceeace a unoraIn cursul exteriorizdri, mai decât prin medi-

simple, el interpoleazá o serie de glose e.Mai intâi in rol mod progresiv important, etc. Poves

la cea de-a reeditare e o opera complexd, carea un rol mult mai mare imaginatia

produatcare. $i se prin auto-sugestie primal procesuilui deformator, caruia poate da numele de cristalizarea

Spusele martorului la rândul de altii colportate.ca o ce testimonial..

Svonurile se : care se cu mai multa resigurantd, care glasues:e mai mai timizi.

sugerate se arnestecd cele memoriate sau sepentr'un fenomen gregar, a marturiei se

poate veni : este consttuitd. Mahalaua este: se de

povestesc cu o siguranta de atâtea orifin va fi acela, care va desprinde acest mit indiscernabilele urine

ale originale !acum am avut vedere sinner, acela care un singur

moment n'a deliberat de-a farda adevárul. In mod sau individual,constatarea n'apsicho-fiziologice, cu inconstiente, semiconstiente idea,ca nu se face un räu, ce se poate usor In

cari cele mai bone, ne apare ca o ca-a faptelor'.

domnilor!Srisg pentru procesal Livescu,

www.digibuc.ro

299

care constitue el in lui, o adeväratä caricaturace o monstruozitate judiciarà!

urmärim pe Locard in-interesantele-ei expuneriasupra falsei märturii, pentru falsificarea märturiei,,ditä rea credintä, caracterizeazá márturiile cele maitante din acest proces.

Locard, ca Gorphe, motive, caricitä martorul fardeze ceeace crede adevärat moti-vele semnalate de Locard :

Adesea minte sau se de fiecompromis. care a asistat n'a

pentrucä In care crima era o decare i-ar fi greu ca de

's'a In acea care-apoi de-a furniza versiunile mai contradictorii, cele

Plauzibile, adevkul, arol, in se amesteca tragicul.

Interesul. caz, in interes, este regulaacela al cauza prin mijloacele, intre

alt tip de interes este alcare pe un nevinovar.

Cred, domnule Procuror, cä sunteti acum pe edi-&at. regula aceasta, consacrata, nu

pe martorii d-v favoriti, Vasile BarbuC-ia !

alt mobil, Locard care e de acord totiie rdzbunarea.

,Denumtarea scop de räzbunare,forma scrisorij anonime. foarte rar, ca un asemenea atac

-se facä

Scrisoarea anonimä! Bietul domn Bulfinschi! dreptd-sa s'a finete. N'a pomenit denuntul

-säu lui Livescu; dar e cert a voit sä aducä acestpe tape. Dacä nu l-a pomenit, e cä se asteapta o

cadä masca de pe fatä, voia in calitatea sa de a-

www.digibuc.ro

mator dupe catedra dela Conservator se cá vizasechiar pe Livescu.

Dar nu pierdem Citez tot din Locard :

se ce gäseste inde adevärate : si fuerint

Dusmani necunoscuf, atuncioricinecrede, cä ceva de aducerug lui de surcele.

Atunci tâsnesc, ce se credea vechicari dragostea se in ; se cari

amarnice Mai ca un martor sä artokleauna se I-acu

Fost-a oare jude-instructor al cab. 5 de a-ceste atunci a instructizfacere? d-sa vre-o concluzie dinde depozitii, context din se desprindea pornirea

mai multi dintre martori contra inculpatului Livescu ?Inteles-a d-sa Livescu e prototipul inculpatu-lui, care din primul moment a plutit atmosferdpatimi de ?

In dosarul histructiunii se gäseste o de o impor-tantá capitald, despre care d. judecátor Papadopol nupoate fi avut care, ea e sufi-cientá pentru a dovedi câti dusmani crease Livescumea culiselor, unde poate sä o dusmánie.

Livescu a fost arestat ziva de 2 Noembrie 1923. Por-tile inchisorii de-abia ziva de 3-Noembrie 1923, urmdtoarea fu adresatá dhrCaracal la penitenciarul

Maestre demnitate, ce-aila mare, la

Stiti cine semnatarul acestei telegrame? oare-care cabotin Malcoci, care plätestecu o veche pentrucá, pe când acesta ocupa fotoliulsub-director general al teatrelor, refuzase au-

www.digibuc.ro

301

torizatiunea de a-5i prin Ardeal caraghioslâcul,tr'un turneu de propagare a ridiculului printre minoritäti !

un exemplu caracteristic de infamie dusá la; un exemplu, din care numai un recalcitrant

poate deductii. Dar ce oare, numai astfels'au manifestat marile de cari Livescu erajurat, s'o ? Am avut personal ocaziunea sä lerific le inregistrez, pe când Livescu se afla preven,§i-i asistam familia sfaturile incurajerile mele. Insau rânduri, am asistat, pe de o parte la misterioase con-orbiri telef onice, prin cari necunoscuti, de cea mai

au avut sinistrul curagiu de-a la telefond-na Livescu, pentru a o felicita de arestarea sotului ei.

a fetita lui Livescu la una dinaceste chemdri telefonice. Mi5elescul glas a vársat prinnia telefonicd veninos comunicat : D-ta e5ti,

? Ce, nu te-ai cu táticu lare5ti ?" Copila era prea pentru a pricepe cumplitaaluzie.

Dar scrisorile anonime de injurii, pe cari le-amit d-na Livescu absenta sotului menitedurerea, s'o exaspereze ! numaiprin romanele de senzatie s'a putut intâmpinä.

continudm expunerea doctrinald.Aláturi de mobilurile enuntate, Locard vede o sorgime

márturie

acum cel dea ne da e ne gândim la usurinta cu care lumea primeste

sgornotele mai mai Se pare chiar,se face ou atât cdt acuzatia e mai

mai mai desbrdcatd de verosimildate.de saicn sunt totdeauna un d'e cuvinte calomnioase.

E, zicea Bourdalaue, o zi, insourtä vreme, opera a de de de precautil de

cumpätare". cele acelea, cele mai infameacuzat'uni usurintä acceptate. Un ziarist spunea :

salä redactie, nu se un peste, untagist, sau Pederast, apoi, de sigur, n'are nici

... sunt acceptate färä ontrol, pentrucä nu-sdecât pe jumätate ; sunt penu cä e la moda. le

suporti fiindcä e mai bine fii defaimat, decât

www.digibuc.ro

302

e inculpatul, care un magistrat decace- a descoperi un sub care l-au acoperit

Livescu, domnilor, n'a fost fericit din acest punct de ve-dere. Singura lui este, va dv. pe magis-tratii perspicaci, cari descopere subrâcioasa masca, pe care a 'ncercat i-o lipeascä pe

La se pasiunea.

,,Caracteestica cauzelor celebre, smaie Locard, e de a face pecari se ele opinlei Ratiunea

de-a pentriu acele mai sträine de-a vedea

tirocesul anumit favorabil acesteiesti direct amestecat, sd cauti in de si de de-a

... pricinle de Ease pasioneze Prin ea simtin de executori populare.

Ea va dicta care oce tebue spue. Nimeni nu va mai pentru

ci contra mantatitor este. Astfel, cdt un proces penal mai dificultateres, cu mai de e sarcina care trebue

Temerea a momentul, cândam ajuns acest pretoriu. In dv. gäsim opunerile martorilor, cari au fost cu ingrijire culese, vor fitrecute prin sita deasä a unei interpretári chibzuite,zitä de tecnica juridica, preconizatä de

In fine, pentru termina Locard, capito-falsei in care numitul autor intro-

duce pe mitomani, cari tind confunde imaginelete cele memoriate, ceeace constitue mania

ei, vin sugestionatii. Locard aratä, cum opoate fi nu numai stare de dar

in stare de Chestiunea prea nu voisista asupra ei.

Trimit la pag. 75 din Locard.

www.digibuc.ro

303

numai reproduc ad critica rezumativäprin care Locard proba testimoniald

Acest mod de proba ca foarte compromis. risi-pite ; perceptii lacunare, pe cari turbma inatentiunea pentru ce

procesul, dar martor, pe cari le turburd emotia pentrufaptele, cli,rect; defectele denatia, care le defonneazd; amint:ri ce se uzeazd, pe cari fiecare evocare

altereazd in mcd gray, o interpretare transformäintr'atät, incât o colectiye,

imaginea placulpa sugestiunile reciproce ale grupului de ; minciunej is-ter'ce a rn'tomaniei, a sagestiunei sau a tot ce a tre-cut iatd. tabloul, bizar tot ce-am

Or, n'am avut in decât :

e un nimic de partea celui-interlocutor pentru conseryarea ce ne rdmâne sta-

Atingând aceastä chestiune, cu Locard, nebine seama, vom oarecum susceptibilitatea dis-

magistrat, care conduce cabinetul 5 de instructiune.Credem räul, pe care sä vom face, eun nimic alâturi de binele, cu caracter general, ce se vadesprinde din niste cari suntem fermi convinsi,

trebuesc catechismut judecdtor deinstructie.

aproape pamadoxal, Locand la pag. 80, afirmi, ca primi-ideal märturiilor ar fie un mut, bine fonogral.

Trestiile, cari repetau confidentele regelui Midas,chetatori nimic nu li se In realitate nu

; culegerea odela

Dupe acest preambul, ilustrul scriitor vitiile deperceptiune de transmisiune ale cari facsä deformeze mArturia primita", ce sunt raport cu in-teligenta, pertinenta independenta lui.

In ce priveste inteligenta, ea joaa esential de afur niza martorului primele sugestii.

cunostinta atestimoniale, fie prin serioase cunostinte psichologice a-

www.digibuc.ro

304

dânci studii filosofice, fie printr'o lungä experientá

.,Im textual trebue sä totcatueste personalfiatea sa El trebue

mai relge, nici spjrit de El trebuesurd soaptelor din sä ignore ceeac:e vrea poporul, exige presa

cceace place ignore nu se mainici la la glorie.

aouzatul vietima au saycamarazil lui..."

,,A toete necesare untrebätorului age dificultate a o potrivä sä cât de

inerente märturieiInseamna absoluta vanitate unui atare de probä.tare atât degatoriile-i succesive, ordonate, conduse, o

inevitable; va text ce nu concepe ecu

Ocupându-se de tecnica interogatorului martorului, Lo-card, la pag. 87, preconizeazd forma, care märturia treebue sa fie :

sa fie pe cât posin liber.Marturia povestitä sä aibä e inschimb molt mai la ingerogator... sddevie sugestiuni.... sä se fereascä de ceeate Binet numestememoria care chestiuni pun pe un

se in sau cutare sens. Se va maiales de chestiunile, cari tenator,

doritor de a place, ceeace i se in modDaca trebue sä sugereze, suges-tiunea. Trebue sä ne de versiunile strict concordante produsestabilirea testimoniale Cu o serie de

considerald ca

Am terminat Locard. iertat am stdruitatât. absolut necesar. Aplicând la spetä

cari le-am reprodus, va rezulta, indubitabil, probatimoniald, care a servit de reazim ordonantei definitive, einfectatd de toate vitiile, cele inerente tuturor

agravate printr'o gresitd, pe carejudecdtor de instructie a utilizat-o aproape constant.

www.digibuc.ro

305

Cititi, rog, cu luare aminte numeroaselece s'au luat inculpatilor la Veti gási

ele chestionarul sugestiv tip, gäsindu-1, veti puteausor explica auto-invinuirile pe cari amiculle-a adus nu numai toptanul, dar o surprinzdtoarefluctuatie, care dovedeste, plutia pe niste valuri sugestive,a realitate a fost nevoit, cele din s'o recunoa-

singur, spre stupefactia chiar a lui.Acest fenomen sa produs, dupece fostul director

al teatrelor grin brevetul de corectitudine, pe cari i-l-adat in instantd, l-a scos din reveria sugestivd a culpabilitátii,dându-i in timp cuvenita deslegare, pe care ode obicei, ipnotizorul când retrage pasele-i magnetice.

Cititi de o depozitiile principalilor martori aiacuzarii veti vedea, declaratiile veritabile clisee ste-reotipe, nu sunt decât rezultatul unor intrebäri din categoriaacelora, pe cari datele $tiintifice sugestive. Leit-motivul teroare", elementul cantitate, e

sugerat in toate depunerile, astfel se de ceinnaintea tribunalului, datorítá adagiului cesante causa,htur effectus, toti martorii s'au retractat, unii dintre ei, cafochistul Voiculescu, gura se pusese arátárinuntite, ce priveste dimensiunile sau cantitdtile unor anu-mite materiale, a declarat, in uimirea e certat

n'a pututinforma instructia din acest punct de vedere.

Dar palinodiile d-lui Dumitrescu-Bumbesti ?Sa fim drepti, d-1 judecdtor de instructie nu poartávina, sunt foarte multe declaratii, cari primit suges-

tia din Tot ce i-se poate imputa e, n'a s'ocunoascd.

acum, pentru a prea lunga mea expuneredoctrinald, dati-mi voie fac apel la luminile unui pro-fesor de drept penal. Am ales pe Garraud, cáci de el ne ser-vim mai des la pentru edificarea justitiei.

francez, tratatul de instructiunecriminalá, sub Nr. 373, preconizeazá sinceritatea mano-

trebueste apreciatd, mod subiectiv valoarea

www.digibuc.ro

e nevoie le personalitatea, viata anterioa-obiceiurile, onorabilitatea. faimoasa

de Napoleon, dupe cucerirea provinciilor renane: Ullcinstit, prin mArturia lui, n'ar putea face se

un pungas, pe doi vor putea face fie con-un cinstit".

Doi pungasi ! S'ar päreae, i Napoleon s'a gândit laprocesul Livescu. care, coincidentä, ava pe Napoleon pe scena Teatrului National. Cu doiacuzarea voeste sä obtie condamnarea lui Livescu !

Intr'o ordine de idei, sub Nr. 374, Garraud araaconditiile de crezare ale märturiei se altele.

la de stabilit.

Când proba tinde stabileascg, nu faptul ci

prima devine de doilea grad. martorulteaza ex partis", sau cele dela o persoana strainä ex

indirectd - ex credulitate, - printie cu marturia ex scientia, e o regula de circumspectiune,

i se poate sustrage. Prcba par renonimde, mo-ralitate, ea o probd in nta judecatord trebuesä fie circumspect.

Trebue sä recurgem la testimoniometrie. de inlui de probe.

Trecând la chestiunea incompatibili-materie de Garraud, sub Nr. 400, spune

urmdtoarele :

Trebuesc din instructia cr:minala suspecte, cariar vitiate prin situatia a autorului Exista un marede e'rcumstante, cari exclud slabesc de credibiiitate, oe labaza Credibilitatea martor de unment: cunostinta sa despre faptul, depune, - perc,3ptiememorie, sa - veracitate

Apoi, sub Nr. 405, dupece imparte incapacitátile ab-solute relative. spune :

absolute au cauze : una naturala, alta legala, c'eresultâni dinteo stare fizica cu calitatile naturale, cari le

dintr'un de aptitudine sau care

www.digibuc.ro

307

Vorbind de absolute, Garraud, la Nr.406, ne trebueste märturia tuturor

cari prin starea nupot importanta rolului, care-I au desunt imposibilitate de-a informa justitia. Legea francezâ,ca cea noi, - n'o spune,

dela sine, câci are de nu-si-formeze convingerea, din informa(ii luminate sincere

Critica a e dar o obligatie pri-

de departe suntem, domnilor, de acele vremuri,toate spusele martorilor acceptate färä nici-o cen-

Garraud, printre incapacitAtile absolute, rânduestealtele, sugestia, de aceasi pärere e Le Poittevin,

codul lui de sub art. 156,26-29, 30-37.

sfârsit, sub Nr. 408, Garraud, ocupându-se de incarelative, ca rudenia sau alianta, calitatea de deremunerat parte atinge o chestie

interes palpitant pentru procesul nostru.

Citez textual :

Se provace márturiazatilor, cari n'ar putea deckbaza propriei Ce se Glason,du et. des Institutions de l'Angleterre, VI, pag. 788) cândtitle mai pot date de vin complice ? Te abtilresti, pentru a-1 face vorbeasa. Acest devine, se

de Reine", bizarä institute, care permite acuzatorului publicmai term

ceva existá francez.Evident este, care se gAsesc

e permis sub prestare deunele contra unele mi-

; nu se de incompatibilitatea,,care e de vitieze procedura, n'a

pe le dau co-acuzatil sausimple

www.digibuc.ro

auzit, doninule Procuror ? rog sincerrecunoasteti acuzarea, in procesul de a avut in-geniozitatea a bizara institutiesub témoin de la Reine" !, institutie din fe-ricire in dreptul nostru ca francez!luat pe pe Vasile lonescu, pe Ro-

ca citez deck nume, din coinculpatisau i-ati trarsformat martori ai ! Drept

unicei baze pe care au furnizat-o prinrätärile interesate, s'a asigurat impunitatea ! pen-

fi l'ati poleialazei legale a pi ! Ati sä acoperiti vitiul

sub un juridic ! Admir abilitateamerg acolo in consider

pro:edeul ca c eroare, ca o Nu-mipot pe care dv. ati pus-o stäruind

eroare, chiar atunci instructiainexistenta teroarei a provocarei, a sdrentuitväl juridic al scuzei legale, admisä de instructie. Nu-mtipot explica impasibilitatea de care ati dat chiaratunci ati fost pus formal ca, pe baza fap-telor noi survenite, deschideti actiunemartorilor dv. enuntati, conferindu-le astfel calitatea pecare dela inceput trebuiau s'o proces : de

!

Dar pentru-ca dv. ati refuzat sä ostrigatoare, menitä, de-ar

vederea, sä onoratul tribunal va s'orepare, depozitiile suspectilor dv. martori ri-dicând astfel acuzatiunei efemerul postament, pe care acercat creeze !

domnilor, de ce am abuzat cu citatele.toate anomaliile acestui proces, in liniamente

generale ale unor principii juridice, cari pun procesuldelor dela Teatrul National pricini, pe caristiinta le ca de erori judiciare. deosebire:

de eroarea nu se va consacra printr'ojudecätoreasca ! (edin(a se suspendd).

www.digibuc.ro

309

(La redeschidere)

Perie(eanu Domnule Presedinte, OnoratOdatä stabilite principiile, ce carmuiesc delicata amärturillor, examinAm, la lumina pedeam6nuntul, toate depozitiile fäcute de acuzdrii..

Pentu a fi metodic :

PRIMUL CAPÄT INVINUIRE : MOBILIERUL

Vasile lonescu :Intre parentese, acest sinistru personagiu, a fostfunctiunea sa de al atelierului de al Teatru-

lui tot cursul instructiunei, a fi osuspendat func(ioneze !

Arätärile acestui martor interesat sunt de u-nele sunt minciuni pure simple altele constituescdictii minciuna.

a) Minciuni :

1) d-lui judecätor de instructie a o evaluarea intregului mobilier confectionat de Livescu a-

telierele teatrului:

Pentru general am lucrat, câtturméoarele: 25 de brad cu de stejar la din str.

de o valoare circa 7-8000 lei la data, când am lucrat; odin de stejar pentru 24 12 scaune stejar

dulap de brad demontabil; o de stejar scara deintrare cu stâlpi ; o garnbturä stil régence... ; patru lus-

truite sufragerie de lade jur imprejur. Toate de lemndrie... coste

70.000 lei.130. Dos.

Inaintea tribunalului a recunoscut nu-siaduce aminte valoarea materialului lemnos intrebuintat,cru explicabil pentru nu cantitatea acelui material.

mi-aduc ce de a la in-

www.digibuc.ro

310

cert dar, d-lui judeator de instructiemartorul a mintit, de calcul.

2) A declarat tribunalului, a lucrat totul

materkdului teatrului:

am d. Livesou

Desmintirea i-a dat-o ajutorul Florea Simionescn:

dosar :iucrat in in orele de serviciu, nu eram

glomerati, o balustradä de stejar pentru cash, ce o are in Bucuresti...ne-a dart de atelicrului de el

chiristigerie.

Minciuna e gäseste explicarea in conside-ratia, Vasile Ionescu sä acuze cu chip pcLivescu, de la care, cum vom dovedi martoriitri, bani, pentru a din materialul necesar,

uneori cumpere din banii buzunarmaterialul ca Livescu sä viseze

car despre aceasta. Cu modul acesta el Teatrulpaguba institutiunii!

3) La instructie, in ziva de Noembrie 1923,junul arestdrii lui Livescu, a declarat:

Jar adaog, mobila régence" a lost tot in ate-

(Fila 87. Dos instr.).

lancu Rosenthal, ajutorul lui Barbu l'a

pentru Livescu s'au tapisat o de lucruriafarä de garnitura de régence, care s'a in atelieru( particu-lar al

(Fila 130 Dos.

4) La instructie, constrâns la confruntarea din 2Noembrie, n'a voit recunoascd, a primit decâtsuri, sustinând lucrdtorii n'au fost plätiti:

www.digibuc.ro

311

N'am prima nici odata bani Livescu pentrumaterialele intrebuintate confect:onarea

d,rept ca am primit dela vre-o 4000 lei,in multe Tate.

(Fila 101, Dos.

Desmintirea:

Martorul Mihail S. la instructie, audierea din16 Noembrie 1923 :

Sunt luc,ràtcr in atelerul de al Teatrului deo zece mi-aduc in primâvara am fost euDragnea Niculae, de mesterul Vasile la

acasa, sa uluci.... Pentru aceasta am fost deLivescu suma de 200 lei'.

Martorul C. Iliescu, atelierului mecanic al Tea-National, la Tribunal :

Acum vreo ani la poarta Teatrului National din str.nu pe Vasile lonescu, de tâmplarie al teatrului

de vine,mi-a cd vine d. Livescu rni'a spus,j-a dat 6000 lei lui personal".

Martorul Simionescu, tâmplar, la tribunal:

Am in in de servicju, când nu 2ramo de pentru ce o are in o2ntru

lucrare ne-a dat la lei".

Martorul a erau lucrätori impreuná cu eLcert dar, Vasile a mintit atunci, când a

spus, Livescu n'a plátit lucrätorii.5) A declarat tribunalului:

D-lui Caton Teodorian i-am lucrat un nu anu s'a intrebuintat material".

Desmintirea:

Martorul Vasilescu-Valjean, înaintea tribunalului:

Pe vremea mea am adm:s o datá acest Meru, vorba dela teatru atelierele pentru Ca-

www.digibuc.ro

312

ton eodorian, care nf-a ca sa permit lucratorilor cade cu materiahil Caton cu platä se repare

mobila, s'a la cassa

Observärn, nu vorba de un singur scaun-tot s'a dar nu la Cassa teatrului, cum din eroa-re a d-1 Acest lucru reese din chiar depozi-

Caton Teodorian la instructie.latä aceastä depozitie:Martorul Caton Teodorian, fost membru in comitetul

teatrului, la instructie :

de tapitierie al nun de s'a uzeze de

pentru am cend pennisiunea a

d-lui Director general al teatrului, de a lancu Rosen-thal la o garniturd de mobild

ce-mi de Ungurii, stat la mine o-material al din 4 loi de perdele de alte

de rnolton alb i-amlei. D. Director binevoind da, ca de condei,

autorizare, lucrul s'a de Rosenthal,600 lei, in de 500, un nu se alunsese,

mi se(Fila 134. Dos instr.)

Dupä cum vedeti, din versiunea d-lui Catonar cä Vasile nici n'a avut amestecreparatia mobilierului tot cazul, plata aceleiratii nu s'a fäcut la Cassa teatrului, cum a afirmat d.ci lui Rosenthal, care a bägat baniiDealtminteri, nici nu ne putem inchipui, cum s'ar fiformat teatrul speculator al muncii particulare a lucräto-rilor

6) A declarat tribunalului:

Nu s'a lucrat d-lui acasa; i-am tri-mis doi nu ce au tiu ce

Desmintirea:Martorul N. Soreanu, actualul sub-director al teatru-

la instructie

www.digibuc.ro

3

Am rugat, ca dela teatrului,liber lucreze in de teatru, du-

lccuinta sr. 24, de metri pe patrucea de a de patru pe trel. La s'a

trebue cari vor 3.700d-lui V. de d.

fostul inspector al teatrului d. Ghita leatrului. Amasteptat dupe care s'au adus scandurile mpreunäeu zile Acestor le-am

300 lei V. i-am dat 500 lei

135. Dos.

bine, domnilor magistrati, ce ziceti? S'a auzit o maisfruntatä decât aceea a lui Vasileprivire la efectuate d-lui Soreanu? V'a spus, curusinare, sub prestare de jurämânt, cä nu dacä s'aucrat d-lui Soreanu, nici din ce materiale, când a-cesta a recunoscut, Vasile a supraveghiat per-soanklucrärile. V'a afrimat nerusinare, cä nudin ce material s'au fäcut când d. Soreanu arätat, a plätit Veti când voi con-tradictiile acestui martor patologic, la grad apins inconstienta.

7) o minciunä termin cu acest paragraf, so-cotesc, e destul. Inaintea d-v a declarat:

ea a dat afara un electrician, care nu i-a o lu-

Ascultati desmintirea:Martorul Alexandra Stdnescu, atelierului de

tricitate al teatrului, Tribunal:

D. Livescu n'a nici un din atelierul electric pemotiv, cd nu i-a

Sânteti, cred, domnilor, pe edificati despre ia-dul sufletesc al acestui martor al acuz6rii, prototipul marto-rului de rea credintä.

www.digibuc.ro

3.14

b) Contraziceri.

1) ce prive$te luerdrile executate pentru Soreanu:

LA

Am d. Soreanula pentru

; le-am din4erialul ordinul

; d. nu mi-apoate-la directie sä fkut

(Fila 145, Dos. instr.).

LA

Nu s'aSoreanu ; eu

nu ceaufacut nu din cer:ale".

dar, toate la instructiune amelele d-lui Soreanu au fost luate din teatrultii,

dv. a atins subit de amnesie. pierderede memorie intreaga-explicatie. Dela datacând a depus la iristructie a in tribuna-

putut da seama, lui, cuni dusumeleleluate din materialul teatrului, coroborate declara-

tia d-lui Soreanu, pentru cumpdrarea acestora lei, evidentiau obicinuita-i

de a dela oameni pentru demateriale, le din comert, leteatru, banii. procedase Livescu.servând pericolul a foaia, s'a

Combinati contradictie cu minciuna-tot privire la d-lui Soreanu, reflectati o i

veti ajunge la concluzia ne in prezentamartor de un pe care acu-zarea n'ar fi trebuit nici nu clestele,,cum sä facá din el colaboratorul !

Intre lui Vasile declaratiile contra-dictorii ale Soreanu, d. judeator de instructie a pre-jerit pe ale celui din bine a

ce Livescu n'a intrebuintat o atriumfe declaratiile necinstitului tâmplar? Ori

www.digibuc.ro

315

directia teatrului n'aveâ program arestarea d-luirearm?

2) ce priveste materialele pentruvescu.

LA INSTRUCTIE.

a toateefectuate pentru a spus

Toate Jucr4ri denumai ce am pentru d. Lives-

coste circa 70.000 lei".Dos.

LA TRIBUNAL

Uitând de evaluarea pe careo la inistructie, s'a apucatdetaLeze :

Dupä aprecierea mea 25 m. decostau 8.100 ; masa

de 5.000 scaunele 4.560lei; 3.500 ; balustrada n'onot aprecia ; garnitura(scheletul de 13.000lei, 4.500 lei valoarea materialu-lui ; 1.000 .... 8.750 lei

5.250

Adunati, domnilor, toate aceste re de detaliu indica-te dv., veti ajunge la un total de 53.660 !oc

70.0000, totalul la instructie! nu credeti,divagatiile numerice ale lui Vasile s'au oprit ad. 'Tot

dv. a spus:

Lucrilrile acestea efectuate pentru altul ar fi costat 150.000 lei".

Cu alte cuvinte, ar fi avut un de Portois et !

ce swnele primite Livescu.

LA INSTRUCTIE.

Cu 2

brie 1923, a declaratEste drept insä, mit

d. Livescu, ca vreo 4.000ceasta in multe rate".

(Fila 101. Dos.

LA TRIBUNAL.

Dela d. Livescu am primalucrärile 5.000

www.digibuc.ro

316

cum vedeti cei 4000 lei instructie au puila tribunal, este mai caracteristic, dv.

nu i-a mai botezat bacsis"! la aceastä consideri-depozitiile martorilor Al. Maria Petre,

Gheorghe Zamfirescu, C. a. din alece nu pot fi puse la indoialä, Vasile aprirnit bani dela Livescu, diferite rânduri pentru diferite

el a recunoscut procesului, a6000 lei, 5000 lei veti de-

duce de e contradictia reticenta acestui marbrasupra acestui punct.

4) Alte contraziceri:

LA INSTRUCTIE. LA TRIBUNAL.

A sa toate lu- Mobila a lanecesitate moU- sculptor varticular...."régence s'au fäcut atelie-

teatrului.la 87. Dos.

se coroboreazd cu declaratiade martorul lonescu chiar d-lui

rdecátor de instructie:

mob:lei s'a lucrat atelier".la 123. Dos.

II. tapiterului Barbu Rädulescu.

Dati-mi voie prezint pe acest martot de soi, pen-tru care, dat am epuizat toate calificativele energice

Vasile Ionescu, nu mai potrivit. Acest mester,mai mult decât tapiter, a functionat el atelierteatrului tot cursul instructiunei n'a fost o suspen-dat. Când depozitia dv., capul

atelierului de tapiterie. ce indeplinitdirectia teatrului, seama nu mai are de ce

.sá-1 menajeze, l'a concediat pe ziva de 1925,

www.digibuc.ro

317

ajutorul lui toate La timpvoi vorbi despre faimoasele lui operatii

Falsitatea acestui martor dintoarea combinatie de minciuni contraziceri:

La 2 Noembrie 1923.N'a sä a pri-bani dela pentru lucrári:

Toatece Teatrului

iar dinnu

la 97. Das.

LA TRIBUNAL.

A fost nevoit recunoascä, cäi s'a dat bani

dintre materiale inLivescu :

Suma de 42.000 lei mi-a dat-o ca-sierul in urmase

De câte ori luam baniLivescu

luiScaunele

presatä, care amsoma de 5.000 lei, cede pe o a

I-am Livescu opiele cbrioarä.

Aceastä .rnobilá am atelie_calea

26, din inde 3.000 lei,

ce i-am din cassa pe o.a lui

Este exagerat, domnilor, spun, cä o ataree precedent justitiei ? Cei mai cinici dintre

nu permis vreodatá ceva. sustiide 2 Noembrie 1923, n'ai primit nici un ban Livescu

confectionarea mobilierului, determini prin acea-arestarea unui nevinovat, apoi, asaltat de

apärárii, sä nevoit sä nu mimaicä ai primit bani, dar cä bani sä-i-conform destinatiunei, pentru cumpärarea materialelor din

bägai buzunar, susträgeai materialul din atelie-rele teatrului!

pentru ce a suferit Livescu calvarul pre-

www.digibuc.ro

318

ventei pentru ce a fost trecut pe sub furcile caudine ale! nu credeti, a primit bani numai dela

cassa teatrului in contul lui Livescu; acesta i-amärat multe diferite sume de bani.

ce-au aceastä privintä martorii

Martorul lancovescu:

Am Barbu tapiterul, a lucrat d-lui Livescupiese mobilier pentru casa pentru a pret

bun mare, deck acela pe care-I dela mine".

Martora Maria Petre:

Am lost de multe ori la d. Livescu, care am pu-tut sa d. Livescu a pe pe tapiterulNational_ am vAzut pe d. Livescu tapiterului mai

de lei; am vazut câtevade lei pentru mAtasea perdelelor din

Martorul Gheorghe Zamfirescu:

(pe ducându-se la caseta de banitea lyuzunar diferiti chiar detile, ce le Nu m'am mai de aproape de le face,.

a perdelele allele".

Martorul N.

Pe d. Livescu director la Teatrul National, eramd-sa prânz, a Barbu tapiterul teatrutlui. D.

poftit jos la au discutat chestiuniacute, care d. Livescu o de 7-8000 lei pre-

transperante ce föcut, la careca-i va prinde bine casa, ce o acum.

Am convingerea, aceste desmintiri categorice auvederat pe deplin falsitatea depozitiilor martorrect interesat, care, pierzându-si capul, a pria aa el culpabilele-i minciuni.

2) 0 Inaintea dv. n'a voita sävArsit fraude la Teatrul Mic, a declarat a

iesit in cele mai bune conditiuni.Cât de bune au fost aceste ocnditiuni reese din

toarele

www.digibuc.ro

19

Ion lancovescu:

Am avut Barbu in carem'am convins, este

carechiarunni decor, chiarl'am din o de 30.000 lei, la care

a de acest reparatiaa prins incorectitudini

Martorul Scarlat Froda:

Recunosc scrisbarea care datade 25 Oct. 1924, acul ei; lost de mine,

In scrisoare, pe care o aveti la dosar d. Froda,calitatea sa de administrator-delegat Tea-

trul Mic", aratd, Barbu Rddulescuconturile, o speciald,

la un anurnit post o mai sub for-la un alt capitol. D. Froda maia putut izbuti afle, Barbu Rádulescu prezentase

ori la aceeasi valoare de 30.000 lei.Apoi, mai releveazd, pentru canapea fotolii la-ase Teatrul 24.000 lei,fectionatä material de calitate, teatrul aputut-o utilizà, din care zace

ungherdrept, Barbu nevoind

tribrmalului incorectitudineleMic, a se apere este explicabil. Dartrebue omitem, toate tägdduelile minciunile sale suntopera culpabilului,. care se acuzând pe

b) Contraziceri.

-LA

A ziva de 2brie data aresthrei lui LiVescu,

a lucrat

1) LA TRIBUNAL.

A cddin

teatrului, toate mate_s'au din

www.digibuc.ro

320

Tot d. Livescu am lucratcu materialul teatrului la

casei 4 perdele masägobelin... I-am mai tot d-lui

tot din teatruluipiseria de piele 12

de stejar... Tot pentru d.vescu am lucrat la odaia din treidraperil de verde, a in-trat vreo 12 m. din

din materialul teatrului.(Fila 98. Dos.

TOT LA

In ziva de 3 Noembrie 1923 :ce a enumerat serie de lu-

furnisate lui Livescu: transpe_rante la veranda", o

pentru covorulpe 12 m. scara, ogarniturä de biurou, fotoliu

de de cdpri-oard, a :

toate aceste lucruriteatrului national".

(Fila 103. Dos.

Aceastä era numai a-supra albe ; celelaltele cumpöram din eu personal.Mobilierul dela d. s'a

materialul dinras, de

; numai niste s'audin national,

fä ce se gäsia in pästrarea mea....Pielea de bergrlam cumparat-o oras ; baniiItiat dela casieria teatrului un

contul d-lui Livescu".

Aceastä surprinzAtoare dezicere ofaptul, cä arätärile fäcute la tribunal lapozitiunei, erau destinate sä desmintä propriilefäcute tot tribunalului. Iatä, adevär, ce a declarattot dv.:

Tot d. Livescu mai are subsolul d-sale patru draperitaceste draperii le-am eu din care fusesepentru teatru".

Tot din depozitul National s'a mal. luat de d. Livescu 12-14 pres, care s'a pus scarä la subsol; tot metri de cares'a pus deasupra presului". Tot de mine s'a tapisat d. Livescu o ca-napea reiat, materialul teatrului.

I-am Livescu piele de capriAceastä mobilá am lucrat-o in caleadin materialul teatrului".

www.digibuc.ro

drept aceste rnincinoase declaratii le-a faceiasi A debutat ele, memoria trädân-

pentru când audierea lui acontinuare, a sfârsit prin a proclama adevArul,

tot mobilierul lui Livescu s'a cu ma-terial din oras !

2) LA

ziva 2 Noembrie 19231.efectuate la

lui levalneze astfel :

4 perdele fatd de masd gobe-lin, care poate coste peste 10.000

Tapiseria pen-tru 12 scaune de ; tapi_serie poate coste 8.000 lei".

(File 98. Dos.

2) LA TRIBUNAL,

acestor scade ea pen.de

flarea, care o ziva2 Noembrie 1923 :

gobeliin deau o valoare de 7-8000 lei".

Scaunele le-am tapisatcare am

suma de 5000 lei"

Veti de contagioase au fostevaluâri, chibzuit eronate, deoarece eoarea a cuprins petapiterul expert Mazliach, care raportul de

colaborarea lui Barbu Rädulescu!

3)

de 2 Noembrie 1923.A speriat toat

pesensationan sä a-

Livescu :Dela venirea Livescu ca

director al Teatrului National, oteroare a pentru noi

cramde de peintruLivescu,

97. Dos.

Marilor Procese

3) LA TRIBUNAL.

La tribunal pierdu memoria,ski:a de 12 1925,

a si-a de-:

inculpatuluiscu ca subdirector la

lucrat pentru mobiletapiterie".

am maiputut audiat

urmgtoarememoria, si-a repetat

Pe vremea când era d. Victortimiu general am

21

www.digibuc.ro

2

TOT LA

ce provocase arestarea luivescu prin declaratia de mai sus, inziva de 3 Noembrie 1923, nu maiera de util sä adevärul,a inceput rec.apete memoria :

Mi-aduc aminte, cä pe vremeaera Vctor director gene-ral al teatrelor, am hicrat pentru d_sa

teatrului o cutea de ; pentrucabinet Antoniu tot o sofa salteade

103. Dos. instr.).

o o saiteade cari se gäsiau cabineluld-sale ; la plecarea d-sale din

a luat aceste obiecte'.pens 'n sac,

apoi sä se explice,penible :

Astfel am am facutd_lui instruc-

tie consemnatä la dos. instruct unii,fila 103".

:

De asemenea prin acest timp ammai lucrat pentru Teatralpentru biroul de o

sofa o saltea ; de cab'nettoniu dormea teatru pe aceastäbilä ; la plecarea d-sale aceastä un

Mai e nevoie, donmilor, de comentarii? n'ar unpsihiatru pue mâna pe Barbu prezinte

amfiteatru, ca pe o vie ce concen-ea toate anomaliile, izvor de falsä märturie!

Nu pierdeti, rog, din vedere nici imprejurarea,jutorul Iancu Rosenthal, dv. a spusrele:

Victor Eftimiu i-am garniturä,pea, moar roz ; eu n'am luat nimic pentru

tiu, dacä s'a Aceste le fäceam la atelier inde

Admiteti Barbu Ràdulescu, atelierului, n'avut cunostintä de confectionarea unor ce se

atelierul condus de el, pentru directorul

4. LA TRIBUNAL.

A la inceput, cätionarul teatrului nu putea face lu-

:

Eu functionarul TeatrulliNational nu puteamticulare".

4) TOT LA TRIBUNAL.

In :

La Teatrul Mic am fäcut lucrári,de oareoeTeatrul Naronal am libertatea de-a

www.digibuc.ro

323

Admirabil!la de-al treilea martor al acuzárii:

III. Márturia lui lancu Rosenthal, ajutorul lui BarbuRadulescu.

Acest martor afirmând la instructie, mobilierul luiLivescu, tapisat atelierele teatrului, a fost plátit baniiteatrului, n'a fácut altceva, decât reproducá spusele luiBarbu Rádulescu:

Livescu s'a o deteatru, de garnitura de insä toate eraudin banii teatrului, spunea Barba pe

(Fila 130. Dos.

Acest punct al depozitiunii constitue, dupe cum vedem,o relatare ex auditu partis", sau ex auditu alieno", dupá

vom pe autorul informatiunei, Barbu Rädu-ca parte proces ca o Or, ne

amintim ce spune Garraud: márturia indi-e o de circumspectiune, cáreia judecátorul nu

se poate sustrage.Cu mai mult aceastä normä trebue observatá

cazul de fatä, care care a informatia,tea prin aceasta o apárare de invocat la momentul oportun.

In afará de aceastä observatie,rului Rosenthal o serie de contradictiuni:

1) LA INSTRUCTIE. LA TRIBUNAL.

a bani

"Rar dädea Livescu câte osau de

130. Dos.

Nu mai vorbeste de ci spu-ne da bani

D. Livescu dädea300

la Rosenthal cifrele au pui, prin molipsire. Maigray e sunt martori cu cari s'a stabilit d-si eun martor

www.digibuc.ro

324

Maftorul I. Sahighian, regisorul Teatrului National :

Arn auzit tapiterul a lucrat d-luicare i-a lucrul, chiar

Martorul Elizer Semo, artist la Teatrul National:

M'am zi lafoarte Liivesou,

Martorul Sabin Petrinca, electrician la Teatrullar:

zi Rosenthal la Livescu acasälucreze d-sale,

Dar la ce ne puteam dela un Rosenthal:Cum e turcul pistolul!

LA

A deearat :Tot el

este obligat de Livescu,ca sä incarce factureletru-ca sä scoatä cheltuele mobi12:or

chiar de atunci,vescu bani pentrumaterialului sau plata lucräto-rilor, din e

incarce facturele".(Fila 130. Dos.

2) LA TRIBUNAL.

A confirmat la acest lucru:Am auzit de mai multe ori pe

bu Rddulescu atunci,i se de d. Livescu,

persomale cu materialulteatrului nu mai st'e säce materialele facturi".

Apoi imediat si-a modificat dec:a_ratia :

Nu mi-a spus Barbuspus d. Livescu

rele. M'-a spus Barbu Rädulescu,din d. Livescu pretindefacä atâtea lucruri din materialul tea_trului nevoit sä factureleteatrului".

supus at prin a

ce procesul-verbal:

Martorul Iancu Rosenthaln'a auzit nici pe Rádu-lescu de lactura in care s'atrecut in dese la instructie

www.digibuc.ro

325

ne, l-a auzit pecä malt pentru

rele".

De cum nu era sa-si? o curatá inchipuire aceastá afacére ?

din acest crâmpe de depozitieo exefcitau martorii, asupra altora ?

3) LA

In de 16 Noembrie 1923.

AStiu, Livescu s'a

degarnitura de régence, care

s'a in particular alBarbu

Dos. instr.).

4) LA TRIBUNAL.

Lasä a sefäceau eu materialul tea-

Am auzlt multe pe Bar-Rädukscu

i_se d. sä-tpersonale materialul

Ai-a dind. fac

atätea din

3) TOT LA

In de 28 1923.

la o intrebare sugestivä jude-de

sä precizezseriesensul tapiseria.partrs'a o mica

in atelierul

Aceastämat_o tribunalului

TOT LA

Vorbeste de dineu ban!

teaTapleria s'a

'nuCredinta este,

s'a confeetionat cudin comert banii

www.digibuc.ro

326

Credinta aluzie malitioasA, cre-dintä numai nu putea fi ! Iudaicele argumentAri ale

Rosenthal m'au obosit. trecem.

IV. Niculae Dragnea, lucrätor in atelierulde

De ce s'o fi intemeiat d-1 jude instructor pe aceastänu Acest martor a lucrat la uluci.

La instructie a declarat :

m'a cinstit pe mine pe Mihail St. Mihail cu200 lei".

La tribunal a declarat la fel, cu singura deosebiren'a mai pomenit de :

D-I LiVescit daft 200

Deci aci din depozitie, Livescu

De nu reese- din lui Dragnea, cumLivescu ar fi avut cunostintä de provenienta materialuluilemnos la confectionarea ulucilor sale. In totzul, martorul a declarat, nu Livescu a plátit saunu materialul teatrului.

ce a spus dv :

,,Nu a Teatrugui

In fine, acest martor al acuza-rii a proclamat sus tareinexistenta faimoasei terori :

vazut pe d-1 Livescu ordone sä-i lu-crari s'a cineva".

D-1 judecàtor de instructiune nu mai dat oste-neala, cerceteze printre lucrdtori, Livescu terorizasau nu ; d-sa s'a multumit cu simpla declaratie a acelora,pe cari trebuia scoatä din pentru acest motiv,tiv care nu trebuia compromis, prealucrurile.

www.digibuc.ro

327

noi ne vom permite luxul de-a ne acestmartor al acuzdrii.

V. lui lonescu, in atelierul de:

Acest martor s'a mdrginit spue la instructie, rezu-mat, mobilei lui Livescu s'a lucrat atelierul de

al Teatrului, de sculpturd, care nu s'a efec-tuat la teatru. (Fila 132. Dos. instr.).

D-1 Procuror va fi, cred, de acord, aceste nupot servi de acuzatiunei, pentru aci nu se

Livescu confectionat sau nu mobila atelierele tea-trului ; ci a plAtit sau nu materialul.

VI. lui Mihail St. Mihail, in atelierulde

a vorbit la instructie tot despre uluci, alucrat 3 - 4 zile, nu o a spus Dragnea,

a primit 200 lei.(Fila 133. Dos. instr.).un martor al cu care

Livescu lucrdtorii.

VII. Martorul C. Niculescu-Baterie, fost intendent alNational, azi decedat.

Cu tot adagiul de mortuis nihil nisi bene", interesul su-perior al recomand pe acestcedat. Niculescu-Baterie, pe functiuneade intendent al Teatrului National, calitate eraun adevärat depozitar al materialelor acelei institutii.

ce ne-a spus fiul care i-a luat locul, dupemoarte, depozitia pe care a dv. ;

care aveadecorurilor; acum primesc eu

rialele Teatrului pentru la o

Se dar, decedatul Niculescu-Baterie, care,era de materiale, atunci adepue la instructie, era un martor, de se" sau de re sur,

märturie constituia o veritabilä märturisire.

www.digibuc.ro

328

vedem cari au fost luijude instructor. Le reproduc ad litteram" pentru a tragepoi concluziile necesare

pentru Liveseu in atelierul Teatruluimaterialut teatrului eu teatrului, o

rog, intrerupere. Nu vácuvântul acesta sumedenie ? depozitiiletuturor martorilor. ne apare sub forma de cliseu verbal.Din lucruri : sau s'a intipärit mintea

cale de sugestiune reciprocA, convorbiri prealabile,sau e un obicinuit al care instruia. Urmez :

u demobla de salon, al de a lost atelierul de

de a atelierul teatrului, au.osttapisate, ele numai ata ; de

la poleitor in s'au s'ain dormeze, masä de

alte de le matem'am bine Livescu zi, m'am el,

am .reclam directorului general de incorectitud:niele, celac in -teatru, la seteatru. De atunci Livescu a persecute". 143. Dos.

depozitiune, ocare nu a exceptat nici mobilei,

afirmând in timp, s'a mate-Or, martorii

acuzárii Vasile lonescu, lanculonescu, etc. au fost nevoiti recunoascA, nu toate

mobilele materialul teatrului, noi v'amcele cari s'au cu acest material, au fost

incoreCti, luimaterialele din comert, le-au sustras din

pozitele Teatuhri, de coniventA, probabil, cu decedatullescu-Baterie. dar o declaratie exageratA,

pe Livescu, fostul intendent al Teatrului National'se pe rog la aceasta considera-tiunea el Livescu a existat cândva

www.digibuc.ro

329

conflict, sufletul rnartorului s'au nascutresentimente, deduce, ce se poate pune peo asemenea depozitie. Dealtminteri, trecând totuldin declaratiile f de Niculescu-Baterie, acuzarea nupoate trage nici-o concluzie ei, de oare-ce simplulfapt de acest martor, Livescu lucrat

teatrului materialul institutiunei, nu esteficient pentru a-i stabili culpabilitatea. Mai trebue se dove-

Livescu a toate acestea ininstitutiunei, acest nu l-a spus Niculescu-Baterie, loststatist apoi portar al Teatrului National, mai de-adeveni intendent.

VIII. Cornescu, Director technic alTeatrului National.

Nu voi insista prea asupra depozitiunii, totulanodinä, a acestui martor. In ce priveste pe Livescu, martorulCornescu, d-lui judecator de instructie, a declarat

:

Am ca atelierele teatrului s'a lucrat luiam jost chiar stânjenit aceasta lu-

lucrarile acestuia".(Fila 151. Dos. instrd.

La tribunal, martorul Cornescu n'a mai confirmat par-tea a declaratiei la instructie, s'a

spue doar atât :

Stiu, ca Livescu la Teatrul

De altrninteri, onoratul tribunalatât ai ai au fost unanimi acunoaste, lucrärile teatrului n'au fost câtusi de putin stin-gherite, din in atelierele lui s'a confectionat mobilier

pentru Livescu.Din depozitia d-lui Cornescu nu rämâne dar pentru acu-

zare, decât afirmatia Livescu mobilier in ate-lierele teatrului. Pentru stabilirea acestui nu eranevoie de d-lui Cornescu, cáci nimeni nu l-a

www.digibuc.ro

330

duit. Pentru ca acuzarea sä se fi putut folosi de märturiaCornescu, trebuia ca acesta declare, cá cum Li-vescu efectuat mod gratuit materialulteatrului, ceeace martorul nu a spus.

A spus schimb, alceva de naturá deruteze-complect acuzarea. A spus, cä faimoasa teroare nu e decâtun mit a arätat timp, care e geneza acesteiceri. Citez textual :

D-1 Livescu era foarte blând de atelier eusä fie drastic ei. a

de la National".

Ce bine e citesti toate depozitiile ! Lecturade multe ori puncte scäpate.

nescu n'a declarat, Livescu efectuat lucrärile mate-rialul teatrului mod gratuit. Cornescu a cevamai a tägäduit acest ceeace rezultá per atrario" din afirmatiunea, n'are cunostintä de vre-orectitudine a lui Livescu. nu se poate contesta, a-ti facemobile frauda unei institutii, e o incorectitudine.

Cornescu a mai declarat fata dv. :

Stiu, Livescu era invkliat de lumea, din cauzas'tuatiunei sale, ce-o avea Teatrul National. era un

Tartuffe al lui numai este estealt

Domnule Procuror, v'ati convins acum, cele ce amafirmat, când am Mcut istoricul faptelor, nupresupunere de apärätor, ci realitate ? Invidia, aceaprimejdioasä incitatoare, despre care vorbesc autorii, a pus

gura celor mai multi dintre martorii dv. bolboroselileciunei ! Tot ea a format cohorta acelora, cari au pus la calepierzarea lui Livescu ! Ea, a rätácit instructia ! Ea, fine,a condus mâna denuntätorului anonim, când a luat portretuIlui Livescu säu !

Cu depozitie, onorat tribunal, amnat critica märturiilor, pe cari ordonanta d-luitor sprijinit primul capät invinuire.

www.digibuc.ro

331

AL DOILEA CAPÄT DE : FALSURILE.

Voi ordonanta.

A) Doud pentru repararea postamentului scenii,valoare de 123.000 lei.

Dovada lui Livescu, a secunoaste, d-1 jude-instructor o trage :

a) din existen(a facturelor la dosar"b) declaraPe informatorilor V. G.

Pentru stabilirea dându-sifapt trebue sa un mobil, d-1 jude instructor arat5,pläsmuirea s'a de-a se cheltuelilecute cu banii teatrului, pentru auritul mobilei de salon a luiLivescu, cump5rare de material plata

Noi vom spune, cá postamentul servia-de postament :

I. lui Vasile

LA INSTRUCTIE.

zina de 1 Noembrie 1923

Mica in preziva arestarii lui

anul 1922 s'a de carredirectia se reparemental Teatrului National alPentru am fost 1nsardnat,o fac eu dela cassa tea-

din minaPadure suma de 50.000 lei, inrate de cite 25.000 lei.

Mi-aduc aminte atuncicind mi-a dat de 25.000

spus nu are; mi-a

are dea suma de 25.000restul, pleca in ooncediu.Cu am ma-

LA TRIBUNAL.

In prima

In 1922 s'a htarât se refacascena National reparatias'a sub supravederea mea,pentru adeasta am dela d.dure suma 50.000 lei, in 2 rate de

25.000 lei. Cu aceastä ammaterial am platit

Cind amprezintat justif:cativedure. Cu acea ocazie Radumi-a cu

se la suma ae 78.000lei, a mai sumade 28.000 lei reparatia teatru-

o balustradd de

acestei socotedi de

www.digibuc.ro

terialul, insit,

am terininat lu-.crarea, cam pe la lanai1922, m'am prezintat la.pentru a-i actele justificative,la suma de 50.000 lei, ce primisem,i-am

Aci martorul detaliatacte, ceeace se serveade o notitä de mai 'nainte are-

Apoi :

»Tiu d.general de d. Al. Mavrodi achemat in fata mea pespus, dea de 50.000

am banii,dela eradeinterval, ce am actele

de ammai m'a chematmi-a 2

de 119.273 lei, alta in de4.000 cerutfiecare

ce ampentru-ce se cere aceste

facturi, in tree,mai au servit pentru repararea

pejustificasem de lucrae,

dupe-cum am mai sus. Elspus, trebue acopere peyesca pentru'mobila in

teatrului. Eula a lui

Livescu

(Fila 85, 86

78.000 lei, m'adau o pen-

postamentului scenit123.000 lei, desi nu costa

50.000 cheltuiti de mine.Rectific spun, este,.

mi-a 2 fac-turi de 117.273 lei alta de 4.000lei, fiecareM'a pus de am aceste 2turi. obiectat,na, atelier,gin, n'am ; d. mi-a

pentru socoteala deMi_a are de

coperit niste choltuelireparatiuni in

mi-ade 78.000

lei pe d. Lives=garnitura deLivescu atelierul D. Li.

nu mi-a nimicafacere.

Adnotarea Idata de' 121923 pe factura de 119.273 lei este-

de mine la Ceeu refacerea

se poate constata nota ce väzint azi, in de 49.640 lei,

la 119273 lei este majorareaFactura

am copiat_o dupe o identic4 ce-mi-a fast

Pisculescu mi-aplus semobila Livescu.

Mai tarziu ediberarearei, la vreo 3-4 am

neconformätea. Cram sub ordineleLivescu, Pisculescu.

Eu m'am dePisculescu, acestae treaba diractiei".

www.digibuc.ro

TOT LA TRIBUNAL.

a doua,,In vara 1922 d.

atunci director general al teatrelormi-a spus, la 1 August 1922sa Teatrului

; i-am spasaceasta vreo 55.000D. a spus Lives-

Pädure dea necesari.Am primit 55.000dela casierul Padure.

Pentru modul amactele justificative previzute

in nota depusä mine lasedinta dela 3 Decembrie 1924.acte le-am dat direct Pädure,oarece el primisemde trebuia just

momentul am predattarele, viza

ci nurnai certificarea mea,Nu imprejurarea au ajuns

in lui Pisculescule-a

cestei operatiuni, Pisculescu era ina zile.

Lucrarea scenii, asari balustrada s'au subducerea mea, d:ntului din

lalucrâtorii au lost de mine

de Sumele datorites'au de inculpatul

dure, de mine".

fantastice declaratiuni, de o variatiuneaproape inconstientä, omul care a furat, nustia cum acopere fapta, a pus la contributie tot cinismul,

caracteriza, pentru a ascunde adevärul. lastructie tribunalului, la prima audiere, aclarat ferm, pentru repararea postamentului scenii, direc-

www.digibuc.ro

334

tiunea n'a aprobat 50.000 ; atât a primita costat mod efectiv aceste Apoi tot la

bunal, la ultima audiere a sfârsit prin a recunoaste, elsu-si a spus directorului, cä ref acerea postamentului scenii arnecesita 55.000 lei, aceastä a incasat-o realmente.Nu e aceastä contradictie ?

In al doilea a afirmat la instructie Pädurecerut majoreze facturele, declarându-i, el, cd-icere acest lucru spre a pe Livescu pentru mobilacratd atelierul teatrului. Inaintea dv. s'a contrazisplect. A declarat, a spus pentru a justifica majo-

pe cari i-le cerea, versiune : cd a mai sumade 28.000 lei pentru reparafia teatrului, 2 scdri o balus-

de lemn ; altä versiune: cd are de acoperit cheltuelireparafluni in contul primdriei. Afabalatiunile

acestui martor sunt späimântdtoare !Inaintea dv., care i-a declarat, se cere majorarea

facturilor pentru acoperirea cheltuielilor f pentrufectionarea mobilei lui Livescu n'a mai fost Radu ciPi$culescu. Fantastic ! Cu atât mai fantastic, cu incon-stientul rhitoman v'a declarat formal, cânda prezintat facturile falsificate lui Pädure, ele nu purtauviza lui deci n'avusese cum vie contactacesta, pentru a-i spune acea ce pretinde, i-a spus. Cu atâtmai fantastic tot a declarat, timpul când a

operatia facturile, nici nu era Bucu-la viza lui Pisculescu.resti, fapt care pentru ce s'a prezintat cu facturile

In domnilor, Vasile a mai declaratRadu Pädure i-a cerut sä adaoge facturi o delei, a cum Pädure i-a spus aceastä sumä acheltuit-o pentru a face la teatru balustrade ode läsând a se era un simplu pretext dinpartea lui Tot el a fost nevoit sä

cele din pe refacerea propriu zisä a pos-tamentului scenii, s'au mai f sub supravegherea luilucrätori angajati de el, tunelul scenii, olustradd, ce nu inglobate la in

pe cari, cu drept cuvânt, i s'a cerut sä le treacä.

www.digibuc.ro

335

putea aci examenul acestei depozitiitologice, care se prin ei. Tin

s'o stigmatizez, pe deoparte prin f

de martor al acuzárii, pe ordonanta, d-IPlopeanu, pe de alta, prin ale carea aprobat lucrarea pentru ref acerea postamentuluiM. Mavodi.

D-1 - noi, treceti.

D-1 1. Gr. Perieteanu. rog, Domnulenu presupuneti o in amänunte insistând,

am vreo ce priveste convingerea pe care Onor.Tribunal format-o din instructia despre valoareadeclaratiilor lui Vasile Dar e bine se acest lu-cru de lumea. De aceia rog fiti

ce a declarat dv. d-1 Plopeanu :

In vara andlui 1922 eram cabinetul ca eravorba de refacerea postamentului scenii Mavrodi,

cu de alucrare regie aproxirnativ 100.000 lei. Mai târziu cas'erul

prez.ntat factura de Vasile cam aproximativ 118.000 leiam ordonantat rezerva taxelor... Faoturele prezentate defonescu erau regula, de carece era eraufalse... No. 42 la repararea postamentului de

era semnaltä de atelierului nu putea sä atragä luiPadure, care n'a fäcut decât factura".

dar refacerea postamentului scenii s'a efectuatregie. cu totii ce o lucrare regie.Asemenea totdeauna prilejul intreprinzAtorului

facä pe regisorul punga celui care a recurs la serviciilelui.

inchipuiti dv., domnilor, un atât de tare deadevärat supra-am, care sä se fata unui

deviz de peste o de mii de lei stabilit cu comi-tentul, care sä efectueze lucrarea sub deviz, comi-tentului o economie de peste 50 la ?

ar putea exista asemenea exemplar miraculos,

www.digibuc.ro

deti printre oameni de teapa lui Vasile se poategäsi ?

Nu, domnilor, pentru refacerea postamentului nu s'aaprobat 50.000 lei cum a mintit Vasile lonescu, ci omai mull a fost de

ea reprezintd sau nu, realmente efectuate, astae o chestiune.

S'ascultdm pe d-1 Mavrodi

De oarece Teatrului era veohi pu-am ministerul artelor a trimis un

care a fAcut devis earn 400.000 lei ; de oarece eraam convenit V. de tâmplarie, a

lucrarea regie suma de 110 118.000 lei pentru carei-am dat lui Vasile 6000 lei.

Livescu n'a un amestec in lucrare".

domnilor, adevdrul. Suntem acum lämuriti asupralamentabilei din depozitia Vasile a-supra cifrei care a avut la el un de coborâreridicare 50 55.000 lei, bez suplimentul de 28.000 leipentru lu.crdri, realmente tot la Unde e, domni-

falsul ? Falsul material, prejudiciabil, existent aevea,iar nu in imaginatie ? Dati-ne, domnule Procuror, lampa luiDiogene sä descoperim falsul bezna de minciuni a mano-rului dv. favorit !

Reprezentantul civile de-a netisface de cerere. Reproduc dupeme declaratiile de confratele Jean Dumitrescudoria :

.,In ce postamentul nevoit o

In raportul de ancheta in de urmdrire, se spuneun pe care eu cred, nu_l putem dovedi ; se stintduri de pentru confectionarea in ce priveste,

pot afirma acest lucru, pot n'am gdsitdosarul, care se pe masa dv.

rânduni facturi....a pe teatru 123.000 ; este

la pentru care s'a liberat suma Celelaltefacturi, pe care pretinde Vasile Ionescu, le-a dat, nu constitueo dubla justifioare a acestei in factura No.

www.digibuc.ro

337

tueii totul postament, pe acele s'a sustinutreprezenta cheltuelile postamentului, gäsim lui le

care spune, cä materialul lemnos a fost mntrebuintat la diferite piese".

Multumim reprezentantului civiledeclaratie, care critica pe care

am depozitiei lui Vasile singura pe care semai putea sprijini acuzarea ce priveste factura ref eritoarela postamentul scenii ; depozitia celuilalt martor al acu-zarii, la care face aluzie ordonanta, s'a relevat tri-bunalului ca favorabild De altminteri, nici la ins-tructie d-1 Plopeanu n'a vreo din carezulte amestecul lui Livescu iuerdrile pentru postamentulscenii sau in pretinsa a facturelor relative. aputut, dar, d-1 jude-instructor, stabileasca culpabilitatealui Livescu servindu-se de depozitia lui Plopeanu ? Mister !

la factura Himelstein, calul de a d-lui Pi9-curor.

B) Factura pentru 1000 m.in valoare de 42.000 lei.

de ne spune ordonanta, nu s'a furnizatteatrului; in schimb s'a luat stofa roz cu care s'au con-fectionat mobilele de salon ale lui Livescu draperiile.peratia, spune ordonanta, s'a din luivescu.

Dovada : unica a lui reu-noscandu-se, Livescu a negat.

dar lui Barburatia necurata, pe care acest individ a pentru nu$tiu a atea pldsmuind factura fapt princare a acopere sustragerne de materiale dintelierele teatrului indoitele de bani dela teatru

dela Livescu, reiese din surprinzatoarele contradictiipe cari le contine depozitia lui :

1) LA LA TRIBUNAL.

In ziva de 2 Noembrie 1923.A declarat :

L:vescu am lucrat o

A declarat :De ce a t d. Livescu,

mi-a comunicat esan-

www.digibuc.ro

de régence, compusäcanapea, 2 2

obicinuite scaune ; toatecestea le-am rez

de la magazinulHimelstein contul Teatruluitional. Din de mätase amconfectionat 2 draperii Acestetapiserii cu mätase

dela firma caresuma de 42.000 lei, pen-

tru care am factura din 30Decembrie 1922, dar nucum realmente era,a 1.000 m.mi-a ordin fac d. Livescu.

Am mai tot8 mätase roz a 1.500

lei circa metru, din care amtionat tot pentru d. Livescu o draper:cla dormitor, jar suma ain factura

(Fila 97.

338

de roz pentru garniturade régence, aera lucru la atelierulI-am adus nistegazinul

,,Mi-a spas casseria tea-banii necesari pentru plata

Am mai multecornplectarea sumei de 42

lei. sumä a intratdraperii mari, cari asezat inlonul d-lui Livescu.

La eu credeam, cddc eu fac

teatru. De un fotoliu maremasä au rämas teatrului, unde sesesc azi, casaLivescu.

Când urma sä platesc ultimul restla Himelstein, m'a chematLivescu mi-a spus, stofamobilelor ce cumpäras'em delastein, cdt peniru ocalitate mai pe care o

delare de 9.000 lei, facäo factarä 42.000 lei pentru 1.000m.

suma de 42.000 lei re-prezinta realitate costal stofeibilelorHaas.

D. a motivat demelstein, pretinzând are lateatru pentru nu pen-

Factura mi-acererea mea, d. Marcu, din ser-

viciul f'rme iar d.

Suma de 42.000 mi-a dat-o ca-sierul in arma ordinelorse date de Livescu. De oriam Livescu

in contul lui personal.Am aflat cä mobila reali-tate o lucrasem pentru

www.digibuc.ro

339

d-lui am dat-o lapoleit....

.,Metrul de de desus 650 ; nu spune exactcâti metri de s'aucred s'au peste 30

pe i-am datLives= un rest de cu

re am un chevalet.Fotoliul masa, au rAmas la

teatru cuAceste mobile destinate

au rämas inD'n de 42.000 lei, 9.000

stof a dela ; aproximativ20.000 lei de delastein, restul la 42.000 lei,materialele necesare cajuri, satin, arcuri, chMgi, fulgi, etc.".

\Pam citit, intrerup, ambele depozitiuni, atâtpe cea dela instructie, pe cea

simtitor pe care a fdcut-o dv., sp:e astrica farmecul, pe care simpla se des-

din ciocnetul de a firmatiimi contradictorii:

1) In prima parte a depozitiunii pe care a fácut-o lafactura Himelstein nu disimula decât stof a de

tase roz, pentru tapisarea mobilei régence,a spus, aceastá a cumpdrat-o dela magazinul Himel-stein pe de 42.000 Cum nu tot mincinosul

sustie minciuna la sfârsit, uitând de cele spuse maia cu caracteristicd, cei

42.000 lei a intrat a 8 m. de roz pentru dra-a 1500 lei m., 12.000 ; ceeace

stofa mobilei n'a costat 42.000 lei, ci 30.000 ! Oricum,e cert la instructie, pentru Barbu Rddulescu factura

disimula pretul a : stofa de dela draperiilor.

La tribunal, chestionat facea metrul deroz cumparatd dela Himelstein câti metri i-a trebuit, aindicat de 650 o cantitate de peste 30 m.,ceeace prin inmultire ne 19.500 lei, ce corespunde

www.digibuc.ro

ardtarea lui, tot la tribunal, stof a roz, cum-Himelstein, a costat aproximativ 20.000 !

se explicd, pretul stofei, depozitia delainstructie cea delatribunal, s'a redus dela 30.000 la 20.000

la intrebare onoratul reprezentantal ministerului public.

Ce s'a intâmplat ? Tot dv.,de-al doilea articol (mátasea roz dela draperii), decele spuse la instructie, a pretuit-o 9000 lei, de12.000 ; 20.000 lei plus 9000 lei 29.000

Or, factura era de 42.000 lei. La instructieo combinase bine : 30.000 lei stofa mobilei plus 12.000 lei

draperiilor, dau un total de 42.000 lei, tocmailoarea facturei

La tribunal, a buclarisit-o, prinderea pretului stofei 20.000 lei a draperiei la 9000 lei,

nevoit justifice diferenta de lei 13.000, a recursla o subsidiard : amplificarea articolelor, disimula-te factura Himelstein, hohotul de pe carevocat audientä, a spus, restul la 42.000 lei

materialelor accesorii : franjuri, satin,curi, chingi, fulgi, etc.

Franjuri, satin, arcuri, chingi, fulgi, de indefi-nitul etcaetera, valoare de 13.000 lei ! A mintit dei-a mers fulgii! Dar ce aceastá de evaluare

de acea, a transformatbazar de fulgi, de arcuri de chingi !

Ca vedeti de mult dv. arcurilechingile minciunilor lui Barbu Rddulescu, e bine citirn

declaratiunile de Marcus, reprezentantulHimelstein, la instructie, la tribunal.

INSTRUCTIE.

»Barbu a ridicatca : de de

tase, covor cuse cumpitra cu gata, careliberam note de provizorii.

LA TRIBUNAL.

In curse! 1922 a venit farnagazinul Barbu acumpärat mai multe stole de

etc., n'a cump5ratamerica".

www.digibuc.ro

341

na Decembrie, anulni1922, s'a prezintat la mine un

de desprevorbit mai sus,

dau o pentru a1.000 m. americ5, a 42 lei

in 42.000 lei, suma ceprezintazasem lui Barbu de caream sus.

Eu n'am voit sa-i liberezpentru ca-mi cerea sa-i

La scurt intervala ven:t Barbu Radulescu cu aceleasinote de laliberat factura pentru m.desi nu acest

(Fila 93. Dos. instr.).

in schimbul unei(e. Prin Decembrie 1922 a venit Bar-bu la mine

liberez o insuma de 42.000 lei, care reprezinta

delain de mdrfurile

rate se despunându-mi acest sehimbfacut, de oarece directia Teatrului

nu are fonduri deckd.

la teatru ; in nu

dar, Barbu Rddulescu atunci când ainstructie, stof a de mátase roz, utilizatd pentru mobila luiLivescu, draperiilor, a costat 42.000lei, In de 42.000 lei, nu se cuprindeanumai stofei roz al draperiilor, ciunei de cumpörate tot cursullui 1922.

a fost deopotrivdtribunalului, printre acele märfuri s'a cuprins arcurile,fulgii, chingile, etc.

articole nu le-a putut procura dela firmacare nu are in rafturile sale asemenea ;

de acolo a detru, etc., a cumpdrarea acestor

inglobate factura Himelstein, n'ar fi pututle pue socoteala lui Livescu, explicatia pe careo dase Ilimelstein.

Minciuna a fost la instructie ziva de 2 Noem-brie 1923, data arestärii lui Livescu, cuface contra acestuia o apdsátoare, de carestructia avea nevoie pentru a motiva mandatul de arestare.

numai astfel se pentruce d-1 judecdtor de instructie

www.digibuc.ro

342

trecut vederea minciuna lui Barbu Rädulescu,e cu nu se fi impus atentiunei sale,

cu o zi mai la Noembrie 1923 luase declaratia luiMarcus, care contrazicea complect spusele celui

Vai, domnilor magistrati, ni se consta-tând asemenea inadvertente, aceasta cu atât mai cu

d-1 judecator de instructie, chiar atunci cândatentie dosarului, a procedat la co3r-

donarea dovezilor a läsat scape din nou minciuna luiBarbu Radulescu, intemeindu-5i ordonanta pe depozitiacestuia trecând sub declaratiile protivnice ale luiNachman Marcus.

2) Acest . Läutar al minciunei, a mai spusdv., roz utilizata pentru confectionat.ea

draperiilor a cumparat-o dela firma Haas. Dar cum a accep-tat firma Himelstein factura de 42.000 leifurnizatä o ? Reprezentantul firmei Himel-stein v'a spus categoric, cei 42.000 lei, din factura pecare a eliberat-o, diferitelorcumpdrate, timp de un an, de la magazin pentru cari.eliberase la timp note provizorii.

Se poate explica pe care 1-a firmamelstein lui Barbu Rädulescu de-a trece la spe-cificatia marfurilor de in locul celorlalteticole pe cari realmente le furnizase pe bani gata ; dar nu ede conceput fi vointa acolo, säInglobeze factura Himelstein marfuri pri-vinta nici nu avea certitudinea au fost sau

furnizate. 9000 lei pretul mätäsei roz deladraperii nu poate conta factura Himelstein, Barbudulescu descoperit cu plus cei 13.000lei cari 1-am prins

Tiu sä mai relevez, lui de la instructie,Radulescu läsase sä se mätasea roz fusese

tot dela firma Himelstein.

3) e faptul, Barbu Radulescu latructie a declarat, roz care a

www.digibuc.ro

343

mobila, a cumpgrat-o pentru contul Teatrului Na(ional,când aceastä s'a adaoge, arätura bani gata. Acest adaos ar fi fost, sigur, de

destepte atentia judelui-instructor. Inaintea dv. a lostnevoit, a recunoaste, stofa a cumpgrat-o cu bani, pe

dase contul personal al lui Livescu. Atunci,cum a fäcut cumpärgtura in contul Teatrului National ? Afácut-o, da, mart teatruluilui Livescu !

Dar pentru aceastä diabolicg operatie, ce arevescu, care cert este a plätit ?

4) infamie. A spus la instructie, infernalabinatie cu factura Himelstein, Livescu i-a dat ordin s'o

tribunalului a declarând Livescu amotivat de pretinzând are fonduri la tea-tru numai pentru In buimgceala lui de mincinoschibzuit, tot fata dv. a mai declarat factura i-afost liberatä de firma Himelstein dupe cererea lui,confirmatg de Nachman Marcus, care a n'aniciodatá pe Livescu prin prävälie. fi comunicat oarevescu cu firma Himelstein pe calea undelor hertiene?rog, de ce-ar fi comunicat de ce-ar pe BarbuRädulescu sä obtie factura când incredintasebani proprii lui Barbu Rädulescu sä cumpere märfurile, decari avea ?

5) amintiti a mai spus aceastá incintä,la a garnitura de Livescu

o face pentru teatru. Cum argtarea, tot dela tribunal, stofa destinatä mobilei s'a dus s'ocu bani ridicati dela teatru contul lui Lives-

? Oare mobilele se cu banii personali ai?

Impostorul a lumea sä pechinezul ! Dar ce, nu oare atunci, când semanda mobilier pentru recuzita teatrului, se implineau a-numite formalitäti prealabile, cari nu läsau cea maiurmä de cu privire la destinatia ?

www.digibuc.ro

344

spre edificare, ce-a declarat primul regisor alTeatrului Na(ional, d. Botez :

.,Orice ce trebue sa se faca pentru scena Teatrului National,nu se nu se facea un raportde direct'a National. se pe baza unei note

ateliernlui".

rog, oare Chinezu nota deviciu, pe baza careia regisoratul prin raport

directiei, pentru a fi putut crede, faimoasa garni-o pentru teatru ?$i cum s'ar fi sinistrul farseur

depozitia la tribunal Livescu spuscaute, deci lui iar nu pentru teatru, niste esantioane de

necesare mobilei a eratelierul de ?

6) In fine, dv., a fost sä recunoascá,in afara de cari garnitura comandataLivescu a mai lucrat un fotoliu mare o masä, dinstof a, s'a sä adaoge, aceste mobile au

teatrului, in casa lui Livescu.Nu propunem a lämuri cum de ce mobilele

nate au ajuns la un moment dat in teatrului,ce peregrinaserá pe aiurea. culmea se afirme, de

negustorul de mobile, acele piese n'aucaput in casa lui Livescu! Operati, domnilor, o descindere lalocuinta spre a convinge, se puteäsau nu un pentru pentru Aceste dmobile n'au intrat casa lui Livescu, nu pentru n'aveau

ci pentru n'au fost comandate de el. altul le-amandat, negustorul Barbu le-a tapisat luivescu, de luase bani dela acela care i le poruncise.

Oricum, din aceastä declaratie a lui Radulescu se des-prinde idea, folotoliul masa fuseserá comandIstede Livescu apoi a renuntat la ele. bine, amintiti ce-aniai dedarat acest personagiu de operetä?

A mai declarat: aceste mobile nu destinateDar nu erau destinate nimänui, pentru ce s'a

www.digibuc.ro

345

trudit le tapiseze; cu banii cui le-a tapisat poleitce scamatorie a devenit teatrul proprietarul

De data aceasta nu mai rog pe d. procuror, sa neraspunsul. rog numai prin disectia pe caream fácut-o depozifiei lui Barbu Rddulescu, prin

morbide parasitare, pe cari le confine, amtit faimosu-i cal pe care acuzareanu mai poate galopa.

Il mai rog in critica, marturiei luiBarbu Rddulescu, justificarea declarafiunei pe care am

lui Livescu, a-I fi consultatacesta asume rdspundere ce pri-veste factura De aceea am rugat pe confratele

nu mai in a pe asupracestui punct. Ex nihilo Ca unul, ce printr'un studiu

pätrunsesem toate tainele dosarului, dautect de bine seama de ceeace declaram de gravitateaasemenea declarafii.

In facturei Himelstein, nu mai am nimic deogat. Dar, pentru prin aceastá se pun indirect

condifiunile cari s'a confeclionat dea lui Livescu, cred nemerit mai relevez alte arätäricinoase ale lui Barbu Rddulescu. Vórbind in dv. deleitul mobilei chestiune a declarat:

a fost aceastä lucrare, d-1 Livescuo de 20.000 lei, sounandu-m sa

o dela pe

ce i s'a dat ore de 20.000 lei; a luat bani dela cassatrului contul al lui Livescu.

bine, cu claritatea acestei nesuscepti-de interpretare, reaua lui a avut curaiu1,

adaoge irnediat:

Am luat aceasta 51 am dat-o Livescu".

particular, pe care am depus-o ladosarul apoi:

Nu a d-sa

www.digibuc.ro

6

Dar cine i-a spus infamului insinuator, Livescu a tre-cut cheltuelile f pentru teatru, de ce

fi trecut-o, fusese debitat la portofoliu pentrurea sumei de 20.000 lei, care untul drepturilor sale, dupe cum se obicinuia pentrumea cum vom dovedi certificatul cassierieilui, din care Livescu e debitat la portofiu cir-ca 86.000 lei?

Ce ne mai dar de ni5te declaratii minci-noase in ce prive5te factura Himelstein, scopulrie determinat de a-5i fäuri o Barbu

a avut curajul in fata actelor aduse chiar de el!C) Factura de 12.000 lei a tinichigiuluiDovada lui Livescu, ordonanta o trage

Imprejurarea, Livescu ,aprobäri quasi-concorni-tente.

E vorba de o prezumptie. Indepline5te ea conditiile degravitate, precizie Nu-mi voi osteneala

examinez. voi multumi, refer la declaratiile fcute de la instructie la tribunal,claratii de cari d. jude-instructor nu s'a prea ocupat.

la instruc(ie:

1922 prin luna August sau Septembrie am 1dcutcasa din str. Isvor, lucrarea a circa 10.200 lei.

Dupe ce am terminat la vre-o luni, m'am dus lacer suma ; nu mi-a mii lei, nu arerestul de La vreo dupd aceasta, m'am dus dinla Livescu cer restul de 8.000 lei spus, nu are Lavre-o dupe aceasta, m'am dus din ; da a la

sotia dansului, m'a cine caut cine dupe aceaspus, nu e acasg. M'am mai dus de ori iesittot sa, -a spus, nu e acea m'am dus la TeatrulNational, am eu i-am mai

nu are... Nu mi-a spus Livescu are dedea lui Pisculescu, i-ar dat acestuiamine ; totdeaurn mia sims, adresez lui, are(Fila 149. Dos. Instr).

Comänescu mai an prin luna Martie,reparatii la acoperi5ul teatrului valoare de 32.000

www.digibuc.ro

347

lei; cá lichidarea acestui cont a prin lunatot cazul, complet lichidarea, la data

a reparatiile la casa lui Livescu.la tribunal, ce a confirmat cele spuse

la a precizat, n'a dela teatru mai multde 32.000 lei, se oferta lui derectie, a addogat:

Nu 1-am in pe Livescu pentru de 8000de oarece am foarte clienti aceastä nutuiesc procese, cari acum karte cá-miva bani. Nu mi s'a cerut niciodald de Livescu,sau Pddure sd factura Teatrului Na(ional cheltuiefilerepartitia d-lui Livesce.

Ce domnifor, din aceastä Reziltäprim reparatiile fácute la invelitoarea casei lui

Livescu au avut mult mai acelea efectuatela acoperisul teatrului. tinichigiul Comänescu a primitla Livescu un acont de 2000 lei, pentru plata restuluipret a solicitat pe Livescu repetite niciacesta nu i-a dat aintentioneazd, facá a fi pldtit contul teatrului; tini-chigiul Comänescu are trecut pe Livescu printre debitorif

teatru n'a primit niciodatd mai mult, i sepentru lucrárile acolo efectuate.

cu aceste categorice cari cu nimic n'aufost combdtute, ce rost mai are invinuire facturaComänescu ? Cu aceastä care nu-si gäseste rds-puns, e pe deplin

D). serie de facturi complectarnente false.a) Trei facturi pentru 1000 m.

americd, in valoare de 42.000 lei fiecare alta tot pentrude valoare de 9000 lei;

b) Factura Plosca de aur" valoare de25.000 lei.

c) Facturele Anglzel lonescu Filip Ovanez,pentru de una valoare de 42.000de 38.000 lei.

a) Cele trei facturi :

www.digibuc.ro

348

Nu impresionat nimic, domnilor, când le-am enul-tat? In ele gäsim cifra de 42.000 lei, care de dataaceasta explicatia in pretul stofei roz, utili-

pentru tapisarea mobilei lui Livescu. Dar care estemestecul vina lui Livescu in privinta acestor facturi ?donanta ne spune.

Procuror le-a trecut d-sa sub täcere. darnoi.

b) Factura magazinului Plosca de Aur".Nici privire ordonanta nu articu-in ce culpa lui Livescu. S'ar pute totus, zice,

de vina lui Livescu ar din.clara(ia de Barbu la instruc(ie.

Cum vedeti avem curagiul de a ne.dând in ipoteze.

depozitia lui Barbu

LA INSTRUCTIE.

In zina de 3 Noembrie 1923.Am Jupe aceea trans-

perante la veranda d-luio

pentru covorul de pe scarA.cestea au costat circa 5.000 lei,

luasem magazinulPlosca de aur" str. Iniactura s'a trecut pânza de

(Fila 103. Dos. instr.).

LA TRIBUNAL.

ot din depozitul Teatrului Natio-nal s'a de d-I 12-14

care s'a pus pe latot metri care

s'a pus de_asupra

fárá sä mai fie sä vä reamin-tesc declaratiile, pe cari am mai avut prilejul le semna-lez, cu privire la chipul care Barbu procuramaterialele, luând bani dela teatru contul personal al lui

Nu totus, ce-au spus martorii G. 1.

Martorul G. Stoenescu, proprietarul magazinuluiLa Plosca de aur" atât la instructie cât la tribunal a

a furnizat lui Barbu RAdulescu materialele

www.digibuc.ro

349

factura incriminatd, pe care a declarat-o depe o hârtie autenticd cu

care admitand realitatea probabil, i-a fosttrasä. Pe Livescu a declarat, nu cunoscut laces.

Martorul N.

Pe timpul Livescu era director la Teatrul National, eramla când a Barbu teatrului.

D-1 Livescu poftit au discutat; dupe care Livescu i-a o de 7 - lei

presuri transperante, ce i-a

Conchidem dar, ca de data aceasta Barbu Rddulescua prins... cu plosca de minciuni !

Facturele Anghel lonescu Filip Ovanez, tot pen-tru furnizare de de arnericd, una valoare de 42mii lei, alta 38.000 lei.

aci cifra stereotipd de 42.000 lei,care s'a servit infractorii din obicinuintd operatiilecurate.

Nici de data aceasta ordonanta nu ceculpa lui Livescu care e dovada lui.

Ar fi fost dealtfel imprudent pentru d. judecdtor destructie atace o chestiune, care l'ar fi obligat reia dis-cutia vinovätiei lui Barbu Rädulescu, posibilitate de a-imai gási vreéo deoarece privinta acestorfacturi nu s'a mai invocat, sub pânza de s'a

stofe mobile utilizate pentru Livescu. D. jude-instruc-tor, ar fi fost pe Barbu Rddulescu de ce aticluit acele facturi, ele, au fost falsificate.

Date aceste la ce bun ad-sa ordonantá facturele Anghel Filip Ovanez ?

In de a le pe acestea, ar fi fost poate mai ne-merit se ocupe de factura Gologan, la care a aluzied. Pisculescu declaratia lui din ziva de 2 Noembrie 1923,data arestärii lui Livescu, cu prilejul confruntári.

www.digibuc.ro

350

ce a spus d.

,,De casa Gologan au furnizate Livescusobe, cu cari

a Casei Gologan ; a la d-1(Fila 100. Dos.

Relevez, pentru moralitatea acestei in man-datul de arestare s'a fäcut mentiune despre faimoasele

de sobä, cumpârate contul teatrului trecutepe baza simplei afirmatiuni fácute de

lescu. D jude-instructor, in graba pe care o de ape Livescu de a ràspândi sensationalul in jurul cabinetului

nu s'a mai gândit de a spusele lui Pisculescuceeace ar fi fost foarte usor informându-se la firmagan. D-sa n'a recurs la acelei firme, decât toc-mai in ziva de 6 Noembrie 1923, dupä arestarea lui

iatä ce i-a declarat d. Ion Gologan :

Nu am galeril pentru Teatrulaid-1 cdt nu le am (Fila 108. Dos. instr.).

$i Livescu a arestat, purtând spinaregreutatea galeriilor de sobä.

Iatä pentru ce d. jude de instructie s'a ferit de aporneni in ordonanta sa de factura Gologan.

Când voiu de märturisirea d-luivoi declaratiunile pe cari le-a fäcut ingaleriilor de sobä d. Radu Pascu dela TribunalulArad.

Onorat Tribunal,

Trec acum la critica celorlalte depozitiuni de martori,.pe cari se pe de o parte ordonanta, pentruvedirea celui de al doilea capät de invinuire, pe de parteacuzarea in general.

lui Florea Simionescu, ajutorul tâmplaruluiVasile

www.digibuc.ro

351

LA LA TRIBUNAL.

Am lucrat teatruluiventru Livescu materialul derie balustradei de stejar, pentrura ce o are subsolul casei sale dinstr. Isvor 37...

,,Am lost de Livescu pentruaceasta lei. Lucrul balustradei

mentatul ei s'a inservieju, eram tea-

ru.(Fila 129. Dos. instr.).

Am lucrat atelierul teatrului, inorele de

o balustradä de stejar pentrucasa, ce o are in Bucuresti. amsezat aceastä la d-sa

cu alti treidela Teatrul National. Pentru

ne-a dat la flecarelei. Materialul ne-a lost dat denescu, atelierului ; el dinoras ch:ristigerie.

Livescu prim ate-lier, foarte nu exer-cita teroare

timpul am lucratd-lui Livescu, teatrului

de nu era de

Comparând ambele declaratii ale martorului Simione-scu, constatdm, cu regret, d. jude instructor, marea-idorintä de a pe Livescu, s'a ferit obtie dela mar-tor declaratiuni amänuntite, cum de datoria sa, a läsat

domneascà vagul incertitudinea, de cari nevoe.D-sa s'a multumit consemneze, balustrada a fost lu-cratä montatá in orele de serviciu, când martorul

de teatru, prin aceastd procedarelucrdrile teatrului singurul punct ce inte-resâ problema de drept penal, pe care chemat s'o rezolveculegând indicii de culpabilitate. D. jude-instructor n'abat pe martor nici despre provenien(a materialului, utilizatla confectionarea balustradei, chestiune de un interes capi-tal, ce trebuia D-sa a preferit inprivintä echivocul, atât de drag acelora, cari tin acuze

chip. Bietul Voltaire! a spus cândva, sunt jude-cari nite dusmani in acuzatii, ce compar

tealatá la lumina instructiunii orale, care, din

semi-obscuritatea echivocului, aOrarea ca un martor al a-

www.digibuc.ro

352

cuzárii s'a transformat martor pretios al Drep-poate uneori, dar intotdeauna prin

a

Márturia C. Voiculescu, din atelierul mecank.Teatrului National, al este C. Iliescu.

LA INSTRUCTI.

Am lucrat pentru Livescu untar sistematic pentru $1

cotlon, care pe cam 15001-am mai lucrat

una pentru mai mare, de m.20 0,80

alta pentru de 0.90lungime 0,60

time. ambelede 4 milimetri, cea pentru gunoi

rotile. Arnbele costau la aceadata 4.000 lei.

Am mai pentru Livescu, lacasa sa str. Isvor, la subsol, 6

de fier pentru15 vergele

pe Toate lostmaterialul teatndui, pe care

nu precum nu ape

Este drept, cd mi-a dat dinpol-doi drept

(Fila 111. Dos. instr.).

LA TRIBUNAL.

Pe vremea, când d. Livescu erasub-directorul Teatrului Tationallucrat pentru d-sa un grátar

pentru cu co-don, o de pentru gunoiuna pentru lemne, precum

ferestre. Materialul mi l-adat maestrul mecaniccd era adus din oras, dar nu cine

cumpârat. Mie mi-a pentru20, 40, 200

...La de instructie am

tot cum am indv.; am semnat declaratia,

nu mi s'a penu

Acestea leber.

N'am declarat lade de oarece

le nu arfi costat

Livescu, n'am declaratloarea judecdtor de ins-

Cazul Voiculescu, facepe care o fac autorii acelor sisteme nenorocite pe cari

le utilizeaza unele cabinete in instructia pricinilor rele-tehnica gre5itd, pe care a intrebuintat-o d. jude al

binetului 5 de pe Pfov, cândpropus, cu chip, sä o ordonantd de urmarirecontra lui Livescu. se desprinde nu nuniai

www.digibuc.ro

353

din contextul ce se Osesc inmärturia de Voiculescu instructie, daratât mai mult, din pe cari acesta le-atea tribunalului. Ca cazul martorului Simionescu, d.jade-instaructor s'a ferit descoasä pe martor asupra ches-

Falpitante, interesau prim rând procesul. S'atrecut sub chestiunea de a dacä teatrului

in suferintä, atunci mecanicul Iliescu apentru Livescu. In schimb, pus gura martoruluinunte nefolositoare, pe cari, tot cazul, numai o

le precisiune stabili. Ceeace este Insägray, d. jude-instructor, sugestionat la rându-i

mincinoase ale dintre martorii acuzárii,influentat de prestigiul acuzatorilor lui Livescu, a reprodusin depozitia lui Voiculescu,-adáogänd sine, carnartorul, in timiditatea lui, ste-reotipe, de martorii interesati, caritot ce a lucrat Livescu in atelierele lucrátoriis'a fäcut din materialul teatrului ace-lorasi cauze, s'a pus gura lui Voiculescu cuvântul bac-

in propozitia, suspectä prin ea drept

opresc aci. Nu vreau mele,pentru cum am mai opinat, d. judecátor de instruc-

nu are atâta A fost victima miraj, pe care icreat cu acei, cari toatá raspunderealei inscenäri, dermmitä: fraudele de la teatrul National".Concluzia trebue s'o trag: martorul Voiculescu nu eacuzárii, ci al Pentru cea convingere,am sä-i alátur pe C. Iliescu,

C. lliescu este tot un martor al acuzárii.D. Jude-instructor, audiându-1 in ziva de 5

1923, a reu$it consemneze urmátoarele:

..Sunt mecanic al calitate,dela Livescu, care pe acea vreme era membru de

am din teatrului, pentru casa d-saleIsvcr: we-o .5 grOare din pentru ferestre, cari acea nu seputeau face lei, ; un de tot

Biblioteca Marilor Procese 23

www.digibuc.ro

354

costat vre-o 600 drept,pe când am facut aceste Livescu nu era sub-director

era a-tot Totnu au inexacta

Lwescu eu fi de d a diferite sume luile lonescu, tâmplar Barbu al Teatrulut

National, sume al intre-buiatati obiectelor executate

atel erele Teatrull Nautional. n'am ceva. Mi-aducca mi-a spas, Livescu i-ar 6000 lei drept gra-

pentru lucrdrile, ce-i ; din a(Fila 110. Dos. instr.).

Un mic parantes: Livescu la interogatoriul din 2embrie 1923, data arestárii lui (Fila 95. Dos.se d-lui judeator de instructie, pentru a dovedi a plá-tit tâmplarului VasHe lonescu are, alti martori, -

liescu mecanicul teatrului. Nu declarase Livescu, cäcanicul Iliescu a fost martor ocular la lui

lonescu. D. judecAtor de mstructiefet declaratia lui Livescu, voind sä se e sau

exactä, a formulat martorului Iliescu o chestiune confor-sensul pe atribuise declaratiei lui Livescu. Ast-

se pentru ce martorul Iliescu a contestat mártu-lui oculará, având aerul desminte pe Livescu, confir-

n:ând a auzit pe Vasile spunând, a pri-mit bani dela Livescu.

Oricum, d. jude-instructor comunicând lui Livescu,dela persoana C. Iliescu, la a Livescu sereferi,e, declaratii defavorabile lui, Livescu

in lui, o confruntare sa crezut necesará.ceastä confruntare a loe a doua zi 6 Noembrie 1923.Stiti, care a fost rezultatul acestei confruntäri? Iliescu,prezenta lui Livescu, scapat in parte de ascendentuljude-instructor, a retractat complect cele spuse.vär, ce spune de confruntare:

Costica declara : cd d-1 Livesen mi-a banidc pontrn de ;bani d-1 Livescu pentru gritare la o fereastrd;

mi-a ban. de

www.digibuc.ro

355

mi-a Livescu numkat suma de dea laopriasc pentru ; dar lost de

Livescu lucrez, dar am primit ordin dela d-sa. vorbiam eumi-au de casa Livescu".

(Fila 112. Dos.

vedeti faimoasa a tot puternicie a lui Livescu,declaratia de Iliescu la 5 Noembrie,

care idea de teroare, d-luitor, la confruntare evaporat.

Afirmatia a martorului, materialuln'au s'a topit recunoasterea, totii-au lui Iliescu, multumiti de casa lui

scu, hi aceea, el a primit bani dela Livescu. Infine, cele relatate de martor ca auzite au

importanta rectificare, numitul i-a declarat,6000 de lei primiti Livescu nu erau destinati

pentru plata lueratorilor, ci pentru el.,Pe ar fi un roman, ceva nu

mai pomenit ! când d. judecator destructie nu face cea mai aluzie ordonanta sa despre

acestei confruntari, desile lui Canstantin Iliescu, pe care retinut cacuzarii.

$1 acum, domnilor, sä declaratifle f dein seninatatea acestui pretoria, nici

mai poate intervie pentru a saurile martorilor:

Am lucrat d-lui casa d-sale din str. cutiiun grätar la 6

mi-a lost de Livescu, parte 1-amlucrare mi-a treptat. Nu m'a for(at fac

aceste lucruri m'a pot le fac orelede serviciu.Nu dacä alti ai Lar ceva d-sale

personal sd-i ani lastr. am väzut lonescu,

atelierului de al teatrului, de vine, räs-puns dela Livescu cd 6000 lei personal.

Livescu pe era sub-director nu exercita teroare asuprarilor subalterni era la

www.digibuc.ro

356

fundamentald deosebire. aceastä depozitie, ca-re este evolutia fireascá a dela confruntare depozitia,pe care a reusit s'o obtie d-1 judecdtor de instructie. bine,domnilor, am fac o destdinuire. Livescu, 2Noembrie 1923, deplin instruid, adicat apärarea lui, a doi martori, nusel. dintre acestia a fost mecanicul Constantin Iliescu,pe care d. Papadopol s'a audieze. Mare i-a fost

surpriza, a constatat, d. instructortransforme martor al Din aceea, deceptio-nat, a dovezile de pericolulrei. Mi-a lui eu sunt acela, caresfátuit renunte de mai propune martori instruc-tiei. Veti a pus pe

el d. judecator de instructie pentru determina de-pue lista de martori descdrcare. Veti cum din

ordonantei se desprinde rancuna, pe care i-a pur-tat-o d. judecdtor pentru acest refuz. Toate fmai de martorii au fost inläturate, pe teme-

suspiciuni, din pe care a pus-ovescu de a-si martorii. nici

tardivä-depunere a partialei liste de martori; n'ar fivut fi audiati de d.Ne-a indus pe care d-sa obtinusecredinta, nostri fi ascultati de

Concediul a ca inlocuitorii d-luiPapadopol procede la adierea martorilor.

la un alt martor.

d-lui Dumitrescu-Bumboti, regisorTeatrul. National:

LA

am inldturat de d.Livescu, ca un

carecum d-sa

in atelierele derie se luerd mobild Livescu

LA TRIBUNAL

Pe Livescu subTeatrul eu eram

den'am d-sa personaldin

www.digibuc.ro

d-sale in de teatra...Mat d.

o de largi surse ti-.vädit pe

ce nude

Livescu m'a amenintat cacluderea mea din teatru,

mä sa sä-i dis--cut dispozitiilemi-a de

50 de dinmie; direc-tor teatru

zdrobesc cale.artist pe cine

intro picioarele

ce-mi placpolitici ce free pe teatru

lud ocând erd

1914-1915ca imoral..

am directinnliMcorectitudinlor, ce comiteau

debandada lipsade din care

oFila 146. Dos.

Mä des in Tea-trului National, mä

nu am cdmobilier

nuconvingerea mea este acestkirgfunctiunilor ce le aved.

Nu Livescu exercilddin

ateliere.Pri de mine la

d. insructie, amd-hg

ceeace sa prince contra ele-

mentelor artisticeprivese acuzatiunile,

si-ar fi lucrat mobilier ateliereleArätat acea

precizez cdzile. TotLivoscu care primtenal, acelea am declarattea

de comentarii ; dar maposteritatea, care le

tlu de interesul pur Muzeuljudiciare le reclamd. In prim din complexul

d-lui Dumitrescu-Bumbesti d-sarânduit printre martorii mincinosi, cari sub

periul sugestiunei, pierzandu-se, pri-moment, atunci se cred

sau de sub influenta sugestiunei, care oi-a se retracteazd. o psihologie fireascd, pe carea avut-o vedere de sigur, legiuitorul atunci a edictat

art. 287 288 din Codul de procedurd

www.digibuc.ro

358

Pentru d. Procuror a dat dovezi de impacientä derevolta, când au se fata

a spus chiar, pare-mi-se, ar fi cazul säactiune pentru delictul de le

in potriva martorilor, cari reveneau asupra primeipozitiuni, cred util examinez drept, delicatastiune a retractarilor. ce citim, privintä,

Cod. penal adnotat, sub art. 361-364 :

Nr. 84. Retractare. Cdu asupraDar o a stablit, ca salsa m5rturie nu e

pedepsibild, daca retractarea a avut a desbater4or

Nr Solutunea se doua: pe parte, martor

un tot indivizbil, complecta.deck atunci desbaterile sunk ; pe altä parte e o abilitate deinstructie criminalä martorului de-a adevar, teamaca s'ar la din (Vezi Nr. 92).

A admis, falselein limpid prealabile, e

Nr. 88. Aceastä a lost dupegarea crminalä declaratiunile mincincase facuterLinctea nu pedePsibide. acest

a restabilit martoruflui, care intcare, art. 361 362 (287 288 c. pr. r.)

märturie, fäcutä favoareanu decât

de Judeatorul pe bazaliar primite in in contradictor, ca in t

nzartorul depue

expunere a linistit, socot, pe ono-ratul reprezentat al Ministerului public. vom

toate ce s'au produsca o a desmeticirii marorilor a

de sub sugestiunilor, sunt expresiu-nea adevarului, care a iesit cele din urmá la o

voi aceasta dovadá la rn^arturia .IniBumbesti, al examen critic incep.usem fac.

In scop, voi evidentia d-lui procuror,

www.digibuc.ro

359

de elemente sträine depozitiunei pe care acest martor a fä-cut-o tribunalului, cá o bunä parte din arátärile luidela instructie sunt neconforme realitatea.

Astfel, d-sa a afirmat la instructie, Livescu personale acela, care la un moment dat, l'a din functiuneape care o la teatru. bine, neexactitatea acestei

independent de desmintirea, pe care singurdat-o tribunalului, rezultä din declaratiile fostuluidirector general al teatrelor d. Al. Mavrodi. D-sa v'a spus :

avut ca stagiar laam venit teatru, gäsit de scen angajat

V. ; de oarece cunostintele sale egaleo sale, pe care

n'a g a

Din aceste arätäri reiese nu numai cl. Bumbe5ti n'afost concediat de Livescu, dar lucrul e foarte

d-sa n'a fost o a lui Livescu, pentru a-cesta l'ar fi considerat ca o ce-i in cale, cipropriei sale incapacitäti.

Tot astfel d-lui Nona Otescu, director laConservator, a intervenit la vreme, - mai nainte, caBumbesti sä se fi retratat, pentru a un altdevdr, pe care acesta, in patima lui, strecurase la instruc-tie. vorba, de imaginarul raport prin care s'ar fi cenit in1914 sau 1915 destituirea lui Livescu din profesoratimoralitate. Iatä ce a declarat d. Otescu:

directorul de ; ind-I ca profesor la acest avut rici o

dola minister; de dosarul, care se gäseste la Conservator lamiaister, din mele personale dirm cd Livescu n'a avut vre-opedeapsd dela minister. N'a de destituirea Livescudin Conservator sau de sa aceasta necesitând o

n'a avut n'a lost se

Dar pätimasea declaratie, Livescu o delargi resurse Fnanciare, disproportiecari le Pentru a se stabili inexactitatea acestei afir--matiuni, era de retractarea d-lui Bumbesti.

Am exibat certificate emanate dela diferite autoritAti,

www.digibuc.ro

360

din cari se constatd, Livescu, la data comiterii pretinselorinfractiuni, un venit din salarii, tantieme, etc., de circa30.000 lei lunar, venit, care-i sä o viatäpe care nu a dinmartorilor apárärii: General Lambru, Al. Mavrodi, Bre-zeanu, C. etc.

In fine, combaterea márturiei sale de visu, transforma-prin retractare märturie din auzite referitoare la

Livescu lucrat mobile atelierele teatrului, n'arede ce fie combätutd, deoarece faptul e riguros exact.

Depozitia de Bumbesti, din acest punct dere, nu meritá sä fie relevatä, decât pentru ardtarea,atelierele de tâmplärie se mobilá nu pentruvescu, dar pentru rog, care favoriti?De atelierele sau lucrätorii teatrului nu s'au mai servit de-

Goga, Peretz, Caton Teodorian,Soreanu, etc.

Dintre acestia unii au putut fi favoritii zilei sau aiziei, altii erau sunt favoritii Melpomenei, nici un cazn'au fost nu sunt lui Livescu. Peritru combatereaminciunei de d. Bumbesti la instructie, nu darnevoie de retractarea sa, oi de simpla logicä a faptelor

Vedeti, domnule Procuror,cd parchetul ar fi avutnefericita inspiratie de a pune sub urmárire, pentrupe martorii ce s'au retractat, dacä ar fi cu d. Burn-besti, ar fi trebuit un rechizitor pentrurie fácutá contra lui Livescu la cahinetul de instructie ;cáci cele spuse tribunalului, dupádovezi exterioare cari nu pot fi puse la suntglinda fidelä a adevärului.

Acestea zise, apreciind depozitia d-lui Bumbesti dela instructie ansamblul ei, constatäm cá ea face parte dincategoria märturiilor ultra suspecte, ca una ce a pornit din-tr'un sentiment de urä mai târziu n'a

putut o justificare. Numai prin atribuireaatare sentiment poate tiradacare reproduce o recomandatie a luiLivescu, tiradá de care a fácut caz d. jude instructor

www.digibuc.ro

361

atunci, când prin ordonanta sa, a reprodus-o sub

Sunt de de devotati ;

zdravän, zdrobesc pe eel cale, ar-tist eine vreau, sugrum pe ce se

ce la teatru, vor putea nid: omine

Oricum, prin ultima versiune a sale, d.besti a devenit martor al Cu obser-vatie am terminat cu d-sa.

IV. Terezei Streit, casieritd de bilete.la instructie s'a doar

firme, nu cine distruged biletele cine verifi-carea:

Eu predau casa teatrului a reprezentate, exceptânda doua zi Aceste

predam Päncescu, vândutenevândute. Nu cine distrugea cine verificarea".

(Fila 127. Dos.

tot. Intrebat-a d. judecátor de instructie pe Tere-za Streit, a avut sau nu un registru-straN

acest registru a Nu. din celeconsemnate depozitia, pe care am citit-o. bine, cuacestea d-1 judecdtor de instructie prin ordonanta sa :

de casierita Tereza a

$i-si aceastá afirmatie pe ni$te constatári,s'ar fi de contabili. Nu mi-am pierdut vremea

citesc raportul expertilor contabili. Dar acestia a-veau indatorirea procure d-lui judecdtor dovadaritiei unui registru? intrebare,mä voi referi la arätärile de Tereza Streittribunalului:

N'am avut nici nu am de

Atunci cum a putut un registru ?

www.digibuc.ro

362

Tereza Streit a :

DA exerd:tat asuora mea sauo

purtare".

un martor al acuzarii, care a avut neasteptatamisiune da a ordonanta judecator de instruc-tie de a se printre apararii.

V. d-lui societar al Tea-trului National.

LA

euce v'a fost

25 c.cu

cätre de croito-rie, n

wectacol, deNiculae Gheorghiu,

O.

a indemnat, mi se desetul croitoriel G. Nicolau,o facturä emisä pe contulNational care farnizarea

trecându-se cacumpärare 150 lei,

de 30 cât realmente se(Fila Dos. instr.).

LA

f denunt 5privitor la mele,

dupä cam se dinla Teatrul National se fac

din zile,itor Niculae, al defamilie nu-1 fatä d.rendi, auzit a falsi-

In pretca realitate. mi-a

spas cineva.Nu asupra neregidelor,.

ce se inculpatului Livescu;scopul a se

aceastä afacere.Na deed inculpatul Livescu arexercitat vre-a asupra

dela Teatrin National.Nu am o ce se im-

Radu Pädure".

Shakespeare a scris piesä Beaucoup debruit pour rien". D. Bulfinschi, ca artist de valoare ce atinut sä ne arate, fitulatura piesei lui Shakespeare, con-tine adagiu l'a aplicat fraudelor dela Teatrultional. A fácut mare, s'a lasat condus de zvonulblic, a determinat pe d. judecator de instructie al

5, ca, prin ordonanta sa, sä ne arate de emaxima : montes : nascetur . ridi-

mus !"

www.digibuc.ro

Cu aceastä reflectie, trecândcontradictii dintre de d. Bulfinschi la

instructie la tribunal, este oare posibil, ca Livescusä fi fost fraude inveterate fi exercitatroare asupra personaluiui teatrului, ca o soaptä de

trecut pe la fine ale personagiu, ca d.ce institutiunei? Faptul, d-sa a

negat veri-ce cunostintä in aceastá e cea maiiriv:nuirile, aduse lui Livescu celorlalti

Mculpati, sunt rezultatul acelui svon public, la care aaluzie d. Bulfi ischi in depozitia sa, svon creat, alimentat,umflat in cea de dusmanii de ade-váratii culpabili, a activitate e foarteplicabil a d-lui datá

personalitate consideratiunea, in umbra ate-lierelor.

Oricum, autorul denuntului anonim, care a provocatcatastrofa judiciard, la care nurnai mar-

tor al nu poate fi considerat. aceastá constataree dintre acelea, cari nu numai cá o invinuire, daro nimiceste definitiv.

VI. d-lui St. Soimescu.

Nu de ce depozitia acestui martor, pe care n'amavut sá-1 din vedere, sen-satii pe copil le-am avut asistând representatiafeeriei Fata aerului". Un ex machina" alunecând peun nor propagând tunete fulgere, vreme ce glasu-ipeta: Si vântul suflá tare suflä cu turbare..." Ascultatimá rog depozitia fácutá la instructie de d. St.

Nu pe Livescu de aproape,

Nici aceste raporturi avut de a-1 de5iweme,

conservatoarelor, functiune din care am la a.md avut a-1 de de oarece

de a o de carede el pe

o legltimd in hibridelor

www.digibuc.ro

364

gratie se putea tmei desubdirector, un ca extrem de vanitos ca as-

grosolan in manierecu total

de cari interesat in in ca av:dde o vicleand dornic o celebritate, care miinvente mai in ea.

Acestea sunt pe inspirataceste am totdeauna de

anchete, reusisem a face la maidin tarl, eram solicitat de multe voci opin:a sä

la Teatrul Natcnal o cencetare euinsu-mi o desi de (?) in care se

Livescu directoral general d-1 cugreutatte asemenea pe d-I

le-ar fi putut privi, ca autoritätii directorialeturbare o care o putea necesard la institutia

Mcmentul prielnic n'a insä a ; ancheta s'a maichiar general, a pe Mavredi.

vede, cd cd e pe cale asub director, de acestia n'a ajunge la ter-meni prea a In adevkr, profitând de

care pretendent la general acestpost, chiar Vasilescu-Valjean, mi-a MIEdespre acel va veal ca director avea

ancheta la teatru, e drept, s'a spuneaLvescu, dar s'a inteligent" e desooperi ceva ; dar

a o ase-De sigur, Livescu a ca de ne

eu Director general ca

(Fila 130. Dos. instri.

Am rezervat, cum se zice pour la bonnepentru dupe credinta mea, e una din m

elocuente pagini de pe de o parte patimei,urei sugestive, pe de alta acelei sugestiunitive, care, lui poate atinge spiritelele mai cultivate. Din cauzä depozitia d-luie un de contraste de idei contradictorii.

D. Soimescu, märturia, a avut imprudenta,sä ne spue, cä nu cunoaste pe Livescu de aproape,avut prilejul de a-1 cunoaste bine nici din raporturile de ser-

pe cari le el, imediat aceea, oce l'ar face chiar pe Barbu Rädulescu,

www.digibuc.ro

365

muindu-si penelul cel mai venin, aportretul lui Livescu, chip, cu atâta lux de detalii, cumnumai un adânc cunoscdtor al personagiului l'ar fi putut

Portretistul apoi, declaratia sa,fost totdeauna de Livescu.

Toate aceste constituesc cea maicategoricd, portretul pe care l'a lui Livescu d. soi-mescu, n'a fost putut fi studiat sur le vif, nu estepresiunea ci a unei inchipuiri bolndvicioase, pe ca-re o deosebire termenii de -tretistul, zis literar.

Datoritä inconsecvente tendintei sale de afa-martorul a putut atribui lui Livescu des-

täinuiri, ce prespun, doi convorbitori, existentade comunicativitate incredere reciprocä.

vescu atât de inteligent, cum descrie d. Soimescu,d-sa de Livescu o antipatie de accentuatd

aproape care-I cum de n'aservat Livescu acest pentru la rându-i o ati-tudine de d. Soimescu?

Se vede la facultatea de litere nu se face psichoio-gie, altminteri d. Soimescu, calitatea sa de conferentiaral acelei fi dat seama,

bizarerie, pe care o in depozitiaSoimescu, e cea la declaratia, Livescu,venirea d-lui Vasilescu-Valjean la directie, se

o anchet, si i-a mdrturisit d-sale la teatrus'a furat inteligent, dar e greu de descoperit, arveni cu dorinta de a fraudele expune. Aceastägendä n'are nici meritul de a fi verosimild. deconceput ca un de lui Livescu, având defectelesusirile, pe cari i le-a häräzit d. fi

märturisiri compromitdtoare pentru el, momentcare $ti, o e pe cale se deschizA, cui, toc-mai aceluia de care nici un sentiment prietenesc

care situatia lui oficiala, nuse

www.digibuc.ro

366

mai de infractor, mai imbecil maitient dintre oameni, ar fi de sigur, mai prudent.

moasa marturisire a lui Livescu e dar pur imaginativd, caportretul pe care i l'a d. Soimescu. totul se

D. care a depus, dominatsentimente rele, nu numai impotriva lui Livescu, darcontra vechii directiuni, de antipatiesuflet o revolta. nu e o presupunere a mea. Cu o

de abilitate, surprinzdtoare pentru un intelectual, d.$oimescu s'a demascat singur, chiar depozitiuinea, pe ca-re a f la instructie. D-sa a recunoscut, nu se

ideia de a ca sub-director in frunteanei institutiuni de pe un ca Livescu; ca aceasta

de lucruri demnitatea, izbucneas-suflet o legitimä revoltd împotriva hibridelor alcdtuiri

intocmiri sociale. Nu insemneaza aceasta manifestarea ca-a invidiei urei? D-sa a mai in fine, alu-

destul de transparente privire la raporturile prietenestidintre Livescu fostul director geneal, cari d-sa,ceau imposibilie investigatiunile gestiunea teatrului, inves-tigatiuni cari erau de turbure o liniste, pe care d.Mavrodi o la institutia sa. Nuceasta insinuare, in insinuarea räutacioasd a d-luiscu nu gäsim semnele unor sentimente ? Maipoate sa existe indoiala, prin glasul d-lui s'arostit pluriloquiul regizorilor perdea ?

Nu, domnilor. Ceva mai d. a avuttripla de a ne ca cules impresiile

din clevetirile opiniei publice : eram demulte voci din opinia sä fac la Teatrul

+ional o cercetare", a declarat d-sa. A fost solicitatmai multe voci!

Erau glasurile latrdtoare! instigatia, ce lasugestia incepatoare care mai a prins

totul pe d. in tentaculele ei! I se d-luimescu gestiunea Teatrului National!ta insä are ironiile ei. Putin mai nainte cereau se fach

privire la activitatea d-lui ca inspectorgeneral al artelor. In doua articole consecutive publicate

www.digibuc.ro

367

ziarul Adevärul", d. C. G. Costa-Foru, adresându-se d-luiministru al artelor, a aluziuni incisive dureroase,vizau activitatea d-lui $oimescu, ca functionar public.

In primul intitulat: Activitateatelor Ardeal" publicat ziarul Adevärul" Nr. 12120din August 1923, d. Costa-Foru, ocupându-se de nisteferte mari de bani, despre cari se in minister,

d-lui $oimescu, spunând:

fruntea - e Msându-si importantelesä-si al artelor,

in a cinste ocredere".

In de-al doilea articol, apärut Adevä-rul" Nr. 12140 din 24 Aug. 1923, intitulat: Scrisoa-re Banu ministrul cultelorta-Foru altele:

$oimescu ales dv., pe carepain moduli cam

privinta aceasta en ce v'am (Alu-la articolul precedent)." mi-am fkut-o in

din

A reactionat d. acestorpentru a face sä li se constate caracterul calomnios? Nu.

nu, sub povara ataremärturlei, pe care a in procesul Livescu, toatä aceagreutate, pe care a voit i-o vorbind in

independent de toate celelate considerathmi,cari pe d. $oimescu printre martorii suspecti.turia d-sale dar cazul mai bun,

Pentru a termink tree la din mai im-portant dintre martorii acuzàrii, la d. Vasilescu-Valjean.

VII. Márturia d-lui Al. Vasilescu-Valjean.constantä a stabilit, principiu,

partea nu poate fi audiatá, ca martor, nimenifi afacere martor parte.S'a admis reprezentantii und autoritáti pot fi

audiati ca ei nefiind personal civile.Spunem acest lucru, pentru cä apärarea

www.digibuc.ro

368

facá un pivot din Tnárturia care, atunci cânda sezisatä, institutiunea ce ca

acest proces.

Valjean a fost audiat la instructie :

odatá de lui Livescu, datá dupeceastä arestare. Inaintea a depus sin-

INSTRUCTIE

de 26 Octombrie

ala fraudele

directoratul d-sale mi-pentru

stalatiei electricesistau, dupe acele trecela cela urmatoarde des-

:

de spre a se

tistice subventionate Stat face

comisiunea instiultäcare am fkut parte, a

de le-asernnat in raportulter. Aceste rämas

pe nedrept,denmt. oe

constatat, lnlocuit ersonalulministrativ al . Teatrului

pede

din aceste nere-avut caracter

acumse

la dereorgalnizarea institutiei

de a detul instantelor ludeatoresti,

organele competinte,

LA TRIBUNAL

am prima delegatiade director alnuind, inse nereguli, am lost

al C. Banu, carea instituit o ce urma sä se

o din careeu parte. Cornisiunea

in Octombrie 1923,nuarie 1924 ad-lui al artelor. -a

lost detaliat s'a aratattoatä starea a Teatru-lui Cu ocazia cerce-täri, am o de120.000 lei privitoare la pos-

scenej Teatrului National,V. D.

la Teatrul National.mi-a atentiunea,

de oarece al nufurnizor de materialeasupra mi-a

factura de el,dupe lui Padure, cupentru materialedate partiale achitate,eran chiar carnet almaestrului V. N-dure a negat acest

multi oomercianti dela carila Teatrul National,

au räspunsn'au Teatrului National,facturele eran false. meaera, din cercetarea

www.digibuc.ro

sä verifice faptele säle

Pentru ce atideoarece

este o par-tea carector al Teatrului National, sädzez faptele aduc

Eu-de de

de lei, soldatde an

$eaptesprezece satelei.

Cum nu de-8 premiere mi

ca a 8

premiere sä 2.717.951lizând materialele in fataunor cifre, pe cari nu le-am

de brad -Intrebuin-tat la se 123

6 demontarea a 8 p:ese. Pentru

materiahil necesar atelierului dese Ia surprinzdtoarea

de 7023 kgr. Materialele de-se labile: kgr. 700 kgr. tinte,kgr. 62 m. de

32 ferestrae, etc.aproape acte ve,

car! le-am gäsit suspecte, amdeclaratinni

din cari grave pri-la din fundonari ai

teatrului. pe m.c. sus s'au

25 m. lemne destinatescenii.

Am autat sä väzloare-la acest material. Aceastä

e netimbratä, n'are o datä,fie de un furnizor,

de V.

deci de uni functionar al

de administratiaTeatrului National, s'amulti de vreme deciera foarte greu a constata asupracade vina.

o debandadä inministratia Teatrului National, pentrucare rapt am d-luivescu, Pisculescu, oate

-mai privinta d-luiplângere,

care m'aau accepta-

te. De era greu de sta-bilit rdspunderea, pe care1-am membrii

acord prese-dintele ei, ho-

face o expanere a faptelor,am constatat ceeace am

secade rdspunderea justitie.

cariam obtinutrezultate din cari se gäsiaula intreceau mullnevoile cä

nevoilor teakrului.De acea se

ministrativd aCa de

materialele laamintesc, cä odatä

o probä depentru de 72 lei

pretul era exageratm'am dus lazine am constatat, real al

era exagerat. Amcu ocazia cercetdrii, la

lierul de eroitorie falsuripermanente.

Am descoPerA osä La La foarte mare partedin facturi, nu s'a putut identifica is

www.digibuc.ro

lui. de d. V. D. Io-

a prima dela d. Radu sä

Cercetând maicd -119273

- a fost deoarecemai de

Teatrul National,furnizarii noua

alt rost, deckde 119273 lei.

alte artrebui

Astfel, voinddin adresat firrne

respective,au

s'an inscris contrape timbru.

categorietoarele : firma de aur

data de 15 1922valoare de 25.000 lei;

Filip Ovanez declard2 facturi, una Sept: 1922,

de alta dinAugust 1922 38.000 lei;

Moritz declard in3 factura din 20

brie 1922 in de 42000 fac-tura 4 Ianuarie 1923 in42.000 o altä de 9.500lei ; firma Himelstein str.10, o

aceeasi: ordne de Mel,cercetând justificative ale

de am

G. declard, l-asemnat pe numeroase lacturi ale

Albert Farchy magazinulcare se

ge s'acd a pus la cale pe

In privinta d-lui Livescu, nu pot sd-aduc nici-o de incorectitu-

conducereacd am cerut a

se; consideratiunel, am constatat la

teatru debandadd. Detre inferiori, nu mi s'adus

la ce s'ar exercitatde d-1 sau deasupra acuzatiune este

de care am vorbit maigeneral

Livescu mi-ade ce era

sä pentru teatru, cei-a de d-1 M'atrebat, aceasi

; ubine Livescu, ca artist

i-am aceamai pu-

cepriveste cea de

Mavrodi.ocazia ordonante

prezinteta de Plopeanu, ftäd. Livescu, face

verificarea materialelor a facture-; D-sa la8 trece pria

ne--

mea este, cd sub-directorudirectorul general al teatrelor

se in dea imp,

National, estepretal märlurilor

sau in ateliere,eace am cunoscut Ministerulut

Am convingerea, cd atdt

www.digibuc.ro

1

Nicolae Gheorghiu sdLean facturi. Tot laotelierul de croitorie uncle acteficative poartd o stampild

sau La desiexist& de

Nationalde

rea in

1922 un 000desi acesta, toatä

vinde 2.200 lei.de brad 1922, 4.200 lei.

faiante, etc.

de azi.pe le de

nuntul trebuescde dv., prin actele

Justificative in dosarul fonduluide reparatiunilor.

Aceste dosarenenumerotate,

In denuntul, pe care primit,unele cifre sunt eronate.vd pot preciza Acestea

ce pot da unce mi...ati pus".

Das.

TOT LA

de 6 Noembrie 1923.Mi-aduc in

de directoral teatrelor, s'a prezintat

cabinetul Ion Livescu,

demisiunea sa. date formalitate

comunicat, d-1 Plopeanu,mai

ca ; In ampus rezolute de

va la teatru ca acum,se va

D-I Livescu garantat,fica

ceeaceam ; dar mai tdrziu am consto-tat e ce

od-lui LiveScu nu era

mare. de oarece d-samia: persoane ; nu

era pentru d-saar

adevdrata estemai sus.

La venirea meaTeatralui existd un regis-

ci s'a ulterior.nevindute se prezintau

raport fiecare searA, raport carese verifica de conformteatrului ; se fAcea de

la distrugeale un borde-

de de careCasierità.

Sub directorateleNational nu s'a de

se proceda la biletele ;s'a

bilete. Junialul de casA era la Casa; el se treceau

zilnice. fAceaub:lete sau ;

se borderourile.casier se

foarte bine uneifictive, pe care putea s'onu e nu.

cercetare inTeatrufini am

tat, s'a pentru otindere a teatru1u1,

reparatia se fi rea-litate. deacoperi f de

www.digibuc.ro

372

Atuncidrept fade,

rugat s'ointrebat, ce Mi-a

a avutsub Mavrodi. Acea

legatie maicare putea le sub_direc-

tor. De obtinea exactdreptari directorui

am cânds'a prezhntat primuldat d-1

peanu Livescu.cifre mandat I-am

se fac de mari.Aotele justificative

tura Livescu, care asiguratnu am d_sa

uncle Eu lasunt aci,

tor,rie, etc., toate tree pe sub mei

amanunt. Dv. veniti maieu sunt de

Mai tarziu Mai mi s'aorezintatneutru cu de 72 lei

; luat m'am duspiatd am constatat, prtul realera de 42 lei

Din aceea mi-amse la teatru mari

cootde comandastagiurne, pe 72teatrul fi pierdut 25.000

sd lacce au la

de dv.Teatrul National se constitue parte

suma 2.000.000 lei,zerva de-a aceast

inculpatiloram

privinta ;

reclamaUe Di-rectorul Teatrului

pot fi invinta materialelor, cein Nat2onal.

Sub directoratul d-lui

d-1 Livescu.

a 12.000 lei5000 S'a

mai cd cineva ar fisub d:rectoratul

Moldovearet.V.

cd ar fi trebuit tie pusi in stare deinculpare cd-pdtate in ancheta, e

.ocazia.in care juca in an-

ce s'a produscare parte a artistilor TeatrulufNational, contra d-lui Livescu,Incline de faptele, ce se

contra atitud%ni amle-am vederre,

fi din teatru.de se de

ne Livescu, in special deLivescu.

In timpul care se Id-la am

care mi-a cd d-sa ad-I Livescu nu

martori judecdtor depe cram

rector general, avea dede intendent; le aveaatributiunile de

nu ode-a facturele.

lesen a fast mai bun inspector la

www.digibuc.ro

373

mele vor aduceo majorare acumdovedit"

113. Dos. instr.).

Teatral National ; ceera des la

; era faceAsupra lui

am foarteFactura 42 din: este acea,

care lonescu, mi-a spasa din ordinul lui

D4 aVea misiunea Tea_National

denta teatralui avea atributiundordonantele.

teatru cari sunt

vea band,

aVea de ;

a tinut locula

sub d-luivrodi. Am de-aeu, ca general teatrelor,

ca teatruluila

,cu din teatru-; vremea mea am admis o sin-

acest pentruwn Teodcran, care mi-amit tearului,Mere de materialutCaton Teodorian

mobila. s'a plötit la ca-

lucrare ce se laTeatrului National, seunuj deviz de arhilectul Minis-

Artelor.Sub directoratul avut

dea V. am

d-1 luicer mi-a tri-

mis scot laD-lui Mavrodi s'a

de gestiunea sa, forme legale,Ministerut Artelor".

www.digibuc.ro

374

Am citit, domnilor, extenso depozitiunile fäcute ded-1 Vasilescu-Valjean, atât la instructie cât la tribunal,pentru a evidentia cât de concordante sunt arätärile sale.Daca declaratiile de d-sa la instructie sunt mai reduse,

pe alocurea vagi, neprecise susceptibile de interpretare,faptul are o explicatie. La instructie d-sa s'a arätatprudent, rezervat, ca unul ce-si da mai bine ca

o categorica impotriva unei persoane, oricare ar fi ea, nu trebue formulatä ci numai

care dovezile sunt neindoelnice. De aceea d-sa s'amärginit exprime banuelile constatärile, modtotul Invinuirile atunci, când arelatat culpabilitäti märturisite, acesta cazul falsurilorsävârsite de atelierului de croitorie. Datoritäconsideratiuni d. a crezut de a saatentia judelui instructor asupra indicatiunilor gresite,cari le deriuntul anonim, exprimându-silimp pärerea, totul trebue fie in deaproape cercetat,-tinându-se de actele justificative aflate dosarul fon-dului de montári in acel al reparatiunilor.

Când a comparut triburialului dispäruse incer-titudinea care domniá Noembrie 1923, la care d. Val-jean fäcut ultima sa depozitie la instructie, la care cer-cetarile justitiei erau de abea la Fostul director

al teatrelor acum lucruri pe cari le ignorase laceput sau despre cari nu decât vagi; luasenostinta de actele instructiunii, de cuprinsul ordanantei,sese toate acestea cu propriile sale

constatäri, cari chipul acesta o forma precká,de naturä a stabili o convingere, a a fermaei exprimare. Amorul propriu care poatetul ar fi sentimentul de adevär de dreptate, a fost

in sufletul care prinnicirele lui este chemat sá lupte pentru salvarea celor asu-priti. Cu un gest, care meritä toate elogiile oamenilor de

d. a näruit el esafodajul, ce selase pe o temelie, a primä piaträ i se datora.

Declaratiile pe cari d-sa le-a fäcut tribunalului,au luminat obscuritätile, au risipit indoelile, precizat

www.digibuc.ro

375

väratele penale, au subiectivizatca vreo contradictie se intercaleze pentru

a le probatorie.Chestionarul apärärei, pe de parte, i-a

pera prin care d-sa a tinut a face se evte e-roare judiciarA.

pentru prima fotoliul de director gene-al teatrelor, intentiile sale de asanare de mari

d. a putut fi pentru an moment intimi-uluit de cumplitul zumzet de clevetiri al viesparului,

cuibäreste culisele Teatrului deluptelor politice, cari uneori chiar

d-sa a putut ceda o acelor sugesthdemnuri din surse olimpiene sau din gemma ca-marilelor, de care nici un politic nu e ferit. Putut-ade o fi fost ispitit de sau de glori-lele desarte. Nimic din toate acestea n'a

sa poate, agestul reparator. Nestáruind in ea, s'a pe sinechiar ochii acelora, cari poate intoarcerea sa spredreptate

ca bun prieten al d-lui Valjean, care amzut totdeauna el mai un literat un avocat dedecât un politic, am gAsitsa-i reculegere. Rämâne acum vedem ce se desluseste din

d-lui D. a arätat la instructie,functionarii pe cari din moment i-a cerân-du-le demisiile,--si cari sunt deck hiculpatii de azi,

au fost d-sa dee coroboratA de declaratiile f

tribunalului,1) lui Livescu nici o

de incorectitudine conducerea teatrului2) contra lui n'a avut nici oe omul, care l'a secundat are privinta lui cea niai

considerâmiu-I ca pe celmai bun inspector cel'a avut teatrul;

3) contra lui de nu-Iproape, n'a primt niciodatA vreo reclamatie acesta pu-

www.digibuc.ro

376

fi lesne de facturele fictive, ce i se prezintauimposibilitate sä distingd, sau nu

4) parerea sa, Barbu Radulescu Vasilear fi trebuit sä fie pusi stare de inculpare, date

cunostintele personale, pe cari le-a timpulanchetei administrative;

Iatä, domnilor, consideratiuni puternice, carinumai unui miragiu judiciar, inculpatii de azi

se gasesc judecata dv., culpabilii se desfatäslujba la Teatrul National. nu trebue o-

de a alätura la declaratiile d-lui concluziileconcordante comisiunei de care,cum am semnalat deja, au pus toate abuzurile

sarcina personalului administrativ inferior.nici dintre inculpatii de parte din per-sonalul administrativ inferior al Teatrului National.

altä a d-lui Valjean e aceea, la Teatrul Na-tional fraudele au continuat plecarea inculpatilor;

ele chiar mai ca ei ocupe vre-ofunctie administratia teatrului, aproape ab antiquo, ceeacedovedeste, sorgintea relelor trebue fi fost alta ; eatrebuia sä fie lumea de ateliere, cari, dincauza defectuoasei organizatiuni a administratiunei teatrului,dupä cum tot d. a spus, au profitat de

care se conducatorii institutiunei, de a leactivitatea

Aceste declaratiuni ale fostului director general suntchiar de actele de instructiune, din cari rezultä,

instructia a depue o incordatä dezile, pentru a ajunge la descoperirea falsurilor, cu abilitatecluite a stabili, recurgând la unor specialisti,titatile materialelor preturile adevarate. ar fitut Livescu, Pisculescu sau sä verifice

prilejul unei furnituri urgente, toate au acestla teatru, mijlocul de tot exactitaeacontinutului facturelor regulata intrebuintare a materia-lelor, când d. Murnu, de unul dintre experti, a trebuil

la inforrnatiile luminile altora, spre

www.digibuc.ro

377

a-si da seama, o anumitä cantitate de vopseä afost sau nu realmente pentru confectionarea de-corurilor, destinatd.

In fine din depozitia d-lui Valjean mai reiese, nicipersonalul inferior teatrului nu i s'a fi

exercitat asupra vre-o teroare de Livescu saualti functionari.

Ceeace acea teroare a fostventatä de adevdratii vinovati, pentru trebuinta cauzei. Maisunt alte interesante mrturia d-luiele voi la vreme, atunci când voi mie-

apärdrei.Deocamdatd, mdrginindu-md la consideratiile, ce mä

retin acum, semnalez Ministerului public,Valjean printre martorii nu e putinlucru, ca se sprijine pe chiar declaratiunile ace-luia, care a semnat plângerea numele autoritätiimante datoreste constituirea de parte civilá.Ce sä mai spunem când avocatul teatrului a pus con-cluziuni, din cari poate atâta

Cu am ferminat analiza depozitiilor demartorii acuzdrii. Nu ne mai decât sä sintetizAm.

amänuntit, pe care 1-am probei tes-timoniale, pe care se acuzarea ne-a evi-

un mozaic de minciuni spontane sau provocate :ciuni positive prin inventiuni, addogiri, deformdri, exagerdri;minciuni negative, prin denegdri, omisiuni,

Aceastä impresionantd de minciuni, aevidentä lui Montaigne, care cdndspui o intreprinzi o foarte grea, trebuie

mai o mie altele pentru a pe ceaSau, o a poetului :

minciunile pe,Sunt ca salba de :E curgdCelelalte curg !

Din aceastá declaratiile celor multi dintre

www.digibuc.ro

378

martorii sunt o inläntuire de erori, da-inventiilor, confabulatiunilor falselor interpretari.

Tot din pe izbitoarele nepotnviridintre arátárile aceluia$i martor, ne accentua-ta discordantd intertestimoniaUL

Märturiile, astfel vitiate, dcfectuoase deci suspecte,sunt psite de fortä probatorie, atât mai mult uneledintre ele, constituese probe de al 2-lea grad. In fine, o partedin marturii, initial vitioase, prin retractáriforta probantá, dar in favoarea acuzarii, ci a apärärii,cee.ace insemneazä, acuzarea acest n'are

valabild.atare testimoniala, domnilor, n'ar putea fi

in nici pricinä pur unde e de obi-ceiu numai averea, nu onoarea oamenilor.

judeatore$ti civile se aratä azi foarte prudentecând e vorba de de testimonialá. Imi permit invoc

aceastä o remarcabild deciziune a dedin Bucuresti s. : decizia 208 bis din 21924. In acel proces era vorba de o de reziliere eva-cuare indreptatä de proprietar contra arendasului

de arenda la termen. Arendasu1, cale decontesta tie, sustinea s'a prezentat la domiciliul

t'mp util spre a face plata, dar acesta a refuzatmirea acest f apt martori,bizuindu-se pe Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie s. II.Dovada i-a fost admisá. Curtea a

martori prin urmátoarele considerente :

vedere din depunerile Panait Ian-Focas lordache propusi pârat in

Curtea formaPanait Mil arezis,

rezultä cu Nr. 168-1922, exibatá de e uncertat Iancu dupä reese tot din acteletate de se prietenie si uncare Dtnnitru zis Boulanger, - coinculpat

Mit'arizis, ceeace face ca for sä; se fie searnd cd, se

o serie de ce te lace; nu poate fi imprejurarea

cari asteptau a se duce in

www.digibuc.ro

379

statii la distantede casa din

de atasat la dosar, s'au afla laera de a

vedea careera de naturä

cere,

examineazá mai departe martorilorpentr.0 a releva sunt neadevárate, prin urmare nu potfi tinute seamä.

Rezultä dar din decizia pe care materienumai a

martorilor dar a tinut seamä de calitateaera vorba de de un simplu proces reziliere

a contract de arendä. ce trebuiedv., vi se cere ca; pe baza unei probe testimonialeca aceea pe care am criticat-o, dintreculpati societatea din care fac parte,, transformándu-i

?Admitând mod ipotetic, onoratul tribunal,

trecând peste argumentatiile noastre, ar recunoaste depo-zitiunilor acute martorii o valoare, caracter,

zis, intrinseci pe care nu o suntexterioare, referitoare la persoana celor cari au de

sä pentru uncle márturii, presum(ia de cre-trebue stea la baza márturii.

rarea dar, invoace, al doilea incapa-incompatibilitätile, de cari sunt isbite parte din

pozitiile martorilor prin raport la calitatea marto-rilor independent de celelalte consideratii caracter maimult sau mai putin obiectiv. Sunt numerosi

ce aceastä categorie. Am putea spune,tot aceia cari au colaborat la infractiunilor, ce sepretinde au provocate de inculpatii azi, toticari au falsurile sau cari prin remuneratiile primite,chiar sub de cum s'a au lacomiterea presupusului abuz de incredere, prin con-fectionare de mobilier atelierele teatrului materialul

Ne vom a exceptia de in-compatibiHtate, pentru dintre ei, cari de alt-

www.digibuc.ro

fel importanti, cdci ei au servit servesc de pârghieacuzdrii.

Orioratul tribunal aminteste, dela 3Decembrie 1924, atunci când s'a procedat la auclierea tâm-plarului V. Ionescu, apdrarea, prin toti reprezentantii ei, s'aopus la ascultarea lui ca martor a cerut d-lui Procurorse pronunte, nu este cazul se actiune publi-

contra lui. In se facementiune despre acest incident', tribunalul prin incheierea cuNr. 259 din 12 Ianuarie 1925 a reparat omisiunea. Incidentula fost repetat, cum jurnal pri-lejul audierii martorului Barbu RAdulescu, a cdrui audiered. Procuror, cu injonctiunea de spremarea surprindere, a

Dându-si de seriozitatea incidentului apdrärii,crezând, poate testimonia-

reprezentantul ministerului public, rechizitoriuldupe ce a incercat, printr'o repue peVasile Ionescu Barbu RAdulescu sub art. 255 p.,

zaua teoriilor lui Laborde, a sfârsitprin a spune :

De altminteri, un singur s'ar fi dovedit, ca acestedin cum au

ei un profit personal, imediat ar fi fost dati judecata. nu

Nu s'a dovedit acest lucru, domnule Procuror ?socotesc, da. Dar se pare, instructia

a pricinei n'a fost destul de elocventd detoare pentru dv., fac eu dovada strigAtoare, desifratii, cari m'au precedat, au deajuns.

onorati magistrati, nevoit inversez rolurileiau, pentru un moment, locul d-lui Procuror, pentru a

stabili culpabilitatea celor doi martori principali aiculpabilitate pe care, de a proclamt-o sus tare chiarfostul director general al teatrelor, Vasilescu-Valjean.

amintiti depozitia sa.Ordonanta d-lui judecAtor de instructie a scos de sub

urmdrire pe Vasile Barbu Rddulescu, sau, maibine zis, i-a trecut sau planul al doilea sau neutru,

www.digibuc.ro

381

sub au lucrat din ordin terorizari de inculpati,doctrina recunoaste impunitatea subordonatilor ase-

menea caz. Asupra acestui punct se face trimitere laDe relevat, pentru dovedirea teroarei, ordonanta nu

se deck pe declaratiunile lui Vasile IonescuBarbu Rádulescu pe altor doi martori :mescu Dumitrescu-Bumbesti !

De aceasi ordonantd care, laei, sub pretext de teroare diminueazd la anihilare vinalui V. Ionescu B. totusi prin a constata,

acea teroare nu e de naturd diminueze vinacelorlalri coinculpari

Acestea zise, problema, mai drept,cercetand faimoasa chestiune a morale.

codul penal adnotat de Papadopol, sub art. 47 Nr.32 se gäseste reprodusd o decizie a Inaltei noastre Curti deCasatie, s. II, care a proclamat, in principiu,gerea moralä, rezultand din ordinul superiorului, nu consti-tue o prezumrie tegald, apere pedeapsd,

cazurile prevazute de art. 99 (atentate contra libertatii)art. 159 c. p. (abuz de autoritate contra bunului public).

Aceste cazuri smit de sneta noastra. subprevederile art 57 c. p., corespunzator art. 64 cod penalfrancez.

cele douä texte nu nici obire procede la interpretare dedoctrina franceza, la care, de altfel, a recurs d-I Procuror.

voi deocamdatd la o parte pe Laborde, voicompulsa, prim pe la care Jude-instruc.tor, prin ordonanta sa, a avut grije trimitä.

Art. 64, cod. penal francez, are urmatoarea cuprindere:

e nici prevenitul era in stare dein a tort, nu i-a

Comentand acest text, se mai deca exemple cazul individului, care

tine condeiul falsul ; sau al aceluia, care submenintarea a bastonade, sete a sernna un act sau sechestrat, con-simte semneze un

www.digibuc.ro

382

Nu e spesa noastrg. De aceste moduri de cons-trângere sunt foarte rare.

la la starea de necesi-rate, sub numerile 95 119, spune :

E sä dese la idee nu poate-pericolul, actul Acest

pericol trebue iminent; el va prevä-zut, din al dach era se sus-tragä prin alt era

Curtea de a spetä, invorba de un caz necesitate, forta major de

dinteuri obstacol absolut, neprevdzut, independent deée numal libertatea de alegere lacultatea action« el".

din cele ce preced, acestlucru, imposibilitatea nu inträ prevederile art.64 francez, corespunzator art. 57 pen. rom.

Sub titlul Ordinalkgitime" apoi lature a problemei,se sub numerile 156-160 :

ordinal e eu sä se dewere. venim Chestiunea este de-a se dacä

de superiorul ierarchic, pe inferioraceastä justilicare nu se atunci

Se ea nu fe dinfie a agentului.

,,Un princip!u cd dat de nu liber-a El e dar trebuie de-a-

se i se porunceste de-a un delict. Cu toate acestea,este cazuri de obligati&

sä constitue inferiorul nu-i firezi:sta.

De cele mai multe ori va fi se lapentru justificarea fi

toate se a lucrat de cre-Acela, care primeste un superiorul ierarchic, va pre-de e legea va execuita dar cu convin-

gerea, cd nu delict, nu va aveaceastä va exista, din era astfel,

se caracterului acest el vacare a dat trebue fe

coautor compce..de aceste fapte justificative se pe

morale de o spre a

www.digibuc.ro

383

parhciparea ei la acte culpable, este sacare lipsa de e

trad;ctorie". tr. 29 ebniarie 1875).

Adâncind pobltma, Garçon un paragraf spe-cial : Sapunerii din partea functionarilor civililegii ierarhici".

Am ajuns, domnilor, teoriile doctrinale tocmaine preocupâ. ce sub numerile

177, 179 181 :

Disciplina mai riguroasa necesarágreu se poate admite lima de Pentru a

se de gradtd de ilegalitate al ordinului, de natura in.va fi rard, ordindl nu

va suprima aproape a agentulut.Intr'o de Casatie a

puteau invoca, a face un delict, fiordinele acelora, la o aceastä cir

n'ar putea face responsa-bilitatea acelor ; putea de

directe numai fost consde o cäreia rezista. (Cas. fr. 20Astfei, au inexacte

l,stele de a altera faptele, pe aveaude scop le constate, trebue sub crhna de

sau Ei pot invoca, ea fapts'ar marginit execute ordrncle acelora, ntrebulntau la

(Ace'asi

Mai ca se poate. Inlocuiti aceste citateprimaria cu schimbati speta falsului, vedea,

Franta un Vacile un Barbu nus'ar fi pune la faptului justificativdin ordinul superiorului sau din constrângereaceleasi principii au fost aplicate Infractiunilor comise deimplegaii, lucrdtori san servitori din

Citez tot din :

de Casatie a pus judecamd art. 64 c. p.ca fapt lustifif-atív, decP niel de cum supttnerea, pe careluerdtorul o celui, supunerese la atingerea a

ca faptsupumerea datoritä de servitori nu-i su-

a justtfica participarea tor legea ledelict : e cerceteze. instrumente

www.digibuc.ro

384

in bar, sau din au lucrat inde intenfle culpabild.

In special, nu e just'ficat prin pe care putut primio a

o la de fraudä, tia, aceasta,participa la niste manopere frauduloase.

Este evident, prepusul e pedepsbil când impon

ne a putut Jude-instruc-sprijinindu-se pe autoritatea lui justif ice

fraudele falsurile lui Vasile lonescu Barbu Rädulescu ?acestia instrumente oarbe lui Livescu,

dure Pi5culescu, atunci pe de-asupra tuturor planaautoritatea salvatoare a directorului general ? Exercitatu-s'aasupra acea strivitoare, supri-

de liber-arbitru? Fost-au ei de gravita-tea faptelor, ce pretind le-au din ordin? Au pututei invoca succes buna credinta ? e articolul 85 dinregulamentul legii teatrelor nu impune indatoriri speciale

de ateliere, atunci aliniatul 2, prevedeacesti dela de-a

furniturile necesare teatrului ? Dar pecare a dat-o lui Livescu directiunea generald, care sela aprobarea controlarea cheltuelilor curente ale atelie-relor, dupe rapoartele de serviciu, decide ateliere, nu contine ea ideia, atelierului de t5m-pldrie, ca atelierului de tapiterie dela Na-tional au avut au obligatiuni indatoriri personale, de

o personalä räsPundere, in caz deZadarnic a Procuror mic5oreze sub

calificarea de doi.umili de atelier" invoace lipsade educatiune ! Zadarnic a de-o potrivä

sä demonstreze, Vasile Barbu s'ausupus, existenta de burin! plac al sub-direcllunei teatrului s'au temut sä nu fie concediati !

domnule Procuror, pentru a-ti da ti secomiti o infractiune, sä facturi pe de-asau le alterezi parte continutul, trebue ai

o educatiune aleasá, sä nobil, ai o academia?posibil, sä o atare enormitate ?

este exact, e adevärat, cei doi de ateiier

www.digibuc.ro

385

erau la discretia sub-directorului soarta era in? Dar de ce directorului generalLivescu le impune sä falsuri sä utilizeze

materialele institutiunei, ce le erau date pdstrare pentruun scop propriul lui ? Ce i-a impiedicat

aceasta de-arandul, cum de n'au invocattea comi.siunei de constrangerea descope-ritä la instructie ?

In fine, serioasd, de transformerionete, acea temere de concediere ? Admitand,ar fi fost concediati, ei exptt$i muritori de f

? Ati pierdut din vedere, domnule Procuror, ambii dv.protejati sunt doi me$teri iscusiti, nu numai a plásmuifacturi, dar confectionare de mobilier- alte despecialitate. Ei gäsit a doua zi de poatechiar la clientela particulard pe care formaserd, inserviciul teatrului. apoi, nu dv. Barbu Rddulescu,cel putin, e mare proprietar dispune de un atelier pro-priu, care cu furniturele teatrului, in propriul lui

satisfacerea unei clientele particulare ?putea opri aci ; dar ca sä nu se

destul de documentat, tiu supun problema, pe care alutionat-o, usurintä chip de eronat,zarea, la lumina principiilor preconizate de alti autori.voi ocupa apoi de Laborde.

Faustin nélie Chauveau, tom. I, sub Nr. 373-374,chestiunea constrangerii morale, se astfel:

Totusi trebue, in se mai maltcivil', Actimiea este

mai ; le permite mai mult aprecieze,actele ce se cere execute. dar greu, ca sä fie,grad, un fapt, care caracterele unuisau

Orice constrângere noralä prate avea pepreVenit. destul, dupe articolului 1112 c., ca ea Fe de

a impresie asupra persoane ca eainspira temerea, sau averea !a

prezent. Trebue, termenii penale, cagere Fe astfel, nu-i fi fcst Or.cetemeri de de Vouglans, nu capab'le de-ade crime de pedepse; trebue, ca fie juste pe cauze g-ave

capabile de-a o impresie atât deEihlioteea Maillor 25

www.digibuc.ro

definitia: excusatio non est; metum

vani sed qui merito et hominem Inse distinge de Cele vizeazii

agentului lui ; ele cele maiface imprelsie asupra vointa.

din bunurile averea lui, trebueputin sacrificul datoriei In spre

bire de dreptul civil, considerate de justifica.Talem mttrm probario oportet qui vel cruciatum

restrictie a reprodusä engleze in celeamericane. este evidenttemerea de o nu

i-a putut Numai de moarte de ongray vointa constiinta. legea

prevenit o nula capabile Simptele nu constitai

o Metum factationibus contestationibusfacti convenit.

Trebue, in adevär, ca care pretinde de a fi la ame-acele erau de intlimideze

posibilitatea reiasärezistenta i care i-a vointa. Vielentele,

cari le-a

vedeti, domnule Procuror, acesti celebripenalisti francezi, nu puteti sprijin pentru bizarele dv.teorii asupra constrângerii morale mai ales pentruciudata aplicatie practicá, pe care le-ati dat-o.

Garraud nici el nu vá vine ajutor ce spuneI al tratatului de drept penal, sub Nr. 223 249:

de poate fi o cauzä de determinare aea n'o nirniceste. a evita

un personal, este dat lui a

drept nu-i absolut de libertate. oe adevarat, care

sufere. ce se poate spune des-pre : Coactus voluit, sed Ce avem :

da lace act de lege. Incoactiunea psichologica, prin constrângere, n'ar justifica

un act ilicitDacä circumstanrtele, cari ea existä, vedem, ele pre-

a 1) ca din carefie nu fi putut fi prevdzut. era in

terea unui 'evite, agentul eresituatiuni, care-i era ca de care a-

www.digibuc.ro

387

ese amenintat, sä fie p temere de asupramintii o impresie : Vani justa zicea

roman (Celsius). In aprecierea aceisteienal de o In art. 1112,2 din privire la violentei asupra

; va avea vedere conditia 3)ca de care agentul este sd fie gray nu mai

pecare ; 4) trebue,sd fie i fi outut

decât ce i se imputd.Ordinul civil sau militar va de

ând va fi akentmite delict. pe avut constiinta, servia de instruMent eresponsabil".

credeti, teoriile dreptla cari m'am referit, pier fruntariile au fost

dul penal adnotat ; Haus, tratatul lui de drept penal,ne i Belgia nu se admite faptul justificativ alconstrângerii, atunci când n'avut alt se sustrage pericolului,crimei sau delictului.

In de o ce spune Liszt, tom. par35, :

Constrângerea a sau prin vlolentd,i-a putut sau

prin sa) pentru perssoana via-ta sa sau a famillei de-a altora".

feoria a lui Laborde mai poate dar, domnilor,sprijini bizara inactiune a ministerului public ?

nu. De altfel, chiar vechiul autor, pe care onoratulreprezentant al ministerului public s'a trudit

rafturile uitate ale unei biblioteci, turburândcolbului cernut de vreme peste el, Laborde cátrebue sä fie vorba de o temere a agentului,se ar atrage asupra persoanei sau avereio ireparabild. Or, dauna pe care ar fi atras-o asupra

Vasile Barbu Rádulescu, refuzând sä execute

www.digibuc.ro

388

pretinsele ordine ilegale, care nu putea fi alta, decât pier-derea n'avea, pentru ei caracterul de

ireparabild, de oarece, cum am aveaude-a o evita prin exercitiul meseriei

Aceasta, presupunând, mod ipotetic, n'ar fi avutputinta evite efemer, apel la sprijinul capuluisuprem al institutiunei, sau acel lucru inadmisibil,ar fi infructuos.

acum, apdrarea, nedumeritd, pe d-1Procuror, referindu-se de la ultimele citatenale, unde e sau care n'a putut fi

din care coactiunea, a victime auV. Ionescu B. Rädulescu ? Putut-au ei evite sau ?Care e temerea despre care vorbeste Garraud, de

fi produs asupra o impresie ?imaginar, de care au fost amenintati numitii indivizi,

el atât de gray, acela, care-i asteptasävârsind actele delictuoase, au putut ajunge la concluzia,

e mai de preferat sufere consecintele actului delictuos,decât sä-si expunä persoana la ameninta,nu executau ordinul primit ? inchisoarea corectionald

ei puteau trece mintea celor doi martoriai acuzdrii, drept un minim, pericolul pierderiislujbei la care se expuneau, n'ar fi indeplinit poruncasuperiorilor ? mai presus de toate, d-1 Procuror, citinddosarul, n'a constatat, din recunoasterile deVasile Barbu Rädulescu, pretinsele ordine, pecari le-au primit, n'au fost de nici-o

mai ales ce priveste falsurile, Livescu personal nici n'astat de vre-odatd cei, cari le-au sävârsit ?N'a ascult at d-sa repetatele afirmatiuni, atât aleunora dintre martorii acuzdrii, cât ale tuturor martorilorapdrárei, asupra personalului inferior dela Teatrul Na-tional nu s'a exercitat nici când de nimeni teroare,vre-o constrângere, fie ea cât de ; diferitelece s'au succedat n'an fost nici-odata sesizate asemeneaplângeri ?

reamintim onoratului reprezentant al ministeruluipublic declaratiile fäcute la tribunal de martori. carizultä, cä in fapt la National s'a exercitat nici-odatá vre-o constrângere sau vre-o teroare.

www.digibuc.ro

389

1) R. Bulfinski :Nu Livescu ar exercitat vre-o teroare

subalternilor Teatrul

mai acest negativ nega-teroarei ; cgci de-ar fi existat nu putea nu !a

urechile d-lui Bulfinski, care, la un moment dat, calitatede devenise receptacolul tuturor räu-voitoare.

2) N. :N'am d-1 Livescu seacas nu s'a

3) C. OrendiCunosc foarte bine pe Livescu, care era un amabil se purtabine

4) Florea Simionescu :Pe d-1 Livescu nu-1 vedeam prin ataer foarte rar, nu

exercita

5) Tereza Streit :D-1 Livescu niciodata n'a exercitat mea sau altor

tionari subalterni vre-o tercare ; ci din contra avea de otar".

6) Traian Cornescu :D-1 Livescu era loarte cu ateliere, eu

mai drastic cu ei".

7) V. Dumitrescu-Buinbesti :.,Nu d-1 Livescu teroare functiona-

ateliere".

Negatiunea acestui martor, mai mult chiar deck a d-luiBulfinski, datä pornirea, ce se desprinde dintia la instructie, luxul de amänunte privire lativitatea lui Livescu, constitue cea mai categoric5

www.digibuc.ro

390

despre neexistenta terori, care de s'ar fi exercitataevea, n'ar fi putut

8) Constantin Iliescu :,,Nu am fortat fac ci m'a intre-

bat, pot le fac... Nu funetionari i-arlucrat personal n'am foretze".

Martorii Apeirrei.

1) Ion Brezeanu :Nu d-1 Livescu fi exercitat vre-o

; era

Consideratiunea, d-1 Brezeanu, unul din ceiactivi mai de care se aflä toatä zivatea la teatru, n'a auzit vOrbindu-se vre-odatä despreteroare exercitatà de Livescu asupra subalternilor,näscocirea acestei gogorite. In plus, recunoastereaLivescu era indatoritor cu toatä lumea, e o protestare

potriva unei tre-buinta cauzei.

2) Vasile Toneanu :D-1 Livescu era bun camarad cu fatä

nu teroare".

3) Constantin :

D-I exercita teroare subalternilor din adminis-tratia teatrului, ci contra era bunsalariu".

4) Al.D-1 era foarte u din atelierela d-sa repare de oarece

RotezD-I Livescu se bine subalternii

6) C. Petrescu :D-I Livescu se purta foarte ase-

d-1

www.digibuc.ro

7) Petrescu :Livescu In se

purta foarte bine cu subalternii ; asemenea se

8) Elizer Semo :foarte unotionarii teatrului".

Sabin Petrinca :Livescu se bine

.10) C. :

Livescu se toti ceilaltfinferiori cu ; era foarte bidevoitor de toti

slacä se putea".

Sahighian :nici-o teroare, ci era foarte

Cred, e destul. nici acum,prospätare a amintirii, d-1 Procuror nu s'a convins desprelegenda teroarei constrangerii morale, ne dezar-mati. totusi, mai avem depozitiuni ; peacelea ale celor doi directori generali : Al. MavrodiVaslescu-Valj :

Mavrodi :Nu mi s'a d-1 ar fi sub teroare pe

n'am avut impresia, caexercitat o asemenea

Vasilescu-Valjean :De functionarii inderiori nu s'a adus niciodatä

ou teroarea, s'ar fi Livescu sau de altiasupra

aceste declaratiuni socotesc, d-I Procurortrebue depue armele. despre d-1 Judecdtor de ins-tructie, care märginit investigatiile, ce priveste te-

numai cercul vitios, interesat al celor

www.digibuc.ro

392

doi infractori, pe cari a tinut chip, sä-i.transformeai säi, nu nu s'a preocupat de atitu-

dinea comisiunei dear fi obtinut

declaratia, pe care d-sa a fäcut-o tribunalului,care, prin acel nici-odati , confirmä nici aupárut comisiunei de Vasile Bar-bu Rádulescu nu s'au pus la adápostul constrangerii. Pri-mind declaratie, de o valoare probatorie

d-sa fi dat seama, cei doi vinovatigeau la un pretext. suspect prin consideratia, seinvoca pentru prima oarä la instructie, desi mai

invoace.faimoasa de a-

cuzare, in favoarea lui Vasile Barbune apare ca un feti$ism verbal, datoritä cäruia doi culpabiliau devenit invulnerabili pentru fakirii judi-

cari au creat acest fetis, dacä pot satisfactiaa nepedepsiti pe teatrului, nupot, in tot cazul, izbuti, ca prin obtiedamnarea unor nevinovati. Din acest punct de vedere, feti-

pierdut puterea, am trecut pragul acestui pre-toriu. Pentru a risipi umbrá de cu lateoria baionetelor inteligente, pe care a schitat-o treacátd. procuror, ne propunem sä dovedim, VasileBarbu Rädulescu trebuiau pusi sub färä

I. Incep Vasile lonescu. De culpabili-tatea acestui tamplar, care pe spi-

lui Livescu? Voi ordinea capetelor de

A. In ce prive$te falsurile

Culpabilitatca lui rezultä:

din recunoasterea, care a fácut-o cá este autorul ma-terial al falsurilor.

2) cä nu le-a din ordimil sub teroarea lui Li-

www.digibuc.ro

393

reiese din urmdtoarea declaratie, pe care atribunalului:

D-1 Livescu nu mi-a vorbit nim:c despre afacere.

vorba de faimoasa referitoare la postamentulscenii.

Inte.resantä e apoi declaratia sa,

Mai dupe eliberatea la vre-o 3-4 zile, amcu realitatea, intrucât eram sub

Livescu,

sub ordinele lui Livescu sub imperiul porunciilui, nu-i vorbise despre afacere!cosat de ordinele lui Pisculescu, tot el, cele maisus declarate s'a sä adaoge inconstient :

Eu de d-lui Pisculescu, acosta mi-acä e directiei".

Dar cum s'a putut lui Pisculescu, tot el aafirmat, Pisculescu contribuise ordinele lui sä-1determine a face falsul? E firese, te ai fost si-lit sä faci un tocmai aceluia care ti-a dat ordinul?

dintre reactioneze Impotriva unuiapt räu, ce li se pentru ce nu s'a directorului

general, despre acesta n'a avut curagiul sä spue, l'aterorizat? Rdspunsul la intrebare a cdutatprin urrndtoarea lamentabild

Nu atninte de ce am d-lui ii-amfalse, una valoare de 119.000 alta de

4.000 lei".

Nu si-a adus aminte! Dar cum aminte,curn se explice, se acuze! apoi omul acestasufere amnezii caracteristice, de cari a dat dovadd,cursul incolierentei pe care a dv.In lucru nemai pomenit, aproape patologic, acestcinic, care, dupe cum ati auzit din crampeile de mdrturie, pecari le-am citat, a pus falsul pe socoteala impulsului

www.digibuc.ro

emanat dela Livescu, Pisculescu, la de-pozitiei lui, a spus categoric:

m'a dar mi-a dat

Livescu, cum ati mci nu i-a vorbit.

B. In ce privWe mobilierul.

Modul cum acest martor, care erijasedin chipul care a procedat atunci, a

lucrat bibioteea de d. Aristide Demetriadepoi de d: Soreanu:

ce a declarat la

In de urmatoarele : Ar. Demetriadea vrut o de ; aceasta a cenit voierectorului de atunci Livescu ; chiar in .fata acestaia arat, in once caz el nu primeste se pue dela teatru,

mie 1.000lei pentru material. De lucrul a tinut vre-od-1 n'a vrut ia bblioteca a Soreanu,

care a restituit 1.000 lei Demetriade, jar mie dat de 2.000 lei;care a i-a dat 500

(Fila 145. Dos.

La tribunal. schimbat

,Am o comandatä de d-1 care arefuzat-o, a 1000 d-lui Demetriadede material mie. banii am material, tea-

acum ce-a declarat Demetriade la instructie:

Comandasem autorizatia pe al'Teatrului National o bibliotecN, care fie Vasilenescu, de Teatnului orele libere,

de mine. 1922,care am dal Vasile de 1000 circanouä gata, de-a o ridica. A

Soreanu, mi-a eu Vasilei-a restull".

(Fila 154. Dos.

www.digibuc.ro

395

dar, complexulbiblioteca, material lucru, a 4000 lei nu 3500,a V. Mai recunoastérile aces--tuia materialul, lemn de tei, a costat numai 1000 lei. Deunde a luat acest material se dinbelsug lemn in de 3000-lei repre-

nzenta nu a avut.spuie Tribunalului; contrazicand propriile-idela .instructie.

Mai pe care a V.la tribunal e o sfruntatd

instructie singuruluitor care a confectionat s'a eel pu(in 500

Dar restul de 2500 lei ce s'a fkut? A intrat buzuna-Vasile sPre destinatarului.

2) care demonstreazd apucaturile lui Va-dusumelile sezate la d-lui

ce a spus la in

Am pentru la d-sacamere. le-am luat din materialul teatrului. ordinul lui

Livescu!

d-1 Soreanu nu mi-a materialul, lafacut plata".

(Fila 145. Dos. instr.).

tribunal:

Doi lucrâtori au reparat o dusumea d-lui Soreanus'a dusumelile d-lui Soreanu acasä ; eu i-am trimis

cari nu ce-au acolo nu din ce

Lectura acestor declaratil, ce se ciocnesc revol-te Tragicul se comicul! A

din materialul teatrului toate acesteanu din ce material au fost lucrate! A trimis lucratorii tea-trului la d. Soreanu pentru a-i o dusumea, dar mt

ce-au acolo, de el le dase materialul, care nudeck Mai rnult, materialul n'a fost

www.digibuc.ro

396

Ascultati acum pe d. Soreanu, care a povestit lastructie tocmeala, care a avut-o Vasile ce pri-veste dusurnelile:

,,La intrebarea mi-a sd cumpereduri, vor costa 3.700 am d-lui

atelierului, de alintendentul teatrului... Luadrile le-am

lei D-lui lonescu i-am dat 500 lei pentru supravegherea lucrdrii".(Fila 135. Dos. instr.).

Ce zice d. procuror despre strigätore dovadä acuipei lui Vasile Nu vede cheia procesului?Tot a procedat Vasile in ce priveste mobi-

confectionat pentru Livescu.Tot astfel a bani dela el, spre a ma-

terial din oras, cumpere din comert, l'a luat dindepozitele teatrului, banii! Tot astfel a tägäduit

nerusinare primirea sume de bani.In cazul d-lui Soreanu, cuvântul acestuia a

bine a fäcut d. jude-instructor de a pus pe cuvântuld-!ui Soreanu, nu pe al lui Vasile lonescu! In cazullui Livescu s'a dat crezare infractorului mincinos, care,in cele.din urmä, a fost nevoit sä recunoascä, a pri-mit oarecari sume de dela Livescu, ceeace n'a recu-noscut niciodatä in ce-1 priveste pe d. Soreanu. Livescua dovedit cu a numerosi martori, a plätittotdeauna lucrul materialul.

pute amplific dovezile vinovätie ale lui Vasilelonescu; dar cred inutil. $'apoi, trebue sä unsfârsit. Rog onoratul tribunal sä adaoge la cele ce-amspus acum, tot de contradictii, de retractäri, deciuni grosolane, pe cari le-a räspändit profuziune VasileIonescu, sub ochii justitiei impasibile, pentru a-si

convingere despre vinovätia lui.

Culpabilitatea lui

rezultä claritate din urmätoarele puncte, pe caricred de datoria mea sä relevez, atât pentru edificarea

pentru a ministerului public.

www.digibuc.ro

397

In prim a recunoscut, este autorul facture-false, a isbuti probeze, Livescu l'a determinat

sä le sau l'a asistat cu prilejul acestor Dins'a precizat cu depozitiile a martori,

Barbu din proprie de nimeni,a solicitat dela unii negustori facturi neconforme realita-tea pe le-a chiar negustorilor,

hârtii cu en sustrase din magazinele2) Martorul acuzdrii lancu Rosenthal, ajutorul a

fácut o din care rezultd, Barbu Rddulescu o-sä lucrdtorilor, Livescu nu-i bani pentru

materialelor pentru plata bor.Scopul acestor mincinoase destdinuiri, din vreme

te, era de-asi o apärare, cazul când ar fi fostprins. spre edificare, ce a spus Iancu Rosenthal la

Pentru s'a o de teatru,de garnitura de mobilä reance, care s'a in atelierul particular alBarbu ban,i teatrului,

Ri:didescu pe atunci. Tot el spunea, este obligat devescu facturele teatrului, ca sä cheltuelile

spunea de atunci, pentrusau pentru plata din e

incarce facturele".la 130. Dos. instr.).

Mai Barbu cu o grijedin timp martori, destdinuiri

noase, - s'a dovedit sunt mincinoase proprii-le lui recunoasteri, a bani dela Livescu, pentru el,pentru pentru material prin declaratiile

martori, ai acuzdrii, ai apärärii. Nusunt proaspete amintirea declaratiile luiBarbu Rddulescu, a cumpärat materialele toate,de o nenorocitä pentru draperii, bani ridicaticassa teatrului coritul personal al lui Livescu? De cecea, dar, lui Rosenthal afirmatii mincinoase? De ce? Pen-tru materialul teatrului, sä-1 cumpere din oras

banii luati Livescu, o parte din acest materialchiar atelierul lui propriu. Or, acest fapt tre.

www.digibuc.ro

398

pentru a trezi pepreajma lui cu mincinoase.

lui recunoastere, f inaintea. tribuna-materialul teatrului mobila in atelierul

particular:

Aceastà (e vorba eu imitate dede meu 'personal dindin rnaterialul teatrului, valoare 3.000 lei ..."

care singur s'a demascat,tând continuându-si depozitia a spus:

valoare de 3.000 lei, din banii ce i-am luat dela cassape Pentru n'am

ci o dela firma

Vasäzica, luâ maferialul necesar, din pedepozitat atelier; apoi drept al acelui mate-rial ce-i se liberau dela in contul personal al luiLivescu, a materialul

pentru nota delafirma, de unde cumpdrase!

3) recunoscut, pentru confectionarea unor dra-din teatrului, care se pdstrarea

lui, nici n'a nici nu s'adeclaratia dinaintea tribunalului:

m'aimniciodatä".

vorba de stofa pentru niste draperii, pe ca-re a pretins, a luat-o din stofa teatrului, odatä,tot celait material, cum a fost in cele din

recunoascd, l'a cumpärat banii lui Livescu:

Celelalte materiale le 'din en Mobilieruidela d-1 eonfentionat eu din eu

de Padure".

4) Manoperile lui Barbu Rädulescu n'au putut nuteau fi, decât rezultatul in spre räu;terminismul nociv impuls nepro-

www.digibuc.ro

399

vocat de nimeni, dovada o consideratiunea,a fraude similare la unde nu se mai

sfera de influentá teroarei, ce pretinde, seasuprd-i la Teatrul National.

Am reprodus la vreme depozi(iile lancovescuFroda, cu privire la aceste fraude.

fine, nu se poate trece vederea consideratiunea,Barbu Radulescu a realizat o avere, pe care

s'o justifice tribunalului, lamentabil; ne-aconvins, nu ficunse indeletniciri delictuoase.

justificare:

Am singur sir. Elena uza, din banii rezultatidin imobil, pe aveam fi la Teatrul

Acest peste 450.000 lei.7.000

Mai esplicit nici se poate. imobil atinut pe 7000 lei. La teatru un salariu de leilunar. cu 7000 lei, plus salariul, pe care l'atat, de sigur, pentru nevoile zilnice, a izbutit cumpereun imobil 450.000 lei, luám ca evaluarea sa.De rog, diferenta 443.000 lei, nu dinudele paguba Teatrului National celui

Aläturati acuma, domnilor, ca pentru Vasilela toate aceste dovezi de culpabiltate, contradictiile, retrac-

minciunile lui grosolane, pe cari le-am semnalat mainainte, sub ochii dv. pe Barbu Rádulescutoatä goliciunea lui, nu astfel cum vi l'a prezintat d. procu-ror, acoperindu-I sub faldurile robei sale!

stabilitä celor martori denie ai acuzärei, instantä are indatorireacare i-o impune doctrina precedentele jurispradentiale, dea nesocoti märturia lui Barbu Vasile

arätärile interesate, oricum ar fi luate, caclaratii de coinculpati sau ca simple cleclaratiuni de martori,

eu bine determinat de a pespre a se pe ei, sunt lipsite de presumtia de

trebue sä la baza declaratiuni, ce se

www.digibuc.ro

400

face justitiei. Ca urmare, proba testimonialä, de ca-re-se serveste acuzarea acest proces, e nulä,din toa+e punctele de vedere.

Onorat tribunal,

trecem acum la a doua categorie de probe, invoca-tä de acuzare: mdrturisirea D. P4culescu.

Am ajuns la un foarte delicat din seria probelor.Practica de toate zilele ne vreme justitiapenalä n'a sä seriozitatea gingäsia proble-mei; ea a fost adesea impresionatä de recunoasterile fäcutede un coinculpat, cari vedeâ de obiceiu dovada irefra-

a vinovätiei. a-i cauzele, färä adân-misterul, ce poate de foarte multe ori auto-

invinuirile repercutante, conchideà la culpabilitate. Date lestiintifice au izbutit a pune capät unei practici, i

s'a datorit cele mai grave erori judiciare. Azi, judecdtorulpenal, constient de marea importantä a rolului säu, se ara-tä prudent fata dovezii de care ne ocup6m, o trece, ca peo marfá suspectä, prin constiitii lui, o examineazá cu

o o comparä celelalte dovezi.am ferma astfel veti dv., ascultândverificând intâmpinärile noastre.

Spre edificarea dv., conform vechiului meu obicei, voiprin a problema teoreticeste.

Un prim autor Guilhermet, cunoscuta-i lucrare:Comment se font les erreurs judiciaires, spune urmätoa-rele la pag. 26:

,Din toate certitudine,neral, ca pe mai putin atunci cand eltitue o mai celelalte. E aproape intotdeauna de lesnicios deciaratia unui care se acuzd;

mdrurisirei pe in labirintul deal omenesti, care e mai sä nu pgtrundg.Cu toate acestea, cutare dragoste, a de

o ; altul se recunoaste vinovat pentrudesonoreze pe aceia cari numele pe cari Cu-

tare condamnat mai la inchisoare, cu de-atrimis evaziunile mai usoare. te acuzi

de irnag'nare te pe nedrept culpabil de o

www.digibuc.ro

401

chiar, ce rezervatä a esä dea multä greutate

inocent.de autosugestiume, e ea adesea

vanitate jignitä un'alienati, nici o motN crime

La 'nu se la pre-de

Aci Guilhermet senzationalut caz al RosaDoise, fiica unui-oarecare luiSt. Jean-Creppel, gravidä luni lasecret, aer, intunecoasä, carese pierind, se ea a ucispe ei, descriind scena unei imaginare. Ma-re a fost stupefactia Curtii jurati, ea, la audi-

reveni asupra márturisirei, aa de spaima celulei.Cu toate acestea, fatá márturiile acuzatei, ea

fu condamnatd petimp oarecareVanhalewyn fiind

pentru asasinat furturi, prilejul cercetdrilor,cari se putu afla, el adevdratut asasin al

Doise. Acesta recunoscu gasindu-sela el ceasornicul, ce se furase lui Doise noaptea

relatarea acestui caz, Guilhermet

Acela o sau us delict, care nu sä--vârsit, sä la mobiluri diferite. Se constatä cele

surprinzätoare".

Pärerea acestui autor o vom pecea a nemuritorului Ortolan. Marele penalist francezlementele lui de drept tom.toarele, sub 2298:

,Märturisirea, care e sub regulalegalä decisivä, dar ca element

de la aprecierea judecátorului sau ajuta,pentru a-si forma sa

sonalä. Noi -nu ca cari, când pe acuzat,vrea sä culpabil acesta culpabil",

culpabilitätei vidatä, ca

www.digibuc.ro

402

mai deck la in

deSi puternic cele cazuri, asupranu rehue sä fie intotdeauna privitä

Pot fi din. din dinsan din interes, cari vor fi toate marturisiri false.

la o

de el; se recunoscu, el nu era deckväratulai culpabil,numelui, el a pe pantä aenigma se descoperi cele din autor el

mai mari, expunea la o mai mare, grabiseaccepte o personalitate de a lui.

'alt dupe condamnarea la recluziunepentru crima d'e grave, o de

care se autorulgratiat se actiune contra acuzat.

se märturisirea nu era mijloc concertatasupra-si sarcina i lui a sustine

a din non spuSele lui declaratIn aci se amintire Gsardin,

de de tratamente ladesnadajduit se vinovatd de paracidul, de

care Za.darnic, juratilior, ea aceastä mdr-turisire, pentru acea ai adevärati, vinovati

condamnati. Aceasid este refla la instructie, ea serveascd

destepta ce priveste chiar

Vedeti, domnilor magistrati, ce ne aducexperienta sagacitatea mare penalist ca Ortolan.

Un alt autor de des invocattea noastre judecàtoresti, Garraud, spuneurmätoarele tratatul justitie tom 11,Nr. 460:

.Interogatoriul, de-a säo pentru inculpat, exercitiu de ablitate pentru un ma-

gistrat : sä fie act de credintä Snstrumentlui. Judecatorul sä nicinu e, dupe deck ainictd al uninocent, Vrea este... Stintcari pentru a o.märturisire, tortura, pe care o regretä poate

detentia preventivä la secret,(Mittermaier, Tratat prober.

www.digibuc.ro

403

Apoi Gerraud, sub Nr: 473, conditiile, pe cari-trebue le o márturisire:

Se cere : 1) ca aibá nu inainteastructor, ci ; 2) fie adica nu resultedintr'o expresiune sau dintr'un gest echivoc ; 3) Sd nu consiste intr'un sim-

la o chestitme ci Jintr'o naratiune a ineulpatului ;

4) sa conc.orde en ohtinute".

Sub puternicul reflector al acestor invatamintecari reprezinta ultima expresie a a expe-

rientei, examinez valoarea rnarturisirii luidiferitele ei faze, mdrturisire care, mai ales la

a avut caracterul extrem de ciudat, dateprejurarile, cari s'a produs, repercutan-

Sa nu credeti un moment, ca pentru a-imdrturisirea a i-o reduce la zero, intentionez o

de invimiiri la adresa lui Pi$culescu. Nu,ar fi o din parte-mi, pe Pis-

culescu, a nevinovátie am .crezut primacând am dosarul.

Ori de e lui Livescu, pentrunimic apärare pe unnevinovat. Din voi utilizâ tot arsenalul demente, pe care mi procurat, cerce-tare a dosarului, spre a dovedi, tot ceeace aPigulescu, nu poate apese nici pe el, necum pevescu.

cu care s'a recunoscut ,culpabil,intentia de-a compromite pe Livescu;rile exceptionale tot atât de cari primele luirecunoasteri s'au produs; psihologia lui speciald, ce cu a-tâta fusese pregdtitä de altii; chipul

care s'a procedat pentru a-i se smulge márturisirea;acea avalansä de auto-invinuiri excesive, neverosimile,concordante culese de justitie,tractdrile, ergotárile sale, pe cari le-a incununat acelcavi", din adâncul constiintii lui clipele supreme

când intreaga-i entitate din sugestiei,

www.digibuc.ro

404

- iatä ce ne impune pe Pisculescu, impotrivalui

Cäläuzit de acest program, examenul critic almárturisirilor lui Pisculescu.

Primul säu contact cu instructia a avut in ziva de26 Octombrie 1923, deci cu 8 zile de arestarea luiLivescu. Nu atunci deck un simplu informator.nuntul anonim fusese introdus la ajun, adieäziva de 25 Octombrie. Instructia n'avusese vreme aduneimpotriva lui nici un fel de necum probe de aceleazdrobitoare, fata poti sfârsi, cele din ur-mä, derutat, prin a te recunoaste culpabil. Cutoate acestea d. Pisculescu, chemat inaintea jude-in-structor, cu o naivitate, ce nu-si gäseste precedent, declaräurmkoarele, dupä ce enumerase o serie de pe cari

le fäcuse diferite persoane atelierele teatrului, cariel Livescu :

Materialul intrebuiatat din era al Nationala lost in ceeace mä priveste pe

la 82. Dos. instr.).

dar, o autoinvinuire, de nimic nu se dovedise,cä el lucrase in atelierele teatrului färä platä.

Tot acea zi, continuându-si depozitia, a adäogat:

Nu aminte ce lucrdri s'au mai din materialuladuc am.nte, Vasile tâmplarul, mi-a spus

contabil, i-a o chitantä, care sefacerii postamentulni scenii, suma de 120.000 lei, de

realitate nu se cheltu:se cu ea 78.000 lei. Spunea lonescu, i-acerut majorare, ca cheltueli scena.

Despre ce s'ar Teatrul National,

82. Dos.

Iatä pe Livescu chemat la instructie ziva de2 Noembrie 1923. 0 confruntare are imediat elDimitrie Pisculescu.

Ascultati, mä rog, cum a declaratiile d-luiculescu, confruntäri, cum a

www.digibuc.ro

405

ca prin farmec, arnintirea unor fapte, privintaclarase cä nu are nici o sau despre cari avuseseo foarte amntire:

varaa a se

50.000(Fila 99.

d-1 general Al.

repara scenii 5i a pentru aceatsta

Dos.

Spuneä, desigur, o De ce? D. Mavrodi v'arätat, aprobase 120.000 lei; d. Pisculescu in ziva de26 Octombrie declarase categoric, postamentul sceneicostase 78.000 lei. Pentru ce aceastä diminuare de cifrd?Pentru ce? Pentru cá ziva de 2 Noembrie o zi fatidicä;instructia aveä nevoie de o exagerare a fraudelor,vina lui Livescu sä serioase proportii. Astfel se

pentru ce d. Pisculescu, d. jude-instructorzâmbi, continuAndu-si tamponatd de tägada luiLivescu, a

Aceastl lucrare s'a de V. care Insumei a o cari i-au fast vizate de mine cari nu

nici un caz, suma de 52.000 lei cari cred, poartämaterialul intrebuintat pentru repararea Aceste

servit, ca s'acopere materialul de de tag lucrul nwbilelor salon,ce pentru D-I Livescu".

(Fila 99. Dos.

Dar bine, dornnule Pisculescu, ziva de 26 Octorn-brie declarasesi, pentru repararea postamentului sceniise cheltuise realitate 78.000 lei; cum de s'a redus chel-

dela 78.000 la 52.000 lei? Mai mult, cum explici,de ziva de 26 Octombrie declarasesi, cä diferenta dela78.000 lei la 120.000 lei fusese intrebuintatä,spusele lui lonescu, pentru alte cheltueli scena,

ziva de 2 Noembrie aceste cheltueli, propriaau servit a spesele necesitate de

confectionarea mobilelor lui Livescu? explici, de o po-trivä, fata tribunalului te-ai referit ca zivade 26 Octombrie 1923, la svonul de Vasile lone-scu, iatä ce-ai declarat la tribunal:

Din Vasile am cl pentru repararea

www.digibuc.ro

406

scenii s'a dat de 120.000 50.000.paratia a

Le-am ; am ; peeste a Livescu".

Dar de ce te-as mai supune la uneie atât de depozitia d-tale a suferit o

sugeratd.La confruntare d. Pisculescu, care-si

- datoritä ajutorului venit dela sufleuri"a tapiseria de a mobilei lui Livescu fbsttrecutá Himelstein, sub falsa indicatie de de

urmatoarea mentiune:

Imi greseala de-a acea ca,eram de

recunostea greseala, pro-pria-i märturisire, i la 26 Octombrie sPusese Warenici o cunostintä despre alte nereguli Teatrul Na-

roarei, a faimoasei terori, care invocase:in ajunIonescu aceea$i zi Barbu Cine-i

se ideea acestei scuze, n'a avut nici un avocat caluitor tot cursul instructiunii?

intrebare, care se impune este pentru ce d.a afirmat ziva de 2 Noembrie 1923, data

lui Livescu, ca pe un fapt sigur, despre careprin propriele lui simturi, factura a

lost falsificata interesul lui Livescu, atuncinal a privire la

,Barbu Radulescu mi-a i-a datKkeratie".

eu la intrebare: aLivescu, pentru i s'a cerut s'o

drept i s'a sugerat invoace scuza teroarei,i s'a are fie bine"

acestei consideratiuni, d.lejul confruntarii dela 2 Noernbrie, el tare nu

www.digibuc.ro

proape nimic mai luat de

socotelile mele d-1 Livescu cifrad'e 54.000 lei ; circa

5i emfatic:

Vazand, ce se pentru. Livescu întetiauproportii, cari am pe

spus, nu-mi asemenea numai lu-

rog, era atat de de ce aduscrul la cunostinta de ce avertistemt lui Bar-

d-sa n'ave indatorirea de a

In fine, confruntarea din 2 Noembrie ne-aprocurat surpriza de a pe d. Pisculescu invinuindLivescu, i s'a furnizat de casa Gologan garniturfpentru cari au fost inglobate a acelei ca-se numele Teatrului Aceastä

desigur, instructiei; a servit la motivareamandatului de arestare emis contra lui Livescu. Mai târzia

instructia s'a controloze a-firmatie a d-lui Pisculescu chiar ziva de 2mai târziu ziva de 6 Noembrie, arestare,tându-se d. Pisculescu cu d. Gologan, acesta a desmintit for-mal (Fila 112. Dos. instr.).

Livescu arestat, instructia avândvoie de-asi indiciile de culpabilitate a lui Livescu, d.

i se din ce ce idea, vala dapostul ordinului superiorului al teroarei, care por-nit pe panta marturisirilor, intrat angrenaj, numainimic de pierdut, deveni un instrument orb

De aceea ziva de 9 Noembrie 1923,compärând din nou la instructie, calitate demator, urmatoarele declaratiuni, cari, din chipul cumau fost formulate, reiese au resultatul unor

cu abilitate puse de acela care instruià:

mi-am lucrat in atelierele National dând

www.digibuc.ro

408

din lui le tamplarul Barbu tapiterul tot cemi-au ; am aceasta, am

lucrase o serie de mobilechiar md o se nimica, este

mijloc. N'am nici unLivescu

Recunosc de asemenea, am chemat Padure casieriade acesta semnez, imi amintesc acum,

6 facturi, ce erau complectamente false cari purtau aprobarea lui Livescude

cu un lux de detalii, surprinzAtor pentru o memorie,ce se relevase la ca foarte scurtä, toatefacturele ordine indicdnd cuantu-

Bietul domn Ce crud a fost el d.decätor de instructie! Apoi, la o intrebare suges-tivá, pe care d. jude-instructor i-o oferia ca pe un balsam

:

N'am directiei toate aceste fraude de Livescului de de-a nu dal de Livescu,

nu se puted impotrivi nimeni... Nu am fine-am impotrivit Livescu, dar teroarea era In contra

artistilor:.. directori erau terorizati de Livescu..."

(Fila 120. Dos.

Cu absurditate sugeratá si-a d.lescu depozitia din 9 Noembrie 1923. toate motiveledoarmä pe roze. D. jude- instructor jalo-nul deschisese portita de scäpare.

Iatä a doua zi, Noembrie fudin nou la instructie, calitate de informator.

Cei cari se interesau de mersul afacerii cari tineause acumuleze cât mai multe indicii de culpabilitate con-tra lui Livescu, dela care se smulge osire tot calvarul preventiei, informard probabilte noapte, pe d. jude-instructor despre psichologiaa lui Pi$culescu, psihologie unor anumite la

Aceastä stare nu era de neglijat ;

ziva de 10 Noembrie, printr'o dibace intrebare,d. jude-instructor, adâncurile lui ce-

www.digibuc.ro

eace din mentiunea: asupra faptelor de cari aobtinu urmätorul

Sunt vre-o trei de cand prevenitul Livescu a lam'ne acasa, pentru ultima ; m'a

m'a pe mei nu pe cari le-a comis laTeatrul

apoi, biblic:

mai o declaratie : pentru ce o amcare mi-o vreau din Teatrul

suma de 100.000 ; am 4000 deca pe care gata legaj=, ca dau Teatrului National.

Vina mea mi-o neglijenta mea, Increderea, ce ammeu Livescu complicitatea la care am

(Fila 121. Dos.

sistem. zdrobitoare,punt de de d. jude-instructor: luiLivescu, ordinul superiorului.

Impresionantä e aceastä a d-luiculescu, aceea de informator generos, care, darniceauto-invinuiri, se pe partea

suma de 100.000 lei, desi instructia nu stabiliseprejudiciul pe care-I suferise teatrul prin fapta lui Piscules-

ati directia a teatrului a prina cere dela PiscuIescu modesta sum de 15000Am domnilor, curajul afirm analele noastre judiciarereau acum declaratiuni mai morbide ca ace-lea ale d-lui Pisculescu; nu s'a mai un care,mai de a se fi descliis in potriva lui actiune publi-

doar calitatea de simplu informator,singur Streangul de gât, se of ere de a despägubi pe par-tea cu sume cari de zece ori prejudiciul recu-noscut de partea D. Pisculescu ne apare ca un per-sonagiu adevdrat teatral, exagerat, aproape fantastic !

Dar sa firul expunerii noastre: Ultimul f aptlatat de Pisculescu reclama o De aci nevoia

confruntare a zina de 12

www.digibuc.ro

410

Noembrie peste zile. Mai bine secu prilejul ei s'a relevat starea a lui

Pisculescu, ascunsa lui animozitate impotriva lui Livescu,credinta care a träit, manevrelor intrebuintate

regisorii mari mici ai acestui proces, Livescu ar fi pu-tut cândva sd-1 acuze e i-o ia

adevdr, ce constatá procesul-verbal de confruntare:

Dimitrie Pisculescu, declara : mentin declaratia cein de 10 Noembrie 1923.. ca urmiitoarea

: cu de venirea lui Iaruse in gazeta un articol asupra fraudelor dela Teatrul National, in care

eram ca ; (mediat dat seama, aicis lui Livescu.M'am dus la m'am de lucru,

o care a fost in Livescu, mi-a cd acesta mdmd pe mine de tot ce s'a in teatru i-am atras atentia,

daca Livescu astfel, voi duce la directorul general al Tea-tiului National, voi toate necorecte, ce am facut

Livescu, din ordinal dupe d-sale",..Gheorghe declarä : mi-aduc aminte, niai acum

patru a venit la mine, mi s'a cd arecd Livescu acua de tot de pe le-ar fi

la National, m'a rugat cotnunic, vad, vamai astfel de dânsul se va duce la directorul general vatot .ce-a Livescu ceilalti In adevár, a doua Livescu avenit pe la i-am comunicat cele mi-a P'sculescu.

declarat, cd pe

(Fila 125. instr.).

despre Livescu, recunoscând pe care aavut-o cu dar negând subiectul conversatiei,latat de Pisculescu scopul intrevederei, cumfiresc erá, n'a fost altul decât acela de a-I asigura peculescu, a fost indus eroare denueste de geaba, a sfârsit prin a dealtminteri

nici fapt, pe i l'ar fi Sede cât de consecvent a fost Livescu cu decla-

cdci nici la instructie, tribu-nalului, n'a adus vre-o acuzatiune lui Pisculescu,grindina invinuiri, pe care acesta a läsat-o

Onoratul tribunal va binevoi remarce, pe sunt

www.digibuc.ro

411

de logice sustinerile lui Livescu, pe de fabuloase suntacelea ale lui care nesocotinta lui a mersacolo i-a trebuit lui Livescu, ideea de a-1

pe niste copii, pe cari d. Pisculescu nu i-a avut niciUn mai comic deck acesta nici se

concepe!Când facut istoricul procesului, onoratul tribunal

aminteste, am avut grija relevez organizarea devetiri, datoritá s'a näscut in mintea lui Pisculescubánuiala, Livescu vrea surpe pregáteste pier-

Pisculescu pregkit vederea evenimentelor,ce aveau se succeadd. In sufletul lui uraimpotriva lui Livescu temerea cum l'ar puteä

urzeala a izbutit. Instructia a tot pro-fitul starea sufleteasca a lui Pisculescu.

data de 12 Noembrie 1923 persona d-lui Piscu-lescu, deceptie, intrá Promettrec'est noble, tenir c'est bourgeois! D-lui jude-instructor

nu mai merge saga. Pisculescu informatorulcuse ce toate

Se cum sporeste preajma cabinetului destructie surd, pe provocase impasibila-iatitudine fatá de Vasile Barbu alti

ormatori, cari de se recunoscurá culpabili de fraudede falsuri, vedeau linistiti de treburi. Situatia sal-

printr'un divertiv. Declaratiile de ormator alePisculescu necesar sä fie schimbate márturisiri deculpat. Cu chipul acesta instructia n'aveä nimic de

aparentele salvate. In consecintd, se ceru parchetu-lui actiune in contra lui.

In ziva 28 Noembrie 1923 jovialul dornn Pisculescua avut neplácuta de a se vedeâ citat la instructieca inculpat. Fu supus la un interogatoriu sever sugestiv.Avem viziunea a scenii. D. Pisculescu dându-si seama,

s'a gluma; d. jude-instructor proectându-ilugubra fantomä a detentiunei preventive.Sub spaimä d. Pisculescu ascultá cu fruntea

detailatele intrebäri, pe cari i-le a-d. jude instructor din nou afirme

novátia, scurt, cu toptanul, nici o rezervá:

www.digibuc.ro

,,Recunosc toate faptele, ce fac

(Fila 73. Dos. instrJ.

Docilitatea fu A fost liber. nimeninu l'a mai tulburat la instructiei. Tocmai inziva de 16 Septembrie 1924, aproape peste un an,mai avu ochi d. judeator de instructie.De data aceasta fantoma preventiei nu-1 mai

La intrebarea concisä, care-i sfârsitul instructiu-Ce mai ai de declarat ta?"

când cuvenitele retractdri:

Mentin in totul ce v'am prezent. Asuprade nu am nici-o

la 76. Dos. instr.).

Fenomenall De câteori fusese ascultat mai naintevedise o asupra chipului cum fusese

materialul de al teatrului.Dar nu ne tribunalului, de la

instructie recunoasteri depline cu pri-vire la chipul cum facturele false, Inmormântându-se sub povara Invinuirilor, tribunalului aclarat, spre propria-i mirare:

,,Nu mi-aduc vre-o facturr.

rog, poate fie cineva pe d. Pisculescu?Am desfäsurat, domnilor, dv. márturisirea

d-lui Pisculescu, ce poate tainita dosa-rului, respectând ordinea cronologicd anici

am fäcut pe ici pe colo, un comentariu, a fostpentru a monotonia lecturii. Demonstratia e pedepliu márturisirea d-lui nu poate acuzà,decât pe aceia, cari s'o

Mai acum vä relevez neade-pe cari le contine.

www.digibuc.ro

LA

In de 26 Octombrje 1923

1) A declaratii precise euvire Intrebuintarea materialului

la 82. Dos.

2) A declarat, nu are odespre alte nereguli

National dede

3) La conruntarea din 2 Noembrie1923 la interogatoriul din 9 Noem-brie 1923 a iiwocat teroarea.

la 99, 100 119. Dos. Thstr.).

4 La Interogatoriu 9 NOembrie1923 a declarat, a certificat 6 fac-

false, läsând cda sunt false.

199. Dos. instr.).

aa la 23

1923.(Fila 73. Dos. instr.).

5) La din 9 Noembrie1923, n'adenuntat neregulle, ce

teatru, s'a latul de a nu fi dat

(Fila 120. Dos.

TOT LA

de 16 Septembrie 1924

A a declara, asu-de n'are

(Fila 76. Dos. instr.).

2) zilele de 9 28 Noembrie1923 a declarat din are

in amänunte surprinzatoare.119, 120 73. Dos.

3) Cu2 Noenrbrie 1923, a

a lui Barbu sä nu-ifacturi sä

mai pentru

teroan.lucru 1-a tri-

bunal.

LA TRIBUNAL

4) A declarat, cd a certitcat 6

a cd false,du,pd ce fuseserd de

vescu, deci când manai era nevoieviza lui.

In fine, tot la a prina deciara, cd aducea certificat vre-o facturd.

5) A o declaratie contrarie deonaivitate cd n'a adus

aneregulile, cari

cunostea, pentru cd credeajungd

www.digibuc.ro

414

1) La instructie: din 2embrie 1923. declarat,factura a in mod

rugateste.

99. Dos.

2) La Noembrie1923. A declarat, a

galerliletrecut

a case tea-

just.).

Barbu la din ZNoembrie 1923 contraria,anume primit ordinul direct dela

(Fila 101. Dos. instr.).

i-a chiarel la ce

Barbui-a afirmat, dart ordin

apoi adao_Barbu Radulescu de

falsitatea

Proprietarulla contruntarea 6 Noembrie 1923,

la 5

brie 1923. 108 112 Dos. instr.),cât a desmintit

mod categoric lucru ;magistrat

tat audela Dima

gata.

De desi am atentiunea asupra acestuiimportant, d. Pisculescu a declaratiunea sa refe-

ritoare la galerii, declaratie pe deaintregul inventatA, zivaarestärii lui Livescu, mandatul de arestare a menti-une despre aceastä acuzatiune.

3) La confr. din Noem-brie 1923, a :

a) cd a obligat pe V.dea de

123.000b) cd Mavrodi a pentru

lucrare.numai 52.000 lei.Tot ta instructie, ziva de 26 Oc-

tombrie 1923, declarase cd.postamentul se 78.000

3) La aatribuit

chiar lui V. D-Ia declarat, la lacturele

de Ionescu, inde 119.273 lei de 4000 lei,bele referitoare la

unficativ de n'ar

doud deacte justkficative pentru

.

www.digibuc.ro

la 123. Dos. In fine,tot Plopeanu inainteaa declarat, ca repararea postamentalui

s'a aprobat de d-I Mavrodi a seface regie in Unite surnei de circa100.000 lei, ce a fost dacord cu tâmplarul V. care aprezintat apoi o de circa118.000 lei, ordonantându-i-se plata,

acea factura eravrodi, Pe de alta parte, a confirmat

acesteLivescu n'a avut un

Tot e bine, d. Pi5culescu a aceste desmin-fata tribunalului; dar rämâne dureroasa consecintä a

neadevárurilor sale, cAci .d-sa a fost scutit de ru5ineasuferinta detentiunei preventive, schimb mandatul de

emis contra lui Livescu gäsit justificareain aceste neadeväruri spuse de d. Pi5culescu.

4) La instructie, contr. 10 Noem_brie 1923, a declarat,chemat sa certifice 6 facturiferitoare la diferite lucriri materiale(Fila 123. Dos. instr.), desitea 'era absolut indispensabili, dat

facturele puteau aproba deviza lui, simpla bazi

certificârii de

4) Cu aceleasiRadu Padure categoric,

Pisculescu Tribumalu-5i-a dat singur desmintirea aritând

ci atunci când a acestefacturi, nu sunt falsepurtau aprobarea anticipata a luivescu; de alta parte Valjean

au declarat la tribunal,d-1 nu avea o

ne de-a facturele.

ideea emisä de d. Pi5culescu, s'a fäcut a-la concursul indispensabil pentru sávâr5irea unor

trebue autoinvinuirea sa gratuitápástreazd caracterul pe care-I au toate márturisirile salegerate.

5) La din 2brie 1923, a declarat in ce privestefactura tinichigiului Comânescu,

a acea

5) La tribunal iatä ce citim in.terogatorul Acea facturivizut-o am ; am

ea se cuprinde

www.digibuc.ro

416

6.000 lei,easel lui

Livescu.100. Dos.

de Livescu; crei,a fost

d-lui Livescu".despre a dedarat

inaintea tribunalului,n'a avut un in sa,

Livescu, saunu i-au cerut

factura Teatrului lu-dela lui

puta multiplic la infinit impresionantele exern-de contradictii neadeväruri strigdtoare pe cari le con-

tine märturisirea d-lui Pisculescu, ciudata-i evolutie.Cred e suficient. A sosit timpul sä rezum.Spusele d-lui sunt parte simple declaratii,-

cele fäcute pe când fericita calitate de infonnator,te märturisiri, cele debitate, ca o a panteinorocite pe care imbrâncit. le ca celelaltealatuesc o prost o serie de con-tradictii, de sfruntate neadeväruri de incoherenteprinzkoare. Mobilurile, ce determinat sä se acuzegur, sunt nurneroase: animozitatea sa impotriva lui Livescu,

de cei interesati; temerea sa, Livescul'ar i apoi spaima, ar putefi la rându-i arestat ; dorinta de-a complace, sub garantianu i se va nimic, consideratie pentru care a pästrat

totdeauna o atitudine jovialä impasibilä, incare a väzut se ingroase gluma, cä e nevoit pledeze

ia un mai presus de toate operatedutabilei sugestii, de care n'a putut decât in ultima

când fine glasul constiintii lui a putut isbucni.locul aci, Domnilor, opresc cáci Pisculescue coinculpatul tip, care s'a pe sine pentru a compro-mite pe altii, sub imperiul auto eterosugestiunei.sugestiune s'a realizat prin cele 3 legi fundamentale formulatede Baudouin, celebrul profesor Geneva, deosebi prinle gea convertit :

o idee se de-a determlina o

www.digibuc.ro

417

sugestie, toate constiente pe cari le anu nu dar sens

obiectului. ele activeazd sugestia. se convertesc inori te in starea de spirit : voesc, dar nu pot -

te fortezi, putin".

Baudouin culege un exemplu foarteturile aceluia, care umble bicicleta :

inceputurile ale acestui e

obstacol ocolesti pentru a teastrpra lui cu o magistralä. Atingi astfel chiar cea mai

pe cea mai de directia care Toatedesnádájduite, toate de ghidon dreapta la

pentru a evita celeduce drept ; obstacohil retinut emotia a intervenit, su-

a desläntuita, de s'o ajute".

doctorli Lestchinsky,i a lucrare :Essai Médico-psychologique sur l'autosugestion" am extrasacest citat,

piaträ de care fi adesea ca un al obstacolelor, ce se ivesc in le

o excesiv de

s'a inmintea lui idea trebue sä acuze pe Livescupret, chiar cu riscul de-a se pe sine, zadarnic acercat mai evite pe care propusese ;

când a voit era prea târziu; sfortärile salef deck s'ajute sugestia odatä De acea, chiar

Tribunalului, desi mai atenuat, d-sa a continuat säse acuze la interogatoriul ce i s'a peLivescu. Cazul d-lui Pisculescu e mai gray. D-sa n'afost nurnai o victimä a autosugestiei de resenti-mente ; a fost victima ete-rosugestiunei. Autoportretul pe carese chip de delievent, e o Pe d-sa nuisbit sinistra-i decât când a fosts'o compare cu apologeticul portret, pe care i

d-1 Vasilescu-Valjean, din nenorocire dupe ceBiblioteca

www.digibuc.ro

418

i se interogatorul. Atunci dat de-abia seama, nuel Ceva mai atunci a simtit i s'a

dat deslegare, poate vorbi libertatea. a vorbitprin glasul inimosului nostru confrate, Aznavorian.

ln numele lui autorizat de el facrea declaratie, care dac nu va servi la achitarea luiva pentru linistea constiintei sale. Tot ce asit i-a lost sugerat de pentru a acu-zare-pe Livescu, care era singurul scop al acestui proces".

Sunt, Domnilor, adânc emotionat emotia contractade o blajina figurá a d-lui Pisculescu. Am credinta

onoratul reprezentant al ministerului public, caruisuflet de cunosc, se simte turburat, sub retinuta-iimpasibilitate. Ori cum, pesupun d-sa sa convins,marturisirile lui Pisculescu, acelea cari zac rigiditateasarului, nu mimai nu pot servi de pentru condamna-rea unor coinculpati, dar nici pe el nu-1 pot acuza. Condam-narea lui chiar, pe unor atari marturisiri, ar constituio eroare a fost victima uneimidabile care la inconstientä. Ceicari au suferit din aceastä iartä nechibzuitul

credinta Pisculescu va obtine iertarea dv.

Domnule Presedinte,Onorat Tribunal,

Tree acum la o a categorie de dovezi, de cari seserveste acuzarea, la presum(ii

Ele se deosebi, la de al treilea capät deinvinuire : vânzarea biletelor pentru reprezentatii. voirecurge la doctrinä.

denr. 493) care oarecari poate de

eroare, e foarte adesea indiciilepot mod artificlos pregàtite combinate a

é de Trebue dar mai de-ainterpreta eircumstantele cauzei, ä de-a le

Garraud, apoi indiciile manifeste,

www.digibuc.ro

419

(din punctul de vedere al fortei ; in ante-cedente, concomitente subsecvente (din punct de vederecronologic) ; comune sau generale, sau speciale(din punctul de vedere al intinderii) apoi :

de indicil se acolo uncle otrebuesc trebue sä 1)

circumstantial e dece urmeazá sä fie

indicide sunt de celelaltemartorilor. sau sunt desacord".

de aceste principii doctrinale, acestproces nu existä alte indicii, deck el e rezultatulvaste Dar gluma o parte, sätema privire la capkul de invinuire intitulatdeturnare de fonduri, din nereguliletelor

S'a zis, avem mai fapte circumstantialeLivescu distruge cotoarele biletelor nevândute singur,

contrar art. 82 din regulament ; b) nu se proces-ver-bal ; e) s'a registru de casi, din care seconstata in moment veniturile cheltuelile teatru-lui ; desi a atras atentia lui Livescu asupra nevoieide-a se un asemenea registru ; d) registrul 'stratäal casieritei de bilete s'a constatat, a dispdrut. Toate ace-ste fapte circumstantiale sunt, de sigur, datorite intentiunefpe care a avut-o Livescu a-si ascunde fraudele, ce se

asupra provenite din vânzarea biletelorpentru reprezentatie. Deci fraude trebue fi existat, desinu le-am putut constata.

Acest sofism aplicat materie de crimä ar puteaacuzatiunea chipul :

Asupra lui X s'a un cu cartuse trase,pete de sânge pe hainele sale ; e foarte probabil, ca el

fi o crimä, desi nici un cadavru n'aDeci culpabil de un asasinat imaginar.mos subject de comedie, nu este ? bine, comedia acea-sta se Ar fi destul pentru a ter-mina cu dovada, rezultând din indicii. Indiciile

www.digibuc.ro

420

sunt grefate asupra unui fapt principal inexistent, deci plu-rieant.

Tin totusi sa arat, nici faptele circumstantiale n'aufost legalmente stabilite, ca in plus nu exista raport dezalitate.

1) Dresarea unui proces-verbal, cu prilejulcotoarelor biletelor a distrugerii biletelordute, era o formalitate pe care nici legea teatrelor, nici regu-lamentul ei n'o prevede; deci neindeplinirea unei formali+atirieprevdzute de legi sau regularnente, nu poate fi caun fapt circumstantial, ce poate conduce la constituirea unuiindiciu de culpabilitate. mai adaog, acest fapt,

zis negativ, era de-un usagiu constant la teatru, dupecum a declarat regisorul Sahighian.

2) rationament ce priveste netinerea unuigistru de un asemene,a registru nu s'a tinut niciodatds'a dovedit depozitiile martorilor Vasilescu-Valkan

la cari trebue urrndtoarea mentiunedin raportul comisiunei de ancheta : am spre

surprindere, Teatrul nu are nid registru

3) despre al casieritei depur simplu, cum a putut sa dispara, ca-

Tereza Streit a declarat Tribunalului, ca n'aavut niciodatd un asemenea registru.

4) Singurul fapt circumstantial, care se poate sustine,are o existenta e acela Livescu distrugea sin-

gur cotoarele biletele nevAndute, desi art. 82 din regula-ment prevede, ch o asetnenea verificare a se face de

doi reprezentanti ai societatii dramaticetul de consiliul de administratie.

Ne gasm aci prezenta unei dela regulament.cum din depozitiile martorilor

. Toneanu, (fost membru consiliul deadministratie) G. Plopeanu, C. I. Sahighian, Eli-zer Semo Dediu Constantin, s'a procedat,

teatrul, ceeace dispozitia regulamen-s'a abrogat prin ne-uz. Ori cum, constatarea acestei

www.digibuc.ro

421

e de cea mai mare importanta, dupe cum vom ar5taimcdiat.

Rämâne acum sa vedem, daca exista raport dezalitate faptele circumstantiale enuntate faptul prin-cipal (deturnarea de fonduri), presupunând, ca acest f apt ede domeniul realitatei, alte cuvinte, cd deturnarea a fostdescoperitd, ca ramâne doar se stabileascaraspunderile.

Dar bine, domnule procuror, daca de zile adminis-teatrului a registru de cassa, a se

dresa proces-verbal, verificarea biletelor s'a facutde o persoanä, ca aceste

sä fi devenit cauze eficiente ale unor fraude,procesul de raportul de cauzalitate dintre ele

faptul principal imaginar?permite sfatuesc a ceti Memoriul

al lui Dupaty", care calitatea sa de avocat generalla parlamentul din din Bordeaux, in veacul al

o functiune judecatoreascd aceleia pe careo

.,Justitia criminala", spune in acel princare trei nevinovati, nu ascultä decât atunci cândnu poate nici sa pipäie nici vazä. dar i se

un asasinat, ea vrea sa pipäie cadavrul; i senunta râniri, ea vrea ca sângereze sub ochii ei;

i se un incendiu, ea vrea vaza furnegânddaca, in i se denuntá o efractiune, vrea

ca aceste efractiuni fie manifeste. Justitia criminalaimpune o lege in privinta acestor delicte, a-

de a nu martorii privire la autorii decâtatunci când delictele sunt bine constatate, e

La ce bun, in un vinovat eexistenta crimei? cä

culpabilul se va daca delictul ràmâne ascuns? Cuma spune, in cd un culpabil,

nu pori spune, cd existd un delict ?".Socotiti dv. domnule procuror, veacul carese poate dela acelui fotoliu?

Am demonstrat, cred, deajuns acuzarea

www.digibuc.ro

n'are favoarea ei nici dovada dinProbá testimoniald legalmente do-

vedit o n'are, cum nu se poate bizui pemárturisirile de coinculpat. critica tuturor acestorpretinse dovezi, cari alcdtuesc dovadade acuzare acest proces, le-am timpevidentiând neantul din toate punctele de vedere. In

de probe, nu ne-ar mai rämâne cerem achitarea..Mi-amintesc de injoctiunea d-lui procuror. D-sa

ne-a invitat ne rog, dar de neçombatem ca Don Quichot? De unde conceptie

prescriptiilor tuturor codurilor, un in-culpat trebue dovedeascd nevinovátia, atunci când par-

nu stabilit intemeiat acuzarea? Ceinvertire de roluri? Oare inculpatul, atâta timp

infractiunea nu este demonstrata, nu beneficiaza de o pre-de

i bine, ne vom renuntândpresumtia de inocentd.

Ce se lui Livescu? I se in calitateagent pi-ovocator, a det.erminat pe anumiti slujba5i ai Tea-

abuzuri de increderefalsuri acte publice, prejudiciul institutiunei.tezá presupune, faptele principale determinate priri

provocare legalmente constituite, responsabilitatea sauiresponsabilitatea autorilor principali,

Pentru a simplifica discutia, voi admite mod ipote-abuzurile de falsurile, de

Rádulescu Vasile intrunesc toate elemen-tele constitutive cerute de lege.

Dealtmintrelea confratii cari m'au precedat,cial distinsul coleg d. Aznavorian, au dovedit cu

dintre infractiunile, pretins provocate, falsurile, eel pu-nu itrunesc conditiunile cerute de lege.Intrebarea e a provocat sau nu Livescu la comite-

rea acelor infractiuni; este el sau moral? Ceconditiuni trebue faptul pedep-sit de art. 47 p., care nu este altceva o modalitate a

www.digibuc.ro

423

O incursiune se impune cu atât mai multd. procuror a evitat-o.Pentru ca delictul de provocare la comiterea unei

iractiuni sä fie constituit, se prim rând,cum Codul de instructie

adnotat, sub art. 59 60, existenta unuide provocare. Provocarea trebue sd

nastere raport de cauzalitate.Un autor (Garraud, ed. II, Nr. 663)cuvânt, ar fi greu vezi un de provocare

depsibild de a comite un delictoarecare, de machinatiuni artificii. Nu con-

deopotrivá, un fapt de complicitate prin provocaresimpla acordatä unui delict, dacd ea nu e inrd cu nid o promisiune anterioard. (Comp.: F. I, pag_425). In ce priveste provocarea prin

'spune, acest mod de provocare practica nu l'a-trat, decât cazuri cu totul exceptionale. Noi nici nunoastem, chiar, zice acest autor, publicate cari

statuat asupra acestui punct". Parchetul pentru aof eri lui un ce rar, pe care i l-a putut ju-risprudenta de repertorii, a avut ingenioasaidee a acest onorat tribunal sä statueze asupra

caz exceptional de provocare prin amenintái! Dartrecem.

Cel de al doilea element pentru constituireade provocare, e intentional. determinând acestelement, ne spune, complicele e pedepsibil, da-

a lucrat intentie, acest principiu admis de una--nimitatea autorilor.

sa, intentia constiinta, pe-care o are agentul de a comite faptele constitutive ale

se la un act delictuoscum e determinat de lege, provoacá sau favorizeazá a-eel cdTrebue ca el s in vederea delictului. Art.

art. 47 din Codul nostru cereprovocatorul sau indicatorul fi

de cauzá".

www.digibuc.ro

presupune mod nece--sar nu pedepseste pe

el a provocat, prin daruri sau fägadueli, cornitereacrirnei sau a dat instructiuni pentru ei. A provo-ca a instructiuni, a te asociA, nu lafaptul material, ci la fapt privit prin prisma lui delictuoasá.

observatie nu-i pur doctrinald: ea are oconstatarea

cercetând problema: cânda alt delict, decât acela pe concertasecomplicele, : autorul prin-cipal a un fapt diferit, complicele nu e pedepsibil;:el nu poate fi de nici o pentru la ca-re a consimtit sá se asocieze, pentru delict n'a

el nu poate fi de o pentru acela,tru care a n'a avut intentiacipe la nu (Conf. F. Hélie. 1,416-417).

In speta doi de atelier delatrul National:

au efectuat pentru persoane ateliereleteatrului, sau locuinta acelor persoane, diverse lucrári,consistând de mobilier, reparatiuni, etc,,

teatrului fárá nici-o platá. abuz de in-credere din partea acelor de ateliere, cari aunat dela destinatia spre paguba Teatrului National,teriale ce le cu unul din titlurilemerate de lege.

2) Aceeasi de atelier, fie pentru a pagube-le rezultate prin comiterea primului delict, fie pentru

sau altora foloase materiale daunaNational, dedat la o serie de falsuri, plásmuindpe deantregul sau parte diverse facturi, constatând fur-nizarea unor materiale Teatrului National.

Aceste fapte au fost provocate de Livesculalti prin mijloacele enuntate de art. 47 p.special prin constrângere amenintári, cari au luatproportiile unei veritabile terori.

Aceasta e teza acuzárii.

www.digibuc.ro

425

odatä nu voi putin dechestiunea de a se delictele pretins proVocate suntconstituite sau nu, conform legii. concesie, nu este

Acuzarea, datoare este a dovedi:

Existen(a unui fapt material de provocare, altecuvinte, Livescu a realmente direct pe Bar-bu Rddulescu Vasile fie prin anterioare

delictelor sau prin recompense legate de aseme-fie amenintându-i sau terorizandu-i.

2) Livescu, admitând faptul material al provo-a fost dovedit, a lucrat cu bund intentie

lictuoasd, se la un act delictuos,astf el cum e determinat de infrângândpersonal probibitiile legale,

toate acestea, reprezentant alnisiterului public ? Nu, pentru acest motiv d-sas'a la o expunere de

le in textul de lege, aa cenit-o. ce ne propunem

Mai se impune, din discutiece este nefoiositor; pentru ca

tea se ialte repede, din genuna in care a fostde atâtea nejuridice

Livescu lucrat mobilier ateliere tea-trului, ca atâtia utilizând. fie chiar gratuit, muncacrdtorilor acelei institutiuni, nu constitue un fapt penal,

in din luerdrile teatrulufar fi suferit. Acest fapt e de competinta unor alte instante;

tot cazul nu de competinta instantelor judecdtorestiCu atât mai acest fapt poate

unor discutiuni serioase acestui tribunal, cu s'a1) cd munca lucrdtorilor a fost

indiferent ce sau simplurefer privintá la depozitiile de 6 martoriai anume: G. Plopeanu, Simionescu, lama Ro-senthal, M. Dragnea, C. Voiculescu Orendi de 12

ai I. lancovescu, Zamfirescu,, MariaPetre, AL N. /on

www.digibuc.ro

426

Semo, C. Sahighian, LizetaPetrinca.

De chiar autorii materiali ai faptelor delictuaseau nevoiti recunoascá, ca au primit dela Livescu di-ferite sume de bani.

2) S'a stabilit ca in timpul cât Livescu lu-crat, fie la el acasa, fie ateliere teatrului, lucrärile

Invoc in aceastä privintä declara-tiile urmátorilor martori ai acuzarii: Vasi leRosenthal, Simionescu.

dar sa ne mai de divertiv ald-lui procuror cu faimoasa jurisprudente, nici de

tot atât de faimos civile, deoarece nu intere-seaza de putin in solutiunea procesului chestiunea dea se atelierele teatrului national s'atotdeauna pentru artistii functionarii teatrului, pentrune anume persoarie; daca aceastä practica

nu consfintita de oficialitate daca poate fi botezatajurisprudenta" sau obiceiu al pamântului", cum in modspiritual s'a exprimat martorul Ion Brezeanu.

putin interesant este, lucrári de felul acesta seface sau cutare limita programatizata de severi-tatea sau larghetea sau cutarui cap administrativ.

Dealtminteri facute de 5 martori ai acu-Vasilescu-Valjean, G. Vasile Iorsesru,

lanai Rosenthal de 3 martori ai apa-rárei: le Toneanu, Brezeanu coro-borate recunoasterile facute in pledoaria sa detantul partii civile au d-lui procuror, ca este oare-cum imprudent, se mai vorbeasca acest proces ca deo de intrebuintarea atelierelor teatrului, pentrurarea functionarilor lui.

aceastä eliminare sa reluam firulnoastre sä arátam d-lui procuror, ca d-sa n'a fost in

sá dovedeasca, e agent provocatorenuntate in ordonan(ä.

Incep abuzul de In ce a constatat faptulmaterial a! provocArii? oare Livescu ceva auto-rilor principali ai infractiunei. mai nainte de comiterea ei,

www.digibuc.ro

427

aceast i-a recompensat ce-va? Dar bine, domnule procuror, cei doi martori ai dv.,

n'au afirmat dovedit,te de delictelor Livescu vre-o

sau vre-un dar, dar au chiar lavre-unei sume de bani, consideratiune pentru care dv.

declarat, n'ati întins rechizitiunile asupra !

Imi amintesc propriele dv. cuvinte :

De altminteri, un singur s'ar fi dovedit, diniapte din au ajutat pe la deHctelor,

un personal, imediat ar fi fost dati in Dar nu.s'a dovedit acest lucre.

Ba, s'a dovedit, procuror cum,chiar depozitiile a 6 martori ai pluscute de alti 12 ai ale numeenuntat mai adineaori, pe care ar fi bine le cititi. Dar

s'a dovedit un lucru, martorilor sautorilor de incredere, de bani ce reprezin-tau, materialelor, Livescu

la indeplinire odelictul, pe care-I pro-

vocase prin acea In dv. atiinteles nu s'a dovedit, cum Vasile BarbuRädulescu au vut vre-un profit din comiterea

Lipsa de profit nu poate fi conceputa de-punând-o cu intentiile pe cari le-a avut

vescu, in momentul când a cum voielementul

Independent deprocuror, de de

dar exclude ideie, pe care ati agitat-o de care aticaz, idea de constrângere teroare? pu-

teti conciliâ aceste protivnice?Cel care terorizeaza nu nici nu realizeaza

el de f apt, reledarea din

Deci din lucruri, sau Livescu a provocat

www.digibuc.ro

428

prin atunci a fost dulceagsau, din a ntilizat teroarea atunci

de sigur a pe tiranul? Ori, aceste atitudini sepot concilid, nu pot tot cazul concomitente.

Dar veni vorba de teroare, vedem ceDoveditu-s'a oare existenta fapte ma-

teriale de provocare prin acest ce seprima jurisprudentii constate? Stabilitu-s'a de

Livescu pentru a pe lucrätorii teatruldconfectioneze mobilier sau execute alte

cu de atelier sfârsind mai umila uz de de fapt ? Nu, domni-

s'a dovedit dinpotrivä Livescu,cá nu a maltratát sau molestat vreun chip oare-

care pe subalternii ar fi fost ei, darla nevoie ; cari le

acestora, n'aveau caracterul de ordin, maisau mai putin necum de poruncá

sä intimideze saleadevárate Cititi spre a convinge,fácute aceastá de cei 9 martori ai acuzdrei. Iatánumele I. N. Dragnea, Tereza Streit,.

Cornescu, Romald Bulfinschi, FloreaGheorghe Comdnescu, V. Dumitrescu-Bumbe$ti, C. Orendi.

Alkurati apoi la fäcutemartorii apärdrei: Alexandru C. Stdncescu, C.liescu, I. Brezeanu, V. Toneanu, Al. Dediu Con-

Botez, I. Sahighian, C. Petrescu, I. Petresen,bin Petrincd.

Contradictiiile cari s'a pus acuzarea,vada a inexistentei elementului material delictul de-provocare imputat lui Livescu, m'ar de a mai

elementul intentional se sau intrunit, incazul de Imi voi aceastä

Presupunând, a existat un fapt material dere, cáci numai se poate de-al &ilea ele-ment al delictului: animus sceleris, parchetul,crat-a Livescu cu constiinta, se asociazá la un'act delic-tuos, cum e determinat de lege, infrângând per-

www.digibuc.ro

429

sonal prohibifile legale? S'a dovedit Livescu, atuncicând comandat mobilierul, doi de ateliervor materialul necesar din depozitul teatrului, sau i-a

ceva ? Nu nu doveditacest lucru, dar din chiar depozitiile martoritor

C. Voicukscu, Simionescu, C, Iliescu,mai presus de toate din recunohsterile martorului-infractor Barbu fäcute ultimul momenttea tribunalului, cd Livescu, comenzile, a

sumele necesare cumpdrareatrebuincios. i-a plait fie din buzunarul

fie dispunand se plata de casierie intul personal, emitând chitante justificative debi-tat la portofoliu, ca toti artistii societhri. Astfel sepentru ce comisiunea de prin ei a consta-tat, cele urrneazh:

Toti la sume.Livescu, deschis

Avem de certificatut data de 21 1925cassieriei centrate a teatrului, cuprindere:

secretar cl. Teatrului National, por-lei 85.875, care se rate

directia teatrului sau nu bine ar-tistilor se imprumute cu diferite sume de bani.la porto-

teatrului, aceasta e o chestiune. numai,aci ne aflám in fata Inaltei Curti de conturi, din

moment ce sumele avansate se retin din salariile artistilor,nu poate de in totchiar d. a recunoscut, Ministerul artelor, cea verificat gestiunea care aceste operatiuni, a dat

descárcare.Oricum, din faptul Livescu banii

pentru cumpärarea materialelor, ce urmau fietate la confectionarea mobilei lui, el nu niciun interes se materialul teatrului, princeasta n'ar tras nici un profit. A admite, contrariul

www.digibuc.ro

430

atribui intentia nebuneascd de a fi provocat peBarbu Vasile lonescu comitá un dincare ar fi tras un exclusiv Acuzareadat seamá, cá o atare absurditate nu poate trece de aceeaa explice fapta lui Livescu, trei chipuri: 1)

mod inexact, cá Livescu, pentru a-5imobilierul suspectat, n'ar fi resurse suficiente veni-

pe cari i le activitatea lui de artistfesor; 2) afirmând, Livescu, 'ca

inculpati duced un trai de largi surse finan-ciare, care pedonanta d. procuror a repetat afirmatia un ecou; 3)Exagerând valoarea lucrurilor confectionate de Livescuatelierele teatrului sau teatrului, ceva mai

introducând printre ele, obiecte ce nici s'a pretins,niel nu s'a dovedit ar fi avut o asemenea provenientd.

Toate acestea marcheazd, Malt grad,s'a instrumentat acest

proces. verificdm putin acested. jude-instructor, ca cl. procuror, ar fi des-

chis raportul presumtia e a tre-foileteze, ar fi gäsit o primä a de

cari dispunea Livescu, datoria de 67.000 lei cu care s'aconstatat, de acea e la porto-

ar fi curiozitatea mai departe,se cercetdri directe chiar la cassieria teatru-

ar fi cifra raportul comisiuneide nu este cea se la de 85de mii lei. fi fäcut apoi datoria de a mai

de a s'ar fi informat, cari erau veniturilede cari dispune Livescu prin exercitiul profesiunei

la data când s'au pretinsele lui infractiuni, arfi ajuns la constatarea, Livescu un venit de circa30.000 lei lunar, cum din certificatele pe carile presentám, ceeace face 360.000 lei decâ,stigurile pe le din turneurile sale artistice

Toate acestea i-ar fi convins, Livescusuficiente avuabile spre a-5i complectà cáminu1

la masa lui cMiva

www.digibuc.ro

431

2) Acuzarea mai sa-si dea ca, toatdmea" la care face aluzie ordonanta, lume care azice-se, vadit de traiul pe care-1 Lives-

nu de fapt toata lumea", ci numai d. Bumbestioricât de mare ar fi egocentrismul d-lui Bumbesti, biata

omenire nu se poate reduce la persoana sa! despreprocuror, d-sa n'a mai putut nici macar iluzia d-luijude-instructor, cáci simpaticul domn Dumitrescu-Bumbesti

retractat complect tribunalului, declarând ca,convingerea sa, traiul larg, pe care-I Livescu,

datorit salariilor provenite din ce le aved.Toatd daca ar fi fost realmente consultata, acu-

ar fi ajuns la convingerea. Livescu a dus totdeau-na un trai potrivit inijloacele. de cari dispuneâ. Ma

aceastä privinta la depozitiile urmatorilor martori aiapararii: General Al. Mavrodi, I. Brezeanu, C.

Nona Otescu, Petre, Dan Pas-magistratul Pascu.3) Sa vedem acurn ce este exagerdrile, cele specifice

caci altminteri pricina nu estedecât o monstruoasa exagerare.

Semnalul exagerarilor l'a dat constituirea de partecivila. S'a indicat, din imaginatia, un prejudiciu de 2ne lei, dreptului de matorare. Aceastá

lansata ca o torpila, a exploadat le-aaprins, le-a celor interesati le-a inspiratde a pune concordanta cifrele de cifrabalá aratata de partea civilá. atari circumstante s'aufectuat expertizele, la cari d. jude- instructor a recurstru edificarea sa.

Subiectul e arid intentia de-al aprofund,atât mai mult execelntul confrate d.lexandru lonescu, incisiva pledoarie, a sava pue adevarata lui valoare acest de proba. Maopresc, o asupra faimoasei expertizeAceasta intocrnitä binevoitorul concurs alrilor interesati Vasile Barbu Radulescu,ua pretioase i7voare de informatie, pentru justitiatialä, e o succinta de pen-

www.digibuc.ro

432

feri de control fantezistele-i evaludri, a intrebuintatun sistem, ce caracterizeazd expertizele de rea

A procedat stabilirea preturilor, indice can-titätile felul supuse aprecierii, alte cuvintesuprimând criterii, cari puteau servi ca punct decare, pentru verificarea spuselor dovada:

D. a examinat mobilierul Livescu pemere.

In salon, ne spune a gdsit: O canapea,lii, 4 fotolii Louis... (al câtelea i s'a pärutnu intereseazd, sau poate n'a 2 mese cu cristalurile

le-a evaluat bloc lade 87.000 ; 2) 0 fereastrd de perdele foi late de

lei 10.000" 3) o idem...lei". Foi late! Veti

D. Prim-procuror; E cu aceia pe carirati!

D. Gr. Ei bine, dommile procuror,discutia areruperi, cari, lumina pe care a pro-

iectat-o ne apar ca niste glume

Trecând camera turceascd, se maica d.'Mazliach proeedeze a la turca". D-sa ne vorbestede 2 sofale tapisate de 4 taburele de vizibil".

Mazliach ne spune din ce lemn confectionatddin salon ce fel de acoperitä,

de de au putut intre,sa, cât a putut metrul cub sau liniar de lemnärie, saude camera nu mai dat oste-neala ne spuie, putin, cum tapisate sofalele;lemnul vizibil" l'a Inbiurou, pe s'a la i cum

se mobila lui Livescu confecti-din lemn de abanos, de trandafir, de stejar (esente

scumpe), sau din lemn de brad, de fag sau de tei (esenteieftine); ca cum ar fi fost pentru tapisareaacelei mobile s'a o de maisau mai de o calitate mai sau inferioard

cantitate mai sau mai mare! Oare noi nu a-

www.digibuc.ro

433

dreptul de a evaludrile sale, pentru aceastaer nevoie avem criterii de apreciere? exemple

sesizante pentru a evidentia de necesar ca d.liach sä fie controlat. In raportul de expertizd sub ti-tlul scara", d-sa 17 vergele de le evaluea-

cum a evaluat celelalte articole, la suma de 2275 lei,ceeace.face 130 lei bucata (pret din 1920-921).ne, depunem pe masa dv. o a N. G.din strada Nr. 5, din care1925, pretul tuturor mdrfurilor e mult ridicat,vergelele de de felul celor prevAzute

se 65 lei bucata, ceeace face pentru 17vergele 1105 lei de 2275 lei a d. Maz-liach! D-sa deci numai un articol, verificat de noi, se con-statä a exagerat evaluarea eu Alt. exemplu:Sub titlu d. 25 m.

bulamaci de stejar, pe care o evalueazd la 51.000 lei,tamplarul Vasile acela care a confectionat

lucile, evaluat inaintea d-lui jude-instructor la 7000lei. 87. Dos. instr.).

la aceste consideratii pe aceea, d. Maz-liach pentru a-si face evaludrile a avut vedere numai

materialului brut Intrebuintat la confectionarea mo-bilei lui Livescu, ci muncii. D-sa a confundat sevede, Teatrul National sa. $i estecurios, d. jude-instructor n'a observat regretabildconfuzie. Dar ce oare, Teatrul National, prin constituirea sa-de parte deckrea sa de prejudiciul prin pierderea materialelorbrute sustrase din depozitele lui? National nu

negustorie de mobile, spre a fi putut urmäri in justitiepretul materialelor lucrate, transformate, puse valoare

munca pe cari lunar,bucata. Pentru pretul muncii singuri lucrátorii,ar fi putut dovedi n'au fost aveau caleajustitiei impotriva acelora, cari au profitat de munca

Cred, domnilor magistrati, sunteti pe deplinacest proces s'au fabuloase ce pri-

veste mobilierul, de care m'am ocupat. a

www.digibuc.ro

434

preturilor a avut un scop, pe de o parte acela de aajunge pe posibil la cifra fantezista, ca

de partea - care n'a putut fi atins, toate sfor-tarile tapiterului Mazliach; pe de alta parte, pentru a se conchide ca Livescu, date mijloacele de cari dis-

n'ar fi fost stare sa-si confectioneze un mobilierde scump, ca a trebuit recurga la infractiu-

nea ce se imputd. Ne amnitim de adagiul francez :trop embrasse,

Or, explicatiile pe cari a leacuzarea pentru a atribui lui Livescu o intentiunelictuoasä, nu stau picioare, putem sfârsi prin a face urma-toarea intrebare. Ce vina are Livescu, ca cei doirociti, cari spre'a pe ei, sa intrebuin-teze banii, pe cari i-a dela el, limita sau,pentru cumpararea materialelor necesare mobilei lui,mohila ce nu de o scumpete , care o inabordabilapentru el, - si-au banii, intrebuintând materiale sustrase din atelierele, pe cari conduceau,astfel Teatrul National? Unde vede d. procuror elementulintentional de provocare la comiterea abuzului de

de care s'au facut vinovati V. Ionescu Barbudulescu? Unde gaseste, de o potriva, mobilul care trebuestea la baza oricarei infractiuni, savârsita de un cumintea

Trec acum la capitolul falsurilor.Toate argumentele pe cari le-am pentru a

combate idea de provocare la abuz de incredere sunt per-fect opozahile acuzarii ce priveste provocarea laDe acea nu ma voi

Chestia falsurilor e mai delicata pentruzare. Spre a dovedi aceasta e sa facem oarecari

Lui Vasile ca autor principal, nu i sedecât falsul referitor la factura postamentului scenii. In cechip a putut provoc Livescu pe Vasile larea acestui admitând a fost realmente comis, ceeacenu este cum a rectmoscut chiar reprezentantul

www.digibuc.ro

435

pártii Fapt material de provocare nu avem. Vasilea declarat categoric tribunalului:

D-1 mi-a vm-bit nimic afacere.

un fapt material de provocare, la ce ne-amintentional? De altminteri, mi

se pare pueril se atribue lui Livescu intentia delictuoasáde a fi provocat pe Vasile Ionescu sä falsifice factura privi-

la scenii, spre a introduce ea, apretins acesta, cheltueli fdcute confectionarealui, dovedit a lui Vasilenopera materialele.

sacul de falsuri este ilustrul Barbu Rddulescu.Dintre falsurile imputate acestuia, ca autor principal,

cele la facturele Herscovici, Plosca de aur",Anghel Filip Ovanez, nici ordonanta nu s'acumentat articuleze Livescu ar fi agent provo-cator la falsificarea acestor facturi; d. procuror atraf d-sa o semnificativd ca-re-1 vom pentru a nu-i fi desagreabil.

calul de bätaie al acuzdrii.D. procuror n'a contenit de a spune, imprejurul

cestei facturi se chestia falsurilor pentrua dovedi aceasta a luat replica. Mai prudent

nu ia replica, ar fi fost de surpriza de aLivescu, prin glasul meu, a avut curagiul sá

acestei farse, pentru a scuti pe d. RaduPádure de a se mai de acord d. procu-tor. Imprejurul facturi Himelstein se invâteste ches-tia faNurilor... a falsurilor de singur, de pre-

martor al acuzárii Barbu pentru falsifi-carea acestei facturi pe deplin sistemulpractici incorecte, la cari sa dedat acest individ.

Factura a falsificatd, e cert.Dar ce amestec a avut Livescu plasmuire?A provocat el pe Barbu Rädulescu s'o falsifice,vre-un interes sä-1 la ceva?Barbu pretinde, care

www.digibuc.ro

436

indickinexact furnizarea a 1000 pentnrteatru, a obtinut-o pentru a cheltuelile pe cari le-a

materialele necesare la confectionareabilei régence din salonul lui Livescu.

Când am criticat depozitia lui Barbu apoi,când i-am stabilit vinovgia, am senmalat toatetile .pe cari le-a debitat acest pentru a chipulcare a procedat. voi mai -reveni.

Atka numai am de spus: pentru ce nevoia de amui factura Himelstein, când a recunoscut tribu-

1) Livescu, ce tapisezemobila régence a ales esantilioanele, i-a spus ia delacasieria teatrului banii.necesari plata acestei stofe"

luat mai multe sume la complectareade 42.000 lei" (valoarea facturei Himelstein). 2) suma

42.000 i-a dat-o cassierul in urma ordinelorale lui Livescu", de ori bani dela

dure, Livescu libereze banii perso-

A, nevoia de a se fi falsificat facturade Barbu Rádulescu primise dela Livescu banii ne-pentru cumpdrarea materialelor.

Aceastä nevoie proprie luia cend d-lui Nachman Marcus, reprezentantulfirmei Himelstein, libereze.acea voia

obtie dela teatru suma respectivd Deminteri, procedând astfel, Barbu Rddulescu nudeck sä pue practicd, pentru a nu ckea unbicei inveterat, acela de a prin alcdtuire de conturiduble sau alterare de posturi facturi. Tot pro-cedase teatrul Mic, ca vre-un agent provocator

fi prin teroare sau a faptelelatate de

Unde e vina lui Livescu?Cu i scurtá intrebare, am ajuns, dom-in vârful acelei stânci de granit, care v'am anun-

propun s'o Malt inculpati acuzare. Livescuceilalti sunt mine, purificati. Din culmile

re ne privim cu dispret, de de

www.digibuc.ro

437

schilozi in tina in care se svarcolesc, pe acei infractoricari, pentru a obtine scdparea, au asupra

altora mocirla, care-i acopere. Dintre acuzatori, excep-partea care mai printre ei, sin-d. jude-instructor d. procuror, se mai la ace-

nivel cu noi, sustinuti de prestigiul robei al proprieipersonalitäti. dar se mai cuvine schimbun ultim cuvânt, mai 'nainte de a conchide.

Spun d-lui jude-instructor, ca prin aceasta a-duc jignire sau pun la sale demagistrat, a contra lui a celorlalti

o instructie de o severitate excesivä, o tehnicávicioasä, care a dat nastere la retractdri sensationale. Sautilizat intrebärile sugestive, s'au transfarmat inculPatii

ai acuzarii, s'a creat delicte sau fictive pebaza unor teorii de drept fundamental eronate, pentru caschimb reale o fictiune pentrusiune. Ordonanta sa face parte din categoria gravelor erorfde instructiune, cari, fericita expresie a marelui advo-cat genevez André Lachenal, din Lombardi', misu-

in florilagiul funebru inocentilor supusi detentiunefpreventive pe nedrept trimisi in Aceastá ordo-nantä dar nu poate servi de unei instante de jude-catä pentru a o condamnatoare.

Mai spun d-lui jude-instructor, ordonanta sa amgäsit o exclamatie, pe care, de am toate arhivele tri-bunalelor curtilor, zadarnic, am s'o maivre-o de urmdrire.

Domnia- sa, isbit de declaratiile la demartorii acolo de Livescu seama

näruiau esafodagiul de d-sa, amat:

asemenea nu ce maiexclamare, ce exprima despre vinovatia

aceluia instruià, in la concluzia,ce se scoaterea lui Livescu de sub urmärire, l'a de-terminat dinpotrivä depozitiile martorilor lui Li-vescu ca suspecte vinovatia

$1 mirare, momentul când a

www.digibuc.ro

438

,dispozitivul ordonantei sale nu amintit d-sa de acelcare trebue fie o statornica pentru ju-

decatorul de instructiune, constient de marele delicatul luirol, atunci când probele sunt incomplecte sau insuficien-

acuzatului? Nu amintit, de sigur, daravem convingerea, trista pe care acazul Livescu, va face pe viitor fie mai atent mai cir-cumspect.

$i acum, domnule procuror, spre dv.Situatia dv. e mult mai deck aceea a d-lui

de-instructor. In lungul dv. rechizitoriu, impecabil ca for-pentru care meritati toate elogiile, ati alterna-

tive de de de ironie de serios, domi-nate toate de o voitä a problemelor juridicepuse tribunalului spre a dovezilor procura-te la care tot timpul ati luat parte.

de valoarea demartorii ofiteri, directori de teatru de conservator,

de regisori, fruntasi ai noastrescene, magistrati alte persoane al nu poatefi pus - i-ati comparat, in deriziune, un de-

de personagii revuisticé. f nefericitahazardatá comparatie, nu de putin

sinistra a martorilor dv., in care-minciuna culpa concertat nu numai fardarearului dar chiar ingenunchierea lui.

In al doilea rand dv. ati afirmat de ca-re acuma sunt nedomirit, martorii n'audepus deck asupra unor fapte totul de obiectulprocesului, pe care acesti martori nu-1 puteautoate n'au fost deck niste certificate depurtare. In consecintd, ati conchis, dovezile autrecut pe dovezile dv. a le valoarea. Nu,domnule procuror, v'ati dovezile noastre au trecutpe dovezile acuzarii, a se dela ele,ceeace este mai caracteristic, in acest proces avut marea satisfactie de a e de chiar ceimai de martori ai acuzárii. lucruri, cari v'au

vedere, desi nu afirma-

www.digibuc.ro

439

pe cari le-ati desi mai bine le omiteti. Acea-seasta e prima dv.

Intr'o ordine de idei, ce v'ati rechizi-torul elogiul lui Livescu, ca artist, ati prinvárs asupra un de ironii, mai sau mai putinreusite, alternate de o ploaie de mici chiar cruzimi_Ati dovedit cu acesta, cá nu v'ati dat ostenealadânciti iemarcabila personalitate a inculpatului

de trecutul lui, de de cinste_Distinsul men conf rate amic d. Grigore Conduratu, a-bilitatea lui caracteristicd, de povestitor fin, v'a

largi, bine accentuate schita vietii lui Livescu,tând consideratie s'a bucurat

partea tuturor de cari a venitcontact. refer la cele spuse de d. Conduratu,

procuror, ca acuzator modern, ce sunteti,dator sá comparati pe Livescu cu infractiunea, pe care i-o-imputati vedeti, seamáná cu ea?

Nu erati obligat puneti balantá spuseleacelor oameni de nimic, pe cari vi

asociat Ia acuzatiune, vedeti sunt cuvintele, maimultá greutate, independent de alte consideratii do-vezi? N'ati procedat astfel aceasta e a cloua ad-voastrA.

Dupá ce ati atacat, ati apoi sä apárati,ati pus de data aceasta mai stângácie, desi recunose

sfortrea n'ar fi putut sá fie ajutatá nici de cele mai supe-rioare Ne-ati spas, spre a justificA inactiuneacá dacá, Vasile Barbu Rádulescu fost ares-tati e pentru n'au tras nici un profit personal dintiunile, pe cari le-au

dati de sigur, seama dematiuni, pe care o toate dovezile administrateacest proces prezenta dv. Credeti oare dv. pro-curor, cá e simbolizatd printr'o femee legatá laochi, ea nici nu vede, nici nu

ceva! care-i acopere ochii simbol,doar, cá ea trebue la toate alernenirile

sá nu distinctie Când e vorba de-

www.digibuc.ro

440

bine inocentäare ochi pätrunzdtori de linx. Justitia dar, reprezentatd

aci prin magistrati, care ne dat seamaV. lonescu B. Rddulescu, departe de a nu tras nid

un profit 'personal faptele, pe cari le-au suntsingurii, cari au profitat. prin urmare, aduceti

fata ei baionete, ne mai faceti literaturd,vorbindu-ne de baionetele inteligente. Procedand astfel, atifi avut prilejul faceti datoria, unrechizitor fulgerdtor, serviti interesele societdtii, pe cari

reprezentati, partea ajunge la reparareaprejudiciului pe care l-a incercat. Atunci ne-ati fi putut vor-bi de exemplaritatea pedepsi de justitie so-

Dv. foarte bine, cadrul exemplariatiidepsei n'a niciodatá de a se pedepsi nevinovatii,-pentru ca adeväratii culpabili ia se Unasemenea fi pentru ei o

de opotrivd, nu poate fi privit ca un prin-,cipin de justitie sistemul insolit de a liberinesupdrati adevdratii infractori, drept faptului, au

justitiei ca dovezi propria contrainocentilor. Pentru toate acestea totusi ati refuzatde a deschide actiune contra celor doi de a-

ai vedem aceasta o a treia mareá d-voasträ.

e un nimic de aceaati cerut condamnarea lui Livescu a celorlaltiinculpati. In ati formulat definitivdureroasd rechizitie, dv. ati invocat, pare-mi-se ca pe unreconfort cuvintele lui Montesquieu: impunitatea celornovati constitue cea mai grea pe care o dafletelor inocente" V'ati de sigur la sufletele inocenteale lui Barbu

De ce invocat pe Montaigne? Vedeti ceformatie de nume. Montaigne, a spus, drept

caadesea o de condamnare poate fi maide crima ce se urmäreste!"

de spusele lui Montaigne fi sosit

www.digibuc.ro

441

asemenea unei dojane, cuvintele mareluidin ale legiuni descindem :

nu trebue fie condamnat pefi mustrat învdtdmintele pornite din ftmdu

capitularelor lui CarolPessimum est quemquam suspicione

domnule procuror, a avut dreptate spuece a spus. De ar fi aforismul procesca acesta. voastre, pentru avut inadver-tnta de cerând condamnarea lui Livescu a ce-

lti, opunem rdspunsul pe care l'a dat pe vremuririsconsultul acuzator care nu-si

O !, care nevinovat n'ar trece drept arfi deajuns acuzi pentru a convinger

când recfletez ce frumoase demne de imitat,fi d-v. v'ati fi dat osteneald

tati, atât aiurea la noi.eu

veacul al XVIII, Hastings, pe atunci administratorCompaniei Indiilor, fu tradus înaintea Camerii pairilor,

populatia autochtond prin gravezuri de putere prevaricatiuni. Celebrul Scheridanneâ de altii, oficiul de acuzator public. ter-meni exprimat el conceptia pe care o

acuzare care trebue se judeceSant pe deplin convins, senioriile voastre nu vor

crede, cer o reparatiune pentru onoareavreau prin se un exemplu preve-

a proba sale;nu, Mylorzi, bine, aceasta e gloria Constitutieigleze, svonurile, oricinear fi el, ascendentul puterea acuzator, nid

moral politic, nici chiar secreta convingere despreculpabilitalea sa, pe care judecdtorul poate s'o ini-ma nu pe o curte o

re sä un fir de al capului, sau proprietatea, re-putatia, libertatea celui mai umil supus, careacestei echitabile libere Mylorzi, ctdpabili-

www.digibuc.ro

442

tatea nu existä i regula careevidenta este tot atât legea ca regula care

defineste $tim, fine, pe realitatea crimei,convingerea judecátorului, de probe,

extetioare morale, de evidente con-vingere judecatorul n'o

Socotiti oare, domnule procuror, cá dv. ati sustinutcuzarea conformitate aceste precepte, când ati ceruttribunalului condamne o ?

Alt exemplu, mai apropiat de noi care-mai bine gestul, pe care Ne toti,

de calvarul lui din directia aacuzat de fraude de de mii de lei. Tribuna-

l'a achitat, dovedindu-se lui. Parchetul, caa Inaintea Curtii de apel din

,curesti, sectiunea II, procesul a fost repartizat,liul Ministerului public ocupat de regretatu.1gore Sávescu, fost-prim-presedinte al tribunaluluire atunci parte din parchetul curtii. Acesta,

raspunclere ce pe umerii reprezentat allntereselor societátii, deplin constient de rolul con--vins de nevinovatia lui Ghitescu, a Curtii camurmátoarea declaratie:

putea declar, nu apelul par-chetului ; aceasta nu e de ajuns. Cred de datoria measá acest apel este nefundat bine tribunalul apronuntat achitarea".

Dupe ce a dovedit acest lucru s'a apoi spreachitat i-a adresat urmatoarele cuvinte :

cer iertare numele justitiei pentru mareape care ti-a de a te de-a te

face suferi calvarul acestei !"lonescu relateazd d-1

e riguros exact. am fost lui Ghitescu.D-1 1. : ce ar trebuit faceti dv.,

domnule Procuror. Dupe ce ati asistat la clarificantastructie oralá, care a spulberat toate capetele de învinuire,dator erati sá arnintiti de adagiul, de familiar mem-brilor :

www.digibuc.ro

443

La plume est serve, la parole estachitarea inculpatilor, societatea pe care on'are interes judiciare. N'ati fácut-o, pen-tnt cä sunteti una din sperantele magistraturei noastre,cest lucru vi se poate ierta !

acum ce faceti dv., domnilor judecAtori,pentru a evita acea sporire a martirologiului justitiei, pecare ati realiza-o, de sigur, primind rechizitiile d-lui Prim-procuror ?

intrati camera de chibzuire, in pacea aceleigânditi la urmätoarele cuvinte, cari

du Coudray odinioard pledoria afacereacu care eu cred nernerit s'o termin pe a mea

Printre adesea importante asupra a-a vá ivesc din timp timp uncle de

ordin superior, cari Providenta, intrunind lucrurievenimente importante, vrea sä adaoge la

dv., prilejul sporiti, pentru aspune astfel, toate sfortarile intelepciunei dem-nitatea ministerului dv. n'apare niciodatá mai bine,atunci când, asezati sanctuarul justitiei,tätenilor, cari din toate vä oracolele,aveti sä rostiti, tdcerea pasiunilor, pe care le-gea v'o dicteazd".

pricina de nu numai legea, justitiacere !

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Rechizitoriul d-lui Procuror AL. COSTIN

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

AL. COSTIN

ceérturar.ca de o

timpurile turburi nestabile de ju-a magistrat,

mai cere dela studiu a daacestuia degajeze regula de aplicat,

de drepturi determinate.Cu aceste sumare societatea de azi,pe de drept, socoate satisface nevoia elemen-a organizatiunei ei juridice.

Magistratul, a devenit astfel, functionar util, deadministrativ, care cadrul functiunei sale

publice, functionari, la mentinerea aechilibru social dat.

Garantiile de moralitate de s'audus ele, in aceea4 vederea unei mai ware

mai democratice dintr'o specialitate, care, in pri-presupune o deose-

educatie sufleteased.In de oameni

viata ei s'a adaptat timpurilor a limitat misiuncasale de la cere

Viata a unui popor e aspectul eel mai ca-racteristic lui. Cwweptiunea a unei.5ocietäti, e uneori in mod imperativ,

regulele de drept pozitiv mai ales in seria a ho-Acesta e materialul mai veridk

al eivilizaliunei popor, de aceia autorii colaboratoriimaterial istoric trebue parte din rasa oame-

reprezentativi ai

www.digibuc.ro

448

Activitatea unui magistrat,urme. de drept, prin

lui, realitate laormatiunilor culese din experienta altor popoare,

nu ideia de dreptate suflete, darsine intreg cortegiul de civilizatie a

care a pentrua popoarelor se

Din aceste savante apropie civilizatiilede puntea de a?ezarea mai

a comunitatii morale politice a omenirei.Aceasta vietei juridice a unni popor,.

mentinerea cadrul magistraturei, pret,telor de valoare, cari au ridicat studiul nivelulstudiilor vecine devine o necesitate nu stat,dar de civilizatie.

Jar sacrificiul acesta e ei, laavantajele sigure ale unor nedontestate, po-

ascensiune mult mai re-pezi, mai ademenitoare, in alte domenii de activitate, e

din partea tuturor, dese cum ei locid

Note s'a la 2 Martie 1884Crevedia Mare (Jud. Vlasca). universitare le-a la

unde a obtinut diploma de licentiat drept.Intrat In magistraturd la 13 Aug. 1907 ca ajutor de judecator al ocolu-

lui Dorohoi, d-sa apoi mutat, ca magistrat stagiar, la ocolul ur-ban, VI Bucuresti III Bucuresti apol Parchetul TribunaluluiLa Septembrie 1913 fu numit in postul de judecator supleant la acelasitribunal, lar la 24 Decembrie 1913 procuror de sectie la tri-bunal. Remarcat din primul moment sale tribuna--

primi in ca judecator de la 1915, post-care ramase la Aprilie 1924 când fu procuror de sectie

la Curtea de Apel din Parchetul acestei nu avu noro-cul multä vreme in magistratura asizude prima ocazie revendica un element de valoros, astäzi

Al. Costin ocupä postul de consilier alIn de activitatea-i pur prafesionalä, d-1 Costin a

o activitate pe terenul jo-diciarc, dintre colaboratorii cei mai pretiosi ai Pandectelor

coloanele careia se note datorite

www.digibuc.ro

sale. Pand. Anul I, p. I, pag. 22 63 si p. II 114

Anul p. L pag. 22 p. pag. 75, pag 109, 110-112 p. IV pag. 1-3,19, 9-12, 25; Anul HI, p. I, p. IV pag. 68).

Conferentiar distins, d-sa a desvoltat din acest punct de vedere omarcabilä activitate, multä diferite ches-

de ordin social 1) contributivd a Jurispru-in elaborarea actual" (Baroul de 12 Martie

conferinta a publicatd Curierul Judiciar", 1921, pag.193 a Dreptur, pag. 21, No. 15; 2) Reforma legisla-

imobiliare ipotecare (Baroul de 29 Octombrie 1921); 3) Ten-dintele noui sociale drept" (Universitatea 22 Martie 1922);4) Conceptiile actuate asupra si Constitutiei" (Institutul So-cial 2 Aprilie 1922). a fost publicatä in volumulNoua Constitu(ie a 1922, pag. 251; 5) No(iunea a con-

tendinte de interpreture judiciare de Oc-tombrie 1922). in Dreptu', 1922, 30; 6) Despre Wilson"(Universitatea 20 Decembrie 1922); 7) ldeea de (La

pentru Universitatea Astra", Decembrie 1923); 8)pre Pragmatism" (Universitatea Liberr, 4 Decembrie 1923); 9) Tendin-

sociale in dreptul civil" (Institutul Social 22 Martie 1925).conferinta va apare in volumul Viata a

rdzboi".Tot d-lui Costin i se urmatoarele studii Juridice

reviste de specialitate: 1) Asupra legislatiei rdzboi" (TribunaJuridicd, 1919 (p. III, doctrina) pag. 19, 23, 28, 36, 45, 72, 82 TribunaJuridicä, 1921, p. III, 2) Consideratii Generale asupradin timpul (Archiva pcntru drept 1920 pag. 198(No. 2); 3) Asupra dispozitiilor constitutionale privitoare dreptul deproprietate" (Archiva pentru-giinta sociala", Anul II, pag.4) Notitmea de drept secolul al XIX-lee (.,Archiva pentrudrept politica", 1922, pag. 66).

La acestea sunt de adnotarile sale din Curieruldärile de asupra Juridicc din Institutul Social Ro-

(Archiva pcntru reforma Anul III, pag. 149, 389,Anul IV, pag. 411, 639-644 742-745), precum diferitele rccenzii publicate

aceia$i (Anul III, pag. 386, 389 Anul IV, pag. 633-637).Cu o astfel de asemenca insusiri, distinsul magistrat tre-

buia fireste, nu numai urce Judiciare, darfie onorat difcrite de Palatul AstfelInstitutul Social ca sccrctar general al ca se-

al Juridice; Societatca de comparati din Parisprimi printre membrii ca Socictatea de legislative din ace-

las oras. D-sa e membru Cercului Studii amembru al Comisiunei de procedurä civili, o scctiunc a Comisiunei pentruunificarea legislativa a Romaniei, care a pe MinisterulJustitiet la Consiliului Legislativ.

In d-I Costin, e titularul catedrei de lade de Stat, Universitatea noasträ va desigur foarte norocoasäoferindu-i catedra la timpul oportun.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Rechizitoriul d-lui Procuror AL. COSTIN

Curtei de Apel din S.5edhita dela 18 Septembrie 1925

Prim Curte,

Prima impresiune car desprinde dinminarea dosar este la institutiunea TeatruluiNational administratia numai era de regulele

moderne, materie gestiune, easierie, contabilitatedar domnea un adevarat haos administrativ.

stare de pare dat cá dife-ritele atributiuni administrative erau incredintate unor per-sonne cari, probabil, aveau pentruexercitarea acestor desi se detiune considerabilá pentru valoarea artistica.

Nu este surprinzator cti, asemenea s'aajuns la abuzuri, gestionarul care nu cunoastetele puterilor sale, nu'$i poate da seama, mod precis, denatura actelor ce. face nici de raspunderea ce decurge dintransgresarea acestor limite. Seria neregulelor

mai usor eu administrator puteascrupulele amintirea abuzurilor nesanationate din

trecut.eonstatare simptomaticá este partea civili,

Teatmlui, care se eu 2.000.000 civile,redus pretentiunile, fata tribunalului, 430.000

337.000 lei de 15.000 fatá de R.87.000 lei fatá de D. Pisculescu), nu.mai

se Curtii de Apel, sa.a doua impresiune reese din imprejurarea

deciziunea Comisiunei de anchetä administrativa numitä, -mai de sesizarea Parchetului, - sä constate

neregulele abuzurile aceste neregulicad sarcina personalului administrativ inferior nu potfi imputate directiunilor s'au succedat. Totu$i aceastä

a a$tepta Ministeraluieazul Parchetului intreprinse la cabinetul

de instructie au pus in sarcina inculpatilor I. Livescu, B.D. al patrulea Gr. Nieolae,

cedat,- trei fapte :

www.digibuc.ro

I. Conf ectionar ea mobilierului, I. Livescu fi con-fectionat mobilier in atelierele teatrului, lucratori dinmaterialul teatrului, de terorizareabuz de autoritate asupra lucrätorilor de atelier.Dovezi sustinerea acestei acuzatiuni sunt depozitiilela instruetie de martorii Vasile atelierului de

Barbu Radulescu, tapiterul al teatrului,märturisirile coinculpatului D-tru Pisculescu. In fata

tribunalului, ocazia instructiei orale,ceilalti martori audiati Livescu a cumpärat mate-rialul de la diferiti furnizori,--prezentându-se facturiacest lucrat materialul atelierul teatrului, plä-tind pe pentru munca suplimentarä au

Din depozitiile martorilor reese aceastä pri-un adevärat obicei, administratia teatrului s'au

citat numeroase preeedente spre a aceastä procedarecare face parte din seria nereguMor la care refeream la

rechizitiunilor Pe de parte martorii pea depozitiuni s'au sprijinit acuzarea. anume V. I onescu

functionari ai fost doveditinumeroase contraziceri inexactitáti, ceeace a determinat tri-bunalul se de veracitatea

Din toate dovezile ruzultä cá Livescutionat o parte din materialul atelierul teatrului, dar

material cuimpärat din comert pe lucrätorii tea-trului pentru surplusul muncá ; unii lucratorivor fi sustras materiale de ale teatrului, pentru aceastä

nu se poate considera doveditásustragerea s'a fácut consinitimântul luiI. Livescu.

aduse contra lui D. Pisculescu ar fiordonat, ca Livescu,atelierul din materialul teatrului, audrept de tribunal, pentru motive, mai ales

tribunalul a constatat cá sotia acestui dispune deavere nu face teza acuzatiunii.

Tribunalul urma dovezilor administrate,inculparea lui R. Pädure fi nu lucruriconfectionate atelierul teatrului, ci niste nu este

adaugá averea lui Pádure sede altor streine ocupatiile sale la

teatru.a nimici dovezile desfäsurate fata tribunalului,

de inculpati pe temeiul tribunalul i-a antrebui másurá aducem alte probe mai convingi-toare, sensul vinovatiei. posibilitate tre-bue rezultatul_instructhmii orale dinaintea pri-

instante de instructieitorului instructor manifestárn convingereaacest prim de acuzare nu mai poate fi sustinut.

www.digibuc.ro

II. A doua seri de acuzatiuni impotriva inculpatilor estereferitoare la falfificarea unor facturi.

Se imputi lui provock abuz de autori-tate facerea de false apoi astfelde facturi, pe care le certifich D. Pisculescu, R.

le le intro ei sumelerespective.

Reprezentantul teatrului a recunoscut, tribuna-lului, materialele mentionate facturi aumoniul teatrului nesinceritatea acte consistánumai aceia. numele furnizorilor nu corespund

S'au 2 facturi valoare de lei 123.273,toare la reparatia postamentului teatrului. Tribunalula constatat mai de epoca acestor nereguli,fostul director, d. Mavrodi, aprobase efectuarea acestei repa-ratiuni la concurenta sumei de 118.000 lei. Martorul V.

sustinuse cá reparatia costase, realitate,78.000 lei, dar o care

spre a cheltuelile ocazionate confec-tionarea mobilierului lui Nu s'a tri-

ar fi abuzat de autoritatea sa primaa acuzatiunea, ludecând cá martorul V.

nescu a crezut Livescu, va de propriar6spundere pentru nesinceritatea facturilor.Factura ce se aratá de comerciantul

pentru 1000 m. de de America, s'a constatatnu este ci numai nesincerh, sensul se furnizase

teatrului alt material, rozh), teatrulde fonduri numai pentru s'a

schimbat cuprinsul facturei. Tribunalul a depozi-tia martorului B. Radulescu care pretindeh factura secuse spre a cheltuiala achizitionareamätasei pentru mobilierul lui Livescu, subacesta are o moralitate pentru motivul TeatrulNational recunoaste a intrat patrimoniul materialede valoare sumelor

de 12.000 lei tiniehigiul Comanescu aconsiderata de tribunal procesul,

instructia a reesit Livescu a partepentru casa sa, iar pentru rest a

masDe asemeni in privinta 3 facturi dela Herscovici,

de 93.000 lei, a de 25.000 lei Plosca de aur", afacturelor Anghel Ovanez 80.000 lei,

nu li se poate inculpatilor nici oFacture le nu sunt sincere sensul acestifurnizori, dar märfurile au intrat patrimoniul teatrului.Procedarea ca de atelier primeasch

facturile, iar teatrului aprobe. Se mai

www.digibuc.ro

exista cNiticabil de a facturile altor furnizori deca acei procurau, realitate,

márfurile, dar aceastá neregulata vechenu segestionarilor actuali.

privinta acuzatiunii aduse lui cá ar fi cum-ocazia cmási 45 lei le-a

in 130 lei, tribunalul a stabiht acestse comisese de decedatul Gh. care

lierului de croitorie latructie marturisind este autorul

se datoreste sugestiunilor exereitate lui,spre a lovi Márturisirea directorului Vasilescu-Valjean, este, privintá, -edificatoare.

III. Al acuzare se la .neregulelebiletelor de la Livescu este

cá, in complicitate Pádure, fiunor procese-verbale de distrugerea

biletelor nevandute distrugand ea

S'a stabiht, aceastá privinta, cá exista la obi-de un surprinzator, ca

o situatie care se numárul biletelorspre numárul biletelor

acelpr nevandute, sumele pentrucele vândute.

Biletele cotoarele vândute se distru-geau, fárá a se proces-verbal afost de a face se prezume eulpabilitatea luiLipsa registru de situatiilornedepunerea borderourilor la contabilitate au condus lanuiala le-ar fi spre a descope-

fraudelor. a conchis doveziaceste fapte nu pot fi atribuite inculpatilor

in caz, date traditionale admi-nistratia teatrului, nu s'a demonstrat vre-o intentie delic-tuoasá.

Cercetarea minutioasa a faptelor analiza obiectivá aprobelor, afará de influenta a resentimentelor carise vor fi agitat jurul proces - ne-au condus la

a teatrului,s'au comis, fárá nereguli, dar de dovezi pre-cise sufieiente, din care rezulte s'aude sunt este local li se

sanctiune penali.

www.digibuc.ro

EPag.

I

Istoric. - Acte

Istoric , 22

Acte judiciate. 23-121lui Livescu

T-1 Al. 23

Delegatia de sub-director lui Livescu de d-1I. Vasilescu-Valiean . 23

Prima demisiune a 24Actul No. 4. A doua lui

No. 4bis,Petitia societarilor Tcatrului prin caresolicitaserd sporirea salariilor . .

4 ter. Adresa directiunei Teatrului Nationalprin care s'a comunicat lui Livescu primirea

. demisiei . . 26

No. 5. Comunicatul publicat ziate dea Teatrului National, terminarearilor Comisiunei administrativa . 27

No. 6. Adresa multumiri de serviciu. . 27

No. 7. Proiectul de prin ziare I.vescu vizat Directorul . . 28

No. 8. Rcelamatia Dircctiunei generale a Teatrului Na-tonal . . , 28

No. 9. Denuntul anonim. . .. . . . . . 29

Actul No. 10. cererei uneiNo. lui pentru 30 ani de artisticii. .30-31No. 12. Ordonanta de zi a Cabinetului V Instructie, prin-

care s'a dispus erniterca mandatului de arestarein contra lui Livescu . . . . . 31

No. 12 bis. Telegrama de Penitenciarul. . . . . . . 32

No. 13. Campania de judecatiimitentä arestärii lui Livescu . . . . 32

No. 14. Raportul Comisiunei de . 33

No. 15. la Comisiunei de Declara-lui V. Ionescu . 41

No 16. la raportul Comisiunei delui Gh. 42

No. 17. la raportul Comisiunci de ancheta: Declara-tia lui N. Marcus . 44

No. 18. la raportul Comisiunei declaratie a lui 44

No. t.

No. 2.

Actul No. 3.

www.digibuc.ro

Pag.

19. Avizul serviciului contencios al Ministerului culte-Artelor asupra raportului Comisiunei de

ancheta . . . . .

Actul No. 20. Continuarea campaniei de presa anterioara jude-catii . . 46

No. 21. Ordonanta de prin care s'a respins cererea deliberare pe cautiune de I. Livescu . . 46

No. 22. Campania de concomitenta punereivescu in libertate 47

Actul No. 23. Rechizitoriul definitiv . . . . . . 49No. 24. Ordonanta definitivä No. 132 din 924 a

V lnstructie. . . . . . . 52

No. 25. Jurnalul Trib. III carenerea la audierea V.nescu B. Radulescu . . . . . . 62

No. 26. quantumul salariilor lui I. Livescual datoriilor lui . . . . . 64

Actul No. 27. Sentinta No. 1183 din 925 a Trib. s.Actui No. 28. de presa posterioare judecatei . . 100

No. 29. Autorizatia lui I. Livescu de acerea teatrului din . . . . . 112

No. 30. Motive le apelului fäcut de Parchetul Trib.contra tribunalului. 113

31. Deciziunea Nr. 170 din 925 ade din Bucuresti s. 115

Osebita a d-lui consilier $. . 118

PARTEA II-a

Rechizitoriile Ministerului Public Pledoarille 123Al. Minculescu. Portret . 125

Note biografice . 127Rechizitoriul Procuror Al. Minculescu. 129Pledoaria d-lui Jean Dumitrescu 153

Pledoaria d-lui Conduratu 163Pledoaria d-lui Tony Iliescu 179N. Alimanescu. Portret literar 193

Note biografice . 194Pledoaria d-lui N. Alimänescu 195Al. Portret literar . 211

Note biografice . 212Pledoaria d-lui Al.Pledoaria d-lui H. Aznavorian 231M. Vasilescu-Creangä. Note biografice 253Pledoaria d-lui M. Vasilescu-Creangá 255Pledoaria Gr. Perieteanu . .

Costin. Portret literar . 447Note biografice . . 448

Rechizitoriul d-lui Procuror Al. Costin 451

www.digibuc.ro